You are on page 1of 41

CUPRINS

Introducere ..........................................................................................................3
CAPITOLUL I CONTRIBUŢII CU PRIVIRE LA ASIGURAREA CALITAŢII.
PREZENT ŞI PERSPECTIVE
1.1. Managementul calitaţii în domeniul alimentar..................................................4
1.1.1 Calitatea produselor alimentare...............................................................4
1.1.2 Factorii care determinã calitatea produselor...........................................7
1.2. Managementul calitãţii şi siguranţa alimentelor................................................9
1.2.1 Sistemul de management al siguranţei alimentelor.................................9
1.2.2 Implementarea sistemul de management al siguranţei alimentelor.......12
1.3. Siguranţa consumatorilor……………………………………………………...14
CAPITOLUL II CONSIDERAŢII TEORETICE GENERALE CU PRIVIRE LA
DOMENIUL ABORDAT
2.1 Prezentarea generalã a organizaţiei.....................................................................15
2.2 Produse si servicii oferite....................................................................................17
2.3 Standardul ISO 9001:2008- Sisteme de Management al Calităţii......................19
2.4 Standardul ISO 22002:2009- SMC de siguranță a alimentului ........................22
CAPITOLUL III ANALIZA SORTIMENTULUI ȘI CALITĂȚII DE
MĂRFURI DIN GRUPA „ CARNE DE PASĂRE” - SC AVICARVIL SRL
STUDIU DE CAZ
3.1 Implementarea sistemului HACCP.....................................................................26
3.2 Procesul de abatorizare a păsărilor.....................................................................33
3.3 Managentul integrat calitate – siguranța alimentului..........................................34
3.4 Politica în domeniul calitãţii................................................................................36
Concluzii.............................................................................................................38
Bibliografie.........................................................................................................40
Anexe...................................................................................................................41

2

Introducere
În prezent, managementul calitătăţii este un imperativ major al dezvoltării
întreprinderilor.
Importanţa managementului calităţii rezultă cel puţin din următoarele
considerente: În primul rând, pentru o organizaţie, a realiza şi menţine calitatea
dorită de client, în condiţii de eficienţă, reprezintă o necesitate în afaceri. Realizarea
acesteia este condiţionată de utilizarea planificată şi eficientă a resurselor umane,
materiale şi financiare, pe de altă parte, clientul doreşte să aibă încredere în
capacitatea firmei de a-i furniza calitatea cerută şi de a menţine această calitate și în
al doilea rând în afara celor două aspecte menţionate, organizaţia trebuie să ia în
considerare, tot mai mult, cerinţele societăţii, concretizate în reglementări şi alte
restricţii, care vizează protecţia vieţii şi sănătăţii individului şi protecţia mediului
înconjurător.
Cei mai importanţi precursori ai managementului calităţii sunt consideraţi: W.
Edward Deming, Joseph. M. Juran, Armand V. Feigenbaum, Kaoru Ishikawa şi
Philip B. Crosby. W. A. Shewhart este considerat precursorul, dacă nu inventatorul
mangementului calităţii.
Am tratat cu multǎ plǎcere și mult interes aceastǎ temǎ, cu dorința de a aduce un
plus de cunoaștere în acest domeniu.
Sistemele modeme de asigurare şi conducere a calităţii care fac obiectul
standardelor din seria ISO 9000,realizarea calităţii totale în industria alimentară
sunt obiectivele care nu se pot atinge fără a fi rezolvată mai întâi problema
producţiei igienice.În ţările cu o industrie şi o economie dezvoltată (ţările din
Uniunea Europeană,Statele Unite,Canada) încă dinaintea anilor '80 s-a preconizat
introducerea sistemelor bazate pe evaluarea si prevenirea riscurilor asociate
producţiei de alimente ,de tipul HACCP.
Astfel lucrarea “Managementul caliãţii în industria alimentarã” este structuratã
pe trei capitole:
Capitolul I: “CONTRIBUŢII CU PRIVIRE LA ASIGURAREA CALITAŢII.
PREZENT ŞI PERSPECTIVE”: am analizat managementul calitaţii în domeniul
alimentar, sistemul de management al siguranţei alimentelor şi siguranţa
consumatorilor.
Capitolul II: „CONSIDERAŢII TEORETICE GENERALE CU PRIVIRE LA
DOMENIUL ABORDAT”: unde am facut prezentarea generalã a organizaţiei,
produsele şi serviciile oferite si Standardul ISO 9001:2008/ Standardul ISO
22002:2009.
Capitolul III: „ANALIZA SORTIMENTULUI ȘI CALITĂȚII DE MĂRFURI
DIN GRUPA „ CARNE DE PASĂRE” - SC AVICARVIL SRL” unde am facut
studiul de caz si am analizat implementarea sistemului HACCP.
3

CAPITOLUL I
CONTRIBUŢII CU PRIVIRE LA ASIGURAREA CALITAŢII. PREZENT ŞI
PERSPECTIVE
1.1 Managementul calitãţii în domeniul alimentar
1.1.1 Calitatea produselor alimentare
Pentru produsele alimentare caracteristic este sensul complex al noţiunii de
calitate, deoarece, spre deosebire de alte produse industriale, calitatea produselor
alimentare are un cuprins mult mai larg şi efecte mult mai profunde. Calitatea
produselor alimentare are implicaţii profunde, deoarece alimentaţia stã la baza
vieţii, constituind un factor cu acţiune permanentã şi care poate avea influenţã
determinantã asupra dezvoltãrii organismelor.
Realizând produse pentru colectivitãţi mari, specialiştii din industria alimentarã
devin responsabili de starea de sãnatate a naţiunii, participând la una din cele mai
eficiente cãi de ocrotire şi promovare a sãnãtãţii. Pentru un produs alimentar, toate
elementele constituente ale acestuia reprezintã elemente constitutive ale calitãţii.
Calitatea unui produs alimentar are urmatoarele valenţe: legalã, socioecologicã, nutritivã, igienico-sanitarã, tehnologicã, senzorialã.
Valenţa legală a produselor alimentare: produsul alimentar trebuie să respecte
toate reglementările legale pentru produsul respectiv.
Aspectele legale ale alimentelor se referã în special la: aditivi utilizaţi,
reziduuri toxice, igienã, contaminanţi.
Pe langã cerinţele legale ale produselor propriu-zise, existã şi unele
reglementãri legate de ambalajele şi etichetarea, care trebuie de asemenea
respectate. Un anumit produs alimentar comercializat sau servit în reţeaua de
alimentaţie publicã trebuie sã respecte toate cerinţele legale impuse. Nu existã
posibilitatea unui compromis: produsul trebuie sã fie legal.
În scopul respectãrii tuturor cerinţelor legale, toate unitãţile implicate în
producţia şi comerţul de alimente trebuie sã fie la curent cu reglementãrile
legislative, chiar şi cu cele în formã de proiect, pentru a-şi putea planifica din timp
toate activitãţile într-un cadru legal.
Pentru a verifica dacã toate materiile prime şi produsele finite respectã
cerinţele legale sunt necesare analize microbiologice, fizico-chimice, senzoriale ale
acestora.
Datoritã complexitãţii echipamentelor, aceste analize se fac în laboratoare
externe. Activitatea de analizã a produselor constituie doar o simplã verificare a
faptului cã lucrurile sunt corecte.
4

În industria alimentarã cuantificarea caracteristicilor de calitate ale mãrfurilor
fabricate este indispensabilã în aplicarea unui program de control al calitãţii.
Pentru a asigura valenţa legalã a produselor este nevoie sã se aplice unele
mãsuri preventive şi de asigurare a calitãţii, deoarece dacã la analize se constatã cã
produsele nu corespund, este prea tarziu sã se mai facã ceva.
Valenţa nutritivă este legatã de compozitia produsului alimentar în substanţe
nutritive. Valoarea sau calitatea nutritivă a unui produs alimentar este apreciată în
funcţie de capacitatea acestuia de a răspunde cerinţelor energetice, plastice ale
organismului.
Necesităţile nutritive ale organismului uman variază în funcţie de:
 vârstă
 ocupaţie
 starea sănătăţii
 climat
Pentru fiecare ţară în parte nutriţioniştii au stabilit valori recomandate pentru
necesarul zilnic de substanţe nutritive: proteine, glucide, lipide, săruri minerale,
microelemente, dar există şi unele recomandări internaţionale (de exemplu, ale
Comisiei Codex Alimentarius, FAO/OMS).1
În ţările dezvoltate, principalul risc îl constitue alimentele superconcentrate.
Deşi populaţia din aceste ţări este mult mai conştientă de aspectele nutriţionale, în
ultima perioadă accentul s-a pus pe conţinutul de contaminanţi, aditivi şi reziduuri.
Valoarea nutriţională este evaluată pe baza compoziţiei chimice determinate
analitic. Tot de aspectul sănătăţii ţin şi produsele profilactice, digestibilitatea,
asimilabilitatea.
Valenţa igienico-sanitară a produselor alimentare. Acest aspect al calităţii se
suprapune într-o oarecare măsură cu valenţa legală şi cu valenţa nutriţională. Deşi
pentru un număr limitat de contaminanţi, există limite maxime admise legal, sunt
foarte multe alte substanţe sau compuşi ce pot contamina alimentele într-o anumită
etapă, periclitând sănătatea sau chiar viaţa consumatorilor.
Valenţa tehnologică are un caracter subiectiv, întrucât depinde de atitudinea
producătorului sau a consumatorului privind posibilitatea şi uşurinţa de prelucrare a
unui anumit produs.
În multe ţări există o tendinţă de consumare a alimentelor proaspete, naturale.
Dar există şi o tendinţă de preferare a alimentelor gata de consum. Aceste tendinţe
fac parte din ceea ce se defineşte ca convenience food.

1

Legea nr.412 din 18-10-2004

5

un consumator va decide dacă un produs îi place sau nu şi dacă îl acceptă sau nu. cerinţele estetice se extind şi asupra ambalajului. Valenţa estetică este un alt aspect al calităţii. care trebuie să atragă ca: formă. Aspectele ecologice ale vieţii omului sunt considerate din ce în ce mai importante şi de aceea trebuie analizat atent impactul asupra mediului al tuturor etapelor implicate în realizarea şi consumul unui produs din stadiul de materie primă. Valenţa senzorială este cel mai important aspect al calităţii pentru consumator. Conform acestor definiții:  Calitatea nu este exprimată printr-o singură caracteristică ci printr-un ansamblu de caracteristici evidențiindu-se astfel caraceterul complex al calității.  Ansamblul mijloacelor pentru realizarea unui produs viabil.  Capacitatea de-a îndeplini o trebuintă. producătorii pot pune la punct teste aplicate consumatorilor pentru a stabili aspectul de acceptibilitate al unui anumit produs alimentar.  Calitatea nu este de sine stătătoare ea exista numai în relatia cu nevoile clienților.  Gradul de satisfacere al consumatorului. 6 . Ea se referă la faptul că un produs alimentar trebuie să satisfacă şi cerinţele de frumos şi plăcut ale consumatorilor. grafică şi materiale de ambalaj. Pentru a satisface un număr cât mai mare de consumatori. colorit. mod de prezentare. întrucât este singurul care poate fi sesizat şi apreciat. dimensiuni.  Conformitatea fața de specificație.  Atractivitatea unui produs de pe piață care determină consumatorul ca să îl cumpere. ambalare şi consum. În aprecierea senzorială sunt implicate organele de simţ. Pe baza aprecierii senzoriale. Calitatea estetică se referă la formă. Valenţa socio-ecologică nu este legată de calitatea produselor în mod direct. colorit. Pentru produsele ambalate. În literatura de specialitate există diverse definiți ale calității:  Satisfacerea unei necesități. Aceste tehnici sunt dificile şi costisitoare.Este important ca producătorii şi cei implicaţi în serviciile alimentare să-şi dezvolte strategii în care să combine aceste tendinţe pentru satisfacerea unei game largi de consumatori. care a căpătat din ce în ce mai multă importanţă.

El cuprinde o latură intrinsecă sau tehnică legată strict de caracteristicile și proprietăţile produsului sau serviciului. 2008.2 Factorii care determinã calitatea produselor Diverşii factori care participă la crearea calităţii produsului pot fi grupaţi în factori materiali şi umani. Bucureşti.  Prin calitate trebuie satisfăcute nu numai nevoile exprimate ci și cele implicite de consum. Sistemele de Asigurare a Calităţii.13 3 Nicolae Cănănău. etc. Managementul calităţii în economia şi organizaţia bazate pe cunoştinţe. Factorii care determină succesul vânzării sunt mulţi şi variaţi. execuţia. începând cu cercetarea ştiinţifică. pag. natura produsului / serviciului. ISBN 978-973-720-167-6. pag. 2 Termenul de calitate are un înţeles mai larg. Factorul major care asigură vandabilitatea unui produs/serviciu este însă calitatea lui aşa cum a fost probată de către clienţi. M.13 4 Oprean.. Editura AGIR. C. 1. de gradul de tehnicitate. de gradul de informare. 7 . Ovidiu Dima. pe care îl înlocuieşte. Editura JUNIMEA. şi Nevoi experimentate Serviciul asigurat prin prin client furnizor Respect prin contract sau angajat Fig. Gheorghe Gurău. au o pondere şi o influenţă diferenţiată în funcţie de natura lor. Documentul reprezintă revizuirea SR EN ISO 9000:2001. 2008. Conform ISO-9000:2006.1 Modelul conceptului de calitate4 1. particularităţile socio-culturale ale clienţilor. ISBN 978-973-720-167-6. controlul calităţii şi terminând cu condiţiile consumului. Din acest punct de vedere un produs poate avea un nivel de calitate mai ridicat decât altul. M. respectiv de utilizare. Ţîţu.3 Calitatea unui produs sau a unui serviciu este principala caracteristică a produsului / serviciului care face ca acesta să se vândă. Ţîţu. Managementul calităţii în economia şi organizaţia bazate pe cunoştinţe. Ana Gonzales Barajas. Editura AGIR. 1998. Bucureşti. 2 Oprean.1. Factorii noi sau reestimaţi ai calităţii produsului. proiectarea. imaginea creată prin reclamă. de distribuţia şi felul nevoii sociale. C. descrie principiile fundamentale ale sistemelor de management al calităţii şi specifică terminologia pentru sistemele de management al calităţii. Ei includ condiţiile de piaţă. Calitatea este o variabilă continuă și nu discretă evidențiind astfel caracterul dinamic.

fie sub alte forme.) Oricare ar fi reprezentarea grafică a acţiunii acestor factori.1. dinamic. schematic. bucle a calităţii. trebuie reţinut caracterul deschis. CERINŢ CERIN ŢELE BENEFICIARULUI (de fapt ale societăţii) CALITATEA PRODUSULUI CALITATEA CONCEPŢIEI CARACTERISTICILE CALITATIVE ALE PRODUSULUI FINIT CALITATEA FABRICAŢIEI CARACTERISTICILE CALITATIVE DIN DOCUMENTAŢ DOCUMENTA ŢIA TEHNICĂ TEHNIC Ă Fig.1.2).1. (Sursa: adaptat din documentele calitatii ale organizatiei SC AVICARVIL SRL.1. fie sub forma unei spirale.2 Triunghiul calitatii.Factorii care concură la crearea calităţii produsului au fost grupaţi prin modelare. integrat al modelului(Fig. a unui triunghi (Fig.3 Bucla calităţii (SR ISO 9004) 8 .3) CERCETAREA SI STUDIUL PIETEI PROIECTAREA SI DEZVOLTAREA PRODUSULUI PLANIFICAREA SI DEZVOLTAREA PROCESELOR RECICLARE POST/VÂNZARE APROVIZIONARE CICLUL DE VIATA AL UNUI PRODUS ASISTENTA TEHNICA/ SERVICII LA UTILIZATOR PRODUCTIE SAU PRESTARE SERVICII INSTALARE SI PUNERE ÎN FUNCTIUNE VERIFICARE VÂNZARE SI DISTRIBUTIE CONDI TIONARE SI DEPOZITARE Fig.

ambalarea şi preambalarea mărfii în comerţ.2.proceduri şi inregistrari cerute de acest standard. 1.declaraţii referitoare la politica de siguranţã a alimentului şi obiectivele sale. sã implementeze şi sã menţinã un sistem de management al siguranţei alimentelor eficace şi sã îl actualizeze când este necesar conform cerinţelor acestui standard internaţional. . s. .creşterea componentei informatice a produsului (etichetarea). livrare. . corelarea naturii şi dimensiuniii produsului în sistemele de ambalare cu natura şi felul ambalajului. . . . consumatorului.acţiunea de contractare.depozitarea produselor în condiţii şi cu mijloace potrivit specificului şi compatibilităţii lor.2 Managementul calitãţii şi siguranţa alimentelor 1.Factorii de influenţă asupra calităţii în comerţ şi mijloacele corespunzătoare de asigurare a calităţii produselor până la vânzare sunt: . . verificarea periodică a calităţii produselor în depozite. implementãrii si actualizãrii sistemului de management al siguranţei. cu ambalajul şi durata transportulu. . sistemul de siguranţã a alimentelor pentru a se asigura cã sistemul reflectã activitãţile organizaţiei şi include cele mai noi informaţii privind pericolele supuse controlului. .sã comunice informaţii adecvate pe intregul lanţ alimentar referitoare la problemele de sigurantã a produselor sale.păstrarea produselor pe grupe şi compatibilităţi. sã se documenteze.documente ale organizatiei care asigurã eficacitatea dezvoltãrii. Organizaţia trebuie: .a. dacã este necesar.respectarea condiţiilor de utilizare a produselor.sã se asigure cã pericolele pentru siguranţa alimentului care pot aparea legat de produsele sale sunt identificate. cu perisabilitatea lui. 9 . recepţionare şi verificare a calităţii produselor. ..1 Sistemul de management al siguranţei alimentelor Organizaţia trebuie sã stabileascã. Documetaţia pentru sistemul de management al siguranţei trebuie sã cuprindã : . în termenele de timp şi garanţie corespunzătoare.sã evalueze periodic şi sã actualizeze.corelarea sistemelor şi condiţiilor de transport cu natura produsului. evaluate şi controlate astfel încat produsele organizaţiei sã nu dãuneze. direct sau indirect.

Facã dovada angajamentului sau fatã de implementarea sistemul de management al siguranţei alimentelor si imbunatatirea lui continuã prin: . . Trebuie elaboratã o procedurã documentatã pentru a defini controalele necesare pentru: . .comunicarea în cadrul organizaţiei a importanţei satisfacerii cerinţelor acestui standard internaţional şi ale consumatorilor în ceea ce priveşte siguranţa alimentului. .sã fie în conformitate cu cerintele legale şi ale consumatorilor privind siguranţa alimentului. reaprobarea lor. Înregistrãrile sunt documentele întocmite şi pãstrate pentru a face dovada conformitãţii cu cerinţele şi evidenta funcţionarii eficace a sistemul de management al siguranţei alimentelor. Controalele trebuie sã asigure cã toate modificãrile propuse sunt analizate înainte de implementare pentru a determina efectele lor asupra siguranţei alimentului şi impactul lor asupra sistemului. 10 . implementatã şi mentinutã la toate nivelurile din organizaţie.Documentele cerute de sistemul de management al siguranţei alimentelor trebuie sã fie controlate.asigurarea cã documentele ramân usor de identificat. . astfel încat întreg personalul sã iniţieze.poziţia adecvatã a organizaţiei în lanţul alimentar.aprobarea documentelor înainte de emitere. .analizatã pentru o adecvare continuã.comunicatã. 2.asigurarea cã versiunile relevante ale documentelor aplicabile sunt disponibile în punctul de utilizare. 3.analizarea şi actualizarea documentelor.Defineascã şi sã comunice responsabilitãţile şi autoritatea în cadrul organizaţiei. . .demonstrarea faptului cã siguranţa alimentului este susţinutã de obiectivele de afaceri ale organizaţiei.Stabileascã politica referitoare la siguranţa alimentului care trebuie sã fie: . Managementul la cel mai inalt nivel trebuie sã : 1. sã inregistreze acţiuni şi sã raporteze problemele sistemul de management al siguranţei alimentelor persoanelor desemnate. Şi înregistrãrile trebuie controlate.

interna in vederea informarii in timp util a echipei de siguranta alimentului asupra modificarilor legate de: b) .furnizorii şi contractanţii. 11 . 7.conducã echipa şi sã organizeze activitatea ei. ingrediente şi servicii.sisteme de ambalare. . Stabileascã mãsuri eficace de comunicare: a) externãcu: .programe de curãtenie şi igienizare. Analizeze ale sistemul de management al siguranţei alimentelor la intervale prestabilite de timp Aceastã analizã include: .asigure ca sistemul de management al siguranţei alimentelor este stabilit. reclamaţii. . . Numeascã un conducator al echipei de siguranţã a alimentului care sã: . implementat. .materii prime. .clienţii şi consumatorii. în legaturã cu informaţiile privind produsul.4.asigure instruirea şi educarea corespunzatoare a membrilor echipei de siguranţã a alimentului. . . contractele sau cererile de ofertã. .cerinţe ale clienţilor.reclamaţii ce indicã pericole pentru siguranţa alimentului asociate produsului 6. 5.evaluarea oportunitãţilor de îmbunãtãţire. menţinut şi actualizat.cerinţe legale şi de reglementare. .autoritãţile legale şi de reglementare. . Stabileascã proceduri pentru gestionarea situaţiilor de urgentã şi a accidentelor potenţiale care pot avea impact asupra siguranţei alimentelor.înregistrãrile privind analizele efectuate de management. .evaluarea necesitãţii schimbãrii sistemului de management al siguranţei alimentelor.sisteme şi echipamente de productie. . depozitare şi distribuţie. solicitãrile.

C. menţinerea şi actualizarea sistemului de management al siguranţei alimentelor. . Asigurarea resurselor adecvate pentru stabilirea. .P. Organizaţia trebuie: .P. 12 .2.8. modernizarea proceselor tehnologice.capacitatea de a respecta activităţile planificate.Ce înseamnă sistemul H.un sistem operant de management al siguranţei alimentului în producţie.sã identifice competentele necesare pentru personalul ale cãrui activitãţi au impact asupra siguranţei alimentului.A.C. pentru societăţile comerciale şi pentru consumatori.o bună cunoaştere a programului. Importanţa H. . .C. . Implementarea unui program HACCP într-o societate comercială presupune: .realizarea unor schimbări organizatorice (la nevoie). distribuţie şi preparare.eliminarea limitelor metodelor tradiţionale de control al calităţii. . pe confirmarea eficienţei acestuia.A.A. deoarece rolul inspectorilor este centrat pe respectarea planului H. corecţiile şi acţiunile corective din cadrul sistemului de management al siguranţei alimentelor este instruit. .angajarea totală a personalului.sã constientizeze personalul de relevanta şi importanţa activitãţilor sale în contribuţia la siguranţa alimentului 1. .C. . . financiare şi umane.resurse materiale. începând cu conducerea la vârf.un sistem suficient de flexibil pentru a se acomoda cu schimbările/progresele în proiectarea echipamentelor. cu elaborarea unui plan HACCP separat pentru fiecare produs/proces sau pe grupe de compatibilitate..2 Implementarea sistemul de management al siguranţei alimentelor Pentru implementarea sistemul de management al siguranţei alimentelor trebuie parcurse o serie de etape.P.reducerea incidenţei. implementarea.sã se asigure cã personalul responsabil pentru monitorizarea. . . problemelor legate de siguranţa alimentelor.un control mai eficient al operaţiilor.C.C.

structura de organizare a unui program HACCP diferă considerabil de la o întreprindere la alta (datorită variaţiei organizării interne şi responsabilităţilor diferite ale compartimentelor deja existente). . Siguranţa .corelarea cu programul general de management al organizaţiei. .identificarea riscurilor previzibile chiar şi atunci când incidentul nu are o experienţă similară în trecut.demonstraţia faţă de clienţi şi inspectori.conformitatea cu cerinţele legale. . .numirea coordonatorului HACCP şi stabilirea responsabilităţilor. . . . că toate riscurile potenţiale sunt sub control.satisfacerea cerinţelor consumatorilor.creşterea profitului organizaţiei. .organizarea unui Birou/Responsabil individual pentru Produselor asociat departamentului Asigurarea Calităţii.evaluări planificate şi verificări din mers ale programelor preliminare şi ale sistemului HACCP de către echipă. . materiale şi financiare.implicarea personalului operaţional direct productiv şi din compartimentul AC în luarea deciziilor. ceea ce-l face foarte util pentru noile produse sau tehnologii.creşterea încrederii consumatorilor în produs şi în producător.instruirea la toate nivelurile din organizaţie 13 . Conducerea şi echipa HACCP stabileşte obiectivele specifice şi un plan realist de implementare: . Organizarea programului de siguranţă în consum: . . .promovarea internaţională a produselor şi a afacerii prin mărirea siguranţei alimentelor.. . eficientizarea sistemului de costuri al organizaţiei. .angajamentul conducerii pentru introducerea programului HACCP.creşterea siguranţei produselor.utilizarea mai bună a resurselor umane.

14 . clauza privind calitatea pentru specificaţii şi design. Siguranţa consumatorilor Asigurarea calitãţii presupune o integrare toatala ce intervine înainte şi în timpul proceselor obţinute prin responsabilitatea forţei de muncã. . sunt importante toate caracteristicile alimentului. aprovizionare şi productie. poate fi plasatã în contextul programelor de asigurare a calitãţii alimentului. L. dar nu oferã orientare in ceea ce priveste cerintele tehnice necesare pentru atingerea nivelului de calitate cerut. De exemplu. Pentru a obtine gradul dorit de sigurantã. siguranţa este cea mai importantã pentru toate parţile: industria alimentarã. ea insãsi. (coordonator). Pitești. consumator. Obiectivul unui program de asigurare a calitãţii este acela de a sugera acţiunile adecvate şi de a asigura cã acestea sunt indeplinite. începând cu materiile prime şi terminând cu etapa de consumator.5 Producãtorii şi procesatorii trebuie sã se supunã unui mare numar de reglementãri pe domenii foarte specifice. dându-li-se sansa de a face o alegere cât mai informatã. standardele ISO 9000 sunt utilizate pentru evaluarea programelor de asigurare a calitãţii alimentului. multe dintre elementele sale reprezentând un suport pentru implementarea HACCP. la nivelul cel mai înalt al tehnicilor şi tehnologiilor actuale. 2003.3. HACCP este o metodã de asigurare a siguranţei alimentului care completeazã codurile cuprinzând principiile generale de igienã a alimentului.71. Igiena alimentului.trebuie sã se asigure cã toate alimentele sunt sigure. Standardele ISO 9000 sunt compatibile cu programele HACCP. Editura Independența Economică. Între diferitele caracteristici. Astazi. autoritãţile de sãnãtate publicã. ca şi relaţia pret/calitate. calitãtile igienice şi nutritionale ale alimentului sunt prioritare. 5 O. lucrând în grupuri sau in echipe.trebuie asiguratã informarea continuã a consumatorilor.1. Ideile de bazã ale acestor reglementãri sunt acelea cã: . Din punct de vedere al sãnãtãtii publice. Vizeazã un ansamblu de acţiuni planificate şi sistematic implementate în cadrul sistemului calitãţii şi demonstrate atât cât este necesar pentru furnizarea încrederii corespunzãtoare cã o entitate va satisface condiţiile referitoare la calitate. pag. Industria încearcã sã satisfacã cerintele consumatorilor. este compatibilã cu filozofia HACCP. Pentru consumator. Voicu. multi operatori din industria alimentului incearcã sã introducã un sistem de asigurare a calitãţii. In rezumat. Bazele Merceologiei. HACCP a devenit o parte a igienei alimentului şi a sistemului de asigurare a siguranţei alimentului. care asigurã cã existã preocupare pentru siguranţa.

ce are ca obiect de activitate cresterea pasarilor (CAEN 0147).C.R.Ladrisi Group S.C.L.C. .Francesti. și deasemeneaa fost modificat numele societății din Carvil SRL în Avicarvil SRL.C. sub denumirea Avicola Babeni.R.04. Carmistin S.1200 ha teren arabil si crescatorie de taurasi pentru carne.C. .Ana si Cornel S.firma de import -export carne  S.L. Avicarvil S. S.C. .L.Oferta "La Provincia" cuprinde o gama largă de produse din carne de pasăre de înaltă calitate și siguranță alimentară. fiind o unitate cu profil industrial zootehnic.R.R.L. În anul 2008 a avut loc o schimbare a sediului din judetul Prahova. numara în acest moment nu mai puțin de 570 de angajați. S. care se adresează tuturor clienților pentru care un stil de viață sănatos și o alimentație de calitate este pe primul plan. .L.  S. Avicarvil S. dintre acestea le mentionam pe:  S.R.fabrica de preparate din carne. Prezentarea generalã a organizaţiei S.CAPITOLUL II CONSIDERAŢII TEORETICE GENERALE CU PRIVIRE LA DOMENIUL ABORDAT 2.2008 fiind preluata Divizia Agro de la S.L. Este înregistrată la Registrul Comerțului: J38/420/2008 Codul Unic de Înregistrare: Ro18658662 Cod Postal: 247195 Stare societate : TRANSFER(SOSIRE) din data 01 Aprilie 2008 15 .A. a fost înființa în data de 1.Francesti face parte dintr-un grup de firme deja consacrate din județul Prahova.Avicarvil S.R.C. deoarece în judetul Vâcea numele era indisponibil. Pusă în funcțiune în 1978 este o societatea comercială cu răspundere limitată situată în localitatea Francești. în judetul Vâcea.abator pentru porc si vita  S.C. pe perioada nedeterminată. la 20 km distanță de Râmnicu Vâcea. Oltchim S. .R.L.Pajo Holding S.1.

sortare și depozitare.134 mp. d) Stația de sortare ouă cu o suprafață de 500 mp și conține spații de recepție.) Complexul Frâncești – construit pe o suprafață de 90.) Complexul Budești – cu o suprafață de 72.) Complexul Mihăiești – construit pe o suprafață de 98. c) Ferma de tineret necesar asigurării continuității producției.000 capete fiecare. este compusă din 2 hașe de 1000 mp. d) Sectorul de întreținere și reparații este format din: .902 mp și cuprinde: a) Ferme de găini adulte pentru producerea ouălelor de consum.1. . b) Ferma de tineret necesar asigurării continuității producției. asigură sacrificarea și distribuirea puilor crescuți în fermele proprii. avănd o capacitate de cazare de 120. 2.Atelierul de întreţinere şi reparaţii. care cuprinde: a) Ferme pui de carne. cu o capacitate anuală de 30. 4. e) Sectorul puilor de carne este format din 8 hale de 1200 mp fiecare dotate cu echipament de creașterea puilor la sol de tip TEHNOMENT. dotate cu baterii piramidale cu 4 nivele.) Mazinele de desfacere aflate în RmVâlcea 5. este compusă din 2 hale de 1000 mp. Logo-ul organizaţiei(Sursã: http://www.000 capete cu o producție de 23 milioane de ouă pe an.Fig. cu o capacitate de 102.) Fabrica de producere a furajelor pentru animale FNC 16 . c) Abatorul a suferit activități de modernizare pentru alinierea la condițiile UE.Centrala termică care asigură agentul termic pentru încălzirea fermelor de pui şi aburul tehnologic necesar abatorului. cu 15 hale de 1000 mp fiecare. 2. dotate cu baterii piramidale cu 4 nivele. și pot produce 4200 tone de carne anual.397 mp și cuprinde ferma de reproducție formată din 12 hale pentu expluatarea găinilor de carne și ouă și 6 hale de tineret. dotate cu baterii pe 4 niveluri.ro) Structura firmei SC Avicarvil SRL este alcătuită din: 1. cuprinde 6 hale de 1000 mp fiecare cu baterii pe 3 nivele. fiecare hală având 1000 mp. b) Abatorul cu o capacitate de 3600 tone pe an carne livrabilă.000 capete putând produce 1200 tone carne de pasăre anual. 3.avicarvil. Mai conține și o stație de incubație cu o capacitate anuală de 7 milioane de pui de o zi.

300 tone/ an.000. ambalată și distribuită carnea de pasare. Fig. Ferme Pui Carne cu o capacitate de 2.2. a distribuitorilor și procesatorilor zonali precum și prin intermediul magazinelor proprii.000 buc.  Carne transată. Produsele noaste sunt ambalate sub forma de tavițe sau pungi. a temperaturilor de congelare și a metodelor de transport și depozitare. Nutrețurile folosite ca hrana pentru păsări provin de la fabrica noastra FNC BABENI./an. conform standardelor internaționale de nutriție a animalelor./an. Produsele "La Provincia "sunt vândute prin intermediul rețelelor de tip hipermarket.000 bucăţi ouă reproducţie/ an. pe categorii de vârstă și conțin premixuri medicamentoase și nuclee proteice.000. care pot fi pastrate o perioada mai lunga de timp. sunt prezentate și comercializate în diferite forme:  Carne în carcasa.  Produse refigerate. este constituita din: Abatorul situat în Frâncești unde este procesată. De asemenea "La Provincia" vă oferă și produse congelate. respectiv 7. proaspăt și sigur din punct de vedere alimentar.560.  Produse congelate. a magazinelor independente de retail. Produse şi servicii oferite Produsele "La Provincia" -Gustul din Copilarie.L. sunt speciale.000 buc. obținută pe baza tehnologiilor de producție și ambalare de ultimă ora. pui de carne provin din Fermele noastre Mihaești. Ferme Ou de Consum cu o capacitate de 23. Organiaţia S. 2. gustul și aspectul o perioada mai mare de timp.    Capacitate de producţie: Ferme de Reproducţie cu o capacitate de 10.000 bucăţi pui de o zi/ an.R. ceea ce îi ofera consumatorului un produs gustos. Budești și Frâncești de unde se face și vânzarea puilor în viu.C. produse care iși pastrează și ele prospețimea și gustul datorită procesului tehnologic folosit.850. 2.2. AVICARVIL S. Abator (în curs de modernizare) cu o capacitate de 4. Oferta "La Provincia"cuprinde diferite produse de carne de pasăre proaspată (refrigerata). Produsele refrigerate "La Provincia" sunt procesate și ambalate într-o atmosferă și temperatură controlata astfel încat acestea iși pastrează prospețimea.  Specialități de carne. supermarket. Ambalarea pãsãrilor (Sursã: adaptat din documente ale organizatiei SC AVICARVIL SRL) 17 .

Rm Vâlcea. s-au creat pungi cu imagini cu pui. Desfacerea produselor se face prin magazinele propri ale fostei Avicola magazine din Băbeni.  20% din producţie: prin intermediul unor mici firme din judeţ şi din judeţele limitrofe.  Preparate din carne de pasăre : cabanos pasăre. VÂLCEA. ambalaţi în pungi şi caserole. o METRO ROMÂNIA. o KUBO DOMENICOS PITEŞTI.  Pui de carne în viu. o ANNABELLA RM.  70% din producţie în magazinele: o KAUFLAND. ruladă de pui. crenvuști de pasăre. etichetare și prezentare a produselor din carne la pungă și caserolă s-au îmbunătățit considerabil în ultima vreme. o ENB CONSTANŢA. Modul de ambalare.  Ouă pentru reproducție. Ord. o EUROXEREX CRAIOVA. o RAMAX BUCUREŞTI.  Puii în viu. o MAGIC TIC TAC RM. parizer de pasăre.  Puii de carne abatorizaţi. Desfacerea produselor este asigurată astfel:  10% din producţie: magazine proprii şi magazinele Fabricii de Conserve Râureni. aceste sloganuri fiind folosite pentru a atage privirea cliențiilor asupra esteticii pungii da și asupra faptului că produsele sunt originale și ecologige. o GAVRIS CRAIOVA.  Produse din carne de pasăre refigerată și congelată. cu sloganul „pui de la mama lui” și emblema firmei „La Provincia”.Produsele societății SC Avicarvil SRL produce următoarele sortimente de produse:  Ouă pentru consum. și la punctele de livrare pui în viu de la Budești și Frâncești. o SELGROS. o DIANA RM VÂLCEA. astfel:  Ouăle. ambalate în cofraje şi inscripţionate cf. 461/2004. o ADALMAR CRAIOVA. o REHO VERTRIEB TIMIŞOARA. VÂLCEA. pastramă de pui. 18 . o ONIX TÂRGU MUREŞ.

Dacă ediţia anterioară a acestui standard a prezentat o modificare radicală a abordării sistemelor calităţii. Acest standard se aplică tuturor societățiilor. ISO 9001:2008 nu conține nicio cerință nouă. trecându-se de la asigurarea calităţii la managementul calităţii.  ISO 9001 (ISO 9001:2008) este în momentul de față standardul international cu cea mai largă răspandire și aplicare în ceea ce privește asigurarea îndeplinirii condițiilor de calitate ale prouselor și/sau serviciilor pe care o organizație (fie ea privată sau publică) le furnizează cliențiilor. Este recunoscut ca ISO 9001:2008 nu introduce cerințe noi. De asemenea. 19 . având drept scop creşterea satisfacţiei clienţilor. Standardul ISO 9001:2008. oricare ar fi domeniul de activitate. Principii fundamentale şi vocabular. care doresc să demonstreze capacitatea lor de a furniza produse/servicii de calitate ori care iși doresc să iși îmbunatatească performantele și competitivitatea pe piețele naționale și internaționale.Sisteme de management al calităţii Conform ultimei revizii a seriei numărul standardelor a fost redus. Cerinţe. descrie noţiunile fundamentale ale sistemelor de management al calităţii şi specifică terminologia pentru sistemele de management al calităţii. ISO 9001:2008 prezintă doar clarificări ale cerințelor deja existente ale ISO 9001:2000. specifică cerinţele unui sistem de management al calităţii pentru organizaţiile care este necesar să demonstreze capabilitatea lor de a furniza produse care să îndeplineasca cerinţele clienţilor precum şi cele de reglementare aplicabile. marimea și locul în care iși desfășoară activitatea. după cum urmează:  EN ISO 9000 : 2000: Sisteme de Management al Calităţii.  EN ISO 9001 : 2000: Sisteme de management al calităţii. simplificându-se astfel alegerea şi utilizarea acestora.2. ISO 9001:2008 introduce modificări menite să îmbunătățească compatibilitatea cu ISO 14001:2004. această nouă ediţie aduce clarificarea cerinţelor standardului. inclusiv a îmbunătăţirii continue a sistemului.3. Standardul SR EN ISO 9001:2008 stabileşte cerinţele pentru sistemul de management al unei organizaţii care doreşte să demonstreze abilitatea de a furniza constant un produs/serviciu conform cerinţelor clienţilor şi cerinţelor legale şi care vizează creşterea satisfacţiei clienţilor prin aplicarea efectivă a sistemului. clarificare bazată pe opt ani de experienţă a implementării standardului în întreaga lume (circa un milion de certificate în 170 de ţări).

ceea ce înseamnă că ele nu se referă în mod direct la produs ci în principal la managementul activităţilor implicate în asigurarea respectării tuturor cerinţelor clienţilor şi de reglementare. pe baza unui test comparativ realizat de consumator).  transparența și eficiența a proceselor interne ale organizației. durată de viaţă). furnizează. în locul corectarii lor.  creșterea productivității și a eficienței. Secvenţele evoluţiei conceptului de calitate. Linii directoare pentru îmbunătăţirea performanţei.  EN ISO 9004 : 2000: Sisteme de management al calităţii. performanţă.  dobandirea de avantaje competitive în raport cu organizațiile concurente și facilitarea acesului pe piețele internaționale.Între beneficiile pe care le aduce pentru o organizație implementarea și certificarea ISO 9001 se numară:  Îmbunătățirea continuă a calității produselor și serviciilor.  calitatea proiectată (gradul pâna la care o clasa de produse posedă satisfacţie pentru oameni în general).  creșterea nivelului de satisfacție a clienților existenți și câștigarea de noi clienți.  calitatea conformă (gradul pâna la care un anume produs este conform cu specificaţiile). în opinia lui Juran: Ediţia 1962:  calitatea ce se manifestă pe piaţă (gradul în care un anumit produs satisface dorinţele unui anume consumator). pe baza celor 8 principii de management al calităţii. 20 .  adaptare activă și sistematică la modificările condițiilor pieței  obținerea unor punctaje mai mari în cazul solicitării de credite ori a participării la licitații. în relaţie cu produsele cu care se află în competiţie.  preferinţa consumatorului (gradul pâna la care un anume produs este preferat. îndrumări pentru îmbunătăţirea performanţei.  caracteristica de calitate (o însusire distinctivă a unui anumit produs – estetică.  reducerea pierderilor prin evitarea erorilor. La implementarea unui SMC în conformitate cu ISO 9001 organizaţia care doreşte acest lucru are posibilitatea de a selecţiona acele cerinţe ale referenţialului care sunt aplicabile organizației. Cerintele SMC specificate în standardul ISO 9001 : 2001 sunt complementare a cerinţelor de produs.

ISO 9003 și ISO 9004. pe care o descrie drept limită până la care un produs serveşte cu succes scopului utilizatorului. .stabilirea metodelor de elaborare. ramanand doar un singur standard și anume ISO 9001:2000. critică multiplele înţelesuri asociate noţiunii de “calitate” şi oferă o nouă abordare a calităţii prin prisma conformităţii incomplete.Decizii bazate pe fapte . era în vigoare familia de standarde adoptata în anul 1994.Ediţia 1974: . Ediţia 1988: . a eliminat ISO 9002. adoptat ulterior celui din 2004. . .Managementul pe procese . care cuprindea 4 standarde de baza: ISO 9001. Cerințe SR EN ISO 9001:2008 SR EN ISO 9001 : 2008 conține cerințele pentru un Sistem de Management al Calității (abreviat SMC) care prevede: . Până în anul 2000. diferentiază conformitatea internă (unde măsurarea calităţii are multe elemente comune cu verificările utilizate la scară largă în controlul fabricaţiei). verificare și aprobare a documentelor. proceduri de sistem. 21 . de conformitatea externă (mult mai complexă întrucât se bazează şi pe subiectivitatea consumatorului).Îmbunătățirea continuă .Orientarea catre client .identificarea proceselor și a relațiilor dintre ele.menţine definiţia “potrivit pentru utilizare”. proceduri și instrucțiuni de lucru. ISO 9003 și ISO 9004.Relații reciproc avantajoase dintre furnizori. având în vedere că între acestea existau unele neconformități. – documentarea Sistemului de Management al Calității prin Manualul Calității ISO 9001.Abordarea sistemică a Managementului .Stil de conducere .introduce definiţia: “potrivit pentru utilizare”. condițiilor de difuzare sau retragere a documentelor. ISO 9002.stabilirea regulilor privind documentele externe.Implicarea personalului . In prezent este in vigoare ISO 9001/2008. acesta pșstrează principiile standardului din 1994 la care s-au adaugat 8 noi principii: .stabilirea regulilor prin care se modifică documentele și datele. ISO a revizuit familia de standarde ISO în anul 2000. În linii mari.

controlul și monitorizarea punctelor critice ale proceselor. ca urmare a cerinţelor foarte stricte impuse producţiei de alimente sigure din punct de vedere igienico – sanitar pentru cosmonauţii NASA. unde ar putea fi compromisă calitatea produselor alimentare. dintre care cel mai important este aspectul bacteriologic. comenteaza: “Datorită faptului că există riscuri pentru siguranța alimentară ce pot să apară în stadiul de fabricație a lanțului de aprovizionare. iar pe de alta parte. El se pretează cel mai bine pentru a fi implementat în unităţile economice din sectorul alimentar. cumpărat și consumat de client. Jacob Faergemand. HACCP este un sistem pentru siguranţa alimentelor bazat pe prevenire. Norme de siguranță alimentară – Partea 1: Fabricarea alimentelor. Standardul ISO 22002:2009 Norme de siguranță alimentară – Fabricarea alimentelor Sistemul presupune identificarea. președintele subcomisiei care este responsabilă de seria ISO 22000. Calitatea alimentelor depinde de un număr foarte mare de factori. a apărut în activitatea productivă în anul 1970 ca un nou sistem de control. Sistemul HACCP este principala metodă pentru protecţia igienico – sanitară a alimentelor. ISO / TS 22002-1:2009. Specificatia tehnică este destinată să sprijine și să fie utilizată împreună cu ISO 22000:2005 (HACCP) care oferă cerințele pentru un sistem de management al siguranței produselor alimentare. stabilește cerințele pentru programele necesare în vederea realizării de produse sigure și oferirea de alimente pretabile pentru consumul uman. un mediu igienic de lucru este esențial. Acesta este motivul pentru care specificațiile tehnice ISO sunt foarte utile în reducerea probabilității ca produsele sa fie expuse la riscuri de contaminare”. 22 . Astfel siguranţa alimentului este asigurată prin efortul combinat al părţilor participante la lanţul alimentar. pe de o parte condiţionează aspectul igienico-sanitar al produsului.2. influentează calitatea organoleptică şi conservabilitatea. Trebuie să se aplice intregului lanț de productie: începand cu creșterea plantelor și a animalelor până la produsul finit. Sistemul HACCP s-a “născut” în anii 1960. care sunt strâns legate de încărcătura microbiană. controlul adecvat pe tot parcursul lanţului alimentar este esenţial.4. Deoarece introducerea pericolelor de natură alimentară poate să apară în orice etapă a lanţului alimentar. acesta. Siguranţa alimentelor este legată de prezenţa pericolelor de origine alimentară în alimente în momentul consumului.

să elimine sau să reducă până la limite acceptabile riscul. Stabilirea sistemului de monitorizare pentru a evalua criteriile stabilite dacă au fost respectate. Stabilirea limitelor critice care nu trebuie depăşite. 3. într-un complex unitar. Acest aspect reprezintă o noutate introdusă în sistemul HACCP. care ţine sub control fluxul tehnologic de fabricaţie sau distribuţie începând cu selecţionarea furnizorilor. HACCP nu asigură reducerea totalã a riscurilor. Traducerea cea mai potrivită pentru HACCP este: “analiza riscurilor şi prevenirea lor prin intermediul punctelor critice de control” (Hazard Analysis and Critical Control Points). 4. Principiile sistemului de management al siguranţei alimentelor (HACCP) Principiile sistemului HACCP au fost stabilite încă din anul 1993 de către Comisia Codex Alimentarius şi apoi OMS (Organizatia Mondiala a Sănătăţii). care obligă la o respectare strictă a principiilor preventive conţinute în el. Identificare pe fluxul tehnologic al punctelor critice care. sunt în măsură să prevină. 23 . nerespectarea acestor principii în oricare dintre fazele procesului de producţie pune în pericol întreg sistemul. menţinute sub control.Meritul fundamental al sistemului HACCP este acela că a reunit diferitele principii şi regului referitoare la siguranţa alimentului . HACCP se bazează în cea mai mare parte pe prevenirea posibilelor neajunsuri care ar putea genera riscuri pentru consumatori. recepţia materiilor prime şi până la livrarea produsului finit. descriind şi măsurile de control sau de prevenire. pentru a ne asigura că punctul crtic de control este sub control. sistemul acceptă şi posibilitatea de a reduce riscurile la un nivel acceptabil. 2. Acestea sunt urmatoarele: 1. Identificarea riscurilor asociate cu producerea alimentelor în toate fazele fluxului tehnologic şi evaluarea lor comparative cu nocivitatea faţă de consumator.

6 UNCTAD/GATT. Documentarea tuturor procedurilor adoptate pentru realizarea planului HACCP.5. 7. Procesul de ameliorare prin aplicarea de acţiuni corective şi analizarea defectelor acestora trebuie să fie un proces continuu până la atingerea completă a obiectivelor cazului respectiv. Pentru ca HACCP să dea bune rezultate este. Bucureşti.  asigură sau prelungeşte durata de valabilitate a produselor. în cazul în care monitorizarea indică faptul că un anumit PCC nu mai este sub control. Manualul Sistemului Calităţii. Stabilirea procedurilor pentru a verifica dacă întreg sistemul HACCP indeplineşte obiectivele fixate. Editura Tehnică.  obţine o creştere a încrederii clienţilor şi a salariaţilor proprii. pag 112 24 . ca urmare a participării la cursuri de instruire privind Bunele practice de producţie ( GMP – Good Manufacturing Practices) şi Bunele practice de igiena ( GHP Good Hygiene Practices).  obţine o reducere a rebuturilor şi reclamaţiilor clienţilor.  obţine o îmbunătăţire a imaginii societăţii şi credibilităţii pe piaţa internă şi externă. 1997. condiţii preliminare obligatorii pentru implementarea sistemului HACCP. absolut necesar ca întreg personalul care activează în filiera alimentară să fie bine pregătiţi profesional. de asemenea. Prin implementarea unui sistem de management al siguranţei alimentelor în conformitate cu standardul ISO 22000 o societate comercială poate obţine următoarele avantaje:  garantează calitatea igienică a produselor sale (siguranţa igienică). Stabilirea de eventuale acţiuni corective.6 6. în mod constant.  poate atrage eventuali investitori în extinderea afacerii. în capacitatea societăţii de a realiza exclusiv produse de calitate.

25 . Jacob Faergemand a subliniat în plus că: „ISO 22001 este prima specificaţie tehnică a unei serii consacrate programelor de premise pentru sectorul produselor alimentare. derularea unor procese sigure și eficiente în sensul siguranței produselor alimentare și direcționarea proceselor pentru identificarea potențalelor riscuri referitoare la igiena care pot periclita sanatatea consumatorului. Se prevede că alte verigi ale lanţului alimentar vor cere. chimică și fizică a produsului. inclusiv contaminarea incrucisată între produse • Nivelurile de siguranță alimentară la nivelul produselor sau a procesării acestora. punerea în aplicare și menținerea programelor concepute pentru a ajuta producătorii de produse alimentare să poată controla: • Probabilitatea de a avea evenimente legate de siguranța alimentară în cadrul mediului de lucru • Contaminarea biologică.  Satisfacerea cerințelor actuale ale pieței privind realizarea de produse ecologice.  Analiza sistematică.Beneficiciile certificării HACCP:  Integrarea procedurilor moderne ale analizei de risc și conceptului de prevenire sub aspectul protecției sănatății consumatorului în sistemul de management existent. ISO 22002 specifică cerințele pentru stabilirea.  Ajută firmele din industria alimentară să devină competitive pe piața internatională  Diminueaza barierele comerțlui internațonal. Aceasta dovedeşte că ISO a implementat o structură capabilă să sprijine industria agroalimentară mondială şi să răspundă la necesităţile sale viitoare”. în timp. programe de premise specifice.

Certificatul pentru sistemul de management în conformitate cu ISO 9001:2008. în topul primilor producãtori de carne de pasare din Romania.R.L s-a mentinut. Calitatea deosebitã a produselor societãţii. Am realizat schema fluxului tehnologic de la aprovizionare pânã la livrare.1. extrem de stricte. Desfăşurarea activităţii: SC. SC.CAPITOLUL III ANALIZA SORTIMENTULUI ȘI CALITĂȚII DE MĂRFURI DIN GRUPA „ CARNE DE PASĂRE” . Contribuţia mea în cadrul organizaţiei: Am vizitat periodic organizaţia şi am luat parte la anumite procese pentru a întelege mai bine desfaşurarea activitaţii şi a modului de implementare a sistemului HACCP. Astfel. 2. Prelucrarea animalelor în abator se face dupã tehnologii particularizate în funcţie de specie şi de destinaţia ulterioarã a carcaselor sau semicarcaselor. acesta funcţionează deja în cadrul abatorului. începând de la materialul biologic din ferma de părinţi. AVICARVIL S. al căror scop final este satisfacerea exigenţelor clienţilor în ceea ce priveşte securitatea şi calitatea alimentaţiei. 26 . trecând prin fluxul de producţie din cadrul abatorului (care se derulează cu respectarea standardelor Uniunii Europene) şi până la distribuţia produselor "La Provincia" către clienţi. Implementarea sistemului HACCP în calitatea carcaselor de pasãre.L funcţionează în sistem integrat de producţie (fluxul de producţie demarează prin incubarea oului provenind din ferma proprie de reproducţie şi se încheie prin distribuţia produselor din carne de pasăre clienţilor) fiind astfel în măsură să asigure controlul riguros al fiecărei etape de producţie. de-a lungul anilor. ISO 12001:2004 şi Conceptul HACCP al organizatiei se poate vedea in Anexa Nr. oferite clienţilor sub marca „La Provincia” este principala carte de vizitã.SC AVICARVIL SRL STUDIU DE CAZ 3. la materiile prime furajere (achiziţionate în urma unor proceduri stricte de control). 3. fiecare etapă. În ceea ce priveşte sistemul de siguranţă alimentară HACCP.1). iar în acest moment se lucrează la implementarea sa în toate celelalte centre de producţie. Primul lucru care mi s-a explicat a fost Schema fluxului tehnologic(Fig. se derulează conform unor proceduri şi reguli de control.R. AVICARVIL S.

3.1. Schema fluxului tehnologic SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC APROVIZIONARE TRANSPORT ASTEPTARE RECEPTIE PASARI VII PCC1 ASOMARE SANGERARE OPARIRE DEPLUMARE EVISCERARE RACIRE CARCASA PCC2 TRANSAREDEZOSARE ASAMBLARE PCC3 DEPOZITARE REFRIGERARECONGELARE PCC4 LIVRARE 27 .Fig.

2 STUDIU HACCP PENTRU CARNE PASĂRE (Sursã: adaptat din documente ale organizatiei SC AVICARVIL SRL) Dupã realizarea schemei tehnologice. In urmatoarea etapã au stabilit exact produsul. 3. asigurarea calităţii. În primã fazã s-a alcãtuit o echipã formatã din: specialişti în producţie. management. 28 .Nr. fizice care trebuie monitorizate şi controlate. Dupã selectarea echipei membri au fost instruiţi în legătură cu riscurile microbiologice.2). crt Faza procesului de producţie 0 1 1 Recepţie păsări vii 2 Asomare 3 Sângerare 4 Opărire 5 6 7 Deplumare Eviscerare Spălare cascasă 8 Răcire 9 Tranşare 10 Ambalare 11 Depozitare 12 Livrare Evaluarea factorilor de risc Risc CCP Da/Nu 2 -pţiăsările nu provin din ferme cu situaţie veterinară cunoscută -mijloacele de transport neautorizate sanitar-veterinar -lipsa documentelor de origine. chimice. 3. refrigerare. reţeta de fabricaţie. forma de livrare şi care sunt abuzurile posibile în timpul distribuţiei şi consumului. risc corp străin -nesterilizarea cuţitelor -nerespectarea regulilor de igiena -creşterea temperaturii cărnii după tranşare -depăşirea temperaturii in sala de tranşare -mod de ambalare defectuos -materiale de ambalare necorespunzatoare -temperatura necorespunzatoare in depozite frig -deprecierea produsului finit -neasigurarea temperaturii la livrare -condiţii necorespunzatoare de manipulare 3 Microbiologic Chimic 4 DA - NU - NU - NU - NU NU NU Microbiologic DA Fizic Microbiologic DA - NU Microbiologic DA - NU Fig. microbiologie. caracteristicile. transport -lipsa situaţiei zootehnico-sanitarveterinare a efectivului de păsări -tensiune si intensitate necorespunzatoare (reflex necorespunzator după asomare) -sângerare incorecta (jugularea carcaselor necorespunzatoare) -depăşirea temperaturii peste limita admisa duce la deteriorarea carcasei (rupturi ale pielii in timpul deplumarii) -resturi de fulgi si tulee pe suprafaţa carcasei -carcase neeviscerate total -spălare necorespunzatoare a carcasei (prin administrarea unei cantităţi mai mici de apa) -creşterea temperaturii din tunel -creşterea temperaturii carcasei -prezenta oase (tranşare necorespunzatoare). am urmarit cum se face un studiu HACCP pentru carne de pasãre(Fig.

3 PLAN ACŢIUNI CORECTIVE(Sursã: adaptat din documente ale organizatiei SC AVICARVIL SRL) CCP FAZA DE RISC PRODUCŢIE LIMITE CRITICE Valoare Parametri măsurată Apreciere -starea vizuală sănătate păsărilor conformaţia corporală 0. 29 .tabloul clinic modificat -aplicarea politicii de bunăstare a păsărilor înainte şi în timpul sacrificării -intervenţia de urgenţă a inginerului .Fig. ambalare -instruire personal operator -menţinerea în stare de funcţionare pe tot timpul activităţii de producţie a sterilizatoarelor -în cazul ruperii unui cuţit oprirea activităţii... limitele critice compuse din valoare mãsuratã şi parametri şi s-a ajuns la acţiunile corective.+40C -temperatura tunel răcire temperatura carcasei 1 Recepţie păsări Chimic Micro biologic 2 Răcire carcasa Micro biologic 3 Tranşaredezosare Micro biologic Fizic +70C... intervenţia în caz de defecţiune astfel încât temperatura depozitului sa nu fie mai mică de -120C În urmãtoarea etapã s-a realizat planul de acţiuni corective unde s-a analizat faza de producţie..frigotehnist -remedierea defecţiunii sistemului de răcire -suplimentarea răcirii carcasei pe depozit de refrigerare -congelarea carcaseicomercializarea imediată la consum colectiv -executarea in timp util a operaţiunii de tranşare. riscul....+1 OOC temperatura carne temperatura sala transaredezosare -teste de sanitaţie 4 Depozitare refrigerarecongelare Micro biologic 0. 3.+40C si intervenţia de urgenta in cazul scăpării de sub control -supravegherea manipulărilor în depozitul de congelare. reînceperea activităţii -menţinerea temperaturii in spaţiu de depozitare 0.-120C -temperatura depozitare ACŢIUNI CORECTIVE de -inspecţia sanitar-veterinara a examinarea şi izolarea păsărilor cu . separarea şarjei de carne. dezosare. înlocuirea cuţitului.+40C min.

os. 2. B.. 30 .+4°C.. Risc chimic: a) prin materia primă (în urma ingerării unor compuşi chimici de către păsări înainte de sacrificare • medicamente (antibiotice. promotori de creştere.. Streptococus sp. PLAN DE MĂSURI PRIVIND DEPĂŞIREA CARCASĂ DUPĂ PROCESUL DE REFRIGERARE TEMPERATURII ÎN Procesul de refrigerare-răcire a carcaselor este un procedeu obligatoriu şi datorită importanţei sale a fost consemnat ca CCP. Hepatitei A. Clostridium sp. În urma unei analize în vederea reducerii la minim a riscului de mărire a temperaturii în carcasă peste limita maximă admisă de +4 C. lemn. • fungi: mucegaiuri • paraziţi: muşte. micotoxine b) substanţe folosite în abator • detergenţi. Monitorizarea temperaturii se face în aer în tunelul de răcire şi temperatura în carcasă.. etc. trebuie intervenit de urgentă în sincronizarea acestor elemente. etc.. greutatea puilor pe de-o parte şi temperatura în sala (tunelul) de răcire.. etc. • virusuri: V. Escherichia sp. Risc biologic: • bacterii: Salmonella sp. rozătoare. etc. Risc fizic: -o particulă sau un corp străin: metal.CLASIFICAREA RISCURILOR În funcţie de natura lui.. coccidiostatice. substanţe dezinfectante. sulfamide. întreaga echipă HACCP a stabilit o serie de responsabilităţi ce-i revin tehnologului pe fluxului de producţie. sticlă. etc. riscul poate fi: 1. • lubrifianţi pentru ungerea utilajelor • substanţe anticorozive şi vopseluri 3. împreună cu şeful de schimb şi şeful de echipă din sala de tranşare stabileşte modul de lucru pentru păstrarea parametrilor de temperatură în limita normală +2. insecticide. În cazul în care temperatura ar depăşi limita critică admisă +40 C care s-ar datora unei necorelări pe flux date de viteza conveerului.) • metale grele. Responsabilitatea de identificare a riscului o are în primul rând inginerul cu producţia care la începutul programului de lucru. Staphilococus sp.

100 min..2. 31 .. Această instalaţie este complet automatizată. cu excepţia alimentării conveerului care se face manual. Datorită acestui fapt a fost desemnată ca CCP. Responsabilitatea de a menţine temperatura în tunelul de răcire în limita normală îi revine inginerului frigotehnist care supraveghează instalaţia de frig împreună cu frigotehnistul din schimbul de producţie. Operaţiunea trebuie executată cu maximă responsabilitate de o persoană instruită. se acţionează conform procedurii de corectare a răcirii carcaselor de pasăre. iar timpul de răcire în tunel de 95.950 kg viteza conveerului va fi de 3200 cârlige (furci)/h ( 53 furci/min..+4°C. ca apoi la sfârşitul zilei să se treacă în fişa de monitorizare a temperaturii.+20 C în tunelul de refrigerare. In cazul în care aceste măsuri nu au eficientă şi deviaţia limitei critice (este peste limita admisă). Frigotehnistul este instruit pentru a acţiona în aşa fel încât instalaţia să funcţioneze la parametrii programaţi (temperatura în tunelul de refrigerare este de 0... răcire carcasă.+2°C). O altă măsura este păstrarea unei temperaturi de 0.Temperatura se determină de sectorul producţie . Procesul de refrigerare se considera încheiat când temperatura produsului în profunzime coboară la +2. PROCEDURA DE CORECTARE A RĂCIRII CARCASELOR DE PASĂRE CÂND TEMPERATURA DEPĂŞEŞTE +4°C Răcirea carcaselor se realizează într-un tunel cu o instalaţie specială care are drept scop obţinerea carcaselor refrigerate într-un interval scurt şi acest proces de răcire se consideră încheiat când temperatura produsului în profunzime coboară la +2. Acest lucru se determină prin introducerea termometrului sonda în porţiunea anatomică cu stratul muscular cel mai gros (piept).+4°C. controlată prin calculator. Toate determinările care se fac sunt înregistrate în fişa de monitorizare CCP nr. zilnic de mai multe ori..). Paralel cu determinarea temperaturii de către producţie se fac şi determinări de temperatură în carcasă de către responsabilul cu asigurarea calităţii. schimbprin măsurare în carcasă şi se înregistrează într-un caiet. Măsurarea temperaturii este o metoda de verificare a calităţii cărnii de pasăre...inginerul tehnolog şef. Toate determinările care se fac sunt înregistrate în fişa de asigurarea calităţii. Măsuri: atunci când greutatea carcasei este peste 1. PROCEDURA DE MĂSURARE A TEMPERATURII ÎN CARNEA DE PASĂRE REFRIGERATĂ Refrigerarea sau răcirea păsărilor tăiate se impune ca fază tehnologică obligatorie şi foarte importantă. temperatura se înregistrează şi se reglează automat.

3. .veterinar.. 3.In funcţie de greutatea medie a carcaselor şi viteza conveerului.certificat sanitar . termenul de păstrare şi termenul de valabilitate). Nutreţurile folosite ca hrană pentru păsări provin de la FNC . . Garanția calității Produsele Avicola Băbeni sunt însoţite de: .+4°C. După acest procedeu carcasele vor fi ambalate sau tranşate şi dezosate şi se vor comercializa în stare refrigerată sau congelată. conform standardelor internaţionale de nutriţie a animalelor.în conformitate cu standardele internaţionale.BĂBENI. Toate produsele sunt: . timpul de refrigerare variază de la 1 ora şi 10 minute până la 2 ore şi 10 minute. sunt speciale. .4 Pregatirea produselor pentru livrare (Sursã:Documente ale organizaţiei) Fig. pe categorii de vârstă şi conţin premixuri medicamentoase şi nuclee proteice.de calitate superioară.proaspete. Fig.la preţuri de livrare avantajoase. In cazul în care temperatura carcasei depăşeşte +4°C toate carcasele vor fi supuse unei refrigerări suplimentare de 2-4 ore într-un depozit de refrigerare..certificat de calitate (sunt specificate condiţiile de păstrare. temperatura finală de răcire este cuprinsă între +2. .5 Produsele La Provincia (Sursã:Documente ale organizaţiei) 32 .

• Secțiunea răcire. traversată de un curent electric alternativ.veterinar al păsărilor. • Secțiunea de colestare a rezidurilor și obținerea deșeurilor . Timpul de asomare este de 5-7 secunde.veterinare. • Secțiunea depozitarea produselor congelate.05l. inclusiv certificatele sanitar. • Secțiunea eviscerare. Păsările recepționate sunt descărcate manual de către 2 operatori și se agață pe conveier pentru a fi abatorizate. cele bolnave se izolează. iar consumul de apă pentru fiecare pui este de 0. • Secțiunea opărire – deplumare. proces care are loc doar într-un singur sens fără întrepătrunderea fazelor tehnologice. • Secțiunea produselorrefrigerate.2 PROCESUL DE ABATORIZARE A PĂSĂRILOR ÎN ABATORUL SC AVICARVIL SRL Procesul de abatorizare se desfăsoară de-a lungul mai multor compartimente ale abatorului. După descărcarea cuștilor goale sunt spălate și dezinfectate cu ajutorul maașinii de spălat automată.iar cele moarte în timpul transportului se dirijeză spre secția de deșeuri și deshidratate necomestibile. Asomarea păsărilor Asomarea electică se face cu ajutorul unui bazin de apă. Descrierea fluxului tehnologic de abatorizare a păsărilor. • Secțiunea livrare. de la recepția acestora până la livrare: Recepția păsărilor După transportului cu păsări pentru sacrificare are loc verificarea documentelor de însoțire. recepția cantitativă. • Secțiunea rezervată personalului din abator. deshidratate care nu sunt destinate consumului uman. Sunt admise doar păsările sănătoase. • Secțiunea transare – ambalare. Compartimentarea abatorului: • Secțiunea asomare – sacrificare. • Secțiunea congelare. 33 . calitativă și controlul sanitar. • Secțiunea depozitare a dezinfecțiilor și detergențiilor. • Secțiunea depozitării diferitelor materiale și ambalaje.3.

unde eswte dus dee asemenea și sângele rezultat în urma sângerării. - 3. Temperatura apei de opărire și durata de oparire variază în funcție de păsări și de destinația fiecărei categorii. 45% din volumul total de sânge dacă sângerarea este completă. Deplumarea și spălarea carcaselor Această operațiune se face cu ajutorul unei instalații automate.C.Asigurarea și îmbunatățirea continuã a calității produselor furnizate de către organizația noastrã.Dezvoltarea pe mai departe a spiritului de echipa în scopul creșterii încrederii în forțele proprii. este o unitate cu profil industrial zootehnic.Sângerarea păsărilor Operațiunea de incizare se execută manual de către măcelari.L. Politica calității și siguranței alimentului S. societatea a implementat Sistemul de Management Integrat de Calitate și Siguranța Alimentului conform Standardelor SR EN 9001:2008 și SR EN ISO 22002:2009. Detasarea capetelor Capul este desprins la nivelul primei vertebre cervicale cu ajutorul a două ghidaje. Principiile de baza ale organizaţiei sunt : . operațiune care permite îndepărtarea mai ușoară a penelor.Calitatea și seriozitatea în relațiile de parteneriat garantează păstrarea pieței actuale. 34 . precum și extinderea ei. ce are ca obiect de activitate cresterea pasărilor. care pierde aprox. acesta rămânând atașat până la îndepărtarea lui de către un operator responsabil. săngerarea trebuie să aibă locla 10-15 secunde după asomare pentu a îmbunătății eficiența sângerării.3. Penele rezultate în urma deplumării sunt îndepărtate cu ajutorul jetului de apă spre scția de deshidratare pene si viscere. . Avicarvil S. Timpul de sângerare este de 90 secunde pentu puiul de carne. care asigură în ordine succesivă deplumarea și spălarea carcaselor neeviscerate. . Din dorința permanentă de a veni în întampinarea cerințelor clienților. prin menținerea condițiilor de igienã și siguranță. precum și pentru satisfacerea acestora. care se adresează tuturor clienților pentru care un stil de viață sănătos și o alimentație de calitate care este pe primul plan.R. Opărirea În urma opăriri se obține o slabire a structurii proteinelor din epiderma pieli. Managentul integrat calitate – siguranța alimentului la SC Avicarvil SRL Oferta "La Provincia" cuprinde o gama largă de produse din carne de pasăre de înaltă calitate.

H .Asigurarea unui mediu și echipament de lucru adecvat în vederea obținerii de produse de calitate.Apele menajere vor f i preluate de o reţea de canalizare şi dirijate într-un bazin vidanjabil impermeabilizat cu V = 80 mc. politica și obiectivele Sistemului de Management Integrat sunt comunicate atât furnizorilor și contractanților./min. . 35 . Ferma Frânceşti.C. Resurse folosite în scopul asigurării producției Alimentarea cu apă – Alimentarea cu apă potabilă a obiectivului se face din sursă proprie și anume un foraj de mare adâncime. . În scopul realizării unor performanțe optime în relațiile cu furnizorii și clienții.L. Forajul este echipat cu o pompă HEBE 65 x 3.160 m.Apele pluviale – se evacuează în pârâul Govora în sistem de colectare prin rigole de beton care colectează apele de pe întreaga suprafaţă a obiectivului. debitul .Apele rezultate de la spălarea halelor la sfârşitul ciclului de producţie vor fi colectate de o reţea de canalizare interioară din tuburi de ciment cu Dn = 900 mm şi apoi evacuate într-un bazin de stocare impermeabilizat cu V = 400 mc. autorităților legale și de reglementare cât și altor organizații care au un impact asupra. Evacuarea apelor uzate Categoria apelor uzate: menajere + tehnologice care necesită epurare. Avicarvil S. Q = 25 mc/h. . clienților sau consumatorilor. în scopul obținerii performanței privind calitatea produselor realizate.. Reţeaua de aducţiune are lungimea de 150 m cu diametrul conductei de 2" şi reţeaua de distribuţie are lungimea de 100 m şi diametrul de l".. Conditia de baza pentru a face ca cele mai sus expuse sa devina realitate este respectarea cerintelor Sistemului de Management Integrat (calitate + siguranţa alimentului) implementat în organizatie conform standardelor SR EN ISO 9001 : 2008 și SR EN ISO 22002:2009. menținerea și îmbunătățirea continuă a eficacității Sistemului de Management Integrat.R.000 rot. iar nivelul satisfacerii clienților este monitorizat și îmbunatățit continuu.Conformitatea la aquis-ul comunitar.3. Conducerea S. De asemenea politica și obiectivele sunt cunoscute și aplicate de întregul personal al organizației noastre. să asigure conformitatea cu cerințele legale și de reglementare. cu următoarele caracteristici: adâncime totală . cu cerințele consumatorilor cât și cu cerințele aquis-ului comunitar. .25 mc/h. . n . se angajează să asigure resursele necesare pentru funcționarea.Obținerea unei imagini excelente dovedite prin profesionalism și operativitate. Apele uzate vidanjabile vor fi tratate în staţia de epurare a SC AVICARVIL SA .130 m CA. sau vor fi afectate de eficacitatea Sistemului de Management Integrat.

01. planificate și monitorizate.. 7 Oprean. Organizaţia analizeazã. dar cel mai important este depășirea așteptărilor pe care ei o au de la organizaţie. Încălzirea sediului administrativ este asigurată prin mijloace electrice. București. Astfel. în literatura de specialitate sunt formulate mai multe definiţii.L. Toţi angajații contribuie la succesul organizaţiei și. . întotdeauna. . V. 36 . clienților produse de calitate. pentru aceasta. la timp și în conformitate cu cerințele și așteptările acestora. au fost stabilite urmatoarele obiective permanente: . Prin satisfacerea deplină a tuturor cerințelor clienților și a celor legale și prin îmbunătățirea continuă a proceselor doreşte să devinã partenerul preferat al clienților. în practica economicã se dau întelesuri diferite acestui concept. Principal obiectiv este de a tine cont de necesitățile clienților. în permanență. Produsele și procesele sunt monitorizate permanent și orice abatere a acestora de la cerințele stabile este analizată cu atenție pentru a identifica surse de îmbunãtãţire. “un demers sistematic cãtre excelenţã”. pentru a realiza obiectivele stabilite. C. Organizaţia selecteazã cu atenţie furnizorii pentru a stabili relații numai cu aceia care pot susține calitatea produselor și satisfacerea cerințelor clienților.creșterea nivelului de instruire a personalului.4 POLITICA IN DOMENIUL CALITĂȚII În ceea ce priveşte conceptul de calitate a produselor şi serviciilor. 1. planificare și control a proceselor implicate. Deoarece calitatea produselor se asigură numai prin măsuri consecvente de conducere. realizând creșterea ei. pe de altã parte. Toate activitățile implicate în realizarea produselor furnizate clienților sunt atent analizate.R.2010.Încălzirea halelor se face cu arzătoare cu gaz metan. pentru a asigura implicarea lor constientă în îmbunatățirea activităților pe care le desfașoară. îndeplinirea cerințelor acestora. acordã atenţie instruirii și dezvoltării lor profesionale.C.stabilirea și îmbunătățirea Sistemului de Managment al Calității. 3. Managementul global al organizației bazată pe cunoștințe.îmbunătățirea satisfacției clienților.. Certificatul de calitate si garanţie se poate vedea in Anexa Nr.creșterea vânzărilor și a cifrei de afaceri. . etc7 Politica firmei S. Editura AGIR.10742497/26.îmbunătățirea continuă a calității produselor oferite clienților. Bucur. 2011. . Avicarvil S. Pentru aplicarea politicii privind calitatea. informațiile de la clienți și monitorizeazã satisfacția acestora ca o măsura a eficacității activităților. Țîțu. M. “disponibilitatea produsului”. Gazul metan este furnizat din reţeaua de distribuţie a gazelor naturale conform contract de racordare la sistemul de distribuţie a gazelor naturale nr. calitatea este definitã ca “satisfacerea cerinţelor clientului”. Cel mai important lucru este de a menține calitatea produselor. este de a furniza. ISBN 978-973-720-363-2.

faţă de anul precedent. 2. pe piața internă și internațională. 37 .Angajații trebuie să fie instruiți și informaţi pentru a contribui la obținerea calității adecvate. din domeniul zootehnic: carne în carcasa. Obiectivele politicii privind calitatea. carne transată specialități de carne. prin utilizarea manualului calității. 3. Modernizarea capacităților de producție în vederea creșterii productivității muncii prin activitate de investitie. cu echipamente tehnice performante care să permită optimizarea activităţii. a produselor pe care le comercializăm . stabilite de managementul calității în Concordanță cu strategia de dezvoltare a societății pentru perioada 2010-2011 sunt urmatoarele: 1. Obiectivul de baza al firmei este de a menține calitatea produselor. angajați și directori. precum și creștere a acesteia. Monitorizarea satisfacției cerințelor clienților în vederea îmbunătățirii continue a calitatii produselor și serviciilor oferite pe piață 5. – Mentinerea reputației firmei ca leader în domeniul zootehnic și consolidarea succesului și păstrarea imaginii firmei prin profesionalismul personalului angajat și valoarea pe care o adauga în relațiile cu clienții. Aceste obiective sunt stabilite prin utilizarea Manualului calității. – Menținerea unei stachete ridicate privind calitatea și competitivitatea produselor și serviciilor noastre pentru asigurarea satisfacției clienților sau potențialilor clienți. Misiunea organizaţiei este: – Menținerea. produse refigerate. produse congelate. – Asigurarea satisfacției intereselor parților implicate-clienți. Educația și instruirea permanentă a angajaților firmei. – Promovarea produselor cu scopul de-a avea un succes cât mai larg în domeniul zootehnic . 4. scopul principal al firmei în vederea menținerii ei pe piață și de creștere a vânzărilor. care va fi făcut de către directorul responsabil. Se urmărește îmbunătățirea calității cu obiective de performanță măsurabile. Eficientizarea creșterii veniturilor prin diminuarea cheltuielilor. 6. Menținerea și îmbunătățirea continuă a Sistemului de Management Integrat (calitate + siguranta alimentului) implementat conform standardelor SR EN ISO 9001 : 2008 și SR EN ISO 22002:2009. Creşterea nivelului de dotare cu 5%.

CONCLUZII În urma studiilor efectuate în cadrul unităţii de abatorizare păsări SC.majoritatea etapelor fluxului fiind automatizate. În abatorul SC. stabilirea relaţiilor de colaborare.SRL am ajuns la următoarele concluzii generale: Obţinerea unor produse finite salubre (carne de pasăre. preparate din carne) presupune evaluarea corectă tuturor riscurilor bacteriologice şi fizicochimice şi îndepărtarea lor prin aplicarea corectă a sistemului HACCP. Orice SMC trebuie să fie transparent în aşa fel încât atât personalul propriu. AVICARVIL. O organizaţie care are implementat un SMC în conformitate cu standardul ISO 9001 doreşte: • să demonstreze “abilitatea de a furniza consecvent produse care să satisfacă cerinţele clientului şi cerinţele de reglementare aplicabile”. • să “mărească satisfacţia clientului” prin aplicarea eficace îmbunătăţirii continue a sistemului de management al calităţii. De asemenea are ca scop stabilirea mecanismelor pentru integrarea tuturor funcţiilor într-un sistem integrat. Probele analizate corespund organoleptic şi fizico-chimic condiţiilor ORD MAA 206/2002. Pe fluxul tehnologic de abatorizare a păsărilor cel mai dificil de igienizat sunt: pavimentele sectoarelor de sângerare şi deplumare (10% probe decontaminate necorespunzător). Un Sistem de Management al Calităţii vizează pe langă identificarea tuturor sarcinilor legate de calitatea produselor. AVICARVIL. bacteriologic corespund condiţiilor ORD MS 975/98. se impune supravegherea stării de igienă începând de la întreţinerea păsărilor în fermă şi implementarea conceptului de supraveghere integrată. Igienizarea unităţii de abatorizare a păsărilor se realizează cu mijloace moderne. distribuirea responsabilităţilor.SRL abatorizarea păsărilor se face pe baza unor tehnologii performante. răspândite pe plan internaţional . jgheabul de sângerare şi deplumatorul (8% probe decontaminate incorect). organe. cât şi furnizorii şi clienţii săi să înteleagă clar cum intenţionează societatea să se asigure că produsele livrate vor satisface cerinţele clientilor. 38 .la parametrii analizaţi. omologate de Uniunea Europeana. Având în vedere faptul că primul punct critic de control în demersul de obţinere a cărnii sau a preparatelor îl constituie animalul viu. Rezultatele demonstrează în mod cert eficienţa sistemului HACCP. conveierul din sectorul de sângerare.

cât şi respectarea densităţii în cuşti. „de la adăpost la masă". asigurarea ventilaţiei şi a temperaturii corespunzătoare pe timpul transportului. evaluându-se corect toţi factorii de risc pentru sănătatea publică. Pentru creşterea eficienţei decontaminantelor utilizate pe fluxul de abatorizare a păsărilor. Asigurarea calităţii cărnii de pasăre şi a preparatelor din carne salubre presupune implementarea conceptului de supraveghere totală. propunem ca decontaminarea să fie precedată de o curăţenie mecanică şi de o spălare foarte bune. Este necesară conlucrarea permanentă a medicilor igienişti cu personalul sanitar veterinar ce supraveghează şi apără starea de sănătatea a efectivelor de animale. igienicã a pãsãrilor şi prevenirea îmbolnăvirilor prin mijloace de profilaxie generală şi specifică este soluţia principală pentru a garanta obţinerea unei cărni salubre. pornind de la igiena creşterii păsărilor. atât în ceea ce priveşte igienizarea mijloacelor de transport. odată cu cele sănătoase Tot la nivelul fermei este necesară supravegherea permanentă a salubrităţii furajelor. igiena fluxului tehnologic de abatorizare şi de fabricare a preparatelor din carne. igiena depozitării şi comercializării cărnii şi a preparatelor. Fermierul sau medicul veterinar din fermă trebuie să evite trimiterea la abator a păsărilor bolnave. 39 . Transportul păsărilor la abator trebuie să se facă respectând întru-totul cerinţele igienice. îndeosebi în privinţa contaminării cu miceţi şi micotoxine.Întreţinerea corectă.

. 15. 6. Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu. Ed. Bogdan. Management. C.. 25. Brătianu. 17. Managementul Calității. 2000. ISBN 978-973-720-361-8. M.. C. Managementul calității.. 2011.. Elemente fundamentale. (coordonator). ISBN 973-739-035-2. București. Teora. M. Editura ASE. Managementul global al organizației bazată pe cunoștințe. Țîțu. 2003. UNCTAD/GATT. 2005. Managementul afacerilor internaţionale.. 12. 1999. ş. 19.. 14. Enciclopedia calității. Managementul calității în organizațiile moderne. Sisteme pentru managementul calităţii. Cănănău Nicolae. Principiile managementului calităţii. Vocabular. 2008. Management. Fundamentele managementului organizației. Țîțu. Sava N. 23. în QMedia. Ed. Cerinţe. Nicolescu. 2007. Independența Economică. S. C. 26. Galaţi.. Al.. Editura Universității Lucian Blaga din Sibiu.. Stanciu Ion. Țîțu. Anul 1. C. Editura Eficient. Managementul integrat al calității. ISBN 978-973-720-363-2. Boroiu.. Academica.Concepte și principii de bază. 13. Sisteme pentru managementul siguranţei alimentului. București. Cercetarea experimentală aplicată în creșterea calității produselor și serviciilor. Teză de doctorat. 20. Sibiu. 2007. Asigurarea calitatii in prestarea serviciilor. Managementul Calităţii în Industria Alimentară. 2008. 18. ISBN 978-973-749-448-1. 40 . Managementul îmbunătățirii continue. Kifor. Ana Gonzales Barajas. Boroiu. Sistemele de Asigurare a Calităţii. ISBN 978-973-720-362-5. 2004. Voicu O.Bibliografie 1. Editura Oscar Print. Ţîţu. Oprean. Bucur. Managementul calităţii în economia şi organizaţia bazate pe cunoştinţe. 10. 22. Bucureşti. Kifo. 2011. Editura Economică. 2005. V. Ed. Editura Mira Design. Crişan. 2002. Sibiu.a. Rotaru. Editura Universitară. Editura Oficiul de Informare Documentară pentru Industrie. ISBN 978-973-720-167-6. Editura AGIR. 2005. Pitești. Juran. Olaru Marieta. Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. C. Manualul sistemului calităţii. 4. O. E. Bucuresti. Strategii de implementare a managementului calităţii în învăţământul superior românesc. Editura Expert. C. C. Al. V. 11. București.. M. G. M. Ţîţu. 2003. 28-31. 1999. București. S. Oprean. Iaşi. Editura AGIR. M. L. SR EN ISO 9000:2006. ISBN 978-973-739-486-6. C. Oprean. Verboncu. ISBN 973-651-310-6. București. Managementul fiabilității și mentenabilității sistemelor. I.1997. Bucureşti. 1998. 2011. Asigurarea Calităţii. Oprescu.V. Editura Ion Ionescu de la Brad. Băleanu. 16. București. SR EN ISO 22 000:2005. Managementul Calității Totale. 9. 2001. Strategii universitare. Muscalu. Editura JUNIMEA. Stanciu. Editura AGIR. 24. 21. 2001 8. 1997. Bazele Merceologiei. București. Bucureşti . Cercetare. nr. Axinte E. Țîțu. Cartea Universală. Ed... I. Oprean. Bucureşti. 7. 27. SR EN ISO 9001:2006. Supremația prin Calitate. 1996 3. E. pag... 4. Cerinţe pentru orice organizaţie. Gheorghe Gurău. Editura Universității Lucian Blaga din Sibiu. 5. M.r C. Oprean. 2. Tehnici şi instrumente utilizate în managementul calităţii. Ovidiu Dima. Editura Tehnică. Editura AGIR. Borda D.. Olaru Marieta.

De la garanţie sunt excluse : . SRL Tip produs: Carne de pasare Data: 25.ANEXE: Anexa Nr1. patrunderea de lichid în interior sau expunerea la radiația solara sau surse de caldura. ruladă de pui care necesita o manipulare atentă pentru a se evita umezeala. ouă pentru reproducție.2011 Prezentul certificat atestă calitatea produsului livrat și conformitatea acestuia cu standardele internaționale corespunzatoare clasei în care se încadreaă. SRL .06. pastramă de pui. parizer de pasăre. ambalarea în gaz creşte valabilitatea până la 10 zile de la data comercializarii lui. Operator ______________________________ ___________________________________ Stampila Sef compartiment ________________________ Stampila 41 .părțile de natură consumabila . Prezentul produs are în componență: ouă pentru consum. Produsul beneficiază de termenul de valabilitate al cărnii proaspete de 48-72 de ore.defectele datorate conectării greșite a accesoriilor opționale. Pentru a beneficia de garanție.Să păstreze produsul în bune condiții .Să respecte condițiile enumerate mai sus și să folosească produsul conform instructiunilor de utilizare. Temperatura ambiantă de funcționare trebuie să se încadreze între -10-10°C. este interzisă intervenția asupra produsului a persoanelor neautorizate de firma SC. preparate din carne de pasăre : cabanos pasăre.La apariția unei situații anormale în funcționarea echipamentului să anunțe agentul de service care îl deservește. pui de carne în viu. dupa ce verifică daca sunt indeplinite condițiile de utilizare. întreruperi sau conectarea incorectă a alimentării electrice . AVICARVIL. cumpărătorul are urmatoarele obligații: .defectele cauzate de suprasarcini. Am luat la cunostinta. produse din carne de pasăre refigerată și congelată. Certificat de calitate si garantie ( Sursã: adaptat din documentele calitatii ale organizatiei SC AVICARVIL SRL. crenvuști de pasăre.) CERTIFICAT DE CALITATE ȘI GARANȚIE Beneficiar: SC. AVICARVIL. . Am prezentat modul de utilizare si conditiile de garantie.Sã păstreze cu grijă prezentul certificat de garanție Nerespectarea obligațiilor de mai sus atrage pierderea garanției.

2 Certificat pentru sistemul de management în conformitate cu ISO 9001:2008.Anexa Nr.avicarvil.ro) 42 . ISO 12001:2004 şi Conceptul HACCP(Sursã: http://www.