ȘCOALA DE LA TORONTO

Referat seminar ITC
Studenta: Simon Florina- Diana
Specializarea: Publicitate
Grupa 2
Semestrul I
Facultatea de Jurnalism și ȘtiințeleComunicării
1

Harold Adams Innis  Biografie  Media din perspectiva spațio-temporală 3.CUPRINS: 1. Școala de la Toronto  Cadru general 2. Bibliografie 2 . Marshall McLuhan  Biografie  „Galaxia Guteneberg” 4.

unde întâlnim acea „pleiadă de autori”.1. deși s-a format la Toronto și a fost un discipol al lui Innis. a petrecut perioada de creație în SUA. cunoscută sub numele de „determinism tehnologic”. unde a devenit renumit în domeniul studiului comunicării. 2007 ). București. Cel din urmă. pe care o exercită caracterul mijlocului de comunicare. radioului sau televiziunii. și influența profundă și durabilă. Față de Școala de la Chicago. ziarului. deși mai puțin evidentă. filiație pe care nu a negat-o niciodată. Școala de la Toronto promovează o perspectivă diferită asupra comunicării.ro. McLuhan subliniază distinctia netă între „conținutul“ mijlocului de comunicare. Marshall McLuhan este cunoscut în principal datorită înțelesurilor sintagmei sale „media/mijlocul este mesajul“.Școala de la Toronto Cadru general Pornind de la ideea lui Paul Dobrescu în lucrarea „Istoria Comunicării”( editura Comunicare. în cazul Școlii de la Toronto îi întalnim doar pe Harold Innis și Marshall McLuhan. 3 . ceea ce transmitem noi prin intermediul cărții.

autorul canadian lărgește radical aria de investigație și concentrează analiza pe relația dintre mijoacele de comunicare și expansiunea imperiilor. Începutul carierei sale profesionale este marcat de ini țierea unor studii aplicate privind istoria economică a Canadei: A History of the Canadian Pacific Railway (O istorie a căii ferate canadiene de vest). s-a descoperit un manuscris de circa 1000 de pagini intitulat „Istoria 4 . intelectual canadian a inițiat cercetări ample privind importanța mijloacelor de comunicare. După aceea. la 58 de ani. După dispariția sa prematură. Teza comună a lucrărilor publicate este aceea că economia Canadei se bazează pe materii prime. o incursiune în istoria civilizațiilor și a imperiilor pornind de la caracteristicile mijloacelor de comunicare.2. Rezultatele analizei sunt publicate în lucrările Empire and Communications(1950) și The Bias of Communication (1951). The Fur Trade in Canada (Comerțul cu blănuri în Canada) și The History of an International Economy (Zonele de pescuire a codului: istoria unei economii internaționale). exploatate în strânsă legatură cu nevoile centrului industrial. Harold Innis Biografie „Harold Innis (1894-1952).

pergamentul. simboluri. Acestea sunt eficiente in transmiterea mesajelor. hârtia. tradiție. Marian. „space – biased media” ( papirusul. radioul. Istoria Comunicării. oralitate.lucrarea reprezintă mărturia unui efort impresionant și a unui atașament ieșit din comun față de domeniul comunicării. – (Dicționar Enciclopedic de Comunicare și termeni asociați.Comunicării”. coord. respectiv. Paul. piatra) – specifice societăților tradiționale. televiziunea) – specifice societăților centralizate. care favorizează expansiunea teritorială și a autorității politice. mituri. continuitate. telefonul. Petcu.H. București. care pun accent pe evoluția graduală. Comunicare.Beck.” – (Dobrescu. 2007. „Innis inaugurează paradigma determinismului tehnologic în cercetarea comunicării. pe istoricitate. fiind caracterizate de fenomenul de „bias” al comunicării”.272) Media din perspectiva spațio-temporală Conform Dicționarului de Comunicare. descentralizate. p. București. 2014) „Semnificația mijloacelor de comunicare pentru marile organizații statale poate fi urmărită în două planuri: cel al timpului și cel al spațiului. dar cu efectul diluării tradițiilor. editura C.ro. corelând mijloacele de comunicare cu coordonatele timpului si ale spațiului. Innis are meritul de formula distincției între „time – biased media” (argila. Există mijloace de comunicare corelate cu dimensiunea 5 .

pentru că ele pot face față sfidării spațiului. pregătite parcă să învingă timpul. În funcție de natura lor – time sau space-biased . Mijoacele de comunicare „time – biased” au stimulat monopolul din partea organismelor religioase.timpului. de la început. pot fi repede trimise la distan ță. Comunicare.. fie cu statul. ele sunt ușoare. Sunt materiale care pot fi distruse ușor. ele sunt mai grele dar mai durabile. Mijloacele de comunicare adaptate timpului favoriează descentralizarea. De câte ori se instalează. Paul.ro. dar nu sunt durabile. pentru că ele nu sunt adaptate să facă fa ță sfidării pe care o ridică întinderea spațială.mijloaele de comunicare au favorizat. Istoria Comunicării. Pergamentul. dar care pot fi transportate relativ repede la mari distanțe. Creșterea și decăderea imperiilor sunt explicate de către Innis prin expansiunea mijloacelor de comunicare de același tip și favorizarea unui monopol al instituțiilor care simbolizau respectiva formă de comunicare. monopolul usucă diversitatea. creează condiții pentru instalarea dezechilibrelor. 2007.275) 6 . cum ar fi papirusul și hârtia. Acestea sunt: argila. Alte mijloace servesc mai bine spațiul. pe când cele „space – biased„ monopolul factorilor politici. pergamentul și piatra. p. Mijloacele adaptate spațiului favorizează centralizarea. București. iar papirusul și hârtia space – biased. predispune la o evoluție monocordă.” –(Dobrescu. un monopol asociat fie cu religia. argila și piatra sunt time –biased .

Innis consideră ca „înflorirea Greciei antice s-a datorat echilibrului dintre tehnologiile time – biased. p. 2007. Paul.ro. p.Cu alte cuvinte.276) Concluzia Așa cum afirmă Paul Dobrescu. „ o modalitate de îmbinare a celor două tipuri de comunicare. care au mențiut bogăția tradiției orale.ro. conservare istorică. probleme critice ale teoriei comunicării. asftel încât tendința către centralizare să fie contrabalansată de tendin ța de descentralizare. București. exprimată prin tradiții. forme de organizare. București. cea de conservare de cea de inovare proprie comunicării tip space – biased. ci de a recupera sfera de cuprindere a comunicării ca atare. Comunicare. Paul. care au stimulat dezvoltarea scrisului și posibilitatea transmiterii la distanță. modalități de răspuns. Stabilitatea și dezvoltarea socială presupun . în viziunea autorului. în același timp.” –(Dobrescu. imperiile se dezvoltă în strânsă legatură cu mijloacele de comunicare proprii momentului care impun anumite tendințe. 2007. Comunicare.286) 7 . –(Dobrescu. care nu poate fi redusă la comunicarea de masă”. Pledoaria sa pentru valorificarea tradiției orale nu are doar sensul de a reface dimensiunea timpului. si cele space – biased. Istoria Comunicării. Istoria Comunicării. „ Opera lui Innis a oferit un corp de judecați care conturează dimensiunile istorice ale evoluției comunicării și formulează.

Este autorul cunoscutei formule the medium is the message (1958). apud interviu Playboy. 1960) i-au adus aprecierea academică în Toronto. Marshall McLuhan a cucerit un public mai larg.Marshall McLuhan Biografie ”McLuhan este cel mai important ganditor de la Newton. Nebraska.337). rostita la reuniunea anuala a Asociației Broadcaster-ilor în Omaha. cu Galaxia Gutenberg. p. Această carte trata despre efectele pe care tehnologia tiparului le-a avut asupra civilizației occidentale. un retoric și un teoretician în comunicare. Marshall McLuhan (1911-1980) a fost un canadian pedagog. în McLuhan. 1951) și Explorări în comunicații (Boston. un profesor de literatură engleză. dar au rămas practic necunoscute publicului. ca și despre efectele psihologice și senzoriale ale mediului textului tipărit. filozof și bursier. afirma Tom Wolfe (apud Paul Dobrescu. Mireasa mecanică: Folclorul omului industrial (New York. 2006. Freud. Darwin. Primele sale cărti. În 1962. un critic literar. Teoriile fundamentale ale profesorului McLuhan datează de la începutul anilor 1950. Istoria Comunicării p.287. Einstein și Pavlov”. 8 .

care industrializează scrierea fonetică. „Istoria consemnează trei mari epoci istorice de comunicare.” – (Marshall McLuhan. Urmează ciclul culturii scrise. „Epoca electrică dupa propria denumire. Potrivit lui McLuhan. 9 . El instalează văzul ca simț dominant și introduce o disociere între văz și celelalte simțuri. Dacă tehnologia în general este o extensie a omului. Epoca oralității. Conversația antrenează toate simțurile în procesul comunicării și este participativă. 2007. Instrumentele pe care le confecționează omul sut menite să amplifice în primul rând puterea lui fizică. care devin secundare. de radio. de specializare și de detașare. care are particularitățile sale distincte. tehnologia comunicațională este prin excelență o extensie a minții umane” – McLuhan. Trecerea la acest nou ciclu este marcată de două descoperiri fundamentale: inventarea scrierii fonetice și inventarea tiparului. forța de interven ție în lumea naturală. tehnologia electrică încurajează și stimulează unificarea și implicarea. Daca alfabetul și tiparul au hrănit și stimulat un proces de fragmentare. dominată de conversție ca mijloc propriu-zis de comunicare. p290). Pentru McLuhan. de computere. p422. reprezentată de telegraf. de televiziune. 1975. iar roata. apud Paul Dobrescu. capacitatea de a face față diverselor provocări. Istoria Comunicării.Galaxia Gutenberg Potrivit lui McLuhan. o extensie a piciorului. tehnologia este o extensie a ființei umane: toporul este o extensie a brațului.

” . Ea antrenează nu numai văzul. depășit. De pildă. ci și auzul sau simțul tactil. Comunicare. pentru că solicită un singur simț și. Un mijloc fierbinte este cel care extinde un singur simț într-o definiție înaltă -(McLuhan). Paul. Televiziunea este 10 . Cu alte cuvinte. televiziunea prijeluiește o reorchestrare a simțurilor noastre. informații. face apel la toate simțurile noastre. în jurul căreia există multă neînțelegere și confuzie.” –(Dobrescu. p.ro. standardizată. iar prezen ța și interacțiunea acestora prefigurează un alt model și ne avertizează cât de riscant este să utilizăm același model. Istoria Comunicării. să afle lucruri pe care cel care a vorbit nu le-a avut în vedere. București. Exemplul clasic de mijloc cald este fotografia. În primul rând. neutră sau de respingere.294) După cum afirmă Paul Dobrescu în lucrarea sa. pentru că ne solicită să o interpretăm. un mijloc cald.marginalizează importanța culturii scrise și inaugurează un alt model domninant. cea fonetică. care nu solicită din partea celui care o privește decât o reacție admirativă. 2007. Într-o conversație cel care vorește oferă date. Ipostaza clasică a mijocului „rece” este însăși conversația. În funcție de ce împarte autorul mijloacele de comunicare în calde și reci? Sunt două criterii esențiale. Televiziunea apelează la mai toate simțurile ființei umane. dar interlocutorul simte nevoia să adreseze întrebări. dacă mijlocul este de înaltă sau de joasă fidelitate (high sau low definition). Screierea hierogilfă este un mijloc rece. McLuhan lansează o altă formulă „mijloace calde sau reci”. în același timp. oferă o informație suficientă care nu mai presupune participarea celui ce o privește. o fotografie este un mijloc fierbinte. al culturii tiparului.

Valsul este un dans mecanic cu mișcări aproape standard. pe când twistul. o formă rece. 11 . noi suntem obișnuiți să raționăm pe termen scurt. 2007). p.308). cum remarca și Lewis Lapham. Istoria Comunicării. În epoca MTV-ului .a sateliților. a acelor tehnologii despre care McLuhan a vorbit. Innis are multe de spus despre instituții și puțin despre percepție și gândire”. iar filmul unul cald. care implică multe mișcări improvizate.considerată un mijoc rece. Comunicare.” Concluzie Pornind de la ideea lui Paul Dobrescu :„ s-a crezut că McLuhan va fi uitat. dar puțin despre instituții. Judecata. Cea ce a spus McLuhan pare mai potrivit în 1994 decât în 1964 (în introducere a McLuhan. 2007. McLuhan are multe de spus despre percep ție și gândire. Paul. Internetului. București. În timp ce Innis consideră ca tehnologia comunicațională afectează organizarea socială și cultura. McLuhan vede principalul efect asupra organizării senzoriale și gândirii. Amândoi sunt de acord că materialele pe care sunt scrise cuvintele contează mai mult decât cuvintele însele. dar pe care nu a trăit să le cunoască efectiv. –(Dobrescu. 1994. odată cu trecerea epocii pe care a exprimat-o. s-a dovedit greșită. este apreciat drept o forma caldă.ro. în timp ce reprezentanții Școlii de la Toronto sintetizează influența unor tehnologii care au funcționat secole și secole. apud Paul Dobrescu. Dificultatea de a înțelege creația acestor autori provine și din faptul că. „Atât Innis cât și McLuhan postulează caracterul central al tehnologiei comunicării.

H. Dicționar Enciclopedic de Comunicare și termeni asociați. București. Comunicare. 2007.scrigroup.Beck.php 12 . editura C. București.ro. Petcu. 2014  Site Web : http://www.Bibliografie:  Dobrescu Paul.  Petcu Marian. Istoria Comunicării. coord. Marian.com/educatie/educatiecivica/SCOALA-DE-LA-TORONTO12716.