ANALIZĂ ECONOMICOFINANCIARĂ Lucrarea aplicativă nr. 1 1. Tema: Evaluarea globală a activităţii şi performanţelor firmei 2.

Scopul: Sistematizarea şi actualizarea cunoştinţelor privind metodele şi tehnicile de diagnosticare a activităţii şi sistemului de management al unei firme. 3. Probleme de analizat: Diagnosticul global al activităţii şi rezultatelor firmei; 4. Indicaţii metodologice: În realizarea diagnosticului global se vor folosi următoarele metode: - modelarea fenomenelor economico-financiare (modele analogice cronograme, diagrama cu bare, diagrama sectorială, diagrama cu coordonate polare etc şi modele simbolice); - gruparea; - diviziunea şi descompunerea rezultatelor; - ritmurile de creştere sau metode statistice (abateri sau modificări absolute cu bază fixă şi în lanţ, indici cu bază fixă şi în lanţ, modificări relative sau rate de crestere cu bază fixă şi în lanţ, ritmul mediu anual de creştere) - Anexa 1; - balanţele; - substituţia; - coeficienţii de concentrare şi de sezonalitate - Anexa 2 şi Anexa 3; - metoda ABC – Anexa 4. 5. Baza de date: Prezentarea generală a societăţii comerciale ALFA SA SC ALFA SA este o societate pe acţiuni provenită dintr-o fostă bază de aprovizionare, specializată în construcţii-montaj energetice, aparţinând Ministerului Energiei Electrice. Obiectul de activitate îl constituie aprovizionarea unităţilor de producţie, transport şi distribuţie a energiei electrice cu materiale şi produse specifice (aparataj electric, acumulatori, cabluri, sârmă de bobinaj, materiale electroizolante, cărbune energetic, lămpi, becuri etc.). Începând cu anul T+4, societatea şi-a extins activitatea prin comercializarea cu amănuntul a unor produse electrice de larg consum. Potenţialul intern al întreprinderii şi principalele rezultate economico-financiare sunt redate în anexele de mai jos.

ANEXA 1. Situaţia rezultatelor financiare ale SC ALFA SA Mii RON T+3 T+4 22 400 36 320 8 760 8 250 1 685 1 720 22 090 29 750 522 789 832 7 3599 310 6 570 97 88 240 238

Indicatori 1. Cifra de afaceri 2. Active totale, din care: 2.1. Active imobilizate 3. Cheltuieli totale, din care: 3.1. Cheltuieli de circulaţie 4. Marja comercială 5. Profit impozabil 6. Număr mediu salariaţi 7. Număr mediu zile lucrate

Simbol T T+1 T+2 CA 28 000 28 350 28 500 AT 4 975 6 370 6 480 AI 320 285 435 ChT 27 400 27 650 28 220 ChC 270 289 356 MC 870 989 636 Pr 600 700 280 Ns 110 105 98 Nz 250 249 252

ANEXA 2. Structura vânzărilor pe grupe de produse specifice la SC ALFA SA Grupe de produse Materiale şi aparataj electric de joasă tensiune, cauciucuri, lămpi, becuri Cabluri, sârmă de bobinaj, acumulatori, condensatori Aparataj electronic de înaltă tensiune, izolatori din sticlă şi porţelan, material electroizolant, cărbuni T+ 2 58 20 22 T+3 30 21 49 % T+4 37 34 29

ANEXA 3. Dinamica cifrei de afaceri anuale şi trimestriale la SC ALFA SA Ani T+2 T+3 T+4 CA Totală 28 500 22 400 36 320 Trim I 7 125 5 900 8 700 Trim II 6 250 5 320 7 150 Trim III 6 120 5 115 7 090 Mii RON Trim IV 9 005 6 065 13 380

ANEXA 4. Situaţia ieşirilor (vânzărilor) pe principalii clienţi ai SC ALFA SA (Met ABC) Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Temă: 1. Analizaţi evolutia în timp a 4 indicatori din Anexa 1 (pe baza ritmurilor de creştere); 2. Calculaţi coeficientii de concentrare pentru perioada T+4 (Anexa 2). Interpretare 3. Calculaţi coeficientul de sezonalitate pentru perioadele T+3 si T+4 (Anexa 3). Interpretate 4. Analizati puterea de negociere a firmei in raport cu clientii (Metoda ABC) prntru perioada T+3 (Anexa 4). Lucrarea aplicativă nr. 2 Clienţi C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12 C13 C14 C15 C16 C17 C18 C19 C20 C21 C22 C23 C24 C25 C26 C27 C28 C29 C30 T+2 33 1 250 456 1 984 3 520 782 12 169 4 680 3 110 3 461 875 446 361 698 972 125 876 4 321 55 21 315 294 T+3 15 980 328 2 100 3 241 510 3 190 1 687 3 208 2 543 610 650 1 101 584 623 28 540 3 010 12 84 353 Mii RON T+4 980 1 815 650 2 300 3 960 820 16 312 2 540 4 320 3 650 921 655 1 500 420 439 167 957 4 310 184 632 699 542 1 500 21 11 23 7 2 1 967

Tema: Analiza activitatii de productie si comercializare A. Analiza factoriala a cifrei de afaceri 1. Model: CA= Σq ⋅ p Grupe de produse A B C TOTAL CA0
Σ 0 p0 q

CA1 7 500 9 800 6 700 24 000

Σ 1 p1 q

Ip 8 000 10 600 7 400 26 000

Mii lei RON CArecalculată
Σ 1 p0 q

1,25 1,05 1,2

2. Model: CA= Grupe de mărfuri A B C TOTAL

Q⋅p

, unde p =

Σg i ⋅ pi ; 100

Volumul fizic vândut (buc) Q 0 3 500 2 100 1 400 1 5 760 1 920 1 920

Preţul unitar (lei RON) pi 0 1 300 2 250 2 200 1 1 500 2 200 2 400

Structura volumului fizic vândut (%) gi 0 1

Cifra de afaceri (mii RON) 0 1

3. Modelele de analiză factorială: 3.1. CA = Nc ⋅ unde unde
c a

CA sau CA = Nc ⋅ ca Nc

reprezintă cifra de afaceri aferentă unei comenzi;
CA sau CA = Sc ⋅ ca s , Sc
Mf CA

3.2. CA = Sc ⋅
ca s

reprezintă cifra de afaceri/m2 suprafaţă comercială; Mii lei RON P1 Indici (%) 47250 135 100 252 7,5 2800 150 472,5 1,875

3.3. CA = Ns ⋅ Ns ⋅ Mf . Indicatori 1. Cifra de afaceri 2. Valoarea medie a mijloacelor fixe 3. Numărul mediu de salariaţi 4. Numărul mediu de zile lucrate 5. Numărul mediu de ore lucrate pe zi 6. Suprafaţa comercială (m2) 7. Numărul mediu de comenzi 8. Productivitatea medie anuală 9. Productivitatea medie zilnică Simbol CA MF Ns Nz Nh Sc Nc Wa Wz P0 4 3648 136,4 110 248 8 2500 128 396,8 1,6

10. Productivitatea medie orară 11. Gradul de înzestrare tehnică (mii lei RON/salariat) 12. Randamentul (Eficienţa) mijloacelor fixe (lei la 1 leu mijloace fixe) 13. Desfacerea medie pe o comandă (Cifra de afaceri medie/comandă) (mii lei /comandă) 14. Desfacerea medie pe m2 suprafaţă comercială (Cifra de afaceri/m2) (mii lei /m2)

Wh
M f N s
C A M f

0,2 396,8 320 341 17,4592

0,25 472,5 400 315 16,875

CA Nc CA Sc

B. Marja comercială şi valoarea adăugată în activitatea de comerţ 1. Analiza marjei comerciale în activitatea de comerţ Model: MC = Vmf – Cmf unde, MC = Marja comerciala; Vmf = Venituri din vânzări de mărfuri; Cmf = Costul mărfurilor vândute; 2. Analiza valorii adaugate în activitatea de comerţ Model: VA = CA - CI sau VA = MC – ACI, CI = Cmv+ACi unde, VA – valoare adăugată; CA = Cifra de afaceri; CI – consumuri intermediare; MC – marja comercială; Cmv – cheltuieli cu mărfurile vândute; ACi – alte consumuri intermediare, provenind de la terţi. Indicatori Valoarea adăugată Venituri din vânzări de mărfuri Costul mărfurilor vândute Consumuri intermediare provenite de la terţi Alte consumuri intermediare provenite de la terţi Marja comercială Simbol VA Vmf Cmf CI ACI MC P0 15 250 10 200 815 5 050 Mii RON P1 (%) 17 800 11 940 1 058 5 860

3. Analiza factorială a marjei comerciale (adaosul commercial). Interpretarea economică a rezultatelor. Propuneri de măsuri pentru creşterea marjei comerciale. Model: MC = CA ⋅ Rmc ⋅
1 Σgi ⋅ rmci unde, Rmc = 100 100

CA (mii RON)

Structura (%)

Rmc (%)

MC (mii RON)

Grupe de produse Alimentare Nealimentare Total

0 6 240 1 560 7 800

1 6 650 2 850 9 500

0

1

0 22 46

1 24 50

0

1

în care, MC = Marja comercială (adaos comercial); CA = cifra de afaceri; Rmc = rata medie a marjei comerciale; Gi = structura cifrei de afaceri (vânzărilor) pe categorii de mărfuri; Rmci = rata marjei comerciale aferentă produselor de tip “i”. Tema: 1. Analiza factoriala a CA pe baza modelelor 3.1, 3.2, 3.3 2.Analizaţi marja comercială şi valoarea adăugată utilizând metoda balanţieră

Lucrare aplicativa nr.3 Tema: Analiza potentialului intern al intreprinderii Probleme de analizat: A) Analiza potentialului uman B) Analiza potentialului material A) Analiza potentialului uman Anexa nr.1 – Analiza dinamicii personalului firmei ALFA S.A. pe total si pe categorii Nr. crt. 1 1.1 1.2 Categorii de personal Total personal, din care: Personal operativ Personal de administratie si conducere T 870 582 288 T+1 843 605 238 T+2 759 589 170

Anexa nr.2 – Analiza structurii personalului dupa pregatire profesionala (Tabel nr. 2) Tabel nr.1 T Nr. Grupe de varsta crt. Numar % Personal pana in 30 ani 1 69 Personal intre 31-40 ani 2 348 Personal intre 41-50 de 3 ani 279 Personal intre 51-60 ani 4 151 Personal peste 61 ani 5 23 6 TOTAL 870 Tabel nr.2 T Nr. Grupe de vechime crt. S M P S Vechime pana la 5 32 48 95 29 1 ani Vechime intre 6-10 68 206 51 69 2 ani Vechime intre 11-15 42 146 23 40 3 ani Vechime intre 16-20 37 63 11 34 4 ani Vechime peste 21 22 23 3 26 5 ani 6 TOTAL 201 486 183 198

varsta (Tabel nr. 1), vechime si T+1 Numar 85 249 294 186 29 843 T+1 M 41 185 162 49 15 452 T+2 Numar 94 163 313 164 25 759 T+2 M 12 143 158 57 22 392

%

%

P 98 58 21 14 2 193

S 20 70 41 32 32 195

P 68 63 26 10 5 172

Unde: S = personal cu studii superioare; M = personal cu studii medii; P = personal cu scoli profesionale Anexa nr. 3 – Analiza corelatiei dintre dinamica celor trei niveluri de masurare a productivitatii muncii (Wa, Wz, Wh); analiza factoriala a eficientei utilizarii potentialului uman , pe baza modelului: Wa = Nz . Wz, unde Wz = Dh/z . Wh Nr. crt. Indicatori Perioada precedent a 290 300 843 252 7,5 Perioada curenta 341 500 759 257 7,9 Indici (%)

1 Cifra de afaceri (mii lei) 2 Număr mediu personal 3 Număr de zile 4 Durata unei zile de lucru(ore) 5 Productivitatea anuala(mii lei/sal) 6 Productivitatea zilnica (mii lei/ziom) 7 Productivitatea orara(mii lei/oraom) B) Analiza potentialului material

Analiza stocurilor în activitatea de comerţ Analiza factorială a stocului mediu de mărfuri. Interpretare economică. Propuneri pentru optimizarea stocurilor în activitatea de comerţ. Model:
S

S =C Az ⋅ Dz unde, Dz =

Σgi ⋅ dzi în care, 100

= stocul mediu de mărfuri; Dz = durata medie de rotaţie exprimată în zile ( viteza medie de rotaţie); CAz = cifra de afaceri zilnică; gi = structura vânzărilor pe grupe de mărfuri; dzi = viteza de rotaţie pe grupe de mărfuri; Grupe de mărfuri A B C TOTAL CAz Structura CAz Durata rotaţie (mii RON) (%) (zile) 2 640 2 850 12 15 1 760 1 425 22 20 4 400 5 225 36 35 8 800 9 500 Stocul mediu (mii RON)

Tema: 1. Analiza dinamicii personalului firmei ALFA S.A. pe total si pe categorii 2. Analiza structurii personalului dupa varsta

Lucrarea aplicativă nr. 4 Tema: Analiza cheltuielilor

1. Analiza factorilala a cheltuielilor de circulatie pe baza modelului
ChC = CA × RCh C × 1 ; 1000

propuneri

pentru

eficientizarea

utilizarii

cheltuielilor. Structura Rchc Rv Rf CA (%) (la mie) (la mie) (la mie) 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 Nealimentar 420 720 220 210 155 154 Alimentar 980 1080 150 155 116 118 TOTAL 1400 1800 2. Analiza
Cs 1000

Sector activitate

CA(mild lei)

factoriala

a

cheltuielilor

salariale

pe

baza

modelului

Sa = ×1000 . wa

Analiza corelatiei Sa-Wa (Fs-CA). Consecintele

economice ale respectarii/nerespectarii corelatiei dintre dinamica cifrei de afaceri si dinamica fondului de salarii, respectiv dintre salariul mediu anual si productivitatea medie anuala. Indicatori Cifra de afaceri (mii RON) Structura cifrei de afaceri (%) Fondul de salarii (mii RON) Rata cheltuielilor cu salariile (0/00) Numar mediu de personal (pers) Salariul mediu anual (mii RON) Productivitatea medie anuala (mii RON) TOTAL, din care P0 P1 % 11 550 13046,25 1 188 1 197 A P0 6 930 653, 4 P1 9132,37 5 7 780,05 P0 4 620 534, 6 B P1 3 913,875 418,95

110

105

Lucrarea aplicativă nr. 5 Tema: Analiza rentabilitatii intreprinderii

1.

a. b. c. d. e.

analiza factorială a profitului aferent activitatii de comert; analiza ratei rentabilitatii comerciale; analiza ratei rentabilitatii resurselor consumate; interpretarea economică a rezultatelor; propuneri de masuri pentru creşterea rentabilitătii în comerţ.

Model de analiza: Rc = Rmc – Rchc Sector de CA(mild.lei) Structura Rmc(%) Rchc(% Rv(%) Rf(% Rc(%) activitate CA(%) ) ) 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 Alimentar 1638 2016 8 10 7 6,5 5 4 - Nealimentar 702 504 28 25 27 24 2 2 - 0 0 TOTAL 2340 2520 În care: CA = cifra de afaceri; Rmc = rata marjei comerciale; Rchc = rata cheltuielilor de circulaţie; Rv = rata cheltuielilor variabile; Rf = rata cheltuielilor fixe; Rc = rata rentabilităţii comerciale

ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ Test nr 1. 1) Dacă:ICA= 126%; IWz= 122%; INs= 97%, atunci: a) A crescut productivitatea anuală a muncii şi s-a redus numărul de zile lucrate de un angajat; b) S-a redus productivitatea orară, a crescut productivitatea anuală şi a crescut numărul de zile lucrate în medie de un salariat; c) A crescut productivitatea medie anuală şi a crescut numărul mediu de zile lucrate de un angajat; d) A crescut productivitatea medie anuală, a crescut numărul mediu de zile lucrate de un angajat şi a crescut fondul total de timp de muncă, exprimat în om-zile; e) A crescut fondul total de timp de muncă, exprimat în om-zile şi a crescut durata zilei de lucru. 2) Influenţa modificării duratei de rotaţie pe grupe de mărfuri/sectoare de activitate asupra stocurilor medii de mărfuri se determină astfel: Σgi1 ⋅ dzi 0 Σgi 0 ⋅ dzi 0 − ) a) CAz 1 ( 100 100 Σgi1 ⋅ dzi 1 Σgi1 ⋅ dzi 0 − ) b) CAz 0 ( 100 100 Σgi 0 ⋅ dzi 1 Σgi 0 ⋅ dzi 0 − ) c) CAz 1 ( 100 100 Σgi 0 ⋅ dzi 1 Σgi 0 ⋅ dzi 0 − ) d) CAz 0 ( 100 100 Σgi1 ⋅ dzi 1 Σgi1 ⋅ dzi 0 − ) e) CAz 1 ( 100 100 3) Dacă: ICA = 123%; IMF= 109%; IS= 120%, atunci: a. S-a redus durata unei rotaţii şi a crescut gradul de înzestrare tehnică; b. A crescut gradul de înzestrare tehnică şi s-a accelerat viteza de rotaţie; c. S-a accelerat viteza de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi a crescut randamentul mijloacelor fixe; d. A crescut eficienţa muncii şi rentabilitatea întreprinderii; e. S-a redus numărul de rotaţii, a crescut durata unei rotaţii, a crescut randamentul mijloacelor fixe;
gi 4) Dacă ∆ CA = −x mii lei , atunci: a. S-a modificat structura în favoarea produselor cu un preţ de vânzare mai mare decât preţul mediu al întreprinderii; b. A crescut volumul fizic al vânzărilor la produsele cu un preţ unitar mai mic decât media pe întreprindere; c. S-a redus preţul la produsele care deţin ponderea cea mai mare în totalul vânzărilor; d. S-a modificat structura vânzărilor în favoarea produselor cu preţul mai mic decât cel mediu pe întreprindere; e. S-a redus ponderea produselor la care preţul de vânzare a crescut;

5. Influenţa modificării volumului fizic al producţiei vândute asupra cifrei de afaceri se determină astfel: CA a. ∆Q = CA1 − CA recalculat CA b. ∆Q = CA0 − CA recalculat CA c. ∆Q = CA recalculat − CA0 CA d. ∆Q = CA1 − CA0 CA e. ∆Q = CA recalculat − CA1

6. Dacă IQ= 120%, INs= 101% şi ICA= 122%, atunci: a. S-a redus randamentul mijloacelor fixe, a crescut productivitatea muncii şi s-a redus preţul mediu de vânzare; b. A crescut productivitatea medie anuală şi a crescut preţul mediu de vânzare; c. A crescut valoarea adăugată, productivitatea muncii şi preţul mediu de vânzare; d. A crescut timpul lucrat de o persoană şi productivitatea muncii; e. A crescut preţul mediu de vânzare şi s-a redus durata unei zile de lucru; 7. Influenţa consumurilor intermediare provenite de la terţi asupra valorii adăugate se determină pe baza relaţiei: VA a. ∆CI = CA1 − (CI 1 − CI 0 ) ; VA b. ∆CI = CA0 − (CI 1 − CI 0 ) ; VA c. ∆CI = CI 1 − CI 0 ; VA d. ∆CI = (CA1 − CA0 ) − (CI 1 − CI 0 ) ; VA e. ∆CI = −(CI 1 − CI 0 ) ; 8. Dacă ∆gi MC = +x mii RON , atunci: a. S-a redus ponderea vânzărilor la produsele cu preţuri unitare mai mici; b. A crescut ponderea vânzărilor la grupele de produse cu rate ale marjei comerciale mai mari decât media pe întreprindere; c. A crescut ponderea vânzărilor la grupele de produse cu preţuri unitare mai mari decât media pe întreprindere; d. A crescut ponderea vânzărilor la grupele de mărfuri cu viteze de rotaţie mai accelerate; e. A crescut rata marjei comerciale cu „x mii RON”ca urmare a modificării structurii . 9. Dacă IVA= 125%, ICA= 123% şi IPr=130%, atunci: a. S-au redus consumurile intermediare provenite de la terţi şi a crescut rata de remunerare a întreprinderii; b. Au crescut gradul de integrare pe verticală şi rata de remunerare a întreprinderii; c. A crescut gradul de integrare pe verticală şi s-au redus consumurile intermediare provenite de la terţi; d. Au crescut cheltuielile de circulaţie şi s-au redus costurile de cumpărare ale mărfurilor;

e. A crescut rata de remunerare a întreprinderii şi au crescut cheltuielile cu salariile dar intr-o proporţie mai mică decât valoarea adăugată; 10. Influenţa modificării productivităţii orare asupra productivităţii anuale se determină pe baza relaţiei: a. ∆W h Wa = Ns 1 ⋅ Nz 1 ⋅ Nh1 ⋅W h1 − Ns 0 ⋅ Nz 0 ⋅ Nh 0 ⋅W h0 ; b. ∆W hWa = Nz 1 ⋅ Nh 1 ⋅W h1 − Nz 0 ⋅ Nh 0 ⋅W h0 ; c. ∆W h Wa = Ns 1 ⋅ Nz 1 ⋅ Nh 1 ⋅W h1 − Ns 1 ⋅ Nz 1 ⋅ Nh 1 ⋅W h0 d. ∆W h Wa = Nz 1 ⋅ Nh 1 ⋅W h1 − Nz 1 ⋅ Nh 1 ⋅W h0 ; W e. ∆ h Wa = Nh 1 ⋅W h1 − Nh 1 ⋅W h0 .

ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ Test nr 2. 1. Dacă ICA=119%, IS=114%, IMF= 110%, atunci: a. A crescut gradul de înzestrare tehnică şi durata de rotaţie a stocurilor; b. A crescut randamentul mijloacelor fixe, gradul de înzestrare tehnică şi viteza de rotaţie a mărfurilor. c. A crescut randamentul mijloacelor fixe şi s-a accelerat viteza de rotaţie a mărfurilor; d. S-a accelerat viteza de rotaţie a mărfurilor şi a crescut productivitatea muncii. e. A crescut randamentul echipamentelor, s-a redus rotaţia stocurilor şi s-a redus eficienţa utilizării mijloacelor fixe. 2. Dacă ICA=124%, Iq=120%, INs=104%, atunci: a. A crescut timpul lucrat de un salariat şi productivitatea muncii; b. A crescut preţul mediu de vânzare şi s-a accelerat viteza de rotaţie; c. A crescut productivitatea muncii, gradul de înzestrare tehnică şi s-a redus preţul de vânzare; d. A crescut productivitatea muncii şi preţul mediu de vânzare; e. A crescut preţul mediu de vânzare şi profitabilitatea întreprinderii; 3. Dacă Iq= 112%, IS= 113% şi Ip= 109% atunci: a. A crescut marja comercială şi cifra de afaceri; b. A crescut cifra de afaceri şi s-a accelerat viteza de rotaţie; c. A crescut cifra de afaceri, a crescut productivitatea muncii şi s-a accelerat viteza de rotaţie; d. A crescut viteza de rotaţie şi s-a redus timpul de muncă pe un salariat; e. S-a accelerat viteza de rotaţie, a crescut eficienţa muncii şi cifra de afaceri.

4. Influenţa modificării numărului mediu de zile lucrate asupra productivităţii medii anuale se determină pe baza relaţiei: a. ∆N z W a = N s1 ⋅ N z1 ⋅ N h1 ⋅W h1 − N s1 ⋅ N z1 ⋅ N h0 ⋅W h1 ; b. ∆N z W a = N s1 ⋅ N z1 ⋅ N h1 ⋅W h1 − N s 0 ⋅ N z 0 ⋅ N h0 ⋅W h0 ; c. ∆N z W a = N z1 ⋅ N h1 ⋅W h1 − N z 0 ⋅ N h0 ⋅W h0 ; d. ∆N z W a = N z1 ⋅ N h1 ⋅W h0 − N z1 ⋅ N h0 ⋅W h0 ; e. ∆N z W a = N z1 ⋅ N h0 ⋅W h0 − N z 0 ⋅ N h0 ⋅W h0 . 5. Relaţia ∆pi CA = +x mii RON are semnificaţia: a. S-a modificat structura cifrei de afaceri în favoarea produselor cu un preţ unitar mai mare; b. A crescut cifra de afaceri cu x mii RON datorită creşterii preţului mediu; c. Creşterea cifrei de afaceri cu x mii RON s-a datorat creşterii preţurilor de vânzare la principalele grupe de mărfuri; d. A crescut cifra de afaceri datorită creşterii preţurilor de vânzare cu x mii lei; e. Modificarea structurii s-a reflectat într-o creştere a cifrei de afaceri cu x mii RON. 6. Dacă ICA= 120%, IMC=112% şi Ip= 121% atunci: a. A crescut viteza de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi rata medie a marjei comerciale; b. S-a incetinit viteza de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi a crescut volumul fizic al vânzărilor; c. S-a accelerat viteza de rotaţie a stocurilor de mărfuri, a crescut volumul fizic al vânzărilor şi s-a redus rata marjei comerciale; d. S-a redus rata marjei comerciale şi volumul fizic al vânzărilor; e. A crescut volumul fizic al vânzărilor şi s-a redus rata marjei comerciale la principalele grupe de produse.

7. Influenţa modificării vitezei de rotaţie pe grupe de mărfuri (exprimată în zile) asupra stocului mediu se determină pe baza relaţiei: Σgi 0 ⋅ dzi 0 Σgi1 ⋅ dzi1 − CAz 0 ⋅ a. ∆dzi S = CAz 1 ⋅ 100 100 Σgi1 ⋅ dzi1 Σgi 0 ⋅ dzi 0 − CAz 1 ⋅ b. ∆dzi S = CAz 1 ⋅ 100 100 Σgi1 ⋅ dzi 0 Σgi1 ⋅ dzi1 − CAz 0 ⋅ c. ∆dzi S = CAz 1 ⋅ 100 100 Σgi1 ⋅ dzi1 Σgi1 ⋅ dzi 0 − CAz 1 ⋅ d. ∆dzi S = CAz 1 ⋅ 100 100 Σgi1 ⋅ dzi1 Σgi1 ⋅ dzi1 − CAz 0 ⋅ e. ∆dzi S = CAz 1 ⋅ . 100 100 8. Dacă ∆gi MC = +x mii RON , atunci: a. S-a redus ponderea vânzărilor la produsele cu preţuri unitare mici;

b. A crescut ponderea vânzărilor la grupele de produse cu rate ale marjei comerciale mai mari decât media pe întreprindere; c. A crescut ponderea vânzărilor la grupele de produse cu preţuri unitare mai mari decât media pe întreprindere; d. A crescut ponderea vânzărilor la grupele de mărfuri cu viteze de rotaţie mai accelerate; e. A crescut rata marjei comerciale cu „x mii RON”. 9. Dacă INs= 99%, IWa= 120% şi INz= 113% atunci: a. A crescut eficienţa salariaţilor şi s-au redus cheltuielile cu personalul; b. A crescut cifra de afaceri şi productivitatea medie zilnică; c. A crescut productivitatea medie anuală, productivitatea medie zilnică şi productivitatea medie orară; d. A crescut cifra de afaceri, productivitatea medie zilnică şi timpul total de muncă exprimat în om-zile; e. A crescut timpul total de muncă exprimat în om-zile şi s-a redus marja comercială. 10. Influenţa modificării ratei medii a marjei comerciale asupra marjei comerciale se determină pe baza relaţiei: a. ∆Rmc MC = CA1 ⋅ Rmc 1 − CA1 ⋅ Rmc rec b. ∆Rmc MC = CA1 ⋅ Rmc 1 − CA1 ⋅ Rmc 0 c. ∆Rmc MC = CA1 ⋅ Rmc 0 − CA1 ⋅ Rmc rec d. ∆Rmc MC = CA 0 ⋅ Rmc 1 − CA 0 ⋅ Rmc 0 e. ∆Rmc MC = CA1 ⋅ Rmc 0 − CA 0 ⋅ Rmc 0 .

ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ Test nr. 3. 1. Dacă Iq= 111%, IS= 113% şi Ip= 110% atunci: a. A crescut marja comercială şi cifra de afaceri; b. A crescut cifra de afaceri şi s-a accelerat viteza de rotaţie; c. A crescut cifra de afaceri, a crescut productivitatea muncii şi s-a accelerat viteza de rotaţie; d. A crescut viteza de rotaţie şi s-a redus timpul de muncă pe un salariat;

e. S-a accelerat viteza de rotaţie, a crescut eficienţa muncii şi cifra de afaceri.
W ii N 2. Dacă ∆ h Wa = +x m RO atunci: a. A crescut productivitatea orară datorită creşterii productivităţii anuale cu x mii RON; b. A crescut productivitatea medie anuală cu x mii RON datorită creşterii eficienţei utilizării timpului de muncă; c. A crescut productivitatea medie anuală cu x mii RON datorită creşterii productivităţii medii orare; d. A crescut productivitatea medie anuală cu x mii lei datorită creşterii eficienţei utilizării timpului de muncă şi a productivităţii medii pe un salariat; e. Creşterea productivităţii medii cu x mii RON s-a reflectat într-o creştere a cifrei de afaceri.

3. Influenţa structurii vânzărilor pe grupe de mărfuri asupra marjei comerciale se determină pe baza relaţiei: Σgi ⋅ rmci 0 Σgi 0 ⋅ rmci 0 1 − )⋅ a. ∆gi MC = CA1 ⋅ ( 1 ; 100 100 100 Σgi ⋅ rmci 1 Σgi 0 ⋅ rmci 0 1 − )⋅ b. ∆gi MC = CA1 ⋅ ( 1 ; 100 100 100 Σgi ⋅ rmci 0 Σgi 0 ⋅ rmci 0 1 − )⋅ c. ∆gi MC = CA0 ⋅ ( 1 ; 100 100 100 Σgi ⋅ rmci 1 Σgi 0 ⋅ rmci 0 − ); d. ∆gi MC = CA1 ⋅ ( 1 100 100 Σgi ⋅ rmci 0 Σgi 0 ⋅ rmci 0 1 − )⋅ e. ∆gi MC = CA0 ⋅ ( 1 . 100 100 100
pi 4. Relaţia ∆ CA = −x mii RON are semnificaţia: a. S-a modificat structura cifrei de afaceri în favoarea produselor cu un preţ unitar mai mic; b. S-a redus cifra de afaceri cu x mii RON datorită reducerii preţului mediu; c. Reducerea cifrei de afaceri cu x mii RON s-a datorat reducerii preţurilor de vânzare la principalele grupe de mărfuri; d. S-a redus cifra de afaceri datorită reducerii preţurilor de vânzare cu x mii lei; e. Modificarea structurii s-a reflectat într-o reducere a cifrei de afaceri cu x mii RON.

5. Dacă IQ= 119%, INs= 101% şi ICA= 125%, atunci: a. S-a redus randamentul mijloacelor fixe, a crescut productivitatea muncii şi s-a redus preţul mediu de vânzare; b. A crescut productivitatea medie anuală şi a crescut preţul mediu de vânzare; c. A crescut valoarea adăugată, productivitatea muncii şi preţul mediu de vânzare; d. A crescut timpul lucrat de o persoană şi productivitatea muncii; e. A crescut preţul mediu de vânzare şi s-a redus durata unei zile de lucru.

6. Influenţa modificării duratei medii de rotaţie asupra stocului mediu se determină pe baza relaţiei: Σgi1 ⋅ dzi1 Σgi 0 ⋅ dzi 0 − CAz 0 ⋅ a. ∆ Dz S = CAz 1 ⋅ 100 100 Σgi 0 ⋅ dzi 0 Σgi1 ⋅ dzi1 − CAz 1 ⋅ b. ∆ Dz S = CAz 1 ⋅ 100 100 Σgi1 ⋅ dzi1 Σgi1 ⋅ dzi 0 − CAz 1 ⋅ c. ∆ Dz S = CAz 1 ⋅ 100 100 S d. ∆Dz = CAz 1 ⋅ Dz1 − CAz 1 ⋅ Dz 0 e. ∆Dz S = CAz 1 ⋅ Dz1 − CAz 0 ⋅ Dz 0 . 7. Dacă ∆gi MC = +x mii RON , atunci: a. S-a redus ponderea vânzărilor la produsele cu preţuri unitare mai mici; b. A crescut ponderea vânzărilor la grupele de produse cu rate ale marjei comerciale mai mari decât media pe întreprindere; c. A crescut ponderea vânzărilor la grupele de produse cu preţuri unitare mai mari decât media pe întreprindere; d. A crescut ponderea vânzărilor la grupele de mărfuri cu viteze de rotaţie mai accelerate; e. A crescut rata marjei comerciale cu „x mii RON”ca urmare a modificării structurii . 8. Influenţa modificării productivităţii orare asupra productivităţii anuale se determină pe baza relaţiei: a. ∆W h Wa = Ns 1 ⋅ Nz 1 ⋅ Nh1 ⋅W h1 − Ns 0 ⋅ Nz 0 ⋅ Nh 0 ⋅W h0 ; b. ∆W hWa = Nz 1 ⋅ Nh 1 ⋅W h1 − Nz 0 ⋅ Nh 0 ⋅W h0 ; c. ∆W h Wa = Ns 1 ⋅ Nz 1 ⋅ Nh 1 ⋅W h1 − Ns 1 ⋅ Nz 1 ⋅ Nh 1 ⋅W h0 d. ∆W h Wa = Nz 1 ⋅ Nh 1 ⋅W h1 − Nz 1 ⋅ Nh 1 ⋅W h0 ; W e. ∆ h Wa = Nh 1 ⋅W h1 − Nh 1 ⋅W h0 . 9.Dacă IMC= 113%, ICA=124% şi Ip= 121% atunci: a. A crescut viteza de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi rata medie a marjei comerciale; b. S-a incetinit viteza de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi a crescut volumul fizic al vânzărilor; c. S-a accelerat viteza de rotaţie a stocurilor de mărfuri, a crescut volumul fizic al vânzărilor şi s-a redus rata marjei comerciale; d. S-a redus rata marjei comerciale şi a crescut volumul fizic al vânzărilor; e. A crescut volumul fizic al vânzărilor şi a crescut rata marjei comerciale la principalele grupe de produse. 10. Dacă: ICA = 124%; IMF= 111%; IS= 119%, atunci: a. S-a redus durata unei rotaţii şi a crescut gradul de înzestrare tehnică; b. A crescut gradul de înzestrare tehnică şi s-a accelerat viteza de rotaţie;

c. S-a accelerat viteza de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi a crescut randamentul mijloacelor fixe; d. A crescut eficienţa muncii şi rentabilitatea întreprinderii; e. S-a redus numărul de rotaţii, a crescut durata unei rotaţii, a crescut randamentul mijloacelor fixe;

ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ Test nr. 4. 1. Influenţa modificării ratei medii a marjei comerciale asupra marjei comerciale se determină pe baza relaţiei: a. ∆Rmc MC = CA1 ⋅ Rmc 1 − CA1 ⋅ Rmc rec b. ∆Rmc MC = CA1 ⋅ Rmc 1 − CA1 ⋅ Rmc 0 c. ∆Rmc MC = CA1 ⋅ Rmc 0 − CA1 ⋅ Rmc rec d. ∆Rmc MC = CA 0 ⋅ Rmc 1 − CA 0 ⋅ Rmc 0 e. ∆Rmc MC = CA1 ⋅ Rmc 0 − CA 0 ⋅ Rmc 0 . 2. Dacă IQ= 121, INs= 102% şi ICA= 128%, atunci: a. S-a redus randamentul mijloacelor fixe, a crescut productivitatea muncii şi s-a redus preţul mediu de vânzare; b. A crescut productivitatea medie anuală şi a crescut preţul mediu de vânzare; c. A crescut valoarea adăugată, productivitatea muncii şi preţul mediu de vânzare; d. A crescut timpul lucrat de o persoană şi productivitatea muncii; e. A crescut preţul mediu de vânzare şi s-a redus durata unei zile de lucru. 3. Influenţa modificării vitezei de rotaţie pe grupe de mărfuri (exprimată în zile) asupra stocului mediu se determină pe baza relaţiei: Σgi1 ⋅ dzi1 Σgi 0 ⋅ dzi 0 − CAz 1 ⋅ a. ∆dzi S = CAz 1 ⋅ 100 100 Σgi1 ⋅ dzi 0 Σgi1 ⋅ dzi1 − CAz 0 ⋅ b. ∆dzi S = CAz 1 ⋅ 100 100 Σgi1 ⋅ dzi1 Σgi1 ⋅ dzi 0 − CAz 1 ⋅ c. ∆dzi S = CAz 1 ⋅ 100 100 Σgi1 ⋅ dzi1 Σgi1 ⋅ dzi1 − CAz 0 ⋅ d. ∆dzi S = CAz 1 ⋅ 100 100

e. ∆dzi S = CAz 1 ⋅

Σgi1 ⋅ dzi1 Σgi 0 ⋅ dzi 0 − CAz 0 ⋅ . 100 100

4. Dacă ∆gi MC = +x mii RON , atunci: a. S-a redus ponderea vânzărilor la produsele cu preţuri unitare mai mici; b. A crescut ponderea vânzărilor la grupele de produse cu preţuri unitare mai mari decât media pe întreprindere; c. A crescut ponderea vânzărilor la grupele de produse cu rate ale marjei comerciale mai mari decât media pe întreprindere; d. A crescut ponderea vânzărilor la grupele de mărfuri cu viteze de rotaţie mai accelerate; e. A crescut rata marjei comerciale cu „x mii RON”ca urmare a modificării structurii cifrei de afaceri. 5. Dacă: ICA = 122%; IMF= 111%; IS= 119%, atunci: a. S-a redus durata unei rotaţii şi a crescut gradul de înzestrare tehnică; b. A crescut gradul de înzestrare tehnică şi s-a accelerat viteza de rotaţie; c. S-a accelerat viteza de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi a crescut randamentul mijloacelor fixe; d. A crescut eficienţa muncii şi rentabilitatea întreprinderii; e. S-a redus numărul de rotaţii, a crescut durata unei rotaţii, a crescut randamentul mijloacelor fixe; 6. Relaţia ∆pi CA = +x mii RON are semnificaţia: a. S-a modificat structura cifrei de afaceri în favoarea produselor cu un preţ unitar mai mare; b. A crescut cifra de afaceri cu x mii RON datorită creşterii preţului mediu; c. Creşterea cifrei de afaceri cu x mii RON s-a datorat creşterii preţurilor de vânzare la principalele grupe de mărfuri; d. A crescut cifra de afaceri datorită creşterii preţurilor de vânzare cu x mii lei; e. Modificarea structurii s-a reflectat într-o creştere a cifrei de afaceri cu x mii RON. 7. Influenţa modificării numărului mediu de zile lucrate asupra productivităţii medii anuale se determină pe baza relaţiei: a. ∆N z W a = N s1 ⋅ N z1 ⋅ N h1 ⋅W h1 − N s1 ⋅ N z1 ⋅ N h0 ⋅W h1 ; b. ∆N z W a = N s1 ⋅ N z1 ⋅ N h1 ⋅W h1 − N s 0 ⋅ N z 0 ⋅ N h0 ⋅W h0 ; c. ∆N z W a = N z1 ⋅ N h1 ⋅W h1 − N z 0 ⋅ N h0 ⋅W h0 ; d. ∆N z W a = N z1 ⋅ N h1 ⋅W h0 − N z1 ⋅ N h0 ⋅W h0 ; e. ∆N z W a = N z1 ⋅ N h0 ⋅W h0 − N z 0 ⋅ N h0 ⋅W h0 .
pi 8. Relaţia ∆ CA = −x mii RON are semnificaţia: a. S-a modificat structura cifrei de afaceri în favoarea produselor cu un preţ unitar mai mic; b. S-a redus cifra de afaceri cu x mii RON datorită reducerii preţului mediu; c. Reducerea cifrei de afaceri cu x mii RON s-a datorat reducerii preţurilor de vânzare la principalele grupe de mărfuri; d. S-a redus cifra de afaceri datorită reducerii preţurilor de vânzare cu x mii lei;

e. Modificarea structurii s-a reflectat într-o reducere a cifrei de afaceri cu x mii RON. 9. Dacă Iq= 110%, IS= 112% şi Ip= 115% atunci: a. A crescut marja comercială şi cifra de afaceri; b. A crescut cifra de afaceri şi s-a accelerat viteza de rotaţie; c. A crescut cifra de afaceri, a crescut productivitatea muncii şi s-a accelerat viteza de rotaţie; d. A crescut viteza de rotaţie şi s-a redus timpul de muncă pe un salariat; e. S-a accelerat viteza de rotaţie, a crescut eficienţa muncii şi cifra de afaceri. 10. Dacă INs= 99%, IWa= 120% şi INz= 113% atunci: a. A crescut eficienţa salariaţilor şi s-au redus cheltuielile cu personalul; b. A crescut cifra de afaceri şi productivitatea medie zilnică; c. A crescut productivitatea medie anuală, productivitatea medie zilnică şi productivitatea medie orară; d. A crescut cifra de afaceri, productivitatea medie zilnică şi timpul total de muncă exprimat în om-zile; e. A crescut timpul total de muncă exprimat în om-zile şi s-a redus marja comercială. Analiza factorială a Stocului mediu de mărfuri.

Sector de activitate Alimentar Nealimentar Alim. publică TOTAL ICAz= 110% IS=95,95% IDz=87,23 Dzrec=21,75zile

CAz (mii RON) 0 1 050 300 150 1 500 1 990 247,5 412,5 1 650

Structura Durata de Stocul mediu (mii CA (%) rotaţie (zile) RON) 0 1 0 1 0 1 70 60 20 18 21 000 17 820 20 15 40 45 12 000 11 137 10 25 15 10 2 250 4 125 100 100 23,5 20,5 35250 33825

ΔS=-1 424,5 mii RON 1. ΔCA= +3 525 mii RON 2. ΔDz= -4 950 mii RON 1.1. Δgi= -2 887 mii RON 2.1. Δdzi= -2 063 mii RON Lucrarea aplicativă nr. 3 – Continuare Analiza factorială a stocului mediu de mărfuri: Model:
S

S =C Az ⋅ Dz unde, Dz =

Σgi ⋅ dzi în care, 100

= stocul mediu de mărfuri; Dz = durata medie de rotaţie exprimată în zile ( viteza medie de rotaţie);

CAz = cifra de afaceri zilnică; gi = structura vânzărilor pe grupe de mărfuri; dzi = viteza de rotaţie pe grupe de mărfuri; Grupe de mărfuri A B C TOTAL ICA= IS= Idz=
Dz rec = 2 ,7 m R N 6 ii O ∆ =1 2 0 m R N S 75 ii O ∆ A =1 0 m R N C 82 0 ii O ∆ z =− 5 m R N D 9 0 ii O ∆ i =6 5 m R N g 60 ii O ∆ zi = − 6 0 m R N d 70 ii O

CAz Structura CAz Durata rotaţie (mii RON) (%) (zile) 2 640 2 850 30 30 12 14 1 760 1 425 20 15 22 20 4 400 5 225 50 55 36 34 8 800 9 500 100 100 26 25,9

Stocul mediu (mii RON) 31 680 39 900 38 720 28 500 158 400 177 650 228 800 246 050

2. Analiza stocurilor de siguranţă 2.1. Analiza stocului de siguranţă alfa, impus de caracterul aleatoriu al cererii. T= 180 zile; ∆= 20 zile Luna Vânzări Vânzări (xi- x ) (xi- x )2 efective (xi) medii ( x ) mii RON Aprilie 15 000 15 050 -50 Mai 16 400 15 050 1 350 Iunie 16 200 15 050 1 150 Iulie 15 200 15 050 150 August 13 000 15 050 - 2 050 Septembrie 14 500 15 050 -550 TOTAL 90 300 90 300
s= Σ( xi − x ) 2 = 1131 mii RON n
y

2 500 1 822 500 1 322 500 22 500 4 202 500 302 500 7 675 000

Sα = t ⋅ s ⋅

Sα = 754 mii RON CA Caz= =501,67 mii RON T Sαzile = 1,47 zile.

Cu un stoc de siguranţă de 754 mii RON, societatea rre asigurată continuitatea vânzărilor timp de 1,5 zile, fără riscul apariţiei rupturilor de stoc. 2.2. Stocul de siguranţă beta, creat în cazul neritmicităţii intrărilor.

Termenul de Intrări conform reaprovizionare contractului 1 IV-20 IV 21 IV-10 V 11 V-31 V 1 VI-20 VI 21 VI-10 VII 11 VII-31 VII 1 VIII-20 VIII 21 VIII-10 IX 11 IX-30 IX 10 030 10 030 10 030 10 030 10 030 10 030 10 030 10 030 10 030

Intrări efective 9 027 9 528,5 10 531,5 11 033 12 537,5 5 516,5 7 522,5 7 021 10 030

Asigurarea Z-Δ (Z-Δ)2 vânzărilor (zile) 18 20 -2 4 19 20 -1 1 21 20 1 1 22 20 2 4 25 20 5 25 11 20 -9 81 15 20 -5 25 14 20 -4 16 20 20 157

s=

Σ( z − ∆) 2 n

s=4,176 zile
Sβ =

Sβ zile =7,97 zile Sβm iiRO N =3 997,59

t ⋅s n −1

mii RON.

Optimizarea stocului mediu total:
S = Sa + Sα + Sβ

S=19,44 zile S=9749,16 mii RON Analiza cheltuielilor de circulaţie (de distribuţie, aferente activităţii de comerţ) Grupe CA (mii RON) produse A 4 400 4 200 B 2 200 4200 C 2 200 2100 TOTAL 8 800 10 500 Str. vânz Rchc Rv Rf (%) (lei la mie) (lei la mie) (lei la mie) 50 40 150 155 130 125 25 40 125 120 110 115 25 20 165 162 150 145 100 100 147, 142, 130 127 17,5 15,4 5 4

Chc = CA ⋅ Rchc ⋅

1 1000

Rchc=Rv+Rf
Σgi ⋅ rvi Rv = 100

CA Ch Rchc Rf lei la mie Rv

gi rvi CA ChF

ChF Rf = ⋅1000 , Rvrec= 126 CA

ChFo=154 mii RON, ChF1=161,7 mii RIN Rfrec=18,375 lei la mie Unde: CA- cifra de afaceri; Chc- cheltuieli de circulaţie; Rchc – rata cheltuielilor de circulaţie; Rv – rata cheltuielilor variabile; Rf- rata cheltuielilor fixe; ChF- cheltuieli fixe; gi- structura vânzărilor pe grupe de mărfuri; Cheltuieli variabile: cu salariile, cu transportul, cu depozitarea şi vehicularea mărfurilor, cu materiale, energie etc. Cheltuieli fixe: cu amortizarea, cu chiria aferentă spaţiilor de depozitare închiriate etc.
∆Chc =1 495 200-1 298 000=197 200 mii RON ∆ CA =250 750 mii RON ∆ Rchc =-53 550 mii RON ∆ v = -31 500 mii RON R

000 mii RON ∆ rvi = 10 500 mii RON ∆ f =-22 050 mii RON R ∆CA = 9 187,5 mii RON ∆ChF = -31 237,5 mii RON

∆ i =42 g

Analiza cifrei de afaceri Indicatori Cifra de afaceri Producţia marfă fabricată Numărul mediu de personal Valoarea medie a mijloacelor fixe Valoarea medie a mijloacelor fixe direct productive Productivitatea anuală a muncii calculată in fu ncţie de producţia fabricată Gradul de înzestrare tehnică Ponderea mijloacelor fixe productive în totalul mijloacele fixe Randamentul mijloacelor fixe direct productive Cifra de afaceri la 1 leu producţie Cifra de afaceri recalculată Simbol CA Qf Ns Mf Mf΄
Q f N s M f N s
M ' f M f Q f M ' f C A Q f Σq1 ⋅ p 0

P0 62 496 69 440 124 620 496 560 5 0,8 140 0,9 -

P1 67 109,625 78 952,5 110 605 544,5 717,75 5,5 0,9 145 0,85 64 500

% 107,38 113,7 88,7 97,58 109,78 128,17 110 112,5 103,57 94,44 -

Rata de eficienţă a cheltuielilor totale - Analiza nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri
Rct =
1000 ΣChi Σgi ⋅ ci Chi ⋅1000 sau Rct = , unde ci 1000 = ΣVi 100 Vi

Activitate Exploatare Financiară Extraordia ră TOTAL

Venituri 51 888 57 760 2 760 2 736 552 304 55 200 60 800

Str. % 96 95 5 4,5 1 0,5 100 100

Cheltuieli 41 510,4 43 320 2 773,8 2 708,64 1 269,6 699,2 45 553,8 46 727,84

mii RON Rch lei la mie 800 750 1005 990 2300 4200 825,25 768,55

Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri Indicatori Simbol Σqv ⋅ p Volumul fizic al producţiei vândute , ecprimat în preţuri de vânzare Σ ⋅c qv Volumul fizic al producţiei vândute exprimat în costuri Σ 1 ⋅ p0 qv Volumul efectiv al producţiei vândute exprimat în preţ de vânzare prevăzut Σ v 1 ⋅c0 q Volumul fizic al producţiei vândute la cost prevăzut Cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri C 1000

P0 35 000 24 500 700

P1 40 000 27 200 36 000 25 000 680

Indici 114.285 111.02 97.142

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful