1) Rolul pistonului este urmatorul

Transmite forta tangentiala la traiectoria manetonului, generand momentul motor la arborele cotit
Asigura transmiterea fortei de presiune a gazelor bielei, asigura transmiterea componentei normale
produse de biela catre camasa cilindrului, prin intermediul segmentilor, asigura dubla etansare a
cilindrului de carter, preia o parte din energia degajata in urma arderii combustibilului
La motoarele in doi timpi este si organ de distributie, la unele motoare in doi timpi este si pompa de
baleiaj, prin forma capului sau, poate contine partial sau total camera de ardere, tot prin forma capului
sau, asigura organizarea unor miscari dirijate a gazelor in cilindru
Raspunsurile b) si c) sunt complementare

2) La motoarele in doi timpi de puteri mari, solutia constructiva a capului pistonului este:
Constructie unitara, dintr-o singura bucata, executata din fonta
Constructie unitara, dintr-o singura bucata, executata din aluminiu
Constructie cu cap si manta separate;
Constructie monobloc cu articulatie sferica pentru conexiunea cu biela

3) Zona de deasupra canalului primului segment si cele dintre canalele segmentilor se prelucreaza
La diametre diferite, care cresc in sensul reducerii temperaturii (de la capul pistonului spre
manta), pentru a realiza jocurile corespunzatoare evitarii griparii si limitarii scaparilor;
La diametru constant pe inaltime, pentru a asigura forma conjugata cu camasa cilindrului;
La diametre diferite, care scad in sensul reducerii temperaturii (de la capul pistonului spre manta), pentru
a realiza jocurile corespunzatoare evitarii griparii si limitarii scaparilor;
La diametre diferite, care cresc in sensul cresterii temperaturii (de la capul pistonului spre manta), pentru
a realiza jocurile corespunzatoare evitarii griparii si limitarii scaparilor.

4) Jocurile pistonului pe cilindru pot fi controlate prin
Limitarea temperaturii maxime de incarcare a pistonului;
Prelucrarea mantalei cu o anumita ovalitate in plan transversal;
Practicarea orificiilor de scurgere a uleiului in carter;
Executarea pistonului cu diametru constant de la cap la manta.

5) Pozitia umerilor in raport cu capul pistonului si a axei orificiilor din umeri fata de axa pistonului se stabileste
In conformitate cu necesitatea reducerii bataii pistonului si incarcarea sa termica;

In functie de necesitatile de reducere a jocurilor pe cilindru;
In functie de stabilirea numarului optim de segmenti;
In functie de zona de practicare a orificiilor de scurgere a uleiului in carter.

6) Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi timpi. In schita CC 1,a lichidul de racire este
transmis prin tija pistonului pozitia 1 este

Presetupa tijei;
Conducte de racire exteriore;
Rezervor-tampon cu perna de aer pentru atenuarea socurilor hidraulice cauzate de variatia
volumului ocupat de agentul de racire;
Brat al capului de cruce pe care sunt prinse conductele de racire.

7) Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi timpi. In schita CC 1,b conductele de racire
sunt conectate direct de piston (sistem de tevi telescopice), pentru care este valabila solutia:

Conductele mobile se deplaseaza la exteriorul celor fixe si sunt dotate cu elemente de atansare
plasate in peretii camerei 6, ce comunica cu atmosfera;
Conductele fixe se deplaseaza la exteriorul celor mobile si sunt dotate cu elemente de atansare plasate
in peretii camerei 6, ce comunica cu atmosfera;
Conductele mobile se deplaseaza la exteriorul celor fixe si sunt dotate cu elemente de atansare plasate
in peretii camerei 8, ce comunica cu atmosfera;
Conductele fixe se deplaseaza la exteriorul celor mobile si sunt dotate cu elemente de atansare plasate
in peretii camerei 8, ce comunica cu atmosfera.

8) Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi timpi. In schita CC 1,b conductele de racire
sunt conectate direct de piston (sistem de tevi telescopice), pentru care este valabila solutia:

Conductele mobile au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de apa din
instalatie; eventualele scapari sunt drenate din camera
Conductele fixe au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de apa din
instalatie; eventualele scapari sunt drenate din camera 6;
Conductele mobile au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de apa din
instalatie; eventualele scapari sunt drenate din camera 6;
Conductele fixe au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de apa din
instalatie; eventualele scapari sunt drenate din camera 8.

9) Figura CC 2 prezinta schema de calcul a pistonului unui motor in patru timpi. Regiunea port-segmenti este
solicitata la:
Comprimare de forta de inertie a maselor în miscare alternativa
, situate deasupra
sectiunii de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului) si la
întindere datoritãfortei maxime de presiune a gazelor

;

Intindere de forta de inertie a maselor în miscare alternativa
, situate
deasupra sectiunii de calcul A-A (zonãpericlitata datorita orificiilor de scurgere a
uleiului) si la comprimare datorita fortei maxime de presiune a gazelor

;

Intindere de forta de inertie a maselor in miscare alternativa
, situate deasupra sectiunii
de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului) si la forfecare
datorita fortei maxime de presiune a gazelor

;

Forfecare de forta de inertie a maselor in miscare alternativa
, situate deasupra sectiunii
de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului) si la comprimare
datorita fortei maxime de presiune a gazelor

.

10) Sectiunea de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului) se calculeaza cu
notatiile din figura CC 2 si cu

-numãrul canalelor si

-diametrul acestora, prin

relatia:

11) Tinand cont ca forta maxima de presiune a gazelor solicita zona port-segmenti la comprimare,
atunci tensiunea de comprimare in sectiunea periclitata A-A (datorita orificiilor de scurgere a uleiului)
se calculeaza, conform schemei de calcul din figura CC 2, cu

-numãrul canalelor si

diametrul

prin relatia: .acestora.

Incovoiere de catre forta de presiune maxima a gazelor 13) Umerii pistonului (fig. cu ajutorul dimensiunilor din figura.12) Umerii pistonului (fig. CC 2) sunt solicitati la forfecare de catre forta de presiune maxima a gazelor . Comprimare de catre forta de inertie a maselor in miscare alternativa . CC 2) sunt solicitati la: Forfecare de cãtre forta de presiune maxima a gazelor Intindere de catre forta de inertie a maselor în miscare alternativa . situate deasupra sectiunii de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului). care genereaza o tensiune ce se poate calcula. situate deasupra sectiunii de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului). cu .

relatia: .

Precizati ce reprezinta reperul notat cu 1: Capul pistonului. Capul de cruce.14) In figura CC 3 se prezinta grupul piston pentru un motor naval lent. Segmentii. 15) Racirea capului pistonului din figura CC 3 se realizeaza: . Prezoanele de prindere a tijei pistonului de acesta.

Cu apa de tehnica. vehiculata prin conducta poz. 17) Forta de frecare ce apare intre piston si camasa (fig. Cresterii turbulentei aerului si imbunatatirii formarii amestecului. in scopul: Scaderii turbulentei aerului si imbunatatirii formarii amestecului. dupa terminarea injectiei. Prevenirea postarderii dupa terminarea injectiei de combustibil. 16) Capul pistonului poate fi concav. Prin barbotaj. Cu ulei. Cu ulei. vehiculat prin tija pistonului. Prelungirea arderii in destindere. 6. vehiculat prin conducta 6. CC 4) are tendinta: .

18) In figura CC 5 se prezinta schema de calcul de verificare a mantalei pistonului unui motor in patru timpi sub actiunea reactiunii din partea cilindrului la: Forfecare. De a mari valoarea solicitarilor termice ale capului pistonului.De a produce deformatie axiala a pistonului. De a produce ovalizarea capului pistonului. . De a produce bascularea pistonului. Intindere.

are tendinta: De a scadea. Asigurarea unui montaj corespunzator al boltului prin umerii pistonului. pentru reducerea dimensiunior pistonului. 19) Conditia de verificare pentru solicitarea mantalei pistonului din figura CC 5 se impune din urmatorul motiv: Reducerea solicitarilor termice ale organului.Strivire. 21) Diametrul pistonului la montaj se determina: (Notatii: uzuale. De a creste. pentru reducerea solicitarilor termice ale segmentului si reducere a posibilitatii de depuneri de calamina in canalul segmentului. distanta de la marginea superioara a capului pistonului la flancul superior al primului segment (segment de foc). pentru reducerea solicitarilor termice ale segmentului. De a scadea. restul fiind cele . pentru a reduce zona posibilelor depuneri de calamina in regiune. Asigurarea racirii corespnzatoare a pistonului.jocul în functiune.) . Prevenirea exfolierii peliculei de lubrifiant dintre piston si camasa. Incovoiere. De a creste. 20) La motoarele navale lente moderne. implicit pentru reducerea inertiei maselor in miscare alternativa.

suruburi pentru asamblarea pistonului cu tevile telescopice. 23) In figura CC 7: . 4-surub pentru asamblarea cupei de racire. 2-set de inele de etansare. 3.22) In figura CC 6: 1-fusta pistonului.

7.boltul sferic de cuplare intre piston si biela.surub. Articuleaza pistonul cu biela.2. Articuleaza pistonul cu arborele cotit.capul pistonului. 1. 25) Figura CC 8 prezinta solutii de montaj pentru boltul pistonului. 5. 2.bolt sferic. 6. fiind specific motoarelor fara cap de cruce. fiind specific motoarelor cu cap de cruce. fiind specific motoarelor cu cap de cruce. aceasta este: . 3-surub pentru asamblarea pistonului. Articuleaza pistonul cu arborele cotit.tija bielei.canal de ulei. 5.tija pistonului pentru cuplare cu capul de cruce. fiind specific motoarelor fara cap de cruce. 24) Boltul pistonului este organul care are urmatorul rol functional: Articuleaza pistonul cu biela.

Bolt fix atat in umerii pistonului cat si in piciorul bielei.Bolt flotant atat in piciorul bielei cat si in umerii pistonului. 26) Inelele de siguranta din figura CC 8 au rolul: . Bolt fix in umerii pistonului si liber in piciorul bielei. Bolt liber in umerii pistonului si fix in piciorul bielei.

Egala cu raportul presiunilor maxime in pelicula de ulei in cele doua zone. De a impiedica deeplasarea axiala a organului. De a impiedica rotirea boltului.De a asigura fixarea boltului in umerii pistonului. Egala cu inversul raportului presiunilor maxime in pelicula de ulei in cele doua zone. Egala cu patratul raportului presiunilor maxime. De a asigura fixarea boltului in piciorul bielei. .: Notatiile sunt cele uzuale. 27) Raportul dintre lungimea piciorului bielei si lungimea de sprijin a boltului pistonului in umerii acestuia este: Egala cu dublul raportului presiunilor maxime in pelicula de ulei in cele doua zone. 28) Jocul de montaj in locasul boltului din piston este: Obs.

30) Presiunea in locasurile din piston se determina: Obs.29) Temperatura minima de montare a pistonului la montarea boltului este: Obs. . segmentul: Dezvolta o presiune elastica pe fata sa laterala. scop in care diametrul sau in stare libera este mai mare decat cel in stare montata. datorita faptului ca diametrul sau in stare libera este mai mare decat cel in stare montata.: Notatiile sunt cele uzuale.: Notatiile sunt cele uzuale. Pentru aceasta. 31) Segmentii pistonului asigura etansarea reciproca camera de ardere-carter motor. Dezvolta o forta de frecare pe camasa cilindrului.

Mai mic. astfel ca acesta sa nu patrunda in camera de ardere si de a distribui uleiul pe camasa. prevenind contactul acestor zone cu camasa cilindrului si indepartarea lubrifiantului. la cresterea sarcinii motorului. Nu este nici o legatura intre cele doua marimi. De a impiedica scaparea gazelor de ardere in carter. Mai mare. 33) Segmentii de ungere au rolul: De a asigura etansarea la ulei.Dezvolta o presiune elastica pe fata sa laterala. 32) Rostul segmentului in stare libera. scop in care diametrul sau in stare libera este mai mic decat cel in stare montata. ceea ce conduce la fenomenul de pulsatie. comparat cu cel in stare montata. De a curata depunerile excesive de cenusa si carbon din zona suprioara a pistonului. Este liber in canal. . prezentat in figura CC 9. 34) Pentru motoarele navale lente moderne se poate prevedea existenta unui segment scraper (raclor) montat in chiulasa. De a asigura un regim termic corespunzator al motorului. astfel ca acesta sa nu patrunda in camera de ardere. prin dirijarea corespunzatoare a fluxului de caldura. este: Egal. el avand rolul: De a reduce scaparile de gaze din camera de ardere. De a reduce rata de ulei ce patrunde in camera de ardere. De a asigura etansarea la ulei. De a realiza ungerea camasii cilindrului.

Diferenta dintre cele doua. Produsul dintre cele doua.35) Fanta segmentului la motaj se calculeaza: Obs. Forta normala ce apasa pistonul pe camasa.: Notatiile sunt cele uzuale. 38) Pozitia 1 din figura CC 10 este: .: Notatiile sunt cele uzuale. Forta de presiune a gazelor din cilindrul motor. atunci coeficientul de siguranta la flambaj este: Raportul dintre prima forta si a doua. Forta de inertie a maselor in miscare alternativa. Obs. 36) Solicitarea specifica a tijei pistonului motorului naval lent este aceea de flambaj (fenomen de pierdere a stabilitatii elastice) si este produsa de: Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie. 37) Daca se considera sarcina critica de flambaj a tijei pistonului motorului in doi timpi si sarcina reala de flambaj (forta de presiune maxima a gazelor din cilindru). Raportul dintre a doua si prima.

39) Figura CC 10 reda ansamblul capului de cruce al unui motor naval lent. Mecanism balansier de ungere a capului pistonului.Tija pistonului. Mentionati rolul pozitiei notate “rigleta”: . Mecanism de ungere a camasii. Blocul coloanelor.

compresoare cu piston. Numai cu patina bilaterala. Impiedica deplasarea axiala a piciorului furcat al bielei. masini cu abur cu piston. 40) Privind principiul de functionare al motoarelor cu ardere interna. Impiedica deplasarea axiala a patinei. capul de cruce este: Folosit numai la motoarele in 2 timpi. Folosit cu biele care au piciorul ca o bucsa. motoare in 4 timpi.Impiedica deplasarea rotationala a patinei. Face legatura dintre glisiera si blocul coloanelor. pompe cu piston. 41) In figura CC 11: . Poate fi folosit la motoare in 2 timpi.

port-patina. 1-segment de ungere. 4. 42) Figura CC 12 reda schema de calcul pentru patina capului de cruce (fig. 7. 5.a pentru patina bilaterala si fig. CC 12.b pentru cea monolaterala).1-segment de foc. CC 12. 2-capul pistonului. 6-patina.patina. Solicitarea dintre aceasta si glisiera este: .bratara pentru transportul tijei pistonului.

notand cu cu 12. aceasta tensiune.a): forta normala maxima cu care patina este apasata pe glisiera si inaltimea patinei.Presiune de contact. CC . pentru patina bilaterala se obtine (fig. Incovoiere Forfecare Strivire 43) Cu dimensiunile din figura CC 12 se poate calcula tensiunea de strivire dintre patina capului de cruce si glisiera.

44) Cu dimensiunile din figura CC 12 se poate calcula tensiunea de strivire dintre patina capului de cruce si glisiera. CC 12. deoarece forta normalãisi schimba semnul pe durata unui ciclu (fig.notand cu si forta normala maxima. pentru patina monolaterala se obtin doua valori de extrem. aceasta tensiune.b): . respectiv minima cu care patina este apasata pe glisiera si cu inaltimea patinei.

fara ca boltul capului de cruce sa fie strapuns. in vederea efectuarii calcului la flambaj: . Se realizeaza pentru a permite asamblarea cu capul de cruce. CC 13). Precizati modul de schematizare a bielei. atunci cand tija pistonului este prevazuta cu o flansa. in care s-a notat cu rezistenta admisibila : 46) Solutia de picior furcat al bielei motorului naval in doi timpi: Este impusa de necesitatea strapungerii boltului capului de cruce pentru fixarea tijei pistonului.45) Deoarece forta normala ce aplica patina pe glisiera îsi schimba semnul pe durata unui ciclu. Este aleatoare. Nu este necesara. verificarea la acesta solicitare determinandu-se cu relatia urmatoare. flambajului. se obtin doua valori extreme pentru tensiunea de strivire a patinei pe glisiera. in principal. 47) Corpul bielei este supus. care se produce in doua plane: cel de oscilatie a bielei o-o si cel de incastrare a acestuia c-c (fig.

49) In figura CC 14. cat si in cap. Incastrata atat in picior. Incastrata in picior si cap pentru planul o-o si incastrata in piciorul bielei si libera la cap in planul c-c. cat si in cap.Incastrata in piciorul bielei si libera la cap in planul o-o si incastrata in picior si cap pentru planul c-c. La intindere de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare alternativa si la comprimare de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare de rotatie. pentru ambele plane. Libera atat in picior. La comprimare de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare alternativa si la intindere de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa. articularea bielei cu pistonul se face: . pentru ambele plane 48) Piciorul bielei este solicitat: La intindere de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare alternativa si la comprimare de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa. La comprimare de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare de rotatie si la intindere de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa.

51) Sectiunea minima a corpului bielei are dimensiunile din figura CC 15. Transmite fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie si a celor in miscare de translatie de la piston la arborele cotit. piciorul bielei fiind sferic (solutia rotating piston). 50) Biela este organul mobil care: Transmite boltului presiunea specifica dintre picoir si acest organ.Printr-un cap de cruce. Cunoscand valoarea fortei de întindere . Fara bolt. Prin tija si cap de cruce. fiind valoarea rezistentei . Transmite forta de presiune a gazelor si de inertie a grupului piston aflat in miscare alternativa de la piston la arborele cotit. realizand conversia celor doua tipuri de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui organ. Prin bolt. Transmite forta de presiune a gazelor si de inertie a maselor in miscare de rotatie de la piston la arborele cotit. sa se calculeze inaltimea a acestei sectiuni. realizand conversia celor doua tipuri de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui organ. realizand conversia celor doua tipuri de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui organ.

admisibile 52) Capul bielei este solicitat in principal la: Intindere Comprimare Forfecare Incovoiere 53) In figura CC 16 .

Precizati solutia de articulare a bielelor pe acelasi maneton: . 5.5-piciorul bielei 3-tija bielei 4-boltul capului de cruce.capul bielei Sistem de ungere si de racire al pistonului 54) In figura CC 17 se prezinta un motor cu cilindrii dispusi in V.

55) Orificiul de ungere al fusului maneton al arborelui cotit se practica in urmatoarea zona: Intr-un plan normal la planul cotului. mecanismele lucrand prin interferenta. Sistem de ambielaj in furca. n zona de uzura minima. La 45 grd fata de axa de simetrie a bratului. In partea opusa ambielajului. 56) Reperul notat cu I din figura CC 17 reprezinta: . cu capetele alaturate. Sistem de biele identice. Sistem de ambielaj in stea.Sistem cu biela principala si biela secundara.

90 grd RAD. obtinandu-se o noua turatie critica superioara celei maxime de functionare a motorului. 72 grd RAC. Prin cresterea rigiditatii arborelui. 72 grd RAC. 36 grd RAD. 58) La un motor in 4 timpi cu 10 cilindri in V. 72 grd RAC. Lagar al arborelui de distributie. Lagar palier.Lagarul din capul bielei (lagarul maneton). distanta unghiulara intre camele de admisie este: 72 grd RAC. 72 grd RAD. Lagarul din piciorul bielei. cu trecerea la fiecare pornire printr-o noua turatie critica. Prin monatrea unui amortizor de vibratii axiale. 136 grd RAD. inferioara turatiei minime a motorului. 57) Scoaterea rationala a unei turatii critice torsionale din gama turatiilor de lucru a unui motor cu ardere interna se face: Prin cresterea elasticitatii arborelui cotit. Prin cresterea rigiditatii arborelui si micsorarea momentului sau de inertie. . obtinandu-se o noua turatie critica superioara celei maxime de functionare a motorului.

61) In figura CC 18 este reprezentat arborele cotit al unui motor naval: In patru timpi cu patru cilindri in linie In doi timpi cu opt cilindri in linie In patru timpi cu opt cilindri in linie .: Notatiile sunt cele uzuale.: Notatiile sunt cele uzuale. 60) Presiunea specifica maxima pe fusul palier se determina cu relatia: Obs.59) Presiunea specifica maxima pe fusul maneton: Obs.

date fiind dimensiunile specifice. Caracteristicile acestui arbore cotit sunt urmatoarele: . doarece nu sunt prezente contragreutati in prelungirea bratelor. 63) Figura CC 19 prezinta cotul unui arbore cotit aferent unui motor naval lent modern. Motor in doi timpi.In doi timpi cu patru cilindri in linie 62) Figura CC 19 prezinta cotul unui arbore cotit aferent unui: Motor in doi timpi. cu raport cursa/diametru foarte mare. pentru ca nu exista acoperire a sectiunilor fusurilor palier si maneton. Motor in doi timpi. doarece nu sunt prezente contragreutati in prelungirea bratelor. Motor in patru timpi.

. respectiv (fig. in care si 20): sunt diametrle fusurilor maneton. Toate cele de mai sus. Comportament corespunzator la vibratii. 64) Acoperirea sectiunilor fusurilor palier si maneton este data de relatia urmatoare.Arborele este mai zvelt. mai elastic. ceea ce conduce la marirea rezistentei mecanice. palier si raza de manivela. Reducerea concentratorilor de tensiune din zona de racordare maneton-brat prin practicarea unei degajari pe partea interioara a bratului. reducerea greutatii si a costurilor de fabricatie. CC . cu o puternica distantare intre axele fusului maneton si palier (raza de manivela mare).

Infinita. solutia de acoperire a sectiunilor fusurilor palier si maneton (notata cu ) prezinta: . Negativa. acoperirea secþiunilor fusurilor palier si maneton. si sunt diametrle fusurilor este: Pozitiva. datãde relatia maneton. 66) Conform schemei din figura CC 20 si a diagramei alaturate.65) Conform figurii CC 20. respectiv. palier si raza de manivela. in care . valabila pentru un motor in patru timpi. Nula. .

2-se descarca palierele intermediare de momentele interne.O influenta pozitiva asupra rezistentei la oboseala. 4-prin utilizarea contragreutatilor creste masa si scade pulsatia proprie. 5-negative. 1. Posibilitatea asigurarii unei ungeri mai eficiente. 4-pozitive. 2. Posibilitatea unui montaj mai usor in carter. 4. 3. 2. 1. 5-prezinta complicatii tehnologi 1. 5-negative. 2. O influenta negativa asupra rezistentei la oboseala. 4-pozitive. 2. 3. 5-negative. 1. 3-la acelasi grad de uniformitate a miscarii de rotatie a arborelui cotit. 68) Figura CC 21 ilustreaza principiul ungerii hidrodinamice a unui fus incarcat cu rezultanta R distribuita neuniform pe suprafata fusului. masa volantului va fi mai mica. 67) Urmatoarele cinci elemente caracterizeaza eficienta contragreutatilor montate in prelungirea bratelor arborelui cotit al unui motor in patru timpi: 1-se echilibreaza fortele de inertie ale maselor aflate in miscare de rotatie. 3. 5-negative. Acesta poate fi rezumat ca mai jos: . 3-pozitive. 4-pozitive.

in apropierea caruia se obtine si presiunea maxima.Initial. cu influente negative asupra ungerii. presiunea in jurul circumferintei fusului scade spre zona cu jocul cel mai redus. deci a cresterii pulsatiei proprii si efectul negativ al reducerii lungimii prin micsorarea suprafetei de contact a fusurilor in lagar. deci a scaderii pulsatiei proprii si efectul pozitiv al reducerii lungimii prin cresterea suprafetei de contact a fusurilor in lagar. pentru ca apoi sa scada si sa atinga valori negative dupa planul radial determinat de punctul cu joc minim. Este de dorit o lungime cat mai mica. deci a cresterii pulsatiei proprii si efectul pozitiv al reducerii lungimii prin cresterea suprafetei de contact a fusurilor in lagar. Avantajul scaderii masei. in apropierea caruia se obtine si presiunea minima. Initial. presiunea in jurul circumferintei fusului creste spre zona cu jocul cel mai redus. presiunea in jurul circumferintei fusului creste spre zona cu jocul cel mai redus. Initial. cu influente negative asupra ungerii. 69) Lungimea arborelui cotit este dependenta de numarul de cilindri. pentru ca apoi sa scada si sa atinga valori negative dupa planul radial determinat de punctul cu joc minim. etc. presiunea in jurul circumferintei fusului creste spre zona cu jocul cel mai redus. cu influente pozitive asupra ungerii. in figura s-au notat cu: . Initial. pentru ca apoi sa scada si sa atinga valori pozitive dupa planul radial determinat de punctul cu joc minim. in apropierea caruia se obtine si presiunea maxima. cu influente negative asupra ungerii. distanta dintre ei. in apropierea caruia se obtine si presiunea maxima. Avantajul scaderii masei. 70) In figura CC 22 se prezinta un volant tip disc realizat din doua bucati si prevazut cu ghidaj inelar pentru antrenarea cu virorul. pentru ca apoi sa creasca si sa atinga valori negative dupa planul radial determinat de punctul cu joc minim. deci a scaderii pulsatiei proprii si efectul negativ al reducerii lungimii prin micsorarea suprafetei de contact a fusurilor in lagar. aceasta prezentand: Dezavantajul scaderii masei. Avantajul scaderii masei. alezaj.

Amortizor de vibratii axiale. b-bolturi. a-buloanele de prindere a celor doua parti. a-caneluri. . b-bolturi. e-canal pentru cheia de tensionare a bolturilor. e-canal pentru cheia de tensionare a bolturilor. a-pana transversala.a-sector inelar de angrenare cu virorul. c-buloanele de prindere a celor doua parti. d-caneluri. b-bolturi. c-pana transversala. b-bolturi. f-sector inelar de angrenare cu virorul. c-pana transversala. f-sector inelar de angrenare cu virorul. c-pana transversala. e-canal pentru cheia de tensionare a bolturilor. 71) Figura CC 22 prezinta: Amortizor de vibratii torsionale. e-canal pentru cheia de tensionare a bolturilor. d-caneluri. f-buloanele de prindere a celor doua parti. d-caneluri. f-sector inelar de angrenare cu virorul. d-buloanele de prindere a celor doua parti.

Lagarul axial. Precizati ce reprezinta abscisa punctelor de intersectie dintre orizontala corespunzatoare pulsatiei proprii de gradul intai sau doi si dreptele care trec prin origine corespunzãtoare pulsatiei excitatiei de ordin armonic : Pulsatiile critice ale motorului. Precizati ce reprezinta cele doua drepte verticale trasate cu linie continua: . Volantul. 72) Figura CC 23 indica diagrama de turatii critice ale unui motor naval lent. Pulsatiile de ruliu ale navei. Turatiile maxime si minime ale motorului. 73) Figura CC 23 indica diagrama de turatii critice ale unui motor naval lent. Turatiile critice ale motorului.

Turatiile critice ale motorului. respectiv cea maxima a motorului. Turatiile maxime si minime ale motorului. fusul palier este solicitat la: . Turatiile de mers in gol. Turatiile economice ale motorului. 74) Conform figurii CC 24.

76) Conform schemei de calcul al unui cot al arborelui cotit si a celei de calcul a fusului maneton din figurile CC 24 si CC 25. care se considera in planul . cel doua momente sunt: Variabile cu unghiul de manivela. putem preciza solicitarea de incovoiere a fusului maneton: moment incovoietor in planul cotului dat de fortele Zs si Fr si moment incovoietor in planul tangential dat de forta Ts. se compun si dau un moment rezultant. Torsiune 75) Conform schemei de calcul al unui cot al arborelui cotit si a celei de calcul a fusului maneton din figurile CC 24 si CC 25.Incovoiere Incovoiere si torsiune. Momentul incovoietor in planul cotului dat de forþele incovoietor in planul tangential dat de forta Momentul incovoietor in planul cotului dat de forta tangential dat de forta si moment . Intindere si torsiune. si moment incovoietor in planul . putem preciza solicitarea de incovoiere a fusului maneton: Momentul incovoietor in planul cotului dat de forþa tangential dat de forta si moment incovoietor in planul . Momentul incovoietor in planul cotului dat de forta tangential dat de fortele si si si moment incovoietor in planul .

in care este nul. nepermitand trecerea gazelor de ardere in acesta. pentru antrenarea rotorului generatorului. Motoarele de propulsie. se compun si dau un moment rezultant. Inchide cilindrul la partea inferioara. care se considera in planul orificiului de ungere. 77) Lagarul axial (de impingere) este prevazut la: Motoarele auxiliare. in care sectiunea este cea mai periclitata. in care sectiunea este cea mai sigura. se compun si dau un moment rezultant. prin intermediul prezoanelor de fixare. pe care. 79) In figura CC 26 se prezinta zona superioara a cilindrului unui motor naval modern. 78) Chiulasa este organul motorului care indeplineste rolul: Etanseaza partea superioara a cilindrului si preia forta de presiune a gazelor. Etanseaza carterul motorului. Motoarele de propulsie. care se considera in planul orificiului de ungere. pentru inversarea sensului de rotatie al arborelui cotit. pentru preluarea fluctuatiilor fortei de impingere a elicei si transmiterea acestora structurii de rezistenta a navei. Constante in raport cu unghiul de manivela. ghidand pistonul in miscarea sa rectilinie alternativa. pentru care se cere valabilitatea unuia dintre raspunsurile urmatoare: . Motoarele de propulsie semirapide.orificiului de ungere. se compun si dau un moment rezultant. pentru transmiterea miscarii de rotatie la arborele port-elice. in care sectiunea este cea mai periclitata. Variabile cu unghiul de manivela. le transmite blocului cilindrilor. care se considera in planul orificiului de ungere. Creaza spatiul in care evolueaza fluidul motor. Variabile cu unghiul de manivela.

Chiulasa este specifica unui motor in patru timpi. 80) Figura CC 27 reda chiulasa unui motor naval lent. Chiulasa este specifica unui motor in doi timpi. Se cere precizarea afirmatiei celei mai corecte: . avand locas corespunzator injectorului pozitionat central. Chiulasa este specifica unui motor in doi timpi. avand locas corespunzator supapei de evacuare pozitionata central. avand locas corespunzator supapei de lansare pozitionata central. Chiulasa este corp comun cu blocul cilindrilor.

Chiulasa este realizata din doua bucati: chiulasa superioara si cea inferioara. iar fixarea ansamblului de blocul cilindrilor realizandu-se prin prezoane de chiulasa. Chiulasa este realizata din doua bucati: chiulasa superioara si cea inferioara. Chiulasa este realizata monobloc avand doua portiuni caracteristice: cea superioara si cea inferioara.Chiulasa este realizata in constructie monobloc. 3 si 5 din figura CC 27 sunt. 81) Pozitiile 2. prinderea dintre acestea realizandu-se cu prezoane. prinderea dintre acestea realizandu-se cu prezoane. respectiv: .

Spatiu de racire. Supapa de siguranta. Supapa de siguranta.capul pistonului. injectorul. chiulasa inferioara. 82) In figura CC 28: 2-supapa de evacuare. supapa de lansare. racordul pentru apa de racire.Chiulasa superioara.prezon. injectorul. 5. Supapa de siguranta. 7-manta de ungere piston. Injector. 83) In figura CC 29: . supapa de siguranta. chiulasa inferioara. 4-chiulasa. 8-camera de ardere. Fusta pistonului . supapa de lansare. 6.

datorata presiunii gazelor si fortei normale. datorata presiunii gazelor. 84) Camasa cilindrului este solicitata la: Intindere. datorata presiunii gazelor si fortei normale. 6. 4.chiulasa. 85) In figura CC 30: . 2.canale pentru circulatia uleiului de ungere.canale pentru circulatia apei de racire. 5-blocul coloanelor. datorata fortei normale.bloc de cilindru. Torsiunii. 3. 4. Intindere. Incovoiere.cot pentru circulatia apei la chiulasa. datorata presiunii gazelor si incovoiere.1-spatiu de racire chiulasa.

clapeti de aer de baleiaj. 6-clapeti pe traseul de gaze. respectiv: Camasa si spatiul de racire. 86) Figura CC 31 reda blocul cilindrilor pentru motorul naval lent. 2.ferestre de baleiaj.3-ferestre de evacuare. 5. Ferestrele de baleiaj mai inalte decat ferestrele de evacuare. pozitiile 5 si 2 sunt. .

Camasa este umeda. care este apa tehnica. 87) In figura CC 31 sunt redate si spatiile de racire ale camasii. in contact direct cu agentul de racire. Camasa este uscata. Canalele de racire practicate in camasa si ungatorii. in contact direct cu agentul de racire. Canalele de racire practicate in camasa si spatiul de racire. 88) Figura CC 32 prezinta structura de rezistenta a unui motor naval lent si anume blocul coloanelor si rama de fundatie. Precizati numarul pozitiei care indica montantii: . Care dintre afirmatiile urmatoare sunt valabile: Camasa este umeda. care este uleiul. care este apa de mare.Camasa si ungatorii. fara contact direct cu agentul de racire. Camasa este umeda. in contact direct cu agentul de racire.

3. 7. Precizati care dintre afirmatiile de mai jos sunt valabile: . 4. 1. 89) Lagarul palier (fig. CC 32) este reprezentat de pozitia 4.

Lagarul este realizat in constructie monobloc cilindrica. 90) Rama de fundatie din figura CC 32 este indicata de pozitia: . tip bucsa. cel superior fiind fiind continut in rama de fundatie. Lagarul este continut in rama de fundatie si in blocul cilindrilor. Lagarul este compus din doi semicuzineti.Lagarul este compus din doi semicuzineti. cel inferior fiind continut in rama de fundatie.

Incovoiere de catre componenta normala a rezultantei dintre forta de presiune a gazelor si a celei de inertie a maselor in miscare de translatie si la comprimare de catre forta de presiune a gazelor si de prestrangerea tirantilor. 92) Rama de fundatie poate fi corp comun cu blocul coloanelor: La motoarele in doi timpi cu carter uscat. 1. obtinuta prin turnare. Doar la comprimare de catre forta de presiune a gazelor. 8. Doar incovoiere de catre forta rezultanta dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare de translatie. .7. La motoarele in doi timpi cu carter umed. 5. 91) Blocul coloanelor este solicitat la: Comprimare de catre componenta normala a rezultantei dintre forta de presiune a gazelor si a celei de inertie a maselor in miscare de translatie si la incovoiere de catre forta de presiune a gazelor. La unele motoare semirapide. La motoarele de propulsie cuplate direct cu propulsorul.

93) Forta de presiune a gazelor solicita rama de fundatie la: Torsiune Incovoiere Intindere Forfecare 94) Tirantii sunt organele motorului care indeplinesc rolul: Fac legatura dintre piston si biela prin capul de cruce. 95) Deformatia liniara a tirantului este: Obs. Strang structura de rezistenta a motorului pe ansamblu.: Notatiile sunt cele uzuale. la motoarele in doi timpi. Strang chiulasa de blocul cilindrilor. Strang rama de fundatie pe blocul cilindrilor la motoarele in doi timpi. . 96) Coeficientul de elasticitate al tirantului este: Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

98) Elementul prezentat in figura CC 34 este: . De la extremitati spre mijloc. Indiferent. De la mijloc spre extremitati. strangerea tirantilor se face: In ordinea numerotarii cilindrilor.Obs. 97) Pentru motorul prezentat in figura CC 33.: Notatiile sunt cele uzuale.

Supapa de lansare. Rezulatanta dintre fortele de la b) si c). 99) In timpul functionarii motorului. respectiv la: O intindere suplimentara si o comprimare suplimentara. fata de situatia de montaj. tirantii si ansamblul partilor stranse de acestia sunt supuse. . O comprimare suplimentara. Forta de inertie a maselor in miscare de translatiee. Supapa de siguranta a carterului. respectiv o intindere suplimentara. Purja cilindrului. Ambele la o intindere suplimentara.Supapa de siguranta de pe chiulasa. Forta de presiune a gazelor. Ambele la o comprimare suplimentara. 100) Forta care solicita asamblarea tirant-structura de rezistenta a motorului este: Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie.