Universitatea Babeș-Bolyai

Facultatea de Educație Fizică și Sport
Specializarea Kinetoterapie în afecțiunile aparatului locomotor

Kinetoprofilaxia in prevenirea unor afectiuni ale
aparatului locomotor

Prof. coordonator:
Lect. Dr. Nicolae Horaţiu Pop
Masteranzi:
Barabas Dionisie
Boca Ana Maria
Maris Rares Catalin
Muresan Christina
Ordean Mircea Nicolae
Puscas Gabriela
Trifa Andrei

Sindromul de deconditionare

Sindromul de deconditionare reprezinta ansamblul modificarilor care apar la organismul
care nu este supus unui regim de activitate fizica.
Etiologie
Principalii factori care stau la baza aparitiei sindromului de deconditionare sunt
reprezentati de:


Sedentarism
Imbatranire
Repaus prelungit la pat impus de diferite patologii (fracturi, boli neurologice, boli infectioase
etc.).
Manifestari clinice
Cateva din multiplele efecte ale deconditionarii fizice sunt redate in cele ce urmeaza, in
functie de aparatele si/sau sistemele potential afectate.


-

Sistemul muscular
Hipotrofie, atrofie (in special la nivelul membrelor inferioare); dupa 4-6 saptamani de repaus (de
obicei, prin imobilizare a unui anumit grup muscular se poate pierde pana la 40% din forta

-

musculara);
Scaderea numarului de mitocondrii celulare si protein de la nivelul fibrelor muscular striate




-

implicate;
Scaderea fluxului sanguin muscular.
Sistemul osteoarticular
Redoare articulara;
Scaderea mobilitatii articulare;
Deminerealizare, osteoporoza;
Cresterea riscului de aparitie a fracturilor patologice.
Aparatul excretor
Infectii urinare;
Litiaza renala
Aparatul digestive
Anorexie
Malnutritie

Hipotensiune ortostatica Tromboflebite Scade volumul hematiilor Scade numarul enzimelor oxidative. Aparatul respirator Bronhopneumonii Emboli pulmonare Atelectazii Scaderea consumului maxim de oxygen (VO2 max) Tegumente Escare de decubit Infectii Pe plan psihologic. Tahicardie de repaus si post-efort prelugita.). fracture. Bolnavii respiratori cu limitarea ventilatiei pulmonare datorita bronhopneumopatiei obstructive - cronice. - cifoze. altfel. aceste cinci categorii sunt: - Indivizi sanatosi care prezinta un sindom de deconditionare fizica. in multe situatii. Bolnavii cu afectiuni ale aparatului locomotor la care este afectata mult miscarea (scolioze. a nevrozelor etc. Indivizii care au avut o perioada lunga de repaus fizic impusa de anumite boli care au necesitat aces repaus (cum este cazul anumitor boli infectioase: hepatita. a unor sindroame posttuberculoase. mononucleoza infectioasa etc) . lipsa efortului fizic este. Exista. in special cei care au suferit un infarct miocardic.    Constipatie Aparatul cardio-vascular Scade volumul sistolic (prin scaderea reindoarcerii venoase) Scade volumul sanguin circulant Tonusul vagal scade Creste secretia catecolaminelor si sensibilitatea beta-receptorilor cardiac. cinci mari categorii de persoane care sufera de sindromul de deconditionare fizica si necesita un program de reantrenare la efort (in conformitate cu starea de sanatate si particularitatile individuale). una din cauzele favorizante ale aparitiei starilor anxioase. Deconditionare fizica este echivalenta cu scaderea tolerantei la efortul fizic. dar mai ales la cei bolnavi (dar nu intotdeauna este direct proportional cu gravitatea patologiei aferente cazului respectiv). depresive. a unor sechele toracopleurale. Bolnavii cardiovasculari. luxatii etc. deconditionarea fizica se produce chiar si la indivizii sanatosi.

când are tendința să se stabilizeze și să rămână constant toată viața. anumite teritorii fiind interesate cu precădere: _ la cap și gât – obrajii. de regimul de activitate fizică. .De obicei. deltoidiană. atat la persoanele sanatoase. suprascapulară și subclaviculară. regiunea submentonieră. adaptabilitatea aparatelor cordio-vascular si respirator la efort. de boli ale sistemului nervos. preaxilară. generată de un dezechilibru între aportul caloric ți pierderile energetice ale organismului. regiunea subhioidiană. in special. polul inferointern al feselor. _la bazin creasta iliacă superioară. ceafă. de factori genetici. Aportul caloric se realizează prin ingerarea alimentelor iar cheltuielile energetice se produc ca urmare a activității organelor interne și a contracțiilor musculare ce pun în acțiune aparatul locomotor. vase sanguine Și nervi. _ la abdomen – etajul superior. până în jurul vârstei de 25 ani. reantrenarea la efort incepe. numai cu recomandarea medicului si dupa un examen clinic si paraclinic specific – constand din teste clinice si paraclinice care evalueaza. Masa țesutului adipos depinde de numărul și volumul de adipocite astfel:  numărul adipocitelor variază cu vârsta. pubis. _ la torace – regiunea mamară. dar mai ales cel inferior. _ la brațe – fața lor posterioară. fiind rezultatul echilibrului energetic al corpului. Depozitarea grăsimii nu este însă uniformă. numite adipocite. adâncitura retrotrohanteriană.  volumul adipocitelor este determinat de cantitatea de trigliceride depozitate în adipocite. de echilibrul nervos. Nivelul la care se produce stabilizarea numărului de adipocyte depinde de: alimentație. Obezitatea Obezitatea este o tulburare a funcției de nutriție. _ la membrele inferioare – coapsele și fața internă a genunchilor. Atunci când aportul de calorii este mai mare decât cheltuielile energetice se poate instala obezitatea. crescând în primele săptămâni de viață. Țesutul gras este format din celule. cat mai ales la cele bolnave.

elastică ce întinde tegumentele și dă bolnavului senzația de încorsetare _senzație moale. progresivă. Suprasolicitările psiho-emoționale – caracteristic debutului perioadei adulte. determinând obezitățile „stenice” în care. Creșterea în greutate începe după pubertate și este lentă. cu țesut adipos dens și ferm la palpare. uneori adevărate șorțuri de grăsime. Cauzele declanșatoare ale obezității sunt: a. dar progresivă. șolduri. și anume: _ senzație fermă. evolutivă – în care hipogeneza se accentuează progresiv. alături de dezvoltarea panicului adipos. stabilizarea la nivel inferior a mobilizării lipidelor din țesutul gras. 1. b. Faza statică. când are loc realizarea individului pe plan profesional. fără cute sau șorțuri. cu răsfrângeri în valuri flasce pe abdomen.Sub aspectul constituției. corticosuprarenale. Hipogonadismul se însoțește adesea de obezitate. În evoluția obezității se disting două faze ce au mecanisme de producere diferite:  Faza dinamică. flască ce cutează tegumentele și formează falduri. . pufoasă. când mecanismelor patogenice nervos-centrale inițiale li se adaugă cele endocrino-metabolice (pancreatice. În apariția obezității se disting două tipuri de cauze. paralel. La ambele sexe paniculul adipos domină pe zonele preferențiale ale adipozității feminine. apetitul crescut conduce la hiperfagie. staționară – în care se produce oprirea în evoluție a procesului de hipogeneză și. pletoric. putând ajunge valori importante. bazin. cu angiectazii pe pomeții obrajilor. pufoasă. familial și social.). Este denumită și faza de endocrinizare a obezității. Participarea obligatorie a corticosuprarenalei prin hipercorticism funcțional. palparea țesutului adipos subcutanat oferă o gamă largă de varietăți. face ca în morfotipologia multor obezități să apară pregnantă „semnătura” corticosuprarenalei. realizând tipul de „ obezitate ginoidă” – este o obezitate moale. tiroidiene etc. iar tegumentele sunt palid-ceroase. tegumentele colorate cu striații rozate caracteristice și apare depozitul de grăsime interscapular („ceafă de bizon”). Faciesul este congestiv. care începe de obicei după vârsta de 25-30 de ani. Aportul alimentar crescut. ca urmare a perturbării mecanismului central –  hipotalamic de reglare a senzațiilor de foame și sațietate. există și un grad de hipertrofie musculară. și anume: cauze declanșatoare și cauze favorizante.

f. alimentarea este în mod automat redusă pentru a preveni depozitarea excesivă de substanțe nutritive. g. După o sarcină. Sedentarismul: reducerea treptată sau bruscă a activităților fizice sau sportive duce la instalarea obezității. j. greutatea corporală crește Pentrufiecare 9. ca o consecin ță. k.5 kg. și cu 2. Fumatul. mai ales dacă obiceiurile alimentare anterioare se păstrează. Mai mult. d. Când aceste depozite ating un anumit nivel optim.8-2. la o persoană normală. Rata formării de noi celule adipoase este extrem de mare în primii câțiva ani de viață. Această cre ștere ponderală se poate datora faptului că nicotina produce o accelerare a metabolismului. fumatul afectează și papilele gustative (gustul) și. Supraalimentația în copilărie. Persoanele consumatoare de țigări au tendința de a se îngrășa după ce renunță la acest obicei. Aportul energetic comparativ cu cheltuielile energetice.5-3. iar țesutul adipos să fie mai bogat. Rata alimentării este reglată în mod normal în funcție de depozitele nutritive ale organismului. dacă trăiesc în condi ții asemănătoare. e. dacă trăiesc în condiții de viață foarte diferite l. Scăderea masei musculare duce la scăderea ratei metabolice a organismului și ca urmare metabolismul scade în intensitate pe măsură ce înaintăm în vârstă. Când organismal primește cantități mai mari de energie sub forma alimentelor decât cantitatea totală de energie cheltuită. cu atât . Graviditatea. h.c. dar în același timp. la întreruperea fumatului persoanele consumă mai multe alimente. deoarece par mai gustoase. fiind înregistrată o creștere ponderală de 2. Corticosteroizii și antidepresivele triciclice pot determina creșterea ponderală. Pe măsura îmbătrânirii masa musculară tinde să scadă. 5 kg. Sistemul endocrin: prin glandele sale anabolizante implicate în sistemul de reglare metabolică a organismului este angrenat în mecanismul de producere a oricărei obezități sau este el însuși elementul declanșator al acestui mecanism. Medicamentele. de obicei gemenii identici au greutăți care diferă cu cel mult 1 kg unul fa ță de altul. i. Reglarea anormală a alimentării – ca o cauză patologică a obezității.3 kcal de aport excesiv de energie se depozitează 1 g grăsime. Obezitatea are cu siguranță un caracter familial.5 kg față de greutatea anterioară sarcinii. Factori genetici. Această creștere poate fi punctul de plecare pentru instalarea supraponderabilității sau obezității. și cu cât este mai mare rata depunerii de grăsime. Vârsta. greutatea unei femei poate crește cu 1.

palpitațiile. sub ombilic. și anume: . Supraalimentația are un caracter general la cei mai mulți obezi. dulciuri. iar dacă ambii părin ți sunt obezi. edeme maleolare. zona lombară). Sistemele anabolizante includ glandele endocrine cu rol anabolizant: în primul rând pancreasul cu hormonul său. generând așa numita obezitate în formă de pantaloni.devine mai mare numărul de celule adipoase. Ulterior trece pe primul plan simptomatologia diferitelor complicații.  Obezitatea de tip inferior – se caracterizează prin depunerea stratului adipos la nivelul bazinului și membrelor inferioare în ansamblu. sarcină.) _ numărul meselor: s-a demonstrat că masa unică (luată în general seara) favorizează constituția obezității. Cauzele favorizante ale obezității sunt: a. pâine etc. mai ales în fazele critice ale activității genitale (pubertate. sociale și alimentare. Treptat. Hipertonia sistemelor anabolizante.) când au loc modificări neuroendocrine. probabilitatea este de 80%. c. în general în zonele suprasolicitate (glezne. Este așa numitul tip Falstaff. hipofiza cu hormonul somatotrop. din cauza încărcării hemodinamice și respiratorii. psihice. b. insulina. apar dureri articulare. Predispoziția constituțională. 2. fese. de asemenea. genunchi. există aproximativ 50% sanse ca și copilul să fie obez. făinoase. se referă la: _ conținutul glucidic al rației (abuzul de zahăr. șolduri.  Obezitatea de tip mijlociu – predomină la persoanele de sex feminin și se caracterizează prin depunerea stratului adipos la nivelul abdomenului. menopauză. apare dispneea de efort. Raportând felul de depunere a stratului adipos la principalele regiuni ale corpului putem diferenția:  Obezitatea de tip superior – se caracterizează prin depuneri adipoase la nivelul: feței. etc. În primul rând apare factorul ereditar. În al doilea rând frecvența obezității este mai ridicată la sexul feminin. cefei. trunchiului și foarte puțin la nivelul membrelor. coapse. Tipul de obezitate superioară este predominant sexului masculin. apoi corticosuprarenala cu cortizonul. și anume: dacă unul din părin ți este obez. La copii obezi numărul de celule adipoase este deseori de 3 ori mai mare decât la copiii normali.

Țesutul adipos. deoarece se creează o disproporție între posibilitatea de adaptare a miocardului și masa ponderală considerabilă. 2. Insuficiența cardiacă – inima persoanelor obeze lucrează cu dificultate. Dispneea de efort – se datorează diminuării capacității vitale a aparatului respirator. Complicații metabolice –apare diabetul zaharat. diminuării posibilităților plămânilor de a asigura oxigenul necesar care prin sânge trebuie să ajungă la țesuturi. în plus. Complicațiile aparatului locomotor a. . b. La aceasta contribuie faptul că diafragmul este împins în sus de către grăsimea abdominală și prin aceasta mișcările acestui mușchi sunt scăzute. Arteroscleroza – se dezvoltă la obezi cu aproximativ 10 ani mai devreme decât la normoponderali. c. picior plat. care necesită a fi irigată. Complicații cardio-vasculare: sunt cele mai frecvente. cât și faptului că volumul de oxigen. Alte manifestări degenerative osoase și articulare: spondiloze. care permite pătrunderea colesterolului. cere o cantitate de sânge trimisă de la inimă pentru oxigenare în plus. Complicații respiratorii – cea mai frecventă complicație este: a. litiaza biliară. Creșterea tensiunii arteriale se datorează atât creșterii rezistenței periferice. b. a. În producerea arterosclerozei apar implicați doi factori: tulburarea în metabolismul lipidelor. nu ajunge să irige în mod optim patul vascular mărit. 4. care pătrunde în peretele vascular și alterarea peretelui vascular. etc. cu producerea excesivă de colesterol. spondilartroze. d. cunoscut fiind faptul că obezitatea este o cauză fundamentală a diabetului ce apare la vârsta maturității. Reumatismul cronic degenerativ – este cel mai frecvent întâlnit la persoanele obeze. Apneea în somn ce presupune oprirea temporală a respirației în timpul nopții și sforăit intens datorită obturării căilor respiratorii superioare b. 5. Varicele membrelor inferioare – alterarea peretelui vasului venos se datorează adesea obezitații.1. Complicații hepatice și biliare – sunt frecvente la persoanele obeze: hepatita cronică. Hipertensiunea arterială – apare la 50-90% din cazuri. 3. care la obezi nu crește proporțional cu surplusul de grăsime. Durerile articulare se întâlnesc la peste 70% din cazuri.

slăbiciunea generală. În general. ridică și probleme asupra longevității. crește riscul pentru cancerul la sân. 7. somnolență. aceste fenomene apar. Această deplasare va determina. există situa ții în care la unele femei apar unele tulburări caracteristice ca: amețeli. precizează că cele mai evidente modificări apar la nivelul abdomenului care mărindu-se progresiv (datorită creșterii în lungime și greutate a uterului) deplasează centrul general de greutate al corpului înainte și în jos. vertijul. pentru menținerea echilibrului corporal. mărește riscul chirurgical și anestezic. dar și tratate sau ameliorate prin înlăturarea principalei cauze care a dus la apariția lor. Sarcină și lăuzie Particularități morfologice și funcționale ale femeii gravid Sarcina Sarcina este un fenomen natural care produce numeroase modificări morfologice șifuncționale în viața femeii gravide. pe lângă toate aceste complicații. dureri de cap.Exagerarea lordozei lombare în poziția stând va antrena un efort static considerabil din partea mușchilor spatelui. fobii. constipație. G. Deși majoritatea femeilor se simt bine în perioada de sarcină. Toate aceste complicații ale obezității pot fi prevenite.6. ai coloanei vertebrale. obsesii . Complicații ale sistemului nervos central – apar în timpul obezității constituite având ca simptome nervoase: cefaleea. greață și vărsături. mai ales în primele luni ale sarcinii și dispar în ultimele luni. . scade agilitatea fizică și crește riscul de accidentare. prin tratarea excesului ponderal sau prevenirea lui prin mijloace și metode specifice kinetoterapiei. și unele tulburări psihice cum ar fi: anxietate. de asemenea. Complicații ginecologice și obstetricale – amenoreea apare la 30 – 40% dintre femeile obeze. Apar. și anume. Obezitatea. Ochiană. (2006). uneori ca expresie a dezvoltării aterosclerozei. salivație. o înclinare a trunchiului înapoi și o accentuare a lordozei lombare. ai abdomenului și ai perineului (fundul bazinului).

pe partea dorsală a mâinilor. Toate organele și marile funcțiuni sunt influențate de sarcină în proporții variabile: _ La nivelul pielii apar pigmentări caracteristice pe față (masca sarcinii) pe sâni. fese și coapse crapă și cicatrizându-se. În aceste cazuri tensiunea mare din abdomen. datorită greutății sarcinii care apasă spre bazin apar staze în venele. articula țiile devin mai laxe iar oasele pierd uneori din calciu. care predispun la apariția varicelor și edemelor. La unele dintre ele apar tendin țe de îngrășare. determină apariția albuminei în urină. _ Aparatul circulator este influențat de sarcină la nivelul tuturor elementelor sale componente: apar vascularizări noi în uter și glandele mamare. și presiunea asupra toracelui exercitate de sarcină generează o respirație dispneică și o neliniște generală accentuată. _ Spre sfârșitul sarcinii. _ La nivelul aparatului digestiv constatăm la majoritatea gravidelor constipații. au un tonus scăzut. pielea de pe sâni. crește cantitatea globală de sânge cu aproximativ 20%. capilarele și limfaticele membrelor inferioare. Comprimarea plămânilor din cauza sarcinii generează un debit respirator scăzut la efort. lasă niște dungi albe sau vinete. _ Mușchii scheletici deși par îngroșați și plini. tensiunea arterială are mari fluctuații datorită unor cause organice și psihice. la unele femei. _ Aparatul respirator devine mai activ. _Țesutul subcutanat se încarcă cu grăsime și lichide ducând la creșterea volumului și greutății corpului. balonări și alte tulburări ușoare. Spre sfârșitul sarcinii respirația devine mai superficială și mai accelerată. _ Metabolismul femeii gravide devine foarte activ. tiroidei. _ Sistemul glandelor endocrine este foarte mult influențat de sarcină. prin tendinșa de orizontalizare a inimii datorită ridicării diafragmului apar unele dificultăți de natură mecanică în funcționarea ei. care persistă și după naștere. pe abdomen. _ Aparatul renal suferă influențe fiziologice și mecanice care. numite vergeturi. Se intensifică activitatea hipofizei. spre obezitate. suprarenalelor.Există însă situații când femeia gravidă se simte rău în ultima parte a sarcinii. .

este mai trainică. Lăuzia imediată (primele 24 h) se caracterizează prin:  Oboseală marcată din cauza efortului fizic intens depus în timpul travaliului și expulziei. Cele mai mari modificări apar in domeniul neurovegetativ. _ Mărimea abdomenului comprimă foarte mult organele din torace și abdomen ale căror funcții sunt mult stânjenite. _ Partea superioară a trunchiului se înclină mult înapoi și se accentuează lordoza lombară. ajungând în luna a VI-a la nivelul ombilicului._ Sistemul nervos și psihicul se schimbă sub influența sarcinii. Lăuzia imediată. _ Se îmbunătățește starea generală funcțională și psihică. Lăuzia propriu-zisă. _ La unele gravide apare oboseala. _ Legătura dintre femeie și făt. Lauzia După evenimentul nașterii sănătatea femeii lăuze devine destul de labilă.a VI-a _ Sarcina crește. In perioada lăuziei au loc importante fenomene de involu ție a modificărilor. 3. fapt care necesită a fi ocrotită cu mare atenție. palpitații și alte tulburări organice. Lăuzia tardivă. 2. Lunile a III-a . precum și dispnee. _ Dispar tulburările inițiale specifice gravidității sau se diminuiază foarte mult. până când femeia își recapătă conformația fizică și echilibrul func țional. uterul se mărește și depășește simfiza pubiană. _ Funcțiile organice ale femeii se îmbunătățesc și are loc o echilibrare a psihicului. . Lăuzia are trei stadii: 1. Luna a IX-a _ Fundul uterului ajunge până la rebordul costal.a VIII-a _ Sarcina ajunge deasupra ombilicului. apar comportamente specifice maternității. care au fost generate de sarcină. Caracteristicile lăuziei în cele trei stadii 1. _ Psihicul femeii se transformă. Lunile a VI-a . atât de cei apropiați cât și de lăuza însăși. dinainte de sarcină.

In esenta. definitia unei boli cuprinde.  Pot să apară complicații trombo-embolice. încep să se normalizeze. Traspirații profunde. în funcție de starea părților moi. acesta deveid un organ pelvin in 10-20 zile. hormonal. din contra.  Diureza revine în limite normale.  În primele 3-5 zile se pot întâlni ascensiuni termice până la 37 °C – 38 °C. somnolență și cu bradicardie care revine la normal in 2-3 zile.  Pulsul are tendință spre bradicardie datorită noului echilibru neuro-vegetativ.  Sistemul nervos își recapătă reactivitatea obișnuită după o scurtă criză de labilitate neuro-vegetativă și neuro-psihică. incercarea de a defini scolioza poate duce la formulari scurte si generale sau.  Creșterea diurezei.  Tensiunea arterială este normală. greu de retinut.  Respirația este amplă și lentă în primele zile. in esenta. vergeturile se estompează. rotatie pe care o gasim prezenta. dar pe abdomen pielea poate ramane cutată.  Tranzitul intestinal se reia după aproximativ 48-160 ore. pe o perioadă de 4-6 săptămâni) și se caracterizează prin:  Organismul suferă modificări lente. 2. In general. progresive. semnele patognomice si prognosticul acesteia – elemente care in cazul scoliozei sint extrem de neclare. etiologia.  Temperatura se poate menține ușor crescută câteva zile. alimentație.  Mușchii abdominali își reiau progresiv tonusul. la formulari complicate. metabolic. Scolioza O definitie a scoliozei este foarte greu de dat. cu rotatia vertebrelor. credem ca primul element care trebuie amintit este curbarea in plan frontal a coloanei vertebrale. De aceea.  Scăderea ponderală este mai evidentă în primele 10 zile. dar se pot întâlni creșteri tensionale. Lăuzia propriu-zisă (până în ziua 10-12) se caracterizează prin:  Predominanța fenomenelor involutive rapide ale uterului. Lăuzia tardiva (de la 10-12 zile.  Pielea – glandele sudoripare au o activitate crescută. 3. sistemul endocrin. care au la bază fenomenele de instalare a secreției lactate. mai mult sau .

In starsit. ale arcurilor costale. O curbura scoliotica care nu are tendinta la compensare superioara sau inferioara in ortostatism si care dispare in decubit sau la suspendare. cu usurinta. De aceea. Clasificarea scoliozelor Are o importanta capitala. Astazi. datorita diferitelor clasificari propuse sau din cauza unei terminologii neclare. Scoliozele nestructurale. Ele pot avea cauze multiple:    Posturale De compensare Inflamatorii (tuberculoza. ostiomielite. nu epuizeaza tot ceea ce se poate spune despre multitudinea si varietatea scoliozelor. miozite etc. daca ne-am ghida dupa definitia scoliozelor data mai sus. chiar la debutul ei – spre deosebirea de atitudinea scoliotica – duce la modificari ale diametrelor toracelui. si fara de care nici curburile de compensare nu s-ar putea forma. Definitia bolii. O scolioza. caracterizata printr-una sau mai multe curburi laterale ale coloanei vertebrale. indiferent de etiologie. insa. este mai curand o atitudine scoliotica sau antalgica. sternului. incercam sa definim scolioza ca o boala evolutiva. dar fara tendinta la reducerea completa a acestora prin suspendare sau decubit si cu rasunet asupra morfologiei trunchiului. in toate scoliozele.) . cu tendinta de compensare superioara si inferioara a curburilor.mai putin accentuat. insotite de rotatia vertebrelor. musculaturii lomboabdominale etc. al treilea element trebuie sa-l constituie rasunetul rotatiei si devierii laterale a coloanei vertebrale asupra regiunilor invecinate. nu ar trebuii sa fie incadrate in aceasta categorie. majoritatea autorilor clasifica scoliozele in nestructurale si structurale. vizibile in plan frontal. Al doilea element trebuie sa cuprinda compensarea si reductibilitatea curburii scoliotice. Se mai fac insa multe confuzii.

in cadrul careia ceea secundara poliomielitei (scolioza paralitica) ocupa locul cel mai important. cu etiologii variate:     Fragilitati osoase de diferite cauze Osteoporoze ( senile sau de alte cauze) Anomalii vertebrale congenitale (scoliozele congenitale) Boala Scheuermann Scolioza neuropatica. care apare mai frecvent in:     Artrogripoza congenitala Distrofiile musculare Amiotonia congenitala Miopatii Scolioza dismetabolica  Boala Marfan . Scolioza osteopatica. greu de redus ulterior. de departe cea mai frecventa. Scoliozele structurale sint adevaratele scolioze care ridica probleme complexe de tratament.  Lombostiace Isterice Neinlaturarea cauzei devierii coloanei vertebrale poate duce la deformari durabile. Ele ar putea fi grupate astfel ( o clasificare reluata si completata dupa Osmond-Clark si Cobb. 1960): Scolioza idiopatica. Alte cauze neuropatice:       Neurofibromatoza Boala Friedreich Boala Charcot-Marie Infirmitatea motorie cerebrala Anestezia dureroasa congenitala Sechele dupa meningite purulente. Scolioza miopatica.

decubit sau prin suspendare si la care nu se observa. Indiferent insa de natura scoliozei o serie de elemente trebuie sa fie cercetate si clarificate de catre medic. spre concavitate. Radiologic. anchiloze articulare in pozitii vicioase ale articulatiei coxofemurale etc. Scoliozele structurale se caracterizeaza prin persistenta rotatiei vertebrale si a defoormarilor costale la flexia anterioara a coloanei vertebrale. Scolioza secundara trebuie identificata cu scolioza de compensare a unui dezechilibru prcinuit coloanei vertebrale de catre asimetria pelvisului osos. toracoplastie) Scolioza de cauza extrinseca:  Scolioza “de aparat” care se instaleaza in urma portului unor aparate ortopedice   necorespunzatoare Scolioza radioterapica Scolioza secundara inegalitatii membrelor inferioare sau dezechilibrarii pelvisului osos. clinic sau radiologic. iar procesele spinoase. Dupa un timp se pot observa si modificari structurale ale vertebrelor ( vertebre trapezoidale. Scolioza rahitica Scolioza toracogena. Prin scolioza posturala trebuie inteleasa o curbura corectabila complect in flexie. anomalii structurale ale vertebrelor sau toracelui. Aceste elemente. oblice) sau vertebre modificate chiar de la inceput ( cuneiforme. odata instalate. inegalitatea membrelor inferioare. corpii vertebrali apar rotati spre convexitatea curburii. hemivertebre) Cifoscolioze reprezinta combinarea unei curburi a coloanei vertebrale in doua planuri: frontal si sagital. care apare ca urmare a unei deformari toracice. Cel mai adesea se confunda componenta cifotica cu gibozitatea costala . De aceea. sint permanente si corijabile doar chirurgical. este util sa aducem unele precizari in legatura cu termenii folositi. Cifoscolioza. congenitala sau castigata (traumatism. mai des intalnita ca boala congenitala sau secundara neurofibromatozei.

Musculatura ii oboseste mai repede. survenind in perioadele de crestere care coincind cu etapele evolutive ale scoliozei. pp. bolnavii pot acuza doua simptoame mai suparatoare: astenia si durerea. cand trunchiul se turteste. Copilul nu este capabil de eforturi fizice si intelectuale ca mai inainte. Astenia este relativ constanta. In general. mai ales ceea solicitata de diversele posturi. 1 Dr. Traumatismul LIA Genunchiul este cea mai complexa articulatie a corpului avand un rol important in locomotie. Dispneea poate fii acuzata de bolnavi la effort si in ortostatism.Aceasta articulatie este predispusa la o serie de afectiuni fie din cauza traumatica (rupturi ligamentare) fie din cauza uzurii aparute la nivelul articulatiei (gonartroza). fie datorita inaintarii in varsta. Durerea este un simptom relativ frecvent.1 Simptomatologia subiectiva Simpomatologia subiectiva a scoliozelor este foarte redusa. Cifozele adevarate (cu exceptia celor insotite de anomalii congenitale) au rareori devieri laterale. Instalarea primei perioade dureroase este considerata ca un semn al “perioade profilaxtice” din tratamentul scoliozelor.posterioara din scolioze. Mai rar pot acuza dispnee. Corneliu Zaharia si colab. 1113 . dezaxand si jenind functiile viscerale toracica si abdominala. Obiecti. acest lucru se poate observa in timpul examenului clinic: copilul nu-si poate mentine mult timp pozitia dreapta. Editura Medicala Bucuresti.In perioadele evolutive. Aparitia durerii este explicabila prin relaxarea musculaturii si a ligamentelor care survine in aceste perioade. (1980) – Scolioza. este localizata interscapular sau lombar si are caracterul unei oboseli dureroase.

LIA joaca un rol important in biomecanica genunchiului.Gradul leziunilor ligamentare variaza intre usoara (o ruptura mica) si severa (cand o portiune de ligament se rupe in totalitate si se indeparteaza de tot) .Acesta preia 85% din forta carea translateaza anterior tibia. Din totalul traumatismelor de genunchi cele de LIA sunt cele mai frecvente.rotita (sansele de accidentare sunt mai mari cand aceste miscari se asociaza) sau in cazul unui contact dur (piciorul este fixat la sol si o forta brusca loveste din exterior genunchiul intins sau usor flectat). LIA este o banda de tesut conjunctiv de legatura . Traumatismul LIA este deosebit de dureroasa si necesita timp indelungat de recuperare pentru a restabili functionalitatea normala a genunchiului.in interiorul articulatiei genunchiului. atunci cand tibia este rotata spre interior.care uneste portiunea posterioara a femurului cu partea anterioara a tibiei . Lezarea acestui ligament apare frecvent la cei care practica un sport ce presupune schimbari rapide de directie .arte martiale etc. Traumatismele LIA apar atunci cand articulatia genunchiului este flectata .LIA aluneca peste o alta fasie de tesut de legatura numita ligament incrucisat posterior. aterizari din saritura (sporturi care se adreseaza in general varstelr tinere:fotbal .care pot fi chiar si cu rupturi ligamentare) .schi .Miscarile anormale in articulatie pot distruge in aceasta situatie si cartilajul care acopra extremitatile oaselor generand osteoartrita.) Ratarea unor trepte la coborarea scarilor.Aceasta furnizeaza stabilitate. situatie cunoscuta drept insuficienta cronica a LIA.momentele in care genunchiul nu poate prelua corect greutatea corpuli incercandu-se printr-o miscare reflexa reechilibrarea (exemplu in urma unor sarituri). de marimea degetului mic.opriri si alergari repetate . previne hiperextensia genunchiului .impiedicand alunecarea acesteia anterior in raport cu femurul. limiteaza deplasarea anterioara a tibiei in timpul flexiei genunchiului. volei.limitand hiperextensia.Fara niciun tratament LIA controleaza mai putin miscarile genunchiului si oasele se freaca intre ele .ca exemplu putand fi miscarile si pozitiile corpului in timpul unei activitati sportive.dand nastere astfel unei cruci.limiteaza miscarile de rotatie interna a tibiei.Sporturile in care sunt cel mai des intalnite astfel de accidente sunt fotbal schi.gimnastica.sporturi de contact.de unde provine si denumirea de ligamente incrucisate.l calcatul gresit pe picior din neatentie duc la entorse la diferite articulatii ale membrelor inferioare . pasitul intr-o groapa poate genera de asemenea lezarea LIA (situatii ma des intalnite la varste inaintate sau la .baschet.

a facut ca aceasta interventie sa fie putin agresiva. Hematomul se manifesta prin aparitia de pete albastre care dispar spontan in cateva saptamani. La nivelul genunchiului este o complicatie rara.diagnosticul fiind stabilit de ortoped in urma anamnezei si investigatiilor mai detaliate(RMN). reluarea rapida a mersului cu sprijin pe membrul pelvin operat). este cazul lezarii arterei poplitee sau a nervului sciatic popliteu extern. Complicatiile postoperatorii. in consecinta pot afecta si ligamentele din aceasta articulatie. Supravegherea in cursul primelor saptamani care urmeaza interventiei permit depistarea precoce a febrei. rupturile de LIA apar mai usor la persoanele cu varsta peste 40 de ani. tolerabile. Infectia constituie riscul oricarei operatii. Orice interventie chirurgicala poate produce o sangerare. a durerilor.imobilizarea postoperatorie de scurta durata. Cum rezistenta LIA devine mai mica prin inaintarea in varsta. Ruptura LIA este de cele mai ulte ori totala. dar si prin muschii neatrenati care sunt mult mai fragili la diferite mici accidente.unele exercitii din cadrul celor de fitness si bodybuilding duc la afectarea articulatiei genunchiului . Complicațiile rupturii LIA Complicatiile introperatorii. Este important sa se identifice germenul .Pe de alta parte de asemenea sedentarismul si obezitatea pot duce la traumatisme la nivelul articulatiei genunchiului prin greutatea excesiva . O noua interventie chirurgicala pentru evacuarea hematomului poate fi atunci necesara. a tumefactiei genunchiului. 2002). Durerile in zilele urmatoare interventiei chirurgicale sunt minime. Existenta durerilor importante trebuie sa conduca la cautarea unei complicatii. care este favorizata si de tratamentul anticoagulant adesea necesar. lucru valabil ca de altfel pentru orice alta parte a corpului . in mod particular a hematomului.persoanele sedentare sau persoanele care nu au musuculatura lucrata). Cateodata sangle se poate acumula in cantitate mare in genunchi constituind generand dureri si tumefactia genunchiului (hemartroza).. Ameliorarea tehnicilor chirurgicale (utilizarea artroscopiei. dar grava (Drăgan.Tratamentul in leziunile LIA poate fi chirurgical si kinetic. Mai multe studii au aratat ca exercitiile fizice facute in exces pe suprafete tari. Sunt exceptionale.anumite sporturi practicate la nivel de performanta.

. iar pentru redorile tardive poate fi nevoie de o reinterventie chirurgicala. Un tratament medical poate fi necesar. se poate inconjura de zone de anestezie. Cea mai mare parte a complicatiilor se vindeca fara sechele si nu sunt responsabile decat de inconveniente minore de durată mică (Baciu. recidiva instabilitatilor de genunchi. cu o mobilitate buna si care sa permita reluarea tuturor sporturilor. cu o redoare precoce. Ea este cel mai frecvent rezultatul aderentelor fibroase care se formeaza in interiorul genunchiului. Redoarea (limitarea miscarilor) este riscul oricarei interventii chirurgicala la nivelul genunchiului. cu leziuni asociate cartilaginoase si meniscale. Complicatiile ligamentoplastiei sunt foarte rar grave si exceptional dramatice: (artroza.. Tromboflebita reprezinta formarea unui cheag in interiorul unei vene . care evolua de mult timp. care se poate produce in ciuda tratamentului anticoagulant. Survenirea ulterioara a artrozei-acest risc exista daca inaintea operatiei exista o instabilitate importanta. sau de zone hiperdureroase.. Complicatiile cutanate. Gratie rezultatelor realizate in acesti ultimi ani in tratamenul chirurgical al rupturilor LIA suntem in masura sa speram un rezultat foarte bun in 90% din cazuri. Algodistrofia se caracterizeaza prin inflamatia importanta a membrului inferior. cu un genunchi stabil. Aceasta comlicatie este imprevizibila si cauzele ei sunt necunoscute. alaturi de o reeducare extrem de precauta pentru a nu favoriza fenimenele inflamatorii la nivelul genunchiului. edem si dureri. O noua interventie chirurgicala este necesara pentru a efectua un lavaj minutios al articulatiei. Cicatricea poate ramane dureroasa. aceasta complicatie risca sa creasca riscul unei embolii pulmonare. suplu. 1977). ruptura grefei. Aceasta lunga enumerare a complicatiilor si a inconvenientelor nu trebuie sa faca pacientul sa uite ca ligamentoplastia este o interventie care isi atinge in majoritatea cazurilor scopul: un genunchi stabil fara dureri si reluarea tuturor activitatilor sportive (Sbenghe. Un rezultat insuficeint poate avea mai multe motive:Esecul interventiei chirurgicale care nu poate sa isi atinga scopul. Redoarea poate face necesara mobilizarea precoce sub anestezie. blocaj de genunchi sau amputatie).care cauzeaza infectia pentru o antibioterapie adecvata. 2002).

Accidentul vascular cerebral de tip ischemic Accident ischemic tranzitor (AIT) si Accident ischemic constituit (AIC) Caracteristici: debut brusc. . tensiunea arteriala scazuta (hipotensiunea) de asemenea poate sa cauzeze un accident vascular cerebral ischemic. Se poate produce atunci când un cheag de sânge (tromb) blochează un vas sanguin din creier și nu mai asigură aportul de sânge și de oxigen. Sângerearea în spațiul din jurul creierului poate fi cauzată de ruperea unui anevrism sau de tensiunea arterială crescută care nu a fost ținută sub control. durata episodului nu depăşeşte 24 de ore. cum ar fi o valva cardiaca artificiala. caracter repetitiv. celulele cerebrale afectate pot muri. cheag sau hemoragie. deficit motor total reversibil. Accidentul vascular cerebral de tip hemoragic Accidentul vacular cerebral hemoragic este cauzat de o sângerare în interiorul creierului sau în spațiul din jurul creierului.Accidentul vascular cerebral Accidentul vascular cerebral reprezintă oprirea subită a funcționării creierului. Cauze: - rigidizarea peretilor arterelor (ateroscleroza). Urmările unui astfel de accident depinde de regiunea afectată și de gravitatea afecțiunilor. Desi mai rar. Aceasta este cauzata de tensiunea arteriala crescuta. În ambele cazuri. infectia valvelor cardiace (endocardita) tulburari de coagulabilitate a sangelui inflamatie a vaselor sangvine (vasculita) infarctul miocardic. de diabetul zaharat si de nivelul crescut - al colesterolului sangvin aritmii cardiace (ritmuri cardiace neregulate) anumite afectiuni ale valvelor cardiace. Ruptura unui vas sanguin și sângerarea pot provoca un accident vascular cerebral. Sângerarea în interiorul creierului poate fi rezultatul unei valori crescute pe un timp îndelungat a tensiunii arteriale. o - valva cardiaca reparata.

Factorii de risc care pot fi controlaţi sunt: - Tensiune arterială crescută (hipertensiunea) este al doilea factor de risc ca importanţă după - vârstă. Anumite afecţiuni pot creşte riscul de AVC. sunt: - inflamația vaselor sanguine. precum hemofilia. dar se deosebesc prin simptome legate de tensiunea crescută în creier. Nivelul crescut de colesterol din sânge poate duce la afecţiuni ale arterelor coronare şi la infarct miocardic. În cazul în care aceste afecţiuni pot fi ţinute sub control. - tulburări de coagulabilitate a sângelui. Fumatul. - leziuni ale capului sau gâtului care afectează vasele sanguine din aceste regiuni. Riscul se dublează cu fiecare decadă după 55 ani. Beţia alcoolică se defineşte prin consumul a - mai mult de 5 pahare de alcool într-o perioadă scurtă de timp. riscul de accident vascular cerebral creşte cu vârsta. “înțepenirea” gâtului.Alte cauze de AVC hemoragic. confuzie și posibil inconștiență. care pot determna apariţia unui infarct miocardic şi a unui - accident vascular cerebral. Prezenţa diabetului creşte de 2 ori riscul de accident vascular cerebral. Persoanele care consumă excesiv alcool. riscul de AVC poate scădea. care poate apărea în sifilis sau tuberculoză. Factorii de risc care nu pot fi modificaţi sunt: - Vârsta . iritabilitate. grețuri și vărsături. iar aceasta la rândul ei poate - determina creşterea riscului de AVC. din cauza afectării circulaţiei care - apare în această boală. Cel puţin 66% din toate persoanele cu AVC au vârsta de 65 de ani sau mai mult. cum ar fi dureri de cap severe. Obezitatea. . Folosirea de cocaină sau de alte droguri ilegale. amețeli. Factorii de risc pentru un accident vascular cerebral pot fi modificaţi sau nu. care la rândul lor determină lezarea miocardului. în special cele care au intoxicaţii acute de alcool au un risc mare de AVC. inclusiv fumatul pasiv. Consumul crescut de alcool. Lipsa activităţii fizice. Simptomele unui AVC hemoragic pot fi similare celor produse de AVC ischemic. Diabetul zaharat aproximativ un sfert din pesroanele cu diabet decedează prin AVC. Afecţiuni ale arterelor coronare. convulsii. mai puțin frecvente.

Dupa cum bine stim si vedem. În comparaţie cu albii. Prezenţa în trecut a unui accident vascular cerebral sau a unui accident ischemic tranzitor. Exita doau citate care mi-au trezit .Ce ii face pe acestia mai speciali?cu ce sunt ei mai deosebiti? Sunt convins ca sunt mai multi factori care contribue la reusita dar ati crede ca partea psihologica joaca un rol crucial? In opinia mea atat persoanele sanatoase cat si persoanele care au avut diferite afectiuni si trec sau au trecut printr-un program de recuperare partea psihologica este extrem de importanta. Americanii negri şi hispanici au un risc mai mare decât persoanele de alte rase. atât femeile cât şi bărbaţii. mai multe femei decât - bărbaţi decedează din cauza unui AVC. Antecedente heredocolaterale. un frate sau o soră a - avut un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor. iar după această vârstă femeile sunt mai afectate.- Rasa. Integrarea sociala post recuperare In procesul integrarii sociale. americanii negrii tineri.afectiunea pacientului care a beneficiat de recuperare cat si severitatea sechelelor ramase in urma afectiunii sunt extreme de importante in acest proces. Sexul.sunt extrem de multe persoane care au suferit diferite accidente atat pe baza nervoasa cat si pe baza ortopedica care nu reusesc sa se reintegreze in societate. Ati privit vreodata banii ca o sursa de motivatie? Pentru marea majoritatea banii sunt o sursa de motivatie. Riscul de AVC este mai mare dacă un părinte. La toate vârstele. Totodata vedem si persoane care reusesc acest lucru. au un risc de 2-3 ori mai - mare de a face un AVC ischemic şi de a deceda din cauza aceasta. Accidentul vascular cerebral este mai frecvent la bărbaţi decât la femei până la vârsta de 75 ani. Motivatia fie ea de orice forma atat intrinseca cat si extrinseca este definitorie in procesul de reintegrare sociala in cazul persoanelor care au suferit diferite afectiune dar este la fel de importanta in cazut persoanelor sanatoase care participa in mod direct la viata sociala.insa fiecare dintre noi are anumite vise si tin sa cred ca daca fiecare dintre noi ar reusii sa isi urmareasca visele ar putea fi mereu motivat.

activitati placute. In functie de sechelele ramase in urma afectiunii. atat un copil cat si o persoana adulta cu probleme in dezvoltare va invata sa interactioneze cu membrii familiei si sa dezvolte relatii sociale cu alti membrii ai societatii. distractive. Eu cred ca acest lucru e foarte important sa il implementam si in mintea unei persoane care se afla la sfarsitul programului de recuperare si se indreapta spre o interactiune mai mare odata cu terminarea aceteia. Asa cum persoanele normale au nevoie de motivatie asa si persoanele care au suferit de diferite afectiuni fie ele amputari de membre.interesul in deosebit. VIDEO. pentru a imbogati deprinderile cognitive.afectiuni neuronale sau interventii chirurgicale. Probabil daca te-ai afla intr-o perioada in care lucrurile nu sunt foarte asezate in jurul tau iar mintea ta se afla la o rascruce ar putea sa trezeasca anumite intrebari. Cu ajutorul terapiei ocupationale. Terapia ocupationala ofera persoanler cu afectiuni metode variate.nu de alta dar ne lovim de bani din ce in ce mai mult si suna cam asa “ What wil you do. . Rolul terapiei ocupationale poate fi si unul de independenta financiara. In cel de-al doilea citat este vorba binenteles tot de bani.if money was no object” si este scris de catre Allan Watts care este un filosof al secolului 20. Sper ca am reusit sa atrag putin atentia asupra motivatie. fizice si motorii si pentru a spori increderea in sine.integrarea sociala se poate face prin mai multe metode: 1. Terapie Ocupationala Terapia ocupationala este un tratament ce se concentreaza in a ajuta oamenii pentru a dobandi independenta in toate zonele de activitate pe care le desfasoara. Faptul ca acei oameni sunt independti financiar le ofera o motivatie in plus iar acest lucru le poate spulbera ideea dependentei de alte persoane. Unul dintre ele suna asa “chase your dreams or someone will hire you to chase theirs” iar tradus ar suna cam asa : “Urmeaza-ti visele sau cineva te va angaja sa il ajuti sa iti atinga visele sale”.

Sport Observam ca beneficiile acestui domeniu sunt tot mai desbatute iar partea de integrare si relationare este si ea in centrul atentiei. 2. Ar fi interesant de aflat care este factorul determinant in motivatia acestor oameni. Relatia dintre coechipieri este extrem de vizibila. Aceasta idee se poate observa in cadrul jocurilor Paralimpici unde daruirea.motivatia si munca acestor oameni se observa cel mai bine iar toate acestea sunt rasplatite cu titlul suprem. In deosebi sporturile de echipa implica o relatie sociala destul de buna atat in activitatea prestata impreuna cat si in relatia extra sportiva. Acest lucru se implementeaza si in cazul persoanelor care sufera de anumite afectiuni.In situatii extreme faptul ca aceste persoane isi gasesc o activitate le poate oferii un motiv in plus pentru a traii. Care credeti ca este factorul? VIDEO .

vol I. Cluj Napoca. Iasi. Bucuresti. Editura Risoprint. Al. M. 2. Editura Tehnopress. Editura Medicală. Bucuresti. Editura Risoprint. Zolog. Cluj Napoca. Editura Alma Mater. (2010) – Curs de neurologie pentru studenții de la Secția de kinetotterapie a Facultății de Educație Fizică și Sport. Moca. H. Editura Medicala.Bibliografie 1. (2004). Șt. Balint Nela Tatiana. T. Timisoara. 7. Șt. Kory-Mercea. 4. T.. (2010) – Kinetoprofilaxie. (2005) – Kinetoprofilaxie primara. Corneliu Zaharia si colab. (1990) – Accidentul vascular cerebral. (1987) – Kinetoterapia profilactică. Marcovici.. Doina Marza. O. 6. curs de studii licienta. . 3. 5.. terapeutică și de recuperare. Recuperarea bolnavilor cu accidente vasculare cerebrale. Sbenghe. Kory-Calomfirescu. Dr.. Bacau.. Fischer. Kory-Calomfirescu. Editura Facla. (1980) – Scolioza.