You are on page 1of 142

Universitatea Transilvania Brasov

Facultatea de Constructii

Lucrare de Licenta
Coordonator
Prof. univ. dr. Munteanu Gavrila

Absolvent
Potirniche Andrei

Brasov 2015
[1]

BORDEROU
A.Piese scrise
1.

Foaie de capăt

.......................................................................................................1

2.

Borderou...............................................................................................................2

3.

Temă de proiectare................................................................................................4

4.

Memoriu tehnic de arhitectură...............................................................................6

5.

Memoriu tehnic de rezistenţă.................................................................................14

6.

Caiete de sarcini.....................................................................................................17

7.

Fisa tehnica de turnare a betonului.........................................................................33

8.

Breviar de calcul.....................................................................................................48

9.

Bibliografie.............................................................................................................145

B.Piese desenate
 Planşe de arhitectură
1.

Plan parter....….………………………………………………………… A01

2.

Plan etaj1.......….…………………………………………………………A02

3.

Plan etaj2 ....………………………………………………...................... A03

4.

Fatada principala…………………………………………………………A04

5.

Fatada posterioara……………………………………………………….. A05

6.

Fatada laterala dreapta……………………………………………………A06

7.

Fatada laterala stanga……………………………………………………..A07

8.

Secţiune A-A ……………………………………………………………. A08

9.

Secţiune B-B…..………………………………………………................. A09

10.

Plan de situatie…………………………………………………………….A10

11.

Plan organizare de santier…………………………………………………A11

[2]

Planşe de rezistenţă

1.

Plan cofraj planşeu nivel curent…..................…….………………R01

2.

Plan armare planşeu nivel curent …………………………………R02

3.

Plan armare si cofrare grinda longitudinala.….….………………..R03

4.

Plan armare si cofrare grinda transversala.........…….…..………...R04

5.

Plan armare stalp marginal …..................…….…………………..R05

6.

Plan armare stalp central ...............................….…………............R06

7.

Plan fundatii ………….……...………….………………………..R07

8.

Detalii fundatii……………………………………………………R08

9.

Plan armare scara…………………………………………………R09

[3]

00 Condiţii seismice: ag = 0. Date ale amplasamentului clădirii: Localitatea Brasov. Mod de realizare a clădirii: Clădirea este realizată din beton armat monolit (inclusiv planşeele). 2.20g – acceleraţia terenului [4] . Blocul este situat in orasul Brasov. Circulatia pe verticala: Scara interioara din beton armat.normala Clasa de importanţă şi de expunere III. Funcţiuni clădire: Parter: Apartamente Etajul 1: Apartamente Etajul 2: Apartamente Etajul 3 Apartamente Etajul 4: Apartamente Date generale de conformare a clădirii: Structura de rezistenţă: 1. judetul Brasov Categoria de importanta C. Infrastructura: Fundatii izolate tip cuzinet din beton armat monolit pentru stalpi. Pereţi exteriori din BCA cu grosimea de 30 cm şi termoizolaţie din polistiren expandat cu grosimea de 10 cm aplicat la exterior. judetul Brasov. Suprastructura: de tip cadre din beton armat monolit 2. γi=1.TEMA PROIECT În prezenta lucrare se realizează calculul şi dimensionarea unei clădiri etajate P+4E cu structura în cadre din beton armat. fundatii continue sub ziduri Închideri şi compartimentări: 1. Pereţi interiori din placi de gips carton de 10 cm.

TC = 0.00 kN/ m2 Terenul de fundare În conformitate cu studiul geotehnic executat pe amplasament rezultă urmatoarele condiţii de fundare :   Cota de fundare a fost stabilită la –1. [5] .  Constructorul va executa obligatoriu epuizmente în cazul în care apar ape de infiltraţie peste cota săpăturii. Ţinand seama de constatările studiului geotehnic cota de fundare pentru fundaţiile izolate sub stalpi a fost stabilită în stratul de argilă nisipoasă astfel talpa blocurilor de fundare s-au proiectat la cota –1.10. terenul bun de fundare indicat in studiul geotehnic nu se afla la cota de fundare stabilita prin proiect va fi chemat pe şantier proiectantul studiului geotehnic si proiectantul de rezistenţă pentru stabilirea imediată a măsurilor de coborare a cotei de fundare până la cota la care se găseşte terenul bun de fundare cu încastrarea fundaţiilor minim 20cm în terenul bun  Proiectantul studiului geotehnic va fi chemat pe şantier după săparea gropilor de fundare pentru atestarea terenului de fundare.10m Pentru calculul fundaţiilor s-a luat în calcul Pconv=350 Kpa  Fundaţiile au talpa încastrasta în terenul bun de fundare minimum 20 cm  În cazul în care după săparea gropilor de fundaţie. Blocurile din beton simplu s-au proiectat din beton clasa C16/20 iar cuzineţii din beton armat clasa C16/20. Fundaţiile izolate sub stâlpi sunt grinzi din beton armat bloc din beton simplu si cuzinet din beton armat.70 s Zona de zapadă Sk = 2.

dar constructiile se vor incastra conform studiului geotehnic 60 cm in roca nealterata.10m. Adancimea minima de fundare de la CTN (cota terenului natural) este 1. Date generale Date de recunoastere a documentatiei -Denumirea proiectului: Bloc de locuit GIOCONDA P+4E -Beneficiar: FACULTATEA DE CONSTRUCTII BRASOV -Proiectant: STUDENT : POTIRNICHE ANDREI -Amplasament: BRASOV -Certificat de Urbanism 1 / 2015 -Data elaborarii: 2015 Obiectul proiectului Amplasament . Terenul pe care se amplaseaza constructia are o usoara panta spre nord-est. Caracteristicile amplasamentului Amplasamentul construcției. terenul de fundare este compus din pamanturi coezive ce au presiunea conventionala Pconv =350Kpa pentru sarcini de calcul centrice. Incadrare in localitate si zona .zona rurala Brasov. teren relativ plan cu o ușoara panta spre nord si est. [6] .MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURA I. Dupa executarea sapaturii se va chema proiectantul de structura si proiectantul geotehnic pentru receptionarea terenului de fundare.Terenul pe care se va amplasa se situeaza in orasul Brasov. Conform studiului geotehnic. liber de sarcina. Terenul are o forma dreptunghiulara.

iar durata medie anuala a stratului de zapada este de 70.Clima Temperat-continentala. caracterizandu-se prin nota de tranzitie intre clima temperat de tip oceanic si cea de tip continental . Natura terenului de fundare Conform studiului geotehnic.25 fata de cota terenului natural. Închiderile perimetrale vor fi realizate de zidurile exterioare de compartimentare tip BCA de 30 cm. Alimentarea cu energie electrica si gaze se va realiza prin racord la retele existente conform proiectelor de specialitate . prin racord la acestea .8 zile . la adancimea minima de -1. Numarul zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an .10m de la cota terenului natural. sau distante de protectie . iar cel al zilelor de iarna tot de 50 . Termosistemul folosit va avea in mod obligatoriu agrement tehnic de la producator. vor fi realizate de zidurile interioare din gips-carton montate pe un grilaj metalic din profile metalice uşoare cu termoizolaţie de vată minerală 10 cm.8 m 3 . Alimentarea cu apa si canalizare se vor realiza din retelele existente in zona . Nu se vor executa sapaturi fara sprijiniri sub cota de -1. [7] . Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75 % . se fundeaza in stratul de praf argilos galbui uneori roscat si in stratul de argila nisipoasa uneori nisip argilos. cu Pconv=350 Kpa. La nivelul municipiului cantitatea medie anuala de precipitatii este de 124. Asigurarea cu utilitati Nu exista retele utilitare care traverseaza terenul si implicit restrictii impuse de aceasta . Compartimentări Compartimentările interioare. Termoizolatia de exterior se va executa din polistiren de 10 cm grosime.

2 m2  latimea constructiei: 15.75 m2  Apartament 1 (55.86 m2 . spatii Constructia P+4E este alcatuita dintr-un singur corp ce va contine spatiile necesare destinatiei pentru care a fost creata si anume: Parter Cota pardoseala parter: ± 0.96 m2 .2 m2 Suprafata utila: 239.41 m2 .43 m2  Hol+ Casa Scarii : 25. Aceasta constructie prezinta urmatoarele caracteristici:  numar de apartamente la P : 4  numar de apartamente la etajul 1 : 4  numar de apartamente la etajul 2 : 4  numar de apartamente la etajul 3 : 4  numar de apartamente la etajul 4 : 4  suprafata teren: 450 m2  suprafata construita: 285.96 m2 .50 m  lungimea constructiei: 18.74 m2  Uscatorie: 11.92 m2. Descrierea Functionala Dimensiuni Pe terenul in suprafata de 450 m 2 urmeaza a se edifica o constructie P+4E cu destinatia de bloc de locuinte.18 m2): Dormitor 17. destinatie. Bucatarie 8. Hol 10. Hol 10. Baie 3.86 m2 . Hol 10.15 m Camere.4 m  inaltimea unui nivel: 3.Baie 3. Bucatarie 6.1 m2): Dormitor 13. Camera de zi 10.00m Suprafata construita: 285.0.96 m2 .71 m2 .89 m2  Apartament 2(46.1 m2): Dormitor 13.II. Bucatarie 6. Camera de zi 10.98 m2.89 m2  Apartament 2(46. Camera de zi 13.15 m  cota teren amenajat: . Baie 3.89 m2 [8] .41 m2 .7 m2 .98 m2.

96 m2 .1 m2): Dormitor 13.98 m2. Camera de zi 13.7 m2 .7 m2 . Hol 10. Bucatarie 6. Camera de zi 10. Apartament 1 (55. Camera de zi 13. Baie 3.98 m2.18 m2): Dormitor 17.92 m2. Camera de zi 13.41 m2 .18 m2): Dormitor 17.Baie 3. Bucatarie 8.1 m2): Dormitor 13. Bucatarie 6.89 m2  Apartament 2(46.89 m2  Apartament 2(46.Baie 3. Hol 10.92 m2.89 m2 Etajul II Cota pardoseala parter: ± 6.86 m2 .2 m2 Suprafata utila: 239.75 m2  Apartament 1 (55.74 m2  Uscatorie: 11.41 m2 .Baie 3.3m Suprafata construita: 285.18 m2): Dormitor 17.96 m2 .15m Suprafata construita: 285. Bucatarie 8.86 m2 .71 m2 .89 m2  Apartament 2(46.74 m2  Uscatorie: 11. Bucatarie 8.96 m2 .7 m2 .41 m2 . Hol 10.18 m2): Dormitor 17.43 m2  Hol+ Casa Scarii : 25. Camera de zi 13. Bucatarie 8.18 m2): Dormitor 17. Hol 10. Camera de zi 10. Hol 10.7 m2 .89 m2 Etajul I Cota pardoseala parter: ± 3.Baie 3.96 m2 .41 m2 . Baie 3. Hol 10. Camera de zi 10. Hol 10. Bucatarie 6.7 m2 . Bucatarie 8.86 m2 .92 m2.75 m2  Apartament 1 (55.89 m2  Apartament 1 (55.92 m2.Baie 3.89 m2  Apartament 2(46.96 m2 .71 m2 . Camera de zi 13. Camera de zi 10.71 m2 . Baie 3.96 m2 . Hol 10. Hol 10.92 m2.86 m2 .96 m2 .96 m2 .1 m2): Dormitor 13.1 m2): Dormitor 13.71 m2 .71 m2 .98 m2. Baie 3.43 m2  Hol+ Casa Scarii : 25. Bucatarie 6.98 m2.2 m2 Suprafata utila: 239.96 m2 .89 m2 [9] .89 m2  Apartament 1 (55.

1 m2): Dormitor 13.89 m2  Apartament 2(46.96 m2 . Bucatarie 8.96 m2 .89 m2 [10] .86 m2 .89 m2  Apartament 2(46. Camera de zi 13. Camera de zi 13.1 m2): Dormitor 13.96 m2 . Hol 10.Baie 3.86 m2 . Bucatarie 6.96 m2 . Hol 10.89 m2  Apartament 2(46. Hol 10.98 m2.96 m2 .89 m2  Apartament 1 (55.71 m2 .2 m2 Suprafata utila: 239.92 m2.41 m2 .41 m2 .43 m2  Hol+ Casa Scarii : 25. Baie 3. Baie 3.98 m2.75 m2  Apartament 1 (55.7 m2 . Hol 10.96 m2 .7 m2 . Camera de zi 10. Baie 3.1 m2): Dormitor 13.96 m2 .92 m2.92 m2.89 m2  Apartament 1 (55.18 m2): Dormitor 17.7 m2 . Hol 10.71 m2 . Camera de zi 10. Bucatarie 8.Baie 3.18 m2): Dormitor 17.92 m2.86 m2 .2 m2 Suprafata utila: 239. Camera de zi 13.74 m2  Uscatorie: 11. Bucatarie 8. Camera de zi 10.43 m2  Hol+ Casa Scarii : 25.75 m2  Apartament 1 (55.6m Suprafata construita: 285. Bucatarie 6. Hol 10.1 m2): Dormitor 13.71 m2 .89 m2 Etajul IV Cota pardoseala parter: ± 12.98 m2.71 m2 .Baie 3.96 m2 .7 m2 . Camera de zi 13. Bucatarie 8.41 m2 . Camera de zi 10.41 m2 .45m Suprafata construita: 285.Etajul III Cota pardoseala parter: ± 9. Hol 10. Hol 10. Baie 3.18 m2): Dormitor 17. Bucatarie 6.98 m2.89 m2  Apartament 2(46. Bucatarie 6.86 m2 .74 m2  Uscatorie: 11.Baie 3.18 m2): Dormitor 17.

holuri. tamplarie din aluminiu cu rupere de punte termica.III. parapetii prevazuti la ferestre masoara 90 cm.zugraveli lavabile in culori calde deschise – camere. s-au prevazut montanti de protectie in ansamblul ferestrelor acolo unde fereastra nu are parapet .gresie in grupuri sanitare.Siguranta in exploatare Conform prevederilor din STAS 6131/1979 privind dimensionarea parapetiilor si balustradelor . si geam termopan tencuiala structurala-culoare galben trepte. Cerinta ‘B’.Siguranta la foc Din punct de vedere al legislatiei in vigoare . contratrepte. constructia se incadreaza ca prezentand un risc mic de incendiu . jardiniere placaj piatra naturala Indeplinirea cerintelor de calitate Cerintele de calitate sunt stabilite conform Legii nr. Cladirea se afla in gradul III de rezistenta la foc.zugraveala lavabila culoare alba usi de interior rasinoase Finisaje exterioare: - IV. Locuinta va fi prevazuta cu 2 extinctoare la fiecare nivel Cerinta ‘D’ Igiena si sanatatea oamenilor [11] . corespunzator specificului functional al acesteia . sala de mese tavane .10/ 1995 Cerinta ‘A’– Rezistenta si stabilitate Calculul static si seismic al structurii de rezistenta . Cerinta ‘ C’. Solutii de finisaj Finisaje interioare: - pardoseli . dimensionarea si alcatuirea elementelor componente s-au facut pe baza standardelor si normativelor in vigoare conform memoriului de specialitate . parchet in camere pereti . bucatarii.

peretii exteriori se vor termoizola cu termosistem ( polistiren de 10 cm. Prin specificul functiunii. 462/ 1993. Legea 107/ 1997 a apelor. Astfel. pentru a asigura eficienta consumului energetic. conform Ordinului M. Ord. Se vor folosi pubele separate pentru diverse tipuri de deseuri. Sub zidaria parterului se va prevde izolatie hidrofuga bituminoasa. conform proiectului de specialitate. constructia nu genereaza noxe sau alti factori de poluare ai mediului inscriindu-se in limitele - admise de emisii de gaze arse. MAPPM 462/ 1993. Izolarea hidrofuga Elevatiile din beton.P. Ord.Prin amplasarea de tip izolat pe sit a constructiei se respecta distantele minime fata de constructiile invecinate.A. MAPPM756/ 1997. Se precizeaza urmatoarele: - prin amplasarea noii constructii se va evita perturbarea vecinilor si taierea de arbori. in spatiul natural si construit - existent. HGR 188/ 2002. constructia nu ridica probleme sanitare si de microclimat. locuinta se incadreaza. prin volumetria si materialele folosite. Cerinta ‘E’ Izolarea termica si economía de energie Constructia a fost termoizolata corespunzator. Coeficientul calculat de izolare termica este de 0.P.M. OG 243/ 2000 privind protectia atmosferei. placa parterului si terasele exterioare vor fi izolate cu membrane bituminoase cu aplicare la cald. MAPPM 125/ 1996. [12] . Ord. deseurile menajere se vor colecta si depozita in europubele din PP si vor fi evacuate prin contract cu furnizorii de servicii la spatii special prevazute pentru depozitarea si reciclarea acestora. NR. respectand normele de executie prevazute in documentatiile tehnice ale produsului si in caietele de sarcini cuprinse in proiectul tehnic de executie. dens 15 Kg/ mc ) Ferestrele vor fi de tip tamplarie PVC si geam termopan.57 W/ mK. Refacerea si protectia mediului Modul de respectare a prevederilor din Legea 137/1995 ( republicata ) privind protectia mediului.

Organizarea de santier si masuri de protectie Lucrarile de executie ( inclusiv cele pentru imprejmuire ) se vor desfasura numai in limitele incintei detinute de titular.Cerinta ‘F’ Protectia la zgomot Interiorul va fi protejat acustic la zgomotul exterior. in special cele din parchet laminat vor fi protejate la zgomotul de impact prin utilizarea unor straturi speciale fonoabsorbante V. Pardoselile interioare. Constructiile prevazute pentru organizarea de santier vor fi realizate pe structuri din lemn de rasinoase. astfel incat aceste operatiuni sa se desfasoare in cele mai bune conditii. peretii fiind izolati corespunzator cu polistiren si vata minerala. [13] .Atat pozitionarea constructiilor pe teren cat si realizarea acceselor tin cont de fluxul tehnologic si de aprovizionare cu materiale.

JUDETUL BRASOV -Certificat de Urbanism 1 / 2015 -Data elaborarii: II. 10/95 în categoria de importantă “ C “ . 2015 Obiectul proiectului Obiectul prezentului proiect îl constituie elaborarea documentației pentru faza Proiect Tehnic. b).conform zonării teritoriului din punct de vedere al perioadelor de control (colt) a spectrului de raspuns în zona cu Tc=0. pentru o structură in cadre de beton armat P+4E cu rol de bloc de locuinte.normală cu caracteristici obisnuite. care nu apartin celorlalte categorii . care nu implica riscuri majore pentru societate si natura. 766/97. judetul Brasov.0 . Conform Normativului P100-1/2013 – „Cod de proiectare seismică”-partea I: „Prevederi de proiectare pentru clădiri”. pe baza Normativului P 100-1-2006.Clădiri de tip curent.7 sec [14] .20g . având în vedere ca obiectivul este situat în Sambata de Sus.conform zonării teritoriului: valoarea de vârf a accelerației terenului pentru cutremure având IMR 100(Intervalul Mediu de Recurenta) ag=0.MEMORIU TEHNIC DE REZISTENȚA I.tabelul 4. cu γ 1 = 1. Încadrarea obiectivului Prin funcţiunea sa de “bloc de locuinte” – construcția se încadreaza din punct de vedere al importanței după cum urmează: a). construcția se încadrează din punct de vedere al cerin țelor esentiale stipulate în articolul 5 din Legea nr. Pe baza HGR nr. Din punct de vedere al protecției antiseismice. încadrarea din punct de vedere al zonării seismice este următoarea: . Încadrarea din punct de vedere al protecției antiseismice.2 clădirea se încadreaza în clasa a III-a de importantă . Date generale -Denumirea proiectului: -Benificiar: BLOC DE LOCUINTE GIOCONDA P+4E FACULTATEA DE CONSTRUCTII BRASOV -Proiectant: STUDENT : POTIRNICHE ANDREI -Amplasament: BRASOV. III.

. valoarea caracteristica a presiunii de referinta a vintului. turnat monolit peste fiecare nivel. s-a intocmit proiectul tehnic pentru cladirea P+4E cu rol de bloc de locuinte. respectiv 25x50cm - pe directia transversala. Mortarul prevazut in proiect este M-5. Încadrarea din punct de vedere al incarcarii date de vint.ACTIUNEA VINTULUI – CR1-1-4-2012 având în vedere ca obiectivul este situat în Sambata de Sus. judetul Brasov. grinzi din beton cu dimensiuni de 25x40 cm pe directia longitudinala. Conform COD DE PROIECTARE – BAZELE PROIECTARII SI ACTIUNI ASUPRA CONSTRUCTIILOR . avand un interval mediu de recurenta IMR = 50 ani este de 0. compusă din urmatoarele elemente : - stâlpi din beton armat turnați monolit. Infrastructura este alcatuită din : - fundații izolate sub stalpi compuse din blocuri de beton simplu clasa C16/20 si cuzinet - din beton armat. avand beton de clasa C20/25 cu PC52 si etrieri din OB37 plansee din beton armat. clasa C16/20 si otel beton PC 52 si OB 37 placa pe sol din beton armat monolit. având beton ce clasa C20/25 armati cu PC52 si - OB 37. CR-1-1-3/2012. Suprastructura este alcatuită din cadre de beton. clasa betonului fiind C20/25 si armatura de tip PC 52 si OB 37. peretii exteriori din zidarie de BCA cu grosimea de 30 cm.0 kN/mp. Grosimile planseelor sunt de 14cm. IV.56kN/mp. avand beton de clasa - C20/25 .valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol este de 2. Descrierea constructiei ce urmează a se executa Conform temei de proiectare. judetul Brasov. [15] . având în vedere ca obiectivul este situat în Sambata de Sus. d). la un interval mediu de recurenta IMR = 50 ani. Conform COD DE PROIECTARE – EVALUAREA AC ȚIUNII ZĂPEZII ASUPRA CONSTRUCȚIILOR.mediata pe 10 min. armate cu PC52 si OB37. Încadrarea din punct de vedere al inăarcării date de zăpadă.c).

-

V.

acoperisul este tip terasa necirculabila

Condiții de fundare
Terenul pe care se amplaseaza constructia are o usoara panta spre nord-est.

Conform studiului geotehnic, terenul de fundare este compus din pamanturi coezive ce au presiunea
conventionala Pconv =350Kpa pentru sarcini de calcul centrice.
Adancimea minima de fundare de la CTN (cota terenului natural) este 1,10 m, dar
constructiile se vor incastra conform studiului geotehnic 60 cm in roca nealterata.
Dupa executarea sapaturii se va chema proiectantul de structura si proiectantul geotehnic
pentru receptionarea terenului de fundare.

VI.

Dispoziții finale

Se interzice orice schimbare de soluţie privind structura de rezistenţă sau a materialelor
puse în opera fară avizul proiectantului.
Lucrarile se vor executa în condiţiile respectării normativelor tehnice în vigoare si a
detaliilor de execuţie din proiect. Pe tot parcursul execuţiei lucrărilor de construcţii se vor respecta
cu stricteţe Normele de tehnica securităţii muncii şi Normele de prevenire şi stingere a incendiilor.
Pe parcursul execuţiei lucrărilor vor fi convocaţi factorii

responsabili conform

PROGRAMULUI DE URMARIRE A CALITĂŢII LUCRĂRILOR PE ŞANTIER.
Conform Legii nr. 10/1995, articolul nr. 2 si HGR nr. 925/1995,
verificarii de catre verificator.

CAIET DE SARCINI
I.

Terasamente

[16]

proiectul va fi supus

Execuţia, verificarea si măsurarea lucrărilor se va face in conformitate cu prevederile
normativului C56-85, C169-83, indicator norma de deviz T s .
Se defriseaza terenul prin taierea arborilor si tufisurilor sau daca este posibil smulgerea lor
din radacina. Gropile ramase dupa smulgerea butucilor se vor umple cu pamant compactat.
Materialele rezultate vor fi evacuate penru a nu stanjeni lucrarile.
Sapatura in zona retelelor subterane cunoscute se executa sub supravegherea directa a
sefului de punct de lucru. Daca se intalnesc retele subterane necunoscute, lucrarile se vor intrerupe
anuntand imediat beneficiarul lucrarii.
Inainte de inceperea lucrarilor se va efectua operatia de PREDARE-PRIMIRE a
amplasamentului si trasarea reperelor cotei ±0.00, consemnata intr-un proces verbal incheiat intre
reprezentantul beneficiarului, proiectant si constructor.
Terenul de fundare va fi protejat impotriva factorilor climatici luandu-se masurile
corespunzatoare. Scurgerea apelor superficiale spre terenul pe care se executa lucrarile de
constructii, va fi oprita prin executarea de santuri de garda, ce vor dirija aceste ape in afara zonelor
de lucru.
Trasarea lucrarilor se efectueaza pe baza planului de trasare, respectand conditiile de trasaj si
tolerantele admisibile conform normativelor C83-75, C56-85.
In cazul in care turnarea betonul de fundatie nu se face imediat dupa executarea sapaturii,
aceasta va fi oprita la o cota mai ridicata decat cota finala, pentru a impiedica modificarea
caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundatiei, respectand prevederile
normativului C169-83.
Dupa atingerea cotei de fundare, constructorul va convoca proiectantul si beneficiarul pentru
a stabili modul de continuare a lucrarilor. Orice modificare de cote fata de proiect se vor consemna
in registrul de procese verbale de lucrari ascunse.
Umpluturile se vor executa din materialul rezultat din lucrarile de sapatura, iar pamantul
excedentar va fi evacuat si transportat pe un teren pus la dispozitie de catre beneficiar.
Se interzice realizarea umpluturilor din pamant ce contine materii organice, resturi de lemn
sau maluri.
Compactarea umpluturilor se va executa conform normativului C29-85 si a indicatorului
Ts .
Umpluturile intre fundatii pana la cota prevazuta in proiect, se vor executa imediat dupa
decofrare si daca este cazul dupa realizarea protectiei betonului de fundatie (hidroizolatie sau
spoiala).
Constructorul va verifica calitatea compactarii respectand prevederile normativului C56-86.
La executarea lucrarilor se vor respecta urmatoarele Normative si Instructiuni:
[17]

- C169-86; NE 012/2010; C29-85; C56-85; T s -1991;
- N.S.P.M cap X, XVII, XX, XXI, XXIII, XXIV, XXV, XXVIII; N.D.P.S.I anexa 13.

Armări. Cofraje. Betoane
Executia lucrarilor se face numai dupa detaliile de executie elaborate de un poriectant
autorizat si verificate de catre un expert autorizat, conform reglementarilor in vigoare(Legea
nr.12/24.01.1995).
Executia si masurarea lucrarilor se va face in conformitate cu normativul NE 012/2010,
C56-85 si indicatorul normelor de deviz editia 1992.

II.

Armături
Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 438/1,2,3-89
Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, controlul se va efectua conform

prevederilor din normativul NE 012/2010.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta
eventualele impuritati de pe suprafata barelor cat si rugina prin frecare cu peria de sarma.
Barele de armature se vor termina cu ciocuri conform prevederilor din proiect. In cazul
armaturilor netede ciocul se indoaie la 180 grd.de un dorn de raza R=1,25d (diametrul barei) si
portiunea dreapta de capat de minim 3d. in cazul armaturilor cu profil periodic, ciocul se indoaie la
90 grd.pe un dorn cu raza R=2, iar lungimea totala a ciocului va fi de 7d.
Etrierii si agrafele care se indoaie dupa un unghi drept, raza de indoire va fi de minim 2d.
ciocurile indoite la 180 grd, sau 135 grd, se vor fasona pe un dorn cu raza R=1,25d.
Armaturile vor fi montate in pozitiile prevazute in proiect, luandu-se masuri care sa asigure
mentinerea acestora in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, etc) astfel incat se vor monta:
-

cel putin un distantier la fiecare metru linear de stalp;
cel putin doi distantieri la fiecare mp de perete.

Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor de otel beton.
Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi de
sarma, de armatura elementului sau vor fi fixate de cofraj astfel incat sa se asigure mentinerea
pozitiei lor in timpul turnarii betonului.
La incrucisari barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin lagaturi de sarma neagra
(STAS 889-90), utilizandu-se doua fire de sarma de 1…1,5 mm diametru.

[18]

Cofraje Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect. calitatea sudurilor conform Normativului C28-83. NP50-87. XXIV. Restul incrucisarilor din mijlocul retelei vor fi legate din doi in doi in ambele sensuri(in sah). -N.S. numarul si calitatea legaturilor intre bare. XVII. Restul incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor. Normativ C editie 1992. La executia lucrarilor se vor respecta urmatoarele Normative si Instructiuni: . sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment [19] . se poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului. modul de fixare si dimensiunile elementelor inglobate. XXIII. XXI. La terminarea montarii armaturii se va verifica si se va consemna in PROCES-VERBAL DE LUCRĂRI ASCUNSE: - numarul.D. In cazul in care nu se dispune de diametrul si tipul de otel beton prevazute in proiect. La stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor de armature cu colturile etrierilor. XX. distanta intre etrieri. pozitia.S.NE 012/2010. III. Abaterile limita admise la fasonarea si montarea armaturilor sunt indicate in Normativul NE 012/2010.N. XXV. respectandu-se - inscrierea in abaterile admisibile precizate in normativul NE 012/2010.P. diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni transversale ale - elementelor structurii. diametrul si modul lor de fixare. C28-83. Inlocuirea se va inscrie pe planurile de executie care se dupun la Cartea Constructiei si in PV de lucrari ascunse.M cap X. pot fi legate numai in sah (cel putin din doi in doi).Retelele de pereti vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale pe tot conturul. lungimea portiunilor de bare care urmeaza a fi inglobate in elementele care se toarna - ulterior.I anexa 9 si 13. . C56-85.P.

Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje. si cofrajele montate sunt precizate in normativul NE 012/2010.5 N/mmp. sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona conform precizarilor Normativului NE 012/2010. zone segregate. tabela 6. placajelor de tot felul. Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minim 2.Proiectul de cofraje-sustineri se elaboreaza de antreprenor pe cheltuiala sa. Abaterile fata de dimensiunile din proiect pentru elementele de cofraj. La terminarea executarii cofrajelor se va verifica si se va consemna in procesele verbale de lucrari ascunse: - alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire incheierea corecta e elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitaii acestora dimensiunile interioare ale cofrajelor in raport cu cele ale elementelor care urmeaza a - se betona pozitia golurilor. aplicata intr-un strat subtire cu pensula. verificarea si corectarea pozitiei panourilor. Se poate folosi o solutie calda de motorina cu 6% parafina. pe fetele care vin in contact cu betonul. Termenele minime recomandate pentru decofrarea fetelor laterale sunt precizate in normativul NE 012/2010. Prin materialul din care se realizeaza fata cofrajului (astereala) sau substanta utilizata pentru uscarea decofrarii.1. ansamblarea si sustinerea provizorie a panourilor. se va sista demontarea elementelor de sustinere pana la - aplicarea masurilor de remediere sau consolidare. [20] . acestea se ung cu agenti de decofrare. sustinerile cofrajelor se vor face incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continuand simetric catre reazeme. Cofrajele alcatuite din placaj TEGO. Cofrajele. etc) care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate. Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii: - trasarea pozitiei cofrajelor. se ung o data la 2-3 utilizari. vopsitoriilor. legarea si sprijinirea definitiva.- sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care apar in timpul procesului de executie. antreprenorul trebuie sa garanteze ca in timp nu vor aparea efecte daunatoare asupra tencuielilor (exfolieri). astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate. sau respectand termenele impuse prin proiect. zugravelilor. In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli: - in cazul in care se constata defect de turnare (goluri. inchierea.

stabilirea compozitiei se va face de catre laboratorul unitatii tutelare a statiei de betoane. 1. XXI.P.S.In termen de maxin 24 de ore de la decofrarea oricarei parti de constructie. XXV. La realizarea lucrarilor se vor respecta urmatoarele normative si instructiuni: - IV. sau prin intermediul unui furtun sau tub. se va proceda de catre seful punctului de lucru. precum si eventualele defecte constatate.5 m fata de zona care se betoneaza. [21] . conf prevederilor din normativul 540-86 anexa V. iar apa ramasa in denivelari va fi - inlaturata. betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale. Executarea lucrarilor din beton poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: - instruirea formatiilor de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie. Betoane Daca prin proiect nu se prevede ca aprobarea compozitiei betonului sa fie data de reprezentantul beneficiarului sau proiectant. Remedierea defectelor se vor face conform prevederilor din instructiunile tehnice C149-87. receptionarea calitativa a lucrarilor de terasamente. care vin in contact cu betonul prospat vor fi udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului. C56-85. N. incheindu-se un proces verbal in care se vor consemna calitatea lucrarilor. XVII. XXIII. In cazul indeplinirii conditiilor de mai sus se va consemna aprobarea inceperii betonarii de catre proiectant sau reprezentantul beneficiarului.P. delegatul beneficiarului si proiectantului (daca acesta e solicitat sa fie convocat). Este interzisa efectuarea de remedieri inainte de aceasta examinare. La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli: - cofrajele din lemn sau beton vechi.I anexa 9 si 13. C11-74. NE 012/2010. normativ C 1991. sau daca betonarea nu a inceput in interval de 10 zile de la data aprobarii.2 Transportul betonului de la punctul de preparare la punctul de punere in opera se realizeaza in functie de tipul de beton (tasare). Aceasta aprobare trebuie reafirmata in cazul in care ar interveni evenimente de natura sa modifice situatia constatata. cofraje si armaturi.S. XX.D.M cap X. XXIV. respectand normativul NE 012/2010. se vor stabili si pregati masurile ce vor fi adoptate in cazul unor intreruperi accidentale in procesul de betonare. XXVIII N. avand capatul interior situat la max. la o examinare amanuntita a tuturor elementelor de rezistenta ale structurii.

Se vor mentine in permanenta in stare umeda. daca totusi se vor produce asemenea defecte. suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa. ele vor fi corectate in timpul - turnarii. strat de nisip. Tencuieli exterioare [22] . in zonele cu armaturi dese se va urmari umplerea completa a sectiunii prin indesarea laterala - a betonului concomitent cu vibrarea lui. nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului. respectandu-se grosimea - stratului de acoperire in conformitate cu prevederile proiectului. reluarea turnarii este permisa numai dupa preagatirea rosturilor conform normativului NE 012/2010. se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta. se va urmari comportatrea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajului si sustinerile acestora durata maxima admisa a intreruperilor de betonare. inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului. stropirea cu apa dupa 2-12 ore de la turnare. Betonul trebuie sa capete o suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata - acoperita. Stropirea se va repete la interval 2-6 ore astfel incat suprafata betonului sa se mentina in permanent umeda. se va urmari cu atentie inglobarea perfecta in beton a armaturilor. In cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare. dar imediat dupa ce betonul e suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment.5 ore in cazul cimenturilor fara adaosuri. 50 cm inaltime. rogojini. Pe timp ploios suprafete de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment. si respectiv 1. In cazul in care temperatura mediului este mai mica de + 5 gr Celsius nu se va proceda la stropirea cu apa si se vor aplica materiale sau pelicule de protectie.- betonul trebuie raspandit uniform in lungul elementului urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de max. Aceasta durata se va considera 2 ore de la prepararea betonului in cazul cimenturilor cu adaosuri. Se va considera vibrarea incheiata atunci cand: - betonul nu se mai taseaza. V. Dupa turnare se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile protejand suprafetele libere prin: - acoperirea cu materiale de protectie care se va realiza cu prelate. pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii. in functie de tipul de ciment si de temperatura mediului. nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe - armatura a vibratorului. si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei - betonului din stratul turnat anterior.

80 Var pasta STAS 9021 . stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala. Pentru tencuieli speciale proiectantul face precizari suplimentare pe baza de completari la proiect sau in cadrul asistentei tehnice pe santier.scule si dispozitive a muncitorilor in constr. placaje) C 56 . verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii C 10 . 34 si 60 / 1975 cu completari aprobate cu ordinul nr.80 aferente Normativ privind dotarea cu masini.82 Instructiuni tehnice pt.78 Lianti hidraulici STAS 7055 .76 Nisip pentru mortare STAS 790 .110 si 39 / 1977. Testarea materialelor se face numai in laboratoare [23] . Monstre si testari Inainte de emiterea comenzilor si livrarea materialelor pe santier antreprenorul va analiza conditiile de calitate a acestora pe baza de mostre puse la dispozitie de furnizor.84 Apa pentru mostre Alte standarde specifice la materiale pentru mortare cat si normative specifice valabile la data executarii tencuielilor.Generalitati Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice generale pentru lucrarile de executie a tencuielilor exterioare realizate cu mijloace manuale sau mecanice. caramida sau similare la cladiri civile. Normative si standard de referinte C 17 .85 Normativ pt.87 Ciment portland alb STAS 146 . Norme republicane de protectia muncii elaborate de Ministerul Municii si Ministerul Sanatatii aprobate de acestea cu ordinul nr. Folosirea colorantilor si a cimentului alb pentru mortare se face pe baza de probe de culoare si numai dupa ce proiectantul aproba mostrele de proba se trece la aplicarea retetei in tehnologia de preparare a mortarului si livrarea lui pe santier.85 Mortare obisnuite pentru tencuieli STAS 388 .80 Ciment portland STAS 1500 . C 18 . aplicate pe suprafete de beton. executarea tehnologiilor umede (tencuieli.80 Var hidratat STAS 1667 . STAS 1030 .83 Normativ pt.

industriale si agrozootehnice.83 Normativ pentru executarea tehnologiilor umede Zugraveli cu lapte de var: STAS 16 – 70 Ulei de in sicativat STAS 18 – 70 Ulei tehnic de in STAS 2078 . masuri suplimentare de executare finisaje in cadrul instructiunii tehnice.var fara intaritor si 16 ore cand se foloseste intaritor sau mortare de ciment Se recomanda : - amplasarea judicioasa a platformei de aprovizionare pentru reducerea distantei fata de - punctul de lucru evitarea manipularilor suplimentare astfel incat prelucrarea materialului din depozitul - provizoriu sa ajunga la locul de punere in lucru fara transbordari utilizarea transportului continuu prin pompe pentru mortar si apa depozitarea mortarului sa se faca in conditii de conservare a calitatii ferit de actiunea distructiva a intreruperilor sau caldurii excesive. Standarde si normative de referință C 3 .70 Ulei tehnic de rapita [24] . Proiectantul va stabili dupa caz. Livrare . Transportul si punerea in opera a mortarului trebuie sa se faca in maxim 10 ore de la prepararea acestuia pe baza de ciment . calitatea acestora si optiunea beneficiarului. Finisaje exterioare Generalități Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de finisaje exterioare executate in mod curent la constructii civile. Alegerea tipului de utilaj pentru transportul mortarului se face in funcţie de gradul de dotare a santierului. manipulare Livrarea mortarului pentru tencuieli se face pe baza de protocol incheiat intre antreprenor si furnizor stabilindu-se si grafic de livrare pe cantitati si tipuri de mortare.76 Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii C 56 . Este interzisa descarcarea mortarului direct pe pamant.specializate si se emit certificate de calitate ce vor insoti fiecare lot de produs livrat pe santier. - VI. depozitare . de locul de amplasare a constructiei fata de furnizor.in funcţie de posibilitatile de aprovizionare cu materiale.85 Normativ pentru verificarea si receptia lucrarilor in constructii C 18 .

STAS 2710 - 70

Ulei tehnic de floarea soarelui

STAS 146 - 80

Var pentru constructii

STAS 790 - 84Apa pentru mortare si betoane
Oxizi de pigmenti pentru vopsele
Pamanturi colorante produse absorbante
STAS 1581 - 61

Hartie pentru slefuire uscata

STAS 4593 - 84

Corpuri abrazive cu liant ceramic

Zugraveli in culori de apa
STAS 545/1 - 80

Ipsos de constructii

STAS 232 - 73Caolin spalat de Aghires
Huma, conditii tehnice prevazute in normele interioare ale carierei
producatoare
STAS 4888 - 68

Caolin spalat de Harghita

STAS 790 - 84Apa pentru mortare si betoane
STAS 88 - 73

Clei de oase

STAS 89 – 69

Clei de piele

STAS 2540 - 73

Gelatina tehnica

STAS 2706 - 71

Creta macinata
Oxizi de pigmenti pentru vopsele
Pamanturi decolorante
Praf de bronz alb, galben
Praf de matase

STAS 1581 - 61

Hartia pentru slefuire uscata

STAS 1582 - 61

Panza pentru slefuire uscata

STAS 4593 - 68

Corpuri abrazive cu liant ceramic
Profiluri exterioare trase pe loc cu sablonul

STAS 1030 - 85

Mortare obisnuite pentru tencuieli
Mortar M 50 T, mortar M 100 T

STAS 388 - 60Ciment portland
STAS 1118 - 59

Ciment

STAS 146 - 80Var pentru constructii
STAS 1134 - 71

Piatra de mozaic din calcar ( praf de piatra )

STAS 790 - 84Apa , tabla, cuie cu cap conic
[25]

Mostre si testări
Pentru toate materialele si produsele se vor prezenta proiectantului cate doua mostre care se
vor testa in laboratoare specializate (in special material de placare)
Livrare , depozitare , manipulare
Livrarea, transportul si manipularea se organizeaza de antreprenor si se tine seama de :
-

varul in bulgari se expediaza in vrac sau in containere, transportul pe calea ferata se face in
vagoane inchise. Se va avea grija ca varul in bulgari sa nu se sfarame, sa nu se umezeasca si

-

sa nu se amestece cu corpuri straine.
ipsosul de constructii se ambaleaza in saci de hartie, se pastreaza in magazii curate ferite de

-

umezeala.
colorantii se livreaza in bidoane, manipularea si depozitarea se va face conform cu
prescriptiile producatorului

Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie cu masa neta de 50 kg. Transportul cimentului se face
in vagoane si camioane inchise.
-

agregatele se depoziteaza pe platforme uscate
filerul de calcar se obtine prin macinarea fina a rocilor calcaroase si repararea prin ciobire,
in granulatia necesara.Se ambaleaza in saci de hartie, se poate livra in vagoane cisterna

-

speciale, depozitarea se face in incaperi protejate contra umiditatii
piatra de mozaic se obtine din roci masive, din deseuri de la prelucrarea pietrelor sau din
balastiere. Se ambaleaza in saci de hartie, se depoziteaza in locuri ferite de murdarii

Executia lucrărilor
Operatiuni pregatitoare:
Inainte de inceperea lucrarilor de finisare a fatadelor defecte, se vor umple cu mortar de
ciment-var pentru a asigura suprafetele netede. Suprafata se va curata bine de praf pentru a se
asigura aderenta stratului de finisaj pe suprafata suport. Zugravelile vechi se vor razui cu spaclu,
peretii se vor spala cu apa si sapun si dupa uscare se vor pregati pentru zugravire ca in cazul unei
zugraveli noi.
Operațiuni de execuție :
Spoielile (preparate din lapte de var, fara pigmenti si grasimi) si zugravelile de var se
executa in doua trei straturi. Primul strat are rol de grund (constituind stratul de legatura intre
suprafata pregatita si zugravita. Aplicarea primului strat se face dupa terminarea lucrarilor
pregatitoare cel mult dupa 2 - 4 ore

[26]

Verificări in vederea recepției
Se vor face verificari la :
a) corespondenta zugravelilor exterioare cu prevederile proiectului
b) aspectul suprafetelor zugravite
c) uniformitatea desenului la zugraveli
d) aderenta zugravelilor
Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate sau daca aspectul
zugravelii nu e corespunzator, consultantul poate decide refacerea locala sau totala si aducerea
acestora la nivelul calitativ
Se vor verifica certificatele de calitate ale produselor si materialelor, precum si procesele
verbale de atestare a calitatii lucrarilor ascunse.

Protectia muncii
La executarea lucrarilor se vor respecta:

regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii, aprobat de MLPAT Ord. Nr.
9/N15.03.93

norme generale de protectia muncii editate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale – editia 1996

legea protectiei muncii nr. 90/1996 publicata in M.O. nr. 157/23.07.1996

norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in
constructii, indicativ IM 006-96, aprobat cu Ord. din MLPAT nr. 773/N/15.10.1996.

norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele, indicativ IM 007- 90 aprobate
cu Ord. MLPAT nr. 774/N/15.10.1996.
Constructia va respecta toate masurile de tehnica a securitatii si protectia muncii in
conformitate cu dispozitiile legale in vigoare, prevazandu-se eventual lucrari suplimentare impuse
de conditiile locale. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se vor stabili toate instalatiile
subterane, in special cablurile electrice, luandu-se masurile de protectie corespunzatoare.
Seful punctului de lucru va intocmi un program care va cuprinde toate masurile speciale de
protectia muncii, program ce va fi preluat pe baza de semnaturi atat cu muncitorii cat si cu
personalul de coordonare, supraveghere si control.
Echipamentul de protectie va cuprinde: cizme de cauciuc, casca de protectie, manusi,
salopete, masti de sudura.
Pe perioada executarii lucrarilor se vor respecta prevederile in vigoare si normele de
protectia muncii si activitatii de constructii.
[27]

13. la locul destinat. interzicerea folosirii dispozitivelor de legare uzate peste limitele admise. 5. Gropile. Inainte de inceperea lucrului. aluneca sau roti. casa scarii etc. Schelele vor fi prevazute cu balustrade. astfel incat acestea sa fie la o distanta de cel putin 1 m fata de obiectele inconjuratoare. publicate in Buletinul Constructiilor nr. prin indicatoare vizibile. . intregul personal muncitor trebuie sa aiba facut instructajul de protectia muncii. . polei. 7. 9.) se vor imprejmui. puturile de foraj. executarea legarii incarcaturilor astfel incat acestea sa nu se poata deplasa.). atat ziua cat si noaptea.supravegherea incarcaturii se va face pana cand aceasta este coborata si asezata corect. actionate cu motoare electrice. 3. sa nu fie bolnav. precum si zona din raza de actiune periculoasa a utilajelor de ridicat.interzicerea circulatiei pe sub incarcatura ridicata. . 2. pentru a prelua incarcatura. 12. 8. Atentionarea asupra pericolului de accidente. la temperaturi interzise de prescriptiile tehnice specifice acestor lucrari. se poate face cu luarea unor masuri: [28] . fara masuri de protectia muncii corespunzatoare. Personalul muncitor care urmeaza sa execute lucrarile de constructii-montaj. Norme generale: 1. 4. in toate locurile periculoase. Interzicerea aplecarii personalului muncitor in afara constructiei. de lucru sau functionare.interzicerea stationarii sau a circulatiei personalului muncitor pe incarcatura. ninsori. Sculele. 10. Executarea pe timp de noapte a unor lucrari. obosit sau sub influenta bauturilor alcoolice si sa fie dotat cu echipament de lucru si protectie corespunzatoare lucrarilor ce le are de executat. Toate utilajele si masinile de constructie. Interzicerea executarii lucrarilor la inaltime in perioada de timp nefavorabil (vant cu viteza de peste 11 m/s. Manipularea mecanizata pe orizontala si verticala a diferitelor incarcaturi. 14. . BC 5-6-7-8-1993. 6. aflate in puncte pe aceeasi verticala. vor fi legate la pamant. scarilor si platformelor de lucru. Imprejmuirea pasarelelor. se va putea face - cu luarea urmatoarelor masuri: legarea si fixarea incarcaturilor se va face numai de personal instruit si autorizat. Interzicerea executarii concomitente a lucrarilor la doua sau mai multe niveluri diferite. sau a o deplasa din carligul mijlocului de ridicat. dispozitivele si utilajele prevazute a se utiliza. sa fie in buna stare. vizibilitate redusa etc. dupa ce sunt ridicate. 11. golurile (curti interioare.asigurarea transportului (deplasarii) incarcaturilor. Nu este permis a se executa lucrari de sudura.Normele minime de protectia si igiena muncii sunt prezentate in “Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii”.

vibratoarele care se defecteaza in timpul turnarii si compactarii vor fi imediat - deconectate de la sursa de curent si trimis la reparatie. 19. [29] . iar carcasa vibratorului se - va lega la pamant. Vopsirea carligului macaralei. Dotarea personalului cu echipament reflectorizant. etc. In toate locurile de lucru. de la inaltime. Interzicerea stationarii personalului muncitor sub bena. 4. se va controla modul de executie a cofrajelor. Interzicerea accesului personalului muncitor. 2. personalul muncitor va purta cizme si manusi electroizolante. 3. In cazul turnarii betonului la o inaltime mai mare de 1. 18.5 m. Interzicerea aruncarii sculelor. materialelor etc. Pentru iluminarea locala a locurilor de munca se va utiliza tensiunea de 24 volti. cat si ce de protectia muncii interzicerea utilizarii vibratoarelor defecte. in timpul intreruperii lucrului sau deplasarii vibratoarelor acestea se vor deconecta de la reteaua electrica. centuri de siguranta. se vor lua urmatoarele masuri: - manevrarea vibratoarelor se va face de personalul muncitor caruia i s-a facut atat - instructajul tehnic.15. personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protectie specific (casca de protectie. pentru conditii normale si 12 volti. 5. ochelari de protectie etc. in culori reflectorizante. La compactarea betoanelor cu ajutorul vibratoarelor.). Orice miscare (manevra) a mijlocului de ridicat va fi insotita de semnalizare acustica. podinele de lucru vor fi prevazute cu balustrade si bordura de margine. 16. schelelor si podinelor de lucru si soliditatea acestora. La turnarea betoanelor pentru elemente de constructie cu o inclinare mai mare de 30 grade. Norme specifice: Norme de turnare si compactare a betonului: 1. 6. 17. in zona de turnare unde este pericol de cadere a betonului. Personalul muncitor va avea avizul medical APT pentru lucru de noapte. personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguranta. pentru lucrari cu umezeala excesiva. Iluminarea corespunzatoare pe intreaga zona de lucru. Inainte de inceperea turnarii betoanelor.

PROGRAM DE CONTROL PE SANTIER
(pentru controlul calității lucrărilor)

În conformitate cu legislatia in vigoare,se stabileste de comun acord prezentul program
pentru control al calitatii .
Beneficiar : FACULTATEA DE CONSTRUCȚII BRAȘOV
Constructor :
Proiectant Std. Potirniche Andrei
N

Lucrarea ce se executa se verifica si se

r.

receptioneaza si pentru cere se intocmeste

crt

documentatie scrisa

Documentul
ce se incheie

Cine executa
controlul

.
1

Predare-primire amplasament

P.V

B+E+Arh

2

Trasare constructie

P.V.

B+E+Topo

3

Trasare constructie P.V.F.D

P.V.F.D.

B+E+P+Geo+I

4

Armaturi in fundatii

P.V.F.D.

B+E+P

5

Armare stalpi

P.V.L.A

B+E+P

6

Armare plansee

P.V.F.D

B+E+P+I

7

Armare grinzi si centuri

P.V.F.D.

B+E+P

Notă :
P.V. -- proces verbal
P.V.L.A. --proces verbal de lucrari ce devin ascunse
P.V.F.D. --proces verbal in faza determinanta
[30]

P.V.R.C. --proces verbal de receptie calitativa
B --beneficiar
E --executant
P --proiectant
Geo --geotehnician
I --Inspectoratul de Stat in Costructii
La toate fazele , excutantul va prezenta certificatele de garantie , agrement tehnic,
certificate de calitate si rezultatul probelor de laborator ( buletine incercari beton si otel
beton ) pentru materialele puse sau ce se vor pune in opera .
Anuntarea proiectantului se va face in scris , cu minim doua zile inainte de data
efectuarii controlului , pentru fiecare etapa si faza determinanta in parte .
In cazul in care la una din etape sau faze determinante , proiectantul nu a fost
chemat , acesta isi rezerva dreptul de a nu mai participa la fazele urmatoare , nemaiputind
certifica faza anterioara .
La receptia obiectivului , un exemplar din prezentul program complet se va anexa la
cartea constructiei .
Trecerea la executie se va face numai la insusirea si semnarea de catre executant si
beneficiar a programului de control .

[31]

Fisa tehnica de turnare a betonului
Conform stasului NE 012/2 -2010
11 Prevederi generale
11.1.1 Punerea în operă a betonului va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al
punctului de lucru, care are următoarele obligaŃii:
c) să verifice faptul că sunt asigurate condiŃiile corepunzătoare pentru transportul
betonului la locul de punere în operă, precum şi mijloacele, facilităŃile şi personalul
pentru punerea în operă a betonului, inclusiv cele necesare în caz de situaŃii
neprevăzute;
d) să cunoască şi să supravegheze modul de turnare şi compactare a betonului (cu
respectarea prevederilor privind rosturile de turnare), precum şi prelevarea de probe
pentru încercările pe beton proaspăt şi beton întărit, cu întocmirea unei proceduri de
punere în operă, dacă este cazul.
11.1.2 Sunt necesare măsuri speciale, determinate de temperatura mediului ambiant în timpul
turnării şi întăririi betonului, astfel:
a)
în general se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, înainte de
o
o
turnare, să fie cuprinsă între 5 C şi 30 C;
c) în cazul în care temperatura mediului depăşeşte 30C în momentul
turnării sau în timpul perioadei de întărire este necesară utilizarea unor
aditivi întârzietori de priză eficienŃi şi luarea de măsuri suplimentare (de
exemplu: stabilirea de către un laborator autorizat sau acreditat a unei
tehnologii adecvate de preparare, transport, punere în operă şi tratare a
betonului).
11.1.4 Comanda pentru beton trebuie să fie conformă cu prevederile aplicabile din NE 012-1.
11.1.5 Este obligatorie verificarea betonului la locul de turnare, pe probe, conform
prevederilor din anexa H
11.2 Livrarea, transportul la şantier şi recepŃia betonului proaspăt
11.2.3 a) RecepŃia betonului proaspăt livrat pe şantier se efectuează pe baza bonului
(documentului) de livrare, a examinării vizuale a stării betonului proaspăt şi a verificărilor
caracteristicilor acestuia prin încercări, conform prevederilor din anexa H.
b) În cazul betonului preparat lângă locul de punere în operă, examinarea vizuală şi
verificarea caracteristicilor se efectuează ca pentru betonul proaspăt livrat pe şantier.
Datele privind livrarea betonului proaspăt, inclusiv cel preparat în staŃii proprii sau pe
[32]

9 La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale: n) durata maximă admisă a întreruperilor de turnare. Beton Fără aditivi întârzietori Cu aditivi întârzietori Tabelul 13 T (ore) pentru temperatura medie de: 0 0 0 0 10 C 10 … 20 C > 20 C 3 2½ 2 6 5 4 Fig. pentru: a) elemente nestructurale. apei. ciclopian.3 Turnarea şi compactarea betonului 11. nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului.7 Pe durata turnării şi compactării. În anexa G sunt cuprinse prevederi privind punerea în operă a betonului: cu agregate uşoare. în cazul cimenturilor cu adaosuri şi 1. până la începerea prizei betonului se determină de un laborator de specialitate autorizat. autocompactant. în strat continuu.şantier.3. 2 – Turnarea betonului în elemente masive. În lipsa unor asemenea determinări se pot avea în vedere valorile orientative prezentate în tabelul 13.4 Tratarea şi protecŃia betonului după turnare 11. aceasta se consideră de 2 ore de la prepararea betonului.5.11. ploii şi zăpezii. pentru care nu este necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării. sau în trepte (direcŃia de turnare este de la stânga spre dreapta) 11.4. în lipsa unor determinări de laborator. vor fi înregistrate în condica de betoane. conform prevederilor de la pct. pentru care nu se pun condiŃii privind tratarea: [33] . 11.5 oră în cazul cimenturilor fără adaosuri.3.. comune. betonul trebuie să fie protejat împotriva radiaŃiei solare nefavorabile. turnat în cofraje glisante sau turnat sub apă.4. 11. în funcŃie de următoarele situaŃii: b) aplicarea unor măsuri generale. se determină după cum urmează. aplicat prin torcretare.11.. 11. îngheŃului.4.4 Prevederile specifice privind protecŃia şi tratarea betonului trebuie să fie cuprinse în proiect.9. 11. Durata de timp T.7 Durata de tratare a betonului stabilită în funcŃie de parametrii prezentaŃi la 11.6. vânturilor puternice.8 Betonul trebuie să fie pus în lucrare imediat după aducerea lui la locul de turnare.3.4.4. fără a-i afecta caracteristicile.

să fie deosebit de importante.5 7 12 3. se recomandă încercări [34] . Nu este permisă îndepărtarea popilor de siguranŃă ai unui planşeu aflat imediat sub altul care se cofrează sau la care se toarnă betonul. solicitările pentru care acestea au fost proiectate. secŃiunea din beton este considerată continuă.5. Tabelul 15 Temperatura la suprafaŃa(1) betonului o (t).1 Rosturile de lucru sunt suprafeŃele pe care se întrerupe turnarea betonului în elementele în care.5 Rosturi de lucru la turnarea betonului 11. elemente structurale din construcŃii ce urmează a fi expuse unor condiŃii corespunzătoare altor clase de expunere decât X0 sau XC1. 11. din cauza unor defecŃiuni. 11.6 CondiŃii prealabile şi condiŃii necesare la punerea în operă a betonului Pentru a evita întreruperi ale turnării betonului în afara rosturilor de lucru prevăzute.5 3. 11.2 În cazurile în care există dubii în legătură cu aceste rezultate.5 9 18 (1) Temperaturile sunt cele măsurate ziua.4 trebuie să fie îndeplinite şi în cazul rosturilor accidentale ce au apărut ca urmare a condiŃiilor climaterice. a facilităŃilor respective.3…11.5 CerinŃele enunŃate la pct. pentru continuarea turnării betonului.1. după caz.1. zile EvoluŃia rezistenŃei betonului. la proiectare. sau a altor întreruperi accidentale.5. 11.7 Decofrarea 11.0 4 7 2.1 La decofrare trebuie să se respecte următoarele prevederi: a) elementele pot fi decofrate în cazul în care betonul are o rezistenŃă suficientă pentru a putea prelua.7. la ora 12 o (2) Pentru temperaturi sub 5 C. C t ≥ 25 25 > t ≥ 15 15 > t ≥ 10 10 > t ≥ 5 (2) Perioada minimă de tratare. astfel: (i) dacă acestea nu sunt supuse altor condiŃii prevăzute în proiect: conform condiŃiilor pentru atingerea a 50% din valoarea caracteristică a rezistenŃei la compresiune la 28 zile.c) perioada minimă de tratare trebuie să fie de 12 ore.30 > r ≥ 0. Trebuie acordată o atenŃie deosebită elementelor de construcŃie care.c)\ 11.7. precum şi tratarea corespunzătoare a zonei. după decofrare.30) (0.5. prevăzute în tabelul 15.11.5 2. integral sau parŃial. din cauza nefuncŃionării mijloacelor de compactare prin vibrare. cu condiŃia ca priza să nu dureze o mai mult de 5 ore şi temperatura la suprafaŃa betonului să nu fie sub 5 C. durata se prelungeşte cu o perioadă egală cu timpul cât acestea au valori o sub 5 C 11. se vor lua măsuri de a exista alternative în asigurarea dotărilor tehnice.50 > r ≥ 0. Aceasta face ca stabilirea poziŃiei acestora. ( a se vedea pct.5. a nelivrării la timp a betonului etc.15) 1. r rapidă medie lentă (r ≥ 0. suportă aproape întreaga solicitare prevăzută prin calcul.5 2.50) (0. precum şi a personalului calificat.

7. în funcŃie de temperatura mediului şi de viteza de dezvoltare a rezistenŃei betonului. 11. 18 şi 19 se prezintă recomandări cu privire la termenele minime de decofrare şi îndepărtare a popilor de siguranŃă. În tabelele 17. precum şi la termenele orientative de încercare a epruvetelor de beton în vederea stabilirii rezistenŃei betonului.3 Recomandări cu privire la termenele minime de decofrare a feŃelor laterale.nedistructive. în funcŃie de temperatura mediului şi de viteza de dezvoltare a rezistenŃei betonului. sunt date după cum urmează: [35] .

decofrarea urmând a se face pe baza procedurilor de executare (în funcŃie de tipul cimentului utilizat. Tabelul 19 +5 +10 Dimensiunile deschiderii elementului Lentă ≤ 6. – Dacă în timpul întăririi betonului temperatura se situează sub + 5o C.12.0 m 6.0 m ≥ 6. după decofrarea elementelor sau părŃilor de construcŃie respective.Facultatea de Constructii Proiect de diploma a) pentru feŃele laterale. încheindu-se un proces-verbal în care se vor consemna calitatea lucrărilor.8 RecepŃia lucrărilor de punere în operă a betonului 11. [36] . în tabelul 19. 11. cu menŃinerea popilor de siguranŃă. în tabelul 18.6 În termen de 24 de ore de la decofrarea oricărei părŃi de construcŃie se face o examinare amănunŃită a tuturor elementelor de rezistenŃă ale structurii. Tabelul 17 EvoluŃia rezistenŃei betonului +5 Lentă 2 Medie 2 Temperatura mediului (C) + 10 Durata de la turnare (zile) 1 1/2 1 + 15 1 1 b) pentru feŃele inferioare ale cofrajelor..7.. Este interzisă efectuarea de remedieri înainte de efectuarea acestei examinări. dacă este prevăzută în proiect sau stabilită de beneficiar. 11.0. Tabelul 18 Dimensiunile deschiderii elementului ≤ 6.0 m 18 24 36 14 18 28 Temperatura mediului (C) +15 +5 +10 EvoluŃia rezistenŃei betonului Medie Durata de la turnare (zile) 9 10 8 12 14 11 18 28 21 +15 5 7 14 NOTA – Duratele prezentate în tabele sunt orientative.0 m Temperatura mediului (C) +10 +15 +5 +10 EvoluŃia rezistenŃei betonului Lentă Medie Durata de la turnare (zile) 5 4 5 5 8 6 6 5 +5 6 10 +15 3 4 c) pentru îndepărtarea popilor de siguranŃă.8. de către conducătorul punctului de lucru. reprezentantul investitorului şi de către proiectant (dacă acesta a solicitat să fie convocat). precum şi eventuale defecte constatate. temperatura mediului exterior) în momentul în care elementele au atins rezistenŃele minime indicate în funcŃie de tipul de element şi dimensiunile deschiderilor.1 RecepŃia lucrărilor de punere în operă a betonului se efectuează. atunci durata minimă de decofrare se prelungeşte cu durata respectivă. în tabelul 17. pentru elemente sau părŃi de construcŃie.0 m ≥ 12.

până la verificarea întregii suprafeŃe vizibile.). defecte (segregări. defectelor şi/sau degradărilor nu se va efectua decât pe baza acordului proiectantului.8.) sau degradări (fisuri.3 În cazurile în care se constată neconformităŃi (la dimensiuni. se procedează la îndesirea verificărilor prin sondaj. Remedierea neconformităŃilor. care trebuie să stabilească soluŃii pentru fiecare categorie dintre acestea. consemnând în procesul verbal toate constatările făcute.). armături aparente etc. [37] . rosturi vizibile etc. poziŃii. porŃiuni dislocate etc.Facultatea de Constructii Proiect de diploma 11.

[38] . Predimensionarea elementelor Predimensionarea plăcilor Predimensionarea placilor se face conform standardul SR EN 1992-1 Predimensionarea se face pe criterii de rigiditate si izolare fonică. 1.Facultatea de Constructii Proiect de diploma BREVIAR DE CALCUL I.

din conditia de izolare fonica: hp=13 c hp= max .din conditia tehnologica: hp>6 cm .Facultatea de Constructii Proiect de diploma Deschiderile de calcul pe cele două directii a unei plăci cu dimensiunile maxime.325) l 1 = 5.80 x 3.80 λ= 1 = =1.80 m l 2 = 3.325 .4 l 5.74<2 ⟹ placa armata pe 2directii l 2 3.din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur) hp= lmin 332 = =8.4 cm 40 40 hp≥ P 2( 580+ 332) +2= +2=12.din conditia de rezistenta la foc de 60min: hp=8 cm .13 cm 180 180 [39] si .55<2 ⟹ placa armata pe 2 directii l 2 5.325 m l 3 λ= 1 = =0. l 1 l2 sunt: Placa 1 (5.

07>2 ⟹ placa armata pe 1directie l 2 2.80 m l 2 = 4.din conditia de izolare fonica: hp=13 cm hp= max .25 .80 λ= 1 = =1.din conditia tehnologica: hp>6 cm .80 m l 5.62 cm 40 40 P 2( 580+ 425) +2= +2=13.din conditia tehnologica: hp>6 cm .din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur) hp= hp≥ lmin 425 = =10.80 .36<2 ⟹ placa armata pe 2 directii l 2 4.25 m l 5.25) l 1 = 5.80 λ= 1 = =2.din conditia de rezistenta la foc de 60min: hp=80 cm .Facultatea de Constructii Proiect de diploma Se alege grosimea placii hp=13 cm Placa 2 (5.din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur) [40] .din conditia de izolare fonica: hp=13 cm hp= max .80 x 2.din conditia de rezistenta la foc de 60min: hp=8 cm .80 x 4.16 cm 180 180 Se alege grosimea placii hp=14 cm Placa 3 (5.80 m l 2 = 2.80) l 1 = 5.

325 m l 4.50 x 4.din conditia de rezistenta la foc de 60min: hp=8 cm .Facultatea de Constructii hp= hp≥ Proiect de diploma lmin 280 = =7 cm 40 40 P 2( 580+ 280) +2= +2=11.35<2⟹ placaarmata pe 2 directii l 2 3.325 = =8.din conditia de izolare fonica: hp=13 cm hp= max .din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur) hp= hp≥ lmin 3.325) +2= +2=10.25 m l 4.din conditia tehnologica: hp>6 cm .50 m l 2 = 4.25 [41] .325) l 1 = 4.55 cm 180 180 Se alege grosimea placii hp=13 cm Placa 4 (4.3 cm 40 40 P 2( 450+3.325 .25) l 1 = 4.68 cm 180 180 Se alege grosimea placii hp=13 cm Placa 5 (4.50 λ= 1 = =1.50 λ= 1 = =1.05<2 ⟹ placa armata pe 2 directii l 2 4.50 x 3.50 m l 2 = 3.

6< 2⟹ placaarmata pe 2 directii l 2 2.din conditia de rezistenta la foc de 60min: hp=8 cm .din conditia tehnologica: hp>6 cm .din conditia de izolare fonica: hp=13 cm hp= max .din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur) hp= hp≥ lmin 425 = =10.50 λ= 1 = =1.80 m l 4.50 x 2.72 cm 180 180 Se alege grosimea placii hp=13 cm Placa 6 (4.din conditia de izolare fonica: hp=13 cm hp= max .75 m l 2 = 3.din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur) hp= hp≥ lmin 280 = =7 cm 40 40 P 2( 450+280) +2= +2=10.Facultatea de Constructii Proiect de diploma .80) l 1 = 4.din conditia tehnologica: hp>6 cm .11 cm 180 180 Se alege grosimea placii hp=13 cm Placa 7 (4.50 m l 2 = 2.80 .75 x 3.325 m [42] .din conditia de rezistenta la foc de 60min: hp=8 cm .325) l 1 = 4.625 cm 40 40 P 2( 450+ 425) +2= +2=11.

25 .65 cm 40 40 P 2( 475+ 425) +2= +2=11.75 λ= 1 = =1.din conditia tehnologica: hp>6 cm .42< 2⟹ placaarmata pe 2 directii l 2 3.din conditia de izolare fonica: hp=13 cm hp= max .3 cm 40 40 P 2( 475+332) +2= +2=10.din conditia de rezistenta la foc de 60min: hp=8 cm .din conditia de rezistenta la foc de 60min: hp=8 cm .25) l 1 = 4.25 m l 4.din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur) hp= hp≥ lmin 425 = =10.75 λ= 1 = =1.din conditia de izolare fonica: hp=13 cm hp= max .75 m l 2 = 4.75 x 4.325 .72 cm 180 180 In final se alege grosimea placii hp=13 cm [43] .Facultatea de Constructii Proiect de diploma l 4.din conditia tehnologica: hp>6 cm .din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur) hp= hp≥ lmin 332 = =8.11< 2⟹ placaarmata pe 2 directii l 2 4.69 cm 180 180 Se alege grosimea placii hp=13 cm Placa 8 (4.

75 x 2.din conditia de izolare fonica: hp=13 cm hp= max .5…3 => =1.75 λ= 1 = =1.Facultatea de Constructii Proiect de diploma Placa 9 (4.38 cm 180 180 In final se alege grosimea placii hp=13 cm 2.8 .din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur) hp= hp≥ lmin 280 = =7 cm 40 40 P 2( 475+280) +2= +2=10. G2.8) l 1 = 4.75 m l 2 = 2. G3– grinzi transversala Conditie de rigiditate L 580 hg1≥ = =48.8 m l 4.5 bg1 250 G1 : 25x50 cm Conditie de rigiditate [44] .69<2 ⟹ placa armata pe 2 directii l 2 2.Predimensionarea grinzilor principale Predimensionarea grinzilor principale transversal G1.din conditia tehnologica: hp>6 cm .din conditia de rezistenta la foc de 60min: hp=8 cm .5 => hg1= 37.33 cm => 50 cm 12 12 bg1≥25 cm (latimea minima) Conditie de rezistenta la foc bg1≥12 cm (R 60) hg1 hg1 =1.

5 cm 12 bg2≥25 cm (latimea minima) Conditie de rezistenta la foc bg2≥12 cm (R 60) hg2 hg2 =1.5 bg3 250 G3 : 25x50 cm Predimensionarea grinzilor principale longitudinale G4.5 cm bg4 250 G4 : 25x40 Conditie de rigiditate [45] .5…3 => =1.5…3 => =1.5=>hg4=37.5 cm 12 bg3≥25 cm (latimea minima) Conditie de rezistenta la foc bg3≥12 cm (R 60) hg3 hg3 =1.Facultatea de Constructii hg2≥ L 12 = Proiect de diploma 450 =37. G5.5 => hg2= 37.66 cm 12 bg4≥25 cm (latimea minima) Conditie de rezistenta la foc bg4≥12 cm (R 60) hg4 hg4 =1. G6– grinzi longitudinala Conditie de rigiditate hg4≥ L 12 = 332 =27.5 bg2 250 G2 : 25x50 cm Conditie de rigiditate hg3≥ L 12 = 475 =39.5…3 => =1.5 => hg3= 37.

3 cm 12 bg6≥25 cm (latimea minima) Conditie de rezistenta la foc bg6≥12 cm (R 60) hg6 hg6 =1.02 m2 Incarcarea de la nivelul terasei: A1·gnt + 2.Facultatea de Constructii hg5≥ L 12 = Proiect de diploma 425 =35.41 cm 12 bg5≥25 cm (latimea minima) Conditie de rezistenta la foc bg5≥12 cm (R 60) hg5 hg5 =1. Aria aferenta stalpului marginal: A1=(1.8 ·250+3.2) · 2.02·160 + 200·11.5=>hg4=37.9 ·312.8+ qnpi · A1+ A1· 200 =11.93 + 80·111.8 ·250+ 11.5 cm bg6 250 G6 : 25x40 Predimensionarea stalpilor Stalp marginal.02+ 234.8=11.9 ·312.9· gng1+3.052 daN Incarcarea de la nivelul curent: A1· gnpc + 2.02+200·11.9=11.02=13 086.02·744.6 + 2.5 +3.8 ·825.367 daN [46] .5…3 => =1.5+ 2.5=>hg5=37.7+2.02·444.5 + 3.8· gng2+ A1·Sk+ A1· 200 + gna· 3.5…3 => =1.9·3.5 cm bg5 250 G5 : 25x40 Conditie de rigiditate hg6≥ L 12 = 280 =23.9· gng1+3.8=14 970.8· gng2+ gnze ·3.

577= 16 587.8·5.57 m2 Incarcarea de la nivelul terasei: A2·gnt + 3.57 ·744.5 +5.35=>b= √ 963.Facultatea de Constructii Proiect de diploma Greutate stalp: 0.15· gng2+ qnpi · A2+ A2· 200 =19.15 ·250+80·19.03 cm b=h=45 cm Stalp central Aria aferenta stalpului central : A2=3.5+ 3.15 ·250 + 19.5 + 5.8· gng1 +5.367 ·5+ 14970.15·2500=1260 daN N=1260 ·5 + 13.15=19.887 da A= N 86701.35 cm2 α*F cd 0.57 ·160 + 200·19.887 = =963.052 =86 701.84 daN [47] .35 =31.4·3.3 ·300 A=b*h b=h=>b2=963.6 + 3.57= 28 693.8 ·312.4·0.15· gng2+ A1·Sk+ A1· 200 + gna· 5.8· gng1+5.086.57 + 200·19. 96 daN Incarcarea de la nivelul curent: A2· gnpc + 3.15 =19.8 ·312.57· 444.

43 .98 cm2 α*F cd 0.98 =41.84 ·5+28 693.25 ·300 A=b*h b=h=>b2=1743.4·2.015 [48] Greutatea specifica ϒ [daN/mc] 1700.35 34. 1.76 cm b=h=55 cm II.39 =130 798. PERETE EXTERIOR Nr.00 Incarcare normata gn=d·ϒ [daN/mp] 25.50 de calcul gc=n·gn [daN/mp] n 1.98 =>b= √ 1743.4·0.9·2500=1260 daN N=1260 ·5+16 587.14 = =1743. Crt strat 1 Denumirea stratului Tencuiala interioara mortar varciment M5 Grosime a d [m] 0.14 daN A= N 130 798. Evaluarea incarcarilor Incarcari permanente Perete exterior Element de Constructive 1.Facultatea de Constructii Proiect de diploma Greutate stalp: 0.

35 34.35 34.00 140.35 2.43 262.70 4 Tencuiala exterioara mortar varciment M5 0.00 210.43 2 Zidarie BCA 0.00 25.00 25.00 1.50 1.015 1700.06 gnze=262.35 283.00 2.15=1118. PERETE INTERIOR Nr.439 daN/ml Element de Constructive 7.100 20.50 1. Crt Strat Denumirea stratului Grosime a d [m] Greutatea specifica ϒ [daN/mc] Incarcare normata gn=d·ϒ [daN/mp] de calcul gc=n·gn [daN/mp] n 1 Tencuiala interioara mortar varciment M5 0.00 1.35 189.06·3.015 1700.15=825.93 daN/ml gcze=355.2·3.Facultatea de Constructii Proiect de diploma 2 Zidarie BCA 0.20 Total 355.200 700.50 3 Polistiren expandat 0.00 [49] .300 700.00 1.

43 . Crt strat 1 Denumire a stratului Tencuiala interioara mortar var-ciment M5 Grosime a d [m] 0.pardoseala rece Element de Constructive 2.50 de calcul gc=n·gn [daN/mp] n 1. Pardoseala rece-nivel current Nr.43 257.35 34.86 Planseu nivel curent.35 34.50 Total 190.00 1.Facultatea de Constructii Proiect de diploma Tencuiala exterioara mortar varciment M5 3 0.00 Incarcar e normata gn=d·ϒ [daN/mp] 25.015 1700.015 [50] Greutatea specifica ϒ [daN/mc] 1700.00 25.

00 1.pardoseala calda Element de Constructive Nr.00 350. Crt strat Denumire a stratului Grosim ea d [m] [51] Greutat ea specific a ϒ [daN/m c] Incarcare normata gn=d·ϒ [daN/mp] n de calcul gc=n·gn [daN/mp] .50 3 Strat de egalizare mortar ciment M10 0.5 g pr=644.35 72.35 472.00 1.00 54.63 Planseu nivel current.90 4 Gresie 0.00 48.140 2500.Facultatea de Constructii Proiect de diploma 2 Planseu BA monolit 0.020 2400.35 Total n 64.80 c g pr=477.030 1800.00 1.

00 25.00 1.030 1800.00 16.140 2500.90 4 Parchet 0.50 21.35 472.35 n Total g pc =444.43 2 Planseu BA monolit 0.35 34.Facultatea de Constructii 3.020 800.00 1. Crt strat Denumirea stratului Grosimea d [m] [52] Greutatea specifica ϒ [daN/mc] Incarcare normata gn=d·ϒ [daN/mp] n de calcul gc=n·gn [daN/mp] .50 1.43 Rampa scarii Element de Constructive Nr.35 72.60 c g pc =601.50 3 Strat de egalizare mortar ciment M10 0. Pardoseala caldanivel current Proiect de diploma 1 Tencuiala interioara mortar varciment M5 0.00 350.015 1700.00 54.00 1.

00 1.50 1.00 1.25 3 Trepte 0.80 Total n g sc=658.35 64. Crt Denumirea [53] Grosimea Greutate a specifica Incarcare .35 506.00 1.35 34.150 2500.00 25.98 Planseu tip terasa Element de Nr.020 2400.00 375.5 gcsc=888.43 2 Placa BA monolit 0.00 210.00 48. Rampa scarii Proiect de diploma 1 Tencuiala interioara mortar varciment M5 0.087 2400.015 1700.35 283.50 4 Gresie 0.Facultatea de Constructii 5.

35 - 5 Polistiren 0.150 20.001 - - 1.35 324.35 34.14 2 Strat de egalizare mortar ciment M10 0.60 Atic Element de Nr.00 1.Facultatea de Constructii Constructive Proiect de diploma strat 4.35 85.35 85.05 3 Beton panta 0.05 7 Placa BA monolit 0. Planseu terasa stratului d [m] ϒ [daN/mc] normata gn=d·ϒ [daN/mp] 1 Membrana bitum 0.00 1.35 0.00 350.50 8 Tencuiala interioara mortar varciment M5 0.43 Total gnt=744.030 2100.50 1.140 2500.100 2400.10 1.050 6 Strat de egalizare mortar ciment M10 0.00 63.35 4.015 1700.00 25.35 472.030 2100.00 63. Crt de calcul gc=n·gn [daN/mp] n Denumirea Grosime a Greutatea specifica [54] Incarcare gct=1005.72 .00 1.00 4 Folie polietilena 0.00 240.00 1.00 1.00 3.00 0.020 5.

00 25.015 1700. Atic Strat Proiect de diploma stratului ϒ [daN/mc] d [m] normata gn=d·ϒ [daN/mp] de calcul gc=n·gn [daN/mp] n 1 Tencuiala interioara mortar varciment M5 0.5 dan/ml gca=352.35 34.43 2 Zidarie BCA 0.36*0.00 210.50 1.015 1700.50 3 Tencuiala exterioara mortar varciment M5 0.00 gna=261*0.00 25.00 1.Facultatea de Constructii Constructive 7.45=158.45 =117.35 283.50 1.36 .300 700.56 dan/ml Incarcari variabile Incarcari cvasipermanente [55] 352.43 Total 261.35 34.

00 40.00 0.00 1.00 100.00 1.120 100.015 600.00 1. 1 2 3 Incarcari normate n( Gf) [daN/m2] Apartamente Coridoare.015 600.00 150.00 0.35 12.5=80*1.35 16.35 12.40 80.00 9. scari. Pereti despartitori Greutatea specifica ϒ [daN/mc] Incarcare normata gn=d·ϒ [daN/mp] de calcul gc=n·gn [daN/mp] n 1 Gips carton 0.50 300.00 9.crt. Crt strat Grosime a d [m] Denumirea stratului Constructive 1.00 1. [56] .00 1.50 qnpi=30*(Het-hp)= 30*(3.00 300.5=120 dan/mp Incarcari utile Nr.40 0.00 Incarcarea data din zapada Se determină conform CR1-1-3-2012 Cladirea este amplasata in localitatea Brasov. podeste Terasa Incarcari de calcul in fundamentala n (Gs) [daN/m2] Incarcari de calcul in gruparea speciala [daN/m2] 200.Facultatea de Constructii Proiect de diploma Pereti despartitori Element de Nr.00 12.50 450.00 40.15 Total 30.M.14)=100 dan/ml<200 dan/ml=> qnpi=80 dan/mp qcpi= qnpi*1.15 2 Vata minerala 0.15-0.40 120. Destinatie incapere U.20 3 Gips carton 0.50 1.

în amplasament.valoarea caracteristică a incărcării din zăpadă pe sol [kN/m2].k = 1. in amplasament Ct = 1 sk=μi Ce Ct s0.k = 2 [KN/m2].5∗ln 0.306 Iv(z) -intensitatea turbulentei.6 KN/m2 Incarcarea din vant Conform CR1-1-4-2012.15 qp(z)=cpq(z)*qm(z)=cpq(z)*cr2(z)*qb qb=600 Pa=60 daN/mp.Facultatea de Constructii Proiect de diploma sk= μi Ce Ct s0. [57] .35 16.expunere completa s0.5 ln z0 = 2.valoarea de referinta a preesiunii dinamice a vantului Factorul de rafala pentru presiunea dinamica medie a vantului la cota z deasupra terenului cpq(z)=1+7·Iv(z) √β Iv(z)= z 2. We=γIw cpe qp(ze) qp(ze) -este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluată la cota ze. ze-este înălţimea de referinţă pentru presiunea exterioară .12 -pentru clasa III de teren .31 =0. Presiunea vantului la inaltimea z deasupra terenului pe suprafete rigide ale structurii se deteremina cu relatia. γIw -este factorul de importanţă expunere. γIw=1.8 Ce = 1 . cpe -este coeficientul aerodinamic de presiune / sucţiune pentru suprafeţe exterioare . √ β =2.25 2.k μi – coeficient de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiș Ce – coeficient de expunere al amplasamentului construcție Ct – coeficient termic s0. sk – valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiș μi = 0.k – valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol.

012 daN/m2 d=15.02 ≥ 1 d 15.4 m Cazul d<e Plan Elevatie h 15.75 m e=min(b.5 m b=18.25 m -inaltimea deasupra terenului cpq(z)=1+7·0.pentru categoria III de teren qp(z)=cpq(z)·qm(z)=cpq(z)·cr2(z)·qb=3.14·0.5 S= e 31.413·60=81.15=15.4 m h=5*hniv=5·3.8)=22.25 2 )2=0.2h)=min(18.31.054*(ln ) =0.14 Factorul de rugozitate cr2(z) cr2(z)=kr2(z0)(ln z 16.4.15=100.Facultatea de Constructii Proiect de diploma zo=1 m -lungimea de rugozitate z= 16.413 zo 1 kr2(z0)=0.054.17m2≥10 m2 5 5 [58] .75 = =1.8 *5hniv= *5·3.306=3.

5 s Determinarea fortei taietoare de baza(Fb) Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental.53 daN/mp WE=γIw cpe qp(ze)= 1. se determina dupa cum urmeaza(relaţia 4.753/4=0.15·(-0.79 daN/mp WB=γIw cpe qp(ze)= 1. Ct-este un coeficient ale carui valori sunt functie de tipul structurii.Facultatea de Constructii Proiect de diploma =>cpe= -1.5.012 =-111.8)· 81.5 paragraful 4.forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental.15·(-1.15·0. se poate utiliza urmatoarea formula simplificata pentru estimarea perioadei fundamentale de translatie: T1=Ct H3/4 T1-perioda fundamentala a cladirii in secunde.58 daN/mp Incarcari exceptionale (seism) Conform paragrafului 1 din anexa B.8 (pentru zona B*) cpe=0.012 =-46. [59] .53 daN/mp WD=γIw cpe qp(ze)= 1.3.inaltimea cladirii masurata in metrii de la extremitatea superioara a infrastructurii considerata rigida Ct=0.5 (pentru zona E) WA=γIw cpe qp(ze)=1.75 m T1=0.05 H=15.012 =74. din normativul P100/2013 pentru proiectarea preliminara a cladirilor cu înaltimi pâna la 40 m.2 (pentru zona A*) cpe= -0.4 s <1. pentru fiecare directie orizontala principal considerata în calculul cladirii.8 (pentru zona D) cpe=-0.2.012 =-74.5)· 81. H.2)· 81. pentru fiecare directie orizontala principala considerata in calculul cladirii.15·(-0.8·81.2. P100/2013): Fb=γ1Sd(T1)ml F b .2.05·15.

7 sec T B=O .85 ( factor de corectie ) F b = 1.3 =6.2 · x 6. m – masa totala a cladirii λ = 0. Gruparea încărcărilor [60] .85 T1 ≤ TC  T  Sd (T1 ) = a g q a g = 0.factorul de importanta.5 S d (T1 ) 2.14 ⟹ β  T  = β 0 = 2.ordonanta spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale T 1 .Facultatea de Constructii Proiect de diploma γ 1 .065· m III. λ – factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental prin masa modala efectiva asociata acesteia.2 (Brasov) T C =0.5 = 0.q - clasa de ductilitate H structuri in cadre beton armat + cladiri cu mai multe niveluri si mai multe deschideri q= 5∗1.00 Sd (T1 ) .85 · m= 0.0769 · 0.0769 λ = 0.5 = 0.00 · 0.2· T C ⟹ T B=0.expunere al constructiei = 1.5 TB – perioada de control (de colt) Tc – perioada de control a spectrului de raspuns ag – acceleratia terenului g – acceleratia gravitationala Factor de comportare .

Gruparea efectelor structurale ale acțiunilor. În cazul acțiunii seismice.. având valoarea: Ψ0. ce are ponderea predominantă între acțiunile variabile.i Qk .i AEk – este valoarea caracteristică a acțiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de recurență. luată cu valoarea sa caracteristică Qk.i Q k .Facultatea de Constructii Proiect de diploma Gruparea încărcărilor se face conform indicativ CR 0-2012 : Gruparea efectelor structurale ale acțiunilor. IMR adoptat de cod ( IMR=100 ani ) Ψ2.5 Qk .i CALCUL DE REZISTENTA [61] . structurii funcșie de clasa de importan ță a construcției. relația de verificare la stări limită ultime se scrie după cum urmează: n m j=1 i=2 ∑ Gk .5Ψ 0.j – este efectul pe structură al acțiunii permanente j. 1+∑ Ψ 0. pentru verificarea structurilor la stări limită de serviciu: n m j=1 i =2 ∑ Gk . 1+ ∑ 1.i Q k .7. pentru verificarea structurilor la stări limită ultime: n m j=1 i=2 1.i – este un factor de simultaneitate al efectelor pe structură ale acțiunilor variabile i( i=2. luată cu valoarea sa caracteristică Qk.m) luate cu valorile lor caracteristice.3.35 ∑ G k . j +Qk .i – efectul pe structură al acțiunii variabile i. luată cu valoarea sa caracteristică Ψ0. j+1..1 – efectul pe structură al acțiunii variabile.i Gk.i – coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a acțiunii variabile Qi γI – coeficient de importanță a construcției.. j + γI A Ek + ∑ Ψ 2..i = 0.

Calculul se poate face pentru o fasie de 1m.coeficient de siguranta (= 1.special/ accidental) OB37: f yd = f yk 255 N = =222 .5 N f ctd= ct ctk = =1 γc 1. γ s 1.7 →309 2 .2 .5 – situatii permanente si tranzitorii = 1.situatii accidentale) Rezistenta de calcul la intindere a betonului α ∗f 1∗1. recomandãri [62] .15 – fundamental = 1 . rezultatul dimensionarii fiind prevazut apoi in toata placa.coeficient al conditiilor de lucru (=1) γ c .5 mm2 α cc . Placa fiind actionată numai de încărcări gravitationale.15 m γ s .coeficient partial de siguranta (= 1.5 mm2 α ct = 1 f ctk =1. Din acest motiv placa se poate schematiza sub forma unei grinzi avand inaltimea egala cu grosimea placii.Facultatea de Constructii Proiect de diploma 1.33 γc 1. se va calcula cu gruparea fundamentală: Betonul ales este de clasa C20/25 cu : Rezistenta de calcul la compresiune a betonului f cd = α cc∗f ck 1∗20 N = =13. Calculul plăcilor armate pe două direcții Conform SR EN 1992-1 Planseul isi transmite incarcarile la grinzile longitudinale.5 N mm2 Rezistenta de calcul la intindere a otelului Otel tip PC52: f yd = f yk 355 N = =308. γ s 1.15 mm 2 Reguli.

= =70 mm 2 2 2 l eff .47 m 2 2 λ=  t h f 140 .in camp armatura paralela cu latura mica a placii se aseaza mai aproape de partea inferioara a placii. fie cu calareti care se opresc la ¼ din lumina deschiderii mici a placii. cel putin ½ din aria armaturii din camp. se prelungesc dincolo de reazem . hf=14cm b=1000 cm Deschiderea de calcul este următoarea: ai=marimeareazemelor deschiderii=min ( ) l effx 1=l x1 +2 · hf 140 =5800+2 · =5290 mm=5.Facultatea de Constructii Proiect de diploma Grosimea placilor din beton armat se determina prin calcul ca urmare a verificarilor in starile limita ultime sau de exploatare normala tinand seama totodata de criterii economice. Barele se pot intrerupe in campul alaturat la ¼ din lumina masurata dupa deschiderea mica. pe fiecare directie. ancorandu-se conform prescriptiilor. Armatura pe reazem se aseaza uniform distribuit pe laturile placii si se poate reduce cu 50% in fasiile de margine. Barele ridicate din camp se completeaza fie cu barele ridicate din campul alaturat.94 m 2 2 l effy 1=l y 1 +2· hf 140 =3325+2· =3465 mm=3.72<2⟹ placaarmata pe 2 directii l eff . La placile cu . x Stabilirea inaltimilor utile pe cele doua directii: d x =hf −c nom − ∅slx 10 =140−20− =115mm 2 2 d y =hf −c nom−∅sly − ∅ sly 10 =140−20−10− =105 m m 2 2 [63] . y =1. l2 2 l 1 Sectiunea armaturii de rezistenta rezulta din dimensionare. de necesitati de tipizare a cofrajelor si armarii precum si de conditiile tehnologice de executie. La placile incastrate pe contur.

Daca se adopta o armatura cu diametrul de 10mm. distanta efectiva pana la centrul de greutate va fi: ∅ 10 aeff =c nom + =20+ =25 mm> amin =10 mm 2 2 Secțiunea de armătură rezulta astfel: In câmp: [64] . pana la centrul de greutate al armaturilor de rezistenta este amin=10mm.Facultatea de Constructii  Proiect de diploma Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton: { ∅ s=10 mm c min =max 15−5=10 mm 10 mm c nom=c min + ∆ c tot =10+10=20 mm Distanta minima in functie de rezistenta la foc.

036 → ω x =0.33 f cd 13.61mm 2 f yd 309 Se adopta: ∅ 8/14 A sx=359 mm 2 Valorile procentelor minime si maxime de armare: A si min =max { } f ctm 2.2 ·b · d=0.044 →ω y =0.0013 · b ·d =0.33 mm 2 f yk 355 0. M y =658 daNm μx = Mx 4 = 2 b · d x · f cd A sx =ω x ·b · d x · 640 ·10 =0.5 · A si max =0.5· · 103 · 115=356.0013 ·103 ·115=149.5 mm2 0.0356 ·1 03 ·115 · =176.33 mm2 →356.04 · b · d=0.04 · 103 · 115=4600 mm 2 μy= My b · d 2y · f cd = 658· 104 =0.33 =0.0356 3 2 10 · 115 ·13.33 [65] .0461 103 ·1052 ·13.Facultatea de Constructii Proiect de diploma M x =640 daNm .

0566 10 3 · 1152 ·13.04 · b · d=0.33 =0.0013 · b ·d =0.2 ·b · d=0.0013 ·103 ·105=136.5· · 103 · 105=325.35 mm2 f yk 355 0.054 →ω x =0.33 f cd 13.5 mm2 0.33 =0.04 · 103 · 105=4200 mm2 Pe reazeme: M x =967 daNm .Facultatea de Constructii Proiect de diploma f cd 13.81mm 2 f yd 309 Se adopta:∅ 10/20 A sx =393 mm2 [66] . M y =935 da Nm μx = Mx b · d 2x · f cd = A sx =ω x ·b · d x · 967 ·10 4 =0.5 · A si max =0.81mm 2 f yd 309 A sy =ω y · b · d x · Se adopta: ∅ 8/15 A sy =335 mm2 Valorile procentelor minime si maxime de armare: A si min =max { } f ctm 2.35 mm2 → 325.0566 ·1 03 ·115 · =277.0461· 10 3 · 105· =208.

04 · b · d=0.5 · A si max =0.0013 ·103 ·115=149.0013 ·103 ·105=136.0673 103 ·1052 ·13.0013 · b ·d =0. Calculul grinzilor Grinda transversala 250x500 mm [67] .35 mm2 f yk 355 0.35 mm2 → 325.063→ ω y =0.5 mm2 0.33 f cd 13.2 ·b · d=0.2 ·b · d=0.5· · 103 · 115=356.04 · 103 · 115=4600 mm 2 μy= My b · d 2y · f cd = A sy =ω y · b · d x · 935· 10 4 =0.33 mm 2 f yk 355 0.0673· 1 03 · 105 · =304.5· · 103 · 105=325.5 mm2 0.84 mm2 f yd 309 2 Se adopta:∅ 10/20 A sy =393 mm Valorile procentelor minime si maxime de armare: A si min =max { } f ctm 2.33 =0.33 mm2 →356.04 · 103 · 105=4200 mm2 I.Facultatea de Constructii Proiect de diploma Valorile procentelor minime si maxime de armare: A si min =max { } f ctm 2.0013 · b ·d =0.04 · b · d=0.5 · A si max =0.

4 daNm Mreazem=14188.dur=20mm cmin= max cmin. Daca se adopta o armatura cu diametrul de 20 mm.Facultatea de Constructii Proiect de diploma Calculul armaturii longitudinale a grinzilor Determinarea momentelor maxime in camp si in reazem pentru grinzi a fost efectuat cu ajutorul programului automat de calcul Etabs In urma acestui calcul au rezultat urmatoarele valori ale momentelor: Mcamp=6016.0 daN Stabilirea inăltimii utile a ginzii : ∅ 20 d=hnn −c nom− sl =500−30− =460 mm 2 2 Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton: cmin.b=10mm 10 mm c nom=c min +∆ c tot =20+10=30 mm Distantă minimă in functie de rezistenta la foc.2 daNm T=12008. distanta efectiva pana la centrul de greutate va fi: ∅ 20 aeff =c nom + =30+ =40 mm>a min=30 mm 2 2 Lăţimea activă Latimea activa de placa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: [68] . pana la centrul de greutate a armaturilor de rezistenta este amin=12mm.

1·4000=800 mm beff= min Sectiunea de armătură rezulta astfel: În câmp. grinda se dimensioneaza ca o sectiune T simplu armata: Verificarea pozitiei axei neutre beff 1685 = =6.33 b h h 1685 14 14 μ< eff · p 1−0.1L0.013 → ω x =0.0151 2 2 beff · d · f cd 1685 · 460 · 13.5+2000+250=3837. deci calculul armăturii se face ca şi la secţiuni dreptunghiulare 4 M 6016.33 A s =ω x · b g 1 · d x · f cd 13.62c m 2 Pe reazeme.1L0=0.5 · =0.20 bg d d 250 460 460 ( ) ( ) → axa placa .i+bw=635+800+250=1685 mm b1+b2+bw=1587.90 mm2 f yd 309 Se adopta:3 ∅18 A sx =7.Facultatea de Constructii Proiect de diploma ∑beff.45 mm2 f yd 309 2 Se adoptă:3 ∅ 25 A sx =14.0151 ·1685 · 460 · =504.5 · p = · 1−0.5 mm b= 3425 mm b= 4250 mm b1=0.2·b1+0.1=0.2·1587.73 cm Valorile procentelor minime si maxime de armare: [69] neutră intersectează .33 =0.4 · 10 μ❑= = =0. grinda se dimensioneaza ca o sectiune dreptunghiulara: μ❑= M 14188.2319· 250 · 460· =1150.201 →ω x =0. placa situindu-se in zona comprimata a grinzii.74> 0.5·(3425-250)=1587.2·2000+0.1·3175=635 mm beff 2=0.5 mm b2= 0.085 b g · d 2 · f cd 250 · 4602 ·13.5 bg 250 M Ed .2· 104 = =0.33 A i=ω x · beff · d x · f cd 13.2319 b g 1 · d 2 · f cd 250 · 4602 · 13.1 6016.5·(4250-250)=2000 mm beff 1=0.4 ·10 4 μ= = =0.5+0.2·b2+0.33 =0.

08 KN> VRd.c·k(100 ρt ·fck)1/3++kσcp]·b·d CRd.08 KN VRd.18 =0.12 1.04 · 250 · 460=4600 mm2 Se verifica distanta intre bare s nh .33 mm2 f yk 355 2 0.0013 ·250 · 460=149. min =25 mm 2 dg.035+k2/3fck1/2=0.Facultatea de Constructii A si min =max { Proiect de diploma } f ctm 2.45 kN Deoarece solicitarea de calcul este mai mare decat capacitatea portanta a grinzii fara armatura specifica : VEd=120.c=[(0.cmin=(υmin+kσcp)·b·d υmin=0. [70] .94 kN este nevoie de armatura transversala.min =max s h .cmin=(0.0013 · b ·d =0.dimensiunea agregatului dg=16 mm Calculul la forta taietoare: VEd=12008 daN=120.04 · b · d=0.5· · 250· 460=356.5mm 0.007·20)1/3]·250·460=72938 N=72.c= 0.33 mm2 → 356.5 η =1 ρ k=1+ √ t= A sd 762 = =0.82·0)·250·460=26450 N= 26.76<2 460 σcp=0 (forta axiala s-a neglijat) VRd.035·1.22 VRd.76· (100·0.eff = { ∅max =25 mm d g +5=21 mm 250−(2· 40+ 3· 25) =47.007 b · d 250 ·460 200 =1+ d √ 200 =1.12·1.94 kN VRd.5 mm> s nh.23+1.c=[(CRd.762/3·201/2=0.2 ·b · d=0.c=72.5 · A si max =0.

7 · 2.48 mm2 4 4 s= A sw · f ywk · ctgθ · z V Ed s= 100.6·(1- f ck 20 )= 0.5 · 414 =192 mm ≅190 mm 120080 φ w. eff = A sw 100.max.08 · √ 20 = =0.6·(1)=0.max =α cw · b · z · υ1 · f cd · 1 ctgθ+ tgθ αcw=1 z=0. va fi : { h w 450 = =125 mm 4 4 s ≤min 150 mm 7 ·d BL=7 · 18=126 mm Se aleg etrieri de Φ8 OB37. in zona critica.55 250 250 V Rd .5 V Rd . respectiv 150 mm în zona de câmp.08· √ f ck ≥ φ wmin= s·b f yk φ w. pentru valoarea maxima a ctgθ=2.65 kN π 3.48 0.9·460=414 mm υ1=υ=0.0015 ≥ φwmin = =0.14 A sw =2 · ∅2 · =2 ·8 2 · =100.5+ 1 2.5 =261658.55· 13. ( As ) ≤ ( As ) sw sw eff max [71] .9·d=0.33 · 1 2.max =1· 250 · 414 · 0.Facultatea de Constructii Proiect de diploma Se determina capacitatea portanta a diagonalelor comprimate de beton VRd. eff = A sw 0.00104 s · b 190· 250 355 Conform P100/2013 distanta dintre etrieri.48 ·221.70 N =261. dispusi în zona reazemelor la 100 mm.

97 mm❑ 2· f ywd 2· 221.386 ( As ) = 100.33 · b= · 250=2.1 daNm Mreazem=6597.48 260 sw eff Grinda longitudinala 250 x 400 mm Mcamp=2249.Facultatea de Constructii ( As ) sw = max Proiect de diploma α cw · υ · f cd 1 ·0.7 =0.55 · 13.2 daNm T=7538 daN Stabilirea inăltimii utile a grinzii: [72] .

b=10mm 10 mm c nom=c min +∆ c tot =20+10=30 mm Distantă minimă in functie de rezistenta la foc. pana la centrul de greutate a armaturilor de rezistenta este amin=12mm. distanta efectiva pana la centrul de greutate va fi: ∅ 20 aeff =c nom + =30+ =40 mm>a min=30 mm 2 2 Lăţimea activă Latimea activa de placa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: beff= min ∑beff.i+bw=1130+850+250=2230 mm b1+b2+bw=2825+2125+250=5200 mm [73] .dur=20mm cmin= max cmin.Facultatea de Constructii d=hnn −c nom− Proiect de diploma ∅sl 20 =400−30− =360 mm 2 2 Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton: cmin. Daca se adopta o armatura cu diametrul de 20 mm.

1·5650=1130 mm beff 2=0.87 mm 0.2 2 2 A si min =max 0.92>0.1693 ·250 · 360· =657.1L0.5· 355 · 250· 360=278. grinda se dimensioneaza ca o sectiune dreptunghiulara: μx = M 6597.5 bg 250 M Ed .33 A ix =ω x · b eff · d x · f cd 13.33 A sx =ω x ·b g 1 ·d x · f cd 13.152 →ω x =0. placa situindu-se in zona comprimata a grinzii.31 mm2 f yd 309 Se adoptă:3 ∅18 A sx =7.0101 2 2 b eff ·d · f cd 2230 · 360 · 13.0013 · b · d=0.1L0=0.0101· 2230 ·360 · =349.2· 104 = =0.1· 104 μ= = =0.0013 ·250 · 360=117 [74] .62 c m2 Pe reazeme.33 b h h 2230 14 14 μ< eff · p 1−0.62cm 2 Valorile procentelor minime si maxime de armare: { } f ctm 2.Facultatea de Constructii Proiect de diploma b= 5900 mm b= 4500 mm b1=0.1· 10 = =0.5·(4500-250)=2125 mm beff 1=0.33 =0.1·4250=850 mm Sectiunea de armătură rezulta astfel: În câmp.052 b g · d 2 · f cd 250 · 3602 · 13. deci calculul armăturii se face ca şi la secţiuni dreptunghiulare 4 μx = M 2249.5 · =0.2·2125+0.34 bg d d 250 360 360 ( ) ( ) → axa neutră intersectează placa .5 · p = · 1−0.2·b1+0.87 mm →278.33 =0. grinda se dimensioneaza ca o sectiune T simplu armata: Verificarea pozitiei axei neutre beff 2230 = =8.1=0.1 2249.2·b2+0.006 → ω x =0.1693 b g 1 · d 2 · f cd 250 · 3602 · 13.78 mm2 f yd 309 Se adopta:3 ∅14 A sx =4.2·2825+0.5 · f yk ·b · d=0.5·(5900-250)=2825 mm b2= 0.

5 η =1 ρ t= A sd 462 = =0.48 N=40.max.40 kN VRd.22+1. Se determina capacitatea portanta a diagonalelor comprimate de beton VRd.75(100·0.cmin=(0.22 VRd.38 KN VRd.80 kN Deoarece solicitarea de calcul este mai mare decat capacitatea portanta a grinzii fara armature specifica : VEd=75.c= 0.38kN > VRd.752/3·201/2=0.04 · b · d=0.c=[(CRd.035+k2/3fck1/2=0.12 1.75<2 360 σcp=0 (forta axiala s-a neglijat) VRd.cmin=(υmin+kσcp)·b·d υmin=0.18 =0.c=19.04 · 250 ·360=3600 mm 2 Se verifica distanta intre bare { s nh .75·0)·250·360=19800 N= 19.min =max ∅max =18 mm d g +5=21 mm s h .80 kN este nevoie de armatura transversala.c·k(100 ρt ·fck)1/3++kσcp]·b·d CRd.max =α cw · b · z · υ1 · f cd · 1 ctgθ+ tgθ αcw=1 [75] . pentru valoarea maxima a ctgθ=2.12·1.eff = 250−(2· 40+ 3· 18) =58 mm>s nh=21 mm 2 Calculul la forta taietoare: VEd=7538 daN=75.005 b · d 250 ·360 k=1+ √ 200 =1+ d √ 200 =1.Facultatea de Constructii Proiect de diploma A si max =0.005·20)1/3]·250·360=40407.5 V Rd .035·1.c=[(0.

33 = · 250=2.5+ 2.7 · 2.9·360=324 mm f ck 20 )= 0. eff = A sw 0.55 250 250 υ1=υ=0.7 A =0.6·(1)=0.55 · 13.0012 ≥ φwmin = =0.78 kN π 3.distanta dintre etrieri.00104 s · b 230 ·250 345 Conform P100/2013 .97 mm ( s ) 2· f · b= 1 ·0.55 2· 221.6·(1- V Rd .304 ( s ) = 100.Facultatea de Constructii Proiect de diploma z=0.48 0.5 ·324 =239.08· √ f ck ≥ φ wmin= s·b f yk φ w. in zona critica. eff = A sw 100. va fi : { hw 400 = =100 mm 4 s ≤min 4 150 mm 7 ·d BL=7 · 14=98 mm Se aleg etrieri de Φ8 OB37.48 330 ≤ eff sw max cw max cd ywd sw eff [76] 2 . dispusi în zona reazemelor la 100 mm.14 A sw =2 · ∅2 · =2 ·8 2 · =100.37 mm ≅230 mm 75380 φ w. respectiv 150 mm în zona de câmp.38 N=204.48 ·221.9·d=0.max =1· 250 ·324 ·0.5 =204 776. A sw s A sw s ( ) ( ) A α ·υ·f · 13.48 mm2 4 4 s= A sw · f ywk · ctgθ · z V Ed s= 100.08 · √ 20 = =0.33· 1 1 2.

acoperirea minima cu beton.Facultatea de Constructii II.2.strat de acoperire cu beton. 2 2 d  h  d1.acoperirea cu beton nominal.reprezinta inaltimea zonei active a sectiunii de beton.toleranta admisibila.  20 d1  d 2  aeff  30   30   40mm. In urma unui calcul static automat au rezultat urmatoarele valori de calcul ale solicitarilor in starea limita ultima (SLU): Primul caz: [77] . 2  550  40  510mm. Proiect de diploma CALCULUL STALPILOR Stalp central: 550 x 550 mm Armarea se considera ca fiind armare simetrica: C nom  C min  Ctol  20  10  30mm. Cnom. d. d1. ∆Ctol. Cmin.

z  23. y  37. t 0 )  0afEqp.77  eff .70kNm.78. n unde: [78] . z  eff . t 0 )  M 0 Eqp. y  50.8   2. Nodul superior: max N Ed  1613. Durata de actiune a incarcarilor se poate lua in considerare pentru valoarea efectiva a curgerii lente: M 13. M 0afEd . z  38.Facultatea de Constructii Proiect de diploma Nodul inferior: max N Ed  1640.78kNm. M 0afEd . u 2  ( 550  550 ) umiditatea mediului 50% si => .92kNm. y  3.8  28. t 0 )  3. z  3.65kN.  (.77 kNm. t0=30 zile.32  2. M 0 Eqp. y M af 0 Ed .32 Nm.8. z  13. Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C20/25. z   (. z  18. y   (. 2  Ac 2  550  550 h0    275mm. M 0 Eqp.56kNm. y  17.70kN.55kNm.78 M 0 Ed . Nodul superior M 0 Eqp. M 0afEd .92 Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete: 20  A  B  C lim  . 18. M 0afEd .67 Nm. In starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi. 37.permanenta: Nodul inferior M 0 Eqp. y  28.83.

z )   y. M 0afEd .y  C z  1 .7  M oEd . z  lim .63 1.92  2. y  62. 6.Facultatea de Constructii Proiect de diploma Az  1 1   0.70  10 3   0.77 kN.2  2. n 0.48.7  37. Nodul superior: [79] .z  I c( y.44. 23.55  50. z  13.33 lim. 240. n 0. z )   h 550   240. 1  0.z) Ac l0 ( y .70 20  A  B  C 20  0.49   52. y 1  0.34. Deoarece   lim efectul de ordin II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului. 12 12 1575  6. z (inf) M oEd . N Ed 1640.5  H niv  0.55.22.2  2.63. z 1  0.41. Ac  f cd 550  550  13.22  2.55  1 .7  18.53kNm.43  1. z ) i( y .41 N Ed 1640.23mm.23 l0 ( y . z (sup) M oEd .22  2.78 Ay  1 1   0.64. 50. z )  0.   y .33  550  510 z.5  3150  1575mm.44 lim.48.78  2. y (sup)  1 .2   eff . y  1  2   z .41 20  A  B  C 20  0.2   eff . y    50. f cd  b  d 13. y  1  2  0.22kNm.64  1.70 10 3 n   0.7  C y  1 . z  i( y . y (inf) M oEd .43. Cazul al doilea: Nodul inferior: af N Ed  1013.83 B z . M 0max Ed . 1  0.49.

z  13. t 0 )  0afEqp.22 M 0 Ed .25kNm. Nodul superior: M 0 Eqp. t0=30 zile. y   (. z  38.77  eff . M 0 Eqp.8. M 0 Eqp.32  1. u 2  (550  550) umiditatea mediului 50% si => Durata de actiune a incarcarilor se poate lua in considerare pentru valoarea efectiva a curgerii lente: M 13. Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C20/25. y M af 0 Ed .permanenta: Nodul inferior: M 0 Eqp. z  3. t 0 )  M 0 Eqp.Facultatea de Constructii Proiect de diploma af N Ed  1023. z   (. 62. y  38.8   3.8  28.32 Nm. y  17.53 Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete: 20  A  B  C lim  . t 0 )  3. 2  Ac 2  550  550 h0    275mm. y  3.72.  (. z  eff . n [80] . y  28. 13.77 kNm. M 0max Ed .67 Nm. M 0afEd .56kNm.95.77kN. Iar in starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi.47 kNm. z  17.

69.7  M oEd . z  78.25.33 lim.47 20  A  B  C 20  0. f cd  b  d 13. y (inf) M oEd . Cazul al treilea: Nodul inferior: af N Ed  924. Ac  f cd 550  550  13. z  lim . z ) i( y .01kN.2   eff . 1  0. n 0. z (inf) M oEd .55.5  H niv  0. y  1  2   z .y N Ed 1013. 1  0.z) Ac l 0( y .Facultatea de Constructii Proiect de diploma Az  1 1   0.46. z (sup) M oEd .53  3. z )   h 550   240.27. y (sup)  1.32 lim. z 1  0.77 10 3 n   0. M 0afEd .z  I c( y.95 Ay  1 1   0.5  3150  1575mm.15  2. 6. z )   y.24 kNm. 12 12 1575  6.74 1.55 1.   y .2  1. 17.72 Bz . z.25 20  A  B  C 20  0. y    89.7  62.39. y 1  0.46   49.77  10 3    0.7  C y  1. 38. Nodul superior: [81] . Deoarece   lim efectul de ordin II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului.55.7  13.32.39. 240. M 0max Ed .74.15  3. n 0.15.22  2.2  3.23 l 0 ( y .25 N Ed 1013.25  1.33  550  510 C z  1.2   eff .55  49. z  i( y . y  1  2  0. z )  0.23mm.27  1.18kNm. y  17.

t0=30 zile. z  eff . t 0 )  3.93kNm. y  3.67 Nm.Facultatea de Constructii Proiect de diploma af N Ed  903.77  eff . z  39. z  13.32 Nm.8   0. t 0 )  M 0 Eqp.77 kNm.66. t 0 )  0afEqp. Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C20/25. M 0 Eqp. z   (.26. y   (.56kNm. y  17. Nodul superior: M 0 Eqp. 17.  (.8. n [82] .24 M 0 Ed .97 kN.permanenta: Nodul inferior: M 0 Eqp.32  6. z  3. y M af 0 Ed . y  28. u 2  ( 550  550 ) umiditatea mediului 50% si => .8  28.22kNm. z  38. y  20. In starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi. 2  Ac 2  550  550 h0    275mm. M 0 Eqp. M 0max Ed . 78.18 Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete: 20  A  B  C lim  . M 0afEd . Durata de actiune a incarcarilor se poate lua in considerare pentru valoarea efectiva a curgerii lente: M 13.

44. y  1.22 20  A  B  C 20  0. n 0. 240. 1  0.26 Bz .66 Ay  1 1   0. z )   y.18  2. Deoarece   lim efectul de ordin II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului. y (sup)  1 .7  17.13  3. y 1  0.7  M oEd . z 1  0.55. n 0.22 20  A  B  C 20  0.88 1.83. y  1  2   z . y (inf) M oEd . z )  0. 20.54.54 lim.93  1 . f cd  b  d 13.55  41.13.33 lim.2  0.7  78.88. z (sup) C y  1 .y  M oEd . z  i( y .83.2   eff .01  10 3   0.5  H niv  0.5  3150  1575mm. y    41.24.24.23mm.   y . 12 12 1575  6.65   120. z (inf) C z  1 . 6.2  6.Facultatea de Constructii Proiect de diploma Az  1 1   0.22.33  550  510 z.z  I c( y. z )   h 550   240. 39. Ac  f cd 550  550  13.7  M oEd . 1  0. Calculul armaturii longitudinale: Excentricitatea provenita din imperfectiune: ei=Өi ·l0/2 [83] . z  lim .6  10 3 n   0.23 l 0 ( y .44  1.65. N Ed 924.z) Ac l0( y .24  3.13  2. z ) i( y .22 N Ed 10871.2   eff .

max af M Ed .tot As1  As 2 Stalpii se armeaza simetric .00065 Ө0 =1/200=0. af af M Ed .02  37. y  N Ed  ei  50. Al treilea caz: af af M Ed .01  0. z  N Ed  ei  17.24  924.70  0.02  56.13 αn= √ 0.51 Deoarece excentricitatile au valori mai mici decat 20 mm. z  M Ed .Facultatea de Constructii Proiect de diploma Өi= Ө0· αh ·αn=0.22  924.5(1+ 1 ) =1 m m=1 => ei=0.25  1023.55  1640.005 αh =2/ √ l = 0. Moment de calcul corectat cu excentricitate: Primul caz: af max M Ed .51kNm. y  M Ed . la care se face calculul armaturilor este cazul III: M Ed .  Solicitarea cea mai defavorabila. z  M Ed .53  1023.72kNm. z  M Ed .01  0. y  N Ed  ei  20.02  38.02  83. se adopta excentricitatile urmatoare ei= 20 mm. z  N Ed  ei  78. y  M Ed . y si M Ed .36 kNm. se face pe baza valorilor: [84] Determinarea armaturii totale .  As1  As 2  2  As1 . y  N Ed  ei  62. af max M Ed . Al doilea caz: max af M Ed . z .77  0.70kNm.77  0. Determinarea ariilor de armatura longitudinala: As . z  N Ed  ei  23.72kNm.02  96.02  83.70  1640.70  0. y  M Ed .00kNm.

017.1  N Ed  0.08.33 As .1” dupa Zoltan Kiss si Traian d  0. d1 d 2 40    0.tot  0.Facultatea de Constructii y  z  M Ed .1  924.  se adopta 12 20 As .33  96.6 b) avand h max  0. tot conform figurii 3.07   0 Onet. 550  550 2  13. z bz  hz2  f cd Proiect de diploma  38.72 10 6  0.22. z  h y . h h 450 Conform “ Proiectarea structurilor din beton dupa SR EN 1992. y b y  h y2  f cd M Ed .03mm2   f yd As .002  550  550  605mm    As .min  max   .01  10 3  299.04  550 2  12100mm2 . 550  550 2  13.min  605mm 2 .max  0.70 10 6  0.eff  12  314mm2  3768mm2 [85] .043. b y . As . 309 2  0. z  f cd 550  550  13.04  Ac  0.33 N Ed 924.0110 3    0.

M Rd . Unde:  n  este coeficientul care se determina in functie de valoarea de calcul a fortei axiale de N compresiune Ed si forta axiala capabila la compresiune centrica. y    1. din “ Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992. N Rd 5196637 Din tabelul 3. y    n  M Ed . calculate in ipoteza compresiunii excentrice drepte.tot. [86] N Ed .31. z reprezinta momentele incovoietoare capabile pe cele doua directii.6. sub actiunea fortei axiale de calcul Primul caz: N Rd  b  h  f cd  As .Facultatea de Constructii Proiect de diploma Verificarea la compresiune excentrica oblica: Sectiunea obtinuta se verifica la compresiune oblica cu relatia: n  M Ed .33  3768  309  5196637 N . z       M Rd . N Rd  550  550 13.1” N Ed  n  1. .00. N Ed 1640700   0.175 in functie de raportul N Rd . z   M  Rd . y si M Rd .eff  f yd .

33  3768  309  5196637 N . Al doilea caz: N Rd  b  h  f cd  As .564  442.33  0.075 in functie de raportul N Rd .  bst   550   aeff   1640700    40    2   2   385564500 Nmm  385. d st N Ed 1640700 C    0.6. M  4  314  309  (510  40)  182408880 Nmm  182.eff  f yd .tot.175  1.15  0.564kNm.24  1.8 XC    C   M C  f cd  hst     C  d st2   1  .694kNm. 2  d st   C .33  550  0.09  0.1” N Ed  n  1. N Rd  550  550 13.175 83.00. M N  N Ed   M Rd ( y . M  As 2   s  (d st  aeff ). 1.19.8 Nmm  645.  1.54. N Ed 1023770   0. z )  645.54   M C  13.85  182.408kNm.36       442.408  385. 2   0.8  0.694  0.Facultatea de Constructii Proiect de diploma  M  0. din “ Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992.51   56. M C  f cd  h     C  d st  d st  (1  XC ).8  0.00.54  510 2   1    2    645851987. N Rd 5196637 Din tabelul 3. hst  d st  f cd   550  510  13.694   442. M Rd  M C  M  M N .85kNm. [87] .

585kNm.33  3768  309  5196637 N . N Ed 924010   0.8 XC    C   M C  f cd  hst     C  d st2   1  . d st N Ed 1023770 C    0. M Rd  M C  M  M N .408kNm.408  240.8  0. 1.183   392.00.058 in functie de raportul N Rd . M  As 2   s  (d st  aeff ).08  0.tot. [88] .  1.360  182.33  550  0. hst  d st  f cd   550  510  13.00   37.6.342  510 2   1    2    450360938.342. din “ Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992.eff  f yd .1” N Ed  n  1.8  0.585  392.342   M C  13.  bst   550   a eff   1023770    40    2   2   240585950 Nmm  240. z )  450.17.183kNm. Al treilea caz : N Rd  b  h  f cd  As .183  0.27  1.00.360kNm. M  4  314  309  (510  40)  182408880 Nmm  182.19  0. N Rd  550  550 13.Facultatea de Constructii Proiect de diploma  M  0. 2   0.72       392. N Rd 5196637 Din tabelul 3.075 83. 2  d st   C .075  1. M C  f cd  h     C  d st  d st  (1  XC ).8 Nmm  450. M N  N Ed   M Rd ( y .33  0.

00.33  550  0. M C  f cd  h     C  d st  d st  (1  XC ).308.8  0.978kNm.1.978  182.058  1. Lungimea zonelor critice se obtine in functie de clasa de ductilitate (M) cu relatiile urmatoare: [89] .408  217.  1. d st N Ed 924010 C    0.308   M C  13. hst  d st  f cd   550  510 13. 1.244  0.09  0.8  0. M  As 2   s  (d st  aeff ).elastic semnificative.70   96.00.308  510 2   1    2    411978389.142  377. M Rd  M C  M  M N . M N  N Ed   M Rd ( y .  bst   550   aeff   924010    40    2   2   217142350 Nmm  217. 2   0.Facultatea de Constructii Proiect de diploma  M  0. care prezinta l deformatii post. d bw  6mm Se alege dbw= 8 mm.33  1.8 XC    C   M C  f cd  hst     C  d st2   1  . zonele de la extremitati pe o distanta cr se vor considera zone critice.058 38.24  0. M  4  314  309  (510  40)  182408880 Nmm  182.142 kNm.244   377.72       377.408kNm.33  0.6 Nmm  411.244kNm. Calculul armaturii transversale: Diametrul armaturii transversale trebuie sa respecte conditia urmatoare pentru clasa de ductilitate “ H”. Conform SR EN 1992. z )  411. la stalpii participanti la structuri antiseismice. 2  d st  C .

Conditiile pentru realizarea acestor cerinte. [90] .025% in restul zonelor critice. la primul nivel.  6  6  450mm  450 mm   450mm  lcr  600mm.  400mm   S cl . limitandu-se la cr In zonele critice se prevad etrieri si agrafe.72  3  hc 550 lungimea zonelor critice nu se extind pe toata lungimea stalpului. Se adopta  8 / 150mm - distanta intre etrieri in afara zonei critice a stalpilor:  20  d bl  20  20  400mm  S cl . 2  2  175mm  S cl . care sa asigure ductilitatea necesara si impiedicarea flambajului local al barelor longitudinale.035% in zona critica a stalpilor de la baza lor. - S cl . l  600mm. sunt urmatoarele: - procentul minim de armare transversal va fi: 0.max  400mm. lcl 3150   5. 0. pentru clasa de ductilitate “M”.Facultatea de Constructii Proiect de diploma  hc  550mm  550mm  l  3150  cl   lcr  max   max   max  525mm. Se adopta  8 / 200mm .max  min  min( b. h)  550mm . Armatura transversala se dispune astfel incat sa se realizeze o stare de solicitare triaxiala eficienta.max  160mm.max distanta dintre etrieri in zona critica a stalpilor:  8  d bl  8  20  160mm  b 550  40   min  0   255mm.

d1. M 0afEd .76kNm.56kNm. h0. z  14. y  92. Cmin. M 0 Eqp.reprezinta inaltimea zonei active a betonului. Cnom.strat de acoperire cu beton. 2  450  40  410mm. z  17.67 Nm.2.acoperirea cu beton nominal.permanenta: Nodul inferior: M 0 Eqp. z  10.toleranta admisibila. M 0afEd .49kNm. Nodul superior: max N Ed  1009. ∆Ctol.86kNm. M 0afEd . Nodul superior: [91] . y  50.34kNm. In starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi.76kN. 2 2 d st  h  d1.65kN.Facultatea de Constructii Proiect de diploma Stalp marginal: 450x450 Armarea se considera ca fiind armare simetrica: C nom  C min  Ctol  20  10  30mm. y  68.  20 d1  d 2  aeff  30   30   40mm.acoperirea minima cu beton. In urma unui calcul static automat au rezultat urmatoarele valori de calcul ale solicitarilor in starea limita ultima (SLU): Primul caz: Nodul inferior: max N Ed  1027. M 0afEd .

76 10 3 n   0. y 1  0. 17. t0=30 zile.34 Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete: 20  A  B  C lim  .8  50.07 Ay  1 1   0. y (inf) M oEd .43 lim.2   eff . z  [92] .53   59.  b  h0 13. M 0 Ed 14.  (.86 20  A  B  C 20  0. u 2  ( 450  450 ) umiditatea mediului 50% si => Durata de actiune a incarcarilor se poate lua in considerare pentru valoarea efectiva a curgerii lente: M 10.06kNm.70. y  1.53. n 0.8   2.22  2.56  2.41.8.7  N Ed 1027.y  f cd C z  1. y  70. y (sup)  1.22  2. t 0 )  M 0 Eqp M 0 Ed  2 . 1  0.22.33  450  410 M oEd . t 0 )  0 Eqp  2.67  2. z (sup) M oEd .7  68. Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C20/25.30.Facultatea de Constructii Proiect de diploma M 0 Eqp. y   (.38 0 N Ed 1027. Ac  f cd 450  450  13.7  14.07 Bz .07.34  2.49  1.76  eff . z   (. n 0.70. n 1 1 Az    0.43.380.70  1.70 1.7  C y  1.65. M 0 Eqp.21kNm. 1  0.38 0 20  A  B  C 20  0. t 0 )  2.07. y    57.33 lim.56  eff . 2  Ac 2  450  450 h0    225mm.2  2. z 1  0.76  103   0.2   eff . z.2  2. y  1  2   z . 92. z  13. 68. z (inf) M oEd .

55mm.92kN. 8.76kNm. z )   y.z  I c( y. Nodul superior: af N Ed  707. M 0afEd .8. M 0max Ed . z  10. M 0 Eqp.30. 2  Ac 2  450  450 h0    225mm.30 kNm.01.  (. z  11. Nodul superior: M 0 Eqp.55 l0 ( y . M 0 Eqp. z ) i( y .25kNm. t 0 )  2.12kNm. y  50.13kNm.z) Ac l0 ( y .Facultatea de Constructii i( y .01  57. y  70. z  13.21kNm. y  47. M 0max Ed . M 0afEd .permanenta: Nodul inferior: M 0 Eqp. z  lim .67 Nm. z )   Proiect de diploma h 450   196. Al doilea caz: Nodul inferior: af N Ed  720.5  H niv  0. y  66.06kNm. z )  0. z  13. in starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi.5  3150  1575mm.50kN. Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C20/25. Deoarece   lim efectul de ordin II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului. 196. t0=30 zile. u 2  (450  450) => umiditatea mediului 50% si [93] . 12 12 1575  8.   y .

77.53.16  2.30 20  A  B  C 20  0.5  H niv  0.92 10 3   0.2   eff .01.41 lim.53   59.Facultatea de Constructii Proiect de diploma .8   2.01 lim  Bz . y    54. t 0 )  M 0 Eqp M 0 Ed  2 . f cd  b  h0 13.31. Ac  f cd 450  450 13.2  2. 13.   y . z )  0.2  3.z) Ac l0( y .76  eff .5  3150  1575mm.16. M 0 Ed 11.92  10 3 n   0.55 l 0 ( y . z 1  0. 196.7  C y  1 . 1  0. y (sup)  1 . 1  0.26 N Ed 720. n 0.25  1 .70 Ay  1 1   0.33  450  410 C z  1 . z.13 Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete: Az  1 1   0.29.55mm.65.16  2.70. z )   h 450   196. z  i( y . z (sup) M oEd . 66. z (inf) M oEd . Durata de actiune a incarcarilor se poate lua in considerare pentru valoarea efectiva a curgerii lente: M 10.y  N Ed 720. t 0 )  0 Eqp  2.26. n 0.12  eff . z   (.z  I c( y.65  1. y 1  0.2   eff .12  2. z )   y.01. y  1  2  0.67  3. z  lim .01  54. 47.52  1.7  47. y   (. [94] 20  A  B  C n . .41. z ) i( y .8  50.13  2. 8. 12 12 1575  8.31.26 20  A  B  C 20  0. y  1  2   z .62 1.62.33 lim.7  M oEd .7  11. y (inf) M oEd .

70kN. M 0afEd .Facultatea de Constructii Proiect de diploma Deoarece   lim efectul de ordin II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului. Al treilea caz: Nodul inferior: af N Ed  706. Nodul superior: af N Ed  693. n [95] .73kNm.06kNm. M 0max Ed . z   (. In starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi. y  28.8  50.76kNm. t 0 )  curgerii lente:  eff .76  0. u 2  (450  450) umiditatea mediului 50% si => . M 0 Eqp. t 0 )  M 0 Eqp M 0 Ed M 0 Eqp M 0 Ed  2.00. y   (. 42. z  27. Durata de actiune a incarcarilor se poate lua in considerare pentru valoarea efectiva a  eff .  (. y  50. t 0 )  2. t0=30 zile.25kNm.71. z  13.8  10.60kNm.28kN . Nodul superior: M 0 Eqp.34 Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete: 20  A  B  C lim  .25  2. M 0max Ed . 2  Ac 2  450  450 h0    225mm. z  42.67 Nm.8.67  5. z  10. y  70. M 0 Eqp.permanenta: Nodul inferior: M 0 Eqp. 28.21kNm. M 0afEd .34kNm. y  14. Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C20/25.

16  3.16  3. y  1  2   z . 1  0.87  1. z (inf) M oEd .34  3.22. y (inf) M oEd .z  I c( y.7  C y  1 . n 0.70  10 3 n   0. z  i( y . 14.70.50. 1  0.y  C z  1 .29.67 lim. z 1  0.00 Bz . y    66.70 10 3   0. 12 12 1575  8.22   101.2  0.25  3. N Ed 706.13 [96] .50  1.   y . z )   h 450   196. z )   y.01  66.2   eff .2  5. y (sup)  1 . y  1.64.26 N Ed 706. z )  0. z (sup) M oEd .00065 Ө0 =1/200=0.z) Ac l 0( y .01.26 20  A  B  C 20  0. 8. Deoarece   lim efectul de ordin II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului.005 αh =2/ √ l =0.87. z ) i( y .33 lim.70.33  450  410 z.7  42. f cd  b  h0 13.5  3150  1575mm. y 1  0.82.55mm.7  28.Facultatea de Constructii Proiect de diploma Az  1 1   0. z  lim . 27. Calculul armaturii longitudinale: Excentricitatea provenita din imperfectiune: ei=Өi ·l0/2 Өi= Ө0· αh ·αn=0.16. 196.2   eff .7  M oEd .5  H niv  0.73  1 .55 l 0 ( y .71 Ay  1 1   0.60 20  A  B  C 20  0. Ac  f cd 450  450  13. n 0.26.

86  1027. y  N Ed  ei  66.51 Deoarece excentricitatile au valori mai mici decat 20 mm. y b y  h y2  f cd M Ed .71kNm.41kNm. se adopta excentricitatile urmatoare ei= 20 mm.02  56.  As1  As 2  2  As1 .30  720. b y . af max M Ed .25  720. max af M Ed . se face pe baza valorilor: M Ed .25  706. z  M Ed . z  f cd 450  450 13.093.76  0.04  10 6   0.76  0.tot y  z   As1  As 2 Stalpii se armeaza simetric .92  0.34  706.02  27.02  38. 450  450 2 13. Determinarea ariilor de armatura longitudinala: As .66kNm. y  N Ed  ei  92.47 kNm. z bz  hz2  f cd  113.33 [97] Determinarea armaturii totale .33 N Ed 1027. la care se face calculul armaturilor este cazul I: M Ed . Moment de calcul corectat cu excentricitate: Primul caz: af max M Ed . z  h y .Facultatea de Constructii √ αn= 0. z  N Ed  ei  13. z  M Ed . af af M Ed . y  M Ed .31. z .38kNm. y  M Ed . y si M Ed . Al doilea caz: max af M Ed . z  N Ed  ei  42. y  N Ed  ei  28.92  0.41 10 6  0. z  M Ed .76  10 3   0. 450  450 2 13. Al treilea caz: af af M Ed . y  M Ed .02  113.  Solicitarea cea mai defavorabila. z  N Ed  ei  17.5(1+ Proiect de diploma 1 ) m m=1 => ei=0.70  0.02  42.49  1027.04kNm.02  80.38.70  0.33 38.

04  Ac  0.76  10 3  332. tot d  0.eff Verificarea la compresiune excentrica oblica: Sectiunea obtinuta se verifica la compresiune oblica cu relatia: n   M Ed .04  450 2  8100mm 2 .Facultatea de Constructii Proiect de diploma As . y    M  Rd .60   f yd As .09.min  max   . A  8  314mm 2  2512mm 2  se adopta 3 20 s . As .tot  0. h h 450 Conform “ Proiectarea structurilor din beton dupa SR EN 1992.1 N Ed  0.00.11027.min  405mm 2 . y   n    M Ed . 309  0. z   1.max  0.002  450  450  405    As .6 b) avand h max  0. [98] . d1 d 2 40    0.09 0 conform figurii 3. z     M Rd .1” dupa Zoltan Kiss si Traian Onet.

16 in functie de raportul N Rd . [99] N Ed .30.6.1” N Ed  n  1. N Ed 1027760   0. M Rd .eff  f yd . N Rd 3475533 Din tabelul 3. N Rd  450  450 13. din “ Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992. y si M Rd . z reprezinta momentele incovoietoare capabile pe cele doua directii.33  2512  309  3475533 N . .Facultatea de Constructii Proiect de diploma  n  este coeficientul care se determina in functie de valoarea de calcul a fortei axiale de N compresiune Ed si forta axiala capabila la compresiune centrica. calculate in ipoteza compresiunii excentrice drepte. sub actiunea fortei axiale de calcul Primul caz: N Rd  b  h  f cd  As .tot.

38 Nmm  333.4  0.08 in functie de raportul N Rd . 1. M Rd  M C  M  M N .tot.72kNm.16  107. M  As 2   s  (d st  aeff ). N Rd 3475533 Din tabelul 3.8  0.33  0.16  1.522   M C  13. [100] .33  2512  309  3475533 N . M  3  314  309  (410  40)  107698860 Nmm  107.00. d st N Ed 1027760 C    0.eff  f yd .Facultatea de Constructii Proiect de diploma  M  0.04       250. z )  333. 2   0.522.41   38.33  450  0. 1.11  0.69kNm. din “ Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992.13  250.69  190. Al doilea caz: N Rd  b  h  f cd  As .8 XC    C   M C  f cd  hst     C  d st2   1  .522  410 2   1    2    333163292. M C  f cd  h     C  d st  d st  (1  XC ).  bst   450   aeff   1027760    40    2   2   190135600 Nmm  190. hst  d st  f cd   450  410  13. 2  d st  C .1” N Ed  n  1.00.72   250.13kNm. N Rd  450  450 13.16  113.6.16kNm. N Ed 720920   0.8  0.51  1. M N  N Ed   M Rd ( y .20.72  0.

42  1.69kNm. 1. M  3  314  309  (410  40)  124193280 Nmm  107.10  0. [101] .33  2512  309  3475533 N . M  As 2   s  (d st  aeff ). 2   0.02  107. N Ed 706700   0.69  133.Facultatea de Constructii Proiect de diploma  M  0. M C  f cd  h     C  d st  d st  (1  XC ).71   27.  bst   450   aeff   720920    40    2   2   133370200 Nmm  133.1” N Ed  n  1. M N  N Ed   M Rd ( y .20 Nmm  252. Al treilea caz: N Rd  b  h  f cd  As .33  450  0.tot.34  0.02kNm. hst  d st  f cd   450  410  13. din “ Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992.366.08 1.20.08 in functie de raportul N Rd .66       226.  1.6. 2  d st   C . d st N Ed 720920 C    0.8 XC    C   M C  f cd  hst     C  d st2   1  .00.eff  f yd .33  0.32  0.00. N Rd 3475533 Din tabelul 3. M Rd  M C  M  M N . N Rd  450  450  13.08  80.366  410 2   1    2    252020492.37 kNm.34kNm.37  226.8  0. z )  252.366   M C  13.34   226.8  0.

47   56. Conform SR EN 1992. care prezinta l deformatii post. M  As 2   s  (d st  aeff ).elastic semnificative. M C  f cd  h     C  d st  d st  (1  XC ).38       225. 2  d st   C .36.36   M C  13.73kNm.  bst   450   aeff   706700    40    2   2   130739500 Nmm  130. hst  d st  f cd   450  410  13. zonele de la extremitati pe o distanta cr se vor considera zone critice.58kNm.38  1.8  0.Facultatea de Constructii Proiect de diploma  M  0.1.36  410 2   1    2    248585978.54   225.58  107.54kNm. la stalpii participanti la structuri antiseismice.8 XC    C   M C  f cd  hst     C  d st2   1  . M N  N Ed   M Rd ( y . M Rd  M C  M  M N .54  0.7 Nmm  248.73  225.69  130.33  450  0. d bw  6mm Se alege dbw= 8 mm. 2   0.33  0.  1.08  42.8  0. 1.00.69kNm.08 1. M  3  314  309  (410  40)  107698860 Nmm  107.00. Calculul armaturii transversale: Diametrul armaturii transversale trebuie sa respecte conditia urmatoare pentru clasa de ductilitate “ M”. z )  248.22  0. d st N Ed 706700 C    0.16  0. Lungimea zonelor critice se obtine in functie de clasa de ductilitate (M) cu relatiile urmatoare: [102] .

 400mm   S cl . 0. Se adopta  8 / 150mm .max  8  d bl  8  20  160mm  b 450  40   min  0   205mm. sunt urmatoarele: . lcl 3150   7  3  hc 450 lungimea zonelor critice nu se extind pe toata lungimea stalpului. care sa asigure ductilitatea necesara si impiedicarea flambajului local al barelor longitudinal.procentul minim de armare transversal va fi: 0.max  400mm.max  min  min( b. Se adopta  8 / 200mm . pentru clasa de ductilitate “M”. la primul nivel.025% in restul zonelor critice.distanta dintre etrieri in zona critica a stalpilor: S cl . 2 2   175mm  S cl .Facultatea de Constructii Proiect de diploma  hc  450mm  450mm  l  3150  cl   lcr  max   max   max  525mm. Conditiile pentru realizarea acestor cerinte.max  160mm. Armatura transversala se dispune astfel incat sa se realizeze o stare de solicitare triaxiala eficienta. [103] . . limitandu-se la lcr  400mm. In zonele critice se prevad etrieri si agrafe.  6  6  450mm  450 mm   450mm  lcr  450mm.035% in zona critica a stalpilor de la baza lor. h)  450mm . - distanta intre etrieri in afara zonei critice a stalpilor:  20  d bl  20  20  400mm  S cl .

o capacitate substantiala de deformare in domeniul postelastic distribuita in numeroase zone ale structurii si evitarea cedarilor de tip fragil. Aplicarea prevederilor din codul de proiectare seismica P 100-1/2013. trebuie indeplinita urmatoarea conditie: M Rc   Rd   M Rb unde: M Rc . care se va considera 1. corespunzatoare variatiei posibile a fortelor axiale in combinatia de incarcari care cuprinde actiunea seismica. la nodurile stalpi -grinzi ale structurii tip cadru. la ultimul nivel al constructiilor etajate si la primul nivel al constructiilor cu 2 niveluri daca valoarea normalizata a fortei axiale este mai mica de 0.factorul de suprarezistenta datorat efectului de consolidare al otelului. M Rb . Daca structura tip cadru cadru este dezvoltata numai pe una din directii. La structurile tip cadre etajate deformatiile plastice trebuie sa apara mai intai in sectiunile de la extremitatile riglelor si ulterior in sectiunile de la baza stalpilor. fara o reducere semnificativa a rezistentei la forte orizontale si verticale. satisfacerea relatiei se verifica numai pe directia respectiva.Facultatea de Constructii Proiect de diploma 1 VERIFICAREA DUCTILITATII NODURILOR Proiectarea seismica a constructiilor de beton armat are ca scop asigurarea unei capacitati adecvate de disipare a energiei in regim de solicitare ciclica.  Rd .2 pentru clasa de ductilitate medie (M).suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile in grinzile care intra in nod. sensul momentelor din stalp va fi intotdeauna opus momentelor din grinzi. st  As1  f yd  h jw  M Rb . asigura constructiilor un grad de incredere inalt.3 pentru clasa de ductilitate inalta (H) si 1. Se considera ambele sensuri ale actiunii momentelor din grinzi in jurul nodurilor (orar si antiorar).3 la toti stalpii. Expresia va fi indeplinita in cele doua planuri principale de incovoiere. Nu este necesara verificarea relatiei de mai sus la constructii cu un singur nivel. In vederea realizarii unui mecanism favorabil de disipare a energiei.suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stalpilor. Verificarea nodurilor interioare a) solicitare pe directie transversala Momentele capabile din grinzi in sens orar se calculeaza astfel:  M Rb . se considera valorile minime. dr  As 2  f yd  h jw unde: [104] .

89kNm. st  1473  309  420  191165940 Nmm  191.Facultatea de Constructii  M Rb .  M Rb . 2 Momentele capabile rezultate din calcul sunt:  M Rb . As1 As 2 . -    min   b : Pentru M Rc  As1   s 2  ( d  d 2 )  N Ed  y s1 . As1  1473mm 2 As 2  762mm 2  sl .89  191. M Rb va fie gala cu: M - Rb  98. st  762  309  320  98892360 Nmm  98.dr .sl   M Rb . Momentele capabile din stalpi se vor calcul tinand seama de urmatoarele precizari: A A Stalpii sunt armati simetric. dr . situate la stanga si la dreapta nodului. st si nodului. 2 20 h jw  460  30   420 mm. situate la stanga si la dreapta  M Rb . Cunoscand valorile momentelor capabile din grinzi atat in sens orar cat si antiorar.  M Rb . dr  762  309  420  98892360 Nmm  98. unde: M  Rb.16kNm.si .     b : Pentru min M Rc    f cd    (1  0.16  290. [105] .5     )  b  d 2  As 2   s 2  (d  d 2 )  N Ed  y s1 .05kNm.89kNm. h jw . dr  As1  f yd  h jw . h jw  d  cnom.16kNm.momentele capabile din grinzi in sensul orar.  M Rb .dr  1473  309  320  191165940 Nmm  191. st Proiect de diploma M si Rb. s1 = s 2 .distanta interax dintre armaturile situate in randurile extreme. Momentele capabile din grinzi in sens antiorar se calculeaza astfel: M  Rb .ariile armaturilor de la partea superioara si inferioara a grinzilor. st  As 2  f yd  h jw .momentele capabile din grinzi in sensul antiorar.

01 377. y .99  10 7  N Ed .8  13. - - d 2  c nom  y s1.35 -1284.287 [106] M Rc [kNm] 398.33  550  (550  40) - -  sl  30  10  40mm.482 0.37 397.33  2.078 0.295 0.5  0.065 692. -  s 2  f yd  309 N / mm 2 .  min  d2 40   0.99  10 7  N Ed )  550  510 2  M Rc  1256  309  (510  40)  N Ed  235.078.56 344.078 0.01 377.29 -987.8  13.22 M Rb [kNm] 290.3   M Rb [kNm] 795.078 0. d 510 b = h = 550mm. 2   0.57 377.078 0.05 290.    min   b Pentru M Rc  3.65 -1311.  N Ed .8  beton  C 50 / 60.19 378.43 347.05 290.64  10 8  N Ed  235 Verificarea nodurilor se va face in tabelul urmator: Nod P E1 E2 inferior superior inferior superior inferior superior N Ed [kN ] -1640.491 0. z  550  40  235 mm.99  10 7  N Ed  (1  0.Facultatea de Constructii Proiect de diploma unde: - -  b  0. 2 N Ed forta axiala din combinatia in care incarcarile utile sunt minime iar actiunea seismica este maxima.70 -1613.8  2.28 -960.078 0.392 0. y .078 0.58 376. 2 y s1.45 M Rc [kNm] 1.065 755. 0.   f cd  h  d  N Ed  2. z  h  d1 .4.384 0. Pentru  min     b 0.05  min  0.065 .

34kNm.05 290.065 499.  M Rb .078 0. st  As 2  f yd  h jw . situate la stanga si la dreapta nodului.68kNm. h jw . st M si Rb.  M Rb .065  1.078 0.momentele capabile din grinzi in sensul orar.Facultatea de Constructii inferior superior inferior superior E3 E4 M -663. st  As1  f yd  h jw  M Rb .61 -345.103 0. b) solicitare pe directie longitudinala Momentele capabile din grinzi in sens orar se calculeaza astfel:  M Rb .97 Rc Proiect de diploma 290.078 0. Momentele capabile din grinzi in sens antiorar se calculeaza astfel: M  Rb .66 -636. sl  h jw Momentele capabile rezultate din calcul sunt:  M Rb .078 0.190 0.si . 2 h jw  d  c nom. dr  462  309  320  45682560 Nmm  45.14 301. dr  As 2  f yd  h jw unde:  M Rb .42 377.198 0. unde: [107] . As1 As 2 .08 252.22 377.distanta interax dintre armaturile situate in randurile extreme. st  762  309  320  75346560 Nmm  75.05 0.21 247. dr  As1  f yd  h jw .21 606.dr . As1  762mm 2 As 2  462mm2  sl .ariile armaturilor de la partea superioara si inferioara a grinzilor.3   M Rb Analizand datele din tabel. observam ca relatia de verificare este satisfacuta. 2 20  360  30   320 mm.02 -317.095 305. deci ductilitatea nodurilor este asigurata.

z  N Ed 550  40  235 mm. [108] . y .     b : Pentru min M Rc    f cd    (1  0. st  462  309  320  45682560 Nmm  45. unde: - -  b  0. s1 = s 2 .Facultatea de Constructii  M Rb . y .momentele capabile din grinzi in sensul antiorar.33  550  (550  40) - -  sl  30  10  40mm.4.5     )  b  d 2  As 2   s 2  (d  d 2 )  N Ed  y s1 . -    min   b : Pentru M Rc  As1   s 2  ( d  d 2 )  N Ed  y s1 . Cunoscand valorile momentelor capabile din grinzi atat in sens orar cat si antiorar.  M Rb . -  s 2  f yd  309 N / mm 2 . situate la stanga si la dreapta  M Rb .99  10 7  N Ed .  N Ed .   f cd  h  d  N Ed  2.  M Rb .68  75. - - d 2  cnom  y s1. d 510 b = h = 550mm.34 kNm. dr Proiect de diploma .8  beton  C 50 / 60.078. st si nodului. 0. 2 y s1. M Rb va fie gala cu: M - Rb  45. z  h  d1 . 2 forta axiala din combinatia in care incarcarile utile sunt minime iar actiunea seismica este maxima.8  13. Momentele capabile din stalpi se vor calcul tinand seama de urmatoarele precizari: A A Stalpii sunt armati simetric.34  121. dr  762  309  320  75346560 Nmm  75.02kNm.68kNm. 2   0.  min  d2 40   0.

078 0.095 M Rc [kNm] 398.3 -987.45 305.326 Analizand datele din tabel.Facultatea de Constructii Pentru Proiect de diploma  min     b 0.5  0.078 0.078 0.21 247.078 0.02 121.198 0.190 0.19 378.287 0.4 -1284.01 157.57  1. Rc .3   M Rb 795.384 0.078 0.326 755.491 0.7 -1311.33  2.078 0.02 -317.42 157.99  10 7  N Ed  (1  0.64  10 8  N Ed  235 Verificarea nodurilor se va face in tabelul urmator: N Ed Nod P E1 E2 E3 E4 [kN ] inferior superior inferior superior inferior superior inferior superior inferior superior M M [kNm] -1640.97 Rc Rb 121.078 0.295 0.22 157.43 347.61 -345.02 121.28 -960.01 157.078 0.14 301.482 0.22 -663.02 121.078 0.326 499.326 692.    min   b Pentru M Rc  3.02  min  0.02 121.3   M Rb ductilitatea nodurilor este asigurata.99  10 7  N Ed )  550  510 2  M Rc  1256  309  (510  40)  N Ed  235.326 606.37 397.8  13. deci [109] 1.56 344.8  2.58 376.08 252.103 0. observam ca relatia de verificare este satisfacuta.7 -1613.66 -636.392 0.078 0.21 M [kNm] [kNm] 157.

distanta interax dintre armaturile situate in randurile extreme. As1 . sl  Momentele capabile rezultate din calcul sunt:  M Rb .34kNm.  M Rb .dr  762  309  320  75346560 Nmm  75.  M Rb .momentele capabile din grinzi in sensul antiorar.  M Rb . st M si Rb. situate la stanga si la dreapta  M Rb .dr .ariile armaturilor de la partea superioara si inferioara a grinzilor. st  462  309  320  45682560 Nmm  45. Cunoscand valorile momentelor capabile din grinzi atat in sens orar cat si antiorar. 2 20 h jw  360  30   320 mm.si As 2 .34kNm. As1  762mm 2 As 2  462mm2  sl . situate la stanga si la dreapta nodului. dr  462  309  320  45682560 Nmm  45.momentele capabile din grinzi in sensul orar. M Rb va fie gala cu: [110] . dr  As1  f yd  h jw .  M Rb . unde: M  Rb. st  As 2  f yd  h jw .Facultatea de Constructii Proiect de diploma Verificarea nodurilor marginale a) solicitare pe directie longitudinala Momentele capabile din grinzi in sens orar se calculeaza astfel:  M Rb . st  As1  f yd  h jw  M Rb .68kNm. Momentele capabile din grinzi in sens antiorar se calculeaza astfel:  M Rb . 2 h jw  d  cnom. st si nodului. dr  As 2  f yd  h jw unde:  M Rb . st  762  309  320  75346560 Nmm  75. dr . h jw .68kNm.

02kNm.3  10 7  N Ed )  450  410 2  M Rc  942  309  (410  40)  N Ed  185  10 7 .097.5  0.  min  d2 40   0. y . 2 y s1. 2   0.8  13. y .3  10 7  N Ed  (1  0.4.  N Ed .    min   b Pentru [111] . z  h  d1 . 2 N Ed forta axiala din combinatia in care incarcarile utile sunt minime iar actiunea seismica este maxima.8  beton  C 50 / 60.8  13. As1 = As 2 .33  450  (450  40) - -  sl  30  10  40mm.68  121.33  2.8  2.34  45. d 410 b = h = 450mm.5     )  b  d 2  As 2   s 2  (d  d 2 )  N Ed  y s1 .3 10 7  N Ed . 0.   f cd  h  d  N Ed  2.Facultatea de Constructii M Rb Proiect de diploma  75. z  450  40  185 mm. -    min   b : Pentru M Rc  As1   s 2  ( d  d 2 )  N Ed  y s1 . Pentru  min     b 0. - - d 2  cnom  y s1. -  s 2  f yd  309 N / mm 2 . unde: - -  b  0. - Pentru  min     b : M Rc    f cd    (1  0. - Momentele capabile din stalpi se vor calcul tinand seama de urmatoarele precizari: Stalpii sunt armati simetric.

02 121.02 121.90 -169.236 0.091 0.46 -797.06 157.77 -187. dr  As 2  f yd  h jw unde:  M Rb .dr .097 0.039 M Rc [kNm] 90.326 194.84 96.097 0.087 0.79 97.232 0.097 0.3   M Rb Analizand datele din tabel.326  1. h jw .momentele capabile din grinzi in sensul orar.097 0. b) solicitare pe directie transversala Momentele capabile din grinzi in sens orar se calculeaza astfel: Momentele capabile din grinzi in sens orar se calculeaza astfel: M  Rb.88 -377.34 -604.043 0.11 M Rc [kNm] 1.097 0.52 157.097 0.097 0.183 0.06 157.62 -395. situate la stanga si la dreapta nodului.326 281.57 157.14 180.79 M Rb [kNm] 121.135 0.92 157.188 0.94 177.59 142.distanta interax dintre armaturile situate in randurile extreme. st M si Rb.73 -586.02  min  0. deci ductilitatea nodurilor este asigurata .097 0.139 0.097 0. [112] . observam ca relatia de verificare este satisfacuta.02 121.27 101.22 90.326 358.Facultatea de Constructii Proiect de diploma M Rc  942  309   410  40   N Ed  185 Verificarea nodurilor se va face in tabelul urmator: N Ed Nod inferior superior inferior superior inferior superior inferior superior inferior superior P E1 E2 E3 E4 M Rc [kN ] -1027. st  As1  f yd  h jw  M Rb .3   M Rb [kNm] 181.097 0.326 203.02 121.46 139.76 -1009.65 -815.78 102.

2 20 h jw  460  30   420 mm. dr  As1  f yd  h jw .89 kNm.  M Rb .65kNm. -    min   b : Pentru M Rc  As1   s 2  ( d  d 2 )  N Ed  y s1 . [113] . s1 = s 2 .Stalpii sunt armati simetric. dr  0kNm. unde:  M Rb .5     )  b  d 2  As 2   s 2  (d  d 2 )  N Ed  y s1 . Momentele capabile din stalpi se vor calcul tinand seama de urmatoarele precizari: A A .65kNm.sl   M Rb . st  762  309  420  98892360 Nmm  98. st si nodului. situate la stanga si la dreapta  M Rb .Pentru min M Rc    f cd    (1  0.  M Rb . 2 Momentele capabile rezultate din calcul sunt:  M Rb. st  As 2  f yd  h jw . h jw  d  cnom. unde: -  b  0. Cunoscand valorile momentelor capabile din grinzi atat in sens orar cat si antiorar.momentele capabile din grinzi in sensul antiorar.st  1473  309  420  145650240 Nmm  145.si s 2 .     b : . dr . M Rb va fie gala cu: M Rb  0  145. dr  0kNm.65  145.Facultatea de Constructii Proiect de diploma As1 A . Momentele capabile din grinzi in sens antiorar se calculeaza astfel: M  Rb . As1  1473mm 2 As1  0mm 2  sl .4.ariile armaturilor de la partea superioara si inferioara a grinzilor.  M Rb .

3 10 7  N Ed .232 0.65 -815.236 0.78 194.06 174.34 -604.188 0. d 410 b = h = 450mm. - - Proiect de diploma h  d1 .3   M Rb [kNm] 181. Pentru  min     b 0.8  2.46 -797. y . 2  N Ed .06 174.79 97.5  0.8 13.73 M Rb [kNm] 145.78 .33  450  (450  40) - - d 2  c nom    0. z  450  40  185 mm.3  10 7  N Ed  (1  0. 2 y s1.097 0.22 90. 2 N Ed forta axiala din combinatia in care incarcarile utile sunt minime iar actiunea seismica este maxima.78 M Rc [kNm] 1. y .65 145.097 0.92 174.8  beton  C 50 / 60.27 101.8  13.84 96.097 0. z  y s1.097 0.76 -1009. -  s 2  f yd  309 N / mm 2 .65 145.097.78 203.33  2.183 0.  sl  30  10  40mm.    min   b Pentru M Rc  942  309   410  40   N Ed  185 Verificarea nodurilor se va face in tabelul urmator: Nod P E1 E2 inferior superior inferior superior inferior N Ed [kN ] -1027.Facultatea de Constructii -  min  d2 40   0.   f cd  h  d  N Ed  2.65  min  0.3  10 7  N Ed )  450  410 2  M Rc  942  309  (410  40)  N Ed 185 10 7 .097 0.139 [114] M Rc [kNm] 90. 0.

59 142.88 -377.77 -187. deci ductilitatea nodurilor este asigurata.Facultatea de Constructii superior inferior superior inferior superior E3 E4 M Rc -586.039 102.091 0.097 0.087 0.78 281.65 145.79 Proiect de diploma 145.78  1.52 174.043 0.14 180.097 0.097 0.3   M Rb Analizand datele din tabel.62 -395. observam ca relatia de verificare este satisfacuta.097 0.90 -169. CALCULUL FUNDATIILOR [115] .46 139.94 177.57 174.65 0.135 0.097 0.11 358.

[116] .Facultatea de Constructii Proiect de diploma Fundatiile reprezintă ansamblul elementelor structurale care transmit încărcările la terenul de fundare. pentru a se împiedica aparitia unor stări limită care să pericliteze siguranta constructiei și/sau exploatarea normală a constructiei. Adancimea de fundare este distanta măsurată de la nivelul terenului(natural sau sistematizat) pană la talpa fundatiei.natura terenului bun de fundare. nivelul apei subterane.B si H). Pentru fundarea stalpilor centrali și marginali s-a adoptat solutia de fundatie izolată tip bloc de beton simplu si cuzinet din beton armat. Adancimea minima de fundare se stabileste în functie de: adancimea de înghet. Terenul de fundare constituie suportul constructiv și reprezintă volumul de rocă sau de pămant care resimte influenta constructiei respective sau în care pot avea loc fenomene care să influenteze constructia. Dimensiunile bazei fundatiei se aleg astfel înat presiunile la contactul între fundatie și teren să aibă valori acceptabile. Betonul utilizat la realizarea fundatiilor izolate tip bloc de beton simplu si cuzinet din beton armat va fi de clasa minimă C16/20. conditiile tehnologice. înăltimea minimă constructivă a fundatiei. Elementele necunoscute ale fundatiei sunt dimensiunile geometrice (L. precum și armăturile din talpă.

38kN V x  15.  L  B  2.89kN M x  29.  Predimensionarea fundatiei: Nf  Pconv . e  0. Grupare speciala 1: M max  70. I c  0. B  5.2  N max  1.84  5.83kNmz - . CALCULUL FUNDATIEI STALP CENTRAL 55X55cm - Grupare fundamentala: N max  1640.   22.88kN VY  36.26kNm .62m 2 . B  L  5.83kN VY  7.84kN. .caracteristicile geotehnice sunt urmatoarele: p conv  350 KN / m 2 . B B 2  5. uneori nisip argilos.62m 2 . Nf A  Pconv  A  Nf Pconv  1968.4m.20kN M y  7.5.2  1640.00kN / m 3 . A N f  1. 350 A  B  L.Facultatea de Constructii Proiect de diploma Pentru un teren de fundare din argilă nisipoasă. L  1  L  B.66kNm N  1038.62  2.70kN V x  24. [117] .70  1968.62m 2 .5.52kN M x  18.4m.37 m  B  2.

4  1.55 3 2 tg  tg  1.30m c   c    .  hc  0.4  1.35 2 tg    1.5  L  lc  0.25 1.2  0.2m.0 => nu cuzinetului.2  max  0.07  1.66.25  lc  hc  max  hc  0.5  2.3m  h  30cm  h  30cm  0.5  B  bc  0.  hc 2  .4÷0. este necesara verificarea la strapungere a [118] .2m.6-pentru o treapta 0.Facultatea de Constructii  Verificare: lc bc  L B= Proiect de diploma 0.2  0. lc  l st 1.35m.5  2. 1.55  h  c  0. lc  lst 3 2 0.5-pentru doua trepte lc bc   0.22m  hc  3  3    hc  max  hc  0. L B bc  0.5÷0.5  lc  0.07  0.

6m  0.  H    prima treapta = 0.1).2 2 tg  Pconv = P conv + C D +C B .05 ( pentru pamanturi coezive). H  tg adm .3m tg  tg adm . conv x k 1 = 0. C D  corectie de adancime.5kPa.  H  30cm pentru doua trepte   2.6m  2   H  max  H  40cm pentru o treapta  max  H  40cm pentru o treapta .4– 1).0 2 . C B  corectie de latime. Pentru : - P CB k1 B≤5m→ = x (B .6m. tg adm  1. [119] .6m a doua treapta 0.  1.Facultatea de Constructii Proiect de diploma L  lc 2  H  max  H  40cm pentru o treapta . L  lc 2 0.60 tg   1.  H  30cm pentru doua trepte  H  30cm pentru doua trepte     H  0. conv x C B = 350 x 0.05 x (2.0. C B = 24.0.0  1.1).2  H  H  0. CB = P k 1 x (B .4  1 .4  1.

5.66kNm.) N f  N  B  L  H 1   MED   G  1. = conv + =350-17.5+24. 6 6 1977. N f  N  B  L  H 1   MED   G .4  2.) <2m Proiect de diploma CD = P conv x D f −2 .4  1.66 37. .00  32.09kN.4  pconv .4 2  2. fX WX  M Ed .4  434.3m 3 .ef  M x  Vx  H f  7.09    1. 2    Pconv  Nf A  M Ed . M x .ef  M y  V y  H f  29.4 2  2. P C D +C B .35  1977.70  2.97  22  1. 6 6 B 2  L 2.89 1.8 .3 382. 5.71kN. N ef 1977. 4 1.83  1.83  24.4   Wx  2.97  22 1. N f  1640.4   2.90  357 kN / m. A N ef  1640.Facultatea de Constructii - Df CD CD Pconv Pconv Pconv  Nf 1. = -17.3 2.3m 3 .80  2 1.71kN.62 2.23  499.62 351. fY WY 2.00  37.4  1.70  2.71 32. Wy  [120] .   1.5 kPa.71  1.20−2 4 4 = .0  357 kN / m 2 A 5. M y .20  7.0. =357 kPa . 350  Din gruparea fundamental    pconv . Wx  L2  B 2.4  2.35  1977.

Ac  lc  bc  1. Armarea cuzinetului N ef . 6 6 [121] .95  0.52 31.60)  31.e M x .73m 3 .00  34.1 Ac N ef .ef .ef .95  0.ef M y . 2.62 2.96    1140.ef .52 31.44 1.2  1.60)  16.ef    1.ef .e M x . 5.1 W x .e M y .6  434.31  571.ef  M x  Vx  H f  18.4 1.1  M x  Vx  ( H f  H )  7.2 3 Wxc  c   1.73 N ef .e M y .e M y .ef .35  22  1.1 Ac     M x .6)   1655.e M x .89  (0.14kNm.96    1158.6  Pconv .73  1655.ef .Facultatea de Constructii Proiect de diploma  Din gruparea specială N f M x .e      M y .73 1.3. 1.2 1.44m 2 .ef .e M y . M y . 2 l  bc 1.95  0.e M x .ef  M ymax  V y  H f  70.1 Ac N ef . A Wx Wy N f  1038.66  36. M y .52  1.1 W y .83  24.83kN / m 2 .14    1.66kN.1 W y .73 1. M x .ef .1 W x .96    1121.96    1177.2  1. 1.44 1.26  15.1 W x .1 W y .4  2.00  34.1 Ac N ef .20  7.44 1.2  (0.70  1.73 1.ef . 4  P1  P2  P3  P4   Ac N ef .66 16.14 34.88  1.78kN / m 2 . A.1  M y  V y  ( H f  H )  29.66 16.14kNm.73  1655.1 W y .66 16.73 1. M xef .3 207.44 1.96kN.73  1655.66 16. 1.83  (0.1 Wx .e  1655.1 P1. 1165.52kN.00  1165.00  22 1.38  2.1 W x .52 31.1 34.74kN / m 2 .52 31.1 W y .2 .1  N max   G   med  lc  bc   H f  H   1640.1kN. 1.ef .68kN / m 2 .ef .3 2 .

325 2  lc    1.075 Asx.325m. Procent minim de armare : 0.74  1162.47 kNm.78  1140.Facultatea de Constructii Proiect de diploma 2 W yc  lc  bc 1.60)   74. 2 2 lx  2 M b .2 3   Wxc  1. 1.2  0.78  1162.  Beton: C16/20  Armatura:PC52 (max ᶲ 14)=S355( ᶲ 6→ ᶲ 14) Cnom  Cmin  ctol  40  10  50mm. d x  hc  C nom    300  50  5  245mm.5mm 2  2.a lc  d x2  f cd 74.60   (1177.2  0.2 lc  l st 1.2  0.55 l y  c st   l x  0.325m.2    73.min   bc  d y   1200  235  211.075 0.5mm 2  2. 2 3   P0  P4 lc  l x  .60kN / m 2 . 2 2 2 2 Prescriptii de armare. P1  P4 lc P0   lc  l x    P1  P4   P 4 lc  (1. 1200  245 2 10.096.11cm 2 .11cm 2 . 100 100 0. 100 100 x  M a .74)  1121.78  1121.b P1  P2 l y 1177.67 [122] .325)  (1177. 2 2 b l 1.30kNm.3252 0.73m 3 .a  bc   P0  x   P1  P0   x   2 3   0.83 0. 2   10mm.2   1162. d y  d x    245  10  235mm.min   lc  d x  1200  245  211.325 2   1.075 Asy. 6 6  l2 l2  M a .075 0.30 10 6   0.55   0.

ef  11.Facultatea de Constructii Proiect de diploma   x  0.84kN Vx  16. f yd 309 Asy.1000.44kNm - .15cm 2 .30cm 2  1012. f yd 309 Asx. Asx   x  lc  d x  f cd 10.67  0. 1200  235 2  10.67  y  0.79kN M x  4.31kN.2mm2  10.83kN M y  22.60kNm . Asy   y  bc  d y  f cd 10.ef  11. [123] .67  0.20kN VY  23.76  1233.2  1027.82cm 2 .1  1200  245   1015. A N f  1.1112  1200  235   1082.79kNm N  664.47  10 6   0. Grupare speciala 1: M max  38.b 2 bc  d y  f cd 73. y  M b .25kN VY  4. CALCULUL FUNDATIEI STALP MARGINAL 45X45cm - Grupare fundamentala: N max  1027.76kN Vx  25.30cm 2  1012.1112.103.82mm 2  10.2  N max  1.01kN M x  14.  Predimensionarea fundatiei: Nf  Pconv .

350 A  B  L. lc  l st 1  0.  L  B  2m  A  4m 2 .30m.5  B  bc  0.45   0.18m  hc  3  hc  3    hc  max  hc  0.25  lc  hc  max  hc  0.5  2  1m.5  2  1m. B B 2  3.1  max  0.4÷0.09  0.Facultatea de Constructii Nf A  Pconv  A  Proiect de diploma Nf Pconv  1233. 1  0.87m  B  2m.25m  h  30cm  h  30cm  0.5÷0. B  3.30 2 tg    1.5  lc  0. este necesara [124] verificarea la strapungere a .0 => nu cuzinetului. L B bc  0.31  3.09  1. B  L  3.25  0.6-pentru o treapta 0.   hc  0.52m 2 .3m c   c    .5-pentru doua trepte lc bc   0.66.45 3 2 tg  tg  1. lc  l st 3 2 0.52  1.52m 2 .52m 2 . hc 2  .  Verificare: lc bc  L B= 0. L  1  L  B.5  L  lc  0.

CB CB CB P k1 = x (B .5m  2   H  max  H  40cm pentru o treapta  max  H  40cm pentru o treapta . H  tg adm .05 x (2– 1). = 17.0.0.  1.1).1). conv x = 350 x 0.0 2 1 2 tg  Pconv = P conv + C D +C B .5 kPa. C B  corectie de latime.5 tg   1.05 ( pentru pamanturi coezive).Facultatea de Constructii Proiect de diploma L  lc 2  H  max  H  40cm pentru o treapta . Pentru : - P CB k1 B≤5m→ = x (B .  H  30cm pentru doua trepte   2 1  H  H  0. C D  corectie de adancime.0  1. [125] .5m a doua treapta 0.3m tg  tg adm .  H    prima treapta = 0.5m  0. conv x k 1 = 0. L  lc 2 0.5m.  H  30cm pentru doua trepte  H  30cm pentru doua trepte     H  0. tg adm  1.

) N f  N  B  L  H 1   MED   G  1.76  2  2  1.79kN. A N ef  1027.44  4. 4 1.0  350kN / m 2 A 4 315.) <2m Proiect de diploma CD = P conv x D f −2 .4  pconv . 2    Pconv  Nf A  M Ed .0.35  1261. = conv + = 350-17.00  30. P C D +C B . N f  N  B  L  H 1   MED   G . 6 6 1261.33m 3 . L2  B 2 2  2 Wx    1.44  350kN / m.33m 3 . fY WY 2.ef  M y  V y  H f  22.79 30. M x .5. [126] .4  350.8  2 1.ef  M x  Vx  H f  4. 4 = = -17. N ef 1238.5+17.97  1.08kNm. fX WX  M Ed . = 350 kPa .   1.08 27.79kN. 6 6 B 2  L 22  2 Wy    Wx  1. .00  27.33 1. 350  Din gruparea fundamentală    pconv .53  490.79  1.97  22  1. 4 1.25 1.35  1261.23    1.76  2  2 1.5 kPa.97  22  1. N f  1027. M y .20−2 4 .Facultatea de Constructii - Df CD CD Pconv Pconv Pconv  Nf 2.33 358.83  25.23kN.

Armarea cuzinetului N ef .1  M x  Vx  ( H f  H )  4.ef .40 23. 4  P1  P2  P3  P4   Ac N ef .e M x .67 12. M xef .8  0.e  1036.ef .50)  23.e      M y .40 23.ef M y .1 P1.ef  M x  Vx  H f  14.1 W y .ef .00  30.ef .ef . M x .00  61. 1 0.17 0.e M x .1 W x .e M y .17 N ef .8  0.40 23.80kNm.17 0.1 W y .ef .011. 1 0.ef .80kNm.79  23.83  560 .Facultatea de Constructii Proiect de diploma  Din gruparea specială N f M x .ef .17  1036.67 12.1 Ac N ef .e M y .67 kN.33 257.1 W x .3. 6 6 [127] .80 61.84  2  2  1. 1 0.6  Pconv .17 m 3 .84kN.76  1.ef .87kN.14kN / m 2 . 2 l  bc 13 Wxc  c   0. 1 0. M y .67 12.ef  M ymax  V y  H f  38.e M x . 2.33 1.17 1036.87    1104.50)  12.20 1.83  25. 752.1 W y .1 W x .1 W x .1  N max   G   med  lc  bc   H f  H   1027.1 Ac     M x .79  (0.87    969. A Wx Wy N f  664. 4 1.87    823.40 23. M y .84 30.40kN.1 W y .e M y .60  16.6  350.87    1250.00  752.ef    1.19kN / m 2 .25  (0.17 0.02kN / m 2 .1 W y .35  22 11 (08  0.1 W x .80    1.e M y .44  4.17 0.67 12.00  22 1.31kN / m 2 .ef .1 Ac N ef .5)   1036.ef .17   1036.1 Ac N ef . Ac  lc  bc  11  1m 2 . B.1  M y  V y  ( H f  H )  22.e M x .

2   10mm.77  10 6   0. Procent minim de armare : 0.b P1  P2 l y 1250.75mm 2  1. 6 6  l2 l2  M a .19 0.07.83cm 2 .  Beton: C16/20  Armatura:PC52 (max ᶲ 14)=S355( ᶲ 6→ ᶲ 14) Cnom  Cmin  ctol  40  10  50mm.67   (1250.275)  (1250.95kNm. 1000  245 2 10. 100 100 x  M a .02  1132.67)   45.275 2 0. 2 2 2 2 Prescriptii de armare.77 kNm.45   0. d x  hc  C nom    300  50  5  245mm.075 Asy.17 m 3 .83cm 2 .275 2   1   1132.075 Asx.075 0.02  969. 2 2 b l 0. P1  P4 lc P0   lc  l x    P1  P4   P 4 lc  (1  0.45 l y  c st   l x  0.min   bc  d y  1000  235  183. 2 3   P0  P4 lc  l x  .31)  823.a  bc   P0  x   P1  P0   x   2 3   0.02  823. 100 100 0.75mm 2  1.67 [128] .275 2  lc    1   41. 1 lc  l st 1  0.min   lc  d x  1000  245  183.31  1132. d y  d x    245  10  235mm.67kN / m 2 .a lc  d x2  f cd 45.275m.Facultatea de Constructii Proiect de diploma 2 W yc  lc  bc 13   Wxc  0.8  0.075 0.275m. 2 2 lx  2 M b .

1000  235 2  10.b 2 bc  d y  f cd 41.16cm 2  414.67  0.89cm 2 .67  0. f yd 309 Asx. Asy   y  bc  d y  f cd 10.14cm 2 .0726 1000  245   614.07. [129] . f yd 309 Asy.0726.16cm 2  414.ef  6. Asx   x  lc  d x  f cd 10.95  10 6   0.0726 1000  235   589.67  y  0.Facultatea de Constructii Proiect de diploma   x  0. y  M b .19mm 2  6.ef  6.0726.12mm 2  5.

Calculul static s.775 kN/m2 b) Utile: 300daN/m2= 3.6.5daN/m2= 4.00 kN/m2 Vom nota totalitatea incarcarilor pe podest cu q1.775 1.5  10. Dimensiunile scarii sunt prezentate in fi gura de mai jos: [130] .00 kN/m2 Vom nota incarcarile de pe rampe cu q2.38kN / m 2 q2  cos 33o  11.0.585 kN/m2 b) Utile: 300 daN/m2= 3. Incarcari pe rampa: a) Permanente: 658.22kN / m 2 Prezentarea modelului de calcul Schema statica utilizata pentru calculul momentelor incovoietoare in scara din beton armat este o grinda franta actionata pe zonele de rampa si podest de incarcarile specific calculate anterior.35  3.Facultatea de Constructii Proiect de diploma Calculul Scarii Evaluarea incarcarilor: Incarcari pe podest: a) Permanente: 477.a efectuat cu ajutorul programului de calcul structural ETABS 9.00 1. q1 si q2.5 daN/m2= 6.94kN / m 2 . avand valoarea q 2  6. avand valoarea de q1  4.35  3.585  1.00 1.5  13.

1282.33  783.6.eff =785 mm2 => 10 . As    b  d  ⇒ f cd f yd = 0. 1200  118 2  13.90 kNm.Facultatea de Constructii Proiect de diploma Dimensionarea armaturilor longitudinale la momentul incovoietor Momentele incovoietoare de proiectare pentru grinzi se obtin din infasuratoarea din programul ETABS 9. Inaltimea activa de placa pentru armatura de rezistenta: d  h f  cnom   / 2.12. cnom = cmin + Δctol = 15 + 10 = 25 mm . cnom = cmin + Δctol .0.90  10 6  0. d  150  25  14 / 2  118mm.  Dimensionare armatura superioara: Mreazem = 28.11mm2 309 As.33 ⇒  = 0.1282 1200 118  ⇒ 10 [131] 10 13.  M podest b  d 2  f cd  28.

0673  1200  118  ⇒ 10 8 As.Facultatea de Constructii  Proiect de diploma Dimensionare armatura inferioara: Mcamp= 14.10mm 2 309 8/10.27  10 6  0.  M rampa b  d 2  f cd  14.0673.064 1200 118 2 13. 8/10 .eff =503mm2 => Pe latura scurta se dispune armatura de repartitie [132] 13. As    b  d  ⇒ f cd f yd = 0.33  411.27 kNm.33 ⇒  = 0.

∫ ¿=Pe ¿ A e 1¿ f .10+1.20+2.05+ 0.20+2.50+ 0.7∗3.30+1.01=92.20 p P¿ f .i nt =3.30+2.575+0.1 Determinarea ariei anvelopei clădirii  Pereţi exteriori: f .30+1.50+ 0.40+0.15+ 4.20 P e 1¿ f .42 m f .7∗3.40+0.10+2.01=92.15+ 0.42 m2 f .50+ 0. e−etaj) n P¿ f .40+0.05+ 0.20+ 2.30+2.10+2.20+3.20+3.42 m2 f .∫ ¿=Pe ¿ A e 3¿ 2 f .30+1.20+2.40+0.∫ ¿∗hniv =32.10+ 1.50+0.50+ 0.40+0.Facultatea de Constructii Proiect de diploma CALCULUL PRIVIND PERFORMANŢA ENERGETICĂ A CLĂDIRII A.40+0.7∗3.20+3.50+0.30+1.∫ ¿∗hniv =32.05+ 0.20+2.∫ ¿− perimetru pe faţa interioară a nivelului( s−subsol .05+ 0.50+0.50+ 0.10+2.50+ 0.10+2.01=92.50+ 0.∫ ¿=3.30+ 1.15+ 0.15+0.∫ ¿=3.20 P e 2¿ e3 P f .30+2.∫ ¿∗hniv =32.30+2.7∗3.20 P e 4¿ 2 f .∫ ¿=3.50+ 0. ∫ ¿=P p¿ Ap¿ f .15+ 4.40+0.575+0.20+2.42 m2 f .575+0.15+ 4.∫ ¿=3.20+3.10+1.15+ 0.40+0.42 m f .50+0.40+0.50+0.20+2.50+ 0.2 f .∫ ¿=Pe ¿ A e 4¿ f .20+2.20+3.10+2.40+0.01=92.∫ ¿∗hniv =32. p− parter .∫ ¿=Pe ¿ A e 2¿ f .30+2.15+ 4.15+ 4.05+ 0.20+2.50+0.10+1.7∗3.∫ ¿∗hniv =32.15+ 0.575+0.∫ ¿−ariatotală a pereţilor exteriori At ¿ [133] .20+2.575+0.10+1.01=92.

1 m2 A t P .4 m2 Orientare cardinală est: Z v E= (2∗1.42+ 92.o =A t¿  Planşeu de pod A Pl.42+92.96 )∗5=59.42+ 92.42=462.1−140=322.∫ ¿−Z v Tot =462.25 )∗5=16. pod =265.4 +16.08 )∗5=46. zonă opacă f .∫ ¿ =92.8 m2 Orientare cardinală sud: Z v S=( 4∗1.9+16.22 m 2  Placă pe sol [134] 2 .9=140 m Pereţi exteriori.1m2 3 f .44+2∗1.08+3.42+ 92.8+59. z .Facultatea de Constructii Proiect de diploma A nf .e .9 m2 Orientare cardinală vest: v 2 Z V =( 2∗1.44+2∗0.44 +2∗0.25 )∗5=16.9 m Total zonă vitrată: Z v Tot  n =∑ Z k=1 orientare N =46.44+ 2∗1.∫ ¿=∑ ¿ k=1 t A¿  Pereţi exteriori zonă vitrată Orientare cardinală nord: Z v N = (5∗1.

Facultatea de Constructii Proiect de diploma 2 A Pl. =A t P .A t anv .22+265.01=798.2 Volumul încălzit al clădirii  Planşeu peste subsol V 1=265. A t anv .1+140+265.e .3 Determinarea rezistenţei termice unidirecţionale (Ref )  Pereţi exteriori. z .01=798.80 K∗m3 W conform Ordinului .sol =322.22∗3.22∗3. 2531 al MDRT din decembrie 2010 [135] R' min =1.o +Z v Tot + A Pl .31 m3 V =V 1 +V 2=1596. Elemente generale de calcul Relaţia generală de calcul este: ' R min =R si +∑ Rs + R se Valoarea normată a rezistenţei termice corectate nr.62 m3 A.31 m3  Planşeu de pod V 2=265.54 m 2 A. pod + A Pl .22=962. sol =265.22 m Arie totală anvelopă .

93 0.76=0.4 Predimensionarea grosimii termoizolaţiei R' ef ¿ R' min K∗m R ef =1.80 =2.70 1.30 0.80=0.70 d d d d Ref =R si + 1 + 2 + 3 + 4 +Rse λ1 λ 2 λ 3 λ4 Ref = 2.65∗Ref 1.042 0.02m ∑ Rs = d1 d 2 d 3 d 4 + + + λ1 λ2 λ3 λ 4 Condiţia de eficienţă termică este ca R' ef ≥ R ' min A.75 0.55÷0.02 + + + + 0.87 [136] .01 x 0.80) Se adoptă r=0.125+ 0.(0.042 0.Facultatea de Constructii Proiect de diploma d 1 -protecţia termoizolaţiei d 2 -termoizolaţia de grosime x d 3 -perete zidărie de cărămidă cu goluri verticale d 4 -tencuială interioară mortar ciment de grosime 0.76 0.80 W ' 3 R' ef =r∗R ef r.

01 0.1 0.14m x d 3 -vata minerala.04m [137] .042 x=0.5 Elemente generale de calcul d 1 -tencuială mortar ciment.02 + + + +0.75 0.042 0.10 m.125+ 0.Facultatea de Constructii 2.76−0.60= Proiect de diploma x 0. grosime g=0.87 K∗m Ref =2.01m d 2 .939 W R' ef =r∗R ef 3 R' ef =0. grosim g= x cm d 4 -sapa g=0.91 K∗m W 3 Planşeu de pod A.65∗2.30 0. respectiv 10 cm Ref =R si + d1 d2 d3 d4 + + + +Rse λ1 λ 2 λ 3 λ4 Ref =0. grosime g=0.090 Se adoptă o grosime a termoizolaţiei egală cu 0.placă beton armat.939=1.93 0.042 0.

Facultatea de Constructii Proiect de diploma R' ef ¿ R' min K∗m 3 R' ef =5 W R' ef =r∗R ef r.70 5=0.7 W d1 d2 d3 d4 + + + + R se λ1 λ 2 λ 3 λ 4 K∗m3 Rse =0.14 0.80) Se adoptă r=0.7∗R ef 3 5 K∗m Ref = =7.(0.55÷0.084 W Ref =R si + [138] .

14=0.044 1.044 x=0.87 0.084 0.93 m∗K [139] . șapă dinmortar de ciment g=4 cm W λ=0.93 K∗m3 Ref =7.87 0.04 + + + +0.125 Proiect de diploma K∗m3 W 7.125+ 0.74 0.14 0.48 2 m∗K d 2−strat suport pardoseală și protecție termoizolație .03+0.01 x 0.285 Se adoptă o grosime a termoizolaţiei egală cu 0.Facultatea de Constructii Rsi =0.30 0.93 W =1.93 7.30 m.13 0.14−0.04 + + + + 0.338= x 0.042 1.125+ 0.74 0.5 Determinarea rezistenţei termice unidirecţionale pentru placă pe sol 1 d d +( z−f ) d p 2 R1= +∑ + p 1 + 6 λ λp1 λd p2 1 d a 3−b d p 2 R1= +∑ + + + 6 λ λd λp1 λd p1 p2 ∑ d=f =d 1+ d 2+ d3 + d 4 +d 5 d d d d d d ∑ = 1+ 2 + 3 + 4+ 5 λ λ1 λ2 λ3 λ 4 λ5 d 1− pardoseală gresie g=2 cm λ pond ( gresie+adeziv )= 2. respectiv 30 cm Ref =0.01 0.084 0.48 W A.

la CTS (cota terenului sistematizat) f =d 1 +d 2 +d 3 +d 4 + d5 =0.14 0.69 W .70 2 4 R1=5.43 K∗m W BIBLIOGRAFIE [140] K∗m2 R=0.6 Rezistența termică unidirecțională pentru zonă vitrată  Ferestra triplă.044 m∗K d 4 −placă de beton armat g=14 cm W λ=1.10−0.39 1 0.Facultatea de Constructii Proiect de diploma d 3−strat de termoizolație vata minerala g=10 cm W λ=0.39) 4 R 1= + + + + + + + 6 1.74 0.02 0.10 3+(2.7 W m∗K 1 d d d d d d +( z−f ) d p 2 R 1= + 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + p 1 + 6 λ 1 λ2 λ3 λ 4 λ5 λp1 λd p2 Unde: z – înălţimea de la faţa superioară a pardoselii.04 0.93 0.74 m∗K d 5−strat pietriș de evitare a capilarității g=10 cm λ=0. cu două foi de geam şi un geam termoizolant  Pentru uși de intrare 2 R=0.48 0.044 1.10 0.98 K∗m2 W A.

Facultatea de Constructii Proiect de diploma HGR 766/1977 – Pentru stabilirea categoriei de importanță a clădirii (A. Traian Oneț Editat : 2008 [141] . SR EN 1991-1-3/NA/septembrie 2006 – Încărcările date de zapada CR 1-1-3/2012 –Cod de proiectare in evaluarea acțiunilor asupra construcțiilor Acțiunea vântului asupra construcțiilor .Acțiuni generale Acțiunea zăpezii asupra construcțiilor .B – Proiectarea structurilor din beton – Anexă naționala Proiectarea structurilor din beton dupa SR EN 1992-1-1/2006 – autori : Zoltan Chis. SR EN 1990/NA/octombrie 2006 CRO – 2005 – Bazele proiectării structurilor Pentru valoarea caracteristică a încărcării din procesul de exploatare si greutății specifice pentru încărcări permanente: SR EN 1991-1/august 2004 . SR EN 1991–1–2 / N. B. SR EN 1991-1-4/NA – Acțiuni ale vântului CR-1-4-2012 : Cod de proiectare.A/octombrie 2006 – Acțiuni asupra construcțiilor . SR EN 1991-1-1/N. SR EN 1991-1-4/octomrbie 2006. C.A / 2006 Acțiunei asupra structurilor expuse la foc : P118/1999 .Normativ de siguranța la foc a construcțiilor Pentru acțiuni. SR EN 1991-1-3/MARTIE 2005. D) P100 – 1/2013 – Clasa de importanță Pentru acțiunea focului : SR EN 1991–1–2/2004 .Acțiunile vântului Pentru structuri din beton : SR EN 1992-1-1/2006 – Proiectarea structurilor din beton SR EN 1992-1-1/N. definiții. reguli si gruparea acțiunilor este nevoie de : SR EN 1990/august 2004.

investigarea si încercarea terenului SR EN 1997-2-2007/N.P – 112/2014– Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa STAS 3300/2-1985 – Calculul terenului de undare in cazul fundării directe Carti: „Grinzi continue „–prof.investigarea si înceracrea terenului Anexa Naționala N. reguli generale SR EN-1997-1-2004/N. Ing. Traian Onet.B/2008 – Proiectarea geotehnică – Anexa naționala SR EN 1997-2-2007 – Proiectarea geotehnică.Facultatea de Constructii Proiect de diploma Pentru acțiune seismica : SR EN 1991-1/mai 2006 – Proiectarea structurilor pentru rezistența la cutremur SR EN 1991-1/N. Anton Ionescu [142] . editura Tehnica Bucuresti „Proiectarea structurilor din beton”-Zoltan Kiss. editura „Abel” „Manual pentru proiectarea placilor plane dreptughiulare din beton armat”-prof. dc.A – Proiectarea structurilor pentru rezistența la cutremur – Anexa naționala P100-1/2013 – Cod de proiectare antiseismica Pentru fundații : SR EN 1997-1-2004 – Proiectarea geotehnică. Ing Constantin Avram.P/2009 – Proiectarea geotehnică.