REFERAT DISCIPLINA MANAGEMENT, ANUL II, SEMESTRUL I

UNIVERSITATE VALAHIA TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

REFERAT DISCIPLINA MANAGEMENT, ANUL II, SEMESTRUL I

În context European, filosofia creşterii competitivităţii economice a ţărilor membre ale Uniunii Europene ş-a găsit concretizarea într-o serie de documente deosebit de importante pentru strategia preconizată. Consiliul European de la Lisabona, din martie 2000, a plasat conceptul de competitivitate în centrul politicilor comunitare şi a stabilit obiectivul de transformare a Europei în cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere. Printre principalele obiective ale strategiei elaborate se înscriu: - creşterea unui cadru favorabil pentru întreprinderi; - stimularea spiritului antreprenorial; - sprijinirea inovării prin crearea unui cadru de reglementare favorabil; - utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. * Consiliul European de la Goteburg, din iunie 2001, a definit Strategia pentru dezvoltarea durabilă, care acordă o importanţă deosebită, în cadrul trinomului creştere economică – incluziune socială – protecţia mediului, următoarelor obiective: - cadrul favorabil pentru întreprinderile mici şi mijlocii; - strategiile competitive ale firmelor; - utilizarea durabilă a resurselor; - asigurarea unui mediu competitiv deschis. * Consiliul European de primăvară de la Bruxelles, martie 2004, a subliniat drept condiţii absolut necesare pentru dezvoltare şi creştere: - inovarea; - promovarea culturii antreprenoriale; - stimularea IMM; - eco – tehnologiile. * Comisia pentru strategia revizuită, din februarie 2005, reiterează următoarele obiective: - stimularea iniţiativei antreprenoriale; - atragerea de surse de finanţare suficiente pentru noile afaceri (fonduri de risc); - crearea de facilităţi pentru inovare şi eco-inovare; - sporirea investiţiilor în educaţie şi pregătire profesională; - utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii; - utilizarea durabilă a resurselor. * Propunerea Comisiei Europene de Decizie a Parlamentului European şi a Consiliului pentru stabilirea Programului - cadru pentru competitivitate şi inovare (2007 – 2013, aprilie 2005, menţionează următoarele obiective: - îmbunătăţirea competitivităţii companiilor, în special IMM; - promovarea inovării şi a eco-inovării; - accelerarea dezvoltării unei societăţi informaţionale competitive şi inovatoare; - promovarea eficienţei energetice şi a surselor noi şi regenerabile de energie. Toate documentele de mai sus, conturează o paradigmă nouă a dezvoltării economiei care se bazează pe conceptul de avantaj competitiv, aflat la distanţă de teoria avantajului comparativ, acceptată pe scară largă în perioadele anterioare.

REFERAT DISCIPLINA MANAGEMENT, ANUL II, SEMESTRUL I

Avantajul competitiv Spre deosebire de teoria avantajului comparativ, cu o viziune statică şi mai mult macroeconomică, conceptul de avantaje competitiv, cu o viziune dinamică şi microeconomică, scoate în evidenţă faptul că evoluţia succesului şi specializarea economiilor depinde, în primul rând, de gradul de competitivitate al firmelor pe piaţa naţională şi internaţională, de evoluţia şi profilul firmelor, de asimilarea progresului tehnic şi mai puţin, de existenţa resurselor naturale. În teoria modernă a dezvoltării economice, avantajele comparative, în privinţa factorilor tradiţionali, s-au diminuat, comerţul internaţional deosebit de activ contribuind la o dotare aproximativ similară a ţărilor cu factorii de producţie clasici. De asemenea, tendinţa de globalizare a producţiei face ca întreprinderile moderne, transnaţionale, să nu depindă numai de dotarea cu factori de producţie dintr-o ţară. Totodată, capitalul financiar circulă liber în economia mondială şi se investeşte în acele ţări unde găseşte cele mai eficiente condiţii de utilizare. În consecinţă, avantajele competitive au devenit decisive în privinţa condiţionării dezvoltării economice. Competitivitatea înseamnă productivitate, înţeleasă ca valoare adăugată realizată pe baza unei unităţi de factor de producţie utilizat. Ea are un caracter dinamic, iar noutăţile joacă un rol de acceleratori ai activităţii întreprinderilor, care sunt obligate să renunţe la inerţie şi să stimuleze inovaţia. Diverse alte accepţiuni – nivelul redus al costului forţei de muncă, fiscalitate scăzută, deprecierea monedei naţionale, exporturi crescute sau resurse naturale abundente – sunt fie rezultate ale unei competitivităţi crescute, fie eventuale stadii ale dezvoltării competitive, fără a fi factori sau nici măcar condiţii necesare. În accepţiunea Uniunii Europene competitivitatea înseamnă, cumulativ, productivitate şi avantaj comparativ, pe plan internaţional. Productivitatea subsumează, în fapt elementele intrinseci avantajului comparativ, însă include o gamă mai largă de factori. Şi în viziunea comunitară, „competitivitatea este determinată de creşterea productivităţii”. Competitivitatea se creează la nivel microeconomic. Prosperitatea sustenabilă este creată de către firme. În consecinţă, calitatea mediului de afaceri este un factor fundamental. Factorii care determină nivelul productivităţii sunt multipli. Printre aceşti deosebiţi sunt cei ce se referă la stimularea investiţiilor nivelul concurenţei şi capacitatea de a inova. Avantajul competitiv se fundamentează pe economia normativă ale cărei analize oferă prescripţii sau formulări, mai degrabă, despre ceea ce trebuie să fie decât despre ceea ce este. Noul concept se bazează pe politici active, selective şi direcţionate către realizarea anumitor ţinte în contextul mecanismelor concurenţiale de piaţă.

REFERAT DISCIPLINA MANAGEMENT, ANUL II, SEMESTRUL I

Avantajele competitive în dezvoltarea economică rezultă dintr-un sistem de condiţii din ale căror dimensiuni şi intercondiţionări cantitative şi calitativ – structurale rezultă nivelul de competitivitate. Noul concept se sprijină explicit pe patru piloni: a) firma şi nu ramura sau economia naţională; b) competiţia între firme; c) mediul economic favorabil; d) politicile adecvate, active şi direcţionate aplicate de către firme şi guverne. Pentru a avea o interpretare corectă a conceptului de avantaj competitiv trebuie luaţi în considerare toţi cei patru piloni în strânsă interdependenţă. Numai aşa ei formează şi se manifestă că „diamant a lui Porter”. Modelul Porter prezintă certe avantaje: a) este dinamic. Conform acestui model, prosperitatea este creată, nu moştenită. Dotarea cu factori de producţie naturali sau moştenirea unui nivel de prosperitate economică nu reprezintă o garanţie şi nici o condiţie a competitivităţii. b) este cuprinzător. Modelele tradiţionale includ, mai ales, condiţii legate de factori de producţie. Principalele modele concurente din domeniul avantajului competitiv, opun viziuni bazate pe elemente ce ţin de ofertă, celor bazate pe elemente ale cererii. Modelul Porter include atât factori din sfera ofertei (tehnologie, dotare cu factori), cât şi factori din sfera cererii (dimensiunea şi caracteristicile cererii). c) discerne dimensiunea geografică a factorilor competitivi, ceea ce dă posibilitatea să fie incluse în analiză elementele ale „diamantului” care se manifestă la nivel regional, naţional sau transfrontalier. Diverşi factori care influenţează competitivitatea pot fi identificaţi în dimensiunea lor geografică reală. Factorii sau cererea „internă” ca elemente ale diamantului competitiv pot fi identificaţi, în unele cazuri ca ţări membre UE, ca resurse la nivel transfrontalier, după caz, având în vedere libertatea de circulaţie şi gradul de interconectivitate al multor dintre aceste economii. „Diamantul” include patru factori principali, influenţaţi în ansamblul lor de acţiunea guvernamentală: 1) avantajul competitiv consistente şi care sunt specializaţi; 2) cererea internă ale cărei caracteristici au efecte semnificative asupra strategiei firmelor naţionale, prin gusturi, dimensiune şi prin presiunea indusă asupra costurilor, a inovaţiei şi calităţii; 3) existenţa industriei conexe sau complementare competitive la nivel internaţional reprezintă o condiţie a succesului. O firmă sau ramură nu poate excela izolat de restul reţelei economice pe care se sprijină performanţa sa de ansamblu; 4) strategia, structura şi concurenţa între firme. se construieşte pe factorii creaţi prin investiţii Elementele care pot susţine sau nu o prezentă competitivă în diverse industrii sau segmente de piaţă, sunt reprezentate de diferitele metode de management, orizontul de performanţa investiţională, dimensiunea firmelor şi tipul de poziţionare

REFERAT DISCIPLINA MANAGEMENT, ANUL II, SEMESTRUL I

pe piaţă. Toate cele patru elemente, trebuie privite în strânsă interdependenţă, avantajul competitiv bazându-se pe „diamant” ca sistem, nu ca elemente disparate. Analizele empirice relevă un fapt deosebit: competitivitatea se manifestă la nivelul firmelor şi numai prin intermediul lor ea se realizează la nivelul unor industrii şi al economiei. Firmele sunt cele care creează şi susţin avantajul competitiv şi numai prin ele se poate ajunge la atingerea unor obiective sau ţinte stabilite la nivel naţional. Într-un articol publicat în Foreign Affair, în deceniul trecut, Paul Krugman spunea că firmele sunt entităţi ce concurează şi nu statele naţionale. Într-un anumit sens, această afirmaţie este de nedisputat. Pe de altă parte, efectele de aglomerare, funcţionarea imperfectă a pieţelor, procesele cumulative, existenţa echilibrelor multiple în spaţiile reale indică două fapte de necontestat: a) politica publică poate şi are de jucat un rol în funcţionarea economiei; b) firmele ţin seama de contextul în care operează şi iau decizii strategice. Chiar logică de operaţie şi evoluţie a clusterului susţine această vizualizare a dinamicii competitive în arii regionale şi în economia globală. În plus trebuie reţinut şi contextualizarea socială a procesului economic iar în planul politicii unui guvern se împletesc aspecte economice, sociale şi politice Prin urmare, noţiunea de competitivitate poate fi aplicată nu mai firmelor unde ea se creează şi manifestă direct, ci şi sistemelor economice naţionale, chiar şi a celor care alcătuiesc Uniunea Europeană, deşi agenda publică naţională rămâne relevantă în explicarea performanţei unei economii naţionale. Creşterea competitivităţii este un proces ce implică parcurgerea a mai multor faze: - economia bazată pe factori, în care avantajul competitiv este reprezentat de costul redus al factorilor de producţie iar tehnologia este asimilată prin importuri şi investiţii străine directe. În această situaţie, firmele au un rol redus în realizarea valorii adăugate şi se bazează pe forţa de muncă ieftină; - economia bazată pe investiţii, în care avantajul competitiv constă în capacitatea de a produce bunuri şi servicii de calitate, prin metode eficiente, dar şi cu salarii mai reduse, iar tehnologia este asimilată prin licenţe, joint ventures, investiţii străine şi creaţie proprie. - economia bazată pe inovare, în care avantajul competitiv constă în crearea de bunuri şi servicii inovative pe plan internaţional. În această fază strategiile competitive ale firmelor sunt globale, iar diamantul naţional este competitiv în toate domeniile. Informatizarea farmaciilor - un avantaj competitiv puternic

REFERAT DISCIPLINA MANAGEMENT, ANUL II, SEMESTRUL I

Lanţurile de farmacii care au început să apară în România pe la jumătatea anilor '90 au câştigat treptat teren în fata farmaciilor tradiţionale prin realizarea de investiţii importante în sensul informatizării acestora. Implementarea unui sistem informatic integrat într-un lanţ de farmacii oferă un avantaj competitiv puternic pentru acestea, beneficiile sunt majore şi se reflectă pe mai multe planuri. Pe lângă facilitarea procesului managerial prin suportul decizional pe care îl asigura, soluţia IT implementata contribuie foarte mult şi la imaginea companiei în faţa clienţilor, datorită posibilităţii de deservire promptă. Comparativ cu farmaciile cu circuit deschis, unităţile sanitare sunt informatizate în proporţie scăzuta, din acest motiv o serie de firme producătoare de software sunt din ce în ce mai interesate de aceasta piaţă. Platforma integrată Hipocrate, destinată managementului activităţii medicale, este una dintre soluţiile care ar putea reduce la minimum birocraţia, eficientizând astfel actul medical. Implementarea sistemului Hipocrate Diabet la Constanta - cel mai reprezentativ exemplu de management al stocurilor de medicamente " Platforma Hipocrate a fost implementata cu succes în diverse unităţi sanitare, însă poate cea mai mare realizare a noastră este implementarea sistemului expert Hipocrate Diabet, derivat din sistemul informatic Hipocrate, în judeţul Constanta. Am

avut oportunitatea să demonstrăm abilităţile de a integra şi adapta platforma Hipocrate în condiţii cu totul noi ", a declarat Bogdan Savu, director executiv RSC. Programul Hipocrate Diabet a fost implementat în centrele de profil din judeţul Constanta în condiţiile unei crize a sistemului medical. Principalele coordonate ale acestei situaţii au fost: lipsa medicamentelor, costurile ridicate ale acestora, corelate cu consumurile foarte mari şi, nu în ultimul rând, cozile interminabile de la ghişeele farmaciilor autorizate. În toamna anului 2005, compania RSC a primit o cerere de a informatiza Programul Naţional de Diabet în judeţul Constanta, cu scopul de a oferi date utile în vederea reglării necesarului de finanţare pentru acest program. " În urma unei analize aprofundate, realizată cu sprijinul medicilor din Centrul de Diabet Constanţa, am ajuns la concluzia că programul este mult mai amplu - punctul nevralgic al acestui program era tocmai predictibilitatea şi repetitivitatea. Acest caracter repetitiv făcea ca orice problemă minoră într-o anumită perioadă să se amplifice exponenţial în perioadele următoare, dacă ar fi rămas nerezolvată ", declară directorul executiv RSC. Implementarea sistemului expert Hipocrate Diabet în judeţul Constanţa s-a realizat într-o perioadă scurtă de timp, având în vedere dimensiunea şi amploarea acestui proiect. Primele beneficii ale implementării au fost obţinute după doar o lună de la punerea în funcţiune a sistemului. Astfel, s-a realizat monitorizarea

REFERAT DISCIPLINA MANAGEMENT, ANUL II, SEMESTRUL I

reţetelor de diabet eliberate si s-a creat prima baza de date electronice a pacienţilor diabetici înregistraţi in judeţul Constanta. La un an de la introducerea programului in Centrul de Diabet Constanta, cheltuielile au scăzut cu aproximativ 30%, iar fluxul de medicamente si alte materiale s-a îmbunătăţit semnificativ. În prezent, la nivel naţional, medicamentele se distribuie prin farmaciile cu circuit deschis, ceea ce a generat o creştere alarmantă a costurilor, în medie de 70% la nivel naţional, cu o singură excepţie: Constanţa. Aici costurile nu numai ca nu au crescut, dar au si scăzut uşor. De altfel, analizând costurile globale pe o perioada lungă de timp, s-a constat că, în prima fază, toţi indicatorii s-au aliniat la recomandările legislative, iar în faza următoare, deşi ele explodau peste tot în ţară, indicatorii financiari au intrat într-o scădere uşoara, dar continua. " Principalele beneficii ale implementării programului Hipocrate Diabet in centrele din Constanta sunt: evidenta mai buna a pacienţilor, faptul ca ştim exact numărul lor si tipul de medicaţie prescris. De asemenea, raportările către Casa Judeţeana de Asigurări de Sănătate se fac intr-un timp mult mai scurt ", a declarat dr. Ana-Maria Mateescu, responsabil Program Diabet pe judeţul Constanta. In urma implementării sistemului expert Hipocrate Diabet, pacienţii au avut parte de un serviciu medical rapid. Cozile la farmacii au fost reduse iar timpul petrecut in cabinet a fost optimizat, astfel rezolvându-se una din marile probleme care implica birocraţia si lipsa fluidităţii parcurgerii etapelor implicate in acest proces. Sistemul expert Hipocrate Diabet a pus la dispoziţia utilizatorilor un set de instrumente pentru managementul reţetelor - eliberare, urmărire, raportare instrumente care ajuta medicul specialist sa regăsească foarte repede informaţia de care are nevoie, eliminând astfel eventualele blocaje.

Modulul Farmacie - parte integranta a platformei Hipocrate Platforma medicala integrata Hipocrate - destinata managementului activităţii unei unităţi medicale - permite prelucrarea automata si centralizata a informaţiilor despre pacienţi, urmărirea electronică a stării de sănătate a pacientului pe parcursul mai multor examinări in cadrul unui spital, precum si fluidizarea circulaţiei informaţiei intre secţiile spitalului. In consecinţa, activitatea este eficientizata, iar managementul spitalului este centralizat şi automatizat. " In plus, Hipocrate este un sistem configurabil, deci extensibil, bazat pe tehnologia web, iar securitatea datelor conduce la reducerea substanţială a erorilor umane", a conchis directorul executiv RSC.

REFERAT DISCIPLINA MANAGEMENT, ANUL II, SEMESTRUL I

Implementarea acestui sistem informatic aduce integrarea şi interconectarea tuturor activităţilor medicale şi activităţilor conexe de management ale instituţiei medicale. Prin implementarea acestui program, managerii instituţiilor pot urmări consumurile de materiale generate de diverse secţii in timp real, ceea ce permite aprovizionarea pe termen scurt si eliminarea stocurilor create in unitate. Hipocrate are 8 module principale - Fişier, Laborator, Imagistica Medicala, Farmacie, Bloc Alimentar, Financiar-contabil, Statistica si Raportare si Arhivare, care pot fi implementate integrat sau in diferite combinaţii. Prin implementarea modulului Farmacie, fluxul de medicamente este gestionat direct din secţie pentru fiecare pacient, pe toata durata tratamentului. Stocurile de medicamente sunt gestionate cantitativ valoric si reactualizate intr-un proces continuu, lista acestora fiind in conformitate cu prevederile Ministerului Sănătăţii Publice şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Modulul Farmacie a fost implementat in diverse unităţi medicale spitaliceşti de la unităţile cele mai mari, de peste 1.400 de paturi, la cele mai mici, de pana la 100 de paturi. " Produsul nostru se adresează in special spitalelor, pentru ca acolo condiţiile de exploatare sunt cele mai complexe ", a afirmat Bogdan Savu. " Insa, pentru ca este un produs flexibil si care are numeroase funcţionalităţi, modulul Farmacie poate fi implementat cu succes si in farmaciile cu circuit deschis ", a adăugat acesta. In urma implementării modulului Farmacie, activitatea medicala este optimizata, datorita gestionarii eficiente a stocurilor de medicamente. " Ulterior implementării am primit de la clienţi un feedback pozitiv, volumul de munca s-a micşorat considerabil, iar orice greşeala in eliberarea medicamentelor este prompt semnalata de program ", a declarat Bogdan Savu. Beneficiile implementării modulului Farmacie Managementul centralizat al stocurilor pe gestiuni constituie unul dintre cele mai importante beneficii aduse o data cu implementarea modului Farmacie. Acest tip de management oferă informaţii in timp real si posibilitatea accesării din mai multe locaţii a unei baze de date unice de medicamente, împărţite pe gestiuni. Modulul Farmacie permite

efectuarea unor rapoarte in conformitate cu cantităţile exis tente si cu consumurile efectuate. In urma implementării modului Farmacie beneficiază medicii, personalul din farmacie, managementul spitalului si, evident, pacienţii. Medicul este ajutat in activitatea de prescriere a medicamentelor de o serie de instrumente special dezvoltate pentru a-i facilita modalitatea de utilizare a programului. In momentul prescrierii, medicul poate căuta un medicament după toate caracteristicile relevante ale acestuia: nume, substanţa activa, grupa de tratament.

REFERAT DISCIPLINA MANAGEMENT, ANUL II, SEMESTRUL I

De asemenea, pentru fiecare medicament individual sunt efectuate conversii automate. De exemplu, un medicament este livrat de furnizor in ambalaje de cate 5 bucăţi sau fiole, acesta este păstrat in farmacie sub forma de bucăţi sau fiole, dar este distribuit bolnavului sub formă de unităţi internaţionale de măsură. Prin intermediul programului, medicul este interesat numai de administrarea in mod ştiinţific a medicamentului, respectiv de cantitatea de unităţi internaţionale care se administrează bolnavului, fără a mai calcula de câte 1. fiole ar avea nevoie din farmacie. De asemenea, in contextul actual al contractelor de management pe fiecare secţie din spital, medicul este pe deplin informat asupra parametrilor de gestiune ai medicamentului. El deţine informaţii legate de cantitatea disponibila in stoc pentru fiecare medicament precum si informaţii despre preţul de intrare al medicamentului. Astfel, poate decide si din punct de vedere financiar ce tip de medicament administrează pacientului. 2. Activitatea de management a gestiunii de farmacie este acum integrata, existând o serie de instrumente specifice care elimina redundanta activităţilor. In primul rând, prescrierile medicilor din fiecare secţie ajung direct si fără nici un intermediar in farmacie. Astfel, farmacia nu va mai introduce la rândul ei condica in calculator, ci o va găsi direct completata de către medicii de pe secţii. In activitatea curenta se pot evidenţia mai multe gestiuni, chiar medicii din fiecare secţie putând prescrie medicamentele existente numai in gestiunile cu care au dreptul sa lucreze. Astfel, modulul beneficiază de o flexibilitate maxima in a se adapta cerinţelor activităţii fiecărui spital in parte, fie el de 100 sau 1.600 de paturi. Prin implementarea acestui program informatic utilizatorii lucrează cu perioade de gestiune, identice

3. perioadelor contabile. Astfel, modulul prezintă o lista impresionanta de rapoarte din care nu lipsesc balanţele cantitativ valorice, borderouri justificative cat si rapoarte de distribuţie a valorii medicamentelor eliberate pe fiecare secţie. Sunt incluse aici si cazurile speciale ale secţiilor de terapie intensiva, care îşi distribuie sumele către secţiile clinice prin care un pacient a trebuit sa treacă. 4. Managementul spitalului cunoaşte in orice moment, pe fiecare condica, ce medicament a fost prescris de către ce medic, când si de către ce farmacist a fost eliberat. Având disponibila evidenta la nivel maxim analitic, managementul spitalului primeşte informaţii detaliate despre necesarul de finanţare, viteza de consum a stocurilor, care sunt medicamentele cu cel mai mare consum si pe ce secţii. 5. Beneficiarul cel mai important este pacientul. Astfel, prin integrarea in totalitate a activităţilor directe si indirecte, specifice farmaciei, se obţin beneficii ce reflecta îmbunătăţirea calităţii tratamentului. Traseul comanda medicament - achiziţie - consum per pacient este fluidizat, iar medicamentul ajunge mai repede si mai uşor la pacient. Prin optimizarea tratamentelor si prin micşorarea stocurilor reale, se efectuează importante reduceri de costuri, mai multe medicamente fiind disponibile pentru mai mulţi pacienţi. Implementarea modului Farmacie

REFERAT DISCIPLINA MANAGEMENT, ANUL II, SEMESTRUL I

Implementarea acestui modul, necesita un interval de timp cuprins intre una si doua săptămâni - depinde de dimensiunea farmaciei. Insa, pentru ca etapa de implementare sa fie completa, aceasta se poate prelungi pana la o luna in vederea obţinerii primelor situaţii relevante, cum ar fi balanţa cantitativ - valorica. " Pentru implementarea in farmacii foarte mari, cum este cea a Spitalului Judeţean Constanta, unde sunt identificate peste 120 de gestiuni diferite, am obţinut timpi record de pana in doua săptămâni ", a declarat Savu. Beneficiile sunt resimţite încă din prima lună, prin controlul câştigat asupra situaţiilor medicamentelor: urmărirea documentelor emise (condici, reţete, situaţii si rapoarte), urmărirea istoricului medicaţiei pacienţilor si, nu in ultimul rând, analiza consumurilor realizate. " Exista si alte beneficii, precum cele culturale si cele organizaţionale. Un beneficiu imens din categoria celor organizaţionale este standardizarea si fluidizarea sistemului informaţional al clienţilor noştri. O informaţie corecta si completa, care este obţinută la timp, este esenţiala in luarea deciziilor manageriale. Pe de alta parte, efortul de a schimba culturile in organizaţiile mari cum sunt spitalele, este un efort de lunga durata care trebuie executat constant ", a afirmat directorul executiv RSC. " In medie, un spital se schimba esenţial intre 6 luni si un an de la momentul primei balanţe in farmacie. Unul din motivele noastre de mândrie este ca aceasta schimbare este permanenta ", a adăugat acesta. Implementarea modului Farmacie facilitează transferul de date între farmacii şi CNAS Transferul de date intre farmacii si CNAS se face utilizând mecanisme puse la dispoziţie de către CNAS. Modulul Farmacie a înglobat aceste mecanisme in cadrul programului. Totodată, exista un modul de transfer automat de date, care poate fi implementat si care asigura sincronizarea in timp real cu o baza de date centrala, cea a CNAS. Informaţiile sunt verificate înainte de a fi trimise, sunt apoi corectate si criptate in formate speciale, fiind apoi decriptate de casele de asigurări. In cazuri speciale, se pot verifica plafoanele şi încadrarea în contractele sau bugetele existente.

REFERAT DISCIPLINA MANAGEMENT, ANUL II, SEMESTRUL I

Concluzii Astfel, în condiţiile integrării în Uniunea Europeană, problema ridicării competitivităţii firmelor a devenit esenţială pentru economia României. Aceasta implică însă, cu necesitate elaborarea şi aplicarea unor strategii clare atât la nivelul firmelor cât şi al guvernului cu obiective şi acţiuni specifice. Cu tot progresul înregistrat în creşterea economică după anul 2000, România se află în urma competitorilor europeni. Nivelul PIB pe locuitor reprezintă circa 50% din cel realizat de ţările care au aderat la UE în anul 2004 şi circa 1/3 din media UE – 25. Dacă avem în vedere productivitatea muncii, în 2004, România realiza doar 35,3% din productivitatea înregistrată în UE – 25. Creşterea productivităţii depinde de un complex de factorii dintre care nu lipsesc tehnologia, calitatea produselor marketingul şi a altor surse ce determină majorarea valorii adăugate pe unitate de factor de producţie utilizat în procesul de creare şi realizare a produselor şi serviciilor.

REFERAT DISCIPLINA MANAGEMENT, ANUL II, SEMESTRUL I

Bibliografie: 1. http://www.pharma-business.ro/oportunitati/informatizarea-farmaciilorun-avantaj-competitiv-puternic.html 2. http://www.nouasocietate.ro/Cosmin-Marinescu-Avantajul-competitiv.pdf 3. Dăianu D., 1999, Din nou despre competitivitate, în Jurnal Naţional, 05.10.2005; 4. Gilin Robert, Economia politică a relaţiilor internaţionale, Ed. DU Style, Bucureşti, p.219; 5. Iancu Aurel, 2000, Avantajul competitiv şi accesul în Uniunea Europeană, în Relansarea creşterii economice în România, Ed. Economică, Bucureşti, p. 478 – 484; 6. Iancu A., 2003, „Dezvoltarea intensivă şi specializarea naţiunilor”, Editura Economică, Bucureşti, p. 245 – 316; 7. Europeană”, în „Relansarea creşterii economice în România”, Ed. Economică, Bucureşti, p.456 – 460; 8. Marinescu, C., Spiridon, M., „Avantaj competitiv, avantaj comparativ şi relevanţa acestora în condiţiile liberalizării”, in Liberalizarea schimburilor economice externe.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful