You are on page 1of 53

Romantismul

Definitie:
Romantismul este un curent literar si artistic, apărut in Anglia, Franţa si
Germania la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi dezvoltat in secolul al XIX-lea,
ca opoziţie la clasicism.
Romanticii preconizau o literatura inspirata din realitatile nationale, din
traditii folclorice, din istorie si chiar din miturile si legendele unor popoare
indepartate; sustineau valorile sensibilitatii, ale individului, ale naturii;
incercau sa elibereze creatia artistica de rigiditatea canoanelor si a
conventiilor clasice, dand totodata acces in paginile romanelor, a pieselor
de teatru sau in versurile poeziilor unor personaje si probleme ce reflectau
epoca de dupa Marea Revolutie Franceza din 1789.
Sufletul romantic oscileaza intre contraste: fizic/metafizic, finit/infinit,
ratiune/sentiment, explorand departarile, transcendentul, dincolo de
marginile lumii sensibile.Dupa secolele anterioare de claritate rationala,
idealul estetic se naste acum din cultul misterului, din fantezie sau
pasiunea trairii.
Literatura:
Caracteristici:
-Literatura romantica este marcata de sentimente.
-Se remarca aspiratia spre originalitatea si libertatea formelor .
-Subiectivitatea este accentuată, determinată de primatul sentimentului,
al trăirii, de exacerbarea eului poetic.
-Se apreciaza si valorifica specificul national, datinile, credintele, folclorul
national si miturile.
-Predomina tiparul eroului exceptional in situatii exceptionale; condiţia
geniului este abordată şi din perspectiva filosofică.
-Mediile sociale relevate sunt diverse şi contrastante, fiind înfaţişate
inclusiv periferia sordidă şi lumea celor umili.

-Stilul romantic este retoric, exaltat şi pitoresc, susţinut de antiteză,
hiperbolă, tiradă, în acord cu pasiunile şi trăirile interioare ale eului poetic
sau cu intensitatea conflictului dintre personaje.
-Romantismul promovează în special poezia lirică, dar şi dramaturgia sau
proza, iar speciile noi sunt:
-speciile lirice favorite sunt:
-meditatia
-elegia
-poemul filosofic
-speciile epice:
-legenda
-balada
-poemul eroic
-nuvela (istorica, fantastica, sentimentala)
-romanul (istoric, de aventuri)

-speciile genului dramatic:
-drama (istorica, romantica)
-melodrama
-Se observă libertatea genurilor şi a speciilor, care interferează în structuri
hibride : liric şi epic, eseu, critică, poem filosofic, teatru poetic etc.
-Limba literară se îmbogaţeşte prin valorificarea tuturor registrelor
-popular, regional, arhaic sau limbaj oral.
-Natura este evocată practic devine cadru sugestiv al naratiuniii (peisaj
nocturn, crepuscul misterios, mediu întunecat, brutal sau idealizat,
depărtari fascinante, vagul exotic, ţinuturi stranii sau sublim).
-Introduce noi categorii estetice: sublimul, grotescul, macabrul, fantasticul,
feericul;
Teme si motive literare abordate:
-natura

-iubirea
-nostalgia originilor, intoarecerea spre primordialitate si valorificarea
tiparelor mitico-magic
-reveria, meditatia filosofica,, Romantisul insusi este o coborare in
regiunile inconstientului, omul nu poate ramane mult timp in starea de
constienta; el trebuie sa se scufunde din nou in inconstient caci acolo
traieste radacina fiintei sale”-A.Beguin
-aspiratia spre absolut, spre desavarsire
-conditia omului de geniu
Manifestari ale literaturii romantice in Europa:
Anglia:
William Blake (1757-1827)a fost un poet si pictor englez.In esenta
nerecunoscuta in timpul vietii sale,opera diversa si profunda a lui William
Blake este astazi considerata esentiala si semnificativa in istoria poeziei
cat si a artelor vizuale.
Opera literară:
1783: Schițe poetice ("Poetical Sketches");
1794: Cântecele experinței ("Songs of Experience");
1789: Cartea lui Thel ("The Book of Thel");
1790: Căsătoria cerului cu iadul ("The Marriage of Heaven and Hell");
1791: Revoluția franceză ("The French Revolution");
1793: Viziunile fiicelor Albionului("Visions of the Daughters of Albion");
1793: America: carte profetică ("America: a Prophecy");
George Gordon Byron (1788-1836) este unul dintre cei mai cunoscuți
poeti romantici englezi.Faima Lordului Byron se datorează nu numai
operei, ci și vieții sale,trăită în extravaganță, cu numeroase povești de
dragoste, datorii, despărțiri, acuzații de incest și sodomie. A fost un lider
regional al organizației revoluționare ” Carbonari din Italia” în revolta lor
împotriva Austriei și mai târziu a călătorit pentru a lupta împotriva turcilor
în Războiul de independență al Greciei, fapt pentru care grecii îl consideră
un erou național.
Opera:

1809: Barzi englezi și critici scoțieni ("English Bards and
ScotchReviewers");
1813:Ghiaurul ("The Giaour");
1813: Mireasa din Abydos ("The Bride of Abydos");
1814:Corsarul ("The Corsair");
1814:Lara ("Lara");
1815:Melodii ebraice ("Hebrew Melodies");
1816:Asediul Corintului ("The Siege of Corinth");
1816:Parisina ("Parisina");
1816:Prizonierul din Chillon ("The Prisoner of Chillon");
1816:Visul ("TheDream");
1816:Prometeu ("Prometheus");
1816: Întuneric ("Darkness");
Samuel Taylor Coleridge (1772-1834) a fost un poet, critic literar , care
a pus bazele mișcării romantice în Anglia, fiind de asemenea unul dintre
„Lake Poets” („Poeții lacului”).Este cunoscut în primul rând pentru poemele
sale „The Rime of the Ancient Mariner” și „KublaKhan”, precum și pentru
opera sa majoră în proză „Biographia Literaria”.
Opera:
1797:Christabel
1798: Balade lirice("Lyrical Ballads");
1798: Balada bătrânului marinar ("Rhyme of the Ancient Mariner");
1816:Hanul Kubla sau o viziune de vis ("Kubla Khan, or, A Vision in a
Dream");
1817: Biografie literară sau însemnări biografice despre viața și opiniile
mele literare
("Biographia literaria, or, Biographical Sketches of My Literary Life
andOpinions");
1789: Distrugerea Bastiliei ("The Destruction of the Bastille");
1794: Răsturnarea lui Robespierre ("The Fall of Robespierre").

Mary Shelley (1797-1851) a fost o scriitoare britanică ; este cel mai bine
cunoscută pentru romanul Frankenstein (1818),fiind considerată drept
precursoarea scrierilor știintifico-fantastice moderne. History of Six Weeks'
Tour through a Part of France, Switzerland, Germany, and Holland, with
Letters Descriptive of a Sail round the Lake of Geneva, and of the Glaciers
of Chamouni .
(1817)Frankenstein; or, The Modern Prometheus
(1818)Mathilda
(1819)Valperga; or, The Life and Adventures of Castruccio, Prince of Lucca
(1823)Posthumous Poems of Percy Bysshe Shelley
(1824)The Last Man
(1826)The Fortunes of Perkin Warbeck
(1830)Lodore

William Woodsworth a fost un poet englez din prima perioadă
romantismului. Împreună cuColeridge și Southey aparține de așazisă
"Școală a lacurilor" , Wordsworth fiind cel mai vârstnic dintre poeții acestui
grup.
Opere:
„An Evening Walk" („Plimbare de seară",1793)
„Descriptive Sketches" („Schițe descriptive",1793)
„Lyrical Ballads" („Balade lirice",1798)
„Lucy Poems" (1799)
„To the Cuckoo" („Cucului",1804-1807)
„Ode on the Intimations of Immortality from Recollections of Early
Childhood"

el a cultivat genul nuvelistic.de fapt Ernst Theodor Wilhelm Hoffmann.. Hoffmann (autor de proza fantastica): . REPREZENTANTI DIN FRANTA • Alphons de Lamartine . 25 iulie 1822 la Berlin). fiind subordonată deopotrivă fanteziei și reveriei romantice. 25 martie 1801) a fost unul dintre cei mai mari poeți și prozatori germani.T. Urciorul de aur și Domnișoara de Scudery.. A exercitat o puternică influență asupra literaturii germane..(„Odă înțelegerii nemuririi din amintirile fragedei copilării" 1802-1807) REPREZENTANTI DIN GERMANIA • Novalis (poet): .Meditatii poetice’’.Ulciorul de aur’’.. Spărgătorul de nuci. Ernst Theodor Amadeus Hoffmann .Spargatorul de nuci’’. Lirica sa reflexivă este marcată de o originală subiectivitate. Düsseldorf – d.. compozitor și pictor romantic german (n. . autoparodie și umor. Influențat de Fichte. Paris) a fost un poet și prozator german. cultivă idealismul magic și extazul mistic.Cartea cantecelor’’. căruia i-a fost discipol. • E. .A. Novalis (pe numele adevărat Friedrich Leopold von Hardenberg) (n. • Heinrich Heine (poet): vol.. Christian Johann Heinrich Heine (numele la naștere Harry Heine). teoretician și critic muzical. dar și înclinației către ironie.d. din admirație pentru Mozart – a fost un scriitor. considerat cel mai de seamă reprezentant al Cercului romanticilor de la Jena. Unele dintre cele mai celebre povești și povestiri ale sale sunt Piticuț – zis și Cinabru. cel fantastic și al basmului cult. Celebru mai ales ca prozator. Elixirele diavolului. 17 februarie 1856. (n. Datorită pregătirii muzicale el a activat și ca libretist. . A fost unul dintre cei mai semnificativi poeți germani și reprezentant de seamă al liricii romantice universale. cel de-al treilea prenume fu ales mai târziu de către autor. 2 mai 1772 . 24 ianuarie 1776 la Kaliningrad – d.Imnuri catre noapte’’. 13 decembrie 1797.

Fata capitanului’’ . Alături de Victor Hugo și de Alfred de Vigny. . 10 februarie. idila și satira—asociate cu literatura rusă și influențând major scriitorii ruși care i-au urmat. spiritualizate..prozator: . remarcabilă prin lirismul melancolic și contemplativ.Alphonse de Lamartine (numele complet Alphonse Marie Louise Prat de Lamartine) (n. creând un stil propriu de amestec al narațiunii cu teatrul. din 1851 până în 1870 a fost exilat și a locuit în Belgia.dramaturg: . cea mai mare parte a vieții lui. Copilăria lui Victor Hugo a fost marcată de o serie de evenimente deosebite: căderea și revenirea Primei Republici și apariția primului imperiu sub Napoleon Bonaparte. d.nuvela: . S. monarhia burbonă a fost restaurată. a fost unul dintre inițiatorii poeziei romantice franceze. • Victor Hugo – poet: . Deși a locuit în Franța. considerat a fi cel mai mare poet rus și fondatorul literaturii ruse moderne. Pușkin a fost inițiatorul folosirii dialectului local în poeziile și piesele sale... 28 februarie 1869 în Paris) a fost un poet. 26 mai. În 1829 a devenit membru al Academiei franceze.Mizerabilii’’ . S. – roman: .. . 1837) este un poet și dramaturg clasic rus din perioada romantică.d.Dama de pica’’ . în Jersey și Guernsey.Ode’’. .. retrăirea elegiacă a iubirii.Ruy Blas’’ REPREZENTANTI DIN RUSIA • Aleksandr Sergheevici Puskin Alexandr Sergheevici Pușkin (n. consonanța dintre natură și starea sufletească a eului liric..V. Acesta s-a proclamat împărat la doar 2 ani după ce Victor Hugo s-a născut iar până ca el să împlinească 18 ani. 29 ianuarie. 6 iunie. 1799.Hernani.V. scriitor și politician francez. S-a născut în anul 1802 la Besançon în regiunea Franche-Comté. 21 octombrie 1790 în Mâcon . Balade’’ Victor-Marie Hugo a fost al treilea și ultimul fiu al lui Joseph Léopold Sigisbert Hugo (1773–1828) și Sophie Trébuchet (1772-1821).. A scris o poezie a emoțiilor delicate. datorat aspirației nostalgice către timpul trecut.

existența acestor elemente se reflectă în scrierile unor autori ai aceleiași perioade sau chiar în opera unui singur autor – cea mai elocventă poziție în acest sens îi aparține lui Mihai Eminescu. mediocre. plăcerile simple creațiile sunt.a. Vasile Alecsandri. Cu toate că un asemenea conglomerat are la bază doctrine contradictorii. ai cărui autori aveau înalte poziții sociale ). considerat ultimul mare romantic european. Influențele curentului persistă mult timp după declinul său în culturile vest-europene. Dimitrie Bolintineanu romantismul propriu-zis (eminescian sau romantism înalt) dimensiunea cosmică e dezvoltată până la exces . romantismul se face simțit prin intermediul scriitorilor pașoptiști (Ion Heliade Rădulescu. Costache Negruzzi. în mare majoritate.. conservator cultivă comfortul spiritual. Alecu Russo ș. iluminism (curente din trecut care nu se manifestaseră în Țările Române). pasiunile temperate. existența sa se înscrie într-un complex stilistic alături clasicism. ideizant. Mihail Kogălniceanu.). al burghezului domestic. neelitiste (cum a fost cazul umanismului.Rislan si Ludmila ROMANIA În literatura română.poeme: . Încadrare Deoarece romantismul a fost primul curent literar manifestat la români în condiții tipice.. Romantismul s-a manifestat în literatura română în trei etape: preromantismul (cunoscut și ca romantism al scriitorilor pașoptiști sau de tip Bidermaier) caracterizează gustul omului mediu. este perioada imitării literaturii romantice din Europa de Vest.drama istorica: . în special Franța reprezentanți: Costache Negruzzi.Boris Godunov’’ .. idilic. atingând punctul culminant în opera lui Mihai Eminescu. Vasile Alecsandri.

Octavian Goga. personaje extraordinare și/sau supranaturale. impregnându-le cu elemente de expresie aparținând simbolismului. elegia tindea să dobândească un caracter filozofic. ale unui singur personaj. reprezentanți: George Coșbuc. legendare sau istorice. ocultism pasiuni înflăcărate capacitatea de a crea universuri imaginare. Exemple de autori de elegii: Tibul. semănătorismului etc. Aleksandr Pușkin etc. Alexandru Macedonski. Cuvântul epopee .misticism. dominate adesea acțiuni cu totul ieșite din comun care se petrec în locuri stranii și depărtate. în care se povestesc fapte eroice. (exemplu Vasile Alecsandri creatorul acestei specii prin ciclul "Pasteluri")-exista ca specie doar în literatura română epopeea: Epopeea este un poem epic de mari dimensiuni. dar și a unor autori care au purtat imaginile specifice acelui tip de romantism. Ovidiu. De la pictura în pastel termenul s-a extins în literatură. cuprinzând: elegia Elegia este un poem liric al cărui ton e adesea tandru. alternative ale lumii reale reprezentant unic: Mihai Eminescu – impactul creației sale asupra autorilor ce i-au urmat este incomparabil mai mare decât acela a oricărui alt romantic din spațiul românesc romantismul posteminescian reactualizează teme și mijloace clasice și romantice. trist și melancolic. conferindu-le o nouă forță expresivă marchează reacțiile lumii literare românești la depășirea apogeului de creație pentru Eminescu. "O fată tânără pe patul morții" de Dimitrie Bolintineanu) Pastelul este un termen provenit din limba germană semnificând pictura cu creioane moi. definind delicatețea unei descrieri lirice. ("Miezul nopței" de Grigore Alexandrescu. Barbu Ștefănescu Delavrancea Specii abordate: Romantismul cultivă o serie largă de specii literare. Goethe. În secolul al XV-lea. ale unui grup de oameni sau ale unui popor. în versuri. sprijinind apariția multor epigoni ce nu s-au impus.

epopeea istorică ("Mihaiada" de Ion Heliade-Rădulescu) epopeea cosmogonică ("Anatolida" de I. Bolintineanu) meditația este o specie a genului liric în versuri în care e descris un fenomen din natură ale cărui concluzii devin valabile și pentru oameni. balada istorică ("Muma lui Ștefan cel Mare" de D. ("Epistolă domnului Iancu Văcărescu" de Grigore Alexandrescu) oda este un poem cântat la vechii greci. compus din strofe simetrice. oda avea o compoziție triagică. Duhului meu") ("Satiră. în care se tratează un subiect filosofic. moral. Alexandrescu) satira Scriere în versuri sau în proză în care sunt criticate defecte morale ale oamenilor sau aspecte negative ale societății. La moderni. Heliade-Rădulescu) epistola Specie literară în versuri aparținând poeziei didactice. "Câinele și cățelul" de G.provine din cuvântul epos semnificând o producție epică de mare amploare. (exemple Grigore Alexandrescu. personificând animalele. Alexandrescu) fabula Fabula este o scurtă povestire alegorică. Heliade-Rădulescu) balada: este o specie a genului epic înfățișându-se ca un amplu poem narativ. Ea are următoarea structură: povestirea propriu-zisă și morală. care aparține genului epic. Figura de stil folosită de obicei este personificarea. cu intenții moralizatoare (exemple Grigore Alexandrescu. Alexandrescu) . Asemenea cântecelor corului. satirizează anumite naravuri. deprinderi. fie din vremuri legendare. Pușkin) ("Odă lui Schiller" de I. mitice. fără a exclude și unele accente lirice. mentalități sau greșeli cu scopul de a le îndrepta. artistic etc. de obicei în versuri. Bolintineanu) balada fantastică ("Mihnea și baba" de D. fenomenele naturii și lucrurile. "Meditație". Mihai Eminescu) ("Umbra lui Mircea la Cozia" de G. în general. fie din timpuri istorice. în care autorul. "Satira. ("Toporul și pădurea". sub formă de scrisoare. se proiectează un eveniment eroic. fie din realitatea imediată. sau fantastice. unde. plantele.Fabula are 2 caractere:caracter satiric și caracter moralizator. având protagoniști. poem liric de înaltă inspirație. (exemple Victor Hugo. Duhului meu" de G.

realism incipient) sunt asimilate simultan. Fantezia creatoare. înainte de toate. Curentele literare (iluminism. Scriitorii români ai epocii asimilează rapid manifestul romantismului francez şi aplică principiile acestuia. Scriitorii generaţiei paşoptiste au cultivat teme şi motive romantice. preromantism. în preajma Revoluţiei de la 1848. Este perioada în care se încearcă „arderea" unor etape care nu fuseseră parcurse de literatura noastră şi care se desfăşuraseră succesiv în literaturile occidentale. de militare pentru realizarea Unirii. care abundă în adaptări după autorii străini.Se cântă. După literatura anilor 1825-1830. de Victor Hugo. ci chiar şi în aceeaşi creaţie. în 1827) şi articolul-program Introducţie. Satirizarea viciilor orânduirii feudale şi evocarea realităţii sociale constituie o altă caracteristică a literaturii . aspiraţia spre absolut.Perioada paşoptistă (1830-1860) este o epocă de afirmare a literaturii naţionale. În unele opere se îmbină trăsături ale mai multor specii. Cei mai mulţi dintre scriitorii paşoptişti au aderat la idealurile Revoluţiei de la 1848. au valorificat literatura populară şi mitologiile orientale. Participanţi direct la viaţa social-politică. Perioada se caracterizează printr-o orientare culturală şi literară cu trăsături specifice epocii de avânt revoluţionar. de emancipare socială şi naţională. în decursul a mai bine de un secol şi jumătate. nu numai în opera aceluiaşi scriitor. romantism. inspirându-se din trecutul istoric. o diversificare tematică. În poezie evocarea trecutului istoric dobândeşte un larg orizont. Literatura paşoptistă se dezvoltă sub semnul romantismului european şi parcurge un drum sinuos. au ales istoria ca sursă de inspiraţie pentru o lirică a patriotismului ardent şi natura . ruinele vechilor cetăţi de scaun ale vitejilor voievozi români. este de remarcat sincronismul dintre manifestul romantismului francez (Prefaţa la drama Cromwell. Poezia paşoptistă cultivă specii lirice şi epice. publicat de Kogălniceanu în 1840. Principala trăsătură a literaturii paşoptiste constă în coexistenţa curentelor literare. văzute ca mărturii ale unui trecut de glorie şi care servesc drept pilde date prezentului în scopul reînvierii şi perpetuării faptelor de vitejie şi eroism ale străbunilor. fiind animaţi şi de ţelurile Marei Uniri. spiritul rebel şi contestatar sunt câteva trăsături ale scriitorilor paşoptişti. paşoptiştii au creat opere literare cu un pronunţat caracter patriotic şi militant. clasicism.coordonată a sufletului românesc. din lupta pentru eliberare socială si unitate naţională. în special francezi. cu particularităţile curentului naţional-popular de la revista Dacia literară. libertatea de creaţie.

va fi preluata de revista Samanatorul. cantaret romantic al vestigiilor istorice este V. Dimitrie Bolintineanu. care va promova o literatura inspirata din realitatile nationale. Totodata. mai mult sau mai putin veridice. I. receptand . Costache Negruzzi. Eminescu. ideea specificului national in cultura si arta. prin meditatia istorica. coexistand cu elementele samanatoriste si simboliste. este un scriitor clasic prin cultivarea unor specii literare apartinand acestui curent. Buzău . "Ruinurile Targovistii". la inceputul secolului al XX-lea. epistola. ca in cazul lui C. prin elegie. fabula. care deşi a scris doar cinci poezii a intrat în Istoria literaturii române a lui George Călinescu şi a introdus în literatura română faimoasa temă a preromantismului european. Craiova) a fost un poet şi ofiţer român. tema trecerii timpului. Reflectarea istoriei nationale in poezia de la 1840 urmeaza stilistic doua linii: una lirica. Ca orientare literara. Sunt cunoscute cinci poezii ale sale: "Pastorul intristat". de exemplu. in pofida orientarilor moderniste ale epocii. adica in opera celor care au cultivat motivul ruinelor si al mormintelor.Carlova anunta acea atmosfera sufleteasca ce avea sa marcheze poetii din prima jumatate a secolului al XIX-lea. in cuprinsul literaturii pasoptiste predomina romantismul care va atinge apogeul abia cu M. Stamati. Poezia lui V. 18 septembrie 1831. Cel dintai poet modern roman. si alta epica. Heliade-Radulescu.d. satira. Vasile Carlova. adica cel epic si epicoliric. Cazar Bolliac. prin cultul trecutului.paşoptiste. Anton Pann. Vasile Cârlova (n. Grigore Alexandrescu. Uneori. ce renaste scene si subiecte istorice. specie in care clasicismul se imbina organic cu romantismul. Versurile din “Ruinurile Targovistii” transmit admiratie si incredere in faptele istorice. "Ruga¬ciune". elementele romantice se vor prelungi si in epoca posteminesciana. dar si un scriitor romantic. In aceasta ipostaza romantismul se va imbina cu iluminismul si clasicismul. considerat ultimul mare romantic european. aduse in contemporanitate. "Inserare". Reprezentanţi: Gheorghe Asachi. in centrul careia se afla simbolul ruinelor. V. In acest context. Hrisoverghi. pentru valoarea lor exemplara. solitudinea si peisajul nocturn. Andrei Muresanu. Dar elemente romantice sunt detectabile inca in poezia lui Al. vor servi numeroaselor incercari ale pasoptistilor de creare a unei epopei nationale. Carlova. E important sa retinem ca anume ultimele doua tipuri de poezie. anuntata de Dacia literara. "Oda ostasilor romani". demne de urmat. Carlova. insa. Poezia lui Carlova oscileaza intre clasicism si romantism. poezia de inspiratie istorica imbina aspectul liric cu cel epic. 4 februarie 1809.

În partea a doua. D. din "Meditations poetiques" si "Harmonies poetiques et religieuses". Bolintineanu (in una din putinele sale poezii cu aceasta tema: Ruinele cetatii lui Tepes). Spre deosebire de semnificatia temei ruinelor in literatura occidentala. apare doar ca o etapa in drumul creator al unor scriitori romani. "Ruinurile Targovistii" este o poezie neoanacreontica. tema preromantica a ruinelor. Al. de optimism politic general. Melancolia fireasca pe care o trezesc orice vestigii ale trecutului devine un element secundar. dar combativ. motivul „ruinelor” in poezia pasoptista se situeaza in temei pe linia unui lirism de tip meditativ. dar fara ca aceasta sa alunece in disperare si pesimism atotcuprinzator. de Musaibs. Poezia incepe printr-o invocatie in care se concentreaza trecutul si prezentul. in literatura romana se remarca mai ales valoarea instructiva a ruinelor. unde cea care emotioneaza in ruine este imaginea timpului care trece si macina infaptuirile omului. Nota intima. motivul timpului distrugator confera meditatiei note elegiace. de Voltaire. in literatura romana este convertita treptat in noi intelesuri pe care aceasta le capata in conditiile unei atmosfere de avant revolutionar.. în timp ce "Înserarea" reia tema lamartiniană a noptilor romantice. scrisa sub influenta poeziei ruinelor a lui Volney.a. evocarii istoriei si. cu motivele melancoliei. sensibilitatea data de tabloul nocturn. Asadar.aceasta afirmatie fiind valabila pentru toti cantaretii ruinelor din aceasta epoca: Gr. precum tristetea nedefinita. melancolica si induiosatoare va aparea partial dupa infrangerea revolutiei de la 1848. si "Hero si Leandru". admiratia si regretul. a scurgerii timpului. Astfel. care cedeaza prim-planul sentimentului mandriei de a fi urmasii unor atat de gloriosi strabuni. de maretia cadrului cosmic. dar traducerile s-au pierdut.simultan influentele literare in epoca ale celor doua curente si facand trecerea de la poezia "micului clasicism" la o lirica aflata sub puternica inraurire a lui Lamartine. strabatut de nostalgie pentru un trecut ireversibil. fiind o elegie in care apar sentimente profunde. Alexandrescu. Romantismul european de tip depresiv. Heliade-Radulescu. implicit. „Ruinurile Targovistei” de Vasile Carlova este o meditatie pe tema ruinelor . I. depasita fiind odata cu maturizarea lor literara. Hrisoverghi s. . Incearca sa traduca "Zaire".

După obiceiul şi in spiritul vremii. scris la Braşov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele) . Din 1990. a fost profesor la Braşov începând cu 1838.Andrei Mureşanu (n. A început să publice poezie în revista "Foaia pentru minte. poeziile sale au fost adunate într-un volum. Bucureşti) a fost un scriitor. asa cum se observa in poezia "Un rasunet" a lui Andrei Murean sau "Anul 1840" a lui Gh. Radulescu si a lui Constantin Moroiu in 1829 la Bucuresti şi este intitulat Curierul romanesc . înainte de a învaţa să citească româneşte. A fost printre conducătorii revoluţiei din 1848. H. In poezia epica. române!” reprezintă culmea creaţiei poetice a lui Andrei Mureşanu Ion Heliade-Rădulescu . Scriitorul cel mai caracteristic pentru evolutia culturii romane in prima jumatate a secolului al XIX-lea este Ion Heliade-Radulescu. Heliade a incercat balada fantastica Sburatorul. A studiat filozofia şi teologia la Blaj.(n. exponent al constiintei colective. Cel dintai ziar care avea sa dureze apare sub conducerea lui I. considerat cel mai important ctitor din cultura română prepaşoptistă. După revoluţia din 1848. 6 ianuarie 1802. epopeea eroica Mihaida si epopeea cosmogonica Anatolida sau Omul si fortele. a devenit imn revoluţionar . Ion Heliade Rădulescu învaţa limba greacă . Poemul său "Un răsunet". inimă şi literatură". participând în delegaţia Braşovului la întrunirea de la Blaj din mai 1848. în Moldova). el a devenit imnul României. Se afirma artistul-cetatean. operele sale având tentă patriotică şi de protest social. 16 noiembrie 1816 . într-o familie de ţărani. S-a născut în Bistriţa. Târgovişte . publicata in volumul al IV-lea al Curierului de ambe . Poezia „Un răsunet” cunoscută sub numele „Deşteaptă-te. filolog şi om politic român.d. 12 octombrie 1863) a fost un poet şi revoluţionar român din Transilvania. In tot cursul existentei.d. din istoria pentru începutul românilor în Dachia a lui Petru Maior (asemeni lui C. Mureşanu a muncit ca traducător la Sibiu. Alexandrescu. Balada Sburatorului. 27 aprilie 1872. membru fondator al Academiei Române şi primul său preşedinte. În 1862.a fost numit de Nicolae Bălcescu "Marseilleza românilor". Având sănatatea precară a murit în Braşov în 1863. ziarul se bucura de conducerea efectiva a lui Heliade. Negruzzi. a publicat în revista "Telegraful Român".

el povesteste intr-adevar pe marele cantaret al Nirvanei. pana la viitorul nemarginit si in anii veciniei. toata partea a doua a baladei desfasoara descrierea unui cadru din natura. orientarea catre prezent. dar aceasta. pe i langa neaparata conditie de a placea. Peste versurile lui Heliade pluteste nelinistea patrunsa de fiorii tragismului ce imbraca poezia in intregul ei. a experientei trecutului.sexe si in Curierul romanesc din 1844 este dedicata doamnei Anicuta Manu. Scriitorul afirma. a carei sete de iubire se consuma orb. prin notele pe care se desfasoara. ea se caracterizeaza deopotriva prin intelegerea psihologiei personajului. Finalul pluteste in fantastic si. se constituie ca efect al unei calatorii de tip romantic (cum se practica in Europa vremii de catre multi scriitori) pe la manastiri de pe valea Oltului. acest credo poetic devenit ideal estetic: "Eu sunt din numarul acelora care cred ca poezia. Si prin anumite trasaturi ale operei sale. Socotita in general cea mai reusita poezie a lui Heliade. a marii impacari." . Se resimte in finalul partii a doua o senzatie de impacare. alaturi de "Memorialul de calatorie". 1885) a fost socotit vreme indelungata drept un precursor al meditatiei eminesciene. La Cozia". in prefata volumului de "Poezii" din 1847. este datoare sa exprime [trebuintele societatii si sa destepte simtaminte frumoase si nobile. Momentul initial aduce marturia incarcata de framantare sufleteasca a tinerei fete. valorificarea traditiilor. Cu exceptia primei strofe. vibreaza oarecum tristetea resemnata a celui din urma impacarii. 1810 – d. poetul dand expresie estetica dezideratelor curentului impus de "Dacia literara": inspiratia din evenimente ale istoriei nationale. pentfu emancipare sociala si nationala. de altfel. care inalta sufletul prin idei jmorale si divine. conditie a existentei sale. fara obiective externe. Poezia "Umbra lui Mircea. prin nazuinta de a reda atmosfera de lunatism in care se consuma faptele si prin stapanirea tehnica a intregului material. se leaga puternic de mitologia populara Grigore Alexandrescu (n. S-a remarcat ca în „Sburatorul” se resimte influenta poeziei safice si pentru cine are in vedere violenta pasiunii tinerei fete apare cu totul justificata. care prin atmosfera ei de incantatie si lunatism face trecerea la momentul fantastic al baladei.

fara conotatii legendare: "Valurile. cu o soapta inecata. Calinescu). si tacerea misterioasa ce domnea imprejur predispunea sufletul la cugetarile melancolice care ne coprinsesera. imaginea Oltului.. Muntii varful isi clatesc". ca in artele plastice. aproape mit. se sfaramau de mal. Personificarea valurilor Oltului ("S-ale valurilor mandre generatii spumegate") este o sugestie heracliteana2 a curgerii marelui Timp. o descriere lirica a curgerii apei si a miscarii valurilor.„Umbra lui Mircea. Acelasi cadru natural.. in treacat. care. taranii eroilor.".. La Cozia” este o evocare cu accente de oda inchinata personalitatii lui Mircea cel Batran si o condamnare a prezentului strabatuta de suflul rationalist al ideii victoriei prin arte. vede solutii iluministe de ameliorare sociala: "Prin .. bazata pe un mecanism simplu al evocarii: impresia puternica a locurilor dezvolta viziuni poetice care dobandesc reprezentare onirica si transfigurari legendare.. in lirica romaneasca. Atmosfera de mister din strofa a II-a pregateste aparitia fantomei lui Mircea. veacurile trecute sunt ".. sta.. in care "cortina se ridica peste medievalisme fantastice". prin incapacitatea de actiune meliorista si mai ales prin persistenta conflictelor. vremi de fapte stralucite/ insa triste si amare" prin necontenitele razboaie.. Poezia este o meditatie romantica pe tema istorica. o zaresc. devenit de altfel motiv literar./ Iese... vine catre tarmuri. in vremurile moderne. in apropierea manastirii Cozia. nascatoare de fiori: "Este ceasul nalucirei: un mormant se desvaleste/ O fantoma-ncoronata din el iese.. aliteratia vocalei "w" creeaza o nota de infiorare lugubra." Antiteza se ilustreaza intre acele "vremi de fapte stralucite" si prezentul caracterizat prin "slaba-ne masura". trezind spiritul critic al poetului. solemna. "bici groaznec. Poezia incepe solemn. este surprins in doua ipostaze artistice: descriere proza in jurnalul de calatorie si meditatie poetica in versuri.. a razboiului... cu o descriere romantica a inserarii in preajma manastirii Cozia. care moartea il iubeste"./ Raul inapoi se trage.. infatisata intr-o miscare ampla. in "Memorialul de calatorie" intalnim. in preajma ei priveste.numele fondatorului desteapta suveniruri marete nutrite inca de zgomotul valurilor care uda inaltele ziduri si se inchina. numai schita cadrului. puternica presiune a faptelor istorice care isi cer dreptul la evocare: ". meditatia pe tema razboiului se conjuga cu speranta unor timpuri viitoare in care se va instaura Ratiunea universala: "Prin stiinte si prin arte natiile infratite/ in gandire si in pace drumul slavei il gasesc".. in versuri ample... In antiteza cu prezentul marunt. (G. poetul simte insa legatura cu trecutul.

pazitori ai faptelor marete ale istoriei. personificarea ampla. chipurile negre "se cobor". nordul enigmatic si mitic al crepusculului. "iese".El este intaiul versificator roman cu intuitia valorii acustice a cuvantului. Legendele au trezit un interes extraordinar prin patriotismul lor focos si prin strania lor muzica. Dimitrie Bolintineanu era fiul cutavlahului Enache Cosmad din Ohridaiar. care cauta cuvantul dincolo de marginile lui nationale si face din vers o singura arie. intrebarea obosita ce indica neasteptarea nici unui element turburator dau randurilor o cadenta de masinarie care vine din fanetismul psihic. 1872) Macedonia a dat literaturii romane inca de la inceput o contributie eminenta. mama sa era munteanca din Bolintin. Folosirea prezentului etern al verbelor. muschiul de pe zid. Asistam la o invazie treptata a elementelor fantastice. linia melodica a versurilor redand numai freamatul apelor in nesfarsita curgere: . printr-o gradatie inversa a fenomenelor epifanice.stiinte si prin arte natiile infratite/ in gandire si in pace drumul slavei il gasesc". terminatiunile nutronomice tate-bate. Vestitele versuri ”un orologiu suna noaptea jumatate/ In castel in poarta oare cine bate” sunt. fara asociatiuni. nu din ritmica exterioara a stihurilor . a Dunarii. Sincoparea cuvantului”orologii” spre a suna mai rotacizant. iluzia poetului se incheie. Poezia se incheie simetric. a marii. Bolintineanu e auditiv si mecanic si asta duce mai aproape de poezia moderna. Discursul poetic cumuleaza mijloace expresive diversificate. se infioara. noaptea este personificata. trezite la viata de sonurile inalte ale aparitiei. Are un foentism studiat care traduce ideea poetica direct. adresarea directa: "Sarutare. foarte bune versuri. nu fac decat sa creeze atmosfera unui cadru natural fantastic. marginit de spiritele strabunilor. "se misca". Bolintineanu ramane si azi un poet fragmentar remarcabil . umbra veche!". Dimitrie Bolintineanu (n. ale lumii transcendente: este "ceasul nalucirei". a raurilor si a dealurilor. peisajul redevenind identic celui initial. 1819 – d. "umbra intra in mormant". daca aungam nedreapta deriziune cu care au fost stigmatizate. poarta spre trecut se inchide. intoarcerea graduala in trecut presupunand o conjugare a tuturor fortelor naturale. "Si-ale valurilor mandre generatii spumegate/ Zidul vechi al manastirei in cadenta il izbesc". "-mpresoara".

comentariile asupra diverselor personaje si situatii istorice. devine caracteristica pentru o buna parte din lucrarile in proza ale scriitorilor pasoptisti. usor depistabile. ideolog al generaţiei de la 1848. spiritul pasoptist si-a pus si aici pecetea. Russo inaugureaza in literatura romana poemul in proza. Spre exemplu. descrierea naturii meleagurilor natale implica unele valori social-patriotice. raportarea concomitenta la cele doua elemente. Chişinău – d. De altfel.Cezar Bolliac sau Cesar Bolliac (n. E vorba de „un stil al participarii la istorie. 17 martie 1819. o forma exemplara a patriotismului” . peisajul si istoria. Al. De altfel. memorialist şi critic literar român (originar din Basarabia). digresiunile. eseist. prozator. tipărit anonim. constituind unul din aspectele specifice ale receptarii naturii in cadrul romantismului pasoptist. 23 martie 1813. in conformitate cu directiva “Daciei literare”. intr-o perioada ca aceea a pasoptistilor. Este autorul volumului Cântarea României. ocupa un loc imens in notele de calatorie ale lui D. Bolintineanu. pasoptistii valorifica istoria si legenda nu atat (sau nu numai) pentru pitorescul ei. asociand frumusetile naturii marturiilor unei istorii stravechi. in special pentru proza de calatorie. ale sentimentelor asociate acestuia.d. poet liric protestatar. dupa modelul clasic. Acesta se adreseaza generatiei sale. pentru a atrage atentia asupra meleagurilor patriei. Fără a revendica vreodată explicit . 25 februarie 1881) a fost unul dintre fruntaşii revoluţiei din 1848. promotor al studiilor arheologice şi gazetar român. cu numeroasele citate si indicarea stiintifica a sursei. 5 februarie 1859) a fost poet. caci dincolo de valorile intrinseci ale peisajului. Astfel. cat pentru rezonanta ei patriotica. indisolubil legate unul de altul. expresie a insasi angajarii autorilor lor sub semnul marilor evenimente ale epocii. Dar frecventa uneori batatoare la ochi a referintelor istorice incluse sau asociate descrierilor de natura nu ne surprinde. Bucureşti . Alecu Russo (n. In proza naratia alterneaza cu descrierea de peisaj.

ocolesc campurile". prezenta in acest fragment. Predominante sunt imaginile vizuale prin care sunt prezentate frumusetea padurilor. dumbravile. In felul acesta se accentueaza lirismul textului care. „frumoase padurile". in final. ca braie pestrite. in final isi face loc sentimentul de compasiune pentru destinul crud. ziua farmeca vazutul"). apar exprimate sentimentele autorului.această operă." care contine si invocarea adresata tarii. Lor li se adauga personificarea tarii careia poetul i se adreseaza direct („mandra mea tara"). Toate aceste imagini sunt realizate prin intermediul unor epitete („padurile si dumbravile spanzurate". raurile. seninul cerului.. aspru al tarii. in antiteza cu minunatiile naturii: „Pentru ce zambetul tau e asa de amar. cerul senin. modul de expunere dominant este descrierea prin care autorul zugraveste frumusetile patriei. este in al treilea rand. mandra mea tara?." O alta trasatura a descrierii.) sau enu-meratiile („dealurile. semetia muntilor sau cursurile unduioase ale raurilor. campurile"). cerul. are deopotriva in vedere dealurile. „limpede si senin cerul" etc. In primul rand. „se inalta trufasi". . Alecu Russo inaugureaza in literatura romana poemul in proza. atinge cote maxime prin interogatia retorica „Pentru ce zambetul tau e asa de amar. Acesta se adreseaza generatiei sale. ca in orice descriere literara. iar „raurile.. ca braie pestrite"). procedand la o privire panoramica de ansamblu asupra peisajului tarii. muntii.) sau al unei comparatii („raurile. muntii. Toate aceste elemente sunt privite intr-o stransa legatura. raurile si campurile. padurile si dumbravile. pentru a atrage atentia asupra meleagurilor patriei. „limpede senin cerul" etc. asociand frumusetile naturii marturiilor unei istorii stravechi. De aceea. prezenta imaginilor artistice realizate printr-un limbaj poetic adecvat. avand notele specifice acesteia. In al doilea rand. Aceasta este o descriere literara.. deosebit de puternice. caci padurile si dumbravile stau „spanzurate de coastele dealurilor". dragostea si admiratia sa fata de frumusetile patriei fiind neretinute.. a furnizat unul dintre cele mai cunoscute litigii de paternitate literară din istoria literaturii române. inversiunile prin care se insista asupra aspectului edenic al naturii romanesti („verzi sunt dealurile". Alecu Russo este cunoscut in literatura romana mai ales prin poemul „Cantarea României” . verdele dealurilor. padurile. mandra mea tara?. Toate elementele acestui incantator tablou farmeca deopotriva in timpul noptii si al zilei prin armonie sonora si prin colorit („noptile tale incanta auzul.

Nicolae Bălcescu (n. intre a-i da caracter de opera stiintifica sau a-i imprima patos de poem eroic. adancimea si vigoarea simtirii. (. de pilda. in centrul admiratiei lui Balcescu sta marea actiune a lui Mihai Viteazul pentru a fi realizat "unitatea nationala".. iar nu ca un capitol de istorie biografica". in conditiile cresterii avantului patriotic pentru cucerirea independentei nationale. avand o minutioasa baza documentara. Titlul. Sunt de aceea impresionante.d. in articolul Balcescu si urmasii sai.. Xenopol. 29 noiembrie 1852) a fost un istoric. meritul literar al scrierii lui Balcescu este foarte mare.). colorile cele vii sub care infatiseaza intamplari si care te fac sa crezi ca le-ai vazut candva (.. avantul si generozitatea ce au inspirat-o. scria in revista Convorbiri literare: "Pentru noi. in urma actiunilor . cum intituleaza el cartea a IV-a. lupta reluata sub conducerea lui Mihai Viteazul.Tocmai prin acest lirism si prin limbajul poetic folosit fragmentul dat isi intregeste celelalte note caracteristice unei descrieri literare.. deci stiintifica. patriotismul inflacarat (. de cugetator si de revolutionar. iar pe romani ca pe "niste uriasi". dat de Balcescu lucrarii.. arata ca "el a conceput-o ca o etapa a istoriei poporului. "Glorioasa campanie" din iarna anului 1595 el o socoteste de aceea "fara asemanare in istoria luntii". aceasta lucrare a fost salutata cu entuzi¬asm de Minai Eminescu. cea mai intinsa si mai insemnata dintre operele istorice ale lui Nicolae Balcescu. „Romanii supt Mihai-Voievod Viteazul”. scriitor şi revoluţionar român. in procesul elaborarii lucrarii. Rezultatul a fost o veritabila creatie artistica ale carei mijloace stau intr-o stransa legatura cu pozitiile autorului: de istoric. D. Se stie. Publicata in volum abia dupa douazeci si cinci de ani de la moartea lui Balcescu. Cugetarile inalte si drepte care dau viata si interes la fie¬care pas povestirii sale. o limba curata. iar istoricul A.. Opera sa va evoca artistic faptele din trecut. de catre Alexan dru Odobescu. ca auto¬rul a oscilat.un simbol al ideii de unire. Statul infaptuit de vitea¬zul voievod. Paginile cartii sunt pline de admiratie pentru lupta eroica a romanilor pentru apararea tarii si eliberarea ei de sub jugul turcesc. romanii. deci in 1877. al Ardealului si a toata Tara Moldovei" .. care vedea in bravul domnitor Mihai Viteazul.. Istoria romanilor supt Mihai Voievod Viteazul.). isi are geneza in crezul politic al revolutio-narului de la 1848. cel ce s-a intitulat intr-adevar "Domnul Tarii Romanesti. in aceasta opera.) toate aceste insusiri fac din Istoria Iui Mihai-Voda Viteazul un cap-de-opera in limba romana". 29 iunie 1819 ..

care este un pamant romanesc. adica a dominatiilor straine. justificand astfel. in toata aceasta parte. constituind chiar inceputul acesteia. intr-un stat national unitar. iuflul patriotic. Sa observam ca aceasta este ampla. cu perioade. emotionand si convingand in acelasi timp. Balcescu.intreprinse pentru stapanirea Transilvaniei (1599) si a Moldovei (1600) este considerat. deci si lui Nicolae Balcescu. in -spri¬jinul celor afirmate. Unitatea nationala. patosul dublat de argumente stiintifice. dar. actiunea lui Mihai Viteazul pentru cucerirea Ardealului. Ea nu este incarcata de arhaisme. cadere naturala de apa). iar pe romani i-a strans. cu care Balcescu dovedeste continuitatea poporului roman pe aceste meleaguri. iar N.iunie 1600). fara sa fie intortocheata. "pre" este pastrat in limba poporului si-n limba cronicilor. Au rezultat trei pro¬pozitii. ca niste valuri proptitoare. "se pravalesc in cataracte" (termenul insemnand cascada. "spaimanteaza". se desfac. . ici-colea. mai multe siruri de dealuri nalte si frumoase. iar imaginii. /care varsa urmele lor de zapada peste vai si peste lunci"/". Unitatea nationala. / si dintr-insul. adica prin arta de a vorbi frumos. Prin paleta bogata de procedee artistice din fragmentul Ardealul. din care primele doua sunt principale. Istoria romanilor supt Mihai Viteazul este o capodopera a literaturii noastre din secolul al XlX-lea. adaptand neologismele la spiritul limbii: "armonizand impreuna". Asadar. este fraza lui Balcescu. el a rezultat din nazuinta poporului "d-a se mantui de sub stapanirea strainilor". pentru prima data. putere de evocare. tocmai pentru a da actiunii cursivitate si dinamism. marete pedestaluri inverzite. subordonatele intercalate (minus atributivele) sunt evitate in general. ceea ce autorul a izbutit cu prisosinta. si prin maiestria argumentatiei. (aprilie 1599 . Sunt evidente. Balcescu il foloseste si el asociind constructiile vechi cu termenii moderni. de Balcescu. Limba operei lui Balcescu are atributele limbii literare. in vremea aceea. Prin toate aceste procedee. in raport de coordonare. din punct de vsdere politic. iar a treia este subordonata atributiva. trateaza evenimentele care l-au ridicat pe viteazul domn in culmea gloriei sale. unele cuvinte par invechite astazi. Fragmentul (intitulat impropriu Ardealul) face parte din cartea a IV-a. Este vorba de stilul retoric. de exemplu "ziduri proptitoare". intinzandu-se pana in centrul ei. o expresie a unitatii nationale. aveau putere de circulatie. Un ultim argument. specific scriitorilor romantici pasoptisti. autorul a urmarii convingerea cititorilor. toata aceasta tara. Este stilul caracterizat prin elocventa. cartea a IV-a. Sa exem¬plificam prin fraza: "Un brau de munti ocoleste precum zidul o cetate. "cap d-opera" pentru "capodopera". dar si prin frumusetea stilului si a limbii.

trecuta apoi la Patosti in podgoriile Odobestilor si numele care era mai mult o porecla arata ca stramosul a fost « negru » la fata « smolit »cum era si Costache. » Amintirile lui sunt adevarate. grec. Costache Negruzzi Singurul lucru cert cu privire la familia lui este ca era razeseasca sau in orice caz de mica boieri si ca se afla mila si prin urnare dupa obiceiul vremii si in slujba logofatului Bals de la Trifesti de vreme ce in 1822 paharnicul Dinu Negrut si cardarul Gheorghe Negrut erau lasati prin diata epitropi ai copiilor mai sus numitului boier. este "un mesianic pozitiv". Negruzzi a tradus si prelucrat piese de renume « Muza de la Burdujani »un actor joaca trei roluri de indragostit-italian. ci un om cu o extraordinara memorie vizuala. Familia ar fi fost din Ireavca . Ghica isi presara corespondenta cu anecdote. Era inrudit si cu Dudestii si cu Vacarestii. in folosul nepotului acestuia Draganescu. O istorie este folosita de 2 ori in imprejurari diferite si mai multe amanunte s-au dovedit false.pe langa cucoana Caliopi Busuioc spre a o comprom ite in ochii lui Mos Trohin . pentru care slabiciunea unchiului e o piedica la proiectele sale de casatorie. Ghica reconstituie totul. luate de sus. In anul 1835 pe cand se afla la Paris il cunoaste pe V. mobileir. costumatie. Calinescu.unul dintre artistii desavarsiti din epoca sa. Stiind ca lumea il face haz. gesturi. Alecsandri. neamt. Concurenta indragostitilor de natiuni felurite e un vechi truc al teatrului italian intrebuintat si de Goldoni. este fiul banului Dimitrie zis Tache Ghica si al Mariei Campinaru. . a carui stiinta era de-a invata pe greci a nu uita. fara a da impresia ingramadirii erudite. arhitectura. pus pe detalii nu trebue sa se puna temei. Ion Ghica Descendent de domni. La indemnul acestuia Ion Ghica realizeaza cea m ai valoroasa opera a sa : « Scrisori catre Vasile Alecsandri » care au aparut in 1884 in Convorbiri literare. Pentru nevoile tanarului teatru national. O scrisoare incepe asa : « in Grecia vestita se ivise un sarlatan mare. nascut la 16 august 1816 in Bucuresti. cum il considera G. caci el nu este arheolog.

C. Deparateanu. Dumitrescu. incercarile „dramatice” ale epocii (multe dintre ele ramase nepublicate. In general. Pelimon. Baronzi.) sunt putin valoroase din punct de vedere artistic. o drama istorica. Istrati. chiar si cele ale lui D. G. C. I.Dramaturgia este reprezentata de Vasile Alecsandri. V. sau prin "Despot-Voda". prin "Iorgu de la Sadagura". Aricescu. Maniu. prin ciclul "Chiritelor". Halepliu. dar si cele ale lui N. Al. Al. D. in care micul provincial este satirizat intr-o maniera ce-1 precede pe Caragiale. . scriitorul ironizand tendinta de a imita Occidentul. Bolintineanu etc. dar ele prezinta interes pentru istoria constituirii acestui gen in literatura romana si au meritul de a fi veritabile documente si marturii ale vremurilor trecute.

Ea îl îndeamnă pe Bârzoi să obţină funcţia de ispravnic. ca s-o poată vedea pe Luluţa şi să intre în casă. A treia oară vine îmbrăcat ca actriţă. In Dacia literara (1840) publica Buchetiera de la Florenta . dar care moşteneşte o avere importantă. „Chirita” . A doua oară vine îmbrăcat ca brişcar (vizitiu) şi se preface că are o pricină cu Bârzoi. ca prin abuzuri să se îmbogăţească. Chiriţa este căsătorită cu Bârzoi. Debuteaza cu nuvela Buchetiera de la Florenta in Dacia literara (1840) „Chiriţa în provincie” are ca tema critica instituţiilor şi moravurilor societăţii feudale. Nasterea acestuia a fost romantica. Prapasirea(1844). El află de felul. ca semn că-l acceptă. Atunci Luluţa. In timp ce se afla in Paris. Scria si poezii dar acum activitatea cea mare este in teatru. surprinde modul de viata. De aceea Chiriţa vrea să-l căsătorească pe Guliţă. El îi face curte Chiriţei şi aceasta-i dă portretul. Cativa ani. Fugind de razmerita inspre muntii Bacaului. Aceasta însă îl iubeşte pe Leonaş. comedie de moravuri . fiindcă la ispravnic nu se intră cu mâna goală. moravurile unei epoci. care se deghizează în ofiţer şi pretinde să locuiască în casă. Alecsandri se dedica literaturii cu pasiune. care se preface că a înnebunit. un răzeş mai înstărit. băiatul ei cam lipsit de minte şi de educaţie. În faţa invitaţilor chemaţi la logodna lui Guliţă cu Luluţa. Subiectul este comic şi critică arivismul micilor boieri rurali. Autorul apare in mod indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor. cu Luluţa. În casa ei locuieşte Luluţa.Vasile Alecsandri S-a nascut la 21 iulie 1821. care-şi dau aere de nobili. « Farmazonul din Harlau » « Cinovnicul si modista » « Iorgu de la Sadagura » sunt intre primele piese. „Chirita” este structurata pe doua acte . mama il nascu in caruta fiind pazita de departe de patru slugi inarmate. Chiriţa şi Bârzoi sunt nevoiţi să . o nepoată orfană. Alecsandri s-a imprietenit cu Ion Ghica si alti munteni veniti si ei tot la studii. să adune o avere importantă şi să intre în rândul boierilor. în care trebuie să cumpere un curcan şi să-l dea ca plocon. De aceea vrea să parvină. îl recunoaşte şi cere să fie logodită cu actriţa.

ori direct de catre alte personaje. aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule. Chiriţa este tipul arivistului. Chiriţa 1-a adus în casă pe musiu Şarl. subiectul sunt luate din viaţa socială. mesianism utopic si national. Bârzoi este tipul ispravnicului abuziv. incultura. fiindcă Leonaş a obţinut funcţia de ispravnic. Acesta surprinde multe dintre deficientele unei societati in plina transformare in ‘Balta Alba’. Opera “Chirita in provintie” se incadreaza in specia comediei. Formele comicului sunt umorul si ironia. iar caracterizarea personajelor se face in mod indirect. Pasoptismul literar s-a manifestat intr-o juxtapunere de curente literare. directii estetice si stiluri. scriitorul cel mai complex al epocii. cu scopul de a le indeparta. starnind rasul. comicul de moravuri – ipocrizia . Ca moduri de expunere. le da viata. conflictul. utilizarea calcului lingvistic (utilizarea mot-a-mot a expresiilor si locutionilor) . realism. plina de luciditate intalnita de V. fripturision) . la limita caricaturii. Exista si o alta zona a prozei. Alecsandri. critica. ‘Borsec’. Comicul este mijlocul prin care autorul realizeaza critica aspectelor abordate. coexistand laolalta elemente iluministe cu cele de neoclasicism. Chirita . Opera aceasta este in primul rand o comedie de moravuri. dar mai ales in ‘Istoria unui galban’. ironica. snobismul. şi o şantajează pe Chiriţa cu portretul. ca să-i înveţe franţuzeşte pe ea şi pe Guliţă Comedia este realistă prin spiritul critic. furculision. Gulita. starnesc rasul. prin vorbele. autorul foloseste dialogul si monologul. Leonaş este tipul tânărului inteligent. deoarce autorul satirizeaza cu sarcasm intamplari. acida. folosind comicul ca principal mijloc artistic. comicul de character – personajele sunt ridicule prin contrastul dintre esenta si aparenta . Mijloacele de realizare a comicului sunt variate : comicul de limbaj – personajele vorbesc o franceza modernizata ( musiu Sarl. gen de proza in care situatiile si personajele. prin faptul că eroii. umanism. toate in .accepte căsătoria dintre Leonaş şi Luluţa. faptele si gandurile lor. O alta modalitate o constituie indicatiile scenice prin care autorul isi “misca” personajele. comicul de nume – cele mai multe sunt diminutive – Luluta. coruptia. utilizarea unor neologisme cu forma gresita sau cu sens gresit .

sunt satirizate aspecte din viata sociala. Prin urmare. In nimele aceleiasi specificitati nationale. "Manoil" si "Elena". speciile si temele literare se diversifica: sunt abordate momente din istoria poporului roman. in "Fiziologia provintialului". cu constiinat clara ca existenta acesteia e o conditie pt pastrarea identitatii nationale. a avut un caracter hibrid. Doctrina literara. de Dimitrie Bolintineanu. educativa. de Vasile Alecsandri. de Nicolae Balcescu. pronuntandu-se in problema neologismelor. fiind vorba de repercursiunile in constiinta a proceselor majore ceea ce agita viata materiala a oamenilor. cu convingerea ca realitatea are un sens unic. nationala. ea avand si dificila sarcina de a forma un public. de Mihail Kogalniceanu.Scriitorii de seama au aparat principiul fonetic in ortografie si. in aprecierea aceluiasi critic literar. Potrivit lui Paul Cornea. de Costache Negruzzi. dupa cum il caracterizeaza George Calinescu. care se cere descoperit prin cuvant. la totalitate si determinare. de Costache Negruzzi.la un frumos etern. prezinta "destinul unui domnitor infernal ca Richard al III-lea". ecletic. Trecerea de la o epoca la alta se savarseste adesea pritr-o miscare de pendul.formele romantismului. au adoptat principiul imprumutului moderat. ca si cum continutul de exprimat nu ar mai incapea in formele artistice existente si ar impune descperirea unor modalitati de a scrie diametral opus. proza devine lirica. este un "sistem narativ pe principiul «Decameronului»".conform personalitatii fiecaruia. In aceasta incercare de renovare radicala unii au vazut o manifestare de ordin psihologic. in "Romanii supt Minai-Voievod Viteazul".in limitele necesitatilor impuse de dinamica sociala si culturala.de a-l modela conform idealurilor social-politice ale momentului. Pe ansamblu. apar romane cu teme romantice: "Tainele inimii". Explicatia este si de natura sociala. s-a dus batalia pt o limba unitara. in descendenta celui francez. "descrierea religios inspaimantata a unei Romanii de o maretie salbatica". cata a fost. iar "Romanii supt Minai-Voievod Viteazul" este.dar asta nu i-a impiedicat sa aspire. "Calatorie in Africa". Intelegerea rolului poporului in istorie este principala deosebire dintre conceptia istorica cronicareasca si cea a scriitorilor epocii pasoptiste. de Alecu Russo.literatura pasoptista s-a dovedit a fi democratica. "Alexandru Lapusneanul". ce incepuse deja a se afirma ca un curent literar modern. prin "Cantarea Romaniei".dorinta intima a artisului de a birui inertia si a se diferentia prin originalitate. .

de marile sisteme de gândire ale romantismului. întoarcerea în natură etc.Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici. Introducţia formulează teoria specificului naţional al literaturii şi relevă necesitatea selecţiei operelor după criteriul valoric. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX. cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin. prin Charles Baudelaire sau Stephane Mallarme. dispariţie! Programul.. Dacia literară. au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu. socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. 46 de volume. creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat. Este prima revistă cu un program cultural clar articulat. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române. gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională. căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani. Reflectă preocupările intelectuale şi sensibilitatea unei epoci. și-a asimilat viziunile poetice occidentale. Botoșani . stabilit în Introducţia semnată de Mihail Kogălniceanu. Periodicul a apărut la 19 martie 1840 şi a fost interzis la 23 august. și a lucrat ca redactor la Timpul. aproximativ 14.. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu. sub redacţia lui Mihail Kogălniceanu.. ziarul oficial al Partidului Conservator. publicaţie apărută la Iaşi. preciza că va evita politica şi se va ocupa numai de literatura scrisă de românii de pretutindeni. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european. acelaşi an. în ședinta din 25 ianuarie 1902. în jurul orei 4 dimineața. poezia europeană descoperea paradigma modernismului. Poetul avea o bună educație filosofică. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea. în 1840. Nu a fost „reabilitat” decât în 1990. În 17 iunieEminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București. de filosofia antică. la 150 de ani de la.000 de file. n. nostalgia regresivă pentru copilărie.[3] Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. de la Heraclit la Platon. melancolia și cultivarea stărilor depresive.. de teoriile lui Arthur Schopenhauer. opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale. la îndemnul lui Titu Maiorescu. 15 iunie 1889. iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. București) a fost un poet. 15 ianuarie 1850. crearea şi . poetul a murit..d. stimulator şi astăzi. În data de 15 iunie 1889. prozator și jurnalist român. Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure. plan nefinalizat pînă la urmă) și de teoriile lui Hegel.

În această etapă predomină caracterul polemic. numită și "etapa ieșeană". Printre colaboratori: Vasile Alecsandri. Vasile Pogor și în special Titu Maiorescu. Vasile Burlă.1874 Prima etapă. întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare. se mută la București. Este epoca în care se elaborează principiile sociale și estetice ale “Junimii”. Teodor Vârgolici. dar și aceea în care. în anul 1863. anul în care Titu Maiorescu. Perioada 1863. cu Bogdan Petriceicu Hașdeu și cu revistele din București. duse nu numai de Maiorescu. spre creaţia populară. Junimea Junimea a fost un curent cultural și literar.a. Alexandru Donici ş. o tipografie si un sistem de librarii. purtate cu latiniștii și ardelenii. aceea a luptelor pentru limbă. dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române. Petre Carp. cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Theodor Rosetti. spre peisajul natural şi social al patriei.promovarea unei literaturi originale fiind posibilă prin îndreptarea poeţilor şi prozatorilor spre trecutul istoric. se întinde de la întemeiere. Constantin Negruzzi. Alexandru Cihac. ”Junimea” n-a fost atât o societate. devenit ministru al Instrucțiunii publice. până în 1874. dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi. Este vremea în care “Junimea” provoacă cele mai multe adversități. Grigore Alexandrescu. prin . dar și în acțiuni colaterale de Gheorghe Panu. Junimea mai inseamna si un cenaclu literar. Alexandru Lambrior. prin succesul polemicilor ei. Gheorghe Racoviță. Alecu Russo.

. știință și cultură. Goya creează un joc de lumini și umbre care accentuează situația dramatică reprezentată. O pictură cu tematică neoclasică precum Saturn devorându-și fiii. unde Vasile Alecsandri a citit Fântâna Blanduziei. Perioada 1874-1885 Între anii 1874 și 1885 urmează a doua fază a “Junimii”. Slavici.Despot-vodă. Arte Plastice Conform lui Giulio Carlo Argan în opera sa Artă modernă. Pe când neoclasicimul caută idealul sublim. în diversele locuințe ale lui Maiorescu și în cele din urmă în armonioasa casă din strada Mercur. sub o formă obiectivă. deci. aureola prestigiului începe să se formeze în jurul ei. prin subiectivizarea lumii exterioare. apărute în aceeași perioadă în Convorbiri literare împreună cu operele lui Vasile Conta și Ion Creangă. prezintă o serie de emoții pentru spectatorul pe care îl face să se simtă nesigur și speriat. epoca în care ședințele din Iași se dublează cu cele din București. Este perioada de desăvârșire a direcției noi. de exemplu. Este perioada de glorie absolută a revistei. Primele manifestări romantice în pictură vor apărea când Francisco Goya începe să picteze la pierderea auzului. În paginile revistei apar operele marilor clasici: Eminescu. Caragiale. prin idealizarea realității. Deși Goya a fost un pictor academic. precum și ale altor personalități din primul rang în artă. romantismul va ajunge mult mai târziu la Academie.adeziunea lui Vasile Alecsandri. prin descoperirea lui Mihai Eminescu. Creangă. romantismul face același lucru. Cele două mișcări sunt legate. Caragiale a citit O noapte furtunoasă. romantismul și neoclasicismul sunt pur și simplu două fețe ale aceleași monede.

paradisurile artificiale și naturalețea în aspectul său rudimentar. Artistul se plasează metaforic ca un revoluționar din vârtej. intuitiei. i-au inspirat pe anumiți artiști ai romantismului. romantismul este o miscare literara. insa moartea sa prematura lasa o opera destul de putin intinsa. Sensibilitatea romantica refuza orice constrangere rationala si moralizatoare (asa cum este cazul neoclasicismului) si lasa un loc important irationalului. de neprimitor și de sălbatic va reprezenta o altă caracteristică fundamentală a romantismului. singuratatea sa in fata viziunii lor si sentimentelor sale. deși vedea evenimentele cu o anumită rezervare (reflectând influența burgheză asupra romantismului). Theodore Gericault (1791-1824). este primul pictor romantic francez. Pictorul englez William Turner a reflectat acest spirit în opere precum Furtună pe mare unde apariția unui fenomen natural este folosit pentru atingerea sentimentelor menționate mai sus. fantezia. pictură de William Turner Căutarea de exotic. Tabloul său Libertatea conducând poporul reunește vigoarea și idealul romantic într-o operă care este compusă dintr-un vârtej de forme. In Romantism apar pictura istorica si o noua conceptie a peisajului. "Pluta Meduzei". trairii. Exprimarea senzațiilor extreme. El realizeaza izolarea artistului in lumea sa interioara. Tema este dată de revoluționarii de la 1830 ghidați de spiritul Libertății (reprezentați aici de o femeie purtând drapelul francez). care picta în maniera lui Claude Lorrain. este inspirata dintr-o . folosind figuri mai mici au ales pictura istorică. cum ar fi Salvator Rosa. La inceput. artist baroc târziu cu elemente romantice în picturi Promovand lirismul. cultul naturii. libertatea de expresie. poate cea mai inspirata lucrare a sa.Francezul Eugène Delacroix este considerat a fi pictor romantic prin excelență. pentru ca apoi sa-si puna amprenta si asupra picturii. The Fighting Téméraire tugged to her last Berth to be broken. Aceasta este probabil opera romantică cea mai cunoscută. lansarea în „aventuri” și îmbarcarea în nave cu destinația polilor. de exemplu. Alții. instinctului. acest curent apare ca reactie impotriva clasicismului.

peisajul romantic este pus in valoare de John Constable (1776-1837).París (Francia). preocupat de variatiile luminii si ale atmosferei. iar folosirea contrastelor cromatice. Museo do Louvre . . Orphan Girl at the Cemetery In Anglia . El influenteaza peisagistii romantici francezi si. bogatii) sunt distruse sub ochii sai. Eugene Delacroix (1798-1863) este reprezentantul major al romantismului. Atitudinile personajelor sunt contorsionate. A balsa da Medusa. el cauta sa transpuna in pictura starile de spirit si referintele literare care caracterizeaza aceasta miscare. de umbra si lumina servesc la exprimarea tragediei care are loc. indirect. pe impresinisti. sclavi.intamplare reala pe care Gericault o trateaza cu un exceptional simt al tragicului. O lucrare grandioasa este "Moartea lui Sardanapal": ultimele ore de viata ale regelui sunt ilustrarea unui dezastru in care cele mai pretioase bunuri (femei.

Abandonarea aproape totala a orcaror referinte la real il face sa apara ca un precursor al impresionalismului "Incendierea Parlamentului". temele sale de predilectie fiind peisajele si ruinele. evidentiind relatia om-natura. sub o lumina rece. Pictura lui Casper-David Friedrich (1774-1840) este reprezentativa pentru romantismul german. parca miscatoare. . dand o viziune onirica si fantastica metamorfozelor colorate ale luminii si spatiilor.William Turner (1775-11851) este atras si el de peisaje. pe care le picteaza.

așa cum a fost cazul cu muzicienii și compozitorii perioadelor anterioare. Libretul lui Lorenzo Da Ponte scris pentru Mozart prin muzica elocventă transmite un nou sens al individualității și a libertății. Haydn și Beethoven cei trei „compozitori romantici” și Ludwig Spohr a folosit termenul de „bun stil romantic” pentru părți din Simfonia a V-a a lui Beethoven. campion al libertății. iar dirijorii au început să apară ca figuri importante. retrăgându-i dedicația simfoniei Eroica. Noua generație de muzicieni a creat virtuozi. Mozart și Haydn sunt considerați compozitori clasici. și după cele mai multe standarde. în funcție de sensibilitatea audienței provenind din clasa de mijloc.A.T. nu coincide cu această interpretare modernă. Beethoven reprezintă începutul perioadei romantismului muzical. mergând în turnee de concerte ca de exemplu Paganini și Liszt. sau elementele sângeroase ale unora dintre operele din perioada revoluției franceze. lucru mult mai frecvent decât să fie patronat de un aristocrat al curților imperiale. În cultura muzicii contemporane. Începutul secolului al XX-lea.[7] Principali reprezentanți ai romantismului în muzică: Robert Schumann. romantism poetic Johannes Brahms Frédéric Chopin Hector Berlioz . Generația romantică l-a privit pe Beethoven.Muzică Deși termenul de „romantism”. care în calitatea lor de persoane publice își făceau carieră ca soliști. În 1810 E. muzicianul romantic a urmat o carieră publică. Hoffmann i-a numit pe Mozart. și se utilizează în muzică în sens enciclopedic. a dus la faptul că secolul al XIX-lea se numește "Era romantică". Contrastele și emoțiile sporite ale mișcării literare germane Sturm und Drang par a fi un precursor al romanului gotic. ca artistul lor ideal și eroic. ca apoi să-l conteste pe împăratul Napoleon. aplicarea contemporană a termenului de „romantic” pentru muzică. se aplică atunci când vorbim de muzică în perioada aproximativ de la 1820 până în jurul anului 1900. Din punct de vedere tehnic. datorită faptului că sensul s-a rupt decisiv de trecutul muzical. care a dedicat mai întâi o simfonie Consulului Bonaparte. de a căror abilitate de interpretare a muzicii tot mai complexe depindea în mare măsură calitatea redării.

Ave Maria. izgonirea. . tatăl începe ocupaţiile (canto. a trăit doar 31 ani. Este compusă în perioada de înflorire a talentului său 1822 şi are aşa denumire deoarece conţine doar două părţi. Serenada. trecutul poporului.: Regele pădurii. Observînd capacităţile muzicale. Cîntecul ocupă locul central în creaţia lui ex.Carl Maria von Weber Franz Liszt Richard Wagner Piotr Ilici Ceaikovski Romantismul muzical. toate fiind pe versurile lui Göte. Trăsăturile caracteristice a romantismului muzical sunt: real – ideal. Apogeul creaţiei lui a fost considerată Simfonia Determinată h-moll. Margareta la torcătoare. compozitor austriac. istovirea forţelor fizice şi spirituale. Frumoasa morăriţa. Corul bisericesc contribuie mult la dezvoltarea lui muzicală. natura. a) pe prim plan apare omul cu problemele lui vitale. singurătatea. Toate temele au caracter cantabil. insuccese. Muzica se caracterizează printr-o expresivitate emoţională. curent artistic ce s-a format la sfîrşitul secolului XVIII – începutul secolului XIX. mai întîi în literatură apoi în muzică. cauza fiind o viaţă plină de lipsuri. conflictul dramatic. comic – tragic. toate creaţiile au rămas neterminate. Franz Schubert (1797 – 1828). pian). b) concret şi expresiv apare tabloul naturii. Vis de primăvară. Prima lucrare compusă a fost Fantezia pentru pian. vioară.

Primeşte o educaţie decentă. Prima sa creaţie a fost la 7 ani Polonezul în g-moll şi primul concert în Varşovia. muzician. Ceva mai tîrziu 2 concerte pentru pian cu orchestră. În 1828 a fost organizat primul şi ultimul concert al lui. avînd un succes impunător. rondoul în stil cracoviac. piese teatrale. mama (pian – voce). În 1832 primul său concert cu . îl învaţă să cînte la pian. un om cu mare amor propriu. Lipsa de mijloace materiale influenţează negativ asupra sănătăţii lui. Muzica a fost pentru el şi prieten şi refugiu. În 1826 – 1828 apar creaţiile în c-moll şi variaţiuni pe tema lui Mozart. al doilea în e-moll. urma imediat următoarea. În 1844 efectuează o călătorie la Moscova şi Sankt-Petersburg. fantezie pe teme poloneze. Paralel avea abilităţi (compunea poezii. Pe monumentul de la cimitirul din Viena este scris „Moartea a înmormîntat aici o comoară bogată. poseda limbi moderne. Ocupaţiile sistematice le începe de la 6 ani. o formare performantă a fost întîlnirea cu F. Robert Schumann (1810 – 1856) compozitor german. poet. Primele ocupaţii le face cu părinţii. Diverse creaţii le-a compus în lipsa instrumentului muzical aceasta continuă capacităţile lui muzicale desăvîrşite. această evoluare îl defineşte pe Schumann să se dedice complet muzicii. un om solid şi pedant. minimă atenţie îi acordă muzicii. primul în f-moll. desena caricaturi. Paganini. În acest compozitor s-au întruchipat trei trăsături. în Frankfurt pe Maine îl ascultă pe N. Frederic Chopin (1810 – 1849) compozitor şi pianist polonez. dar şi mai splendide speranţe”. Ţara ce devine a doua patrie a lui a fost Franţa. Chopin. În 1830.I parte allegro moderato II andante con moto. tata (viară). compozitorul se îmbolnăveşte de tifos. La 12 ani îşi începe ocupaţiile cu Ioseph Elsner. avea o mimică foarte bogată). A fost o persoană foarte perseverentă finisînd o creaţie. Kuntş. cu profesorul Voiţeh Jivnii. dar părinţii îl orientează spre juridică „rece şi uscată”. unde îşi găseşte înţelegere şi compătimire. dar sfîrşitul a venit pe neaşteptate. şi nu peste mult timp apar primele simptome a „geniului posomorît” (suferea de insomnie şi avea o frică mare de moarte). organismul slăbit cedează. Prima lucrare a fost piesa instrumental-corală. critic.

scherţourile 2. Inima lui a fost adusă în Varşovia unde se păstrează în biserica „Sfintei Cruci”. dar totodată a adus suferinţe enorme şi moartea grabnică. Balada în F-dur. încât arhitectura castelului să corespundă exact caracterului și minții sale care explora neobosit trecutul. Bach. 3. În 1838. S. În acest scop a folosit . 4. Polonezul A-dur. V. La mijlocul secolul al 18-lea Horace Walpole și-a construit castelul Stawberry Hill astfel. frumuseţea şi finalul bine determinat al lui W. ei cu copii pleacă pe insula Maiorca. impresionism. Creaţia lui: Mazurca în C-dur. Preludiu e-moll. concertul în f-moll şi variaţiuni pe tema lui Mozart. Înmormîntarea a fost transformată într-o manifestaţie grandioasă unde se interpretează Requiem a lui Mozart de toţi muzicienii Parisului. Sonata în h-moll. expresionism. Dar bagajul de creaţii în portofoliul compozitorului se îmbogăţeşte vizibil: 24 preludii. dar călătoria a fost întreruptă de hemoragie în tuse. Logica şi severitatea lui I. Romantismul muzical dă naştere la noi curente: verism. Se retrag într-o mănăstire un timp unde sănătatea se ameliorează. Beethoven în permanenţă slugea ca pildă. dramatismul şi dezvoltarea puterii simfonismului lui L. Mozart. Relaţia cu Jorj Sand trece într-o dragoste deosebită. A. Plecarea în Anglia face ca sănătatea sa să se agraveze din cauza climei. Elementul deosebit din stilul lui Chopin a fost „Rubato” – grăbirea sau încetinirea în cadrul tactului. face ca talentul lui să înflăcăreze. Nocurnul în f-moll şi Studiul în F-dur. După reîntoarcerea în Franţa a mai trăit un an aflîndu-se în compania surorii sale.programul Polonezul pentru şase piane. Romantismul în arhitectură Romantismul în arhitectură nu are caracteristici de stil sine stătătoare.

a Orientului Apropiat. simetria. stabilitate. Ca reactie. canonic. adăugând apoi elemente din arhitectura maură și bizantină. Apoi a apărut un alt curent care folosea elemente din arhitectura indiană. La expoziția mondială din 1851 Joseph Paxton proiectează Palatul de cristal din Londra din fontă și sticlă. certitudini cu valabilitate globala si eterna. care atinsese un apogeu al decorativismului. Primul care a lansat pledoaria pentru legitimitatea subiectivitatii a fost Claude Perrault. ca o reactie fie la clasicismul rigid si lipsit de fantezie. care la acea vreme era încă o curiozitate. apoi Tower Bridge. Astfel a fost construit la Londra Houses of Parliament după proiectele lui Charles Barry. echilibru. Clasicismul viza frumusetea vazuta ca armonie. Poate fi interpretat ca o reactie a sentimentului fata de ratiune. În arhitectura curentului romantic prima dată curentul neogotic a avut rol primordial. ca stare se spirit caracteristica epocii. La mijlocul secolului apar construcțiile pe bază de schelet din oțel. Clasicismul aspira la descoperirea adevarurilor universale. a fost o reactie la rationalitatea excesiva a iluminismului. având o suprafață de 72 000 metri pătrați. fie la frivolitatea rococoului. eliberator. particularul. este caracterizat si de aspiratia la originalitate si libertatea formelor. cauta repere estetice fixe. In arta. el s-a manifestat intr-o prima faza. . Romantismul are deci un caracter anticanonic. Intalnim frecvent iregularul. ritmul etc. În anii 1880 Eiffel construiește turnul său devenit celebru. armonia. ineditul. In discursul despre arte. Ca urmare. romantismul viza individualul. Categoriile estetice ale clasicismului fusesera proportiile. euritmia. care devenise dogmatic. este expresia tensiunii spirituale determinate de revolutiile burgheze si zorii lumii capitaliste. toate acestea fundamentate pe simetrie.elementele goticii și în ciuda faptului că pentru acest lucru a fost luat în derâdere de contemporanii lui. de fapt a creat arhitectura neogotică. structura unitara si alte legi in directa legatura cu aparenta. seninatate. Romantismul. Romanticii au manifestat un caracter polemic fata de clasicism.

de dezumanizarea prefigurata deja de zorii societatii preindustriale capitaliste.de costrangerile normative ale clasicismului (proportii “desprinse de greci din legile naturii“). Aceste afirmatii sunt valabile in toate artele. macabrul. expresivitatea. ostentative. . timp si alte dimensiuni: in lumi exotice. universaliste si plicticoase – in plus deplasate intr-o societate din ce ince mai capitalista si care facea eforturi de a se democratiza. extravagante. atmosfera. economica etc. pitorescul vietii campenesti. Romantismul respins simpla frumusete vizuala si a revelat si alte valori. grotescul. Iar sentimentul prevalent era dorul – Sehnsucht.) . utilizand limbajul istoricist – caci altul inca nu se formase si avea sa se nasca destul de greu. vazut ca expresie a unor universuri profunde. fantasticul. Romantismul viza caracterul propriu sau caracterul national. in trecut. Ca o contrareactia la certitudinile doctrinei neoclasice. artificiale. ipocrite. (acestea fiind considerate amandoua ca retorice.) Insistau. pateticul. lumi imaginate. firmitas. pitorescul.Pe ele romantismul se gasea plicticoase si tocite. exoticul. pe concordanta dintre toate aceste componente ale arhitecturii si expresia ei estetica. inedita. poarta in sine semnificatia eliberarii: . dimensiunea sociala. . In arhitectura. cu tendinte de profunzime abisala. teoreticienii rationalisti (in fond si ei patrunsi de spiritul romantic revolutionar) combateau estetismul si aminteau insistent de categoriile pragmatice ale arhitecturii (utilitas.de excesele decorative ale barocului. fabulatii gigantice si teatrale. Astfel. romanticii se refugiau in lumi indepartate. in mitologie. in cultura in general si in arhitectura in particular. vis. . A urmat etapa de cautare a rationalitatii arhitecturii. feericul. natura fabuloasa. De la Jean Jacques Rousseau. importuri exotice. romantismul a preluat cultul naturii. bizarul.de corsetele sociale (vezi influenta iluminista in teatrul din Besencon al lui Ledoux). particularizatoare: caracterul. In locul lor a propus categorii estetice noi ca tragicomicul. de asemenea. Starea romantica. nonconformismului si evadarii din realitate a nascut bizarerii. in spatiu. primul val de invazie a sentimentului.

Solutiile propuse vor fi studiate in arhitectura. Considerat la vremea lui drept un exaltat. Socialism Paternalist. modele utopice. 19. Se cautau criterii noi ale arhitecturii si noi forme pentru ele. altele au avut oarece tendinte de adaptare la noua realitate. Claude Nicolas Ledoux. sub numele curentelor consacrate – Arts and Crafts. cu “contractul social“ al lui Rousseau. marcati de iluminism si de respectul fata de arhitectura clasica imprimata de Académie des Beaux Arts. Rationalitatea viza relatia arhitecturii cu realitatea existentiala a individului si cu conditiile naturale. cu intelesuri misterioase. spiritul intregii epoci s-a numit romantism. 1736-1806 Arhitect vizionar genial. de Piranesi si de romantismul englez. Tot ca reactie la socanta realitate prozaica a vietii in orasul capitalismului timpuriu.Cand romantismul si-apierdut vocatia libertatii si a inceput sa-si inventeze canoane. Garden City. . Ledoux este asemanat cu contemporanii lui Etienne-Louis Boullée si Jean Baptiste Rondelet. In-cepea era cautarilor. Simbolismul liric. demiurgic In ultimul sfert de secol 18. In general. un megaloman dereglat. Este o tendinta manifestata in Franta. Ea avea insa alte intelesuri acum. In imagine: Evadarea in lumi abstracte. Studii la Academia lui Blondel (1705-1774). un om al extremelor. scapat cu greu de esafod. solutiile arhitecturale propuse de romantism vizau rationalitatea. ca stare de spirit dominanta in sec.In cultura. in perioada revolutiei. bastionul clasicis-mului a inceput sa se destabilizeze. A fost influentat de clasicism. Unele s-au manifestat doar ca reactii adverse. Simbolismul formelor lor trimit la asociatie cu organizatiile ezoterice. chiar in Franta. energii s-au acumulat si. vizuale. Art Nouveau. Toate stateau insa sub semnul romantismului. geometrice. care depaseau geometria compozitiei si alte criterii grafice. a cedat stufoaselor carari ale eclectismului. Toti trei au fost contemporani cu Revolutia Franceza din 1789. dar au fost spirite originale si fanteziste.

fabricile din Arc-et-Senans si orasul Chaux . sa desfiinteze barierele sociale ierarhice traditionale.Inca din 1773. pentru modernizarea procedeului de extractie si prelucrare a sarii. Sigur ca a starnit reactii de indignare din partea nobilei aristocratii. impreuna cu contemporanul sau Boullée. punctate cu 54 de pavilioane. Astfel a devenit seful imensului santier teritorial Salinele regale de la Arc si Senans. A avut o viziune arhitecturala foarte larga care. Un exemplu este si teatrul din Besencon.In 1771 a fost numit inspector al salinelor din Lorraine si Franche-Comté. pentru care a devenit celebru mult dupa moartea sa. el incepuse sa faca gravuri cu proiectele sale. des mœurs et de la législation. ci activitatea productiva pe care o adapostea si relevanta ei sociala. in care a cuprins gravurile cu teatrul din Besancon. Ledoux sa-a propus. cu un patos extraordinar. pe care apoi le-a modificat permanent. l-a consacrat drept precursorul utopistilor secolului al 19-lea – o traditie stabilizata in secolul 20 de Tony Garnier. Despre sistemul economic avea de asemenea o teorie: era un sistem ciclic continuu de productie si schimburi naturale. In 1774 a fost insarcinat sa construiasca o fabrica la Chaux. Ledoux a propus o alta structurare sociala. pentru care proiecta in stil pur clasicist. in care nu a respectat amplasarea scaunelor in acord cu pozitiile sociale prestabilite. Arhitectura avea un rol major in aceasta socieetate: Ea nu mai reprezenta pretentiile finantatorului.In locul celei traditionale. a inceput sa lucreze la tratatul sau L'Architecture considérée sous le rapport de l'art. de-a valma. 1784-87. in piata Stalingrad. sugerand eduxcatia sociala in spiritul muncii. Unul din ele este Rotonde de la Villette. si anume pe criteriul activitatilor economice. in acord cu evolutia stilului si conceptiilor lui vizionare. Pe cand se afla in inchisoare. Ea se inscria in conceptul de architecture parlante. una din asa numitele Barrières de Paris. ci i-a asezat pe toti spectatorii cot la cot. Din aceasta perioada Ledoux se va imparti intre santierele lui din provincie si clientela sa pariziana. El a propus un proiect megaloman – salinele si colonia din Chaux .care a fost totusi aprobat de rege. Tema acestei utopii: Arhitectura ca proiect social.Ultimul santier al lui Ledoux a fost cel al zidurilor de incinta ale Parisului. pentru care Ledoux a devenit in preajma revolutiei l‘architecte maudit (arhitectul blestemat). Paris. In timpul vietii si-a vazut pubicat doar primul volum.In 1764 a fost numit arhitect-inginer al Apelor si Padurilor. .

de constructii de canale.La Chaux. logistica si organizare. forestiere. Chaux. era un fel de cité ideale. departe de lumea academica a Parisului. Cladirile erau monumente care simbolizau activitatea pe care o includeau. a folosit prilejul de a-si realiza ideile nvatoare. in viziunea lui Ledoux. prin care curgea raul . 1790 Casa directorului Apelor – casa conducta. unde era in contact mai mult cu chestiuni ingineresti. Casa garzilor de camp.

temperata totusi de spirit rationalist. abstractgeometric. cand liric. A cunoscut arhitectura clasicista franceza din secolele 17 si 18 si neoclasicismul care incepuse sa se dezvolte incepand cu mijlocul secolului. ambele la Paris. A renuntat la formele inflationiste ale vremii. A fost teoretician si profesor la Scoala Nationala de Poduri si Sosele intre 1778 – 1788. care. cand si-a elaborat stilul propriu. Impreuna cu Claude Nicolas Ledoux. In schimb. Totusi. Atunci a avut el impactul cel mai mare. adesea poetic – un adevarat spirit romantic. inspirat totusi de formele clasice.1778. A fost ales membru al Academiei Regale de Arhitectura in 1762 si a devenit arhitect sef la curtea lui Friedrich al II-lea al Prusiei – un titlu extrem de onorabil. A crezut si el in puterea demiurgica a arhitecturii si in atributele prometeice ale arhitectului. cand revoltat. Opera lui e un exemplu de expresie romantica.Era inca un om el epocii iluministe. considerandu-le asaltate de formatiuni stilistice supraabundente. cuprinzand salinele Arc et Senans. un clasicist despartit de decoratie. n-au rezistat in primul rand revolutiei franceze. supravietuitori credibili enumera Hôtel Alexandre si Hôtel de Brunoy. A proiectat o serie de case particulare intre 1762 . Germain Boffrand and Jean-Laurent Le Geay. 17741779 Étienne Louis Boullée 1728-1799 S-a nascut la Paris. a fost una din personalitatile cele mai influente ale arhitecturii neoclasice franceze.Proiect pentru orasul ideal Chaux. a studiat cu Jacques Francois Blondel. ca si in cazul lui Ledoux. si-a expandat volumele la dimensiuni uriase si . Dintre cei trei a fost ceva mai echilibrat. era si el unpatimas.

(Ideea avea sa fie reluata la Academie des Beaux Arts la sfarsitul secolui 19. Boullée a promovat ideea unei arhitecturi care sa-si exprime elocvent scopul – cunoscuta sub numele architecture parlante. plantat imprejur cu chiparosi. a fost Cenotaful pentru Newton. 178 . care astfel va ajunge la adevar. asezata pe un postament circular. Bou llée.) Cea mai remarcabila lucrare a sa. vizionara.a utilizat colonade ample. o sfera cu diametrul de 150 m. al II-lea proiect pentru Biblioteca regelui. 1784 Boullée. Credea intr-o arhitectura a formelor saturate de semnificatii. niciodata realizata. Cenotaful pentru Newton.

pe care le-a interpretat inovativ. Lequeu a fost si el un excentric.Se pare ca era un bun constructor. iar din 1779 la Paris. Inventiile sale arhitecturale se caracterizeaza prin: faptul ca suntcolorate si faptul ca motivele din arhitecturile trecutului sunt atat dereinventate. . Aldo Rossi sustinea ca s-a lasat influentat de Boullée in arhitectura lui. A lucrat ca desenator tehnic la Rouen. el a fost redescoperit abia in secolul 20 si suscita in continuare interes. Boullée si Lequeu au fost vizionarii care au imaginat fantezii arhitectu-rale neconstruibile. cel mai nebun din galeria celor trei si cel mai straniu. In proiectele lui. a studiat polaritati. dar si vizionar. incat apartin mai mult visului decat unui stil istoric determinat. Jean Jacques Lequeu 1757-1825 Ledoux. la Cadastru. Lucrarea teoretica a lui Boullée s-a numit “Architecture. Spre deosebire de ceilalti doi. essai sur l‘art“. Dupa proiect s-au executat gravuri – cum se facea atunci – care au circulat intens in cercurile profesionale. cum ar fi lumina si umbra. el nu a aprtinut insa niciodata breslei arhitectilor. Uitat. Pasiunea lui Boullée pentru geometria grandioasa a facut sa fie numit megaloman. la Scoala Politehnica si la Ministerul de Interne. dar nu se stie cum anume isi imagina construirea ccenotafului. in preajma revolutiei franceze.

dar a fost sistematic respins. a fost gasit urmatorul pamflet. care descrie firea lui dificila: ‘You Artists who demand Justice. dupa care imediat a publicat un inserat. in care afirma: ‘Ma retrag acum din institutiile in care n-am avut parte decat de nedreptate si ingratitudine. Urmatarele ilustratii au fost incluse in cele doua tratate ale sale: Architecture Civile si Nouvelle Méthode Appliqué aux Principes du Dessin. in franceza si engleza. Acum o sa ma dedic sustinerii altora.Lequeu a incercat sa-si prezinte lucrarile la expozitiile Salonului. dar nici aceste eforturi n-au avut succes. irascibil si certaret.’ Si alte scrieri ale sale tradeaza un temperament incomod. A iesit la pensie in 1815. Intr-unul din manuscrisele lui. the seventy-year-old Boullée is at the centre of it and . Mai tarzu a incercat sa-si vanda lucrarile prin posta. Awake! A clique has been formed in the Jury of the Arts set up by the National Convention […] A kind of architectural lunatic. in forma de publicitate prin ziarele Parisului.

in mod aparent nedrept. artisti care vreti dreptate.’ Constat ca istoria. sarlatanul spilcuit. ci se inscriau intr-o moda a epocii. Evadarea in natura . 1.has arranged everything to his advantage […] and keep an eye on that humbug Ledoux and the smug charlatan Le Roy. septagenatul Boullée se afla in centru si face aranjamente in avantajul lui. Bucuriile evadarii. ni-i prezinta pentru imaginatia lor doar pe Boullée.doua personalitati celebre in epoca.’ ‘Voi. Ledoux si Lequeu . Un fel de lunatic al arhitecturii. Ne sunt necunoscuti Louis Silvestre Gasse si Pierre Francois Leonard Fontaine si probabil si altii. treziti-va! S-a format o clica in juriul Artelor creat de catre Conventia Nationala. […] Si stati cu ochii pe impostorul de Ledoux si pe Le Roy. Proiectele lor ne indica insa faptul ca cei trei nu erau fenomene.

Dorinta era de a crea sentimente. pesteri. S-a facut proces geometriei. din care facea parte protejatul sau. Nu neaparat ca reactie. Schloß Linderhof. . ruine… lungi alei cu trasee si destinatii misterioase. Intreaga emisfera nordica a Europei s-a simtit afina cu peisagistica engleza. ci ca expresie temperamentala doar. colibe. pastorala. 2. Ajunge si in cercurile progresiste ale contelui Guell. Evadarea in pitorescul rustic este o alta forma romantica de evadare din orasul invadat de uratenie si impersonal. Parcul englez a avut un rol in dezvoltarea ideilor despre libertatea formala si iregular.John Constale. Castelul Linderhof Romantismul peisager disemineaza in Europa. stari si impresii prin alte mijloace. Au fost create chioscuri. in Germania e un exemplu de evadare in decoruri naturale fabuloase. parcul unui castel in Anglia Aici in varianta idilica. care in final se dovedesc a fi locuri cu perspective spectaculoase. Barcelona. aceasta lume engleza e departe de artificialitatea formala si artificialitatea clasicismului francez. Un exemplu este parcul Guell. Ele au alimentat reactia europenilor fata de gradinile de tip Le Nôtre. Antoni Gaudi. Au fost create gradini paradisiace. izvoare.

Evadarea in istorie si mitologie. pictorul ruinelor. simbol al nonconformismului romantic. paradoxal. O pretuia pentru pragmatismul ei. cu claritate in gravurile lui Piranesi. topite in fantastic Piranesi.Reluarea. 1720-1778. 3. creatoare. a temei cottage-ului traditional exprima lupta pentru liberalizarea gandirii arhitecturale de formalismul raspandit de Italia si Franta. Exprimarea unui gand atat de realist imbraca insa o forma originala. pentru primordialitaea utilului si a relatiei conceptuale directe cu tehnica de constructie. Giovanni Battista Piranesi. Nu e o copie . Latura rationalista a romantismului apare. ca expresie a admiratiei lui fata de arhitectura romana. in alte forme.

pestera lui Lohengrin 5.utilitas si firmitas. Evadarea in vis si in fabulosul inchipuit . In ciuda primei impresii. Piranesi este un apostol al originalitatii creatoare. De altfel. romantismul a adus in discutie un alt fel de rationalitate. care si-a gasit o forma percutanta. Scenografii alternative pentru sentimente. Dimpotriva. Asa se explica enuntul lui Baudelaire . stari si impresii.Cine spune romantism. Evadarea in mitologia nationala Richard Wagner. generic vorbind. rationalitatea readuce in discutie uitatele categorii vitruviene . romantismul a fost primul vesmant pe care l-a imbracat fenomenul rationalist modern. o gasim la arhitectura romantica insasi. In arhitectura. starea romantica nu a fost niciodata incompatibila cu ideea de rationalitate. ci o expresie creativa. aceeasi relatie dintre continut si forma pe care o descoperim la gravurile lui Piranesi. impregnata de simbolism literar. spune arta moderna. in arhitectura cel putin . repet. O arhitectura inventata. In fond.a arhitecturii antice valoroase. 4.

Arhitectura de tip clasic a fost esentialmente statica. Evadarea in lumi exotice.Reveria era un antidot impotriva rigorii monotone si lipsite de fantezie a neopalladianismului. 6. intre trecut si prezent. s-a manifestat printr-o stare dinamica. Semnificatiile acestei lumi sunt simbolice. Acesta e scopul. Cum sa nu starneasca reactii contrare. exact asa cum era si arhitectura gotica – dinamica si verticala. devenise rigid si tiranic. fara a o putea inlocui cu resursele viguroase de care numai grecii dispuneau. pe care de altfel il enuntase Herder: cunoasterea lumii prin sentiment. cade zidul intre realitate si fictiune. indepartate . istorice.“? Acest ideal clasicist a nascut contrareactii romantice. De aceea. inseamna a renunta la arta. Au fost provocari la cautare. intre aici si aiurea. la inceput doar o eleganta manifestare a gustului cultivat. Clasicismul.Una din putinele consecvente ale romantismului este astfel libertatea de a alege. poetice. Ori momentul de criza a umanitatii survenit in secolul 19. ele sunt evocatoare. vocea doctrinara care afirma: “A renunta la imitarea antichitatii. Oricum.Cautare in lumea fanteziei. dar si impotriva ostentatiei baroce.

In general. Revelatia traita de artisti la contactul cu valori culturale necunoscute pana atunci ne e transmisa in toate artele – poezie. In secolul al 19-lea. Totusi. pavilioanele si chioscurile. lumea a inceput sa circule. muzica. si aceleia de a crea atmosfera si de a conferi locului un caracter aparte. si dorintei de originalitate. Aspectul sau indian. Opulenta resedinta regala pe malul oceanului O veche constructie existenta a fost complet remodelata de arhitectul John Nash pentru printul regent care avea sa devina regele George al IV-lea. De remarcat este faptul ca Nash utilizeaza aici din plin elemente metalice. Destinatiile cle mai indepartate cu care a venit in contact au fost coloniile. emotiona.Alaturi de izvoare. de a avoca. facut parca pentru Alladin. stanci si grote. datorita noilor mijloace de transport – trenul si vapoarele cu abur. Brighton Pavilion. ruinele. Evadarea in trecutul de basm .John Nash. aparut ca alternativa la Regency style. de factura clasicista. o constructie cu ziduri crenelate si minarete. 7. arhitectura. cu exceptia lui George al IV-lea. dar si cu arome islamice si chinezesti. regii englezi erau mai putin extravaganti. completat cu chinezarii. exprimau noua stare de spirit care desfiinta regularitatea academica. 1815-23. apare straniu si inedit in pasnicul Brighton. Marea lui follie a fost palatul oriental de poveste. Este unul dintre primele exemple de exotism in arhitectura. ele nu apar vizibile decat in casa scarii. Doar la interior regasim mobilier in stil Regency. de a crea stari aparte. Apelul la astfel de motive corepundea si nevoii de refugiu in lumi iluzorii.

Neuschwanstein castelul lui Ludwig al II-lea al Bavariei. ulei pe panza . scriitor.Neuschwanstein si Hohenschwanstein (castelul tatalui sau) sunt alaturate. Karl Friedrich Schinkel. politican. homosexual si mai ales inovator in ale arhitecturii – a fost un personaj extravagant. in care a imbinat atat elemente medievale.conte de Orfod. var cu amiralul Nelson.Replica romantica: Castelul Straberry Hill Sir Horace Walpole . mai jos. a imaginat si a construit acest castel de basm. Hohenschwanstein fiind pe un deal vecin.In secolul al 19-lea. pana la urma totul era posibil. in numele creatiei descatusate si al nevoii de atmosfera evocatoare. apoi si-a dedicat toata viata completarii lui si colectionarii de tot felul de accesorii medievale. cu constructia care se afla pe ea. secolul eliberator. cat si chinezesti. fiu de prim ministru al Angliei. secolul cautarilor si incercarilor. arhitect Eduard Riedel. construit in 1869. A cumparat proprietatea Strawberry Hill.

Ea poate fi dramatica si tulburatoare.Natura nu e intotdeauna senina si idilica. . rezulta atmosfera onirica. In asociere cu evul mediu misterios.