You are on page 1of 10

Impostatia in canto

In ajutorul celor ce studiaza cantecul
In lucrarea 'Enigme ale vocii umane' datorata distinsei cantarete, Dna. Elena Cernei, lucrare aparuta la Editura LITERA
in 1982, am gasit reprodusa la pagina 9 o declaratie a profesorului sau de canto, maestrul Constantin Stroescu, ce suna astfel:
'Eu nu ma ocup de impostarea glasurilor, nu cunosc alta tehnica vocala decat cea a imitatiei. Depinde de inteligenta cantaretului
tanar cum sa-l imite pe cel mai in varsta'. Pe atunci, profesorul Constantin Stroescu era socotit un as in ale cantecului, maestru al
interpretarii etc., etc., si indruma generatiile tinere de cantareti in calitate de sef de catedra de canto la Conservator. Din pacate
aceasta atitudine s-a mentinut si se mentine si astazi, de acum aproape trei sute de ani, depinzand de inteligenta elevului cum sa
isi
imite
maestrul
(?!).
Dupa sute de ani de aproximatie, stiinta ne pune la dispozitie o metoda dupa care impostatia nu mai este lasata pe seama
hazardului. Cercetarile in materie, munca neobosita a multor cercetatori, ne pun la dispozitie o metoda bazata pe rezultatele
cercetarilor lor, o metoda din care aproximatia dispare si este inlocuita cu exercitii ce au la baza fizica acustica, mecanica
fluidelor si mai ales cu pregatirea stiintifica a elevului, metoda ce alunga improvizatia si ne duce in mod precis la impostatie. De
sute de ani educatia elevului se rezuma la vocalize. De sute de ani impostatia este legata de inteligenta elevului, care isi imita
maestrul mai mult sau mai putin corect. Dar calitatea maestrului cine o determina?
In ceea ce priveste respiratia se dau indicatii de cele mai multe ori defectuoase. (Respiratie 'inalta': “sus pieptul!”
Respiratie costo-diafragmatica, cu 'screme-te pe diafragma!”). Cat despre dictiune ce sa mai vorbim? Daca nu cunosti textul, iti
poate fi indiferenta limba in care se canta, tot nu intelegi nimic.
Din fericire stiinta vine si isi spune cuvantul. Un cuvant foarte greu in balanta, un cuvant care in viitor va evita distrugerea
atator sperante, atator voci frumoase care se pierd datorita faptului ca maestrii nu se ocupa de impostarea glasurilor, iar atunci
cand o fac ar fi bine sa se abtina.
Am cunoscut personal metodele clasicei vocalize pe 'a'.
Randurile de fata nu se vor a fi revolutionare. Ele vor sa ajute. Ele vor sa vina in ajutorul tuturor celor ce studiaza
cantecul. Vor sa vina in ajutorul tuturor celor ce slujesc arta cu glasul lor: cantareti, artisti dramatici, oratori.Voua, tinerilor, ce
studiati cea mai nobila dintre arte, cantecul!
Indrumarile ce urmeaza au la baza studiile a doi titani. Primul, un posedat al cunoasterii, Eduard Merckel, un anatomist
si fiziolog, care in lucrarea sa de capetenie 'Die Antropophonik', aparuta cu mai mult de o suta de ani in urma, studiaza legile
stiintifice ale vorbirii umane, avand rabdarea sa execute si sa descrie amanuntit cele aproape o mie de experiente realizate in
acest scop. Al doilea, in timp, este Hermann Ludwig Ferdinand van Helmholtz, cel ce a studiat si a pus bazele stiintifice ale
rezonantelor, ale rezonatorilor.
Studiile celui dintai au spulberat legenda corzilor vocale. Studiile celui de-al doilea stabilesc calea prin care se ajunge la
punerea vocilor in rezonatori, la impostatie. Cu ajutorul lor suntem la adapost de imitatii si de improvizatie.
Din studiile doctorului Eduard Merckel se constata ca teoria dupa care sunetul este produs de corzile vocale este lipsita
de baza stiintifica. Nu exista corzi vocale, ci muschi fonatori, care nu vibreaza. Sunetul nu se produce prin vibrarea unor
'corzi vocale' ci cu totul dupa alte legi. Curentul de aer trimis din plamani prin trahee sub influenta presei abdominale, ajunge in
glota, unde este laminat sub influenta muschilor fonatori, aritenoizii, capata o anumita forma, dupa care intra in vibratie,
transformandu-se in sunete de diferite frecvente, trecand apoi in rezonatori, unde capata culoare si caracter de voce umana.
Procesul de formare al sunetului este similar dar nu identic cu cel ce se formeaza in fluier sau in tuburile de orga. Nimic nu
vibreaza decat curentul de aer. In laringe, modulatia este datorata modificarilor somatice, contractarii muschilor fonatori si altor
cauze, aflate inca in discutiile savantilor.
Cantecul este cea mai complexa activitate umana. Un act fiziologic la care participa aproape o suta de grupe de muschi
(exact 98), coordonat de un complex nervos - centrul simtului muzical - combinat cu o activitate complexa de ordin intelectualartistic, de mare intensitate cerebrala. Cantecul este o activitate exclusiv umana, pana la un punct, similara vorbirii. Daca pana la
un punct, cantecul se aseamana vorbirii, daca prin cuvant se poate exprima orice sentiment, apanaj al marilor artisti dramatici,
muzica asociata cuvantului este categoric cea mai puternica manifestare umana, iar vocea, cel mai perfect, cel mai complex
instrument si mijloc de exprimare a tuturor sentimentelor. Nici un instrument nu poate etala vocea omeneasca. Si titanul
Beethoven a trebuit sa recurga la ea spre a-si putea exprima ceea ce simtea in forul sau interior, iar instrumentele muzicale, la
cea mai intensa posibilitate - orchestra simfonica - nu o puteau realiza.
Vocea umana este o minune a creatiei divine, data omului spre a-si lauda Creatorul si pentru asi arata orice sentiment.
Dar pentru ca aceasta minune sa poata fi condusa cum trebuie, este necesar sa se cunoasca o serie de lucruri, toate bazate pe
altfel pe stiinta, pe anatomie, fizica, acustica, fiziologie, pe mecanica fluidelor, toate notiuni intrate in practica de toate zilele.
Aceste lucruri incercam sa le facem cunoscute prin lucrarea de fata, care se vrea un inceput in studiul stiintific al manifestarilor
vocii umane, la indemana tuturor celor interesati. In Occident ea se aplica numai in anumite cercuri cu caracter secret, iar in
Romania a fost introdusa de un neinteles al acelor zile, Eduard Rosen (Rosenzweig), originar din Gura Humorului si revenit in
tara dupa o viata de cantaret pe scenele din Germania, acum o jumatate de secol. Mare parte din cantaretii de ieri si de astazi au
trecut prin 'camaruta' lui, dar au tinut-o si o tin secret. Nu au curajul sa o aplice, spre a nu provoca o revolutie in canto.
Ca indrumator am obtinut si obtin inca, rezultate excelente.

se trece la interpretare. Pregatim forta care va actiona. Pregatirea prin gimnastica. formarea sunetului sunt activitati ale organismului care au la baza activitatea multor. a respiratiei d. forma gurii. sa-si imite maestrul! Este foarte greu sa scrii cum se canta. o sincronizare absoluta: pozitia limbii. Dar pentru aceasta au intrat in functiune o suta de muschi.emisiunea . peste care si in care se suprapune activitatea psihologica necesara actului creator de arta. Daca vocea elevului a reusit sa reziste. Cercetatorii spun ca pozitia defectuoasa a limbii sta la baza a cel putin 95 de procente din eventualele greseli facute de un cantaret.studiul consonantelor . Cum? Prin gimnastica! Da. Prin GIMNASTICA! Deschiderea gurii. a limbii 3. nici vorbirea articulata nu sunt posibile fara prezenta si activitatea acestui muschi. foarte greu. a omusorului (lueta). nici suptul. si gata! Un elev cu vocea mai mult sau mai puti bine pregatita. Pentru un 'A' clasic se cere ca gura sa fie deschisa in forma ovala. ati citit bine. nici masticatia. In metoda noastra acest lucru se obtine in cateva luni. depinde cat de inteligent a fost elevul sa-si copieze. multor grupe de muschi. Un regretat maestru. ca omusorul sa fie ridicat iar limba sa stea jos in gura. roluri. a. piese intregi. 2. Da. mi s-a refuzat pe linie politica. nici deglutitia. lipita de dintii inferiori. respectiv coloana de aer care se va transforma in vibratie. dar cum? Deschidem gura si cantam. Introducere Un studiu complet de canto trebuie sa contina urmatoarele capitole: 1. Fiziologic. Inspiram. mai multe. Trec anii. inventase un fel de calapod de sarma pus pe limba elevului si sprijinit pe dinti. actionarea curentului de aer. Este aproape imposibil. ridicarea valului palatal. de vocala ce va predomina in fonem. forma buzelor. intre dinti sa poata intra a doua falanga a degetului mare. agentul activ. Initierea elevului in anatomie si fiziologie. ca buza superioara sa descopere dintii superiori.Ca interpret. a intregului corp pentru conditia fizica b.interpretarea In stadiul actual al studierii cantecului. Apoi se trece la pregatirea propriu-zisa: . totul este foarte simplu: 'vocalizatia pe 'A'.impostatia . dar nu contractata.vocalizatia . pozitionarea limbii. Cum se obtine? In sistem clasic. Axioma: 'Si canto come si parla' spuneau marii maestrii. simultan cu tensionarea muschilor fonatori. transmitator al mesajului artistic si ideologic. care se va transforma in sunet. Deschidem gura. cu un sant longitudinal. cautand rezolvarea acestei probleme. Limba insasi este un muschi si inca dintre cei mai importanti din viata noastra. emiterea sunetului. a presei abdominale c. daca laringele sau a trecut proba de rezistenta. . Simplu. cu pozitionarea limbii ceruta de silaba executata. desi mi s-a recunoscut calitatea.acoperirea acutelor (pasajul) . Se studiaza arii. Deschiderea corecta a gurii si pozitia exacta a limbii sunt esentiale in crearea actului fonator artistic. coordonati de un sistem intreg de centre si legaturi nervoase. Ce spuneti? (Ma abtin). mai mult sau mai putin bine impostata si rolul maestrului s-a terminat. Este necesara o coordonare perfecta. un rol.

gimnastica este cea care ne ajuta sa capatam o pozitie corecta a limbii. Structura metodei 1) Gimnastica: (limba. Se poate si fara gimnastica. dar rezultatele nu se obtin decat foarte greu si stau sub semnul incertitudinii. zisa si abdominala datorita faptului ca folosim presa abdominala in timpul respiratiei. Exercitii pentru intarirea presei abdominale: . uni – de uni – de. Gimnastica este cea care ne ajuta sa dobandim o buna deschidere a gurii. Tot gimnastica ne da posibilitatea sa tinem sub control presa abdominala. uni – da. Gimnastica respiratorie cuprinde doua parti: prima are ca scop intarirea muschilor ce formeaza presa abdominala. pozitia limbii este cea mai importanta. respiratie) 2) Incalzirea vocii ni – ni nim – nim münn – münn bitte – bitte tuba – tuba linge – länge linge – länge – lango – longo – lungo 3) Consoanele Bi – po – bi 4) Vocalizatia uni – de. 'functia creeaza organul' este valabila si aici. abdomen. precum si controlul asupra respiratiei.In canto. In metoda noastra folosim respiratia diafragmatica activa. a doua ne asigura controlul lor in timpul cantatului. uni – de – de – da – da – da u–o–a u – o – a – ne – ni ni – e – a – o – u 5) Pasajul 6) Interpretare (traire) – cap – inima – gura Respiratia Incepem cu respiratia. Prin gimnastica realizam in cateva luni (depinde de sarguinta elevului) deschiderea corecta a gurii si pozitia ideala a limbii. Atat vocalele cat si consoanele (afara de cele labiale) depind de forma si pozitia limbii.

se ridica un picior.contractam limba pentru a o intari (ascutita). obtinandu-se astfel o presiune inferioara celei atmosferice.8 secunde Cu vremea valorile cresc.Rolul ei in respiratie si in canto. Nu se ridica celalalt picior pana cand primul nu a ajuns in stare de repaus. Se imita miscarea picioarelor la pedalare. Actioneaza numai diafragma.In fata unei oglinzi. efectuate cu regularitate. din pozitia de repaus. ajungand la 10 secunde inspirarea si 20 secunde expirarea. Atat inspirarea cat si expirarea se fac lent. b. Se inspira in continuare. spre a se evita febra musculara. Diafragma. (''Enigme…'. Se scoate limba din gura. bineinteles daca am pus la punct si celalalt agent al fonatiunii. Se continua expirarea printr-un 'ssss!' aidoma celui pe care-l folosim cand vrem sa obtinem liniste intr-o sala galagioasa. permitand inspiratia. Miscarea se face altemativ. Se continua expirarea. se scoate limba afara. c. vor duce la o buna stapanire a organului: 1. citat). pana la un unghi drept. Se decontracteaza muschii abdominali. Printr-un 'pfff!' se elimina o parte din aerul inspirat. nu se ridica! Dupa obtinerea miscarii trecem la numarat: - inspirarea (senzatia de umplere cu aer a plamanilor) .op. eliminand aerul din plamani. circa zece secunde pentru coborare. lata. . Intins pe spate.in inspiratie se relaxeaza abdomenul. Amintiti-va ca sportivii fac mii de exercitii pentru a dezvolta o fascicula musculara. In timpul acestor exercitii cutia toracica sta nemiscata. cu ambele picioare. pana la senzatia lipsei de aer. . viscerele actionand asupra diafragmei care lucreaza ca un piston. In mod normal diafragma asigura automatizarea respiratiei fara interventia noastra in timpul somnului si in restul activitata noastre.se retrage limba in gura (timpul doi). visul de veacuri al cantaretilor.expirarea (golirea plamanilor de aer) . de cinci ori. Gimnastica limbii Am aratat ca limba este unul din factorii principali in canto. respectiv asupra presei abdominale. Miscarea are doua parti bine distincte: - la expiratie se apasa pe abdomen. Nu putem insista cat am dori asupra acestei chestiuni. cu ambele picioare. canta bine! Putem trece de la pianissimo la forte si invers. Intins pe spate cu mainile pe langa corp. Gimnastica respiratorie. actionand pe muschii abdominali. . . Aceeasi munca ne asteapta si pe noi! Urmatoarele exercitii. Stapanind acest exercitiu stapanim controlul asupra respiratiei. permitand intrarea aerului in plamani. Pieptul nu coboara. Se ridica celalalt. . asa cum se procedeaza la un examen medical (timpul unu). Cine respira bine.a. Are ca scop sa dobandim controlul asupra respiratiei. Prima sedinta nu va depasi cinci minute. Miscarea se face foarte lent! Circa cinci secunde pentru ridicare. Idem. bine intins si apasand pe varf circa 10-15 cm. de multa gimnastica. Se coboara piciorul. . Se executa de cinci ori. Se poate ajunge la un sfert de ora. se inspira adanc. 2.4 secunde . Pentru a stapani acest muschi anarhic este nevoie de multa munca. de exemplu cand vine profesorul. spre a o putea scoate in relief. Se face 'bicicleta'. laringele. In timpul inspiratiei trebuie sa ajungem la senzatia de 'plin' absolut. (timpul doi). actionand muschii abdomenului in sens invers decat la respiratie. iar la expiratie la senzatia ca se lipeste burta de sira spinarii. necontractata (timpul unu). pentru control.

la fiecare miscare. . lipita de dinti. buzele de sus lasa sa se vada dintii. apoi se mareste pana la zece secunde pentru un tur. limba sta jos. Curentul de aer trimis din plamani.idem.3. 7. de cinci ori (imitam miscarea prin care un pisoi isi linge buzele. Ducem zvacnit varful limbii catre coltul din stanga al gurii (comisura buzelor). . pe dinti. dupa ce i-am muiat botul in lapte) . . Tehnica exercitiilor Prin exercitiile ce urmeaza.Limba afara din gura. catre dintii de jos (timpul doi). Indicatii generale: Inainte de a trece la executarea exercitiilor. pe cerul gurii. 6. distanta dintre dinti permite plasarea celei de a doua falange intre ei. repetam miscarea in sens invers (timpul doi). Duft. 4. aritenoizii. deci fonemele (nu sunt cuvinte) vor trebui pronuntate ca in germana: nimm. .bitte. la un centimetru de dinti. . Miscarea se face lent.idem. .ortografia este germana. longo.idem. in partea inferioara. in partea superioara si de trahee. . la radacina dintilor. Incercam sa obtinem o forma cat mai ovala a gurii.idem. aparat de mai multe scuturi de cartilaje. . Ducem varful limbii la varful dintilor. catre coltul drept (timpul doi). nimm. incercam sa obtinem scopul propus. asigura producerea sunetului atat in vorbire cat si in canto. Nu vibreaza nimic altceva decat aerul.Luft. . cititi cu atentie urmatoarele: . lungo . Retragem limba in gura. incercand sa obtinem cel putin sapte puncte pe cerul gurii. Kluft. ascutita.Gura deschisa. . . lango.Gura semideschisa. prevazut cu mai multe perechi de muschi.(timpul unu). in spatele dintilor. Laringele este principalul organ in fonatiune. .se foloseste numai respiratia diafragmatica activa si 'minimal Luft '. normal si fara eforturi. . folosind aerul ce a ramas. . unde se transforma in sunet datorita muschilor fonatori. 5. Retragem. länge. trece prin glota. münn. münn .Se deschide gura la maxim. dupa inspiratie eliberam aparatul respirator de suprapresiune printr-un 'pfff'. spre omusor. (timpul unu). Ridicam varful ei catre dintii de sus (timpul unu). Nu exista corzi vocale. impostarea vocii si calitatea superioara a cantecului. Legat de radacina limbii. limba venind inapoi.idem. miscand muschii faciali in directia gurii (invers decat atunci cand ducem gura pana la urechi). Schuft.idem. Spre deosebire de linia clasica. foarte lent. a imitarii maestrului.idem. Gruft. pentru inceput in cinci secunde pentru un tur. calea spre impostarea glasului.linge. din punct in punct.Gura deschisa. exercitiile ce urmeaza sunt alese in mod special si fixate cu ajutorul consonantelor sonore. bitte . sub actiunea presei abdominale. se urmareste cu varful limbii conturul buzelor de la stanga la dreapta.

limba ridicata catre cerul gurii. in prima parte bi.toate exercitiile vor fi executate la inceput in piano. ca: . dupa care se retrage si se sprijina pe molari. Urmariti cu gandul miscarea limbii. rezonatorii parietali. nimm – varful limbii loveste varful dintilor. spre a se obtine diftongul u in exercitii in care se combina efectul celor doua consoane sonore n si m. lungo – varful limbii atinge de fiecare data dintii. longo. Textele nu au un corespondent in vorbire. bitte. Faceti deosebirea intre pozitia limbii pentru t si cea pentru d: pentru t in fata. limba atinge dintii de sus. pentru d in spatele lor.Precizam ca oricat am incerca sa scoatem tot aerul din plamani. Stim ca sunetul are inaltime. asa-zisul 'aer rezidual'. la radacina. durata. marind intensitatea o data cu insusirea lor. consoana b este formata prin actiunea buzelor. pentru linge.la bitte. semn ca exercitiul este bine executat. deoarece in ei ramane o cantitate de circa unu-doi litri.la länge. Limba ia pozitii diferite pentru go. . in partea a doua. La fel. . münn – varful limbii se afla in spatele dintilor de sus. intensitate si timbru. nimm se controleaza daca apar vibratii pe crestetul capului. iar limba se sprijina pe molari (masele). cu mai multe texte. länge. Sunt alese foneme corespunzatoare scopului: impostatia. . . .la münn. Prin exercitiile ce urmeaza punem in valoare aceste armonici. limba nu atinge dintii. Consoana n este cea care provoaca vibratiile. dar din ce in ce mai mult spre cerul gurii. lango. . In articulare se va urmari cu grija.la nimm.in timpul executarii exercitiului nimm.la linge ( linghe ) – varful limbii atinge dintii pentru li. . semn ca sunetul se reflecta in rezonatorii cutiei craniene. Consoanele Se executa un recitativ pe DO de sub portativ in cheia SOL. nu putem. pe varful dintilor. Tot timpul cat se emite vocala e limba ramane ridicata catre palat. Timbrul este determinat de totalitatea si calitatea armonicilor ce insotesc sunetul fundamental. trece spre cerul gurii pentru n si se retrage spre fundul gurii pentru ge (ghe). la te.

BO – PI RI . dungo Se observa ca este vorba de toate vocalele . tuba. o. u. dand foarte multa atentie executarii.se urmareste forma gurii si pozitia limbii la i si la o Repetate cu staruinta. tuba.cate patru de fiecare ..completate cu nimm. Important este cum cantati! CI .NO – FI GHE .TO – DI FI .NO – SI TI . i. münn. nimm… etc.LA – VI ZI .NO – MI PI . dintii si celelalte organe participante vor duce la DICTIE. dinti. dupa organul solicitat: buze. länge. tuba . . longo.DO – TI VI .combinate toate cu diferite consoane sonore. lungo . lango. nimm. nimm. cerul gurii . dänge. limba. dinge.a. münn.RO – LI MI .linge.CO – JI LI . münn . dongo.linge. länge.HO – HI JI .NO – CI DI .bitte.KA – GHE HI . atat . necesara pentru a fi inteles.LA – RI SI . nänge. bitte.TZO – ZI Se executa pe toata intinderea vocii. limba. dango.nimm. ninge. e. bitte .tuba. nimm. bitte. . münn.

au. u-ni-da (de patru ori intr-o singura respiratie) – u-ni-de. u-ni-da. Consoanele sunt sunetele care permit articulatia. g. ni-e-a-o-u (de doua ori intr-o singura respiratie) – . nici cele mai simple nu pot exista fara prezenta limbii (ou. respiratie) . dupa organul principal din actiune: . 94 % din greselile facute de un cantaret se datoresc pozitiei si formei limbii. ea. f. u-ni-de-de-de-de-de (de doua ori intr-o singura – u-ni-de-da (de opt ori intr-o singura respiratie) – u-ni-de. u-ni-de. v Limba este organul principal care determina vocalele si alcatuirea consoanelor.linguale (limba): r . In combinatie cu vocalele a. s. dinti. care nu s-a incadrat perfect in munca. u-ni-de-de-da-da-da (de doua ori intr-o singura respiratie) Atentie: formati pe da lovind cu limba dintii de sus si combninat cu exercitiul 7 de gimnastica limbii.p – m . z.b . j. o. i.). – u-o-o (de patru ori intr-o singura respiratie) – u-o-oa (de patru ori intr-o singura respiratie) – u-o-a (de patru ori intr-o singura respiratie) – u-o-ua (de patru ori intr-o singura respiratie) – u-o-a-ne-ni. e. elementul ce ne deosebeste de celelalte fiinte. Vocalele Etapa I Recitativ – u-ni-de (de opt ori intr-o singura respiratie) – u-ni-de. fara care nu se poate inchipui vorbirea articulata. aceasta minune care permite comunicarea dintre oameni. h. Consoanele se impart in grupe. palatul fonator (cerul gurii) in prezent si cu concursul nemijlocit al limbii.labiale (buzele): .linguale – dentale (limba si dintii): d . ai.suieratoare: s. u dau nastere silabelor care formeaza cuvantul. c. ei etc.in vorbire cat mai ales in “canto”. Consoanele se produc prin miscari combinate ale organului fonator format din buze. In canto. care prin forma ei determina vocalele.

dupa care se obtine a pastrand emisia lui e aducand limba in pozitia normala pentru a. La exercitiul ni-e-a-o-u dupa ni cu limba la dintii de sus se formeaza un e actionand asupra limbii. cat si linguala. nu 'beregata'! Atentie: TOATE accentele se obtin NUMAI actionand 'presa abdominala'. mi. . pastrandu-i locul de sus. . . . re. – gura deschisa – aratarea dintilor de sus si de jos – limba la dintii de jos – omusorul ridicat – sustinerea respiratiei folosind presa abdominala Se plaseaza o prin modificarea pozitiei buzelor care se rotunjesc putin. miscarea picioarelor). do. dupa care se coboara.Accentele se obtin actionand 'presa abdominala' (vezi capitolul 'Respiratia').u-o-o-u-o-a. o data cu modificarile din glota. apoi se prelungeste cu Etapa a II-a Vocala i se sprijina pe consoana d : di-i-i-i-i. pe interval de terta: do. de unde obligatia gimnasticii atat abdominala (respiratia cu cartea pe burta.d-i-i-o-o-o. sub dinti.di-i-i-u-i-i. pana la cei de jos pastrand aceeasi emisie. re.

filat. Dupa ce buzele s-au dezvoltat suficient apare ma. Urmariti un nou nascut: . urmata de pa-pa si ba-ba. bi. si usor accentuate. ne ajuta in aceasta problema. La altiste si basi se face dupa caracteristicile fiecarei voci in parte. Se intoneaza mi. Folosim un grup de sunete.nu strica nimanui. dupa care coboara pe do. destul de accentuat. primul sunet este a. Se articuleaza destul de ferm. . care. Cand lipseste pregatirea necesara. usor distincte intre ele. 2 – opozabilitatea degetului mare cu care putem sa prindem un obiect si 3 – vorbirea articulata. crescut si prelungit dupa inspiratie. dupa care se fileaza pana la ppp (pianisissimo) apoi se articuleaza i pe acest ppp. dupa care se incheie cu un blo pe do accentuat. cu un mic accent. In stiinta sunt trei elemente 1 – mersul “obisnuit” pe doua picioare care fac deosebirea intre oameni si animale. care il furnizeaza pe a. La tenori pasajul se face pe mi-fa. trecerea vocii de la o emisie la alta se numeste “pasaj” – si acest studiu este foarte dificil si cere vreme indelungata. doua registre): una pectorala in care vocea suna in piept si cealalta – vocea de cap – cand vocea isi gaseste rezonantele in oasele capului. dimpotriva (!) In metoda noastra se face o apropiere intre “vocea de cap” si “pianisissimul” din vocea de piept. Se incepe cu bli. apanaj exclusiv al omului. . In exercitiile noastre incercam sa dam un ajutor tuturor cantaretilor si cantaretelor (despre care se spune in mod gresit ca in vocea lor nu exista pasaj) . Se fac studii pentru unificarea lor in regiunea unde se despart.De fiecare data se face legatura intre vocale pastrand aceeasi emisie. . di.imediat dupa nastere. o data cu dezvoltarea intelectului.m este prima consoana: ma-ma. Se repeta. La femei in aceeasi regiune. Renumitul tenor Luciano Pavaroti declara in cartea lui ca i-au trebuit 6 (sase) ani pentru a-l stapani. cele doua sunt distincte si dau o impresie foarte neplacuta. datorita rezonantelor. toate formate din comunicarea dintre buze si limba. cu prelungirea lui si – usor crescut si filat.pa – tot labial – apare mult mai tarziu. Toate aceste exercitii de fac in 'pianisissimo' Pasajul Pasaj – trecere Vocile au doua emisii – (doua rezonante.