You are on page 1of 89

Cuprins

Cuprins......................................................................................................................................... 1
T1. Initierea in economix................................................................................................................... 3
1. Geneza stiintei economice si etapele de dezvoltare.............................................................................. 3
2. Ob. de st. al economixului in viziunea diferitor doctrine.......................................................................3
3. Metodele de cercetare ale stiintei economice, legile economice..............................................................4
4. Nivele de cercetare si functiile stiintei economice...............................................................................5
T2. Activitatea economica si agentii economici........................................................................................ 7
1. Premisele activitatii economice - bunurile economice..........................................................................7
2. Activitatea economica si rationalitatea activitatii (Sectoarele)..............................................................10
3. Angentii economici: functii, sursa lor de venit.................................................................................11
T3. Formele de organizare a economiei si sistemele economice..................................................................13
1.Sistemul economic si clasificarea lui.............................................................................................. 13
2. Economia naturala (traditionala, non-economica, arhaica)..................................................................14
3. Economia de schimb................................................................................................................. 15
4. Economia mixta...................................................................................................................... 16
T4. Institutiile si rolul lor in economia de piata...................................................................................... 18
1. Esenta si rolul institutiilor in dezvoltarea economica.........................................................................18
2. Proprietatea: aparitia, esenta, aspectul economic, aspectul juridic.........................................................18
3.

Pluralismul formelor de proprietate........................................................................................... 20

Tema 5 : Piața și mecanismul ei......................................................................................................... 24
1. Piața, esența, funcții și clasificări.................................................................................................. 24
2. Elementele modului de comportament a consumatorului....................................................................25
3. Cererea și parametri. Legea cererii............................................................................................... 26
5. Prețurile, tipuri și modalități de reglementare................................................................................... 28
6. Concurența, esența, forma și mecanismul....................................................................................... 30
Tema 6: Piața factorilor de producție și repartiția veniturilor......................................................................34
1. Piața muncii. Cererea și oferta de forță de muncă, remunerate muncii și sistemele de salarizare ....................34
2. Piața capitalului și dobînda......................................................................................................... 36
3. Piața pămîntului și renta............................................................................................................ 38
Tema 7: Întreprinderea și antreprenoriatul în condițiile economiei de pia ță ....................................................40
1. Noțiuni. Caracteristica de bază a întreprinderii.................................................................................40
2. Formele organizatorico-jur ale întreprinderilor.................................................................................42
3. Managementul și marketingul- elementele determinante în coordonarea activită ții întreprinderilor ................43
4. Etapele înregistrării afacerii în RM. Planificarea activită ții de antreprenoriat ............................................44
Tema 8: Producția și rezultatele activității de antreprenoriat .......................................................................46
1. Organizarea combinării productive............................................................................................... 46
1

2. Conceptul de producție. Esența costurilor și tipologia lor....................................................................47
3. Venitul și profitul. Rentabiltatea întreprinderii.................................................................................50
Tema 9: Economia nationala si cresterea economica................................................................................52
1. Economia nationala si principalii indicatori macroeconomici...............................................................52
2. Cresterea si dezvoltarea economica.............................................................................................. 54
3. Ciclitatea dezvoltarii economice, criza economica............................................................................55
Tema 10: Inflatia si somajul.............................................................................................................. 57
1.

Somajul, esenta, cauza si forma, legea Ouken...............................................................................57

2. Politici antisomaj..................................................................................................................... 58
3. Cauzele si tipurile inflatiei......................................................................................................... 59
4. Politica anti-inflationista............................................................................................................ 60
Tema 11: Finanțele publice și impozitele.............................................................................................. 61
1.

Finanțele publice. Bugetul de stat și elementele lui........................................................................61

2.

Impozitele și sistemul fiscal..................................................................................................... 63

3.

Metode de finanțare a datoriei de stat......................................................................................... 65

Tema 12: Sistemul bancar si creditul................................................................................................... 67
1. Institutiile bancare si rolul lor in economie..................................................................................... 67
2. Creditul. Esenta si clasificare...................................................................................................... 68
3. Politica monetar-creditara.Scopuri si instrumente.............................................................................69

2

T1. Initierea in economix.
1. geneza stiintei economice si etapele de dezvoltare
2. ob. de st. al economixului in viziunea diferitor doctrine
3. met. de cercetare ale stiintei economice, legile economice
4. nivele de cercetare si functiile stiintei economice.
1. Geneza stiintei economice si etapele de dezvoltare
Istoria omului cit si a societatii incepe odata cu activitatea bazata pe ratiune, insa din de
vedere a dobindirii bunurilor materiale, astfel p.u viata omul are nevoie in primul rind de cele
mai elementare conditii de existenta(hrana, imbracamintea, domiciliu), insa ca personalitate
omul se manifesta prin nivelul sau spiritual si nu prin cantitatea de bunuri pe care le
acumuleaza pe parcursul vietii insa producerea bunurilor materiale ca baza a vietii va fi
totdeauna cea mai importanta ocupatie,d eci inca Aristotel a remarcat ca oamenii au inceput
sa faca filosofie doar dupa ce au satisfacut necesitatile materiale, ceea ce demonstreaza ca
activitatea economica este un proces complex care reprezinta o multitudine de
comportamente din decizia si reactiile oamenilor cu privire la producerea bunurilor repartitia
in functie de necesitati si interesele acestora. Deci stiinta economica are ca ob. de st.
societatea ceea ce o caracterizeaza ca este o stiinta sociala, de rind cu sociologia, psihologia
si dreptul totodata fiind o stiinta aparte cu ob. sau de studiu. In calitate de stiinta separata de
sistem de cunostinte speciale economia sa constituit abia in sec. 18 fiind influentata de
factori materiali, si anume de nivelul de dezvoltare a activitatii economice adica de ce si cum
se produce si respectiv de factori spirituali(cultura si viziunea sociala despre ce si cum
gindesc oamenii). Odata cu evolutia societatii are loc si dezvoltarea gindirii economice, astfel
etapele principale ale procesului de formare si dezvoltare a gindirii economice sunt :

Odata cu aparitia statalitatii legile de gospodarie au devenit mai complexe astfel
necesitatile in reglarea activitatii economice au determinat un aspect statal. Deci termenul de
economie politica a fost propus abia in 1615 in epoca mercantelistilor de francezul Monte
Cretien in tratatul despre economie politica adaugind "politikos" - cetate/societate, stiinta
astfel obtinind legi de gospodarire a unui stat, prin aceasta determinind ca stiinta a evoluat de
la o economie domestica individuala la o economie sociala.

3

2. Ob. de st. al economixului in viziunea diferitor doctrine
Termenul de econnomie politica poate fi interpretat ca shtiinta despre : bogatie, productia
si repartitia bunurilor materiale, relatii de productie si legitstile de dezv a activitatii umane,
gestiumea economiei nationale -nationalism economic.
la intersectia sec 19-20 sa constituit o nous directie sqhtiintifica economix. notiunea de
economix pentru prima data a fost utilizata de fondatorul scolii de la cambridge alfred
marchal. in 1970 in lucrarea principiile economiei pol. astfel ob cercetarilor a devenit
comportamentul economic rational al individului, adica problemele ultilizarii eficiente a
resurselor de productie limitate, cu scop de satisfacere a nevoilor materiale ale omului. astfel
problema alegerii rationate a resurselor in determinarea nevoilor nelimitate a svenit
prioritatea in studierea economiei politice. astfel si obiectul teoriei economice poate fi
determinat de o multitudine de abordari si definitii.

curentele si scolile de gindire.
obiectul de studiu
1. mercantilisti, fiziocrati avutia nationala
2.marxistii relatiile de productie
3. scoala istorica economia nationala
4. marginalismul comportamentul subiectilor economici (caile, mijloacele si solutiile a
scopurilor propuse)
5. chenisismul mecanismul functionarii econ nationale ca un tot intreg
6. curentul institutional institutiile si schimbarile institutionale
7. teoria sintezei neoclasice avutia nationala, formele si stimulentele comportamentului
uman, insa in dependenta de resursele limitate

cunostintele economico-teoretice generale determina constientizarea logica a evolutiei
activitatii economice. Ceea ce determina prognozarea perspectivelor, tendintele de dezvoltare
a societatii in baza principalelor principii economice sunt elaborate politici si masuri speciale
care sunt orientate spre rezolvarea unor probleme concrete.
Cele mai importante intrebari ale teoriei economice
1schimbul, comportamentul pe pietele sociale, deci si modul de alocare a resurselor
materiale in economie
2.modul in care societatea foloseshte resursele limitate pentru a produce bunuri si pentru a
le distribui membrilor sai
3. studiaza modul de formare a pretului muncii, a capitalului, a pamintului, respectiv,
modul de utilizare a preturilor in procesul de alocare a resurselor
4. examineaza distributia veniturilor si sugereaza modalitati de ajutorare a persoanelor
nefavorizate
4

a formula legi sau principiile activitatii economice. indiferent de faptul ca ele sunt coordonate. Metodele de cercetare ale stiintei economice. a intereselor si a modalitatilor comportamentului economic.reunirea elementelor intrun tot element 4) deductia . Unele legi se formeaza inafata vointei omului.metode generale : 1) abstractia stiintifice .descompunerea unui fenomen in parti componente 3) sinteza . preferinte si drepturi. dirijate in activitate economica. legile economice Metodele economicului reprezinta majoritatea mijloacelor necesare studierii societatii p. istorica 2) met. altele legi se formeaza in baza psihologiei economice al subiectilor. Astfel cunoastem : . obiective. cauzate. economica 3) met. 3.bazat pe ratiune. Astfel cunoastem : .legi subiectiv psihologice ce reprezinta raporturile stabile. rezulta de la general la particular 5) inductia . Economia ca si natura si diverse sfere sociale se auto administreaza. intermediate de prezenta subiectilor prin interese.legi obiective( ce nu depind de vointa. generale. caiterus-paridus .studierea fenomenului instare pura adica in conditiile cind toti ceilalti factori ramin a fi constanti 4) experimentul economic.reprezinta studierea unor categorii sau fenomene doar dintrun anumit punct de vedeere 2) analiza . deseori repetabile. 5 . a determina alternative in politica economica. a elabora metode si mecanisme de organizare economica. ale expune sub forma de categirii stiintifice legi si tendinte. de la fapte la teorie ce demonstreaza de la particular la general.deci shtiinta economica Este cercetarea comportamentului si a relatiilor dintre oameni in procesul folosirii resurselor limitate necesare pentru a produce bunurile vietii. .u a sistematiza faptele. Astfel sii ta elaboreaza si formeaza legile si principiile ce reprezinta raporturi sociale stabilite intre diferite fenomene si procese economice. deci a constiintei economice. interesele. relativ stabile ale fenomenelor si proceselor economice. dorintele oamenilor) astfel de legi sunt caracterizate prin activitatea fizica si biologica . adica se conduce de legi interne specifice ei.este un mod de rationalizare bazat de la teorie la fapte. interne. Legile economice determina legaturi cauzate.metode specifice : (de expl singuri) 1) met.

legi specifice. macro 4. Indicatorii analizei microeconomice sunt: cifra de afaceri. venitul global. formele de organizare. micro 2. intreprindere. familie. Mondoeconomia. costul de productie. Ex. Ea cerceteaza agregatele (=indicatorii) ce caracterizeaza economia veniturile si consumurile. sau alte institutii de stat si partidele. dimensiunile intrprinderilor. costurile de productie.ul valutar . Nivele de cercetare si functiile stiintei economice Teoria economica contemporana ca entitate complexa determina si diferite niveluri de organizare a activitatii economice (familie. profitul. cheltuielile. Ex: . analiza comparative. national. mondo Microeconomia presupune studierea economiei la nivelul resurselor si bunurilor prin prizma comportamentului unei unitati structurale. Astfel. deci de a obtine venituri. bani. Cunoastem 4 nivele de functionare: 1. la diferite niveluri de functionare.Cunoastem legi generale. mezo 3. nivelul somajului. analiza microeconomica cerceteaza arta de a face avere. Studiaza procesele economice la nivelul unei ramurii a unui complex aparte. nivelul inflatiei. parlamentele.siste. international) care la rindul sau sunt cercetate din punct de vedre a diferitor modele. Macroeconomia studiaza sistemul national. individ. intre micro si macroeconomie. ramuri.comertul international . a aparut ca rezultat la activitatea integrationista si globalizata. procedee. guvernele. valoarea adaugata. Studiaza problemele economice mondiale. produsul intern brut. legi comune. de regula. si utilizeaza urmatorii indicatori :volumul de productie global la scara nationala. miscarile politice determina problemele economice si modalitatile de rezolvare la nivel macroeconomic. intreprindere. ex: complexul agro industrial.diviziunea internationala si specializarea muncii . profit. Mezoeconomia determina o pozitie intermediara. insa ca un tot intreg. folosirea resurselor limitate rational. Microeconomia se ocupa si de mecanismul economiei de piata. 4.migratia capitalului si a fortei de munca 6 . Nivelul microeconomic explica schimbarea preturilor pu fiecare bun in parte.

normative.ecologia.metode economico matematice. deci sistemuld e legi pentru atingerea scopurilor determinate.Concomitent. management 3. totalitatea cunostintelor care demonstreaza ce trebuie sa fie. f. economia agrara. . astfel. iar stiinta economica normativa. stiinte economice interdisciplinare . astfel are loc internationalizarea vietii economice cu toate conceptele societatii. f. Ex: . cibernetico economice. metodologica 4. ideologica In literatura occidentala contemporana functiile teoriei economice sunt divizate in: pozitive. f. care acordeaza anumite aspecte. stiinte functionale sau specifice. 7 . care la rindul sau for uleaza idei shi filozofia vietii economice 2. Functiile stiintei economice: 1. functii separate ale activitatii economice. stiinte economice de ramura sau aplicative . gindirea economica. formele. practica 3. evidenta contabila. In teoria economica contemporana. cognitiva 2.statistica economica.analizeaza economia pe ramuri. a transportului 4. . Evolutia stiintifica si practica a teoriei economice a demonstrat ca exista si o multitudine de functii pe care le indeplineshte.alimentatia. in urma aprofundarii cu ostintelor econ shi a specializarii acestora s-au format urmatoarele stiinte: 1. regulile de activitate economica . istoria politica. auditul.cele care intersecteaza si explica metodele. cheines delimiteaza ca stiinta pozitiva reprezinta totalitatea cunostintelor sistemice care fixeaza ceea ce este in realitate. stiintele economice generale economia politica. sciologia economica.demografia. f. mondoeconomia analizeaza si procesele de transformare si solutionare a problemelor mondiale. .

1. Pe parcursul istoriei nevoile au evoluat si s-au diversificat. Activitatea economica si agentii economici 1. 5. dupa gradul lor de complexitate :  nevoi de baza: . Premisele activitatii economice . dar si a posibilitatilor lui.superioare Din punct de vedere a sociologului american Maslow exista urmatoarele tipuri de nevoi. 2. in care sunt evidentiate 5 grupuri de necesitati: 1. Activitatea economica si rationalitatea activitatii (Sectoarele) 3. Angentii economici: functii. necesitati obiective ale indivizilor si ale societatii. creativitatea Nevoile umane pot fi caracterizate prin trasaturi:  nevoile sunt nelimitate ca numar 8 . de i si a omului. Premisele desfasurarii oricarei activitati economice sunt: 1. premisele activitatii economice . fiziologice elementare siguranta si securitatea nevoile sociale stima si statutul social autorealizarea. sociale si spirituale. are drept scop crearea bunurilor necesare pentru satisfacerea nevoilor materiale.T2. Astfel diversificarea nevoilor a determinat necesitatea clasificarii lor dupa urmatoarele criterii: 1. Aceasta evolutie s-a desfasurat odata cu dezvoltarea societatii.bunurile economice 2. 4.bunurile economice Activitatea economica. resursele necesare pentru satisfacerea acestora Nevoile sunt cerinte.inferioare si elementare . In functiile dimensiuni:  nevoi fiziologice (biologice)  nevoi spiritual. nevoile umane 2. sursa lor de venit.psihologice  nevoile sociale (de grup). 3. doleante. care reprezinta un ansamblu de nevoi a caror satisfactie este posibila doar prin actiunea a diferitor grupuri sociale 2.

Resurselee conomice folosite de catre om sunt extremd e variate. forta de munca  nereproductibile: petrol aur 2. deci nevoile satisfacute se transforma in obiceiuri. cit si preocuparea permanenta a omului de a le satisface reprezinta motivatia principala a oricarui progres economic. In scopul satisfacerii nevoilor sale. 2. individul este obligat sa recurga la valorificare anumitor resurse. Resursele economice reprezinta totalitatea elementelor si premiselor folosite de catre om in activitatea sa economica pentru a obtine bunuri de care are nevoie.  Sporirea numarului nevoilor.nevoile sunt limitate dupa capacitate si volum: orice nevoie descreste in intensitate pe masura ce ea este satisfacuta  nevoile sunt concurente intre ele (o necesitate poate fi inlocuita cu alta)  nevoile sunt complementare  orice nevoie se stinge momentan prin satisfactie. care sunt creTe de generatiile anterioare  capitalul tehnic: masini. Dupa apartenenta:  proprii  atrase. resurse derivate. constructii  experienta stiintifica: potentialul inovational  resursele monetare si valutare de care dispune societatea respectiva. apa. care si sunt numiteresurse economice. echipamente. omul este nevoit sa atraga in circuitul economic o cantitate din ce in ce mai mare de resurse. astfel clasificinduse: 1. Insa trasatura principara a resurselor consta in caracterul lor limitat! 9 . Astfel si s-a determinat si s-a demonstrat legea cresterii si diversificarii nevoilor umane. traditii si in interese economice. Din punct de vedere a duratei si al caracterului utilizarii lor:  reproductibile (regenerabile) ex: fondul funciar. calificare. Se cunosc si alte clasificari privind resursele. capacitatea sa antreprenoriala. Odata cu cresterea nevoilor. Dupa volumul resurselor in raport cu cererea pietii:  abundent  deficitar 3.  resursele naturale: pamint. omul fiind determinat prin felul sau: experienta. resursele primare:  resursele umane. 1. apa.

diversitatea economica a bunurilor economice poate fi clasificata si din punct de vedere a criteriilor (bunurilor): 1.energie. rare  produse prin munca omului 1. constituind astfel continutul urmatoareai legi: Legea raritatii rezurselor. . Astfel bunurile economice reprezinta un mujloc de satisfacere a nevoilor umane. serviciul) 3. Dupa materiale:  materiale (produse. Prin bun intelegem: un obiect material sau un serviciu (nematerial) care prin proprietatile lui poate sa satisfaca o necesitate umana sau o trebuinta. dupa forma de mnifestare  bunuri materiale 10 .produse sau .servicii  de consum intermediar: . marfuri)  nemateriale (servicii) 1. raportate la necesitatile oamenilor. disponibilitatea si accesibilitatea 4. din punct de vedere. devin problema principala a activitatii economice. dupa destinatie sau utilitate  de consum final. Cunoastem urmatoarea tipologie a bunurilor economice: 1. complementaritatii:  complementare  necomplementare Astfel.Caracterul limitat al resurselor.  bunuri economice. apac ca nelimitate. sunt acele bunuri ale carui cantitate. existenta unei nevoi care trebuie satisfcuta 2. Cunoastem:  bunuri libere. Conditiile mentionate determina utilitatea bunurilor economice. reprezinta unr ezultat al activitatii economice si sunt limitate. in raport cu nevoile mereu crescinde.materie prima  de echipament 1. proprietatile corporale (parametri functionali) si acorporale ale bunurilor (marca. raritatea relativa a bunurilor economice. in functie de substituire  substituibile  nesubstituibile 1.s ub forma de . Bunurile economice determina si urmatoarele conditii: 1. care la rindul lor. Dupa origine:  naturale.

masinele. lucrurile investitionale 1.valori spiritule (manuscrise. dupa durata folosintei:  de folosinta curnta  de o singura folosinta  de folosinta indelungata.care satisface o anumita cerinta. dupa destinatia finala:  satisfactori. pentru a fi marfa. -bunuri de consum personal. scoli)  marfuri capital (instrumentele.  Deci. actiunile)  orice marfa are doua aspecte 1. programele pc)  marfuri servicii manageriale si de marketing ( serviciile juridice)  marfurile hirtii de valoare ( obligatiunile. 11 . dupa gradul de prelucrare  primare ( ciupercile din padure)  intermediare (sfecla de zahar pentru prelucrarea si primirea zaharului)  finale (o incapere) 1.)  marfuri resursa de munca (forta de munca)  diversele componente ale avutiei nationale  marfuri corporale si incorporale rezultate din cercetarile stiintifice (cartile. un bun. un produs al muncii omului. utilitatea 2. se cnsuma de individ sau de membrii unei familii  bunuri publice 1. utilajul)  marfuri resurse naturale (pamintul etc. Marfurile pot fi sistematizate in urmatoarele grupuri  marfuri corporale de consum personal curent  marfuri corporale de consum personal indelungat  marfuri incoprporale de consum personal (serviciile tel. picturi) 1. sanatate  prodfactorii. Astfel marfa reprezinta un bun economic. poate fi destinata schimbului prin intermediul actului de vinzare-cumparare. valoarea de schimb. dupa subiectul consumului:  bunuri private. trebuie sa aiba utilitate sociala si sa treaca de la producator la consumator. -bunuri de consum social: servicii de educatie. netu)  marfuri incorporale de consum social(servicii. valoare de curs. prin intermediul schimbului.

de transport. In acelasi timp. materialele.2.de pastrare. de credite. In cadrul evolutiei.mijloacele de productie.de depozitatre. ex: plata salariilro. Astfel.  Consumul poate fi: -consum intermediar (materie prima.activitatea de aprovizionare. circulatia capitalului cuprinde: fluxul capitalului. Reprezinta acea componenta a activitatiie conomice prin intermediul careia bunurile materiale si serviciile sunt orientate spre destinatie si se asigura distribuirea si redistribuirea veniturilor. care se imparte in ' personal si ' social care determina utilitatea bunului de consum si prin care se asigura existenta satisfacerii a unor cerinte ale societatii. Reprezinta utilizarea efectiva a bunurilor economice de catre oameni. . care initial a fost efectuata sub forma de troc. Astfel productia include : productia de bunuri( primara si productia secundara ( ex. vinzare (marfa-bani) cumparare(bani-marfa). care cuprinde acele activitati ce asigura miscarea continua a bunurilor economice. Cea mai veche forma de circulatie o constituie schimbul de marfuri. Ansamblul elementelor de care depinde activitatea economica. utilajele. deci pentru producerea altor bunuri). productia industriala) productia de servicii(tertiara) carecuprinde transporturile. .de comert interior si exterior. . 12 . astfel s-a format sfara circulatiei marfurilor prin intermediul banilor. deci productia reprezintaa ctivitatea oamenilor de a transforma resursele naturale corespunzator necesitatilor lor cu scopul de creare a bunurilor si serviciilor care vor satisface anumite categorii de nevoi. a impozitelor. in functii de nevoi si interese. precum si a capitalurilor intre vinzatori si cumparatori. .  consum. a profitelor. deci si cooncordanta dintre nevoi si preferintele oamenilor. cuprinde toate componentele si formele sociale ale activitatii de productie si anume: . Structura activitatii economice cuprinde :  productie ( Reprezinta combinarea si utilizarea resurselor materiale si umane in vederea obtinerii de noi bunuri economice cu o utilitate sporita. comsumul veridica utilitatea economica a bunurilor. a banilor. de actiuni si de alte hirtii de valoare. Ca o activitate specifica economiei de piata care cuprinde: . . a taxelor. Activitatea economica si rationalitatea activitatii (Sectoarele) Activitatea economica reprezinta un proces complex ce reflecta asnamblul comportamentului oamenilor al reactiilor si al deciziilor referitoare la atragerea si la utilizarea resurselor economice in vederea producerii circulatiei consumului de bunuri. activitatea economica a cunoscut un complex de diversificare de specializare si de integrare ce poate fi definit ca diviziunea sociala a muncii. Odata cu aparitia banurilor schimbul sa diversificat.consum final. consultatiile productia de informatii( sunt cercetarile stiintifice)  circulatie ( sau schimbul. Circulatia banilor reprezinta si totalitatea operatiunilor de incasare si de plati determinate de fluxurile de marfuri si servicii.forta de munca ( potentialul fizic si intelectual al omului). agenti. . inclusiv de catre stat in scopul satisfacerii necesitatilor. .tehnologiile. repartitie.

Un agent economic reprezinta o unitate institutionala. fie la nivel al economiei nationale sau al economiei mondiale. deci este priceperea intreprinzatorului). . formarea sectorului productiv sau al afacerilor. deci a agentilor economici. se refera da productie. actioneaza o diversitate de agenti economici. In orice economie moderna de piata. de a conduce o afacere. a finanta si a asigura.abilitatile (capacitatea de a organiza.  gospodariile familiale sau menajele cuprin un ansamblu de persoane care infaptuiesc activitati legate de viata familiala. care efectuiaza operatiuni de natura diferita pentru a produce bunuri. 3. Angentii economici: functii. consum si gestiunea patrimoniului  13 . Din punct de vedere al criteriului institutional cunoastem urmatoarele categorii de agenti:  intreprinderile (firmele) non-financiare  gospodariile familiale sau menajele  institutiile de credit si de asigurari  administratiile publice si private  agentii externi (restul lumii).. Fiecare agent reprezinta fie intrari sau fie iesiri de resurse in relatiile multiple cu alti agenti economici.inovatiile tehnico-stiintifice. tinind cont de mai multe criterii:  ramura in care isi desfasoara activitatea  functiile economice indeplinite  statutul juridic. sursa lor de venit. Principalele trasaturi ale subiectilor economici:  alocarea de resurse pentru a produce bunuri si a obtine profit  integrarea in relatiile economice de piata  fiintarea ca centre de decizii economice autonome  desfasurarea activitatii pe baza legislatiei in vigoare. . daca dispune de autonomie. si anume:  de a produce  de a finanta  de a asigura  de a consuma. cu dreptul de individual de a consuma resursele dupa dorinte. Sursele de finante: intreprinderile nonfinanciare produc bunurile materiale si serviciile destinate vinzarii.formele de organizare de productie. a redistribui si consuma.. Economia de piata se caracterizeaza prin existenta si actiunea subiectilor. de optiune si de decizie in exercitarea functiilormsale. Agentii economici reprezinta persoane sau grupuri de persoane fizice sau juridice cu comportamente economice care participa la viata economica.

fundatii. cuprind toti subiectii nerezidenti pe teritoriul economiei nationale care desfasoara o activitate in interiorul acestuia. Veniturile sint: dobinzile. asociatii. Administratiile publice urmareasc redistribuirea veniturilor. deci si al avutiei pe baza serviciilor non marfale prestate.  Agentii economici externi. inst de credit shi de asigurari . etc. deci si toate institutiile publice. private si mixte. Veniturile lor deriva din contributii voluntare. Administratiile private se refera la organizatii private.. din titluri de proprietate si din transferurile efectuate de celelalte sectoare.administratii publice si .  Administratiile care cuprind institutiile cus cop nelucrativ care furnizeaza diferite servicii sau prestatii si se grupeaza in: .includ unitatile publice. ca ex.  14 .private.. Veniturile acestui sector provin din varsamintele efectuate de catre agentii economici din alte sectoare primite direct sau indirect. Veniturile menajelor provin din remunerarea muncii (salariile).familiei. care la rindul sau include: administratiile locale si centrale. cotizatii.

juridice.subsistemul social (pur) : cuprinde relatiile dintre categoriile sociale. Deci sistemul economic reprezinta un ansamblu de relatii economice determinante ale institutiilor.subsistemul economic : include toate relatiile (pur) economice . Sistemul economic determina felul de utilitate a resurselor economice.T3. Sistemul reprezinta un ansamblu de elemente aflate intr-o interactiune si formind o entitate. Sistemul economic si clasificarea lui 2. prin intermediul caruia se desfasoara activitatea si viata economica. 15 . non-economica.forma de proprietate asupra resurselor si asupra rezultatelor activitatii economice. Elementele principale (fundamentale) ale sistemului economic sint: .Sistemul economic include si urmatoarele subsisteme: . mai mult sau mai putin stabila (depinde de la stat la stat). Economia de schimb 4. Economia mixta 1.subsistemul economico-social : cuprinde relatiile ce apar in afara interactiunii dintre elementele economice si cele ale suprastructurii . a organizatiilor si a altor elemente ale suprastructurii politice. arhaica) 3. Numai datorita faptului ca elementele de baza ale activitatii economice sunt legate intr-un anumit sistem devine posibila reproducerea institutiilor care la rindul sau si determina si actiunea legilor economice. . .subsistemul tehnico-istoric : este format din relatiile functionale ce apar in procesul utilizarii factorilor de productie .Sistemul de stimulare si de motivatie in activitatea economica.Scopul urmarit de catre agentii economici intr-o afacere . deci sistemul economic reprezinta o anumita modalitate de organizare a vietii economice si sociale a unei tari. ideologice cu rol economic. formele de organizare a activitatii economice de asemenea au evoluat.Formele de organizare si de reglementare a activitatii economice la diferite niveluri . modul de organizare si functionare a frocesului de productie si de trecere a bunurilor economice de la producator la consumator. Deci proprietatea. pe baza careia si este organizata activitatea economica. Economia naturala (traditionala.Sistemul economic si clasificarea lui Pe parcursul evolutiei istorice. Formele de organizare a economiei si sistemele economice 1. insa elementele de baza au ramas intr-o inter-dependenta.

preponderen biologice (hrana.dupa caracterul intre partcipantii la viata economica . Trasaturile de baza: . Insa tipurile principale ale sistemului economic sunt: . preponderent in sclavagism si feudalism. arhaica) reprezinta acea forma de organizare si desfasurare a activitatii economice in care nevoile de consum sunt satisfacute din rezultatele proprii activitati. In conditiile acestei forme de productie sociala. Deci legaturile intre productie si consum. adica al formei de gospodarie. Astfel cunoastem: . cind fiecare gospodarie producea produse pentru a-si satisface necesitatile.Fiind numeroase si extrem de variate.economie mixta.sistem economic de comanda Alti specialisti economisti determina ca exista si al 4lea sistem.sistem economic de piata . 2. domiciliu. Economia naturala (traditionala. A dominat in conditiile unui nivel scazut de dezvoltare economica. imbracaminte). Aceasta forma a proprietatii sociale a predominat in societatea primitiva.sistem economic natural . mestesugaritul casei sta la baza economiei naturale 16 . sistemele economice pot fi clasificatesi dupa urmatoarele criterii: . non-economica. In economia naturala productia coincide cu consumul.economie centralizat-planificata . La baza ei sta un numar limitate de cerinte. In stiinta economica contemporana cel mai raspundit criteriu de clasificare a sistemelor economice este cel al tipului economic. deci fara a se apela la schimb.dupa nivelul de dezvoltare . fiecare gospodarie individuala executa toate activitatile de munca: de la obtinerea diferitor materii prime pina la pregatirea lor in forma finita.dupa ramura principala a economiei. deci agricultura. cel de tranzitie.pamintul reprezinta principalul factor de productie.economie de piata .

3.eficienta economica este foarte redusa . In multe din tarile cu economiile slab dezvoltate si astazi. in mare masura. Spre deosebire de producatorul universal. economia de schimb 17 . bazata pe proprietatea privata . Economia de schimb reprezinta o forma universala de organizare si de functionare a activitatii economice in lumea contemporana.in economia naturala producatorul are mijloacele de productie necesare pentru producerea bunurile. s-a dezvoltat odata cu aparitia specializarii agentilor economici .in economia naturala relatiile de productie se manifesta ca relatii dintre oameni.in economia naturala persista diviziunea simpla a muncii . caracteristic economiei naturale.produsul creat trebuie sa satisfaca cerintele producatorului si consumul din interiorul gospodariei .prezenta economiei decentralizata.. astfel premisele economiei de schimb sunt: . deoarece juridic depinde de o anumita unitate de productie .libertatea economica a producatorilor. obtinind in schimbul lor alte bunuri necesare pentru satisfacerea necesitatilor. Trasaturile economiei de schimb: ► Aparitia specializarii agentilor economici (odata cu diviziunea sociala a muncii). economia nationala are un caracter de economie naturala. dar nu ca relatii ce ar reiesi din produsul muncii lor . forta de munca este lipsita de mobilitate. cu toate ca ele sunt arhaice .munca in economia naturala are un caracter social.economia naturala e intemeiata pe tehnica de rutina.diversificarea si modificarea nevoilor si mijloacelor de satisfacee a lor . Economia de schimb determina acea forma de organizare si desfasurare a activitatii economice in care agentii economici produc bunuri cus copul vinzarii. cuprins in limitele inguste ale unitatilor de productie.raspunsurile la intrebarile Ce Cum Pentru cine? in economia naturala sunt determinate de traditii transmise din generatii in generatii si determina comportamentul producatorului . economia naturala a fost delimitata de economia de producere a marfii. ceea ce face sa predomine munca fizica .dezvoltarea diviziunii sociale a muncii.aparitia monedei ca un instrument de intermediere a schimburilor economice. Odata cu masura dezvoltarii diviziunii sociale a muncii.

ceea ce la rindul sau si determina principiul avantajului comparativ. se prezinta ca un sistem economic mixt. deci separarea productiei de consum a producatorului de consumator creeaza si o dependenta a fiecaruia dintre acestia. Autonomia si independenta agentilor economici. deoarece majoritatea schimburilor se realizeaza prin intermediul monedei. institutia care determina legaturile intre producator si consumator. 18 . Unilaterale se mai numesc de transfer si reprezinta miscari univoce de bunuri. obiceiul. ceea ce la rindul sau inseamna ca agentii economici sunt abilitati cu dreptul de decizie. Astfel economia este determinata de interesul agentului economic care la rindul sau reiesa din forma de proprietate. taxe.are la baza diviziunea sociala a muncii care a general specializarea agentilor economici. Astfel procesul separat in timp si spatiu. . Specializarea unui agent economic intr-un anumit domeniu este de terminata de: . In cadrul economiei de schimb intre agentii economici in cadrul economiei de schimb intre subiectii economiei sunt determinate permanentele fluxuri sau tranzactii fie de bunuri si inclusiv de moneda. ex: donatii. subventii. . reiese ca piata este principalul***. deci intre producator si consumator ca relatie intermediara este determinata de piata. economia de schimb reprezinta o economie monetara. In prezent. ►Tranzactiile intre agentii economici.functia ca mijloc de masura. ►Economia de schimb contemporana. . Intre productie si consum.functia ca mijloc de plata. Astfel cunoastem: tranzactii unilaterale si . Aceasta demonstreaza ca bunurile in economia de schimb reprezinta marfa. . ►Activitatea economica in economia de schimb se realizeaza prin intermediul pietii. de aceea si reprezinta mecanismul. ceea ce lamrindul sa inseamna ca orice decizie.functia ca mijloc de acumulare. impozite. asa cum functioneaza in fiecare sistem economic sau tara. ►Marfa in economia de schimb are dublul sau caracter: utilitate si schimb. ►Monetarizarea economiei.experienta. Tranzactiile bilaterale reprezinta miscari reciproce de bunuri intre 2 agenti economici. fara despagubiri. . De-a lungul timpului banii au indeplinit urmatoarele functii: functia de mijloc de schimb. ceea ce demonstreaza ca nici un agent economic nu poate fi izolat de piata.traditia.tranzactii bilaterale. actiune a oricarui agent economic este pusa in fata unor alternative sau alegeri. deci banul inversat.intimplarea. deci si a modalitatilor diferite de utilizare a rezulattelor economice. Deci instrainara bunurilor are la baza principiul***. insa la baza specializarii sta totusi interesul economic sau avantajul obtinut dintr-o activitate comparativ cu alta activitate (avantajul comparatic).

.neamestecul statului in actiunile economice .modelul economiei sociale de piata .interactiunea dintre proprietatea de stat si cea privata . economia contemporana reprezinta o economie mixta care determina atit elemente ale economiei naturale.asigurarea de catre stat a stabilitatii sociale . deoarece ea reprezinta un mecanism de coordonare inconstienta. are urmatoarele trasaturi: . in care ar functiona numai o singura forma de gospodarie. Economia mixta domina in lumea contemporana. Insa piata nu trebuie confundata cu haosul. Astfel ea reprezinta/constituie 95-98% din activitatile economice ale lumii. Amestecul statului in procesele economice poate fi justificat numai in cazul cind mecanismul pietii determina erori sau la determinarea orientarilor generale macroeconomice.economie decentralizata 19 . cit si a economiei administrative de comanda. al agentilor economici. Dupa cum s-a demonstrat.dezvoltarea infrastructurii de piata Astfel cunoastem si urmatoarele modele ale economiei mixte: .modelul paternalist Astfel. la care structurile economice apar nu pot determina tendintele generale de dezvoltare economica.libera initiativa a agentilor economici in toate deciziile . sistemul economiei de piata libera. Elementul principal in economia mixta ramiine a fi piata.26: "Economia RM este o economie de piata." Trasaturile sistemului economiei mixte: . In Constitutia Republicii Moldova.modelul vest-european . dar foarte eficienta. a productiei de marfuri.modelul anglo-saxon . Economia mixta Trebuie de mentionat ca in prezent nu exista sisteme economice pure.varietatea formelor de proprietate .. T 4 art.. Deci in economia mixta ar loc o imbinare rationala a elementelor economiei de piata cu elementele economiei planificate si de dirijare de stat. baza pe proprietate privata si proprietate publica. al intreprinderilor prin intermediul preturilor si a pietii.4. antrenata intr-o concurenta libera.stabilirea de catre stat a prioritatilor principale in dezvoltare .

rolul decisiv e al statului .economia are aspect centralizat: pamintul colectivizat.interesul personal in afara rationamentelor activitatii economice.economia consumatorului: consumatorii determina cantitatea de bunuri si servicii necesare societatii .economia echilibrului general.economia calculului in moneda . In activitatea economica reala.corelatia autonoma a productiei si consumului pe baza deciziilor agentilor economici.economia intreprinderii. conform determinarii cererii. Sistemul economiei de comanda centralizat determina urmatoarele caracteristici: .planificarea centralizata autoritara . niciunul dintre modelele teoretice nu functioneaza in forma sa pura.. capitalul nationalizat . exista doar interes social. . cit si cele dirigiste. asigurata printr-o concurenta libera .principalul element este proprietatea publica. contemporana. deci interes personal nu exista. determinind elemente caracteristici shi mecanisme atit ale sistemului de piata liber. deci interesele sociale. 20 . deci a maximizarii profitului si a minimizarii cheltuielilor .economia unipolara anume statul determina ce cum si pentru cine de produc -concurenta suprimata . ofertei a mecanismului pretului. Ele se intrepatrund in proportii diferite.statul protejaza doar piata si institutiile lui: prin legislatia in vigoare.

institutiile stabilesc si o anumita ordine in activitatea economica. 2. aspectul economic. Rolul statului in economia contemporana 1. aspectul juridic 3. Proprietatea: aparitia. atunci institutia reprezinta totalitatea legilor. . esenta. Institutiile economice sunt niste fenomene cu caracter stabil. desi exista diferenta. institutiile reprezinta elementul principal. forta motrica principala in dezvoltarea societatii. numite reguli de joc. caracterul progresului economic. 2. neformale (neoficiale) . Proprietatea: aparitia. obiceiurile Uneori institutiile si organizatiile pot coincide.traditiile. ( de dat exemple ! ) Potrivit adeptilor institutionalismului.proprietatea. Cele mai determinante sau influente institutii in societatea contemporana. Esenta si rolul institutiilor in dezvoltarea economica 2. deoarece ele joaca rolul determinant in viata societatii. Deci. formale (oficiale) . Daca organizatiile reprezinta un ansamblu de oameni. Institutiile si rolul lor in economia de piata 1. Esenta si rolul institutiilor in dezvoltarea economica Stiinta economica contemporana acorma o atentie tot mai mare intitutiilor. dar care impun oamenilor un oarecare comportament obligatoriu. deoarece anume institutiile determina directiile.. esenta. Pluralismul formelor de proprietate 4. Institutiile pot fi: 1.T4. aspectul economic. aspectul juridic Relatiile social-economice care determina o forma concreta de insusire a bunurilor materiale si in primul rind a mijloacelor de productie se numeste proprietate. anumite reguli. care au influenta si asupra dezvoltarii economice sunt:  statul  religia  proprietatea Piata fiind una din principalele institutii economice. 21 .. regulilor care determina interactiunea intre oameni.

Deci lucrurile. inseamna: 1. ca subiect al proprietatii poate fi orice persoana fizica sau juridica. care la rindul sau sunt conditionate de insusirea rezultatelor de productie.Notiunea de proprietate. determinara conditiilor de insusire si utilizare a factorilor de productie 3. Administrarea determina scopul producerii acestora. Proprietatea este un fenomen social. sunt drepturile juridice de apartenenta 3. Deci. Folosirea prevede aplicarea calitatilor utile ale acestora. dreptul de a folosi 3. care sint determinate de: 1. specific pentru fiecare societate. relatiile economice dintre oameni. obiectele nu constituie proprietate deoarece ea apare doar atunci cind intre oameni se determina unele relatii de proprietate. Proprietatea nu poate exista in afara societatii. In esenta proprietatea reprezinta si o unitate dintre obiect si subiect al proprietatii. Subiectul proprietatii reprezinta relatiile dintre oameni care sunt determinate de modul de insusire a rezultatelor. Din punct de vedere economic proprietatea reprezinta relatiile economice intre indivizi. 22 . statul. modul de interactiune a angajatilor cu mijloacele de productie ( aceasta o face sectia juridica) 2. determinarea relatiilor dintre oameni. apartenenta valorilor materiale si spirituale unor subiecte economice 2. Deci bunurile pot fi insusite doar atunci. Deci continutul juridic acorda dreptul de proprietate si reprezinta o totalitate de norme. reguli legislative. Din punct de vedere juridic proprietatea reprezinta averea proprietarului sub 3 forme: 1. serviciilor si veniturilor. dreptul de a poseda 2. intr-un sens larg. dreptul de a administra Posedarea inseamna stapinirea efectiva a bunurilor. care sunt stabilite in legatura cu insusirea si redistribuirea obiectivelor proprietatii. care exprima vointa omului sau a unor grupuri sociale sau a societatii in ansamblu. care la rindul sau ordoneaza relatiile dintre oameni in domeniul insusirii si instrainarii bunurilor. a bunurilor. organele de administratie locala.

subteranul. rezultatele productiei 23 . cladirile. Ca obiect al dreptului de proprietate pot fi: pamintul. apele. factori de productie 2. instalatiile etc. in jurul caruia iau nastere de proprietate.Obiectul proprietatii poate fi reprezentat de un lucru. Toate obiectele de proprietate pot fi divizate in 2 grupuri: 1.

Din punct de vedere istoric sunt cunorcute 2 forme de proprietate:
In lumea contemporana coexista 3 tipuri:

privata

publica

mixta

Fiecarui tip ii revin mai multe forme.
3. Pluralismul formelor de proprietate
In economia de piata sunt 3 tipuri:

privata

publica

mixta

Privata (particilara) cu urmatoarele forme:

individuala

individual-asociativa

privata de familie

privat-asociativa

Publica (de stat) cu urmatoarele forme:

proprietatea statului

proprietatea administratiilor locale (proprietatea municipala)
Mixta cu urmatoarele forme:

privat-publica nationala

privat-publica international
In economia de piata, locul central ii apartine proprietatii private. Astfel, reprezentitnd in
aproximativ 70-85% din PIB al tarilor dezvoltate, care este creat de proprietate privata.
Proprietatea publica e prezenta in toate sistemele economice in proportie de 10-90%.
Formele de instrainare a proprietatii sunt:
1. vinzarea-cumpararea bunurilor pe baza contra echivalentului
2. donatia, mostenirile
3. inchirierea, arenda, determinate de o perioada stricta de timp, prin contract
4. relatiile manageriale, temporare, prin delegarea dreptului prin contract
Proprietatea de stat apare prin caile:


nationalizarea unor intreprinderi sau a unor ramuri
construirea intreprinderilor noi, pe contul mijloacelor statului

cumpararea de catre stat a actiunilor unor companii sau participarea statului in calitate de
antreprenor

Proprietatea de stat include:
1. infrastructura de productie: drumurile, caile ferate, conductele de apa, sistemul energetic
etc.
2. o parte din infrastructura sociala: scoli, spitale
3. obiecte ale ramurii extractive: zacamintele
4. o parte a institutiilor stiintifice
5. o parte din loturile de pamint, in deosebi nearabile
6. toate tipurile de armament sau obiecte militare
Proprietatea privata reprezinta baza existentei economiei de piata sia partine subiectelor
economice.
Proprietatea privata include:

case de locuit

pamint privativat

institutii private

hirtii de valoare

obiecte de uz casnic

Formele proprietatii private sunt:
1. individuala, particulara - cel ce stapineste factorii de productie ii si foloseste direct
2. privat-individuala - un anumit proprieta detine factori de productie, insa ii utilizeaza
impreuna cu angajatii non-proprietari
3. privat-asociativa - o asociere unde proprietarii angajeaza salariati non-proprietari sau fie ca
ei insusi sunt participanti directi la procesul de productie

Proprietatea privat-asociativa are urmatoarele forme:

proprietatea intreprinderilor de arenda

proprietatea intreprinderilor pe actiuni

proprietatea societatilor economice

proprietatea uniunii economice

Proprietatea mixta reprezinta o forma de proprietate care se fondeaza prin comasarea
capitatului autohton al statului sau al intreprinderilor cu capital strain, deseori cu scopul: reutilizarea tehnicii sau a economiei nationale.
4. Rolul statului in economia contemporana
Timp de mai mult de doua secole, una din problemele cele mai importante ale teoriei
economice a fost si ramine problema rolului statului. Chiar si in prezent, cind economiile in
andamblu au un caracter mixt, unde implicarea statului in viata economica se intelege de la sine,
de la sistem la sistem, prin confruntarea pro si contra a implicarii statului ramine actuala shi
pentru Republica Moldova.
Factorii principali de interventie a statului sunt:
1. insuficienta dezvoltarii initiativei private in unele domenii de interes social, de ex: prin
programe agricole guvernamentale, programe energetice...
2. asigurarea echilibrului si a stabilitatii economice: ocupare deplina in cimpul muncii
3. cresterea complexitatii vietii economice, solutionarea unor probleme care apar in situatii
dificile, crize, razboaie
4. satisfacerea nevoilor colective ale societatii prin asumarea de catre stat a unor
responsabilitati, de ex: programa de asistenta medicala si sociala
5. ameliorarea conditiilor generale de existenta si de dezvoltare a natiunii, producera bunurilor
de calitate conform cerintelor consumatorilor
6. finantarea de catre stat a cheltuielilor pentru aparare
7. apararea ordinii de drept corespunzator fiecarei etape de evolutie economica
8. solutionarea problemei demografice in anumite perioade sau anumite zone
9. dorinta, tendinta de a se extinde in amplificarea si dezvoltarea atit la nivel national cit si
international.
Rolul statului in activitatea economica difera de la un sistem la altul in functie de:

forma de organizare

potentialul economic

numarul populatiei

ponderea sectorului public, de stat

Metodele de reglementare a economiei de piata:

directe: - stabilirea proportiilor in dezvoltarea economiei nationale prioritara; - elaborarea
programelor de dezvoltare a raioanelor, a ramurilor ( in RM mai mult in ramura agrara); -

interventia directa a statului in solutionarea problemelor din sectorul agricol se acorda granturi
s.a.; - intervenirea asupra politicii de reglemntare a veniturilor populatiei

indirecte: - impozitarea intreprinderilor, a organizatiilor si a populatiei; - reglamentarea
ratei dobinzii a resurselor creditare; - subventionarea intreprinderilor cu o eficienta redusa; platirea indemnizatiilor familiilor social-vulnerabile
Functiile economice ale statului:
1. producera bunurilor materiale care nu sunt rentabile pentru sectorul privat
2. stabilizarea dezvoltarii economiei nationale: asigurarea unei cresteri economice cu ocuparea
in cimpul muncii depline
3. reglementarea veniturilor populatiei prin modificari in sistemul tarifar
4. stabilirea salariului minim
5. indexarea veniturilor
6. elaborarea bugetului national, deci si a sistemului impozitar
7. asigurarea bazei juridice de functionare a economiei nationale
8. reglementarea circulatiei banilor, deci si a sistemului creditar
9. protectia economiei si pietii nationale de concurenta straina (in RM, mai ales in sectorul
agrar)
10. asigurarea paturilor social-vulnerabile
Statul, la rindul sau, pentru indeplinirea functiilor economice, aplica politici economice de nivel
sectorial, regional, general.
Deci si politicile economice difera de la sistem la sistem, de la tara la tara deoarece determina
aspectele ina nsamblu ale natiunii pe plan intern si extern.
Politica economica reprezinta un ansamblu de masuri, norme, reguli ale statului cu scopul de
influenta asupra vietii economice, deci a dirijarii ei, a modificarii structurii cheltuielilor publice,
determinarea indexarii veniturilor conform cresterii ratei inflatiei, reducerea taxelor de impozite si
stimularea populatiei in activitatea sa.
Obiectivele politicii economice:
1. asigurarea cresterii economice stabile
2. controlul asupra somajului, determinarea unor echilibruri intre cererea si ofera de forta de
munca
3. controlul asupra inflatiei, asigurarea conjuncturii stabilirii pretului
4. determinarea si stabilirea unei balante de plati echitabile

Astfel. solutionarea problemei transnistrene. pastreaza motivatia activitatii cu resoectarea atit a intereselor publice cit si a celor private. politic. motivatia activitatii economice nu poate fi redusa doar la constientizarea nevoilor sau la formularea intereselor. conform practicii mondiale. cultural. consolidarea suveranitatii. Astfel. care la rindul sau determina si formele de proprietate. se reduce doar la dreptul sau modul de realizare a dreptului. Concluzie: Stiinta economica. repartitia echitabila a veniturilor 6. un echilibru exterior 7. numai un sistem economic in care se imbina eficient si echilibrat tipul proprietatii cu mecanismul de coordonare macroeconomica ofera libertate economica in activitate. protectia mediului 8. deoarece posibilitatile de realizare a scopurilor depind de o multitudine de factori de ordin social. pornind de la premisa ca drepturile de proprietate sunt strict determinate de legislatie.5. . deci a independentei nationale.

condiții de schimb erau determinate doar în procesul de negociere. în sferele de activitate. Astfel piața poate fi apreciată și punct de vedere a funcțiilor sale: 1. loc specializat de comerț. deci între producător și consumator. funcții și clasificări. ce corelează interesele particulare cu cele sociale 4. Legea ofertei și echilibrul pieții 5. esența. Oferta și factorii de influența. schimbului și a consumului 2. Între agenții economici. . Este un mod dominant dar și determinant în legătura între agenții economici în condițiile specializaării atît a producției cît și a muncii. Pe piața are loc contactul permanent între producție și consum. aucțion. bursa. Concurența. Prin piață se asigură echilibrul între cerere și oferta de bunuri. Modul prin care are loc distribuirea resurselor. Legea cererii 4. tipuri și modalități de reglementare 6. Piața poate fi identificată din 2 puncte de vedere: . piața avea un caracter spontan deoarece informație despre mărfuri. esența. Pîna la apariția bursei. Prețurile. forma și mecanismul 1. Cererea și parametri. În cadrul etapelor producției. Între elementele și structura economiei. prin care are loc determinarea acțiunilor agenților economici. indică direcțiile și modul de organizare a activității economice. Prin piață are loc autoreglarea economică. determină utilitatea produselor. Elementele modului de comportament a consumatorului 3. deci stabilirea proporțiilor și formelor de organizare și determinare a prețurilor la produse 3. Astfel piața oferă toate informațiile despre starea lucrurilor în ramură. repartiției .Tema 5 : Piața și mecanismul ei 1. Piața e elementul principal în economia contemporană. licitație. tîrg. funcții și clasificări 2. Între vînzător și cumpărător deci între cereri și oferte. Piața este modul prin care are loc schimbul în activitatea economică Ca loc și mod de efectuare a relațiilor de schimb piața a evoluat prin următoarele forme: iarmaroc.ca un mecanism de legătură la diverse nivele de funcționare a activității economice. esența. Piața. Între producție și consum. prețuri. Piața.

hîrtiile de valoare. titlurile de proprietate. Piața bunurilor (piața reală). deoarece se comercializează mărfuri. deoarece nevoile lor servesc pentru activitatea economică a producătorului în ansamblu. organizarea reciclărilor. ce pot fi identificate prin o structură variată: 1. deoarece exercită o multitudine de funcții pe lîngă comercializarea forței de muncă: înregistrarea somerilor. prin contractele de angajare. 2. Astfel piața muncii are un anumit specific. operațiunile referitoare la circuitul capitalurilor capitale și a titlurilor de proprietate 3. ocazionale · După forma de organizare: iarmaroc. La rîndul său fiecare poate fi identificat și după următoarele criterii: · După principiului teritorial:piața locală. Elementele modului de comportament a consumatorului În economia de piață principalul element sau figura ei este consumatorul. sezoniare. Piața resurselor . acumularea informațiilor despre posibilatea de angajare. Deci centre de luare a deciziilor părților care determină satisfacerea intereselor atît proprii cît și sociale. ce la rîndul său determină dezvoltarea economiei în ansamblu.reprezintă o formă de piață determină inversul pieții reale. aici se comercializează banii. forța de muncă și resurselor naturale. creditele. licitație. adică a celei de pe piață. Forța de muncă se comercializează pe piața muncii. În economia contemporană deosebim 3 tipuri de piețe. un sistem de raporturi între părțile ce negociază. mondiale.care determină includerea în circuitul economic a resurselor primare ex. regionale · După obiectul afacerilor: piața valutară. bursă Cea mai efecientă e bursa unde se acumulează info despre toate aspectele ce ar putea intre atît vînzătorul cît și cumpărătorul.Ca mecanism de legătură în economia de piață. atît față de bunuri cît și servicii. creditelor · După caracterul și volumul afacerilor: piața cu ridicata și cu amănuntul · După timp: piața permanentă . recalificărilor. 2. A deciziilor acestuia predetermină mecanismul pieții. Piața financiară (fictivă) . . de materie primă. piața reprezintă un ansamblu. agricolă. produse și se poate diviza conform specializării acestora.

Preferințele consumătorului 3. . care pe parcursul dezvoltării societății au fost în permanetă modificare. Legea cererii Cererea . Utilitatea bunului achiziționat 2. Ce la rîndul său și determină un proces de formare a prețului în cadrul venitului disponibil deci și a determinării a coșului bunului de consum. deci și de prețul produselor și serviciilor. de nivelul prețului și de preferințele personale 3. ce este specific pentru diferite bunuri și îi asigură consumătorului o anumită satisfacție. Alegerea consumătorului trebuie să fie rațională. cît de cumpărat și cînd de cumpărat. cu alte cuvinte la luarea deciziilor raționale asupra ce și cît să se cumpere consumătorul va alege ce e mai avantajos pentru el. Prețul bunurilor alternative 5. Prețul bunului procurat 4. astfel doar consumătorul e în stare de a alege: ce de cumpărat. din aceste motive puterea consumătorului în economia de piață poate fi considerată ca o capacitate de a determina volmul producției și a influența destinul producătorului. Pentru a-și maximiza utilitatea în dependență de mărimea bugetului. Cererea reprezintă totalitatea de mărfuri și servicii solicitate la un anumit nivel al venitului într-o unitate de timp dat. deoarece în economia contemporană există o diversificare a nevoilor este necesar și de resurse financiare suficiente. Cererea de bunuri poate fi determinată atît de factori de natură economici cît și neeconomici. Cererea și parametri. Ca ființă rațională fiecare consumător e conștient în maximizarea utilității obținute din consumul bunului cu mijloacele financiare disponibile. Asupra comportamentului consumătorului în determianrea alegerii influențează diverși factori (individual de la o persoană la alta dar generale): 1. Adică o necesitate ce constă dintr-o multitudine de cerințe. sezonul În economia de piața comportamentul consumătorului reprezintă un proces de formare a cererii pentru diverse bunuri si servicii ce depinde de venit și de preferințe individuale.reprezintă o categorie proprie economie de piață ce se manifestă în limitele schimbului de mărfuri și a comerțului și reprezintă o apreciere sumară în diferite mărfuri. Procurăm în limita venitului 6. Fie a unui individ sau grup.Anume consumătorul apreciază rezultatele activității producătorului. Moda.

accesibilitatea .cînd pe piață nu se întreabă sau sunt ocolite. care exprimă oscilațiile sezoniere · Cerere de deplină valoare. a prețului. atunci cînd mărfurile influențează sănătatea Odata cu dezvoltarea societății în economia contemporană s-a diversificat și modalitate de determinare a cererii. cînd se reduce interesul consumătorului pentru un anumit fel de marfă · Cerere de uniformă. · Cererea în scădere. ecoducația. astfel cunoaștem cerere individuală. atunci cînd produsele sunt în cantități suficiente și nu se satisfac cerințele pieții · Cerere nerațională. tradițiile . Majorarea prețului va determina reducerea cererii. Chiar dacă necesitatea persistă însă piața nu e satisfăcută ex: asistența medicală · Lipsa totală de cerere. ce la rîndul său a și deteriminat legea cu privire la formarea legii cererii : micșorarea prețurilor determină majorarea cantităților de mărfuri solicitate.Factorii economici determină volumul și structura cererii: nivelul venitului . Tipuri de cerere : · Negativă . modul de viață. însă nu și cantitatea de mărfuri solicatate de consumători. aici e determinat principiul calității · Cerere exagerată. Cererea poate fi specificată din punct de vedere cantitativ și calitativ în dependență de modul de imporțanță și de timpul satisfacerii. Factorii ce determină cererea sunt : . Între preț și cerere există o relație invers proporțională. ascunsă. Prețurile ridicate nu determină pe consumător să solicite o cantitate mai mică de bunuri materiale și spirituale. cînd circulația comerciala este satisfăcută la maximum. ocazională. ce pot fi achizionate de consumător și invers. există atunci cînd consumătorul nu are interes pentru anumită marfă sau sunt indiferenți · Cerere camuflată. agregată(totală). Pentru fiecare marfa cererea diferă în dependență de orientările consumative. Factori neeconomici : nevoile fiziologice. atunci cînd consumătorii au dorința de a procura o marfă ce lipsește de pe piață. Deci informația cu privire la cerere poate fi reprezentată și prin aspect grafic. primară. Astfel prețurile majorate micșorează cererea. preferințele.

Prețul la mărfurile alternative 3. astfel coeficientul de elasticitate e determinat ca raport între procentul de modificare a cererii și prețului. deoarece e din partea producătorului. Deci cu sporirea prețului oferta va crește. deoarece exprimă aceeași modificare a cantității mărfurilor produse pe piață în raport cu modificarea relativă a prețului potențial . Deco coeficientul elasticității cererii indică cu cîte procente se modifică volumul cererii în rezultatul schimbării prețului cu un procent. la scăderea ofertei. La mărfurile de primă necesitate cererea e neelastică . ce determină și o creștere a prețului de realizare și invers: o diminuare a prețului. Așteptările consumătorilor 4. Astfel legea ofertei va exprima aceeași modificare în raport cu același preț. Ca și cererea oferta reprezintă raportul dintre preț și cantitate. cererea sporește mai lent sau situații de sporire mai mare a cererii de cîr scăderea prețului. Legea ofertei și echilibrul pieții Oferta . Există situații cînd scăderea prețului dă o creștere proporțională a cererii sau cînd la aceeași scădere a prețului. iar atunci cînd majorarea procentului cu un procent nu modifică cererea se consideră că cererea lipsește. .1. Numărul de consumatori 5. În majoritatea cazurilor majorarea prețului cu un procent va duce la micșorarea cererii cu peste un procent. Elasticitatea ofertei are același principiu analogic ca și elasticitatea cererii. cererea rămîne la fel. prezentatea pentru realizarea la un anumit preț și într-un anumit interval de timp. Oferta și factorii de influența. Această cerere reprezintă o cerere flexibilă. 4. Acest determinări a cererii la modificare a prețului reprezință elasticitatea cererii . Venitul consumatorilor Diverse modalități de utilitate a marfei diferă și după reacția cererii la schimbul prețului. Astfel coefecientul elasticității ofertei poate fi reprezentat : procentul de modificare a ofertei catre preț . Gusturile și preferințele consumatorului 2.reprezintă cantitatea de mărfuri sau servicii. Producătorii tind să producă mai mult pentru a obține un profit mai mare. deoarece chiar și la o modificare a prețului .

de gradul de utilizare a capacităților productive. deoarece pînă oferta se va acomoda cu un nou nivel al prețului e nevoie de o anumită perioadă de timp. Tehnologiile accesibile 3. de posibilitatea amplasarii capitalului dintr-o ramură în alta. Teoria economica. Așteptările vînzătorilor 5.Elasticitatea ofertei depinde de următorii factori : de cheltuielile depuse pentru modificare producției. Ideal acest echilibru va fi in situatia cind volumul si structura cererei la un anumi pret echilibrat si cu un anumit nivel al venitului. de disponibilitatea de resurse. . 2) cind e concreta cantitatea oferta reprezinta pretul minimal pe care vinzatorul il considera acceptabil. Numărul de vînzători Toate aceste corelației au o importanță deosebită pentru a întelege cum e influențată oferta de diverși factori și cum acționează mecanismul pieții.adica echilibru de piata inseamna ca toate marfurile pe care le ofera vinzatorii vor fi cumparate si invers toate marfurile pe care lear dori sa le cumpere cumparatorii sunt oferite . Prețurile la mărfurile mai mult alternativ 4. O importanță deosebită îl are și factorul timpului. deci pe piata se va determina un echilibru cind va fi determinata o egalitate al cantitatilor iar actiunea pretului nu va influienta modificarea cantitatii. descrierea curbei ofertei o determina prin doua metode : 1) daca pretul e stabil oferta reprezinta cantitatea maximala de marfuri pe care vinzatorii au posiblitatea si au dorinta de a o realiza la acest pret.prin urmare echilibru petei se determina atunci cind nici cumparatorii nu au motive sa si modifice cantiitatea cererii sau a ofertei. Factorii ce determină oferta sunt : 1. asadar cererea si oferta oscilind in dependenta de pret vor tinde permament la un anumit echilibru deci echilibru intre cerere si oferta va fi atunci cind cererea pe deplin se va acomoda la schimbarile ofertei Echilibru cererei si a ofertei reprezinta un echilibru de piata. Prețurile la resurse 2.

deoarece aprecierea unui pret just a devenit preocuparea de baza si a lui Aristotel si a lui Smith si al reforrmatorilor si a scolilor clasici si a curentelor contemporane de aceia pretul a fost considerat pretu exprima cantitatea de bani Notiunea de pret se refera nu numai la bunuri dar si la tarifile si la preturile factorilor de productie care sunt: >forta de munca-salariu >capitalul-dobinda >pamintul-renta Insa pe parcursul secolelor au fost o multitudine de teorii. Principalele teorii : . Cind cantitatea cerererei depaseste cantitatea ofertei atunci se determina un deficit.pentru participanti in activitatea economica.In realitate acest echilibru este foarte deficitar de al determina. In teoria contemporana pretul indeplineste urm functii : >functia de calcul(masurarea cheltuielilor si rezultatul) deci cu cit pretul bunurilor este mai mare cu atit antreprenorul primeste o recompensa mai mare pt activitatea sa . unii eeconomisti considerindul conceptul cel mai important in stiinta economica.astfel prin intrermediul se inform prin marimea si dinamica despre activitatea cea mai profitaabila. Prețurile.are un profit mai mare >functia de informare . iar atunci cind pretul curent de pe piata depaseste se va determina un surplus.incepind inca din antichitate. Pretul . In unele cazuri se poate determina atunci se stabileste partial pe anumite gr de produse si in diverse intervaluri de timp. tipuri și modalități de reglementare.depre abundenta... pretul a ocupat un loc determinant in teoria economica.teoria fara valoare(teoria lui Marshal) teoria. 5. care la rindul sau este o cerere exagerata . .teoria valoare utilitata .

care reprezinta cea mai justa apreciere a valorii produsului.prretul de piata este compus din cheltuieliile medii care rezulta din concurenta de piata. pretul de monopol. >functia de distribuire .>functia-ei vor beneficia doar de domeniile unde preturile si cererea este cea mai mare .care poate fi determinata in aceste cazuri se determina ca preturile ca limita minimala in determinarea costurilor .. Preturile administrative say reglementare se stabilesc in conditiile concurentei imprefecte sau al iintre[prinderilor ce domina piata .ca de de ex:pretul de .si satisfacerea unei nevoi trebuie sa treaca prin anumitet etape de timp si daca intensitateea satisfacerii nevoii cu timpul apoi si utilitatea acestui buna va scadea pt a exprima aceasta situatie se utilizeaza notiunea de utilitatea marginala.deoarece valoarea coincide cu valoareaa lui rrea.deoarece se formeaza ca conjunctura dintre cerere . astfel pretul de piata este si numit pret de echilibru. Teoria economica determina 3 tipuri de preturi: >pretul de piata sau pretul liber >preturi administrative >preturi mixte Preturile de piata se stabilesc in conditiile unei concurente perfecte.pretl de piata reprezinta dintre consumator insa consumatorul procura marfa din considerentele utiilitatii. tot o data veniturile statul trebuie sa intervina.fara o influienta din partea statului sau al altor factori de constringere cum ar fi de ex monopolul nu poate influienta in mod unilateral moddul acesteia.

caracteristic econom contemporane sunt formate sub influienta tuturor fact:intern sau extern >pe linga preturi adm si pretul liber cunoastem urm tipologie a preturilorr : -preturi unice al carui nivel este fix -preturi al carei limita de variatie este stabilita -preturi p baza unei reglementari dar a carui nivel nu este stabilit din punct de vedere al naturii produsului sau a obiect pietiii deosebim: a.preturile bunurilor bc-preturile titlurilor de valoare pe pietele externe elementul de referinta este pretul international.deci preturile practicate pe piata mondiala pot fi preturi: -preturi rezultate din acorduri la rindul sau preturile negociate rezulta din tratativele dintre parteneri in diferite forme si anumite conditii de piata cele mai intilnite preturi negociate sunt: 1)pret de bursa 2)pretul de licitatie 3)pretul de tranzactie .acest pret nu reactioneaza la modificarile dintre cererile dar ft putin in functie de instrument al politicii economice statul aplica asa numitele prreturi administrative care se stabilesc in mod arbitrar se stabileste limita de jos al pretului minimal pnt a ocroti concurenta si limita de sus pt a ocroti populatia astfel statul nu admite majorarea pretului peste limita PRETURILE MIXTE.

prin reducerea cheltuielilor.o confruntare . astfel concurrenta de piata este cea mai rationala solutionare a problemelor fundamentale si anume a prob:ce.o rivalitate intre agentii economici pt a atinge un scop bine determinat si pt a atrage de partea sa clientela pt cele mai bune conditii pentru activitate si in vederea obtinerii rezultatelor concurenta reprezinta o lege a economiei . forma și mecanismul Concurenta .este prezenta in diferite tipuri si ku utilizarea diferitelor inst si meetode astfel concurenta poate fi delimitata dupa diferite criterii: -dupa subiectii participanti la schimb dintre consumatori dintre prod si consumatori . Nivelul concurentei depinde de urm factori : >nr si forta agentilorr economici >posibilitatea plasarii capitalului dintro ram in alta >gr de informare despre starea lupta de concurenta este diversa in functie de numerosi factori .kom si pt cine Rolul concurentei poate fi determinat prin urm functii: >contribuie la rezolvarea cit mai eeficienta .perfectionarea form de organizare >intuirea novatiilor >stimuleaza activitatea eficienta si evidentiaza necalificarea .6.deoarece in conditiile limitate de producere o bunurilor. esența.economia contemporana fiind o econom mixta in care imbinam mecanismul pietii cu un anumit dirigid cu macroeconom pt a mentine echilibru din interesele econom cu cele la nivel macroeconom determina factorul principal starea concurentei in activ eeconomica deci concurenta reprezinta o competivitate. Concurența.cei care nu fac sta >prin concurenta productia este reglata prin asa mod ca socciatatea produce la kosturi de [productie minim de pret.

bunurilor.>dupa mijloace :concurenta dee pret si non pret(acceenttul se pune pe kalitate.falsificarea banilo.asortiment al bunurilor serviiciilor) sisteme de reduceri >dupa domeniul de activitate: concurenta interamurala conc intraramurala >dupa metodele luptei de concurenta: conc loiala conc neloiala(spionaj economic. din acest punct de vedere ce are loc distribuirea luptei econom sunt determinate intentiile si interesele economice are loc orientarea reala spre satisfacerea are loc majorarea calitatii si desiguur diminuara cost de productie Functiile concurentei sunt: -de reglare sau reglementare -de alocare -de adoptare -de inovare -de control -de repartitie .escrocheriile) >dupa economiile de scara: conc statala conc interstatala prin concurenta se intelege si lupta intre producatori pt cererea limitata a consumatorului.

concurenta perfecta poate fi perrceputa doar atunci numai cu cnditia cind o multitudine de producatori .deoarece au si diferite sanse dupa posibilitatee si capacitate si in activitatea sa.astfel tipul pietelor concurentiale este conditionat de o multitudine de factori si anume: >numarul firmelor si puterea econom >nr kumparatorilor participanti la schimb >tipul si gr de diferentiere a produsului >nivelul barierelor de intraare si esire din ramura >gr de transparenta deci informarea agenntilor desrpre\ >metodele luptei de concurenta in teoria economica sunt cunoscute situatii de concurenta perfecta.kumparatori se konfrunta ku consumatori nimni din participanti nu pot lua fiecare are alternative in alegerea sa .libera.monopol si oligopol ce se deosebesc esential intre ele. modelul ideal de caracterist si trasatturi al concurentei sunt: >omoginitatea produsului >fluiditatea petei >multilitatea modellul concurentei-desi pare un model ideal in activit economica ramine a fi un model teoretic.Concurenta reprezinta si determinantul principal in dezv societatii contemporane astfel prin intermeediul conc are loc directionarea activ subiectilor econom in interesele intregii societatii in dependenta de gradul de libertate de conditiile se deosebesk si diferite tipuri de concurenti.netaasbsoluta si concurennta imperfecta.de aceia in viata reala domina concurenta imperfecta si cele mai raspindite situatii de concurenta : monopolul .cu cit este mai mika influienta asupra situatiei de piata cu atit piata este mai kompeetitiva deci si preturile de piata mai echitabile.astfel vinzatorii dac din anumite considerente cu afacerea cu un client aceiasi situatie se utilizeaza si pt cumparatorr in realitate situatia poate fi dificila deoarece se utilizeaza iferite solutii.

concurenta monopolistica conscurenta oligopolistica. .

Piața muncii.subiecții 3.mecanismul formării venitului 1.specificul formării cererii și a ofertei 4. Această piață este specifică. Piața muncii. deci potențialul pe care fiecare îl valorifică doar atunci cînd muncește. Piața capitalului și dobînda 3.Piața muncii. iar forța de muncă reprezintă totalitatea aptitudinilor fie fizice sau intelectuale. deoarece obiectul ei reprezintă capacitatea omului de a munci. remunerate muncii și sistemele de salarizare 2. remunerate muncii și sistemele de salarizare Piața muncii reprezintă un mecanism social care include totalitatea instituțiilor ce deservesc circulația resurselor de muncă și reproducerea forței de muncă. . Cererea și oferta de forță de muncă. Piața pămîntului și renta 1.obiectul de cumpărare-vînzare 2. remunerate muncii și sistemele de salarizare Atribut obligatoriu în economia contemporană este piața factorilor de producție: Piața funciară Piața capitalului Piața muncii Fiecare din piețele nominalizate au particularitățile și deosebirile sale determinate de: 1. Cererea și oferta de forță de muncă. Cererea și oferta de forță de muncă.Tema 6: Piața factorilor de producție și repartiția veniturilor 1.

deci potențialul de muncă care îl determină pe cel care se angajează de a primi o sursă de venit.salariul 4. prețul muncii. efectul de venit și substituire 5. 3. formele și regimul ocupării forței de muncă. Oferta de forță de muncă reprezintă resursele de muncă. mortalitatea etc.salariul. termenul legal de ieșire la vîrsta de pensionare 7. care la rîndul său și determină cererea de muncă. astfel cererea reprezintă nevoia întreprinzătorului de resurse umane care participă la producerea bunurilor și serviciilor. structura producției 4. Pe piața muncii asupra cererii acționează următorii factori: 1. nivelul salariului. deci și a productivității marginale 3.natalitatea. Determinanții ofertei sunt: 1 dimensiunile și nr populației 2. cererea pentru bunurile produse cu ajutorul factorului muncă 2. factorii demografici .Principalii subiecți pe piața muncii sunt : -angajații -firmele -statul -patronatul -sindicatele Activitatea economică impune nevoia de a munci. nivelul asigurării sociale . prestigiul muncii 6.

teoria economică conrtemporană determină salariul ca preț al muncii. În condițiile economiie de piață. real. mai multe ore. oră. salariul cost (preț) . nominal. puterea de cumpărare a salariului nominal rămîne aceeași. concomitent angajat în mai multe servicii (efectul venitullui). pentru odihnă.Deci. Prețul serviciului determinat pentru o unitate de timp Salariul are 2 aspecte: 1. ca de ex. individual. pornind de la alegerea dintre creșterea venitului pentru majorarea bunăstării și a timpului liber necesar pentru satisfacerea altor necesități și se determină curba ofertei individuale de muncă (de desenat curba). cererea și oferta muncii depinde de prețul ei. atunci individul va substitui timpul liber cu munca. ca salariul tarifar. fiecare lucrător/ angajat în parte rezolvă problema ofertei individuale de muncă. venitul pe care-l primește salariatul pentru munca prestată 2. lună. de aceea. Ca de ex..din pdv a angajatorului ca o recompensă pentru munca prestată Se cunosc următoarele forme de salariu: 1.reprezintă suma de bani. fie zi. Deci efectul devenit în cazul majorării venitului pînă la un anumit nivel suficient. dacă va fi redus. Deci. . astfel determină nr orelor de muncă.. pe cînd efectul de substituire în cazul venitului individului. șamd. adică prețul plătit pentru utilizarea unei uniutăți de muncă în decursul unei perioade de timp. se determină și de lucrul suplimentar în favoarea măririi timpului pentru alte activități. ca principalul venit factorial creat prin muncă 2.reprezintă cantitatea de bunuri și servicii care pot fi procurate în baza salariului nominal. salariul venit. dacă prețurile nu se modifică. în literatura econ. salariul poate fi tratat din 2 pdv: 1. Deci. săptămînă.din pdv al întreprinzătorului care plătește munca 2.

financiare. de angajare. salarizarea în acord.c are la rîndul său poate fi fizic și real În raport cu factorii de producție (natura și munca). adică legătura dintre calitate și catitate. Deci scopukl final al acestui sisgem este de a corela cît mai eficient raportul muncă și remunerare. utilizat în procesul de producere a bunurilor și serviciiilor. progresiv. În practică se utilizează diverse sisteme de salarizare. DIn pdv mai restrîns. Piața capitalului și dobînda În sens lag. și a nume orin principiul cronometrajului. Capitalul reprezintă totalitatea mijloacelor de producție și este definit capital tehnic. deci variante ale acestui sistem de salarizare pot fi în acord direct.Cunoaștem următoarele forme de salarizare: 1. care la rîmndul său produc fluxuri de venit. care este orientată pentru sporirea productivității. Metoda analitică de normare a muncii se bazează pe aprecierea cheltuielilor de timp pentru fiecare operațiune în aparte. 2. de dirijare cu procesele de producție. XX de Taylor și determ o multitudine de metode de organizare și de normare a muncii. premial. capitalul tehnic este un factor derivat. intelectuale. de repartizare și de remunerare a lucrătorilor.asigură remunerarea salariului în funcție de timpul lucrat. care includ o multitudine de factori c e influențează asupra randamentului muncii: strategia devotamentul angajatului în activitatea sa creativitatea 2. capitalul reprezintă diferite bunuri.principiile au fost elaborate în sec.Se aplică unde este foarte dificil de a determina calitatea și cantitatea muncii. . Americanul FOrd a studiat acest domeniu. sau de rezultatele individuale a angajaților. sistemul salarizare pe unitate de timp (în regie). capitalul este un factor de producție. valori materiale.

creditorii străini. băncile. care reprezintă totalitatea cheltuielilor făcute de întreprinderi pentru dezvolt cvapacității de producție. care și reprezintă amortizarea.se consumă într-un singur ciclu de producție. companiile de asigurări. capitalul fix e supus uzurii. Deci piața de capital este reprezentată și prin forma capitalului de împrumut. dar își transmite valoarea totalmente în valoarea produsului nou creat. pe măsura uzurii.. energia electrică etc. însă la prețuri mult mai mari.. obligațiuni etc. se împarte în: a) capital fix.atunci cînd sunt utilizate tehnologii mai performante.acțiuni.. păstrîndu-și forma naturală și transferîndu-și valoarea asupra produsului nou creat treptat.atunci cînd sînt utilizate aceleași tipuri de tehnologii însă la costuri mult mai mici.c are poate fi determinată de gradul 1. în antrenarea cererii și ofertei de mijloace investiționale. și de gr.Capitalul tehnic reprezintă ansamblul bunurilor reproductibile capabile să determine efivciența muncii și să aducă un venit și la rîmndul său. rolul acestei pieții constă în concentrarea resurselor bănești în sferele de producție de perspectivă. atunci apare necesitatea de substituire. Se deosebesc și diferite tipuri de investiții: . etc. b) capitalul circulant. Deci calculul uzurii se efectuează în felul următor: suma totală a valorii. se determină suma și valoarea anuală a uzurii. Principalii subiecți pe piața investițională sunt : firmele. deci prețul fiecărui din elementele utilizate se împarte la timpul de exploatare. care la rîndul său poate fi fizică sau morală. uzura morală reprezintă elaborarea de noi tehnologii mai eficiente decît cele în funcție. De ex. De ex. În acest caz. semifabricatele. Astfel. clădirea universitară. pe cît și a pieței valorilor mobiliare. Pentru creșterea capitalului ca factor de producție este necesar de investiții.care participă la m multe cicluri de producție. instalațiile. cetățenii străini. menajul statul. 2 . Piața de capital/de investiții deservește procesele investiționale și anume în sfera de producție. creditele pe termen mediu. De ex. În procesul utilizării. Uzura fizică semnifică pierderea treptată a proprietății tehnice de exploatare. lung și scurt.

Rata nominală reprezintă un raport între masa dobînzii și capitalul utilizat. Venitul respectibv poate fi exprimat în mărime absolută (masa dobînzii) și mărime relativă (rata dobînzii). de rata profitului. Rata reală poate fi determinată prin recalcularea ratei nominale în determinarea nivelului inflației. rata dobînzii reprezintă un raport procentual între masa dobînzii și capiutalul utilizat. Astfel se deosebește rată nominală și rată reală. Piața pămîntului și renta Piața pămîntului (funciară) Pămîntul reărezintă elșementulk principoal în inițierea oricărei afaceri. Deci. ca factor de producție se caracterizează părin următ trăsături: 1. care au nevoie de a investi. termen nelimitat de utilizare . invest. i bancare 3. Dobînda și reprezintă venitul pe care-l însușește proprietarul capitalului bănesc ca recompensă pentru suma de bani împrumutată. 3. de rata inflației. deci și a întregii activități economice. pe cînd oferta mijloacelor de împrumut vine din partea menajelor.. reprezintă un factor natural 2. mixte Cererea pu investiții este determinată de către întreprinderi. de perioada de timp pentru care se împrumută banii dar și de mărimea riscului. care la rîndul său și determină gradul de rentabilitate a capitalului împrumutat. Pămîntul. Rata dobnzii depinde de cererea și oferta de capital împrumutat. i de stat 4.bănci. companii de asigurărieconomiile se transformă în investiții de capital. deoarece oferă atît condiții materiale primare pentru producere.1. (transcrie formula). i. fonduri de investiții. private 2. străine 5. Ea reaprezintă prețul capitalului. exprimate în prețutrile curente. trebuie să luăm în considerație că noțiunea de dobăndă nu determină doar capitalul bănesc. dobînda reprezintă un venit care-i revine proprietarului oricărui capital care este antrenat în activitatea economică indiferent dacă acesta este împrumutat sau aparține întreprinzătoprului respectiv.!!! Astfel. i. cît și resurse primare necesare. Prin intermediul instituțiilor financiare. Însă.

cu resurse funciare.. rentă diferențiată. arendă. cererea nonagricolă (D non). dezvolt activit economice. care cîteodată este indiferentă și față de nivelul calității/fertilității Cererea agregată determină sumarea cererii agricole și a c nonagricole. este netransportabil 4.c are crește permanent odată cu nr populațiie.depinde de poziția terenului.vbenitul ăînsușit de proprietarii funciari de pe toate terenurile. renta absolută. deoarece cererea pu produsele agricole deasemena are un principiu inelastic 2. cît și după poziția fațăm de căile de comunicație.este inelastică. Specificul acestei pieți constă în oferta perfect inelastică (graficul!!) care rămîne neschimbată chiar și la creșterea substanțială a prețului pămîntușui. Mărimea ei este determinată de nivelul cererii. piețele de desfacere. Oferta limitatăp la nivel macro și micro care determină și aspectul cantitativ. cerere agricolă pu pămînt (D agr).. deoarece oferta de pămînt e limitată. prin poziția ampasării geografice. de desfacere. limitat în suprafață și creșterea fertilității este posibilă în cazul utilizăii raționale. etc.3. Datorită diversității de utilizare a pămîntului: de ex. Ea poate fi rentî dioferențiată de gr 1 (de fertilitate)- . se deosebesc și 2 componente ale cererii: 1. Terenrile agricole se deosebesc după fertilitate economică și naturală. majorarea nevoilor. pu construcții. adică venitul proprietarulyi pentru utilizarea terenului agricol care-i aparține. dar și parametrii calitativi prin nivelul fertilității. deci renta funciară reprezintă un venit care este însușit de proprietarul de pămînt pentru darea în folosinbță temporară pe care o plătește arendașul. indiferent de fertiligtate și poziția lor. Se cunosc următoarele forme de rentă: 1.. 2.reprezintă venitul obținut din diferența de fertilitate sau de pe urma poziției față d epieți de aprovizionare. pu activit agricolă. Piața funciară repărezintă un mecanism social care deservește tranzacțiile cumpărare-vînzare. un rol important în formarea prețului e determinat de cerere.

determinată de poziția georgrafică a terenului față de piața de desfacere.nivelul activit economice 6.dinamica proceselor demografice 7. obținut din fertilitate artificială .repretintă un venit net suplimentar. vinurile din Franța Teoretic. În practică însă..mărimea și evoluția rentei 2. rentă de monopol.venitul populației.rata dobînzii bancare 3.nivelul inflației 5.cererea și oferta de pămînt 4.reprezintă un venit net suplimentar care este obținut de posesorii unor terenuri care au calități unice care permit obținerea unor bunuri cu calități deosebite. prețul pămîntului se definește ca rentă și se determină ca un raport între mărimea rentei anuale și rata anuală a dobînzii bancare înmulțit cu 100%. . De ex.în urma investițiiloor de capital 3. Prețul pămîntului astfel reprezintă suma de bani care fiind depiusă la bancă anbual ar aduce un venit egal cu renta însușită de pe ternul de pămînt. prețul pămîntului este influențat și de următ factori: 1. si de gr 2.

adică în cadrul unei întreprinderi. din pdv decizională. În economia de piață. întreprinderea determină și o anumită autonomie. este necesar a examina procesul reproducției la nivel microeconomic.funcția de gestiune/managerială. care poate întruni de obicei mai multe întreprinderi ca părți componente ale acesteia. Noțiuni. noțiunile de întreprindere și firmă poate fi folosite de sinonime. inclusiv în România. care îmbină factorii de producție cu scopul de a obține bunuri și servicii. Noțiuni/Caracteristica de bază a întreprinderii 2. Etapele înregistrării afacerii în RM. deoarece întreprinderea este o unitate tehnico-economică. Astfel.Tema 7: Întreprinderea și antreprenoriatul în condițiile economiei de piață Plan 1. și anume. caracteristica de bază a întreprinderii în diferite ramuri ale economiei.reprezintă organizarea. în terminologia anglo-saxonă. Managementul și marketingul. fiind realizate pe piață. întreprinderea are și sensul de firmă. Astfel. aduc proprietarului un anumit profit. În țările francofone. Deci. financiară. de la organizarea procesului de producție pînă la comercializarea bunului nou-creat. întreprinderea reprezintă o unitate economică productivă. Întrepreinderea are drept obiective maximizarea profitului și creșterea sa economică pe termen lung. cu sensul de întreprindere se utilizează și noț de firmă. dar între ele există și deosebiri. tehnică și organizatorică. care cuprinde tot procesul de creare a unei mărfi sau de prestare a unui serviciu. astfel îndeplinind următoraele funcții: 1. noțiunea de întreprindere poate fi identificată și cu noțiunea de a întreprinde o afacere economică. care la rîndul său. prin modul său individual de a organiza această afacere. ntreprinderea este o unitate multifuncțională. Caracteristica de bază a întreprinderii Pentru a înțelege mecanismul activit economice în societate. și anume: principiile de organizare. Pe cînd firma este o formă de organizare a activității economice. Întreprinderea/ firma reprezintă o unitate structurală de bază a unui sistem economic. Planificarea activității de antreprenoriat 1.elementele determinante în coordonarea activității întreprinderilor 4. Astfel. Formele organizatorico-jur ale întreprinderilor 3. producătoare de bunuri și servicii. dirijarea și controlarea activității . coordonarea. preliuată și de economiștii ruși. Deci.

după domeniul de activitate 4. începe un nou ciclu al reproducției.. funcția financiară. din pdv a domeniului Și în RM există o multitudine de clasificări. de ex. după statutul juridic. după mărime 3. Astfel. din pdv a domeniului(a ramurii de activitate): -industriale -agricole -comerciale -bancare -de asigurări Din pdv al formelor de proprietate: -publice . un ciclu al reproducției individuale cuprinde: perioada de inițiere a întreprinderii. a utiliza și a gestiona capitalul pe care-l are la dispoziția sa 3.constă în studierea pieții. Însă.are drept scop de a gestiona resursele umane. funcția comercială/de marketing. Astfel. implicate în afacerea dată 5. funcția tehnică/de producere. funcția socială.scopul ei constă în a aduna.de producere a bunurilor necesare pentru activitatea economică și gestionarea lor 4. deci de găsire a factorilor necesari pentru procesul de producție pînă la comercializarea produsului creat. totuși funcția de bază a întreprinderii constă în procesul de organizare a producției sau de prestare a serviciului. deci din pdv al dimensiunii. de dezvoltare 6. funcția de aprovizionare. deoarece în activitatea economică există un nr impunător de întreprinderi. după forma de proprietate 2. Deci.2. în comercializarea bunurilor și a serviciilor produse.include în majoritatea cazurilor funcția de cercetare. și anume: 1. în orice sistem economic este diferențiată și clasificarea lor după diferite criterii.

cele mijlocii de la 100 la 500. De regulă. nr de angajați 2. Antreprenoriatul mediul cca 7-8%. întreprinderile mici au pînă la 100 de salariații. cota producției marfă în volumul total al produsului 5. mici. Practica mondială a determinat și evidențiat divizarea dimensională a întreprinderilor după următoarele criterii: 1. iar cele mari.0-2 %. . peste 500 de angajați.întreprinderi medii.cele de la 21-75 persoane. de la 76-499.întreprinderi mari.-private -mixte DIn pdv a dimensiunilor după nr persoanelor ocupate): mici -mijlocii -mari Astfel. mult de 500. mărimea profitului și a producției 4. mărimea segmentului pe piață 6. criteriul de dimensionare diferă de la o țară la alta. Antreprenoriatul mare. gradul de importanță socială a produsului DImensiunea înrtreprinderilor în majoritatea sistemelor economice este determinată și de următorul criteriu: antreprenoriatul mnic alcătuiește cca 90-92% din nr total. În RM există o altă tipologie a întreprinderilor: cele de la 0-20 salariați sunt numite întreprinderi micro.m. volumul capitalului aplicat/utilizat 3.

Structura companiilor din antreprenoriatul mare poate fi determinată prin metoda de concentrare. cu dreptul de pers jur care a re atribute de agent economic independent în activitatea sa. -aduce responsabilitate pentru obligațiunile asumate -a cere respectarea obliugațiunilor față de sine a partenerilor de afaceri -a cere compensarea daunelor materiale cauzate Ca agent economic. fie siglă. antreprinoriatul mare cuprinde: trusturile. în RM ca întreprinderi mari pot fi considerate: nBucuria.de explicat . prin absorbție. sindicatele În condițiile contemporane. care întrec (o întreprindere) dimensiunile a întregii economii naționale a RM.. concernele. Întreprinderea include următoarele drepturi: -de a încheia contracte cu alți agenți economici din numele său. ca ex.Aprecierea dimensională a întreprinderilor. companiile mari se califică ca corporații fie naționale sau transnaționale. abreviere. Din cele 50 companii cele m mari ale lumii 23 sunt ameriacane. întreprinderele comanditare (societatea în comandită) 2. societatea în nume colectiv. cu privire la antreprenoriat și întreprindere. pe cînd în SUA sunt cca 300 de companii industriale cu un volum de vînzări m mult de 1 miliard de dolari. cooperativele de producție. societatea cu răspundere limitată . întreprinderile de arendă. noț de întreprindere este tratată ca subiect economic autonom. nume personal. sunt prevăzurte următoarele forme organizaționale și juridice ale întreprinderii: 1. întreprinderile muncipale și de stat 3. antreprenoriatul mic cuprinde: întreprinderile individuale. deoarece diferă de la țară la țară. are ștampilă. întreprinderea poate fi atît persoană juridică cît și persoană fizică. În conformitate cu legislația RM. îmnregistrat sub un anumit nume. Freanzeluța. are statut. și are cont în bancă. 2. Formele organizatorico-jur ale întreprinderilor În jurisprudență. care poate fi: 1. întreprinderile colective. Termocomum. antreprenoriatul mediu cuprinde: societățile pe acțiuni.

servicii. și anume : legislativi.de explicat În afară de aceste tipuri sunt cunoscute și întrepreinderi mari mixte. Însă. Avantajele corporațiilor sunt condiționate de superioritatea tehnică. ocrotirea sănătății șamd. reclama intențiilor 2. de disponibilitatea de resurse. de credibilitatea între parteneri. cît și modul de activitate ține de cadrul legislativ. sporirea vînzărilor pe conturi altor ativități paralele cu cea de bază 7. Formele de organizare a întreprinderilor sunt variate în dependență și de multitudinea d e factori. pe măsura sporului volumului producției. comerț. integrarea pe verticală-includerea proceselor continue la cele inițiale 4. deci și riscul economic este m mic în realizarea intereseloe. structura conjuncturii de piață. creșterea pe contul economisirii cheltuielilor. de repartiția responsabilităpților. căt și plătit de acționari din dividende. învățămînt.2. toate formele și aspectele organizatorice. integrarea pe orizontală. pîinea(p de bază) și chiflele (adiționale) 6.atragerea de noi angajați mai calificați 8.. . lărgirea nomenclaturii de produse. finanțe. deoarece profitabilitatea trebuie să se supună regulilor determinate de legislație. Dezavantajele constau în cota înaltă a impozitelor pe corporații. de dimensiunile pieții. ceea ce se manifestă prin: reducerea cheltuielilor fixe inițiale la unitatea de produs 3.cînd întreprnderea își extinde activitatea pe bază de noi investiții sau cumpărarea întreprinderilor concurențiale 5. cercetări științifice. Pentru a avea un succes într-o afacere economică. care pot fi în determinarea sa în diverse domenii și pot include capitaluri din producție. să se realizeze și efectul producției. prin fuziune. de accesibilitatea la ele. întărirea poziției pe contul calității prin recunoașterea produsului ca produs marcă. Această formă corportivă (mixtă) a întreprinderilor. cît și a vînzărilor. are atăt avantaje cît și dezavantaje. este necesar a respecta anumite condiții: 1. de ex. care pot determina diminuarea cheltuielilor. utilizarea tehnologiilor m avansate 9.

și determină atît destinarea bunurilkor de consum final. soluția conștientizată sau aleasă din m multe posibile cu scopul de a atinge si a ajunge la rezultatul așteptat. coordonînd atît bunurile cît și serviciile cu scopul de a orienta fluxurile de bunuri și servicii de la producător pînă la consumator/purtătorii de cerere. care la rîndul său determină mijlaocele. Orientările de marketing pot fi la rîndul lor determinate și de următoarele principii: . eficiența nu poat4e fi valorificată decît de un management corespunzător.c are oricît ar fi de performant. în management este determinat procesul de a conduce. a procesului continuu de armonizare a obiectivelor cu resursele. căile de atingere a obiectivului. adică determinarea eficienței activității prin modul în care sunt elaborate și aplicate deciziile. Marketingul. Deci managementul este un factor determinant ăn utilizarea eficientă a tuturor componentelor procesului de producție. în țările dezvoltate managementul este situat la același nivel ca și progresul tehnic. De aceea. o atitudine în orientarea întreprinderilor practice. alegerea pe bază de inbformații suficiente și sigure. Deci. Astfel.c are avînd la baza sa unul sau m m ulte obiective rezultă doar din eficiența economică sau socială.elementele determinante în coordonarea activității întreprinderilor Ce este managementul? Este un fenomen de mari dimensiuni. Managementul și marketingul. procesul rațional 3. decizia reprezintă un act în care se include po acțiune. procesul de realizare. Orice activitate managerială. Din cele relatate. Deci. deci decizia fiind de fapt motorul managementului. privit ca un concept de natură economică. elementul său de bază. programate și organizate prin utilizarea unor metode și tehnici științifice. Ca element de bază. alegerea uneia din aceste decizii și reprezintă o multitudine de soluții posibile.3. a determinat și esența conducerii. reprezintă o concepție modernă. bazîndu-se pe decizie. cît și utilizarea bunurilor de consum intermediar.c are rezultă dintr-un proces de discuții contradictorii sau chiar cazuri de inbcertitudini. respectiv a unui intrument specific. un complex a cărui necesitate obiectivă rezultă din însăși natura muncii sociale. Deci. 2. deonstrăm că existp 3 principii de bază: 1. marketingul se referă la un complex de activități economice. Astfel. presupune adoptarea pe bază de informație pentru a înlătura riscul și starea de incertitudine. a conduce înseamnă a decide.

3. care este solicitat și cumpărat.valorificarea ciclului de producție și determinarea vitezei de rotație a fluxului de capital 5. Planificarea activității de antreprenoriat Orice afacere începe de la o idee. ba chiar și de un puțin noroc. Pentru aceasta. ale pieței. de dezvoltare. o combinare alcătuită din cele 3 posibilități expuse anterior. Ideea în sine este inutilă dacă nu va fi pusă în practică. Astfel.reprezintă spiritul creativ. întreprinderea trebuie sp deține suficiente resurse umane. flexibilitatea. evident. unul sau m jmulte produse fabricate b. 4. deci și preocupările permanente pentru înoire.1. Afacerea poate fi: 1. materiale și financiare și capacitatea de ale mobiliza și coordona operativ și eficient. de racordare permanentă a activităților acestora la cerințele ce rezultă din dinamismul factorilor. receptivitatea față de cerințele societății. invențiile (inventivitate). marketingul reprezintă în primul rînd o proglemă de comportament al întreprinderilor. tehnologice.unul sau m multe produse pentru distribuire c. inovator. preluată 2.capacitatea de adaptare a activității la evoluția cerințelor de consum. Orice idee de afacere poate fi bazată pe: a. viziunea largă. modernizare 4.orientarea creării bunurilor și serviciilor pentru satisfacerea nevoilor de consum în concordanță cu cerințele pieții și a societății. umane. moștenită . indiferent de identifiacre . cunoașterea sau chiar anticiparea acestor cerințe 2. Etapele înregistrării afacerii în RM. unul sau m multe servicii pe care le prestați d. Astfel. eficiența maximă. întreprinderile trebuie să procure și să ofere pieții numai ceea ce cumpărătorii cer și au nevoie.care la rîndul său reprezintă un proces de transformare a acetei idei ăntr-un produs sau într-un serviciu. resursele materiale. ideea de afacere depinde de : mediul de afaceri. financiare disponibile.

procurarea sau ănchirierea echipamentuluim. . organizațiile și partidele politice. Înregistarea în calitate de plătitor al primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală la agenția teritorialăa Companiei naționale de asigurări în medicină Obținerea licenței pentru activitatea ce poate fi practicată în bază de licență sau obținerea autorizației pentri activitatea care funcționează pe principiukl unităților comerciale și de prestare a serviciilor sociale. patronatele. înregistrarea în calitate de plătior al cotei asigurării sociale la oficiul teritorial al Casei Naționale de Asigurări SOciale (amenzi de la 15 mii de lei în sus) 5. Pe lîngă formalitățile susmenționate. În primul rănd. în calitate de antreprenor trebuie realizate și o multitudine de activități legate de reașlizarea afacereii: 1. selectarea personalului 5. este nedcesar de a lua în calcul chelștuielile suportate pentru formalitățuile legale necesare pentru înregistrarea afaceriuii. punerea la evidența fiscală la Inspectoratul Fiscal de Stat 4. stabilirea relațiilor cu furniorii 4. promovarea afacerii După determinarea statutului juridic al desfășurării afacerii este necesar de a stabili și disponibilitatea de resurse. unde înregistrarea se efectuează cu respectarea Legii 1265 din 2000 cu privire la înregitrarea de stat a întreprinderilor și a organizațiilor. procurate sau ănchiriate 2. 2. instalarea acetuia 3.3. sindicatele. inițiată Dacă totuși ați decis să deschideți o afacere de la zero. deschiderea contului bancar. care la rîndul său înregistrează: asociațiile obștești. înregistrarea întreprinderii la Camera de Înregistrări de Stat. alegerea amplasării afacerii: încăperile pot fi construite. a altor acte normative care reglementează statutul juridic ale subiecților supuse înregistrării. 3. Etapele de bază sînt: 1. fundațiile. atunci este necesară înregistrarea întreprinderii și începerea activității. si anume: taxa pu înregistrare. pregătire spațiilor. Secția oganizației neguvernamentale și partidele politice sînt înregistrate la Ministerul Justiției.

la fel ca și elaborarea de cercfetări âîn cadrul unei pieți sau evaluarea unor idei de afaceri este op activitate pe care foarte m ulți doresc s-o ignore. remunerfarea muncii. ce pot apărea la etapa inițialăp.taza pu perfecționarea documentelor. În fiecare inițiere de afacere pot apărea și cheltuieli neprevăzute. promovarea afacerii. licențierea activității sau obținerea autoprizațiilor necesare O cotă considerabil în cheltuielile de ibițiere reprezintă cheltuielile atribuite alegerii amplasării. elaborarea structurii 3. actualizarea.dar ea repreazintă unh îndrumător. o călăuză pentru afacerea DVS. acest plan trebuie să fie întocmit pentru a vă ajuta să priviți afacerea în perspectivă. . formarea stocurilor de materie primă necesară pu desfășiurarea activităț pentru primele cîteva luni. să alocați și redistribuiți resursele necesare.. deschiderea contului bancar 4. inclusiv care este dobînda și cum se calculează și care este plata din credit ce trebuie rambursată pînă la o anumită dată -să apreciați din timp riscurile și să aveți pregătite cîteva variante de rezervă pu situațiile de risc . Întocmnirea planului de afaceri . Pu elaborarea unui plan de afaceri e necesar de adetermina următ etape: 1.care vă va permite să demonstrați cpă sunteți îăn stare să rambursați la timp creditul bancar. evident. În relațiile cu banca esgte f important : -de citit atent contractul de împrumut si în specialș cpondițiile imprumutului -să înțelegeți toate detaliile planului de rambursare a creditului. înregistrarea lui sub formă scrisă 4. în permanență revizuirea lui conform condițiilor 5. să vă concentrați asupra elementelor-cheie și să vă pregătiți păentru eventuale probleme și oportunități. taxa pe punblivcarea denumiri in buletinul oficial al camerii inregistrării de stat 2. identificarea obiectivelor 2.. în special partea de venituri anticipate.să gîndiți atent atoate aspectele planului de afaceri. chelștuieli pentru confectionarea stampilei 3..

capacitatea factorului dat de a fi împărțit în unități simple sau în subunități. Venitul și profitul. la rîndul său.. astfel și obiectul antreprenorului este determinat de modul de executare a acestei combinări cît mai raționale a factorilor de producție cu scopul de maximizare a venitului.utilizarea de noi materii de producție. Organizarea combinării productive. antreprenorul prin abilitățile sale combină factorii de producție în așa mod încît să obțină profitul maximal posibil cu cheltuielile minimal executate. multe utilaje. Pentru executarea acestor scopuri sus-menționate.reorganizarea a însăși procesului de producție.utilizarea în unele cazuri a deja existentelor moduri de utilizare comercială sau exploatarea de noi pieți de realizare. realizarea funcției de producție necesită o îmbinare/combinare a factorilor de producție. Astfel. însă prin determinarea condițiilor. . specialiștii de diferite calificări etc.în elaborarea programului de producție. însă fără a se afecta calitatea. un muncitor poate deservi m.în stabilirea prețului și disponibilitatea de profituri. cît și structural-calitativ. exigențelor de piață. Combinarea factorilor de producție cere să se utilizeze următoarele proprietăți : 1. se cere și prezența anumitor libertăți și drepturi. 2. . De ex.Tema 8: Producția și rezultatele activității de antreprenoriat 1.modul de asociere a unei unități dintr-un factor cu o unitate sau mai multe unități din alt factor. . Organizarea combinării productive A produce . Deci. determină elaborarea noilor modalități de producție. luni. Există o multitudine de îmbinări sau determinări de combinare a resurselor. săptămîni. munca se împarte în nr. adoptabilitatea . Conceptul de producție. . 2.în selectarea izvoarelor de finanțare. Astfel. divizibilitatea . 1. combinarea factorilor de producție este un mod specific de unire a lor. atît din pdv cantitativ. de ore lucrate în decursul unei zile. . si anume : .în alegerea domeniului de activitate.reprezintă o activitate care determină punerea în funcțiune a resurselor pentru crearea și comercializarea bunurilor sau a serviciilor. Esența costurilor și tipologia lor. și anume: . care. De ex. 3. Rentabiltatea întreprinderii. .

cît și profitul întreprinderii. amortizarea capitalului fix. combustibilul.cheltuieli generale (eterogene) .plățile pentru chirie. pentru publicitate.costul de materiale . .contribuții la fondul social. fiind un indicator determinat în activitatea antreprenorului. costul de producție (prețul de cost) . în dependență de gradul lor. poate îndeplini și următoarele funcții : .materia primă.costuri sau cheltuieli generale . și contribuțiile la fondul de șomaj.3. . În structura costului de producție pot fi incluse: . cheltuielile pentru administrație. cotizațiile pentru asigurările sociale suportate de întreprinderi . Conceptul de producție. dobînzile. . substituibiltiatea .este un ansamblu de cheltuieli ce trebuie suportate pentru a crea un bun sau a presta un serviciu. energia.costul pentru procurarea utilajului .salariul.costul privind remunerarea muncii .cheltuielile pentru ambalaj. costul reprezintă parametrul de referință p/u comportamentul producătorului. plățile pentru dobînzi.costurile p/u remunerarea personalului. Deci. energia. 4. . costurile de producție pot fi grupate după natura lor din 3 pdv. impozitele pe clădiri. . diverse taxe. iluminarea. Proprietățile sus-menționate a factorilor de producție.plățile pu chirie.materia primă. complementaritatea . permit a determina o multitudine de variante de combinări a factorilor de producție și a alegerii celei mai acceptabile. 2. Costul. apa. semifabricatele. încălzirea. combustibilul etc.cheltuieli de muncă (cheltuieli salariale). pentru realizarea. : .costuri sau cheltuieli comerciale .apare sub forma uzurii capitalului fix. . deci nivelul și structura costului determină atît competitivitatea. Astfel. cheltuielile suportate de întreprinderi pentru asigurările sociale.posibilitatea de a înlocui o cantitate dintr-un factor de producție printr-o cantitate din alt factor de producție cu scopul de a menține același nivel de producție. pentru transport.cheltuieli materiale . Esența costurilor și tipologia lor În teoria economică.procesul prin care se stabilesc raporturile cantitative structurale și calitative ale factorilor de producție..

Un criteriu important în clasificarea costurilor de producție este : . cunoaștem: A) costuri explicite . salariile personalului administrativ. . La rîndul său.cheltuielile suportate p/u producerea și procurarea factorilor de producție din afara întreprinderii. precum și amortizarea. resursele energetice etc. Prin această funcție prețul este cunoscut în dependență de mărimea profitului.apartenența resurselor. mărimea costului permite a determina cît de eficient sunt utilizate resursele economice.și caracterul evidenței cheltuielilor. . Deci.cheltuieli p/u materie primă. Din acest pdv. poate substitui unii factori de producție (un factor cu alt factor). Costul explicit este = cu costul contabil.funcția de control/de reglare a activității economice. rata dobînzilor pentru creditele împrumutate etc. În teoria economică sînt cunoscute și diferite tipologii ale costului de producție. să modernizeze formele de organizare a activitatii economice. să combine și să substituie factorii de producție în așa mod ca să determine o eficiență maximală.consturi directe . efectiv suportate de întreprindere p/u achiziționarea factorilor de producție de la alți agenți economici. costul contabil include : . în scopul de a reduce costurile. p/u procurarea materiei prime.determinarea nivelului eficienței economice a întreprinzătorului...costul reprezintă un indicator principal pentru stabilirea prețului la toate bunurile oferite pentru vînzare. care face parte din costurile implicite și care este fixată în evidența economică. .reprezintă cheltuieile măsurate în bani. În acest caz. . materiale semifabricate. să diminueze costurile de producție etc. adică ale cui sunt. energiei.plata p/u arendă.de măsurare a cheltuielilor necesare pentru obținerea unui bun oarecare. fiindcă depinde de mărimea costului. Astfel. . Astfel. costul contabil . adică p/u toate bunurile pe care întreprinderea nu le produce și nu le posedă.. antrepreorul. Prin această funcție. adică aceleași costuri explicite. . Substituirea factorilor poate fi determinată și atunci cînd prețul unui factor este în creștere. prin cost se stabilește limita de jos acceptabilp în cazul negocierii prețului de vînzare. Acestea sunt cheltuieli p/u munca lucrătorilor. acest fapt îi încurajează pe antreprenori să utilizeze realizările progresului tehnic.și consturi indirecte .

depozitarea. dar care nu sunt reflectate în evidența contabilă. cum ar fi pămîntul. vînzările) În știinta economica contemporană. salariile muncitorilor. activele nemateriale. ca ex. Cu alte cuvinte. Un criteriu important în evaluarea acestor costuri este volumul de producție. costuri medii pe unitate de produs c . cît și a costului explicit. costuri marginale Evaluarea costului este necesară p/u : -> alegerea celei mai bune alternative de utilizare a resurselor de care dispune întreprinderea -> și p/u determinarea strategiei de dezvoltare a acestei întreprinderi. costuri de sectie . În funcție de localizarea cheltuielilor.nu presupun plăți către terți. clădirile ce aparțin întreprinderii date. este cunoscută următ tipologie a costului : 1. cercetarea pieții. costurile explicite și implicite reprezintă costul economic. Costul economic în realitate coicide cu costul de producție. cît și cheltuielile generale ale întrepriderii. -> deci reprezintă un concept mult mai divers ca costul contabil. energie. costul de uzină (de producție) . dar se efectuează pe seama resurselor proprii ale întreprinderii. o importanță deosebită are și clasificarea costului în : a. de ex. dobînzile ce sunt utilizate p/u sumele împrumutate. consumul de muncă al proprietarului. există următoarele tipuri de costuri : a. apă. -> deci costurile implicite. b. costul complet (comercial) . Costuri de producție de termen scurt. riscul. în ansamblul lor. și a disponibilităților bănești. abilitațile antreprenoriale.B) costuri implicite . -> deoarece. Deci. c. care determină utilizarea alternativelor. din modul de alegere a întreprinzătorului.costul de uzină plus cheltuielile de desfacere (ambalarea.cheltuielile de utilaje p/u materia primă. Astfel.include atăt costurile de secție. încăperi. deoarece include însumarea atît a costului implicit. el mai cuprinde si cheltuielile factorilor de producție proprii. de aceea și reprezintă costul de oportunitate. costul economic este mai mare decît costul contabil. . costuri globale b. pe lîngă costul explicit. Aceste costuri rezultă din funcția antreprenorului.

Costul marginal (MC) .reprezintă cheltuielile totale necesare pentru obținerea unei unități suplimentare de produs. care poate fi modificat . prin introducerea noilor mașini. Astfel. Formulă: MC= delta TC/ delta Q Costul mediu (AC) .costul fix (FC) . costul de producție fix și variabil formează costul total/ global (TC) -cheltuielile nominale totale necesare pentru a obține un anumit volum de producție. El poate fi: fix mediu si variabil mediu. termenul scurt reprezintă perioada de timp în care întreprinderea. În acest caz. Formulă : AC= TC/ Q Costul mediu/unitar reprezintă costul unei unități de produs. nu poate modifica dimensiunile întreprinderilor. utilaje.costul varibil (VC) . uzura. salariul muncitorilor. . semifabricatele.reprezintă raportul dintre costul total (TC) și producția obținută (Q). antreprenorul trebuie să facă față și unor noi probleme. În ansamblu. și include : costul p/u materia primă. El include costul utilajului. se utilizează pe larg evaluarea costurilor de producție p/u o unitate de produs.cheltuielile ce se modifică în același timp cu volumul producțiiei obținute. și anume: . Costuri pe termen lung. combustibilul. costul mediu se calculează ca raportul dintre costul total și volum producției. care pot fi costuri medii și costuri marginale. materialele. Se calculeaza dupa Formula: TC=FC+VC În analiza comportamentului producătorului. dobînzile la credit.cheltuielile ce nu depind de volumul producției obținute există și atunci cînd nivelul prodicției este zero.De aceea. cît și la nivel de ramură. de regulă. Deci costul mediu are o importanță primordială pentru confruntarea cu prețurile din cadrul pieței și p/u determinarea gradului de competitivitate. de ex. salariul personalui adminstrativ. Pe termen lung costurile sunt determinate de toți factorii variabili. După acest criteriu deosebim : . Costul mediu diferă de la o periaodă la alta în funcție de o multitudine de factori și în primul rînd de dimensiunile intreprinderii. inclusiv de capitalul fix. atît la nivel de întreprindere. tehnologii etc. 2. cantitatea utilajului.

Venitul personal . pamintul . De ex. capitalul . găsirea dimensiunilor optimale ale întreprinderii c. rezultat pozitiv. neadmitearea creșterii costului unitar de producție Aceste principii sunt generate în perioada lungă de timp prin evoluția costului. Masa profitului=venit-cheltuieli . -> și veniturile persoanale. munca aduce salariu. Veniturile factorilor de productie . Noțiunea de venit . in cazul pensionarilor . In sens larg. Există o deosebire între : -> veniturile rezultate din folosirea factorilor de producție : salariul. -> sau ca o realizare morală și spirituală.reprezintă venitul curent al unei persoane provenit din mai multe surse. profitul reprezintă unul din veniturile factoriale. efect. determinarea unor propoții optime în combinarea factorilor de producție b.rentă.reprezintă recompensa primită de posesorii factorilor de producție sub forma de salariu. 3. De ex. rentă. Astfel.un cîștig dintr-o afacere sau un rezultat al unei activități economice și se formează din diferența dintre venituri și cheltuielile unei unități economice. profit. b) efectul dezeconomiilor de scară. dobînda. dobîndă. -> fie în apreciere monetară sau cantitativ ca un spor al avuției. Rentabiltatea întreprinderii. care poate fi același salariu. formarea veniturilor ca o finalizare a activitatii economice determină realizarea scopurilor tuturor agenților economici. renta. care poate fi determinata doar prin intermediul pieței. aceiași dobîndă si aceeasi renta. profitul reprezintă .venituri secundare (nu sunt inițiate dintr-o afacere economica proprie). În economia contemporană.a. fie la nivel național sau la nivel de întreprindere sau chiar familie/individual. Venitul și profitul. venitul se poate defini ca tot ce se poate obține de la o activitate economică. care la rîndul său poate fi determinat de: a) efectul de economiilor de scară. beneficiu. precum și anumite transferuri de la bugetul de stat. Deci.reprezintă în sens larg cîștig.dobînda.

.de lărgire. Rata profitului reprezinta raportul dintre masa profitului si costurile realizate exprimate in procente. respectiv se produc numai bunuri ce aduc profit.este un indicator sintetic deoarece această funcție este îndeplinită prin rata profitului ..obținut in urma incălcării legii în vigoare . Formula: p'= p/cost *100% p. al ramurei sau al eonomiei in ansamblu. . limitează posibilitățile de însușire a profitului de monopol.de ex. fapt ce-i asigură profituri mai mari.profit de monopol . profitul determină orientarea generalăa activitatii economice. In economia de piață.este un instrument de control al activitatii economice. cost.profit nelegitim/nelegal .Profitul se obține numia în urma unei afeceri economice. Mărimea profitului normal diferă de la agent economic la agent si de la individ la individ. . el determină întreprinzătorii să producă bunuri ce sunt necesare societății. adică de care societ are nevoie.este sursa principală de autofinanțare a întreprinderilor .costuirle de producție. Rata profitului. p derivat. se poate calcula la nivelul unui produs al unei intreprinderi. care si reprezintă și gradul de rentabilitate. profitul reprezintă desfășurarea oricărei activități economice. Deci masa profitului reprezinta diferenta dintre venituri și cheltuieli. de reutilare a procesului de producție. pot influenta prețurile in sensul majorării. eschivarea de la plata impozitelor.masa profitului. Functiile profitului : . Astfel. contrabanda.este normal dacă cel ce obține îl consideră suficient pentru continuarea activiității sale. umflarea costurilor etc.profitul normal . Profitul exista sub mai multe forme : . . afacerile ilicite. efectuate de către un agejnt economic fie la nivel de intreprindere sau sistem economic. .obținut din condițiile respectării legislației în vigoare . De obicei statul.sursa de venit p/u bugetul de stat.rata profitului.obținut de întreprinderile ce detin o pozitie dominantă pe piață.este elementul/motorul oricărei activitati economice. de modernizare.profit legitim/legal . . printr-o impozitare diferențiată.

cheltuielile publice si exportul net . . de ex TVA. Principalele metode de calcul a indicatorilor macroeconomici sunt: . Economia nationala si principalii indicatori macroeconomici 2. care la randul sau pot fi obtinute prin insumarea fluxurilor. taxele vamale si accizele. profituri. investitiile brute. produsul intern net. .Tema 9: Economia nationala si cresterea economica 1. cu scopul de a asigura un nivel acceptabil de viata populatiei si functionarea eficienta a institutiilor publice. precum si determinarea cresteriimeconomici. Acesti indicatori reprezinta aspectul principal in liarea deciziilor de catre agentii economici autohtoni. dobanzi. . Un stat suveran si independent este de neconceput fara un control asupra resurselor nationale de productie. care reprezinta insumarea veniturilor factorilor de productie care sunt formate din salariu. indocatorii macroeconomici si determina principalul factor in determinarea nivelului de dezvoltare economica. Agregatele reprezinta o expresie de sinteza a rezultatelor economice in ansamblu. Ciclitatea dezvoltarii economice. metoda cheltuielilor. operatiunilor sau a rezultatelor realizate de totalitatea agentilor economici intr-o tara sau alta. da nu si produsele destinate autoconsumului. Agregatele macroeconomici oremit efectuarea evidentei statistice la nivelul intregii economii. metoda veniturilor. Acesti indicatori indeterminarea analizei economice includ doar bunurile si serviciioe care sunt vandute pe piata. Economia nationala si principalii indicatori macroeconomici Economia nationala reprezinta totalitatea de activitati economice in limitele frontieri unui stat. precum si determinarea locului in comparatie cu alte economii nationale sau pe scara mondiala. metoda valorii adaugate brute . nivelul inflatiei. nivelul somajului. Deci. Anume in baza acestor indicatori si se iau deciziile cu privire la acceptarea sau neacceptarea unei tari in calitate de membru a Uniunii Europene. Astfel. suma cheltuielilor de consum a populatiei. Cresterea si dezvoltarea economica 3. . organizatiile internationale si desigur determinarea comparatiilor internationale. insa determinat de urmatorii indicatori: produsul national brut. investitorii straini. rezultatele activitatii economice la nivelul intregii economii nationale se masoara cu ajutorul indicatorilor macroeconomici care si sunt numiti agregatele macroeconomice. produsul national net. taxe. criza economica 1. Principalii indicatori macroeconomici este produsul intern brut. venitul national.

Astfel PIB vizeaza teritoriul unei tari indiferent de apartenenta nationala a agentilor economici. de regula intr-un interval de timp. astfel. Produsul global brut este mai rar folosit. PIB constituie valoarea bruta a bunurilor si serviciilor finale create in interiorul unei tari de catreagentii economici autohtoni si straini. Insa doar penntru tarile in curs de dezvoltare. de regula intr-un an. in tarile slab dezvoltate din contra. imdiferent daca agentii sai economici activeaza pe teritoriul tarii sau in strainatate. Astfel diferenta in marimea nominala si reala. In scopul evaluarii proportiilor in care indicatorii macroeconomici sunt modificati nu de dinamica lor reala ci de schimbarea. exportul net In ultimele decenii PIB este considerat principalul indicator macroeconomic. de obicei cresterea preturilor. Toate intreprinderile aflate pe acest teritoriu indiferent de provenienta si apartenenta lor nationala participa la crearea PIB. Marimea PIB cat si a PNB sunt influentate de evolutia cantitatilor de bunuri si servicii produse. un an. reprezinta majorarea preturilor care se numeste deflatorul PIB de care la randul sau determina nivelul inflatiei. prioritate se acorda produsului national brut PNB reprezinta valoarea pe piata a bunurilor si serviciilor finale obtinute de catre agentii economici autohtoni atat pe teritoriul tarii de origine cat si peste hotare. PNB este mai mare sau mai mic decat PIB in determinarea soldului fie negativ sau pozitiv a produsului brut realiazat de agentii economici straini in interiorul tarii la care se adauga sau se scade soldul comertului exterior. este destinat: . La determinarea lui nu vor fi insumate rezultatele activitatii intreprinzatoriului strain care activeaza pe teritoriul national. El indica duble sau multiple inregistrari ale acestor produse. PIB nominal se calculeaza pe baza preturilor curente. formarea bruta de capital . Prin PNB se poate determina rata somajului. dar totodata si de modificarea preturilor si serviciilor la produs. In acest fel produsul national brut are drept criteriul de baza apartenenta de baza a produsului creat. consumul public . Deci PNB permite evaluarea potentialului unei tari. pe cand PIB real pe baza preturilor comparative. pentru consumul personal .Produsul global brut reprezinta valoarea totala a bunurilor si serviciilor create unei economii nationale intr-o perioada de timp. PIB precum si PNB sunt indicatorii cei mai determinanti in statistica internationala. In tarile dezvolatate care au amplasate peste hotare un numar impunatpr de agenti eonomici. Acesti indicatori si determina principiul de diagnosticare a cresterii economice sau criza. Produsul intern brut este principalul indicator macroeconomic. sunt utilizate notiunile PIB nominal si real sau PNB nominal si real. Acest indicator se calculeaza ca suma imtregii productii create in toate sectoarele economiei nationale. . In procesul distribuiri si utilizarii PIB. In tarile dezvoltatea PNB de regula cu 10-30% este mai mare decat PIB.

progresul economic. dar se cunoaste si o crestere economica 0 si chiar una negativa. Cresterea economica se exprima prin producerea cantitatii de bunuri a PIB pe cap de locuitor este in descrestere Cresterea economica 0 in care productia de bunuri in care PIB nu se modifica. cresterea economica ramane mereu pozitiva. Se calculeaza prin mai multe metode. profiturilor si rente. cat si a celor sezoniere. Daca PIB sau PNB va fi scos marimea amortizarii atunci noi vom abtine produsul intern net sau respectiv produsul national net. Daca PIB si PNB determina valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor finale produse atunci produsul intern net cat si produsul national net include valoarea adaugata neta. investitii 2.Raportul PIB pe locuitor sau PNB pe locuitor permit determinarea nivelului de dezvoltare a unei tari. Astfel. PIB cat si PNB care include si consumul de capital fix nu poate oferi realitatea aprecierii valorii nou create pe parcursul unui an. proprietate. Reprezinta un fenomen care poate fi masurat. Anume venitul national determina marimea veniturilor personale a cuantumului acumularii a investitiilor si crearea de bunuri si servicii de consum. astfel sous vemitul national reprezinta suma salariilor. crestere economica. cheltuielile de consum . Stiinta economica distinge numai o crestere economica pozitiva. dar cel mai frecvent prin insumarea salariilor agentilor rezidenti a veniturilor din proprietate si a veniturilor intreprinderilor. Un alt indicator foarte des utilizat in economia nationala este venitul national. Dinamica economica este exprimata printr-un sir de fenomene diferite. dobanzilor. Cresterea si dezvoltarea economica In lumea contemporana ritmul cresterii economice poate determina starea activitatii economice date ca un indicator principal prin intermediul caruia se detemina aprecierea eficientei unui Guvern unui Parlament sau a insasi Presedinte. Astfel. de ex dezvoltarea economica. Venitul national poate fi utilizat pentru . Venitul national reprezinta suma veniturilor provenite din munca. In viata reala se mai inalneste si cresterea economica nominala ce exista atunci cand sporeste . precum si nivelul bunastarii populatiei. Aceasta exprima o evolutie de lunga durata in cazul careia se fac analize atat asupra fluctuatiilor ciclice. cresterea economica reprezinta un proces de sporire a cantitatii de bunuri si servicii create intr-o unitate deplina de ansamblul intregii economii nationale. cresterea economica pozitiva reprezinta sau exista atunci cand cantitatea totala de bunuri si servicii produsa cat si PIB pe cap de locuitor se mareste. Oricum exprimand o evolutoe de lunga durata ca o trasatura fundamentala a activitatii economice. venituri care sunt obtinute de pe urma producerii bunurilor.

Fiind foarte numerosi acesti factori pot fi grupati si in anumite categorii . factori materiali: capitalul. Atat la nivelul economiei nationale cat si pe cap de locuitor. resursele naturale. de securitate.externi sau.. politic. organizationali. deci prin masurare se determina rata cresterii economice. materiali . factori sociali si institutionali: spiritul de intreprinzator. interesul grupurilor politice .factorii de baza. consumul social.doar marimea valorica a PIB fara o crestere a PIB a expresiei fizice. dar si tehnici. Aceasta forma de crestere economica se datoreaza doar modificarii preturilor. resursele informationale Factorii indirrecti sunt determinati de rata economilor. primari . mediul social. forta de munca . indirecti sau . de chimbarile economice si sunt determinate de relatiile intre tari In concluzie factori cresterii economice pot fi determinati si in urmatoarele categorii .. capitalul tehnic. stiintifici. Rata cresterii economice in orice sistem economic determina nivelul de dezvoltare economica.derivati sau . culturali. sistemul de intreprinderi. Rata cresterii economice determina situatia cand va depasi rata cresterii populatiei. nemateriali Ca factori directi. progresul tehnologic. abilitatile . Astfel de masurare se face pron compararea acestora. pamantul. factori nemateriali: reformele religioase. legislativ O importanta deosebita pentru tarile in curs de dezvoltare factorii cresteii economici mai sunt determinate de factorul de timp: pe termen lung si scurt Majoritatea determinarilor mondiale au demonstrat ca factorii cresterii economici sunt: . investitiilor. directi . politici. Pentru masurarea cresterii economice sunt utilizati un sir de indicatori PIB si PNB. munca.interni . Cresterea economica rezulta si dintr-un sir de factori. fie la inceputul si sfarsitul unui an sau compararea anului curent cu cel precedent. pot fi forta de munca. nu numai economici. care la randul sau va deminstra fenomenul cresterii dentrai a populatiei si a veniturilor pe cap de locuitor.

consumul personal. Astfel din punct de vedere a duratei ciclurile economice. politica economica a statului Oscilatiile nu pot fi lamurite numai prin cazurile externe sau interne. depresiunea . Ciclitatea dezvoltarii economice. razboaiele. Ciclul economic reprezinta o forma de desfasurare a activitatii economice cand economia trece orin mai multe faze.. . criza economica Procesele economice prin activitatea sa nu decurg uniform. exploatarea de noi terenuri. cicluri mici . capitalul . factorii clasici: munca. cicluri mari Scumpeter determina ca in sistemul economic are o legatura interdependenta o imbinare a acestor 3 tipuri. Ca factori interni ce determina ciclul economic sunt . revolutiile. cataclismele . uzura capitalului fix. medii. Aceste fluctuatii ciclice sunt caracteristice pentru toate domeniile vietii economice. interni sau externi. criza . cresterea sau descresterea influenteaza volumul productiei . Recunoscand caracterul obiectiv al ciclurilor economice majoritatea savantilor economisti demonstreaza ca acest fenomen are la baza atat factori interni cat si externi de influemta asupra caracterului ciclic. Ciclurile economice determina si 4 faze. Scumpeter.a demonstrat ca aceatsa conceptie se bazeaza pe ideea ca oscilatiilor economice se manifesta pe 3 niveluri: . descoperirea zacamintelor naturale . Astfel.. neofactorii de productie: progresul tehnic. sunt succesele in tehnologii. care determina procesul de migratie in masa . pot fi determinati prin situatiile obiective si subiective: . deoarece efectele asupra economiei ationale determina imbinarea factorilor atat obiectivi cat si subiectivi. dar revine la faza initiala. a specificului de manifestare a diferitelor lui faze. largirea sau utilizarea investitiilor in modernizarea productiei prin crearea noilor locuri de munca . dar sunt supuse anumitor fluctuatii sau oscilatii ciclice. care influenteaza procesul economic . cicluri decenale . inovatiile 3. Astfel ca factori externi care provoaca fluctuatiile. inventii Acesti factori externi pot provoca atat inviorarea cat si declinul activitatii economice. a duratei luo. cat si efectele sale pot fi determinate de cicluri mici. mari.

deoarece reprezinta o ruptura profunda a echilibrului dintre productie si consum cu consecinte negative: somajul in masa. anumite scaderi a somajului. falimentari in masa. Creste cererea la produsele ramurilor care determina nivelul tehnologiilor inalte. dereglarea cursului valutar. Cresc rapid preturile. Nivelul productiei se mentine mai jos in comoaratie cu starea pana la criza.. avantul Cea mai pronuntata faza a ciclului este criza. Se stabilesc stocurile de marguri Inviorarea se incepe odata cu cresterea modesta a nivelului productiei. care poate crea din nou criza. Pe piata margurilor creste cererea utilajelor noi. Se mentine un nivel inalt al somajului. treptat incep a creste preturile si nivelul dobanzilor. . destabilizarea preturilor. deoarece urmeaza un spor posibil substantial al salariilor. care provoaca sporul cresterii a materiei prime. inviorarea . somajul scade. Avantul reprezinta nivelul productiei intrece cel atins in ciclul precedent. Preturile inceteaza in cadere. Faza depresiunii care urmeaza dupa criza poate avea o durata mare in timp. care la randul sau va duce la noi disproportii. insa pana la nivelul minim. Scade rata dobanzilor. diminuarea creditelor.

abilitatile indivizilor. Fortata : este atunci cind locul de munca lipseste . Somajul este o problema determinanta in societatea contemporana. cresterea numarului de populatiei . progresul tehnic. legea Ouken Somajul : reprezinta nefolosirea in diferite forme a unei parti a fortei de munca active. Astfel somajul natural nu se determina ca pierderi in produsul PIB. cu cit durata de somaj este mai mare cu atit mai mult se pierde calificarea. cauza si forma. somajul reprezinta si venituri joase ale populatiei. In teoria economica oficial somer poate fi : calificat. crize. vointa. cauze ce reies din interiorul familiei. modificari de structura . Somajul. fie din motive familiale . Pe linga folosirea insuficienta a resurselor umane . Conform aprecierilor stiintifice somajul poate fi determinat prin forma sa . legea Okun 2. care paote fi estimat in 5-6% din numarul populatiei apte de munca. esenta. in anii 80 -> 6-7%. Politica anti-inflationista 1. Cauzele starii de somaj pot fi : 1. Cauzele si tipurile inflatiei 4. si cu atit mai problematica este o noua angajare in cimpul muncii. probleme personale. raritatea resurselor. De aceea in diferite tari nivelul somajului natural este diferit : de ex in SUA in anii 60 el era estimat la 4 % . Benevola: apare atunci cind angajatii nu doresc sa munceasca pentru salariu. Aceasta stare determina un rezultat determinat de factori obiectivi ca de ex: suprapunerea posibilitatilor . desi persoana poate si doreste sa munceasca conform conditiilor existente. Somajul. prefera sa nu accepte conditiile de munca . peste cerintele si necesitatile activitatii economici. inafara vointei lui. esenta. Cu toate acestea practica mondiala a demonstrat ca o ocupare deplina (100%) a potentialului fortei de munca este imposibila. Din punct de vedere economic pierderile conform legile lui OKun sint mult mai majore decit de la orice alte dezichilibre economice . . persoanale sua din alte considerente 2. Pierderile de la somaj pot fi estimate atit in aspect economic cit si in aspect social. incepind cu anii 90 -> 8-9%. de ex monopol . Politici antisomaj 3.Tema 10: Inflatia si somajul 1.acea persoana care nu are un loc de munca insa activ este in cautarea lui si este inscris la bursa muncii. gusturile. Din punct de vedere social somajul afecteaza nivelul de viata . traumeaza psihologic oamenii . pentru a fi inregistrat ca somer persoana trebuie sa demonstreze ca starea sa de somer este generata din motive obiective. ca somaj natural. cauza si forma. Doar in acest caz poate beneficia de indemnizatii de somaj.

deoarece exprima tendintele populatieii pentru a-si ameliora conditiile de trai . 1. desi pierderile la un procent de somaj sint estimate in 2. De aceea nivelul real al somajului este cu mult mai mare decit datele oficiale. pentru orice sistem economic. deoarece creste cererea. O variata a somajului ciclic reprezinta si oscilatia sezoniera.  Somaj la negru : exista atunci cind cei inregistrati ca someri exercita ocupatii ocazionale : ca de ex comert .5-3% in pierderile din PIB. deoarece exista somaj partial (ocupatii de sezon). Deoarece raportul lor este diferit. Ca de ex in RM : in agricultura sau constructie. somaj ascuns sau somaj neinregistrat. In aprecierea starii de somaj se aplica si cele generate de anumite situatii specifice . servicii . in conditiile utilizarii depline a fortei de munca. ca de ex : 1 an sua 6 luni. Problema aprecierii nivelului somajului este foarte dificila . de la o specializare la alta. De aceea el reprezint o stare benevola. Determinam diferite aprecieri a tipurilor. in timpul inviorarii somajul scade . In indici relativi rata somajului se prezinta ca un raport : numarul somerilor in totalul bratelor populatie active * 100%(Ns/Na* 100%) Conform legii lui Ouken poate fi determinat ca diferenta dintre marimea potentiala si marimea reala(rata somajului). Somajul structural determina si modificare astructurii economice ca rezultat a modificarii tehnologice. pentru femei paote fi considerat de ex concediile de materniatate fara termen. statisticile. astfel cunaostem  Somaj partial: nedeplin. Somajul frictional : este generat de o deplasare permanenta a populatiei dintr-o regiunbe in alta . sectoare ale economiei. formelor si genurilor de somaj in dependenta de factorii ce il determina. Acet tip de somaj este inevitabil. pentru asi majora califativul . si anume ca numar al somerilor in totalul bratelor de munca a tarii. deci somajul frictiona exista si atunci . 2. Somajul ciclic (conjunctural) : este generat de consecintele si oscilatiile activitatii economice. Astefel de ex in perioada declinului economic este o cerere redusa a fortei de munca in toate ramurile. din cauza ca legea prevede inregistrarea statului de somer pe un termen stabilit. 3. cit si de schimbarea etapelor de virsta. pentru a acunoaste alte zone geografice . Somajul structural(tehnologic): are loc in cazul cind cererea si oferta fortei de munca nu coincid.Nivelul somajului poate fi evaluat in indici absoluti . a nivelului ocupariui in unele ramuri. somajul natural nu este inclus . Ins a toate varietatile de manifetare a somajului pot fi clasificate in 3 tipuri de baza. si anume in diferite ramuri.

Durata saptaminii de munca 3. Chiar si nivelul natural al somajului . Durata concediilor 4. Salariile 2. Pot limita oferta muncii prin cererea introducerii restrictiilor in calea emigrarii .indemnizatii de somer. Inaintarea cerintelor de majorare a salariilor 3. deoarece el determina unele tendinte de parazitism social. Diferite forme de asigurari sociale Astfel politicele antisomaj difera de la un stat la altul . Regulile de angajare de concediere 5. in dependenta de situatia geografica. regimul politic. care ar determina cerearea fortei de munca . Teoria economica mondiala a demonstrat ca deseori este mai eficient de suportat consecintele de pe urma somajului . In RM problema somajului este foarte acuta. adic aprin preturi . prin concurenta. Influenta asupra tarifelor vamale . chiar si din punct de vedere social. Somaj total : cind locul de munca este pierdut definitiv si se cere o noua pregatire profesionala. prin profituri. -. sindicatele in reglarea pietii muncii determina urmatoarele: 1. sau prin contributii la adoptarea legilor despre durata saptaminii de lucru. modul de viata . Politici antisomaj Piata muncii in conditiile contemporane paote fi reglata:  De catre stat  De catre sindicate  De catre antreprenoriat Reglarea prevede influenta asupra cerereii cit si asupra ofertei fortei de munca. Ca de ex antreprenoriatul influenteaza prin mecanismul pietii. care ar proteja de ex anumite ramuri nationale cum ar fi agricultura in RM . nivelul constiintei populatiei . Insa principalele principii de solutionare a problemei somajului sint aceleasi. marirea termenului de instruirea profesionala 2. 2. de unii specialisti este considerat negativ. decit de a delimita tendintele progeresului tehnologic. Obiective ale reglarii pot fi 1.

de facilitati unor categorii de pesoane. Insa posibilitatea formarii programelor sociale depinde de profitul crreat . cu care se confrunta societatea contemporana . deci inflatia are la baza ei si o multitudine de oscilatii ciclice. se apreciiaza prin cerere. cresterea transparentei pietii muncii  Pasive : pot fi determinate acordarea de beneficii persoanelor care se afla in stare involuntare de somaj. in economia de piata . Actiuni privitor la perfectioanrea sistemului de educare . Deci Inflatia insa nu poate fi calificata ca o simpla crestere a preturilor care rezulta de cresterea masei monetare din circuit: de ex marfurile de prima necesitate se vor vinde la orice pret . Cresterea preturilor la marfurile investitionale : materie prima. determina inflatia prin oferta . una din definitiile generale ale inflatiei este emisia cantitatilor suplimentare banesti in circulatia monetara peste cerintele comertului si marfurilor si serviciilor . plata pensiilor care determina ocrotirea unor categorii a populatiei. de pregatire profesionala. de impozitele percepute in activitatea de productiei 3. organizarea de lucrari publice . Organizarea lucrarilor publice din contul cheltuielilor din buget 4. Perfectarea sistemului de informare a populatieii referitor la posibilitatile de angajare in cimpul muncii 2. energie . In majoritatea sist economice sunt utilizate si diferite programe sociale de sta ca de ex indemnizatiile de somaj. dezechilibre in diferite segmente . mai departe scade capacitatea de cumparare a unitatii monetare deoarece la baza ei sta o valoare din ce in ce mai mica. Pentru tarile suprapopulate se aplica practica contractelor interstatale de utilizarea fortei de munca In vederea realizarii acestor obiective masurile politicii antisomaj pot fi deivizate si in :  Active: ca de ex determina stimularea cresterii cererii de forta de munca : crearea de noi locuri de munca. limitarea duratei zilei de munca.Politicele antisomaj statale pot fi caracterizate astfel : 1. organizarea procesului de reciclare. Cresterea indicilor preturilor produselor de consum final. prientarea cererilor alternative de ocupare in cimpul muncii 3. Cauzele si tipurile inflatiei Inflatia : reprezinta a doua problema macroeconomic adupa somaj. aceasta duce la deprecierea unitatilor banesti si sporirea respectiv a preturilor la marfuri . de aceea a mentine echilibrul economic in toate aspectele este foarte dificil . Deci inflatia poate fi conditionata si de diverse disproportii generale ca de ex . Astfel inflatia poate fi apreciata ca o crestere generala a nivelului pretului la marfurile de consum si al cheltuielilor de productie.

Cind politica investitionala se bazeaza doar pe cresterea masei monetare. ca de ex banii de hirtie – pentru a acoperi cheltuielile aparute. ea reprezinta 10-15% a cresterii pretului anual. de aceea se aplica reforme monetare radicale. Dezechilibre intre cheltuieli si venituri guvernametale. Cresterea nivelului general al pretului determinat de structura pietii . majoritatea contractelor de afaceri se coreleaza odata cu schibarea preturilor sau conform determinarilor valorii valutelor straine. de ex fosta URSS . a stabili preturile in determinarea schimbarii cererei si ofertei . sistemul bancar in aceasta situatie aloca creditele. care sint definite ca forme deschise si inflatie deprimata care nu rezulta din sporirea pretului. valoarea bunurilor se pastreaza de aceea acest tip se considera benefic pentru activitatea economica deoarece impune a cheltui capitaluri banesti . dar conforme modificarilor valutare. Inflatia contemporana poate fi determinata de 3 forme 1. care se manifesta prin deficitul bugetar 2. Banii incep sa se materializeze rapid . Se manifesta prin aparitia deficitelor de marfuri. lipseste riscul de a incheia contracte la preturi nominale si deseori se consuma economiile. 3. Respectiv creste cererea fata de valuta straina. In prezent inflatia determina un fenomen cronic de aceea mentinerea echilibrului in cadurl sistemului economic este foarte dificil. cind preturile nu sunt determinate de conjunctura de piata ci sint dictate de unele scopuri monopolisitice sau oligopolistice Inflatia la inceput a aparut in situatii exceptionale (razboi . investitii militare ce este un sector neproductiv 3. de aceea preturile sporesc neoficial si odata cu lichidarea deficitului aceasta priblema dispare . Inflatie moderata . ca sursa investitionala . Hiperinflatia : cind masa monetara si preturile creste catastrofal.1. creste viteza circulatiei monetare care se egaleaza cu cresterea masei monetare. Agentii economici majoritatea falimenteaza . In acest caz sporesc afacerile speculative. preturile cresc vertiginos . nu sint oferite la obinzi obisnuite . Inflatia galopanta : incepe de la 20% dar paote ajunge pina la 200% anual . Preturile cresc incet. De aceea metodele stabilizare oisnuiute nu sunt eficiente. De la 2000% in sus. se pierde increderea totalmente in valuta nationala. in proportii mari . ca de ex devalorizarea monetara ce reprezinta schimbarea valutei depreciate :  Printr-un nou etalon monetar  La un curs nou : care paote fi definita revalorizarea Exista inafara de aceste determinari a inflatieii. a promova o politica mai eficienta . cind se aplica emisii masive de masa monetara. calamitati) . 2.

de regula politica economica eficienta reprezinta o imbinare a amecanismelor unde nu se pune accentul pe principiul monetarist sau fiscal si TE determina o varianta antiinflationista curba luui Philips . Deci politica economica nu paote determina ca un mecanism determina in solutionare problemei inflatieii doar reglarea pretului de consum. Statul trebuie sa aplice actiuni deflationiste pentru limitarea cererii crescinde deoarece stimularea cererii cit si mentinerea artficiala a ocuparuii fortei de munca duce la pierderea controlului asupra inflatiei . deoarece capacitatea de productei se utilizeaz ala maximum pentru a aacoper cererea crescind. . In elaborarea politiicii economioce antiinflationiste sint 2 alternative  Lichidarea inflatiei prin politici economice radicale  Acomodarea la inflatie prin indemnizarea veniturilor   In cazul politiici radicale statul poate actiona si prin manevrarea cheltuililor guvernamentale .4. De aceea si se utilizeaza o multitudine de politici statale. deoarece preturile pot creste si mai mulkt ca in periapoada precendeta. Astfel se paote scadea nivelul somajului pe contul sporiiri ritmului infletieii. insa inflatia paote sa creasca si in cazul daca sporesc preturile la factorii de productie. Care la rindul sau va tdetermina la rindul sau o crestere a pretului. politica de adoptare a inflatiei prin politica de reglementare se exercita de catre BNM prin manevrarea cu masa monetara si prin nivelul dobinzii la credite. Asadar daca cererea creste depasind oferta . pentru a influenta cererea crescinda. deoarece scaderea somajului este urmata de sporirerea preturilor .5-3% va urma o incetinire brusca a sporirii preturilor. intre preturi isi inflatie exista deosebiri. astfel corelatia intre nivelul preturilor si nivelul productiei este contrainversat. Exista si diferite modificari a acestei teorii intordusa de alti economisiti dar care in ansamblu sint utilizate pentru elaborarea politiicilor economice . insa somajul nu exista. care este posibil o anumita ocupare a populatiei Si o anumita stabizlizare a pretului. apare un surplus de bani . s-a determinat ca cresterea a inlatiei peste 2. Deci productia daca va determina o crestere va genera cresterea preturilor la materia prima. Astel prin retinerea volumului de productie statul nu paote retine si nivelul inflatiei. ce duce la cresterea pretului . cu impozitele. deci si a salariilor care va genera inflatia. scade cerereare dar si ritmul inflatiei insa se limiteaza si cresterea productiei. Politica anti-inflationista Politica de stat de reglare a preturilor poate frina inflatia . care la rindul sau determina declinul care si va genera cresterea somajului .

Cele mai cunoscute din aceste categorii de fonduri sunt: fondul asistenței sociale. Acestea reprezintă resurse bănești ale statului. în care sînt înscrise cheltuielile statului și veniturile necesare pentru acoperirea acestora. organizații Avem bugete locale. fie a organelor de stat sau organelor centrale. și este aprobat ulterior de către Parlament. pe o perioadă de timp. fondul de pensii etc. Un buget reprezintă o determinare preventivă atît a veniturilor. sindicate. O formă specifică de buget reprezintă fondurile extrabugetare. Astfel. fie a unui agent economic. Bugetul de stat include: modalitățile de formare și sursele de cheltuire a resurselor bănești. împreună cu bugetele organelor puterii locatle formează bugetul consolidat. Metode de finanțare a datoriei de stat 1. partide. cît și a cheltuielilor. destinate finanțării fie a acțiunilor întreprinderilor. de ex. care au o destinație bine determinată. însă cel mai determinant în acest context reprezintă bugetul de stat. deoarece prevede și autorizează atît cheltuielile. mai precis de către Ministerul de Finanțe. cunoaștem următoarele tipuri de bugete: -ale unei familii -ale unei afaceri/întreprinderi -diferitelor ministere.. o lege. Bugetul de stat reprezintă un document. dar care nu sunt incluse în bugetul de stat.Tema 11: Finanțele publice și impozitele Plan 1. cît și veniturile. și care asigură exercitarea funcțiilor în societate. Bugetul central. stat. În teoria economică. votată de Parlament. Bugetul d estat este elaborat anual de către Guvern. Finanțele publice. de regulă în decurs de 1 an. Bugetul de stat și elementele lui 2. este bine definit bugetul Guvernului (bugetul central) și delimitate sunt bugetele organelor administrativ-locale (bugetul raional). Principiile bugetare sunt: . Cel mai important instrument de influență a statului asupra economiei și funcționarea sistemului public este bugetul de stat. Bugetul de stat este definit și ca legea finanțelor. Bugetul de stat și elementele lui Finanțele publice sunt acele resurse financiare puse la dispoziția instituțiilor publice. Impozitele și sistemul fiscal 3. locale. Cea mai cunoscută formă de organizare instituțională a societății umane este statul. Finanțele publice.

3. impozitul pe circulația mărfurilor. Soldul bugetului este negativ. În perioada de tranziție. bugetele locale. Veniturile și cheltuielile sunt prevăzute și sunt valabile doar pentru durata de timp votată de Parlament.. formarea programelor sociale. buget deficitar. Soldul bugetar este egal cu zero. astfel constituirea unui stat de drept. după structura sa.veniturile sînt mai mari decît cheltuielile. anul financiar trebuie să se înceapă mult mai înainte decît anul calendaristic. . confiscări. politice și sociale. impozitele financiare.cheltuielile și veniturile sunt egale. De regulă. penalități. buget echilibrat. adică pe o durată de 1 an. în procesul executării bugetului sunt cunoscute 3 situații diferite: 1. pot fi enumerate: investițiile de stat în economia națională.-anualitatea. subvenționarea antreprenoriatului. Bugetul de stat este una dintre cele mai eficiente pîrghii de coordonare a economiei. ca un instrument de prognizare a dezvoltării economie și este un mod de asigurare a stabilității economice. primul buget independent a fost întocmit în 1991. cît și cheltuielile de stat. finanțarea de ocrotire a ordinii publice și juridice. prin așa-numita metodă a aprecierilor preventive. astfel prevederile lui vizează doar anul respectiv. întocmirea bugetului se face cu 4-6 luni înainte de finalizarea circuitelor economice. buget excedentar. Diferența dintre veniturile și cheltuielile statului constituie soldul bugetar. Bugetul de stat se alcătuiește în formă de balanță. și anume între devizul de venituri și cheltuieli de stat. cînd cheltuielile depășesc veniturile.veniturile sunt mai mici decît cheltuielile. toate taxele și încasările. de aceea și poate fi determinat ca un plan de administrare. întreținerea adminsitrației de stat. -echilibrul bugetar/regula de aur a finanțelor clasice. Acest fapt facilitează efectuarea controlului din partea Parlamentului. care la rîndul său determinp 90-98 % din toate veniturile bugetare.bugetul de stat cuprinde toate veniturile. cît și cheltuielile pentru anul viitor. DIn punct de vedere al soldului bugetar. și alte surse de venituri. 2. Pentru a fi pregătit financiar la timp. Deficitul bugetar este o stare a bugetului de stat. De ex. depinde de sarcinile economice. toate cheltuielile legate de angajamentele internaționale.bugetul este elaborat în fiecare an. implică ca bugetele administrației publice locale să fie independente.. Divizul de cheltuieli.aceasta înseamnă că sînt planificate din timp atît veniturile.cheltuielile statului trebuie să fie egale cu veniturile acestuia. -previzionalitatea. Soldul este pozitiv. bazat pe o largă autonomie. Deviza/devizul de venituri reprezintă/include impozitele și încasările diverse. în mare măsură. Ca de ex. accizele. cheltuielile de apărare. -universalitatea. În RM. impozitul pe venit al întreprinderilor și al populației. sunt componente ale bugetului de stat.

Germania. 2. Datoria publică nu figurează în bugetul de stat. cu scopul acoperirii deficitului bugetar. această metodă ar fi o șansă și pentru viitor. 4. utilizarea împrumuturilor externe. Despre dimensiunile datoriei publice într-o țară sau altă se poate judeca mărimea acesteaia în raport cu PIB. în orice țară se practică o anumită politică fiscală. reprezintă impozite care vor fi colectate mîine. Datoria publică reprezintă totalitatea împrumuturilor interne sau externe contractate de către stat. Deoarece procesul de privatizare nu a luat sfîrșit. uneori și penalitățile. 2. Atunci cînd deficitul bugetar înregistrează dimensiuni însemnate. În majoritatea estimărilor avem următoarea afirmare: datoria făcută de către stat astăzi. în ultimile decenii. Prin fiscalitate se înțelege sistemul de stabilire și de percepere a impozitelor. în ultimă instanță. În RM. datoria publică în SUA. datoria publică atinge proporții impunătoare. În lumea contemporană. la capitolul cheltuieli. Pentru a diminua acest deficit sau a-l elimina cu totul. SIistemul fiscal determină cantitatea de bani prelevați ( a lua op parte dintr-un tot întreg). de nivelul de dezvoltare. precum și determinarea provenienței acestor resurse. în practica mondială sunt utilizate următoarele metode: 1. care la rîndul său determină aîtt funcția financiară. 3. are loc o creștere a datoriei publice. deoarece datoria publică poate fi acoperită. Astfel. XIX.Defcitul bugetar are urmări negative asupra dezvoltării economice. prin venituri acumulate sub formă de impozite. în Japonia și Italia mai mult de 100 %. care în anul respectiv urmează a fi plătite fie creditorului intern sau extern. . precum și din mijloacele atrase din vînzarea hîrtiilor de valoare. folosirea veniturilor provenite din privatizare. Franța. Impozitul este o prelevare obligatorie. sursele și modalitățile acestor prelevări. ele pot fi interne. de fazele ciclice sau conjuncturale. în raport cy PIB reprezenta cca 60 %. Impozitele și sistemul fiscal Indiferent de regimul economic. recurgerea la împrumuturi. doar dobînzile. cît și funcția politică. deficitul bugetar a fost finanțat din sursele provenite din privatizare. În buget este înscris. GTaxele și drepturile reprezintp prețuri fixate pentru serviciile publice specifice folosite cu termen de impozit. Prelevările obligatorii globale sunt formate din ansamblul impozitelor și cotizațiilor sociale efective. De ex. efectuată de administrațiile publice în vederea susținerii cheltuielilor publice și în vederea reglementării economice. emisia de către Banca centrală a unei cantități suplimentare de bani. la începutul sec..

impozitele pe veniturile persoanelor fizice. zahărul etc. cum ar fi: beenzina. ca de ex. Aceste impozite sunt plătite de către consumatori.Existp diferite clasificări ale impozitelor.fiscale 2. Taxele vamale se împart: din pdv a scopului urmărit: 1. de dividende. Cele mai cunoscute impozite dorecte în RM sunt: /impozitul pe venit /impozitul privat /taxele percepute ăn fondul rutier /impozitele pe bunurile impobiliare /impozitele pentru folosirea bunurilor . preferențiale 3. Froreme concrete ale impozitelor indirecte sunt: -impozitul pe valoarea adăugată -taxele vamale -accize TOate aceste forme de impozit indirect există li în RM. Cunoașteam și o altă clasificare a impozitelor: . impozitul pe profut. Accizele pot fi administrate doar anumitor mprfuri. CEa mai generală este delimitarea lor în directe și indirecte. Deci. pe avere. Impozitele directe sunt suportate direct de contribuabil. Ca impozite directe pot fi: impozitul pe salariu. taxe de exort 2. tranzit. pe hîrtiile de valoare. este iclus în prețul bunului materiuak sau a serviciului prestat. impozitul pe pămînt..ărfurilor și serviciilor și inclue ulterior în porețurile resoective. de antidoping din pdv a originii sale: 1. care au vebituri. impozitele indirecte. Astfel. din categoria impozitelor directe fac parte și așa-numitele impozite reale. obiectul impunerii sunt veniturile și averile agenților economici. impoziele pe moștenire. deoarece nu țin de nivekul venitukui.materiale /toate taxele locatale Impozitele indirecte sunt impoxitele aplicate adupra m. Aceste impoxite nu influențează nemijlocit nivelul prețului. de import 3. De asemenea. deși prin intermediul vînzătorylui.

Astfel cunoașteam: principiul proporționalității.nivelul inpuneriiu trebuie să fie sgtabiloit proporțional bunurilor și serviciilor oferite de către stat (de către instituțiile publice) proncipiul diferențierii. cunoșatem următ tipuri de imnpozite: 1. care la rîndul său deternină acea parte echitabilă de venit pe care oamenii o utilizeazpă ă în scopuri ibndividuale. de starea geo-politică. sau de devoltare. personele 1. de soliționaer a oproblemelor sociale lși politice din cadrultuk acstyu sustem.i asupra producței i asupra veniturilor Din pdv a majorității clasificării impozitelor. Politica fiscalaă reprezintp și un model de folosire apîrgjhiikor de stimulare a cactivitpății econ omice. regresive Influența impozitelor asupra actvității economice este foarte dificilă. și acea parte necesară pentru nevoile publice. națon ale 2.. de bunăstarea econ omicpă Astfel. care la rîndulspșu determină categoriile de impozite folosite. de acțiuni practive. mecanismele impunerii depin d de situația economicp din țară. . adică de consum. prodgresive 2. Deci.nivelul impunerii depin de de nivelul veniturilr. EXISTP mai mult4e principii de politică fiscală. Astfel. locale 1. bazarte pe o anumită concepție economivcpă. de modul d eviață. fiecare sistem ecopnomic tinde și cautp să determine o politcp fiscală conform condițșiilor sistemuli economiue dat și etapelor de dezvolatare a acestuia. reale 2. locul lor în ansamblul veniturilor bugetare. politica fiscală reprezintă un ansablu de mpsuri.

majoritatea cetățenilor nu sunt de acord sau sunt contra faptului că plătesc impozit prea mare și că unele grupuri sociale suportă presiunea fiscală mai mare 3. numit prag de presiune fiscală. Există păreri/viziuni că o astfel d epercepere a impozitului reprezintă și un stimulen t pu folosirea eficientă a capitalului.Cunoaștem 3 mecanisme de politică a impunerii: -impunere progresivă. Însă există specioaliști care au demonstrat că dincolo de un a umit punct. 3. funcșțiua de reglare/ reglatoare. în special chleltuielile pulice. devenint=d neprofitabile multe proiecte investiționale. care poate determina și diferite obiective de reglare prin intermediul politicii fiscale. relații economcie externe. sau anuleazp interesul agentului economic pentru a spori nivelul producției.. FUncția de reglare a impozitelor constă și în următoarele: 1. de formele de organizare. O asemenea datorie se paote prelungi doar cu dobînzi mai mari și numai după ce au fost plătite dobînzile. Ca de ex. Complexitatea sau determinarea problemei datoriilor de stat a făcut necesară crearea unor organe speciale de către stat în gestionarea acestor datorii. se poate determina că cea mai periculoasă formpă de datorie este ea externă pe perioadă scurtă de timp. prețurik. impunere regresivă. indiferent de sistemele econmice. deoarece sau limtiează. pe termen scurt.. 2. a afacerii în ansamblu. diferențierea lor 3. impozitele îndeplinesc funcție fiscală. CU toate că există șoi anumitepăreri că a numite probleme investi ionale pot apărea și cînd nivelul impunerii trece de 30 de %. funcțiua socială. investiții. funcțiua fiscală. 2.taxa imounerii scade pe măsura sporului nivelului vbenituluui (utilizată pe o perioadp foarte limitate de timp).taxa impunerii crește în măsura sporului nivelului venitului. Metode de finanțare a datoriei de stat Ținînd cont că datoria de stat poate fi internă sau externă. Impozitele îndeplinesc următ funcții: 1. impunerea egală -la aceeași taxă de impunere diferă doart sumele impozitului plătit. Practica mondială demonstrează că nivelul impunerii trevut de 50 % din venit va duce la încetarea investi iilor private. Dacă o asemenea datorie ajunge să . cît și pe termen lung. orivec impunere este dăubătoare a ctivității economice.impozitul reprezintă un instrument de reglare statală. Acest principiu rfeprezintp un instrument dfe redistribuire a veniturilor. aprobarea și promovbarea facilităților fiscale. stabilirea /adoptarea și schimbarea sistemului de impunere fiscală 2. deci pe seama impozitelor se finnațează cheltuielile sociale.în toate statele . determinarea taxelor și tarifelor fiscale. 3.

achitarea datoriei pe contul rezervelor valutare de aur (doar în cazulăn care aceste rezerve rezistă) 2. reduse. dictare a politiclor interne utilizate de către sistemul dat. consolidarea .adică prin transformarea acesteia în investiții străine pe termen lung. posibilitpățile ei de a fi rambursate sau de a obține împrumuturi noi sunt foarte mici.atunvci cînd țările debitoare care au fost monetarizate de către unele organizații internaționale. ca de ex. Avedasta operațiune este posibilă numai cu acodrul creditorilor 3. calea conversiei. CE MASURI AU FOST UTILIZATRE ÎN MD Căile și metodele folosite în acest scop sunt multiple. Guvernele țărilor debitoare iau măsuri petntru a nu ajunge în asemenea situații critice.. însă se cunosc următ determinante: 1. . O variantă a acestei metofde determină participarea țării creditor la privatizarea proprietății în țara debitor. manipulare. control direct.consolidarea datoriie externe constă în transformarea datoriei pe termen scurt înd atorie pe termen lung. 4. calea tradițională/.determine 20-30% din intrări din afară. Banca Mondială. prin creșterea permanentă a termenului de nerambursare a datoriilor își determină principiuyl de reglare.

Institutiile bancare si rolul lor in economie 2.Astfel deservesc populatia si agentii economici cu numerar sau cu bani lichizi. Bancile reprezinta intreprinderi specializate . Functiile traditionale ale bancilor sunt: -atragerea mijloacelor banesti temporar disponibile ale clientilor in diferite conturi -acordarea de credite pentru diferite termene -efectuarea de viramente intre conturile clientilor si de transferuri -emiterea instrumentelor de credite sau efectuarea de tranzactii cu asemena instrumente -vanzarea-cumpararea valutei Banca realizeaza operatiuni active si pasive.iar la cererea acestora efectuand decontari(transferuri de pe un cont pe altul).in RM BNM.Esenta si clasificare 3.pastrand pe conturi sumele monetare ale agentilor. Functia de baza a bancilor este concentrarea resurselor monetare si asigurarea oferirii de credite din aceste resurse.Scopuri si instrumente 1.astfel exercitand activitati de productie .deoarece guvernele de asemenea sunt client al bancilor.Reteaua bancara poate fi de 2 verigi sau 3 verigi.ca ex:creditarea.De regula ea este una in toate tarile.Indeplineste functia de mediator.obligatiuni.la randul sau companiile de asigurari.A 2 veriga a retelei bancare este determinate de bancile comerciale.emisia hartiilor de valoare.Doar banca centrala indeplineste si functia de emisie.in ambele tipuri elemental determinant este reprezentat prin banca central.astfel efectueaza diverse operatiuni financiare.bancnote.controlul monetary.de investitiii.creare de fonduri de asigurare.anume in platile dintre agentii economici.astfel apar noi tipuri de banci.Politica monetar-creditara.Bancile se specializeaza si in anumite domenii de activitate financiara.Creditul.vexe)De regula banca central se subordoneaza doar organului legislative al tarii.in afara de aceasta bancile indeplinesc si defalcari in trezoraria de stat (plati de impozite. Operatiuni financiare pasive: .Bnacile isi diversifica si operatiunile sale.deoarece determina emisia tuturor titlurilor de proprietate in forma de documente de plata(bilete bancare.iar in sistemul de 3 verigi banci autonome locale. Institutiile bancare si rolul lor in economie Cele mai importante centre financiare care si deserves operatiunile financiare sunt bancile.care in reteaua de 2 verigi au si sucursale in structurile teritoriale.Tema 12: Sistemul bancar si creditul 1.actiuni.fondurile investitionale isi pot asuma si unele functii bancare(deschiderea de conturi.de reglare a operatiunilor financiare in economie.Pe parcursul dezvoltarii bancile indeplinesc tot mai multe functii sau oferte de servicii bancare .amenzi).este determinate ca banca bancilor si care la randul sau exercita functii de control.creditarea)in asa mod are loc o integrare a diverselor institutii financiare intr-un system unic.

astfel diferenta dintre dobanzile incasate ale bancii si cele platite de catre banci.atunci obtinem profit net.si dupa ce din profitul brut se scad cheltuielile de intretinere.acordarea creditelor. 4.acordarea creditelor statului si pastratrea patrimoniului statului. 3.1. Bancile contemporane actualmente indeplinesc si o serie de noi functii: 1.valutei sau a altor . 4.creaza puterea de cumparare aditionala.vanzarea hartiilor de valoare.inovationale-creditarea institutiilor stiintifice: 3.impozitele pe profit. 2.executarea de plati din depozitele bancare. Sunt determinate si urmatoarele tipuri ale bancilor comerciale: B.restrictioneaza creditul.gestionarea conturilor deponentilor.pastrarea bunurilor banesti ale populatiei .macroeconomica –coordoneaza platile si incasarile ce se efectueaza in intreaga economie nationala.dar si de debitor.operatiuni cu titluri de valoare.acordarea imprumuturilor solicitantilor 2.deservirea conturilor curente ale intreprinderilor.astfel orientant economiile populatiei in domenii prioritare economiei nationale. 3.pastreaza rezerele de aur.reglementrea circulatiei banilor.incasarea platilor pentru diferite servicii. Bancile pot fi determinate si din punct de vedere a tipurilor de banci si tipurilor de activitate: 1. Bancile institutiile de credit sunt in pozitie nu doar de creditor. 2.pastrarea si utiizarea lor.operatiuni exceptionale.operatiuni accesorii(serviciile de plata).crearea instrumentelor financiare proprii sau organizarea infiintarii a societatilor pe actiuni.Banci de comert exterior-operatiuni legate de exportul si importul marfurilor.crediteaza institutiile respective cu diferite sume.vanzarea-cumpararea valutei.indeplinesc rolul de intermediator financiar.vanzarea hartiilor de valoare.Bancile care acorda credite de asemenea incaseaza o dobanda de la creditorii lor.Banca centrala-emisia banilor.pentru care primesc dobanzi. 3.concentrarea rezervelir banesti ale bancilor comerciale si acordarea creditelor acestora.mentine legaturi cu alte banci central sau organizatii financiare international.selecteaza proiecte de dezvoltare.administrarea operatiunilor de casa a intreprinderilor si institutiilor. 5.astfel toti deponentii bancilor . Operatiunile active includ: 1.formeaza profitul brut. 2.ca ex:vanzarea hartiilor de valoare: B. 4.operatiuni comerciale.limitand riscul neacoperirii imprumutului.determinand anumite restrictii. In afara de aceste 2 operatiuni .bancile exercita si altele.Banci comerciale-acordarea creditelor persoanelor fizice sau juridice.primirea pentru pastrare a economiilor populatiei sau a altor agenti nonfinaniciari.f.investitionale-realizeaza operatiuni intermediare.Banci de econimii-mobilizarea mijloacelor banesti disponibile ale populatiei.

transferabilitatea Plata pentru credit este definite ca o dobanda creditara. Esenta si clasificare Prin credit se subintelege relatiile economice care apar in legatura cu acordarea unui imprumut.Banci cu specializare international-pentru reconstructive di dezvoltare.reale.convenita sau juridica. Ipoteca reprezinta actul prin care debitorul acorda creditorului dreptul asupra imobilului.subiectii relatiilor de credit 2. Creditul.fie in forma monetara sau naturala cu conditia rambursarii scadentei si de regula cu plata. 2.statul.astfel creditorul este subiectul care acorda creditul.Conditiile de rambursare a creditului presupune si anumite riscuri.restituire.Astfel creditelor pe termen scurt le este caracteristic rambursarea totala la scadenta .si anume de nerambursare sau imobilizare si necesita inregistrarea unei garantii.tranzactia de credit 5. Gajarea reprezinta actul prin care debitorul remite un bun in garantia gajului. Termenul de rambursare poate fi foarte variat de la 24 ore pana la 100 ani. Garantia personala poate fi simpla si solidara.variabila Dobanda fixa este dobanda acceptata de ambele parti pentru intregul imprumut si pentru toata durata creditului. Dobanda poate fi fixa.proprietate a debitorului atat timp cat acesta nu si-a onorat obligatiunile.astfel drept surse pentru acordarea creditului.dobanda 4.juridice.in cazul cand creditorul are posibilitatea sa retina un bun corporal . Trezoraria-reprezinta statul in calitatea lui de debitor si creditor cu dreptul la colectarea taxelor si impozitelor de la contribuabili si asumarea platilor in contul chelctuielilor administratiei publice.pe cand celor pe termen lung rambursarea esalonata.Garantiile pot fi personale. 5.pot fi mijloacele proprii cat si mijloacele imprumutate de la alti creditori. Rambursabilitatea.astfel marimea acestei plati se numeste rata.Multitudinea relatiilor de credit presupune si existent anumitor caracteristici ale creditului care sunt urmatoarele: 1.promisiunile de rambursare 3.operatiuni financiare.astfel ipoteca poate fi:legala.se cunosc mai multe tipuri de manifestare a garantiei reale:dreptul de retinere.in cazul in care debitorul este incapabil de a efectua aeasta plata.La procesul de creditare participa creditori si debitori ca subiecti ai raportului de credit.fara deposedare.scandenta reprezinta termenul de plata. Garantia reala presupune garantia unui imprumut prin anumite bunuri reale.termenul de rambursare 6.fizice.care este determinate prin angajamentul luat de o terta persoana de a plati.pers.Debitorul este subiectul caruia I se acorda creditul si care se angajeaza sa-l ramburseze dupa un anumit termen in conditiile specificate in acordul de credit si obligatoriu platind dobanda. .Persoanele participante la relatii de credit sunt pers.

pers.Credite de consum –sunt creditele pe termen scurt acordat persoanelor individuale.Functia de reglare a fluxurilor financiare. Fiind unul din aceste instrumente politica monetara determina la randul sau si o multitudine de masuri luate de banca central sau autoritatea monetara pentru a influenta asupra activitatii economiei. Creditele pot fi delimitate in : 1. 5.astfel detinatorii de obligatiuni isi investesc capitalul sub forma de dobanda.politicele financiare.bugetare. 3.debitor.institutiile financiar-bancare specializate.modalitatile de formare si utilizare a capitalului disponibil. Politica monetar-creditara.Dobanda variabila se modifica periodic in functie de nivelul dobanzii de plata. 2.Functia de economisire a cheltuielilor in circulatie.destinat folosirii in scopuri neproductive. 3.Functia de redistribuire a capitalului presupune acumularea mijloacelor temporar disponibile ale persoanelor particulare si distribirea acestora altor intreprinderi sau personae particulare.Credite ipotecare-se elibereaza pe un termen lung.credite de incredere/ 3.sub un gaj ipotecar si in majoritatea cazurilor este destinat activitatii imobiliare.durata si sfera de utilizare.Credite comerciale-se acorda sub forma de amanare a platii pentru serviciile acordate sau lucrarile efectuate.controlul direct:prin intermediul preturilor.In prezent odata cu diversificarea reletiilor economice.autoritatile statului isi propun constrangerea agentilor economici private pentru a accepta orientarile si deciziile subordinate interesului public.iar pe de cealalta parte creditorul populatia.Sunt cunoscute mai multe forme ale creditului bancar: -in functie de durata termenului-pe termen mic. Principalele tipuri de credite dunt stabilite in functie de anumite criteria:pers.fiscal a veniturilor.a cursurilor valutare. Rolul creditului se manifesta prin realizarea urmatoarelor functii ale acestuia: 1.Ca instrumente de interventie utilizate de catre autoritati pentru promovarea politicii economice: 1. 2.prima forma a creditului o reprezinta cea bancara.Credite bancare-deoarece majoritatea mijloacelor libere se acumuleaza pe conturile agentilor la banca.Scopuri si instrumente Politica monetar-creditara reprezinta posibilitatea de influenta prin moneda.pe termen lung(3 ani→) -in dependenta de modul de asigurare a rambursarii-:credite asigurate(garantiile reale.dar care fac parte din politica economica.Credite obligatorii-presupun relatii de credit la care participa de pe o parte institutii statale in calitatea de debitor care emit obligatiuni.la care creditorii sunt:bancile comerciale.creditor.mijlociu(1-3 ani).Prin intermediul politicii economice.personale).Principalul scop al politicii monetare este . 2. 4.salariilor.personae juridice care au dorinta de a detine aceste obligatiuni.are loc o determinare a politicii monetare independent promovata de diverse institutii ale statului.stabilitatii preturilor.

mentinerea unei stabilitati intre volumul lichiditatilor si intre produsul intern brut . 1.Ca instrumente ale politicii monetare utilizate pentru influenta economica pot fi:instrumentele si tehnicile de interventie indirecta.pentru accesul lichiditatilor bancii centrale.corelatia dintre volumul creditelor si nivelul activitatii economice.caracterul elastic al cererii creditelor fata de nivelul dobanzilor. 3. . 2.directa sau reglementarile bancare.pentru a evita dezechilibre inflationiste sau deflationiste.astfel realizarea obiectivelor politicii monetare are loc in stransa legatura cu coordonarea politicii economice .dependenta sistemului bancar de banca central.indirecte sunt utilizate pentru controlul indirect asupra ofertei de moneda. Tehnicile de interventie directa si indirecta se bazeaza pe urmatoarele elemente: 1.