Redactarea materialelor de relaţii publice

UNIVERSITATEA DANUBIUS DIN GALAȚI
FACULTATEA ȘTIINȚE ALE COMUNICĂRII

REDAC TA REA
MA TERIA LELOR D E PR
NOTE DE CURS
LECT. UNIV.DR. CAMELIA CMECIU
Email: cmeciu.camelia@univ-danubius.ro

1

2

Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa

CERINȚE
CERIN E CURS
50 % nota examen final
50% nota portofoliu.
Portofoliul
-

În echipă: minimum 2 persoane – maximum – 3 persoane. Dacă nu vă
puteți grupa, portofoliul se poate realiza individual.

-

Pt o organizație reală/ imaginară

-

Materiale:

1. Declarație de principii & istoria organizației (max 2 pagini)
2. Comunicat de presă – pt un eveniment realizat de organizație
3. Comunicat de presă – pt o situație de criză
4. 2 advertorials – pt presa locală (max 1 pag) & pt o revistă specializată
5. Un discurs pentru un eveniment organizațional la alegere.

3

Redactarea materialelor de relaţii publice

CUPRINS
1. TEXTELE DE RELAŢII PUBLICE –
ACTE DE COMUNICARE PERSUASIVĂ
5
1.1. Persuasiunea – o abordare integrată: ştiinţă & artă
1.2. Matricea persuasiunii aplicată relaţiilor publice
1.3. Metode de analiză a textelor de relaţii publice
1.3.a. Metoda „norilor de cuvinte”
1.3.b. Teoria cadrării
1.3.c. CDA (Critical Discourse Analysis – Teoria Critică a Discursului)
2. IMPORTANŢA DECLARAŢIILOR DE PRINCIPII
ÎN CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ
2.1. Aspecte ale culturii organizaţionale
2.2. Structura declaraţiilor de principii şi a istoricului organizaţiei
2.2.a. Viziune versus misiune
2.2.b. Declaraţia de principii – Agricola Internaţional Bacău
2.2.c. Istoricul unei organizaţii – Agricola Internaţional Bacău
3. COMUNICATUL DE PRESĂ & ŞTIREA DE PRESĂ
3.1. Aspecte conceptuale
3.2. Redactarea comunicatelor de presă: structură, conţinut
3.3. O tipologie a comunicatelor de presă
3.4. Comunicate de presă în situații de criză
3.5. Analiză de conţinut

29

43

4. BACKGROUNDERS & POSITION PAPERS
67
4.1. Definiţii
4. 2. Elementele redactării unui backgrounder
4.3. Elementele redactării unei position paper
4.4. Materiale de PR (backgrounder & position paper) - Asociaţia Ovidiu Rom
5. ADVERTORIALS
5.1. Definiţii
5.2. Tipologie
5.3.Studiu de caz: Agricola Internaţional Bacău

75

6. FEATURES
6.1. Definiție
6.2. Conținutul unui articol de tip feature - TIPOLOGIE
6.3. Structura unui articol de tip feature

86

NEWSLETTER/ BULETIN INFORMATIV 7.3.1.4. Modele de analiză – teoria cadrării 9. Structura discursului organizațional 9. Tipologie 7.3.2.2. Structura & conținut 91 8. DOSAR DE PRESĂ 8.4. Definiţii 8.2. Tipologii 8.1. Definiții 7. Aspecte nonverbale ale discursului organizațional BIBLIOGRAFIE 125 .1. Studiu de caz: Dacia Group 105 112 9.4 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa 7. Contextul situațional al discursului organizațional 9. DISCURSUL ORGANIZAȚIONAL 9. Structura dosarului de presă 8.3.

Barnum pentru turneele de circ. Se observă o evoluţie de la sintagma celebră din anul 1850 a lui Henry Vanderbilt. 5 TEXTELE DE RELAŢII PUBLICE – ACTE DE COMUNICARE PERSUASIVĂ 1.c.3. până la declaraţia de principii din anul 1906. Persuasiunea – o abordare integrată: ştiinţă & artă 1.2.3.3. în care Ivy Ledbetter Lee (1877-1934) definea idealurile relaţiilor publice drept „oferirea presei şi publicului Statelor Unite a unor informaţii prompte şi .Redactarea materialelor de relaţii publice 1. la caracterul propagandist al anunţului (P.T. CDA (Critical Discourse Analysis – Teoria Critică a Discursului) O perspectivă diacronică a relaţiilor publice conturează rolul important al mesajelor trimise de organizaţie către publicurile sale în procesul de construire a imaginii şi identităţii corporatiste. Teoria cadrării 1.b. Matricea persuasiunii aplicată relaţiilor publice 1.1.a.3. şeful Căilor Ferate Centrale din New York („La naiba cu publicul!” – The Public be damned!). Metode de analiză a textelor de relaţii publice 1. Metoda „norilor de cuvinte” 1. 1878) promovat de agentul de presă P. T. Barnum’s Greatest Show on Earth.

astfel asistând la o reîntoarcere în timp. să facă. aparent. unde persuasiunea a fost echivalată cu retorica (Aristotel). să recunoască adevărul. libertatea de a alege.6 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa adevărate despre nişte subiecte care sunt valoroase şi interesante pentru public” (Morse. dar autorul elveţian consideră că a convinge operează cu adevărul. Se observă trecerea specialiştilor de relaţii publice de la funcţia de comunicatori la o funcţie managerială. 1998). pe când a persuada operează cu verosimilul. Ideea de transformare a gândurilor. specific persuadatorului. 70). guvernat de ideea de a crea împreună. Ideea de biruinţă asociată convingerii ne trimite către un discurs prescriptiv în scop informativ (Charles Morris) unde cel care încearcă să convingă va aduce pe cineva. p. Aceasta este definiţia oferită de Jean-Blaise Grize pentru termenii convingere şi persuasiune. aduce în prim plan un proces de autopersuasiune. convingerea presupune „vincere” (rol hedonic sau etic) şi „con” (ideea de înfrângere totală).1. 1996). prin raţionament şi probe. Rolul pragmatic de sfătuitor. în Grecia antică. Persuasiunea – o abordare integrată: ştiinţă & artă Prin persuasiune „determinăm pe cineva să creadă. Charles Larson (2003) consideră că „ceea ce se petrece în mintea receptorului este la fel de important precum intenţia sursei sau conţinutul mesajului”. să vrea ceva” (JeanBlaise Grize. 1. Există două tendinţe în abordările teoretice ale procesului de persuasiune : abordări calitative unde persuasiunea este o artă. Dacă persuasiunea este compusă din „suadare” (rolul pragmatic de sfătuitor) şi „per” (capacitatea de a sugera ideea de îndeplinire). exactitatea unui fapt sau necesitatea acestuia. atitudinilor şi acţiunilor destinatarilor este prezentă şi în procesul persuasiv. şi . Diferenţa constă în modalitatea de a ajunge la aceste efecte. unde receptorului. 2003. i se oferă. Această distincţie este valabilă de asemenea pentru diferitele roluri atribuite utilizatorilor persuasiunii şi convingerii. apud Newsom et alii. prin recursul la memorie şi la un sentiment de continuitate în cadrul societăţii (Ficeac.

Charles Larson distinge cinci tipuri distincte de metode ale cercetării persuasiunii: 1. psihologice şi sociologice au început studiul asupra comportamentului uman.7 Redactarea materialelor de relaţii publice abordări cantitative. Perspectivele socio-psihologice au o dublă consecinţă: 1. acţiunea). a grupurilor unei societăţi. . sunt consideraţi primii cercetători care au studiat procesul persuasiv şi care explică schimbarea de atitudine prin teoria învăţării şi teoria stimulării. studiile asupra credibilităţii sursei şi apelului la teamă demonstrând că structura internă a psihicului este un produs al învăţării. reprezentanţi ai Universităţii din Yale. canal. mesaj. (atenţie. Matricea persuasiunii cuprinde două tipuri de variabile: variabile independente ale comunicării (sursa. mecanisme psihice).1. într-un cuvânt. comprehensiune.a. fixarea în memorie. receptor) şi variabile dependente ale comportamentului acceptare. Teoria schimbării atitudinii „dintr-o singură lovitură”. Persuasiunea ca ştiinţă coincide adesea cu cercetările asupra teoriilor comunicării. o abordare critică printr-un control asupra modalităţilor de măsurare a rezultatelor şi a definirii efectelor. o cunoaştere a omului (nevoi. dorinţe. 2. Janis şi Kelly (1953). unde persuasiunea este o ştiinţă. ca şi prin trasarea unui set de reguli care pot servi drept model pentru contexte viitoare unde se va folosi persuasiunea. în contextul actual al comunicării de masă. Hovland. a opiniei publice. 1. Persuasiunea ca ştiinţă Cel de-al doilea război mondial a constituit contextual social în care cercetători din ştiinţele sociale. Latura cantitativă a persuasiunii presupune identificarea acelor modalităţi obiective de abordare şi a variabilelor care conduc către schimbări atitudinale şi comportamentale ale oamenilor.

stilul şi forma mesajului sau starea receptorului). teoria efectelor slabe (modelul „utilizări şi gratificaţii” – P. teoria efectelor limitate (modelul „fluxului în doi paşi” – Katz şi Lazarfeld. 1967). Petty şi Cacioppo disting două modalităţi prin care destinatarii studiază mesajele: modalitatea centrală (informaţia este prelucrată activ. teoria deprinderii sociale (Bandura. 1977). Shaw). modelul „spiralei tăcerii” – Elisabeth Noelle-Nuemann). 1957). 1953). raţionalitatea argumentelor fiind ceea ce contează) şi modalitatea periferică (decizia se bazează pe reguli euristice simple de raţionament. 1986). modelul cultivării – G.1. Liebes). Newcomb. Teoria prelucrării informaţiei: teoria implicării sociale/ judecăţii sociale (Sherif şi Sherif. Teoria reducerii tensiunii/ consistenţei: teoria echilibrului (Heider. Teoria efectelor mass-media: teoria efectelor puternice (modelul „stimulrăspuns” – J. Katz şi T. McCombs şi D. 1. 1965.b. Hertzog. Şcoala de Birmingham. modelul „hegemonic” – Şcoala de la Frankfurt. Pornind de la premisa că este imposibil ca un receptor să trateze toate mesajele cu aceeaşi atenţie. Teoria învăţării: behaviorismul (Skinner.8 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa 2. 3. Ellul.L. 1946. teoria verosimilităţii elaborării/ modelul probabilităţilor de elaborare (Petty şi Cacioppo. cum ar fi credibilitatea sursei. Lazarfeld şi H. Persuasiunea ca artă Persuasiunea ca artă trebuie asociată cu domeniul retoricii prin faimoasa sintagmă „ars bene dicendi” – definiţia retoricii ca artă a elocvenţei (ratio + oratio) . 4. Gerbner. Severin şi Tankard (1997/ 2004: 200) consideră că această ultimă teoria a lui Petty şi Cacioppo are un rol mai activ pentru receptor în schimbarea de atitudine. modelul „agendei” – M. 5. teoria glonţului magic – Melvin de Fleur. 1958. analiza receptării – E.

implicit materialele de relaţii publice. În încercarea de a defini persuasiunea. această ultimă calitate fiind atribuită doar unui om de bine. Kinneavy (1971) menţionează faptul că de-a lungul timpului retorica a fost adesea asociată persuasiunii. bunătate versus răutate –. corporatist etc. corespunde cuvântului grecesc rhetorice. precum argumentarea. Fiecare tip de discurs (ştiinţific. introdus de oratorii antici romani. Considerăm că între retorică şi persuasiune nu există termenul de egalitate ci acela de incluziune: retorica. Cicero (De Oratore) şi Quintilian (Institutione Oratoria) le adaugă mneme (memoria). logos – puterea oratorului de a demonstra un adevăr sau un adevăr aparent prin argumente persuasive. frică versus încredere. politic. Măreţia omului era vorbirea (homo loquens). Organizarea unui discurs persuasiv urmează cele patru elemente ale sistemului retoric aristotelic: euresis (inventio). - stilul care va capta atenţia. care se axează pe decodor/ receptor: - logica verosimilităţii argumentelor.). Logicii discursului persuasiv i se asociază cele trei tipuri de demonstraţii artistice: ethos – puterea oratorului de a demonstra anumite trăsături personale care să facă discursul său credibil şi carismatic –. invidia. sunt strategii ale persuasiunii şi nu sinonime ale acesteia. taxis (dispositio). dar mincinos (Platon – Gorgias) sau să vorbească bine (Quintilian – Arta oratorică). lexis (elocutio) şi hypocrisis (actio). James Kinneavy (1971) menţionează trei variabile ale discursului persuasiv. publicitar. prezintă strategii persuasive specifice. Se folosesc locuri comune ale argumentării şi entimeme – şi pathos – puterea oratorului de a stârni emoţiile auditoriului: mânie versus calm. - organizarea coerentă a discursului.9 Redactarea materialelor de relaţii publice oferită de Quintilian şi Cicero. . care însemna arta vorbirii în public (Aristotel). Acestor patru componente ale retoricii. Termenul eloquens. dar problema care persistă încă din antichitate este dacă oratorul (omul politic) trebuie să vorbească frumos. prietenia versus duşmănia.

Bombardarea redacţiilor cu materiale de PR nu este o strategie indicată. .c. Forma de prezentare include două aspecte: forma scrisă (este cazul discursurilor) şi forma nonverbală (este cazul gestionării limbajului trupului în cazul purtătorului de cuvânt). vizitele jurnaliştilor etc. Care este riscul redactării de materiale de PR? Documentul redactat va rămâne în redacţie şi poate fi analizat riguros după o anumită perioadă de timp. utilizarea unui limbaj simplu şi concis pentru înţelegerea imediată. Relaţiile publice între comunicarea directă şi comunicarea mediată Specialistul de relaţii publice se confruntă cu două tipuri de comunicări (George. De aceea este necesar ca organizaţia să aibă o politică de informare publică coerentă. lansării unor produse sau servicii 3. de exemplu. - comunicarea mediată – presupune existenţa unui intermediar pentru a ajunge la publicurile externe ale organizaţiei. specialistul trebuie să răspundă la următoarele întrebări: 1. Înainte de a redacta un material de PR. tratarea obiectivă a unui subiect pentru a evita posibile conflicte. David.).1. Pe lângă limbajul nonverbal (expresia feţei). pauze). mai indicat în cazul conferinţelor de presă. Este scrisul modalitatea cea mai eficientă de comunicare în situaţia dată? Discursul rostit este. 2008): - comunicarea directă – presupune o interacţiune directă cu publicurile organizaţiei şi se întâlneşte în cazul evenimentelor de relaţii publice (conferinţele de presă.10 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa 1. Care este scopul practic al respectivului material de PR? 2. ritmuri. Nivelul verbal presupune următoarele aspecte: utilizarea valenţelor comunicării verbale (inflexiuni. limbajul paraverbal (tonalitatea vocii) este important. Adesea acest intermediar este mass-media.

atât femeile cât şi bărbaţii trebuie să respecte o anumită ţinută: evitarea culorilor deschise. Matricea persuasiunii aplicată relaţiilor publice Matricea persuasiunii elaborată de W. experienţă redusă în domeniul relaţiilor publice. Eficienţa unui departament de PR poate fi redată prin cinci avantaje (Coman. 1. comunicarea în interiorul organizaţiei. În cazul apariţiilor în public. preferinţa pentru costume de culoare închisă de tip business. . În cazul relaţiilor publice.11 Redactarea materialelor de relaţii publice 4. 2004: 66): familiaritatea cu problemele organizaţiei. farmecul/ atracţia şi puterea sursei constituie elemente importante în studierea impactului emiţătorului asupra comportamentului receptorului. Însă există anumite dezavantaje ale departamentului de PR: subiectivitatea. sursa instituţională este departamentul de relaţii publice sau agenţia de relaţii publice. iar reprezentarea în exterior se realizează prin purtătorul de cuvânt. Persoana care reprezintă organizaţia şi care va prezenta discursul trebuie să fie conştient de existenţa unor coduri: - codul vestimentar. bijuterii sclipitoare). spiritul de echipă. Momentul publicării materialului de PR şi alegerea persoanei care să-l redacteze sunt adecvate? Sincronizarea temporală are un rol important în comunicarea scrisă a unui departament de relaţii publice. disponibilitate permanentă şi costuri scăzute. acumularea sarcinilor şi pierderea autonomiei profesionale. A scrie un material de PR presupune documentarea persoanei respective asupra evenimentului descris în respectivul document.McGuire cuprinde două tipuri de variabile: a) variabile independente ale comunicării: • sursa: credibilitatea. Vestimentaţia nu trebuie să epateze prin opulenţă şi prost gust. evitarea unor accesorii stridente (butoni.2.

Orice gest trebuie controlat. ale modului de organizare. ale menţionării sau nemenţionării argumentelor părţii adverse. Dagenais. Contează atât aspecte formale (tonul vocii. 2002. background papers. economice sau culturale. În cazul materialelor de relaţii publice trebuie luate în calcul caracteristicile informării publice (Lyon. • mesaj: cercetările s-au axat pe conţinutul (ponderea elementelor emoţionale şi raţionale. Newsom et alii. pp. pp. 1992. expresii agresive sau sintagme precum „no comment”.) mesajului. ale repetiţiilor etc. cât şi aspecte de fond (modul de răspuns. 2007. pp. 2004. ale ordinii de prezentare. diferenţe dintre punctul de vedere transmis prin mesaj şi cel al audienţei) şi structura (consecinţele prezenţei sau absenţei concluziilor explicite. Trebuie să se găsească calea de mijloc între o poziţie destinsă (picioare întinse. Fiecare suport al massmediei prezintă anumite avantaje şi dezavantaje (Wilcox et alii. pp. 451-454. să fie credibil. newsletter) sau să persuadeze (advertorials). trebuie să informeze (comunicate de presă. auz etc. mâini tremurânde) care semnifică anxietate. pp. 113-116.). 197-215). 67-72. Reprezentantul organizaţiei trebuie să cunoască arta dialogului. Marconi. şi o poziţie timorată (umeri aplecaţi. modalitatea de percepţie (văz. gestionarea întrebărilor dificile). De asemenea. 2004. 266290. consecinţele sociale. 2005): mesajul trebuie să fie onest şi actual. poziţia). C. să fie adecvat contextului situaţional. mâini) care semnifică o atitudine arogantă şi superioară faţă de jurnalişti. • canal: contextul comunicării (comunicare interpersonală versus comunicare mass-media). care trebuie să primeze în alegerea plasării materialelor de relaţii publice: . un element important îl constituie conţinutul: se vor evita cuvinte de jargon sau din vocabularul tehnic.12 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa - codul kinezic. - codul verbal. Coman.

Redactarea materialelor de relaţii publice ZIARELE COTIDIENE Avantaje Dezavantaje prestigiu „viaţă” scurtă acoperire geografică limitarea spaţiului pentru ştiri produs dorit lectură neuniformă atractivitatea graficii exigenţă şi profesionalism potrivite pentru publicitate REVISTE Avantaje Dezavantaje selectivitate distribuţia întârziată a informaţiilor viaţa lungă a informaţiilor rigiditatea dispunerii în machetă şi a datelor limită prestigiu şi credibilitate reinterpretarea mesajelor biroului de presă informaţii interesante atractivitate grafică TELEVIZIUNEA Avantaje Dezavantaje sinestezie a simţurilor mobilitatea telespectatorului impact social de amploare caracterul „masificat” al audienţei credibilitate supremaţia imaginii capacitatea de mobilizare afectivă accesul dificil popularitate 13 .

sex. Specifice comunicării interne sunt buletinele informative (newsletter). Specialistul de relaţii publice desfăşoară activităţi în trei mari domenii: - comunicarea internă. stil propriu de înţelegere). factori privind abilitatea şi complexitatea capacităţii cognitive (inteligenţă.14 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa RADIOUL Avantaje Dezavantaje receptare rapidă perisabilitatea mesajelor personalizare mesaje efemere ubicuitate lipsa imaginii amploare. factori de personalitate (anxietate. extraversie. localnici). Redactarea materialelor de relaţii publice presupune cunoaşterea acestor publicuri. poziţie socio-economică). introversie). interese. - relaţiile cu comunitatea locală. Materialele adresate . încrederii şi sprijinului mediului local (furnizori. un factor general care priveşte însuşirea de a se lăsa convins şi factori specifici (atitudini. segmentarea audienţei promovarea dimensiunii locale INTERNET Avantaje Dezavantaje personalizat dependenţa utilizatorului creativitate şi flexibilitate junk mail utilizare din spaţii diverse interacţiune virtuală prin email • receptor: studiul destinatarului axat pe factori socio-demografici (vârstă. gradul de implicare în subiectul mesajului). care presupune existenţa publicului intern (a angajaţilor). Presupune redactarea materialelor pentru informarea acestui public. stil de viaţă. care se sprijină pe câştigarea simpatiei.

• comprehensiunea: Pune accentul pe capacitatea destinatarului de a înţelege mesajul. b) variabile dependente ale comportamentului: • expunere: necesită prezenţa fizică şi mentală a unui destinatar care să primească un mesaj persuasiv prin intermediul mass-media. • acceptarea/ respingerea: ultimele trei etape ale procesului persuasiv se axează în principal pe efectul dorit. . - informarea publică (prin mass-media). de a decodifica semnele vizuale sau auditive. Schimbarea comportamentului receptorilor se realizează în urma încercării de memorizare a mesajului. • atenţia: destinatarul trebuie să acorde atenţie mesajului persuasiv pentru a putea fi persuadat. • acţiunea: transformarea acceptării în comportament. act susţinut prin tehnica repetiţiei aceluiaşi mesaj. De asemenea. Mai întâi se doreşte ca destinatarul să fie de acord cu punctul de vedere prezentat.15 Redactarea materialelor de relaţii publice acestora sunt raporturi anuale despre activităţile organizaţiei sau implicarea prin sponsorizări a unor activităţi şcolare sau a unor ONGuri. Doug Newsom et alii (1992: 196) consideră că o condiţie a comprehensiunii este ca mesajul să fie prezentat în simboluri. un rol important îl joacă desfăşurarea unor campanii de CSR. Redactarea de comunicate de presă sau advertorials pe un ton obiectiv trebuie să fie o activitate regulată a departamentului de PR dintr-o organizaţie. • persistenţa schimbării (fixarea în memorie): existenţa acestei etape în procesul persuasiv demonstrează faptul că înţelegerea unui discurs nu înseamnă obligatoriu îndeplinirea instantanee a efectului scontat.

16 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa 1. 47). Albert. 46-53) menţionează trei caracteristici care diferenţiază un text jurnalistic de alte stiluri (epistolar. trebuie să se ia consideraţie gradul de inteligibilitate. codul grafic şi ideologic al publicaţiei şi elemente funcţionale ale evenimentului relatat. dacă toate . ierarhizare şi condensare a informaţiei care trebuie să conţină elemente de originalitate. pp. Textul jurnalistic este redactat în funcţie de anumite variabile: obişnuinţe de lectură ale publicului. îl obligă pe specialistul de relaţii publice să conceapă materialele despre organizaţie de asemenea cu obiectivitate. beletristic.) şi care se aplică de asemenea materialelor de relaţii publice: - textul jurnalistic – vehicul al informaţiei. 2000a. De asemenea. Aceasta poate fi atinsă luând în calcul opiniile tuturor publicurilor implicate în viaţa respectivei organizaţii. dacă această poveste va răspunde la toate întrebările pe care le va ridica?. 32): dacă povestea este cu adevărat valoroasă şi dacă va atrage publicul?. Luminţa Roşca (2000b. de implicare a publicului şi profunzimea psihologică a informaţiei transmise (Kientz. - textul jurnalistic – marfă & serviciu public. materialele de relaţii publice devin produse pentru jurnalişti. Ames. 2000b.3. dacă publicarea acestei poveşti va aduce beneficii clientului organizaţiei?. Principiile de bază ale redactării jurnalistice (Roşca. Metode de analiză a textelor de relaţii publice Pentru a putea redacta materiale de relaţii publice. 2008. apud Roşca. Orice jurnalist trebuie să realizeze activităţii de colectare. selecţie. Dacă ştirile devin marfă pentru cititori sau telespectatori. claritatea. p. 38) sunt „acurateţea. Aceste patru elemente fundamentale ale unui text jurnalistic conduc către o relatare obiectivă şi. credibilitatea şi utilizarea tonului potrivit în raport cu faptele prezentate”. Spetner. în acelaşi timp. p. p. specialistul PR trebuie să fie familiar cu textul jurnalistic. Acesta este motivul pentru care scrierea unui comunicat de presă trebuie să pornească de la următoarele întrebări (Aronson. 1971. ştiinţific etc.

47-48) menţionează şase subiecte majore care dau unui eveniment valoarea de ştire (newsworthiness): politica. economia (companii şi lumea financiară). spaţiale („aici”) şi construirea pe relaţii cauzale care atribuie unui text jurnalistic elemente narative şi referenţiale. ne oprim asupra conţinutului informării SRI. ştirile ocazionale (celebrităţi. vedete. Serviciul Român de Informaţii (SRI) a făcut publică o notă. inedit) şi sport. „astăzi”). procedura care implică neapărat un aviz al CSAT. Termenul „eveniment” presupune ancorarea în cotidian prin elemente deictice temporale („acum”. privitoare la posibilele cauze ale apariţiei recentelor focare de gripă aviară. cel mai important producător de material reproducător din lume. violenţă – şi ştirile soft – divertisment. Pe 24 mai 2006. pp. Fără să trecem cu uşurinţă peste desecretizarea unor informaţii clasate. Printre numele prezente în nota SRI apare şi cel al holdingului Agricola Internaţional Bacău. care în multe locuri prezintă date ireale şi care aduce mari prejudicii de imagine. ştirile autohtone (ştiri hard – conflicte. ziarul Deşteptarea (Bacău) difuza ştirea cu titlul „SRI loveşte Agricola Internaţional \ Intoxicare sau incompetenţă”: Ieri. […] . datele şi informaţiile au fost verificate de două ori? - evenimentul – nucleul textului jurnalistic. Orice eveniment relatat într-un comunicat de presă şi ulterior preluat drept text jurnalistic conţine un agent care prin acţiunea sa produce anumite efecte care se vor răsfrânge asupra unui beneficiar sau pacient într-un mod pozitiv (campanii de responsabilitate socială) sau negativ (situaţii de criză). interes uman –). Credibilitatea „notei“ SRI este serios zdruncinată de declaraţiile oficialilor holdingului băcăuan. dacă toate numele.17 Redactarea materialelor de relaţii publice faptele şi cifrele sunt exacte?. John Hartley (1999. în plină criză aviară. relaţii internaţionale. dar şi ai reprezentanţilor companiei Aviagen.

După introducerea textului în acest soft. Orice material de relaţii publice. Valoarea evenimentului constă în implicare într-un fapt social al unei autorităţi.3. Astfel se pot forma clustere izotopice pentru fiecare text în parte. ce. 2007. subiect („SRI”). propoziţiile următoare se vor centra pe cele cinci elemente de bază (cine. confirmă această poziţie. p. se vor semnala cele mai frecvente unităţi de măsurare (cuvintele) potrivit unei scale a proeminenţei. Aceste trei cuvinte trimit către stilul de redactare pe care specialiştii în relaţii publice l-au preluat din jurnalism. De exemplu.18 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa Încă din titlu. va sublinia „mai întâi cele mai importante puncte. unde.net/ . care are o conotaţie agresivă. Detaliile din primul paragraf. observăm atribuirea rolurilor de agent (SRI) şi de pacient (Agricola Internaţional). de ce şi cum) care au fost menţionate succint în lead. Cele mai des folosite cuvinte vor avea caracterul de literă cel mai mare.wordle. rezultatul procesării ştirii cu titlul „SRI loveşte Agricola Internaţional \ Intoxicare sau incompetenţă” prin metoda „norilor de cuvinte” este următorul: 1 http://www. şi anume „piramida inversată”: după o propoziţie de început care înglobează esenţa mesajului şi care este identificată cu lead-ul. care este adesea asociată cu informaţii strict secrete.a. 151). 1. când. Folosirea verbului „a lovi”. relevă un ton negativ faţă de actorul care iniţiază această acţiune. reprodus mai sus. urmând explicaţiile şi apoi detaliile” (Marconi. tema („o notă”). Prima propoziţie este construită pe elemente temporale de actualitate („ieri”). Metoda „norilor de cuvinte” Prin metoda „word clouds”/ „norilor de cuvinte”1 (Feinberg. 2008) se realizează proeminenţa temelor. aidoma unei ştiri.

Redactarea materialelor de relaţii publice 19 După cum se observă din reprezentarea de mai sus. cadrarea joacă un rol important deoarece determină proeminenţa unor elemente printr-un proces de definire a problemei. apud Hallahan.3. „reprezentanţilor”. Kirk Hallahan (1999.b. 1999). se situează izotopia în jurul termenului „holdingului”. de exprimare a unor judecăţi morale şi de sugerare a unor remedii (Entman. fiind utilizate cuvinte precum „informaţii”. „multe” sau „notei”. 1999). care activează anumite inferenţe pe care indivizii le au despre respectivul mesaj. „prejudicii”. se conturează izotopia în jurul termenului „SRI”. Teoria cadrării Considerată „o activitate critică prin care realitatea socială este construită” (Hallahan. „companiei”. se formează două clustere conceptuale în funcţie de proeminenţa cuvintelor: - pe de o parte. fiind utilizate cuvinte precum „imagine”. Astfel. 1. - pe de altă parte. teoria cadrării se axează pe o dimensiune epistemică (valenţe de judecată). de diagnoză a cauzelor. 210) realizează o tipologie sintetică a şapte modele de cadrare: . 1993. p.

1998. - cadrare a acţiunilor: probabilitatea unor acte de a obţine un scop dorit este influenţată de alternative pozitive sau negative. relaţionale şi expresive. - cadrare a responsabilităţilor: tendinţa de a atribui cauza unor evenimente. Norman Fairclough. fie unor factori externi. 1. CDA (Critical Discourse Analysis – Analiza critică a discursului) Analiza critică a discursului (CDA – Critical Discourse Analysis – Teun van Dijk.20 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa - cadrare a situaţiilor: relaţii dintre indivizi în diferite practici discursive. de relaţii publice sau jurnalistic a unor structuri microdiscusive şi macrodiscursive ideologice care sunt axate pe valori experienţiale. 1989) pledează pentru descoperirea dincolo de orice text publicitar. - cadrare a atributelor: accentul pe anumite caracteristici ale obiectelor şi ale persoanelor. - cadrare a alegerilor: decizii alternative în termeni negativi sau pozitivi. - cadrare a problemelor: probleme şi dispute sociale. 112) pentru analiza oricărui tip de discurs: Dimensiuni ale Valori Efecte structurale înţelesului Conţinuturi Experienţiale Credinţe/ cunoaştere Relaţii Relaţionale Relaţii sociale Teme Expresive Identităţi sociale Cele trei valori se regăsesc la trei niveluri: . fie unor factori interni. cu impact cultural.c.3. p. - cadrare a ştirilor: teme familiare. Cei doi teoreticieni propun următoarea diagramă (Fairclough. 1989.

conjunctiv sau imperativ Tipuri de nominalizări Tipuri de modalităţi (deontică sau epistemică) Propoziţii active sau Tipul adresării: formal pasive sau informal Propoziţii afirmative sau Tipuri de corelare a negative propoziţiilor: coordonare şi subordonare Valori expresive Modalitate expresivă 21 . la nivelul vocabularului Valori experienţiale Scheme de clasificare Valori relaţionale Eufemisme Valori expresive Figuri de stil: metafore. Cuvinte contestate Cuvinte formale sau ideologic informale O anumită ordine a cuvintelor Relaţii semnificante cu înţeles ideologic (sinonimie. metonimii etc.Redactarea materialelor de relaţii publice 1. antonimie) 2. la nivelul gramatical Valori experienţiale Valori relaţionale Tipuri de procese şi Moduri verbale: participanţi indicativ.

teoria cazurilor se axează pe două tipuri de roluri (Cornilescu. nu presupun doar existenţa unui verb. 136) care ţin fie de domeniul acţiunii umane şi cauzalităţii.22 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa 3. Macrostructurile se compun dintr-un număr de predicate. Orice tip de discurs este construit pe o grilă ierarhică a acestor roluri tematice în care sunt distribuiţi participanţii. Vom menţiona aceste roluri tematice. la nivelul structurilor textuale se urmăresc două aspecte: convenţiile interacţionale (ponderea controlului de către un interlocutor a opiniilor exprimate) şi macro-structurile. şi anume „cine”. 94) consideră că orice propoziţie exprimă o dramă: „pentru a fi participant într-o dramă trebuie să joci un rol” (trad. 1995. p. În discursul ştirilor (van Dijk. opoziţionale. folosind drept exemple titlurile din presa băcăuană.). Se observă o centrare pe trei elemente esenţiale din piramida inversată. „ce” şi „unde”. un predicat înseamnă un verb împreună cu elementele cărora le atribuie roluri tematice. Bas Aarts (2001. p. p. Definită drept o macropropoziţie subiectivă derivată strategic. Promovată în anul 1965 de către Charles Fillmore. cauzale sau metaforice (Biocca. 1995) pentru o mai bună înţelegere a distribuţiei participanţilor în orice text de relaţii publice sau text jurnalistic. 1991). . Vom menţiona tipologia rolurilor tematice (Cornilescu. structurile tematice joacă un rol important. Tema unui discurs se realizează global. 30) şi al materialelor de relaţii publice. Astfel. Roluri tematice – acţiune umană & cauzalitate AGENT – participant animat care iniţiază o acţiune.n. a. tema unui discurs are o structură ierarhică în funcţie de legăturile semantice. 1988. Voinţa şi deliberarea sunt două trăsături esenţiale. fiind identificată cu macrostructura producerii respectivului discurs. clasificatorii. care spre deosebire de gramatica descriptivă. fie de domeniul mişcării şi locaţiei. precum cele contextuale.

Casele se vor ieftini.2008) EXPERIMENTATOR – participant animat/ inanimat care trăieşte starea psihologică exprimată de predicate.2008) Alexandra Cătineanu se bucură pentru reuşita colegelor sale (Deşteptarea.2008) Virusul gripei aviare se răspândeşte rapid (Deşteptarea. 30. 28. 28.2006) PACIENT – participantul care suferă acţiunea exprimată de predicat. 29. 07.09. Bâtrâne accidentate pe trecerea de pietoni (Ziarul de Bacău.08. cu 20 la sută (Ziarul de Bacău.2008) .23 Redactarea materialelor de relaţii publice Administraţia băcăuană ignoră problemele de mediu.05.2006) BENEFICIAR – entitatea care beneficiază de pe urma acţiunii exprimată de predicat. 19. la primăvară.09.09.2008) TEMA – persoana sau obiectul deplasat de acţiunea exprimată de predicat. (Monitorul de Bacău. precum „a iubi”/ „a urî”. 18.09.09. Criza mondială afectează standardele de evaluare şi pe cele contabile (Ziarul de Bacău. Poliţiştii băcăuani se consideră discriminaţi (Deşteptarea. „a părea”. Se referă la verbe de mişcare şi locaţie. 29. 09.2007) Ce mai vând Finanţele (Informaţia Bacăului.12. „a surprinde”.2008). Bătălia pentru avioane poate aduce profit la Bacău (Deşteptarea.09.

Poştaşul aduce plicul de la FISC (Deşteptarea. 28. suprafeţe (de pe) şi ca volume (din).2008) SURSĂ – entitate din care se ia ceva ca rezultat al activităţii exprimate de predicat. direcţionată în sus sau în jos.2008) INSTRUMENT .24 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa Familiile băcăuane afectate de inundaţiile din luna iulie au primit sprijinul Ford Romania (Ziarul de Bacău.09. spre).2008) I-a înfipt un cuţit direct în inimă (Deşteptarea.05.04.2008) .12. 18. 29.2007) b. 26.09. volume (în).09.09. a se înălţa) RAGC se transformă în „Compania de apă” Bacău (Ziarul de Bacău. Roluri tematice – mişcare & locaţie ŢINTĂ – entitatea spre care este direcţionată activitatea exprimată de predicat.mijlocul folosit voluntar sau involuntar. Roz pentru cancerul la sân (Informaţia Bacăului. Prepoziţii ca puncte (de la). a se scufunda.2007) Stănişeşti va avea canalizare în 2010 (Deşteptarea. către. suprafeţe (pe). de către un agent pentru producerea acţiunii. Prepoziţiile pot fi clasificate drept puncte (la. 05. a coborî. Există verbe care includ în structura lor lexicală o ţintă verticală. 15.2007) LOCAŢIE – sediul acţiunii sau al stării exprimate de predicat Păruiala primarilor s-a mutat în instanţă (Monitorul de Bacău. 29. (a se ridica.

a porni 3. dar nu se ajunge la punctual final). traseu direcţional (entitatea nu este exact pe traseu dar ar fi fost dacă traseul ar fi fost extins) El a fugit înspre colibă. traseu care arată ruta (entitatea este relaţionată cu un punct de pe traseu) Au trecut pe lângă mine şi nu au spus bună. traseu închis El a fugit la colibă (coliba este punctual final.25 Redactarea materialelor de relaţii publice TRASEU – traiectoria pe care o străbate o entitate. 03. (se indică direcţia. Noi am zburat via A’dam.2007) . Un traseu implică prezenţa unui punct de început (sursă) şi un punct final (ţintă). Verbe: a se îndrepta. Luând în consideraţie relaţia dintre traseu şi entitate. se pot distinge trei tipuri de trasee: 1. el ajunge la colibă 2.12. Afacerile fostei peremiste Buruiană au tranzitat Bacăul (Monitorul de Bacău.

11. Evenimentul este organizat în mod tradiţional de Camera Americană de Comerţ în România şi de Asociaţia pentru Relaţii Comunitare. de profesionişti mass-media şi reprezentanţi de marcă ai societăţii civile printre care Dana Deac. preşedinte Fundaţia “Renaşterea”. Cristina Bazavan (TABU).26 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa Teme seminar 1.03. Gala “Oameni pentru Oameni” a avut anul acesta şi un Juriu al Presei. Amalia Năstase. preşedinte “Board România Generozităţii”şi Dorel Sandor. organizaţiilor nonprofit şi a persoanelor fizice din România. director Divizia Publicaţii de Business RealitateaCaţavencu. “Sprijin pentru Viitor” şi “Angajaţi pentru Viitor”. printre care “Parcurile Viitorului”. “Resurse pentru Viitor”. Motivaţia nominalizării Petrom la Premiul Special pentru Coerenţă în Strategia de Implicare în Comunitate a fost varietatea acţiunilor de implicare în comunitate desfăşurate de companie în 2008. Mihaela Geoană . Juriul a fost format. Adrian Ursu (Cotidianul). din care au facut parte: Alessandra Stoicescu (Antena 1). ca în fiecare an. Oana Osman (Capital). director Centrul de Analize Comparative Bucureşti. Vlad Macovei (Evenimentul Zilei). Alina Amza (TVR) şi Daniel Apostol (The Money Channel). Andreea Roşca. “Construim pentru Viitor”. director TVR 1.de la proiecte vaste de împădurire până la susţinerea . Analizaţi următoarele comunicate de presă folosind metoda „norilor de cuvinte” şi a rolurilor tematice: Premiul Special pentru Coerenţă în Strategia de Implicare în Comunitate acordat Petrom la Gala “Oameni pentru Oameni” Bucureşti. Gala “Oameni pentru Oameni” a ajuns anul acesta la cea de-a şasea ediţie şi este evenimentul anual care recunoaşte implicarea în comunitate a companiilor.2009 – Petrom a fost distinsă în cadrul celei de-a şasea ediţii a Galei “Oameni pentru Oameni” cu Premiul Special pentru coerenţă şi consecvenţă în strategia de implicare în comunitate. Acest premiu vine în recunoaşterea tuturor programelor de responsabilitate socială desfăşurate în cadrul platformei “Respect pentru Viitor” lansată de compania Petrom în 2007.

Mai mult. la categoria Cel mai bun program de voluntariat corporatist pentru participarea în campania “România prinde Rădăcini” (propunere făcută de organizaţia Mai Mult Verde. ONG care acţionează în zona Podu Turcului.11. Petrom a fost nominalizat anul acesta şi la categoriile Cel mai bun program comunitar cu proiectul “Parcurile Viitorului”.02.com Website: www.nicolici@petrom. S-a luat în considerare şi diversitatea domeniilor şi programelor dezvoltate în cadrul platformei “Respect pentru Viitor” şi a fost premiată abordarea coerentă a strategiei care maximizează impactul implicării sociale la nivelul companiei şi comunităţii. La discuţii au participat asociaţiile Betania. Centrul „Daniel”.2009 . acest premiu special promovează şi recomandă strategia de CSR a Petrom ca un model de bună practică.com Fax: +40 21 4060437 E-mail: csr. Caritas şi Crucea Roşie şi reprezentanţi ai Consiliului Local. FSC. mona. Primăria Bacău şi-a reafirmat bunele intenţii în ceea ce priveşte plata obligaţiilor ce-i revin pentru contractele derulate de ONG-uri în anul 2008. Pe lângă premiul obţinut. un exemplu de responsabilitate pentru mediul de afaceri din România.URI Executivul Primăriei Municipiului Bacău s-a întâlnit în această dimineaţă cu reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamenale ce activează în zona serviciilor sociale pentru a analiza stadiul finanţărilor neramburasabile acordate de Primărie şi Consiliu Local. De comun . Cu această ocazie.office@petrom. Informaţii suplimentare Mona Nicolici. partener în acest proiect) şi la categoria Cea mai de impact intervenţie în comunitate prin sponsorizare acordată de o companie pentru sprijinul acordat Fundaţiei pentru Sprijin Comunitar.P RIMĂRIA NU IGNORĂ SERVICIILE SOCIALE OFERITE DE ONG.Redactarea materialelor de relaţii publice 27 strategiilor societăţii civile de dezvoltare locală în zone rurale din ţară.petrom. judeţul Bacău.com COMUNICAT DE PRESĂ .

Totodată. dar şi a respectului datorat beneficiarilor serviciilor sociale. declaraţii prin care au arătat contrariul. a mesei la Cantina Socială. Pentru o bună desfăşurare a programului stabilit. au fost asigurate resursele financiare pentru plata venitului minim garantat. Proiectele sociale ce vor fi aprobate anul acesta vor fi finanţate din bugetul local. Primăria Bacău şi-a manifestat deschiderea faţă de viitoarele colaborări şi a invitat ONG-urile să depună noi proiecte sociale pentru anul 2009. precum şi asigurarea drepturilor cuvenite nou născuţilor şi tinerilor căsătoriţi. rugăm furnizorii de servicii sociale să fie mai atenţi în declaraţii astfel încât să nu creeze o stare de confuzie prin dezinformare sau rea voinţă. a drepturilor cuvenite persoanelor cu handicap şi însoţitorilor acestora. asigurarea transportului public gratuit. în limita fondurilor bugetare disponibile pentru aceste activităţi în perioada de criză. de comun acord. Ionuţ Tomescu Purtător de cuvânt .28 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa acord s-a stabilit ca sumele rămase nedecontate pentru servicii sociale să fie achitate pînă la data de 31 martie 2009. deşi unii reprezentanţi ai ONG-urilor au făcut declaraţii publice înaintea acestei întâlniri stabilite anterior. Totodată. Sumele alocate de către Primăria Bacău serviciilor sociale au crescut considerabil în fiecare an prin înfiinţarea de noi servicii acordate persoanelor defavorizate prin asigurarea tichetelor de masă unor categorii de pensionari băcăuani şi înfiinţarea unui centru de zi destinat acstora.

c.2. Bucureşti: Editura Trei. . Gareth Morgan (1986). Aspecte ale culturii organizaţionale Teoriile despre organizaţii prezintă de fiecare dată noi aspecte.b. 1981).Redactarea materialelor de relaţii publice 2. pp. Mihaela (1999): Organizaţiile şi cultura organizării. fiind nevoite să activeze percepţiile pe care le posedă despre anumite concepte-sursă cunoscute (Lakoff. apud Vlăsceanu. 29 IMPORTANŢA DECLARAŢIILOR DE PRINCIPII ÎN CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ 2. care au dominat conceptul de „organizaţie” de-a lungul timpului: 1. Menţionând cinci concepte-sursă (maşini.1.2. ISTORICUL UNEI ORGANIZAŢII – AGRICOLA INTERNAŢIONAL BACĂU 2.1. DECLARAŢIA DE PRINCIPII – AGRICOLA INTERNAŢIONAL BACĂU 2.2. ASPECTE ALE CULTURII ORGANIZAŢIONALE 2.2. 41-55. Johnson. VIZIUNE VERSUS MISIUNE 2. publicurile au un rol creativ.a. Considerăm că abordarea metaforică a lui Gareth Morgan1 asupra perspectivei diacronice a organizaţiilor este cea mai relevantă deoarece prin decodarea metaforelor. sistem politic. STRUCTURA DECLARAŢIILOR DE PRINCIPII ŞI A ISTORICULUI ORGANIZAŢIEI 2. Gareth Morgan încorporează toţi termenii esenţiali. organism. instrumente de dominare şi fenomene culturale).

spirit inovativ Sisteme politice = Reţele de persoane cu mijloace de rezolvare a interese diferite. 263) este construit pe două triunghiuri încorporate ale căror centru este cultura. relaţie între nevoile organizaţiei şi mediu – flexibilitate a modului de gândire.30 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa Conceptul-sursă Interpretare Maşini = roboţi Moduri mecanice şi programaţi să birocratice de organizare – îndeplinească anumite raţionalitate Conceptul-Ńintă cerinţe Organisme = sisteme Capacitatea de adaptare la naturale de dezvoltare mediu. participanţii au un rol credinţe important în viaţa ORGANIZAłIE organizaţiei Mixul identitar corporatist propus de John M. ideologii.T. În jurul . Balmer (2001. dar care conflictelor prin negociere caută acelaşi beneficiu Instrumente de dominaţie Relaţie stăpân – sclav – a = sisteme de exploatare abordare critică Fenomene culturale = Micro-societăţi unde valori. ritualuri. p.

percepţie sau evaluare. responsabilitate socială corporatistă (Echo Research. D. reputaţia „nu poate fi o cauză unică a succesului unei organizaţii” (Coman. 107) realizează o taxinomie a culturilor corporative. p. evaluare. credibilitate. strategia şi structura. 33). A. preţ. performanţă. 219). p. 2009. precum comunicarea. şi anume reputaţie. Grunig. M. 1992.). percepţie. Într-adevăr reputaţia joacă un rol important în relaţiile publice.31 Redactarea materialelor de relaţii publice acesteia gravitează elemente importante. 2009. grupuri minoritare). L. Dozier) l-au asociat conceptului de imagine corporatistă. la primul nivel. şi mediul. calitatea managementului). Luând drept variabile. apud Oliver. Construită în timp. 93). p. ci trebuie să fie integrată unui ansamblu de factori. gradul de risc al activităţilor corporative şi viteza feedback-ului primit de organizaţii în ceea ce priveşte deciziile sau strategiile acestora. litigii. încredere sau relaţii) este o înlocuire a acesteia cu trei concepte. sănătate. viziune şi leadership (inovaţie. Grunig. Terrence Deal şi Allan Kennedy (1982. E. garanţie). Potrivit cercetătorilor în relaţii publice (Grunig et alii. adaptată la realităţile socio-economice: . la cel de-al doilea nivel: Termenul reputaţie din triunghiurile mixului identitar al lui Balmer corespunde echivalentului pe care autorii teoriei excelenţei (J. declaraţii comerciale etc. publicurile şi reputaţia. cea mai bună modalitate de a scăpa de multiplele sensuri ale imaginii (reputaţie. p. locul de muncă (siguranţă. care asigură succesul: performanţă financiară (profituri. comunicare. produse (design.

cultura puternică sau macho („the tough-guy. Este cazul companiilor. 3. Acest tip de cultură se regăseşte în domeniul vânzărilor. cultura jocului dur („the work hard/ play hard culture”) este o cultură axată pe nevoile clienţilor. 2. . focalizată pe prezent. Acest tip de cultură este predominant în companiile de asigurări. 4. al cercetărilor în spaţiu sau cel petrolier). al afacerilor imobiliare. - Individualism (IDV) – se referă la măsura în care o cultură sau o organizaţie încurajează independenţa şi libertatea individului faţă de grupul căruia îi aparţine. care posedă capital mare (domeniul aviaţiei. industrii. cultura riscului maxim („the bet-your-company culture”) este o cultură focalizată pe viitor.32 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa 1. cu un nivel ridicat de risc şi un feedback prompt. cu un nivel ridicat de risc şi un feedback lent. al companiilor IT. precum construcţiile. macho culture”) este o cultură autoritară şi agresivă. televiziunea (programe de divertisment). Rezultatul acestui studiu s-a concretizat în realizarea unui modul de evaluare a valorilor (Values Survey Modules) axat pe patru dimensiuni culturale: - Indexul distanţei faţă de putere (PDI) – reflectă gradul în care oamenii din cultura respectivă sau din organizaţia respectivă percep inegalitatea socială. cu un risc minim şi un feedback lent. cultura procesuală („the process culture”) este o cultură de tip birocratic axată pe modalitatea procedurilor. direcţiile financiare. Studiul realizat în 1985 în filiale IBM din 50 de ţări de către sociologul Geert Hofstede (2005) demonstrează necesitatea înţelegerii culturii drept un fenomen plural. agenţiile guvernamentale. cu un nivel de risc scăzut. sportul sau activităţile medicale (cazul chirurgilor). Exemple ale acestui tip de cultură ar fi departamentele de poliţie. în bănci. cu rezultate rapide şi presupune îmbinarea muncii cu plăcerea.

- IDV a indicat un nivel mediu. în detrimentul celorlalţi. O consecinţă imediată este neputinţa planificării strategice pe termen lung. 2. - MAS a indicat că România este o ţară feminină. s-a ajuns la următoarele concluzii: - PDI demonstrează faptul că angajaţii preferă o relaţie apropiată cu un singur şef. pentru a obţine protecţia acestuia şi pentru a evita asumarea unor responsabilităţi din părţi contrare. Adina – “Studiu despre valorile şi comportamentul românesc din perspectiva dimensiunilor culturale după metoda lui Geert Hofstede” http://www. Acest lucru demonstrează faptul că populaţia preferă siguranţa zilei de astăzi.pdf . - Indexul de evitare a incertitudinii (UAI) – uşurinţa prin care cultura sau organizaţia face faţă noului şi îşi asumă riscuri. în acelaşi timp. astfel conturând un colectivism românesc la fel ca majoritatea populaţiei de pe glob. Luca. O explicaţie ar fi religia ortodoxă care se axează pe o complementaritate a sexelor şi nu o supunere a femeii. Femeile sunt capabile să promoveze singure în funcţii de conducere.- 33 Redactarea materialelor de relaţii publice Masculinitate (MAS) – importanţa faptului de a te fi născut femeie sau bărbat.ro/docs/studiu2. Mentalitatea colectivistă implică dihotomia „voi” versus „noi” şi. - UAI a indicat un nivel ridicat de evitare a incertitudinii. - Orientare pe termen lung (LTO) – perioada de timp pentru care oamenii îşi fac planuri şi aşteaptă rezultate şi măsura în care au tendinţa de a sacrifica gratificaţia de astăzi pentru un rezultat viitor. În studiul comparativ2 realizat de Gallup Organization din România şi Interact Agency în anul 2005 cu privire la valorile şi comportamentul românesc din perspectiva dimensiunilor culturale. excluzând posibilitatea multiplicării acestora de către fiecare individ. consideră că resursele moştenite trebuie distribuite în aşa fel încât să obţină mai multe.training. preferinţa pentru competitivitate şi promovare în detrimentul cooperării şi armoniei sau invers.

- fondatorul sau persoana care acţionează şi se simte responsabilă pentru angajaţi şi societate. 63). . p. . . Nimkoff.mituri care sunt construite pe credinţe cu o bază non-raţională. 1945.povestiri despre reuşite şi eşecuri referitoare la crearea întreprinderilor. iar trăsăturile non-materiale sunt reprezentate de credinţe. reale sau imaginare şi care servesc ca model.simboluri întrupate în obiecte. Considerată “(…) o comoară a creaţiei umane” (Kluckhohn. cultura deţine “(…) atât trăsături materiale. p. Angajaţii nu se implică în funcţia managerială şi consideră că planificarea trebuie realizată de specialişti şi consultanţi. p.rituri care sunt activităţi standardizate şi recurente.eroi care sunt persoane vii sau decedate. trăsăturile materiale cuprind elemente tangibile. jargon). 82). . bogăţia personală. . rezultat al experienţei colective. În cazul culturii organizaţionale. idei.34 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa - LTO a indicat o orientare pe termen scurt. atitudini. cât şi non-materiale” (Ogburn. acţiuni sau evenimente cu o semnificaţie culturală (uniformă. Concluziile acestui studiu arată faptul că societatea românescă are înclinaţii minime spre planificare strategică din cauza nivelului ridicat de anxietate. 1940. . pentru care sunt importante aspecte precum: interesele de familie. Organizaţiile româneşti prezintă două stiluri de conducere: - antreprenorul de familie. computere. Hofstede şi Gert Jan Hofstede (2005. profitul de anul acesta. emailuri etc. identificate de Geert. posibilitatea de a risca şi de a se aventura şi în ultimul rând creşterea organizaţiei. Această dihotomie între materialitate versus non-materialitate se observă de asemenea în cele cinci elemente constituive ale culturii organizaţionale. Accentul este plasat pe o înclinaţie către prezent şi trecut şi nu pe investiţii într-un viitor poate nesigur. clădiri.. Kelly. 7): . precum facilităţi de producţie. documente.ritualuri de glorificare a reuşitelor. coafură.

cum şi cine poate constitui un element problematic care să destabilizeze sistemul organizaţional de judecată. orice îmbunătăţire a producţiei sau calităţii trebuie să ia în consideraţie comunicarea internă. apud du Gay. Organizaţia este aidoma unei fiinţe umane. Structura declaraţiilor de principii şi a istoricului organizaţiei 35 Orice modalitate de comunicare cu presa.desemnate să prezinte versiunea adevărată despre organizaţie şi angajaţi. valorile. simbolurile. - Tehnologiile . 1995. pp. valori. politice şi organizaţionale. 242-244): - Problematizarea: unde. - Autorităţile . credinţele. „productivitate prin oameni” (Dana Corporation) – implicarea angajaţilor. Deal şi Allan A.2. priorităţi etc.inventate pentru a controla angajaţii.Redactarea materialelor de relaţii publice 2. primul mesaj persuasiv cu care orice organizaţie se prezintă atât publicurilor interne şi externe. Terrence E. şi anume a modului în care angajaţii se identifică cu valorile. - Strategiile prin care capacităţile angajaţilor se corelează cu obiectivele morale. sociale. În articolul Values: the core of the culture. Toate aceste elemente identitare trebuie să se regăsească în declaraţia de principii. Evaluarea pozitivă a organizaţiei de către publicul intern se realizează urmărind cinci aspecte (Ross. Kennedy (1991) consideră valorile organizaţionale un element important de care managerii trebuie să ţină seama deoarece creează un sentiment al identităţii şi al comuniunii: „servicii universale” (American Telephone Telegraph) – orientare istorică durabilă. orice companie trebuie să exprime motivele existenţei sale prin anumite calităţi şi responsabilităţi care să fie stipulate în standarde etice. pentru a modela comportamentul acestora în direcţiile dorite în special în interacţiunea cu presa. Dincolo de un nume (o identitate socială). miturile şi atributele corporatiste care trebuie insuflate angajaţilor. 2006. - Teleologiile – atitudinile. credinţele şi personalitatea corporaţiei. .

5 – 1929.2. efectul dorit de orice organizaţie. servicii sau sucursale care poartă acelaşi nume sau identitate (Chanel a creat mărcile No. London. produse. 2. produse/ servicii. Wally Olins (1999.36 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa După cum menţionam. Coco – 1984 etc. numele este prima „carte de vizită” a oricărei companii. Oral-B – periuţe de dinţi. New York: Prentice Hall.M.a. BMW). . Glamour – 1933. p. (1995). caracteristici. 39) menţionează trei tipuri de categorii care includ diferite structuri identitare: - structuri monolitice: numele se identifică cu identitatea vizuală (IBM. Always – produse de igienă feminină. Olay – creme pentru femei.săpun). imaginea organizaţiei şi personalul organizaţiei. prin etapa de planificare şi luare a deciziilor. care trebuie să fie înglobate într-o declaraţie de principii persuasivă şi adevărată. misiunea şi viziunea diferă prin poziţionarea organizaţiei pe o axă temporală. Dacă misiunea se axează pe momentul prezent sau etapa actuală a organizaţiei. - structuri de brand: organizaţia încorporează o serie distinctă de mărci care nu sunt relaţionate (corporaţia Procter and Gamble deţine Gilette – aparate de ras. Cees B. Adesea interpretate drept sinonime. 1995. Viziune versus misiune Orice semnificaţie denotativă sau conotativă a unui nume de marcă se fundamentează pe o misiune şi viziune coerente şi consistente. Aceste elemente asigură consistenţa unei organizaţii datorită „punctelor comune de început”3 (common starting points) constituie 3 van Riel. Cele două concepte se află într-o relaţie de cauză-efect: prezentul. Ivory . Etapa actuală cuprinsă în orice misiune are următoarele componente: clienţi. viziunea este orientată către momentul viitor. va servi drept cauză pentru atingerea unui nivel de performanţă dorit. Principles of Corporate Communication. - structuri certificate: organizaţia deţine un număr de activităţi. filosofie. ). apud van Riel. tehnologie. pieţe. bazat pe forţa retrospectivă a istoricului şi culturii corporatiste. La Rose Chanel – 1948.

astfel vocabularul specific se axează pe grupuri lexicale binare. relevă. viziunea şi misiunea acesteia. un proces organic al dezvoltării şi transmiterii imaginii organizaţionale. Parametrii. acţionari.2. Georges Vignaux menţionează trei tipuri de operaţii la nivelul lexical: de selecţie.b. Activitatea de selecţie a anumitor cuvinte sau imagini determină principala deosebire între discursuri. şi nu suprimarea lor. „satisfacţie”. 2000. Declaraţia de principii – Agricola Internaţional Bacău Structurată pe trei paragrafe importante. aparent binare (salariaţi. Astfel. şi nu o perspectivă ierarhică unde angajaţii sunt consideraţi persoane pasive care acceptă percepţiile conducerii. de denotare şi de restricţie.37 Redactarea materialelor de relaţii publice valorile centrale desprinse în urma cercetării. originile. Consistenţa conceptuală trebuie să fie corelată cu o coerenţă textuală a declaraţiei. rentabilitate. identitatea corporatistă presupune tocmai gestiunea acestor imagini multiple. Selecţia se bazează pe principiul opoziţiei. Donald Treadwell şi Jill B. fiind asociată cu „istoria sustenabilă corporatistă” pe care Holten Larsen (apud Schultz et alii. mai degrabă. Reprezentarea coerentă înseamnă atât un CE discursiv (lexic şi sintaxă discursivă). consumatori şi [+abstract]. Declaraţia de principii sau discursul identitar al unei organizaţii va selecta pentru fabricarea textului propriu-zis termeni marcaţi semantic prin [+uman]. 2. a credinţelor şi valorilor se depăşeşte într-o anumită măsură latura emoţională narativă. Prin includerea competenţelor. „siguranţă”. asupra categoriilor de publicuri. declaraţia de principii a companiei Agricola Internaţional conţine aprecieri asupra valorilor explicite şi implicite ale companiei („încredere”. implicare. 197) o identifică cu o naraţiune comprehensivă despre întreaga organizaţie. precum responsabilitate. cât şi un CUM discursiv (modul de asamblare). care ghidează comunicarea. clienţi). angajaţi. „responsabilitate”). p. asupra . Treadwell (2005: 77) menţionează faptul că o declaraţie de principii trebuie să aibă o structură concisă care să prezinte o anumită ritmicitate şi structuri paralele. precum clienţi. loialitate sau eficienţă.

siguranţă şi cel mai bun gust. Agricola Bacău garantează pentru toţi consumatorii echilibrul unei alimentaţii moderne prin calitate. . siguranţă şi satisfacţie clienţilor. Personalitatea Agricola Bacău este dată chiar de echipa sa de specialişti. Prin efortul oamenilor [public intern]1/ ce o animă zilnic2/[subordonată atributivă]. care investeşte în fiecare zi pasiune şi experienţă pentru a oferi soluţii gastronomice raţionale din care să nu lipsească produsele din carne. asupra tehnologiei („alimentaţie moderne prin calitate”) şi asupra efectelor („rezultate concrete şi eficiente. Prin efortul oamenilor ce o animă zilnic. Agricola Bacău garantează pentru toţi consumatorii [public extern] echilibrul unei alimentaţii moderne prin calitate.38 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa produselor („produse din carne”). competitive pe piaţa comunitară”): Ne asumăm cu responsabilitate rigorile domeniului nostru de activitate. misiunea Agricola Bacău fiind aceea de a genera încredere. competitive pe piaţa comunitară. siguranţă şi cel mai bun gust. Ultimele două paragrafe au o structură paralelă: se porneşte de la publicul intern căruia îi sunt atribuite anumite calităţi prin propoziţii subordonate atributive. salariaţilor şi acţionarilor noştri prin obţinerea unor rezultate concrete şi eficiente. şi ale cărui acţiuni sunt direcţionate către publicul extern redat explicit („consumatori”) sau implicit printr-o metonimie (hrana – parte a existenţei): Personalitatea Agricola Bacău este dată chiar de echipa sa de specialişti [public intern]1/ care investeşte în fiecare zi pasiune şi experienţă 2 /[subordonată atributivă] pentru a oferi soluţii gastronomice raţionale [public extern] din care să nu lipsească produsele din carne. asupra competenţei („echipa de specialişti”).

2. se observă necesitatea conştientizării unei legături între cultura organizaţională şi fenomenul de schimbare. Istoricul organizaţiei – Agricola Internaţional Bacău În teoriile organizaţionale. din analiza istoricului companiei Agricola Internaţional se poate desprinde câte o imagine mentală fiecărui an. siguranţă şi cel mai bun gust”. respectul pentru oameni şi munca lor.2. . .context social: dispariţia sistemului comunist de agricultură. Există două convenţii importante pentru istoricul organizației: cronologia şi cauzalitatea unor evenimente pertinente. locaţia: fostele ferme. Aceasta acţionează prin coduri şi convenţii binecunoscute.strategia Agricola: societatea-mixtă româno-germană.strategia Agricola: menţinerea unei tradiţii durabile. Dincolo de o perspectivă diacronică (1992 – 2008 – viitor). care foloseşte povestirea drept gen discursiv. . Această asociere implicită se materializează prin istoricul organizaţional.c. 1992-1994 „Din respect pentru oameni şi tradiţie” Cu respect . care transmite strategia companiei: An Motto Imagine mentală 1992 „Integrând valori şi Continuator al trecutului resurse …” .context social: desfiinţarea naţională a exploataţiilor agricole.39 Redactarea materialelor de relaţii publice Preocuparea faţă de consumatori şi implicit responsabilitatea socială pentru sănătatea cetăţenilor este precizată prin sintagmele „gastronomice raţionale” şi „alimentaţii moderne prin calitate.

. precum tradiţie şi excelenţă. ouă şi praf de ouă...40 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa 1994-1996 „Agricola Bacău a investit…” Inovatorul .rezultat: creşterea exporturilor 1997-2002 „A învăţat …” Veşnic elev . privatizarea societăţilor cu capital de stat preluate în locaţie de gestiune 2003-2004 „Şi-a definit valorile …” Inovator continuu . diferenţă şi responsabilitate. preparate fierte şi afumate.strategia Agricola: importarea primul material biologic de mare performanţă . pasiune şi seriozitate.strategia Agricola: lansarea unui nou brand axat pe valori.strategia Agricola: noi proiecte. salamuri crude – uscate. promovarea unui profil general şi calitatea produselor (carne în carcasă şi tranşată. conserve din carne) 2005-2006 „Le-a comunicat .context social: viaţa dinamică a populaţiei şi lipsa de timp.” Responsabilul social . produse tratate termic şi semipreparate din carne şi vegetale.strategia Agricola: consolidarea brandului – campaniile „Sigur pe gustul tău” şi „Biosecurizat” (o acţiune de responsabilitate socială în timpul crizei gripei aviare) 2006 „A continuat să inoveze…” Inovatorul (post)modern .

a clienţilor şi a partenerilor noştri. dar.strategia Agricola: lansarea brandului 41 Sav’Or şi produse pre-gătite şi gama produselor vegetale 2007-viitor „Şi să exploreze noi Exploratorul european perspective” . ne-am luat şi angajamentul de a ne implica activ în viaţa comunităţii şi a societăţii.Redactarea materialelor de relaţii publice .strategia Agricola: consolidarea poziţiei pe piaţa europeană Teme seminar 1. siguranţa angajaţilor. Analizaţi următoarele declaraţii de principii: Angajamentul nostru: Respect pentru viitor Responsabilitatea socială corporatistă (CSR) este parte integrantă a strategiei Petrom. Toate acestea se bazează pe cei 5 piloni CSR: Angajaţii Petrom. Educaţie şi Sport. Aceşti piloni fac parte din viziunea şi din angajamentul nostru atât pentru . promovează o anumită atitudine. Creşterea economică durabilă este la fel de importantă pentru noi cum este protecţia mediului. În primul rând ne străduim să-l facem pe fiecare angajat conştient de responsabilitatea socială pe care o are şi să intensificăm practica de afaceri prin consolidarea conducerii corporatiste. Calitate şi Comunităţile locale. Mai mult chiar. mai mult. fiind cea mai mare companie românească. Protecţia mediului. angajamentul nostru pentru CSR marchează schimbarea atât a modului în care corporaţiile conduc afacerile. standardele etice ridicate în afacere sau dezvoltarea comunităţilor locale. Responsabilitatea socială corporatistă nu are de-a face cu optimizarea pe termen scurt versus orientarea spre valori pe termen lung. De aceea iniţiem şi sprijinim proiecte care nu numai că aduc rezultate durabile ci. cât şi a modului în care societatea se orientează spre un viitor trainic.

de asemenea. Redactaţi declaraţia de principii şi istoricul unei organizaţii imaginare (parte din portofoliu de materiale de PR). o contribuţie importantă la accelerarea dezvoltării afacerilor AllianzŢiriac Asigurări. compania a dovedit. siguranţa financiară şi profitabilitate. Diversitatea progresivă a gamei de produse în concordanţă cu nevoile clienţilor şi adaptarea lor la tendinţele cererii au reprezentat elemente de strategie ce au avut. deţinând aproape o cincime din piaţă. în permanenţă. creşterea medie a afacerilor Allianz-Ţiriac a fost superioară ritmului de creştere a pieţei.42 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa generaţiile prezente. capacitatea de a derula în mod constant o activitate profitabilă. Astăzi portofoliul companiei are o structură echilibrată.allianztiriac. capabile să acopere întreg spectrul de solicitări venite din partea clienţilor locali. care este şi denumirea platformei noastre CSR. Pe întreaga perioadă a ultimilor cinci ani financiari.com. (http://www.ro) 2. . Definitoriu pentru succesul Allianz-Ţiriac este echilibrul păstrat. Dăm dovadă de „Respect pentru viitor”. Nu în ultimul rând. respectiv de viaţă. incluzând practic toate tipurile de produse din gama asigurărilor generale – inclusiv obligatorii -. de asemenea. la nivel consolidat (asigurări generale şi de viaţă). între ritmul de creştere. menţinerea la niveluri superioare a tuturor indicatorilor care exprimă gradul de siguranţă financiară a reprezentat garanţia unei creşteri sănătoase a afacerii.petrom. În acelaşi interval de timp. cât şi pentru cele viitoare.) Allianz-Tiriac Allianz-Ţiriac Asigurări este compania numărul unu pe piaţa românească a asigurărilor. (http://www.

. David. Redactarea comunicatelor de presă: structură.modalitate autobiografică prin care organizaţiile îşi modelează identitatea (Dozier. Comunicate de presă în situații de criză 3. Gilpin. Analiză de conţinut 3. Ethling. „Blamate” de cele mai multe ori deoarece au o latură subiectivă.2.Redactarea materialelor de relaţii publice 3. conţinut 3. .5. 2008). culturale şi politice.1. 2004. organizaţia se poziţionează în centrul relaţiilor cu publicurile. În ambele cazuri.1. Aspecte conceptuale 3.3. 1992.4. 2008). Aspecte conceptuale În literatura de specialitate există două perspective prin care pot fi definite comunicatele de presă: . O tipologie a comunicatelor de presă 3. sociale. 43 COMUNICATUL DE PRESĂ & ŞTIREA DE PRESĂ 3. comunicatele de presă rămân structurile textuale prin care se negociază anumite semnificaţii economice.un mijloc de comunicare indirect între publicuri şi organizaţie (Coman.

ştirile sunt de două categorii: - ştiri perisabile din punct de vedere temporal (hard news). de televiziune. Aceste trei deosebiri relevă faptul că o ştire de presă trebuie: - să aibă o structură concisă. de ziar. care nu sunt sub presiunea timpului. suspans. 61): - comunicatul de presă. Adesea fiind considerate sinonime. Este redactat de biroul de presă sau de către departamentul de PR al unei organizaţii.44 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa Ştirea de presă (news release) şi comunicatul de presă (press release) sunt cele mai utilizate modalităţi prin care o organizaţie îşi face cunoscută activitatea. care pot fi relatate ulterior: ştiri despre hobbyurile unei persoane. proeminenţă. 1998. - comunicatul de presă are menirea de a informa şi reprezintă o sursă de informaţii oficiale. progres. 39). de radio. p. - ştirea de presă este „un text succint de agenţie. care trebuie publicate cu prioritate: ştiri despre accidente. Bâlbâie. creaţii artistice etc. 2008. urmări ale unor fenomene naturale (inundaţii). - ştiri mai durabile (soft news). elemente bizare. p. Luând în calcul variabila durabilităţii în timp. sex. p. conflict. care reprezintă a unui fapt socialmente semnificativ” (Popescu. există anumite deosebiri între comunicatul de presă şi ştirea de presă (David. Adesea. 2008. nu este întotdeauna destinat publicării. 112). întâlniri politice. - să îndeplinească caracteristicile unui fapt de presă: actualitate. să reprezinte o primă notificare publică şi să aibă o semnificaţie socială (David. sentimente. acestea sunt incluse în reportaje sau alte genuri publicistice. . spre deosebite de ştirea de presă. consecinţe. proximitate.

php?adresa=http://www.ziare-online.php?adresa=http://www. care este o ştire de actualitate şi de interes pentru comunitate.com/ziare/romanesti/ziar.ro Spre deosebire de colectarea taxelor şi impozitelor.monitoruldegalati.Redactarea materialelor de relaţii publice 45 Monitorul de Galaţi – 21 septembrie 2009 – hard news http://www. . pot fi relatate şi după o perioadă de timp. rezultatele sondajului privind percepţia românilor faţă de UE.ziare-online.ro Monitorul de Galaţi – 21 septembrie 2009 – soft news http://www.monitoruldegalati.com/ziare/romanesti/ziar.

46 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa 3. pregătirea comunicatului de presă. care redactează comunicatul de presă. - transmite o informaţie legată de o idee. 85): - Căror publicuri mă adresez?. conţinut Potrivit lui Bernard Dagenais (apud Coman. comunicatul are următoarele caracteristici : - un anunţ sau un document transmis oficial de către o organizaţie sau de către o persoană. Redactarea comunicatelor de presă: structură. trebuie să fie conştient: . pp. de un serviciu. Lattimore. - Care canal media este cel mai adecvat mesajului care va fi transmis?. Pentru a scrie materiale de PR. relaţionistul trebuie să răspundă la următoarele întrebări (Brody. - este întotdeauna un document scris. - Ce răspuns doresc să produc?. p. 1990. 115) menţionează trei etape importante în procesul de realizare a comunicatului de presă: 1. de o informaţie care poate interesa populaţia sau un grup bine determinat al ei. de un produs. - este redactat în mod special pentru presa de informare. de un eveniment. 105-106). - Cum trebuie redactat mesajul pentru a atinge standardele publicurilor vizate? Aceste şase întrebări sugerează anumite condiţii de care specialistul PR.2. - Ce trebuie spus pentru a produce răspunsul dorit?. în scopul publicării şi difuzării lui. Cristina Coman (2004. p. 2004. de o situaţie.

cuprind (lead. când?.relaţionistul trebuie să gândească precum un reporter. intertitlu. încheiere. trebuie să prezinte aceste informaţii într-un mod profesional. - familiarizarea cu presa: revista presei actualizată. ce?. De asemenea. ştiind dinainte ce ar trebui să conţină un comunicat de presă. . În cazul interviului. Un comunicat de presă trebuie să răspundă la următoarele întrebări: cine?. departamentul de PR trebuie să deţină fişere de presă atât pentru jurnalişti. unde?. Existenţa unei reviste a presei actualizată ajută specialistul de PR la cunoaşterea nu numai conţinutului ştirilor.cunoaşterea organizaţiei. 2. Trebuie să fie capabil să separe ştirile adevărate despre organizaţie de elementele promoţionale (comunicatele de presă sunt adesea etichetate drept discursuri subiective). Acesta este motivul pentru care trebuie să se realizeze interviuri cu cei implicaţi în evenimentul ce va fi relatat în comunicatul de presă.47 Redactarea materialelor de relaţii publice . care se doreşte relatat. . redactarea comunicatului de presă. care să stârnească interesul publicurilor. Structura unui comunicat de presă trebuie să urmeze tehnica jurnalistică a „piramidei inversate”. de ce?. specialistul în PR trebuie să aibă o structură clară a întrebărilor. ci şi a modului subiectiv sau obiectiv în care ziariştii abordează o anumită temă sau organizaţia respectivă. cât şi pentru instituţiile de presă. trebuie să ofere o abordare obiectivă. cunoaşterea avantajelor şi dezavantajelor fiecărui suport media. . Ca orice text. textul propriu-zis). În comunicatul de presă trebuie să fie menţionate surse din interiorul organizaţiei. Un rol important îl joacă comunicarea internă.valoarea de ştire (newsworthiness) a faptului organizaţional. comunicatul de presă trebuie să aibă un titlu.

vedetele oferă un prost exemplu Diferenţa dintre cele două titluri se observă. idei de maximă noutate. . care oferă programe de slăbit pe bază de ierburi. . Pericolul de a menţiona agentul şi în titlu este tocmai acuzaţia de publicitate.48 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa Titlul trebuie să fie explicit.scurt şi factual.oferă o perspectivă clară asupra conţinutului comunicatului. p. Şi în acelaşi timp. . le permite adolescenţilor să vorbească despre problemele de greutate Acest titlu poate fi reformulate astfel: Adolescenţii: adepţii idolilor subponderali. care transmite acest comunicat. realizări. .centrat pe acţiuni.În primul comunicat de presă.acroşant (trezeşte curiozitatea jurnalitului). direct. cu verbe la moduri ale diatezei active. accentul este pe agentul. . una dintre propoziţii aducând informaţii suplimentare care ar fi trebuit menţionate în textul comunicatului: Un nou site. decizii. să conţină maximum 15 cuvinte şi să exprime esenţa informaţiei.În al doilea comunicat. accentul a fost plasat pe pacientul (adolescenţii) fenomenului social de a copia unele vedete. care se înfometează. Următorul titlu al unui comunicat de presă nu este adecvat deoarece este construit pe principiul subordonării. . asupra cauzei acestei probleme. 119) menţionează cinci caracteristici ale titlului: .simplu. Cristina Coman (2004. dacă luăm în calcul rolurile tematice atribuite: .

adică al organizaţiei care iniţiază evenimentul. apare într-adevăr numele agentului. 121) este de a stârni interesul jurnalistului (şi implicit al cititorului). Rolul leadului (Coman. Importanţa leadului este datorată: . p. Subtitlul & Intertitlul Deoarece comunicatul nu poate fi mai mare de o pagină sau două. Dar în cazul evenimentelor. 119-120): înainte de scrierea textului propriu-zis şi o formă definitivă. Adolescentele declară că imaginea negativă de sine este influenţată de vedetele foarte slabe de la Hollywood Leadul este „paragraful iniţial” sau „fraza de atac”. se menţionează mai degrabă beneficiarul acţiunilor: „Peste 100 de familii din Doljeşti se mută în case noi cu sprijinul Petrom” (martie 2009). cum este cazul campaniilor CSR. 2004.49 Redactarea materialelor de relaţii publice Deoarece titlurile sunt importante pentru comunicatele de presă. Funcţia acestora este de a atrage atenţia asupra elementelor. 2004. acestea se pot redacta în două etape (Coman. iar subtitlul poate fi o continuare a titlului. De cele mai multe ori. care vor fi prezentate în corpul de text. care au un impact social. pp. informaţia poate fi delimitată prin diferite intertitluri. de a-1 determina să parcurgă textul în întregime şi de a-1 convinge să îl publice. subtitlul poate include numele celor care transmit comunicatul: Siteul Forumgoers analizează: adolescenţii nu sunt atraşi de vedetele foarte slabe. În exemplul prezentat mai sus. la finalul redactării.

amploarea sau dramatismul său. trebuie avute în vedere răspunsurile la întrebările structurate în jurul celor „5C”: - Cine? – aduce în prim plan fie organizaţia. locaţia este importantă pentru comunicatele-invitaţie pentru o localizare precisă (trebuie specificate strada. - lipsa de timp. Atât jurnaliştii. Actualitatea. fie persoanele direct afectate de evenimentul descris în comunicat. pentru un impact mai mare trebuie menţionată importanţa acestuia pentru comunitate. după cum am văzut. în special. - Ce ? – se defineşte evenimentul prin noutatea. Trebuie menţionate numele complete ale organizaţiei sau ale persoanelor implicate. căile de acces). atunci jurnalistul va extrage informaţia esenţială din lead. leadul trebuie separat de corpul textului printrun spaţiu. etajul. cât şi cititorii sau privitorii sunt atraşi de primele paragrafe. Trebuie evitată greşeala de a insera detalii şi descrieri în lead sau în primele paragrafe. După cum am menţionat. Dacă un comunicat de presă urmează regula piramidei inversate. este importantă în selectarea comunicatelor de presă care vor constitui ştiri. a situaţiilor de criză. Tocmai pentru a atrage atenţia. . De asemenea. Localizarea în spaţiu este importantă deoarece cititorii se simt implicit implicaţi dacă evenimentul are loc în comunitatea lor. De obicei se renunţă la pasajele finale. Este cazul. precizarea datei şi orei de desfăşurare este esenţială în comunicateleinvitaţie sau în comunicatele-anunţ.50 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa - lipsei de spaţiu într-o machetă de ziar. - Unde? – se specifică locaţia. De asemenea. - Când ? – este specifică ancorarea temporală. De asemenea. numărul.

p. 2004. se vor menţiona invitaţii importanţi. 20. .02. care răspund nevoilor societăţii şi mediului înconjurător. - Cu cine ? – se menţionează „agenţii secundari” (Coman. de a-l localiza în tip şi spaţiu şi de a sublinia iniţiatorul acestuia. - Cum ? – se descrie evoluţia evenimentului şi implicaţiile acestuia. De exemplu. 123). în comunicatele-invitaţie. În comunicatele de presă în situaţii de criză se vor menţiona victimele şi echipele de intervenţie. Trebuie să fie motive întemeiate şi să nu aibă un scop vădit publicitar. Platforma cuprinde proiecte ample de CSR cu rezultate concrete. În corpul textului.2009 . Pentru comunicatul difuzat în luna februarie 2009 de Petrom.Petrom a fost distinsă în cadrul Premiilor de Excelenţă IAA România cu Premiul de Excelenţă pentru platforma de responsabilitate socială „Respect pentru Viitor”.51 Redactarea materialelor de relaţii publice Răspunsurile la aceste patru întrebări trebuie să se regăsească în lead. s-a ales următorul titlu şi lead: Petrom premiat de International Advertising Association pentru platforma „Respect pentru Viitor” Bucureşti. în paragrafele ulterioare. adică acele persoane implicate în desfăşurarea evenimentului. ca parte integrantă a conduitei de business Petrom. Rolul lor este de a reliefa evenimentul. se pot detalia aspecte privind cauza şi modalitatea: - De ce ? – se descriu scopurile sau motivele care au generat respectivul comunicat.

evitarea unor abrevieri necunoscute. - claritatea textului: vocabular simplu. Acesta va prezenta detalii despre informaţiile prezentate în lead. Pentru a evita ulterioare erate aduse comunicatului de presă sau dezminţiri din partea conducerii. aprobarea comunicatului de presă. numirea surselor (nume. Se va recurge la o ordine descrescătoare a importanţei ideilor (Coman. - precizia textului: folosirea unor date şi cifre verificate. David. Coman. funcţie). 2004. Trebuie urmată regula de mai sus: o frază = o idee. Se repetă în special numele organizaţiei. Lattimore. Trebuie evitate judecăţile de valoare Încheiere – adesea se recurge la tehnica repetiţiei în ultimul paragraf. p. al evenimentului. specialistul de PR .52 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa Textul propriu-zis. 3. fără multe propoziţii subordonate. a arhaismelor. neologismelor sau a cuvintelor străine necunoscute. 124) şi se va respecta regula: o singură idee = un singur mesaj = un singur paragraf Prin această abordare se va evita pierderea coerenţei textului în cazul eliminării unor paragrafe de către jurnalişti. evitarea termenilor de jargon. localizarea spaţială şi temporală a evenimentului şi consecinţele pozitive ale acestuia pentru comunitate. - factualitatea şi neutralitatea textului: evitarea părţilor de vorbire care exprimă subiectivitate. 1990. Acest risc al eliminării unor informaţii de către jurnalişti poate fi evitat dacă cel care redactează comunicatul ţine cont de anumite atribute ale textului care trebuie respectate (Brody. 2004. Este cazul adjectivelor şi a adverbelor. 2008): - concizia textului: paragrafe scurte.

pp. Un comunicat poate avea maximum două pagini (la baza primei pagini se va folosi sintagma „Urmează pagina 2”).53 Redactarea materialelor de relaţii publice trebuie să obţină aprobarea managerului companiei şi a specialiştilor care au furnizat date. Avantaje: o lectură mai uşoară a textului. Avantaje: jurnaliştii vor avea loc ca să facă diverse modificări sau să aducă unele completări (acestea se fac. Fiecare comunicat trebuie să conţină un număr de cod. efectuarea unor decupaje. Avantaje: o evaluare de către jurnalist cu uşurinţă a lungimii comunicatului şi spaţiul pe care el îl va ocupa în pagina de ziar. - tipărirea textului printr-o spaţiere la două rânduri. 128-129) oferă următoarele reguli: - dactilografierea pe o pagină format A4. . prin care se va sugera numărul comunicatului pentru anul respectiv (09-4 înseamnă al patrulea comunicat din 2009). - dispunerea în pagină după standardele folosite în redacţii (o pagină întreagă trebuie să conţină 25 de rânduri a câte 60 de semne fiecare). Avantaje: adnotări ale jurnaliştilor. - încadrarea în pagină (o margine de 2-3 centimetri). Avantaj: o îndosariere şi arhivare uşoară. conform uzanţelor redacţionale. - folosirea aliniatelor. - scrierea pe o singură faţă a colii de hârtie. deasupra rândului scris).  Aspecte de prezentare a comunicatului de presă Există formule standard de prezentare a comunicatelor de presă. Cristina Coman (2004. Biroul de presă al organizaţiei trebuie să arhiveze toate comunicatele de presă. Avantaj: facilitarea lecturii şi a înţelegerii textului. Este de dorit ca un paragraf să nu treacă de pe o pagină pe alta. necesare pentru diferite dosare tematice.

SEMNĂTURĂ (persoana care difuzează comunicatul) . Acestea pot fi folosite în dosarul de presă. COMUNICAT DE PRESĂ TITLUL (informativ) LEAD (mesajul esenţial. 130): SIGLA ORGANIZAŢIEI DATA EMITERII NUMĂRUL DE COD PENTRU DIFUZARE IMEDIATĂ sau EMBARGO până la data ….54 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa - folosirea fotografiilor trebuie limitată. ora …. PRENUME. care însoţeşte comunicatul de presă. În figura 1 este modelul de punere în pagină pentru un comunicat de presă (Coman. ADRESĂ TELEFON.. titluri. p. - nefolosirea sublinierilor de cuvinte. maximum 5-6 rânduri) ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… CORPUL TEXTULUI (o succesiune de paragrafe care conţin idei şi informaţii suplimentare. fraze. FAX (persoana de contact) NUME. PRENUME FUNCŢIE. 2004. începuturi de fraze şi nume proprii.. - folosirea majusculelor numai pentru titluri.. în ordine descrescătoare a importanţei lor) ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… NUME.

e. Newsom. pentru simpozioane sau lansări de produse sau servicii. Difuzate în special în . 4. comunicate-anunţ.Redactarea materialelor de relaţii publice 3. Acestea pot avea un caracter negativ sau pozitiv pentru organizaţie. Rolul acestor comunicate este câştigarea unor avantaje politice şi poziţionarea favorabilă a unui politician. numirea în funcţie. comunicate politice. 2004.3. pp. În acest ultim tip de comunicat. Rolul acestor comunicate este de a face cunoscut un eveniment care va avea loc în organizaţia respectivă: lansarea unui produs. menţionarea trecutului profesional şi educaţional al persoanei care urmează a fi numită. Lattimore. d. Aronson et alii (2008. 2004. menţionarea persoanei care a fost înlocuită. 3. Se foloseşte în special în situaţiile de criză. acordarea unor premii. se folosesc în cazul prezentării unor date neconforme cu realitatea. Aronson et alii. 1990. De asemenea. Se poate insera un citat care să fie atribuit şefului persoanei respective. Coman. O tipologie a comunicatelor de presă 55 Autorii de specialitate (Brody. data numirii efective. c. Rolul comunicatului este de a invita jurnaliştii să participe la un eveniment organizat de respectiva organizaţie. vernisaje. comunicate-invitaţie. inaugurări. Acest comunicat se foloseşte pentru invitaţiile la conferinţele de presă. 2008) propun următoarele categorii de comunicate de presă: a. menţionarea numelui şi funcţiei angajatului. comunicate-replică. Rolul acestora este de a face cunoscute evenimente neprevăzute. comunicate-ştire de ultimă oră. menţionarea numelui celui căruia i se va subordona. menţionarea responsabilităţilor persoanei respective. b. Carrell. 35-36) oferă următoarea structurare a informaţiilor: 1. 2. Rolul acestora este de a facilita dreptul la replică al acelor persoane care consideră că li s-au adus injurii sau au fost calomniate.

devin moduri de persuasiune a alegătorilor. comunicatul statistic. . avortul poate fi cadrat fie ca o crimă. comunicatele politice sunt reprezentări ale implicării politicienilor în viaţa comunităţii.56 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa campaniile electorale. Această variabilă implică trei aspecte: . care pot acompania comunicatele-anunţ. Coombs (2007) menționează faptul că modul de a cadra o criză este foarte important. Jargonul tehnic trebuie transformat în termeni familiari pentru a crea sentimentul de apropiere față de publicuri. Axate pe jargon (tehnic.gradul de urgenţă (presiunea timpului: informațiile despre un produs contrafăcut față de plângerile asupra violenţelor morale trebuie să fie transmise mai repede). . economic. care. .4. Același autor identifică trei variabile de care depinde cadrarea în materialele de PR transmise de organizații: (1) dimensiunea crizei. fie ca libertate de decizie.nesiguranţa (ambiguitatea se poate observa în special în cazul accidentelor tehnologice).importanţa percepută (în funcție de impact: crizele cu victime omenești va avea un impact mai puternic decât o criză provocată de un zvon). f. juridic). destinate în special jurnaliştilor din presa specializată. până la urmă. Astfel. aceste comunicate reprezintă informaţii suplimentare. Rolul acestor comunicate este de a furniza date statistice. 3. Timothy W. Comunicatele de presă în situațiile de criză Situațiile de criză reprezintă contextul situațional prin care un departament de relații publice al unei organizații își poate demonstra eficiența. (2) expertiza coaliției dominante – modul de prezentare a informațiilor.

- numărul lucrătorilor care se aflau în respectiva locație în momentul exploziei. pompieri. - substanțele chimice cu care se lucra. - posibile cauze ale exploziei. după ce familiile victimelor au fost anunțate (Coman. se axează pe următoarele informații: - locația exploziei.57 Redactarea materialelor de relaţii publice (3) gradul persuasiv al prezentării include aspecte precum credibilitate (expertiza. 2007). elemente raţionale (probe. În acest context situațional al crizei. 2001). emoţie (dramatism). unde sentimentele contradictorii predomină. . - acțiunile de urgență luate de organizație și alte echipaje (salvare.deschidere). - sarcinile precise ale lucrătorilor. gradul de încredere . poliție). - numărul răniților. Comunicatele de presă într-o situație de criză. Un aspect important în redactarea materialelor de PR în cazul crizelor este cadrarea temporală. - gravitatea pagubelor. ambele părţi). Comunicatele de presă vor fi trimise către presă. - natura și severitatea rănilor. cum ar fi o explozie. Informațiile de calmare și cele corective constituie cea mai bună strategie prin care încrederea poate fi reconstituită iar reputația organizației poate fi restaurată (Coombs. mesajele organizației trebuie să fie caracterizate prin claritate.

00 – Două persoane și-au pierdut viața astăzi. ora 16. . în apropiere de Lacul Bâlea. în jurul orei 14.13.ro Bun pentru difuzare imediată ACCIDENT TRAGIC PE TRANSFĂGĂRĂȘAN Comarnic.ro ghost@ghstholding. un alt angajat al nostru. 27 iulie. La ora 14.30. un comunicat de presă pentru o situație de criză (un accident tragic pe Transfăgărășan): GHOSTHOLDING Str. echipajul a confirmat decesul celor doi colegi ai noștri. Itinerariul de testare includea și Transfăgărășanul. Fantomei nr. produs în scopuri educaționale. 236) a realizat printr-un holding imaginar (Ghostholding).vedenie@ghostholding. Doi angajați ai societății comerciale Ghost Auto (membră a Ghostholding) efectuau testări ale unui prototip de autoturism SUV care urmeză să intre în producția de serie. 021-333-1144 Mobil 0757-555-444 Fax 021-333-1145 Email: georgiana. Un echipaj SMURD s-a deplasat de urgență la locul accidentului. 021-333-1146 Tel. Din nefericire. aflat într-un autovehicul ce înregistra performanțele prototipului. Până la această oră nu se cunosc cauzele și împrejurările tragicului accident. sectorul 7.40. într-un accident rutier produs pe DN-7C (Transfăgărășan). p.58 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa George David (2008. a anunțat la sediul companiei că s-a produs un accident în urma căruia cele două persoane care efectuau testările au decedat. București Persoană de contact: Georgiana Vedenie Cod poștal 071313 Tel.

„Respect pentru Viitor” a fost lansată în anul 2007 cu sprijinul Ogilvy Group şi cuprinde toate proiectele de responsabilitate socială derulate de Petrom până în prezent. difuzat de Petrom în data de 20 februarie 2009.59 Redactarea materialelor de relaţii publice O echipă formată din reprezentanți ai Parchetului. pentru a stabili cauzele producerii acestuia.5. Nominalizarea pentru Premiul de Excelenţă a fost făcută de unul dintre membri IAA România. care răspund nevoilor societăţii şi mediului înconjurător. GHOSTHOLDING Departamentul de Marketing și Relații Publice 3. Printre cei 12 premianţi s-a aflat şi Realitatea TV. “Sprijin pentru Viitor”. “Resurse pentru Viitor”. pentru programul “România prinde rădăcini”. . ca şi pentru noi standarde şi profesionalism în comunicare. iar argumentul a stat în anvergura şi rezultatele concrete ale programului.  Comunicat-anunţ Petrom premiat de International Advertising Association pentru platforma “Respect pentru Viitor” Bucureşti. un demers de durată şi fără precedent pentru reîmpădurirea României. ca un exemplu relevant profesional şi etic. Analiză de conţinut În acest subcapitol vom analiza comunicatul-anunţ. Platforma cuprinde proiecte ample de CSR cu rezultate concrete. cum ar fi: “Parcurile Viitorului”. “Construim pentru Viitor” şi “Angajaţi pentru Viitor”. ca parte integrantă a conduitei de business Petrom. Vom reveni cu detalii. derulat împreună cu Petrom şi organizaţia non-guvernamentală MaiMultVerde. 20. Toți angajații societății membre Ghostholding sunt consternați de ceea ce s-a întâmplat și regretă moartea celor doi colegi. ai Poliției Rutiere și din specialiști ai companiei noastre s-a deplasat la locul accidentului.02.Petrom a fost distinsă în cadrul Premiilor de Excelenţă IAA România cu Premiul de Excelenţă pentru platforma de responsabilitate socială „Respect pentru Viitor”. parte a campaniei Cod Verde a Grupului Realitatea Caţavencu. Conducerea Ghostholding prezintă condoleanțe familiilor îndoliate și a dat asigurări că va veni în sprijinul acestora. reducerea poluării şi salvarea ariilor protejate.2009 .

petrom.Copywriter.com Website: www. „Respect pentru Viitor” este concretizarea principiilor noastre. mona.com Fax: +40 21 4060437 E-mail: csr. au creat un impact pozitiv şi au devenit exemple demne de urmat.Art Director.Art Director. Sorin Păun .Consultant CSR. Ioana Enache – Excellero .com . care stau la baza dezvoltării durabile. iar din partea Ogilvy Group România: Albert Nica – Executive Creative Director. Oana Stanoevici – PR Manager. Mihaela Creţu – Account Manager. Ciprian Tudor – Copywriter. Informaţii suplimentare Mona Nicolici. Raluca Ştefan.60 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa Premiile de Excelenţă IAA reprezintă o iniţiativă pe termen lung a Consiliului Director şi a Senatului IAA. Donald Simionoiu . Cristi Diţă . prin acţiunile lor în industria de marketing şi comunicare. Livia Fericean – Senior Account Executive.Art Director. CSR & Internal Corporate Communication Manager. au dovedit o prestaţie profesională şi etică la nivel de excelenţă. Alina Tudor – Excellero.Group Account Director. la începutul anului 2007. Echipa CSR Petrom care a luat parte la dezvoltarea şi implementarea platformei de responsabilitate socială “Respect pentru Viitor” este formată din: Mona Nicolici. Petrom CSR „Respect pentru Viitor” este un amplu program iniţiat de Petrom.Senior Consultant CSR.office@petrom. prin care răspundem nevoilor societăţii şi mediului înconjurător. Cristi Simion . Alexandra Murray .nicolici@petrom. Loredana Caradimu – Business Unit Director. care îşi propun să ofere recunoaştere publică persoanelor şi companiilor care. Credem că nevoile prezentului pot fi satisfăcute cu respect pentru generaţiile viitoare şi pentru aceasta am ales să tratăm aspectele legate de mediu şi cele sociale ca parte integrantă a conduitei noastre de business. Dana Bănuţă – Head of CSR Office. Oana Radu – Account Director. CSR Specialist.

paragraful 2 – motivele nominalizării pentru Premiul de Excelenţă IAA şi iniţiatorul acestei iniţiative. La nivelul structurii. cât şi prin marcare îngroşată a primelor cuvinte din fiecare paragraf: .paragraful 1 – prezentarea campaniei „Respect pentru viitor”. . .paragraful 5 – prezentarea echipei CSR Petrom. „respect”) şi pe o izotopie temporală („viitor”). mai mult ca sigur. se observă o delimitare pe paragrafe (leadul şi şase paragrafe). Acesta este tema comunicatului de presă. pe o izotopie morală („responsabilitate”. comunicatul este centrat pe o izotopie a agenţilor („Petrom”.paragraful 3 –alţi nominalizaţi pentru acest premiu. Cuvântul-cheie care uneşte aceste izotopii este „CSR”. acesta reprezintă un semn de respect pentru angajaţi (public intern). „director” – specialiştii. .paragraful 4 – prezentarea semnificaţiei acestor Premii de Excelenţă IAA. Acest paragraf este un semn de respect faţă de contracandidaţi. fiecare axându-se pe o temă precisă.Redactarea materialelor de relaţii publice Imaginea rezultată prin metoda „norilor de cuvinte” este următoarea: 61 După cum se observă. . care au oferit premii). delimitarea acestora realizându-se atât spaţial. Considerăm că s-ar fi putut numi acest iniţator. În ciuda abundenţei numelor şi chiar dacă acest paragraf va fi. . omis de către jurnalişti.

Teodor Pop Puşcaş.paragraful 6 – reluarea informaţiei din primul paragraf (semnificaţia campaniei CSR „Respect pentru viitor”). Autostrada Transilvania. Mircea Geoană a ţinut să precizeze că nu există un drept de moştenire de la un primar la altul. însoţit de miniştrii Cristian Diaconescu. s-a aflat în judeţul Cluj. Analizaţi următoarele trei comunicate de presă. rămâne la fel de important şi în Cluj şi în Transilvania.  COMUNICAT DE PRESĂ Postat la 2009-02-04 Preşedintele PSD. structura frazei. îmi dau seama că am făcut o alegere potrivită. pentru a participa la lansarea candidatului PSD. Nicolae Nemirschi. „A venit vremea ca un oraş precum Cluj-Napoca să aibă un plan integrat de dezvoltare. exprimându-şi speranţa că locuitorii Clujului vor şti să aleagă „un candidat cu nume şi prenume”. auzind declaraţia preşedintelui UDMR Marko Bela de ieri. Vasile Puşcaş. Mircea Geoană. structura paragrafelor. Mircea Geoană a ţinut să-i reamintească lui Marko Bela că România a fost construită de străbunii noştri ca un stat naţional şi rămâne un stat naţional. fiind de părere că este nefiresc să existe un terţ într-o situaţie de simetrie aproape perfectă. “În acest .62 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa . “Deşi iniţial a fost un calcul politic. Prezent la Cluj. la primăria Cluj-Napoca. folosind metoda „norilor de cuvinte”. modul subiectiv sau obiectiv de construire a textului. Mircea Geoană. Prezenţa mea aici este un semnal că PSD şi votul de stânga. consideră că PSD a procedat corect atunci când a solicitat ca UDMR să nu participle la guvernare. în ciuda faptului că la ultimele alegeri rezultatul obţinut nu a fost satisfăcător”. Liderul social democrat. preşedintele Mircea Geoană a vorbit şi despre subiectul care-i interesează într-o măsură destul de mare pe clujeni. Analizaţi conţinutul comunicatelor. neacceptând participarea UDMR la guvernare”. Teme seminar 1.

considerând că Guvernul are datoria "de a face lumină cu privire la concesionările secrete care au fost făcute în mod suspect la finalul mandatului Tăriceanu". Autostrada Sudului. la final de mandat al Guvernului Tăriceanu". a cerut la Cluj verificarea contractului Midia Resources. vă comunic urmatorul . Redactor Şef Adjunct Primarul Municipiului Bacău. Coridorul IV. Preşedintele PSD. continuarea Autostrăzii Soarelui şi tot ce înseamnă proiecte de infrastructură în România”. noua guvernare are obligaţia de a schimba în mod radical modul de lucru. În 2005. Cotidianul “Deşteptarea” În atenţia D-lui Ionuţ Avram. prin care firma Sterling Resources ar avea dreptul de împărţire a producţiei zăcămintelor din zona Mării Negre. Mircea Geoană.Redactarea materialelor de relaţii publice 63 moment este foarte important reluarea energică a proiectelor de infrastructură. referitor la articolul „Primarul minune”. ing Romeo Stavarache. Prin urmare. a spus Geoană. cu sediul în Bacău. Mărăşeşti nr 6. Liderul PSD consideră că executivul României are datoria de a se asigura că România va beneficia de toate resursele strategice rezultate din decizia luată ieri la Curtea de la Haga. Se impune ca pachetul anticriză românesc să cruprindă investiţii în proiecte de infrastructură de tipul Autostrada Transilvania. în mod suspect. Bacau. după preluarea guvernării de către puterea de dreapta au fost oprite toate marile contracte de infrastructură inclusive Autostrada Transilvania. jud. "Există o umbră de îndoială cu privire la drepturile statului român referitoare la exploatare şi este obligaţia Guvernului să facă lumină în ceea ce priveşte aceste concesionări secrete care au fost făcute. semnat de Ionuţ Avram şi publicat în ediţia Cotidianului Deşteptarea din 06 octombrie 2008. Biroul de presă al PSD  D REPT LA REPLICA P RECIZARI 7 OCTOMBRIE 2008 – PRIVIND ARTICOLUL "P RIMARUL MINUNE " Către. str.

încălcând. organizată de Primăria Municipiului Bacău. În ultima perioadă am preferat ca poziţia mea şi a Primăriei Municipiului Bacău să fie comunicată în scris. ci doar ca acest cotidian. De altfel. dar şi al şi al instituţiei pe care o conduc. o situaţie prognozată. atât deontologia profesională a meseriei de jurnalist cât şi dreptul meu. de a mă apăra. mincinoase şi/sau calomnioase la adresa mea personal şi în calitate de primar al Bacăului.64 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa DREPT LA REPLICĂ Pentru corecta informare a opiniei publice se impun următoarele precizări legate de articolul „Primarul minune”. Din păcate. În aceste condiţii. cu un conţinut tendenţios şi vădit ironic la adresa mea. În conformitate cu prevederile art. Nu am avut şi nu am pretenţia ca jurnaliştii cotidianului dumneavoastră să-mi aducă elogii sau laude nemeritate. o intenţie şi nu din procedura de achiziţie propriu-zisă. publicarea acestui document şi a altora asemănătoare pe site-ul primăriei este o dovadă a respectării principiului transparenţei privind achiziţiile publice în Primăria Bacău. informaţiile referitoare la achiziţia de insigne aniversare Bacău 600 le-aţi preluat din „Programul de achiziţii. 72 şi 73 din Legea presei. vă rugăm să publicaţi în paginile cotidianului Deşteptarea. ca un semn al faptului că se respectă sau respectă deontologia profesională. ziarul Deşteptarea nu a publicat nici măcar un singur drept la replică. publicat în ediţia din 6 octombrie 2008. în aceleaşi condiţii de pagină şi caractere. astfel încât să nu mai dau ocazia jurnaliştilor Cotidianul Deşteptarea de a-mi răstălmăci cuvintele şi de a denatura faptele sau de a pune în sarcina mea cuvinte pe care nu le-am rostit. cerere de ofertă cu anunţ pe SEAP. furnizare produse 2008”. ca primar al acestui oraş. ROMEO STAVARACHE PRIMARUL MUNICIPIULUI BACĂU . în urma zecilor de articole tendenţioase. într-un mod oficial. În altă ordine de idei. care este un plan. astfel. acest fapt constituind singura dovadă că ziarul dumneavoastră este obiectiv şi echidistant. să informeze în mod corect şi real cititorii şi nu în modul denaturat în care prezintă faptele în aproape fiecare apariţie. aveţi obligaţia de a ne publica drepturile la replică. prezentul drept la replică în termenul legal prevăzut de lege.

care s-au evidenţiat în management educaţional şi dezvoltare instituţională în anul şcolar 2007-2008 – suma alocată: 17 000 lei. 26 noiembrie 2008.celor mai buni elevi în anul şcolar 2007-2008 din fiecare liceu/colegiu din municipiul Bacău – suma alocată: 25 500 lei. începând cu ora 14. . COMUNICAT Redactarea materialelor de relaţii publice DE PRESA . şcoli generale. . în anul şcolar 2007-2008 – suma alocată: 93 700 lei . licee.elevilor absolvenţi ai clasei a VIII-a care au terminat anul şcolar 2007-2008 cu media generală 10 (zece) – suma alocată: 49 000 lei. şcoli de arte şi meserii din municipiul Bacău. colegii.directorilor de grădiniţe. la sala de conferinţe Agricola Internaţional. eveniment organizat sub patronajul Primarului Municipiului Bacău. licee şi colegii din municipiul Bacău. Suma totală alocată de la bugetul local acestui eveniment este de 234 700 Ron.elevilor şi profesorilor îndrumători care au obţinut premii şi menţiuni la olimpiadele naţionale şi internaţionale.elevului absolvent al clasei a XII-a care a obţinut media 10 la examenul de bacaluareat – suma alocată: 1500 lei. care au promovat cele mai bune proiecte şi parteneriate educaţionale în folosul comunităţii în anul şcolar 2007-2008 – suma alocată: 14 000 lei. d-l Romeo Stavarache şi în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Bacău.profesorilor. va avea loc miercuri. . directorilor de grădiniţe. .24 NOIEMBRIE 2008 – 65 "GALA INVATAMANTULUI BACAUAN . . şcoli generale.00.2008" Cea de-a doua ediţie a « Galei Învăţământului Băcăuan ». Cu această ocazie aproape 300 de elevi. studenţi şi cadre didactice din unităţile de învăţământ băcăuane vor fi premiaţi pentru rezultatele deosebite obţinute în anul şcolar 2007-2008. premiile acordându-se următoarelor categorii: .

. Bacău cu cele mai bune rezultate în anul şcolar 2007-2008 – suma alocată: 8 000 lei . Astfel. un comunicat-anunţ și un comunicat în situație de criză pentru organizaţia imaginară sau reală.elevilor şi profesorilor îndrumători de la Palatul Copiilor care au obţinut premii la nivel naţional şi internaţional în anul şcolar 2007-2008 – suma alocată: 20 000 lei.celor mai buni studenţi în anul universitar 2007-2008 de la Universitatea Bacău şi Universitatea „George Bacovia” din Bacău – suma alocată: 6 000 lei. Mihaela Grosu. la iniţiativa primarului Romeo Stavarache.66 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa . celor mai buni 700 de elevi din şcolile şi liceele băcăuane. Datorită investiţiilor realizate în ultimii ani de municipalitatea băcăuană atât în infrastructura şcolară cât şi stimularea elevilor prin acordarea de burse lunare. Redactaţi un comunicat-invitaţie.consilierilor de proiecte şi programe educative extraşcolare şi extracuriculare din şcolile din mun. Purtător de cuvânt 2. din noiembrie 2007. . la cea de-a doua ediţie a „Galei Învăţământului Băcăuan” vor fi premiaţi de două ori mai mulţi elevi şi profesori faţă de prima ediţie. suma alocată premierii crescând în 2008 de la 160 000 lei la 234 000 lei. în anul şcolar 2007-2008 a crescut şi numărul elevilor băcăuani premiaţi la concursurile interne şi internaţionale şi cu rezultate deosebite la învăţătură.

Redactarea materialelor de relaţii publice 67 4. 184). p. Definiţii Pe lângă declaraţiile de principii. Aronson et alii.Asociaţia Ovidiu Rom 4. 159. Marconi. există două tipuri de materiale de relaţii publice care exprimă implicarea organizaţiei într-o anumită situaţie (Newsom. Carrell. 185). 184. Materiale de PR (backgrounder & position paper) . 2007.3. O sintagmă adesea utilizată de practicieni este white paper şi reprezintă un raport detaliat sau redactat de o autoritate în materie (Newsom.o position paper este un act prin care se consemnează poziţia organizaţiei faţă de respectiva problemă. 2008. p. Definiţii 4.un backgrounder este o lucrare care oferă informaţii contextuale despre o anumită problemă. 2004. p. care rămân neschimbate pentru perioade mari de timp. 2004. p. Carrell. . Ambele materiale sunt incluse în dosarul de presă al unui eveniment deoarece reprezintă o abordare obiectivă (backgrounder) şi o abordare subiectivă (position paper) şi constituie prima etapă în planificarea unui nou program de relaţii publice (Newsom.79): . Elementele redactării unei position paper 4.1. 2004. Carrell. BACKGROUNDERS & POSITION PAPERS 4.4. 2. . p. Elementele redactării unui backgrounder 4.1.

pe interpretări. . o analiză detaliată a situaţiei prezentate. . Elementele redactării unui backgrounder Doug Newsom şi Bob Carrell (2004) menţionează trei etape care trebuie respectate de relaţionist în redactarea unui background: a.lucrare de cercetare istorică.include informaţii de profunzime.68 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa În tabelul următor sunt sintetizate elementele definitorii pentru aceste două tipuri de materiale: Backgrounder Position Papers . Redactarea unui backgrounder implică două aspecte: - atenţie asupra formei: un enunţ de început (o prezentare obiectivă a temei cercetate). un istoric clar şi pertinent al subiectului. Cercetarea calitativă şi cantitativă asigură un grad ridicat de profesionalism şi în acelaşi timp va oferi un context situaţional. redactarea. . Arhivarea acestor documente este foarte importantă deoarece reprezentanţii organizaţiei se pot confrunta în viitor cu o problemă asemănătoare.centrare pe opinii. cultural şi politic variat asupra problemei cercetate. implicaţiile pentru viitor. punctul de vedere al organizaţiei. Fiecare dintre aceste etape este bine de scoasă în evidenţă printr-un corp de literă distinct sau prin paragrafe clar delimitate.punctul de vedere al unei organizaţii. iar aceste informaţii vor fi de folos. .tratează probleme specifice. . . 4. cercetarea. social. b. 2.explicarea motivelor pe care se axează .tratează probleme generale. .centrare pe fapte. economic.

Orice problemă are anumite consecinţe. cât şi a punctelor tari ale respectivei probleme. Carrell. origanizaţiei. O enunţare obiectivă presupune expunerea atât a punctelor slabe. 2004. 4. trebuie întotdeauna menţionate sursele care au realizat aceste studii. De asemenea. În cele mai multe documente de tip backgrounder un impact deosebit îl au statisticile realizate fie de organizaţie. „o soluţie neadecvată”. O cronologie a problemei este de asemenea importantă. Acesta este motivul pentru care punctul de vedere al organizaţiei trebuie argumentat tocmai pentru a evita subiectivismul. 192) sunt: - enunţarea problemei. Elementele componente (Newsom. O varietate a acestor contexte demonstrează faptul dacă problema are sau nu implicaţii pentru mai multe sectoare de activitate. documentarea. de genul „… este una dintre soluţiile acestei probleme”. Nu trebuie negată existenţa unui stări conflictuale cu angajaţii sau defectarea unui utilaj deoarece jurnaliştii vor afla din alte surse neoficiale. nu trebuie învinovăţită o altă organizaţie sau persoană.- 69 Redactarea materialelor de relaţii publice atenţie asupra conţinutului: contextul joacă un rol important deoarece stabileşte clar diferite perspective. Această abordare va exprima responsabilitatea . Elementele redactării unei position paper Orice position paper trebuie să se bazeze pe faptele relatate în backgrounder.3. de genul „o soluţie excelentă”. p. Cifrele joacă un rol persuasiv important în prezentarea unei probleme şi sunt de asemenea modalităţi obiective de a raporta o situaţie. De asemenea. Un aspect care nu trebuie ignorat este perspectiva obiectivă. Acesta este motivul pentru care trebuie luate în consideraţie implicaţiile viitoare ale situaţiei respective. c. O prezentare obiectivă a unei probleme cu care se confruntă organizaţia trebuie să primeze în special în situaţiile de criză. fie de institute de cercetare. Se preferă sintagme. decât calificative.

Nu trebuie inclusă o abordare cronologică a situaţiei.www. Acest document a fost intitulat „Fiecare copil în şcoală – în patru paşi”.).ro . această asociaţie doreşte să implementeze o nouă formă de comunicare nu numai cu elevii şi profesorii. Pornind de la o analiză a sistemului educaţional din România.4. autorităţile guvernamentale. - poziţia. Materiale de PR (backgrounder & position paper) .ovid. dar şi capacitatea acesteia de a-şi susţine punctele de vedere prin argumente raţionale.70 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa - informaţiile de bază. Cuprinsul acestui material ilustrează faptul că aspectele legate de cercetare şi documentare. consumatorii. Cel de-al doilea aspect va demonstra imparţialitatea organizaţiei. Acest scop poate fi realizat dacă sunt luate în consideraţie două aspecte: tipul de public şi prezentarea ambelor părţi implicate. necesare unui backgrounder au fost respectate.Asociaţia Ovidiu Rom Organizaţia Ovidiu Rom a înaintat pe data de 14 iulie 2008 o propunere („white paper”1) de politici publice pentru reducerea decalajului educaţional între copiii din România. trebuie să i se prezinte clar punctul de vedere susţinut. Acestea trebuie să includă date pertinente de actualitate despre situaţia respectivă. dimpotrivă. “Patru paşi”/ White paper . Primul aspect demonstrează faptul că relaţionistul cunoaşte publicurile organizaţiei şi va ţine cont de diferenţa minimală dintre un public intern (angajaţii) şi un public extern (furnizorii. comunitatea etc. Cititorul nu este cel care trebuie să interpreteze poziţia organizaţiei. ci. Acest lucru se regăseşte în backgrounder. ci şi cu părinţii. 1. cu accent pe importanţa educaţiei preşcolare şi şcolare mici. 4. Conţinutul unei position paper nu trebuie să includă prezentări ipotetice.

obiectivitatea într-un backgrounder şi ulterior într-o position paper se obţine prin prezentarea unor statistici.Redactarea materialelor de relaţii publice 71 În cadrul secţiunii „definirea problemei” sunt prezentate următoarele aspecte: a. cifrele. rezultatul. După cum menţionam. mitul „cultural”. c. b. . cifrele denotând obiectivitate.

72 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa După prezentarea legislaţiei româneşti şi după prezentarea situaţiei prezente în SUA şi România. care constituie poziţia acestei asociaţii: . se menţionează dovezi ale importanţei campaniei de recrutare din uşă în uşă. realizată de membrii Asociaţiei Ovidiu Rom: Cea de-a doua parte a documentului position paper cuprinde metodologia propusă de Asociaţia Ovidiu Rom.

informaţii despre cultura şi istoria romilor. a unui grup local de acţiune.aplicaţii concrete după fiecare formare. .instruire pentru cadre didactice şi directori de scoală pe probleme de mediere şcolară şi sensibilitate culturală.directiva ministerială care să indice că fiecare şcoală cu un număr mare de elevi săraci trebuie să aibă un mediator calificat.mediatori instruiţi să iniţieze programe de educaţie timpurie pe baza modelului HIPPY (un program de instruire la domiciliu a părinţilor care au copii preşcolari). . . . ar trage la răspundere autorităţile locale responsabile pentru şcolarizarea tuturor copiilor din jurisdicţia lor. prin funcţia de control.condiţionarea alocării de fonduri către şcolile din comune şi oraşe. . a unei organizaţii non-guvernamentale). prin Consiliul Judeţean.formare pe aspecte sensibile din punct de vedere cultural. pentru a vedea dacă sunt relevante pentru practica cotidiană cunoştinţele dobândite.Comisia Judeţeană.măriri de salariu pe baza frecvenţei şcolare a copiilor beneficiari.sporuri salariale semnificative pentru cadrele didactice care lucrează în comunităţi sărace (după modelul sporurilor salariale pentru zonele rurale). . . . .ateliere pentru dascăli (patru sesiuni pentru dascăli de clasele 0-4).campanii de recrutare pentru atragerea locuitorilor comunităţii (desfăşurate sub conducerea inspectoratului şcolar.Redactarea materialelor de relaţii publice Dintre recomandările propuse de Asociaţia Ovidiu Rom se pot menţiona: 73 . . de înscrierea şi menţinerea tuturor copiilor în scoală. .

Cele două materiale de PR trebuie să se raporteze numai la această situaţie. . Redactaţi o lucrare de tip backgrounder şi o lucrare de tip position paper pentru organizaţia reală sau imaginară pe care o reprezentaţi. Alegeţi o singură situaţie cu care se poate confrunta organizaţia.74 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa Teme seminar 1.

advertorialele sunt discursuri publice din două motive: - Pe de o parte. iar de la reclame împrumută controlul total asupra conţinutului pentru simplu motiv că sunt plătite. prin expunerea media. 19-20). Waltzer.1. Definiţii 5. p.2.Studiu de caz: Agricola Internaţional Bacău 5. Scopul acestora este de a atinge publicul-ţintă şi de a transmite intenţiile organizaţiei. Dacă luăm în consideraţie conţinutul şi modul de plasare a advertorialelor. pp. - Pe de altă parte. Tipologie 5. Astfel. Latimore. 207-208) este fie „crearea unui climat favorabil de opinie” prin advertorialele de imagine.Redactarea materialelor de relaţii publice 5. acestea presupun difuzarea plătită a unor informaţii care au valoare subiectivă de ştire (Brody.3. Coman. . fie „câştigarea încrederii publicului în probleme controversate” prin advertorialele de susţinere. 2004. 1990. Definiţii Considerate o parte importantă a informării publice. 41. acest mod de promovare este un semn al puterii deoarece principalul obiectiv (Brown. pp.1. 2005. 75 ADVERTORIALS 5. acestea pot fi poziţionate între comunicate de presă şi reclame deoarece de la primele împrumută modul de redactare obiectiv.

- advertorialele de cetăţenie responsabilă informează publicul asupra realizărilor organizaţiei pe plan social. B. plasate în media cu scopul de a atrage susţinerea publicurilor în ceea ce priveşte unele probleme controversate care ţin de politici sau valori publice.76 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa problema care apare în cazul advertorialelor este modul în care transparenţa organizaţională este transmisă discursiv din moment ce din punct de vedere financiar acestea pot fi comparate cu reclamele. Tipologie E.3. cauze sociale sau personalităţi cunoscute. L. vom exemplifica modul în care transparenţa a fost păstrată în cazul advertorialelor plasate în media de către compania Agricola Internaţional Bacău în perioada crizei gripei aviare (20052006). Advertoriale de susţinere sunt mesaje plătite. În această categorie sunt incluse: . 5. - advertorialele în scopul serviciului public oferă publicurilor informaţii sau sfaturi cu privire la anumite probleme în care organizaţia are expertiză sau încurajează participarea politică sau participarea în viaţa comunităţii. În 5. Waltzer (2005) au realizat următoarea tipologie a advertorialelor: A. - advertorialele de bunăvoinţă identifică interesul organizaţiei prin asocierea cu anumite valori. Advertoriale de imagine sunt mesaje plătite care vor fi plasate în media cu scopul de a crea un climat favorabil de opinie.2. Brown şi Dan L. Acestea includ: - advertorialele de identificare a interesului organizaţiei aduc în atenţia publică numele şi marca organizaţiei.

. - advertorialele defensive explică şi apără practicile şi poziţia organizaţiei.- 77 Redactarea materialelor de relaţii publice advertorialele ideologice promovează valori. - advertorialele de luare de poziţie şi de construire a agendei au drept scop plasarea unei anumite teme pe agenda de politici sociale.transparenţa negociată se bazează pe conştientizarea substanţei. Studiu de caz: AGRICOLA INTERNAŢIONAL BACĂU1 Menţionam în 5. Monica Pătruţ. 5. - advertorialele de recrutare cere publicurilor să sprijine procesul de construire a agendei prin diverse acţiuni (de la înaintarea unor petiţii până la scrisori adresate preşedintelui sau parlamentarilor). p. . De asemenea informează asupra activităţii instituţiilor sprijinite de respective organizaţie sau critică părerile provocatoare sau contrare.1. faptul că advertorialele riscă să fie acuzate de lipsa transparenţei organizaţionale.transparenţa intra-cadru se axează pe conştientizarea substanţei în cadrul procedurilor socio-politice. 2009. pp. 2008. Boström. Înainte de a prezenta analiza celor 62 de advertoriale transmise de Agricola Internaţional Bacău vom prezenta cele trei niveluri ale transparenţei (Klintman. Bucureşti: Tritonic. Sue Wolstenholme (eds. diferite sau neadevărate. - advertorialele drept la replică răspund unor opinii incomplete.). 180): .3. 1 O parte din acest subcapitol a fost publicat în Beyond Advertorials – Signs of Objectivity and Responsibility during Crisis Situations (Camelia Cmeciu. economice sau culturale şi susţin poziţia organizaţiei în legătură cu respectivul proiect propus. principii şi norme de bază. Adela Rogojinaru. 115-130. Cristian Călin). .transparenţa inter-cadru se bazează pe conştientizarea unui cadru şi pe sublinierea unui cadru de reflecţie critic. în Current Trends in International Public Relations.

Monitorul de Bacău. ci dimpotrivă conţinutul s-a axat pe promovarea unei teme. Ziarul financiar) s-a obţinut următoarea imagine: . Campania Biosecurizat promovată de Agricola Internaţional şi Tempo Advertising a fost iniţiată cu două luni înainte de a ajunge gripa aviară în judeţul Bacău. Libertatea. Deşteptarea) şi naţională (Capital. Pentru presa locală (Ziarul de Bacău. Ziarul. Evenimentul zilei. Jurnalul naţional. Nu a fost vorba de mesaje de răspuns la criză. cât şi presa naţională şi presa specializată. Acest lucru a determinat o schimbare a conţinutului mesajelor companiei. România libera. În graficul de mai jos este distribuţia advertorialelor în media: 30 Ziare locale 25 Ziare naţionale 20 Reviste pentru femei 15 10 Ghid Tv 5 Presa sportivă 0 Număr apariţii Metoda folosită pentru analiza conţinutului a fost a „norilor de cuvinte”.78 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa Studiul a luat în calcul atât presa locală.

acest lucru este vizibil şi în advertorialele din presa specializată: .79 Redactarea materialelor de relaţii publice După cum se observă din frecvenţa cuvintelor (cu cât sunt mai des folosite. acest lucru trebuie să aibă vizibilitate. apoi se trece la o transparenţă intra-cadru prin menţionarea testelor parazitologice. - folosirea cu preponderenţă a termenilor ştiinţifici în ceea ce priveşte poziţionarea conceptului Biosecurizat. cu atât au o mărime mai mare). Cetăţenii români au fost învăţaţi prin aceste advertoriale să-şi schimbe modul de consum al cărnii şi de asemenea să devină informaţi şi responsabili pentru propria viaţă. De fapt. Aceste două aspecte sunt foarte importante în ceea ce priveşte modul obiectiv de prezentare a unei situaţii deoarece se porneşte de la o transparenţă negociată (modul de ambalare a cărnii – substanţa care va fi infestată). Chiar dacă imaginea obţinută demonstrează faptul că advertorialele din presa locală şi cea naţională promovează o nouă agendă a modului de trai sănătos. bacteriologice şi serologice. Aceste advertoriale se înscriu în categoria mesajelor de luare de poziţie şi de construire a agendei sociale. laboratoarelor independente şi testele aplicate. realizate intern pentru a se ajunge la transparenţa inter-cadru prin menţionarea experţilor europeni. obţinută prin inserarea în fiecare advertorial a emblemei biosecurizat. se pot trage următoarele concluzii: - o lipsă totală a cuvintelor aparţinând isotopiei situaţiei de criză (gripa aviară).

Pro TV Magazin. Practic în bucătărie. ProSport. TV Satelit. - reviste pentru femei: Ioana. - ghiduri TV: Acasă TV. Mami. Au fost monitorizate următoarele ziare: - presa sportivă: Gazeta sporturilor. Secretele bucătăriei.80 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa Un anumit grad de subiectivitate este obţinut în advertorialele din presa de specialitate prin poziţionarea metaforică a participanţilor direct implicaţi în procesul de biosecurizare. După analiza presei sportive şi a ghidurilor TV s-au obţinut următoarele imagini: Presa sportivă Ghiduri TV . Lumea femeilor. TV Mania. Ghid HBO.

Ca să fii în pas cu noutăţile nu poţi rămâne simplu spectator! .Premiere extraordinare .Aţi aflat care este ultima noutate printre vedete? Produsele biosecurizate biologic .Orice agent extern este făcut şah-mat .Arbitrii internaţionali .fanii alimentaţiei sănătoase sunt invitaţi să se bucure de această producţie autohtonă remarcabilă! .Echipele de tehnicieni . Această valoare se bazează pe alte două valori:  Valori relaţionale – participanţii cu care interrelaţionează actorul principal (Agricola Internaţional) Isotopia sportului .Ca să fii mai aproape de vedete . .Juriul a luat în considerare execuţia perfectă la prezentarea elementului biosecurizat.A intrat în baremul de arbitraj al Uniunii Europene.Pentru a atinge audienţe remarcabile .aceste produse pot fi consumate şi de copii.Competiţii internaţionale .Asigură suporterii Isotopia filmului .Scenariul şi regia sunt semnate de AGRICOLA Bacău .Circuit internaţional al pieţei de carne .Circuit internaţional al pieţei de carne . .Criticii de specialitate .Arbitrii încântaţi . fără acordul părinţilor .Ţine pasul cu vedetele de la Agricola Bacău .Cronicile ultimelor zile .81 Redactarea materialelor de relaţii publice Cele două isotopii discursive obţinute se axează în principal pe valoarea expresivă a metaforei care permite un transfer conceptual dintr-un domeniu-sursă (sportul sau filmul) către un domeniu-ţintă (Agricola Internaţional).Acestea sunt recomandate pentru sănătatea întregii familii .

Prima echipă . printr-un exerciţiu complex. .Monitorizări .Agricola Bacău rulează. strict supravegheate din punct de vedere al sănătăţii şi al condiţiilor de igienă în care îşi desfăşoară cariera . după o prestaţie de excepţie în cadrul exerciţiilor impuse.Fief-ul . în urma căreia fiecare produs ieşit de poarta companiei poate fi considerat o vedetă.A lansat .Un aliment sigur. în timpul cantonamentelor sunt supravegheate permanent din punct de vedere al sănătăţii. .Noile piese au avantajul că pot fi mişcate în orice ordine . .Condiţii stricte de pregătire. în premieră pe piaţa românească o producţie de mare succes: campania biosecurizat .Cantonamentul . menit să aducă siguranţă alimentară suporterilor. .Cu talentul în sânge. selecţionate . .Echipe de mari maeştri . împărţit cu generozitate fanilor.Provin de la păsări şi animale controlate după toate regulile jocului.82  Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa Valori experienţiale – poziţionarea organizaţională Isotopia sportului Isotopia filmului .Liderul Agricola Bacău s-a calificat în marea finală a campionatelor internaţionale de siguranţă alimentară.Agricola asigură bucuria gustului.Tactică de talie europeană.Puii biosecurizaţi sunt gata să devină vedete .

prin presa specializată s-a conturat imaginea subiectivă a responsabilităţii. punct lovit .Arenele de la Bacău .Spaţiul terestru şi aerian . folosindu-se anumite practici sociale. .prin presa locală şi naţională s-a promovat un discurs obiectiv. precum practicarea sau vizionarea unor sporturi şi a unor filme.Primul jucător biosecurizat . . .Din hangare şi până la pistele de decolare instructorii de pilotaj supraveghează îndeaproape starea de sănătate a viitoarelor produse de top.Punct ochit.Redactarea materialelor de relaţii publice . raţional.Echipament .Un record naţional la înălţime în proba de siguranţă alimentară 83 . axat pe abilităţile tehnologice ale organizaţiei.Permis internaţional .Circuit închis Acest studiu a demonstrat faptul că advertorialele sunt o modalitate obiectivă de prezentare a discursului organizaţional: .Deschide aripile .

84 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa Teme seminar: 1. Folosind cadrul teoretic prezentat în curs analizaţi următoarele două advertoriale: .

Imaginaţi-vă o situaţie care implică redactarea unor advertoriale pentru compania voastră. Redactaţi două advertoriale pentru cotidiene şi pentru presa specializată. Identificați tipurile de presă le veţi plasa. .Redactarea materialelor de relaţii publice 85 2.

86

Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa

6. FEATURES

6.1. Definiție
6.2. Conținutul unui articol de tip feature - TIPOLOGIE
6.3. Structura unui articol de tip feature

6.1. Definiție
Un feature este un articol dintr-o revistă sau un ziar care prezintă un produs, un
serviciu sau interpretează un eveniment sau o tendință (Brody, Lattimore, 1990;
Newsom, Carrell, 2004). Articolele de tip feature constituie materiale de PR care
vor aduce în atenția publicurilor organizația, în special dacă sunt însoțite de
fotografii. Newsom, Carrell (2004, p. 246) și Geoff Simon sunt de părere că
punctul esențial în scrierea unui feature este găsirea unui aspect de interes uman.
Necesitatea găsirii unei piețe unde se va publica respectivul articol feature plasează
cercetarea pe al doilea nivel. Geoff Simon menționează faptul că în cadrul
companiilor mijlocii, managerii sunt persoane reale și membrii cunoscuți în
comunitate. Acesta este motivul pentru care un articol feature va fi cu siguranță
axat pe latura umană a respectivului manager, ceea ce poate fi considerat un profil.

6.2. Conținutul unui articol de tip feature
După cum am menționat, un feature presupune mai mult decât simpla
informare despre existența sau lansarea unui produs sau serviciu. Doug Newsom și

87
Redactarea materialelor de relaţii publice
Bob Carrell (2004, pp. 246-247) identifică cinci aspecte care trebuie luate în

considerație:
-

Stabilirea locului în care un feature are cele mai mari șanse de a găsi un public
respectiv. Acest aspect presupune o analiză a publicurilor care citesc ziarul,
revista sau care urmăresc respectiva televiziune sau ascultă respectivul post de
radio.

-

Analiza articolelor features apărute în respectivul mijloc de comunicare în
masă.

-

Cunoașterea jurnaliștilor din redacția respectivă și a domeniilor pe care s-au
specializat.

-

Găsirea unor piețe similare pentru a putea plasa un alt articol feature în alt
mijloc de comunicare în masă.

Pe lângă interesul pe care trebuie să-l stârnească, un articol feature trebuie să
fie important. Acesta este motivul pentru care trebuie să se realizeze o analiză a
contextului situațional, social, economic, politic și cultural care influențează
organizația. O consecință firească a acestei analize este găsirea unui unghi de
abordare (cârlig/ pitch) care va reprezenta un aspect unic sau interesant al unui
subiect sau al unei persoane. Acesta va atrage atenția mediei sau va vinde
reporterilor o știre sau un interviu.
E.W. Brody și Dan L. Lattimore (1990, pp. 99-100) identifică următoarea
tipologie a articolelor feature din punct de vedere al conținutului: 

case histories. Considerate subiectele cele mai folosite pentru un feature,
aceste istorii ale unor situații/ produse/ servicii concrete produc efecte și
implică mărturii ale unei terțe părți. Conținutul se axează pe modalitatea în
care un produs/ un serviciu a reușit să rezolve o problemă pentru o organizație.

88

Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa
Aceste features vor fi publicate în special în acele medii adresate pieței unde
respectiva organizație își desfășoară activitatea. 

backgrounders (vezi 4.). Se centrează în special pe cazurile în care organizația
a folosit strategii inovative de a rezolva probleme sociale actuale. Alte subiecte
care vor atrage acest tip de material de PR sunt modurile în care companiile au
rezolvat probleme cu angajații dintr-o minoritate sau cu cei care suferă de un
anumit handicap. 

hitch-hikes. De această dată este vorba de interesul unui public al unei
comunități. De exemplu, inexistența unui centru de ocrotire a bâtrânilor va
determina o companie să construiască un centru de acest tip, ceea ce va atrage
atenția mediei. 

service features. Accentul se centrează pe modul de utilizare a produselor și
serviciilor. De exemplu, revistele specializate pentru femei sau pentru
grădinărit se bazează pe aceste articole feature. 

depth-studies. Se axează pe modul în care organizația prezintă o problemă care
afectează comunitatea. De exemplu, un articol feature poate avea drept
tematică impactul pesticidelor asupra calității apei. Adesea organizațiile
sponsorizează aceste studii care vizează direct produsele sau serviciilor proprii.
În domeniul medical, sindromul Reyes a fost asociat cu utilizarea aspirinei. Un
producător de medicamente poate sponsoriza un studiu independent pentru a
identifica posibilitatea existenței unei legături între respectivul produs și boală.

6.2. Structura unui articol de tip feature
Articolele features sunt structurate pe principiul piramidei inversate asemenea
comunicatelor de presă, dar, spre deosebire de acestea, nu țin cont de variabila
timp. Alte diferențe față de comunicatul de presă sunt: lungimea textului, stilul
descriptiv și o anumită tensiune transmisă prin conținut:

89
Redactarea materialelor de relaţii publice
Introducerea trebuie să atragă interesul și să prezinte pe scurt tema concretă

articolului. De exemplu, această introducere a fost folosită în articolul feature al
companiei Town & Country Homes (Marconi, 2007):
A revenit veranda.
După ce practic a dispărut din sistemul de construcţie al caselor în anii ’50,
astăzi asistăm la o revenire în forţă a verandei din faţa casei.

Această introducere este incitantă deoarece pe de o parte, prezintă un aspect
social al modului de construcție al casei, iar pe de altă parte, reprezintă un semn al
reîntoarcerii la tradiții.
Textul continuă cu atribuirea acestor enunțuri președintelui companiei Town &
Country Homes și cu descrierea sumară a domeniului de activitate:

Aceasta este părerea lui Steve Sandelin, vicepreşedintele companiei Town &
Country Homes, responsabil cu dezvoltarea produselor şi care prezintă
verande acoperite pentru două comunităţi, formate din case private, şi
anume Centennial Crossing în Veron Hills şi Cornerstone Lake în regiunea
de vest din oraşul Chicago.

Textul este structurat în următoarele paragrafe: 
explicarea cauzei dispariției verandelor și beneficiile verandei:
Datorită confortului modern şi unui stil de viaţă în continuă schimbare, s-a
renunţat la verande.
„În trecut, verandele erau multifuncţionale pentru o familie americană,“
continuă Sandelin. „După aerul condiţionat, înainte ca acesta să devină

uneori chiar adormind în saci de dormit. camerele din faţă erau mai răcoroase. verandele au reapărut şi s-au bucurat de o mare popularitate în cadrul comunităţii neo-tradiţionale care dorea să recreeze atmosfera oraşelor mici de la începutul secolului. garaje în spatele caselor sau în locuri ferite de privirea trecătorilor. verandele au constituit cel de-al doilea lucru cel mai important în America. o mulţime de trotuare şi mici parcuri. fie la vizite făcute vecinilor. cauza acestei apariții: Odată cu anii ’80. alei laterale. membrii familiei se adunau pe verandă pentru a se relaxa. Toate aceste transformări te invitau fie la o plimbare.“ „Televizorul a fost un alt factor care a contribuit din plin la înlocuirea verandei”.90 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa foarte ieftin pentru orice american. alte trăsături ale acestei comunităţii includeau o arhitectură tradiţională. menţionează Sandelin.“ „După ce serveau masa. când Walt Disney Company a construit cartierul „Celebration“. care însă nu a putut concura cu Milton Berle şi cu I Love Lucy.  consecințele apariției verandei – întoarcerea la un stil tradițional: Pe lângă verande. Această transformare a fost lansată în anii ’80.”  reapariția verandei. când era cald afară. străzi liniare. „A sta afară pe verandă şi a face conversaţie cu vecinii era odată o formă de divertisment familial. alertă şi cucerită de tehnologie pe care o . şi s-a bucurat de o sporită atenţie la mijlocul anilor ’90. susţine Sandelin. „Credem că oamenii doresc să se reîntoarcă la acest stil de viaţă din orăşelele mici“. odată cu proiectul Florida’s „Seaside”. De asemenea. lângă Orlando. „Această dorinţă arzătoare este reacţia directă atât la viaţa impersonală. datorită verandelor.

pe când verandele deschise cu coloane au o lungime de 1. verandele nu sunt simple detalii arhitecturale ci. Majoritatea caselor din cele două comunităţi au extinderi ale verandelor.91 Redactarea materialelor de relaţii publice ducem. cu preţul între 315. având suprafaţa de la 223 până la 344 m2 .5 metri. practic. Unele construcţii din Centennial Crossing posedă verande şi „camere de zi” extinse în exterior care. preţul caselor variază între 188. O îmbunătăţire importantă adusă verandelor moderne este faptul că sunt construite pe dale de beton şi nu mai au acea structură deschisă a unui gard de lemn. Au trei sau patru . Pentru a putea mobila verandele.000 $ şi 218. verandele devin o cameră adiţională care se întâmplă să fie în exterior.000 $. nu trebuie să vă mai faceţi griji de curăţirea structurii de lemn şi nici să nu vă mai gândiţi la problemele cauzate de animalele de casă sau cele sălbatice care adesea se cuibăresc sub verandele caselor construite pe stilul clasic”. pe care îl simte o familie numeroasă. au fost proiectate ca spaţii funcţionale.  detalii preț Casele din cartierul Centennial Crossing.“  funcționalitatea verandelor în cele două cartiere din comunitate: În cartierele Cornerstone Lakes şi Centennial Crossing. „Proprietarii le decorează cu mobile şi ghivece de flori. cele cu balustrade au cel puţin o lungime de doi metri. iar ca dimensiune. între 156 m2 şi 233 m2 .7 metri pe 4.000 $ şi 365. dimpotrivă. „Chiar dacă dalele sunt mai scumpe. spune Sandelin. măsoară 5. În cartierul Cornerstone Lakes. au de la trei la cinci dormitoare. Serile oamenii stau afară şi discută cu vecinii“. de la intrări acoperite în totalitate până la verande larg deschise.8 metri. Astfel. Toate au două sau trei băi.000 $. cât şi la sentimentul de lipsă a mecanismelor naturale de sprijin. spune Sandelin. un garaj dublu pentru două maşini şi un demisol.

se pot alege case cu trei.  Folosește verbe la diateza activă.  Adaptează-te stilului publicației unde articolul feature va apărea.  detalii contact Pentru informaţii suplimentare. două băi şi o baie de serviciu. 91) sugerează următoarele aspecte care trebuie luate în considerație:  Evită propoziții compuse. . De asemenea. acest feature este structurat pe o problemă socială: lipsa comunicării între membrii familiei și cu vecinii. Lattimore (1990. patru sau cinci extinderi exterioare. În ambele cartiere. p.92 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa dormitoare. E. Brody și Dan L. sunaţi la numărul (847)478-8451 pentru casele din Centennial Crossing şi (630)587-8946 pentru casele din Cornerstone Lakes.  Folosește citate pentru a conferi articolului feature o anumită personalitate. Dincolo de promovarea construirii unei case.  Scrie la persoana a III-a.W. au demisoluri şi garaje duble mari pentru două maşini. Astfel. dintre care cel puţin una este o verandă acoperită destul de încăpătoare pentru a fi mobilată. Folosește un limbaj uzual. ci li este atribuită de asemenea o valoare socială de comuniune. verandele nu au numai valoare funcțională.  Folosește un stil obiectiv. persoana I și a II-a numai în citate.

Redactați un articol feature. Analizați conținutul și structura unui articol feature dintr-o revistă de specialitate. .Redactarea materialelor de relaţii publice 93 Teme seminar: 1. 2. care să se axeze pe o problemă din comunitatea unde își desfășoară activitatea organizația reală sau imaginară pe care o reprezentați.

3. Structura & conținut 7. NEWSLETTER/ BULETIN INFORMATIV 7. Definiții 7. Lattimore. care subliniază anumite detalii despre respectivul eveniment.2. produs sau serviciu oferit de organizație (Brody. Știrile sunt prezentate sub forma unor articole concise. 1990. Definiții Buletinele informative (newsletter) sunt axate mai degrabă pe știri despre o anumită organizație.1. pp. 108-109).1. Tipologie 7. Odată cu dezvoltarea tehnologiilor. buletinele informative au devenit reviste electronice (e-zines).94 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa 7.  transparența organizației sau asociației. .  sentimentul de apartenență al membrilor asociațiilor sau organizațiilor. Avantajele acestui material PR sunt:  posibilitatea unei informări mai aprofundate despre activitățile organizației sau asociației.

W. - construirea unui spirit de echipă și de implicare prin conturarea unor interese și probleme comune. - recunoașterea realizărilor angajaților atât în cadrul organizației. - sublinierea sentimentului de mândrie și entuziasm prin accentuarea calității. pe de o parte. 111) menționează șase aspecte care ar trebui să caracterizeze orice buletin informativ: - informarea permanentă a angajaților despre știrile. și întăresc identificarea și unitatea grupului. 2008. 403). - umanizarea organizației prin folosirea unor povești în care au fost implicați angajații.Redactarea materialelor de relaţii publice 7. p. - informarea despre departamentele organizației pentru a promova importanța angajaților în organizație. Lattimore (1990. p. pp. Înainte de redactarea unui buletin informativ pentru angajați. activitățile și politicile organizaționale. 2004. Carrell. relaționistul trebuie să ia în calcul următoarele aspecte: . E. p.2. Goldsworthy. Brody și Dan L. pe de altă parte (Newsom. 33) deoarece transmit o experiență comună și senzația apartenenței la organizație. cât și în activități în afara organizației. Tipologia newsletter (buletine informative) 95 Doug Newsome și Bob Carrell (2004. Mai multe numere pot include prezentarea în etape a istoriei organizației. 403-407) identifică două tipuri de buletine informative:  NEWSLETTER PENTRU ANGAJAȚI/ MEMBRII Buletinele informative pentru angajați constituie un element esențial în comunicarea internă (Morris. iar folosirea unor poze de la începutul organizației în comparație cu cele din prezent va conferi sentimentul dezvoltării.

poziția ocupată de organizație în diverse clasamente (inter)naționale. 2. Organigrama unei organizații cuprinde mai multe departamente. 7. Acest aspect atrage o diversitatea a intereselor și preocupărilor. știri despre departamente. pp. 5. rolul jucat de fiecare sector de activitate în cadrul organizației.96 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa (1) eterogenitatea angajaților. b. efectul unor evenimente externe asupra locurilor de muncă. 9. politicile și practicile organizaționale. informații despre locul de muncă. informații despre posibilități de avansare. Conținutul unui buletin informativ trebuie să includă informații prezentate obiectiv. 3. Acesta este motivul pentru care buletinele informative pot include știri specifice fiecărui departament. . 8. Forster. Într-un studiu realizat de International Association of Business Communicators. angajații au considerat că subiectele de interes. care trebuie incluse întrun buletin informativ. 1990. De asemenea. sunt următoarele (în ordine descrescătoare): 1. prezentarea detaliată a situației de criză prin care trece organizația la momentul respectiv. planurile de dezvoltare ale organizației. 4. (2) obiectivitatea informațiilor. incluzând mai multe surse. 6. 111-112). cum ar fi prezentarea unei situații de criză cu care s-a confruntat organizația. Lattimore. Două tipuri de știri trebuie prezentate angajaților înainte de a fi trimise către presă: a. planurile viitoare ale organizației. și Crosby (Brody. (3) aspectul temporal al prezentării știrilor. îmbunătățirea productivității. Towers. Perrin. nu trebuie excluse știrile care pot afecta organizația.

17. De exemplu. planuri de promovare/ publicitate. la hobbyuri. comemorări.Redactarea materialelor de relaţii publice 10. 16. Tematica poate varia: de la aspecte ale vieții (newsletter despre destinații de vacanță).)  NEWSLETTER PENTRU ANGAJAȚI CU INTERESE SPECIALE Scopul acestor buletine informative este de a informa un grup de persoane interesate de un anumit subiect. buletinul informativ nr. povești despre angajați. care va cuprinde caracteristicile acestui produs. costuri). 14. ( http://www. 97 11. fiind inclus în abonamentul de membru. schimbări/ promovări ale angajaților.eu/news/article/id/63) . economice. știri personale (aniversări. Tematica trebuie să fie atrăgătoare și să ofere detalii suplimentare față de buletinele informative obișnuite (de exemplu.ecrea. 13. politice actuale. modul de utilizare a profiturilor. 12. implicarea organizației în comunitate. punctul de vedere al organizației despre anumite problem sociale. până la colecții de obiecte de antichitate. (dez)avantajele folosirii. cu ocazia lansării unui produs se va redacta un newsletter. rezultate financiare. zile de naștere etc. EXEMPLU – ECREA Asociația Europeană de Educație și Cercetare în Comunicare (ECREA) publică trimestrial câte un buletin informativ pentru membrii individuali și membrii instituționali și este difuzat prin intranet. 15.4 a fost publicat în vara anului 2009.

3-5 aprilie 2009 - raportul unui studiu despre școala de vară ECREA - anunțul despre locul de deșfăsurare a viitoarei conferințe ECREA (ECC 2010) .pagina 5 - scurtă prezentare a unei cărți editată de un membru ECREA - un apel pentru articole într-o revistă .pagina 1 - detalii despre un studiu academic privind revistele academice. care a avut loc la Universitatea din Viena.98 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa Este format din opt pagini și are următorul cuprins: .pagina 2 - raportul despre workshopul Audience and Reception Studies. o rețea internațională pentru studenții absolvenți (prezentarea unei conferințe) . - prezentarea unei noi cărți din seria cărților promovate de ECREA (cu un link unde cartea poate fi descărcată) .pagina 4 - scurtă prezentare a trei cărți noi a membrilor ECREA .pagina 3 - un articol scris de Guy Starkey despre importanța radioului (prezentarea unei conferințe din Barcelona) - un articol scris de Gudrun Wicander despre IPID.

cărți. De obicei. Structură & conținut Buletinele informative sunt publicații seriale. să fie adaptat fiecărei categorii de public.3. acestea sunt trimestriale. structurate pe numere sau volume. De obicei aceste formate standard sunt create pentru patru pagini. Trebuie păstrată o armonie între cadrul vizual și elementele verbale.pagina 6&7 - un articol scris de Peter Golding despre modul de evaluare a cercetării în Marea Britanie . Stilul trebuie să fie concis și limpede.promovarea conferințelor din diferite țări ale membrilor ECREA.pagina 8 . Microsoft Office Publisher oferă diferite formate pentru buletinele informative. Un aspect important în cadrul buletinelor informative îl constituie formatul. De exemplu. realizări științifice (vezi buletinul informativ al ECREA). Modelul de mai jos redă formatul Bounce: . care vor avea loc în 2009. 7. buletinele informative ale asociațiilor științifice cuprind informații despre conferințe.Redactarea materialelor de relaţii publice 99 .

100 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa pagina 1 .

Redactarea materialelor de relaţii publice pagina 2 & 3 101 .

102 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa pagina 4 .

Regula de aur în scrierea buletinelor informative este Nu lăsați niciodată spațiul să domine conținutul. Trebuie urmate anumite etape în procesul de redactare a buletinelor informative: - scrierea inițială a conținutului. - încadrarea în spațiu a conținutului.103 Redactarea materialelor de relaţii publice Doug Newsom și Bob Carrell (2004. - modificarea literei în funcție de spațiu. 413) sunt de părere că relaționistul nu trebuie să lase calculatorul să dicteze cantitatea de informații. p. - includerea tuturor informațiilor necesare. Acesta este formatul buletinelor informative redactate de ECREA: .

104 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa Teme seminar 1. Analizați structura și conținutul unui buletin informativ. 2. . Construiți un buletin informativ (patru pagini) pentru angajații organizației reale sau imaginare reprezentată de dvs.

Redactarea materialelor de relaţii publice

8.

105

DOSAR DE PRESĂ

8.1. Definiţii
8.2. Structura dosarului de presă
8.3. Tipologii
8.4. Studiu de caz: Dacia Group

8.1. Definiţii
Cristina Coman (2004, p. 144) defineşte dosarul de presă din două perspective
-

din perspectiva organizaţiei, dosarul de presă este „un mijloc de informare”;

-

din perspectiva instituţiei de presă, dosarul de presă este „un instrument de
lucru”.

Spre deosebire de comunicatul de presă, caracterul informativ al unui dosar de
presă se axează pe construirea unui mesaj complex, care va forma o bancă de date.
Există două riscuri în redactarea unui dosar de presă:
-

prea multe informaţii pot conduce la o sumă de informaţii, care nu sunt
necesare pentru contextul situaţional în care acest dosar va fi înmânat
jurnaliştilor. Un aspect important, care trebuie luat în calcul, este lungimea
dosarului de presă. Acesta nu trebuie să depăşească 10-12 pagini.

-

prea puţine informaţii pot conduce la o modalitate superficială de a contura
imaginea organizaţiei, iar, pe de altă parte, această lipsă va determina unii

106

Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa
jurnalişti să redacteze anumite ştiri fără a deţine informaţii dintr-o sursă
autorizată (organizaţia).

Redactarea unui dosar de presă necesită analiza următoarelor aspecte (Newsom,
Doug, Carrell, Bob, 2004, p. 354):
-

determinarea scopului dosarului de presă;

-

identificarea categoriilor de public pentru media;

-

determinarea instituţiilor de presă, care vor primi dosarele de presă;

-

evaluarea modului în care vor fi utilizate aceste dosare de presă.

8.2. Structura dosarului de presă
Aceste două riscuri pot fi preîntâmpinate dacă dosarul de presă va fi redactat
conform unei structuri riguroase (Coman, 2004, pp. 145-148):
-

coperta trebuie să fie simplă şi să ofere datele de identificare ale organizaţiei
(logo-ul, adresa, telefon, fax, site internet; numele persoanei de contact şi
datele acesteia de identificare).

-

sumarul va fi structurat pe titlurile fiecărui material inclus. Aceste materiale
trebuie incluse în funcţie de gradul de interes al contextului pentru care este
redactat dosarul de presă.

-

textul va prezenta tema evenimentului, fiind structurat conform stilului unui
comunicat de presă.

-

documentele vor oferi detalii despre elementele cuprinse în temă. În funcţie de
contextul situaţional, se vor include texte, care vor prezenta diverse unghiuri
de abordare (implicaţii economice, locale, sociale, tehnice, financiare,
organizaţionale etc.). Aceste abordări nu trebuie să fie aleatorii, ci dimpotrivă

107
Redactarea materialelor de relaţii publice
trebuie să fie redactate conform gradului de interes al instituţiilor de presă

cărora li se trimit dosarele de presă.
-

materialele suplimentare includ reproducerile după articolele publicate
despre organizaţii. Condiţia de bază este includerea acelor materiale
suplimentare care au o legătură cu evenimentul pentru care se organizează
conferinţa de presă. Un aspect important este includerea fotografiilor sau a
datelor statistice. Aceste două elemente sunt esenţiale deoarece asigură
vizualizarea produselor sau serviciilor oferite (în special pentru evenimente de
lansare a unor produse) şi oferă credibilitate şi responsabilitate organizaţiei
(prin cercetarea folosită pentru obţinerea datelor statistice).

-

anexele sunt elemente care nu vizează direct tema evenimentului. Acestea
includ (Coman, 2004, p. 146; Newsom, Carrell, 2004, pp. 353-355):
- istoricul organizaţiei;
- biografiile unor personalităţi (invitate sau ale organizaţiei);
- fişe tehnice ale unor produse sau servicii;
- lista partenerilor organizaţiei;
- informaţii despre activitatea managerială;
- bilanţuri de activitate;
- agenda (în cazul unui eveniment, care se desfăşoară în mai multe zile);
- raport anual
- lista documentelor, care pot fi solicitate de jurnalişti pentru mai multe
informaţii.

lista participanţilor. Acest dosar se va structura pe date despre acest eveniment (program. vom menționa elementele care ar trebui să apară în acest dosar de presă. Structura fiecărui tip de dosar variază în funcţie de aceste contexte situaţionale. vinovaţii. Acest dosar se va structura pe informaţii descriptive despre situaţia de criză (un comunicat de presă. în care se vor menţiona cauzele crizei. Structura acestui dosar se axează pe materiale publicitare. 354-357) identifică trei tipuri de dosare de presă. Dacia Group a organizat o conferință de presă cu tema „Dacia protejează mediul înconjurător”.4. Domeniul colateral este cel al responsabilității sociale corporatiste. Tipologii Doug Newsom şi Bob Carrell (2004. - dosarele de presă în scopuri publicitare. care va fi înmânat jurnaliștilor prezenți. rolul organizaţiei în criză).108 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa 8. Această combinare dintre producție și CSR trebuie să fie subliniată în dosarul de presă. fişa de prezentare a produsului sau serviciului promovat. testimonials ale clienţilor/ consumatorilor. Tema conferinței de presă subliniază faptul că Dacia Group depășește aria de producție (fabricarea de mașini). 8. victimele. pp. În continuare. discursul managerului organizaţiei în situaţia de criză. în funcţie de situaţiile în care acestea vor fi distribuite. - dosarele de presă pentru evenimente speciale. diacronie a evenimentului. Studiu de caz: Dacia Group Pe 5 iunie 2007. informaţii despre organizaţie. părerile specialiştilor. o diacronie a crizelor cu care s-a confruntat organizaţia. istoricul organizaţiei. informaţii biografice despre persoanele importante). .3. - dosarele de presă pentru o situaţie de criză.

24.press@daciagroup. dar și . Vor fi enumerate programele Dacia Group în domeniul CSR. mai ales că este vorba de un eveniment axat pe CSR.clientului@daciagroup. care trebuie să atragă. Sumarul va fi structurat pe titlurile fiecărui material inclus. Aceste materiale trebuie incluse în funcţie de gradul de interes al contextului pentru care este redactat dosarul de presă.corp H1 Bucuresti Sector 6 Romania 062204 E-mail: vocea. galben etc. Textul va prezenta tema conferintei de presa. West Gate Business Center .com Telefon fix: 0248 500 000 Fax: 0248 500 076 Important este de asemenea designul.Redactarea materialelor de relaţii publice Coperta va cuprinde logo-ul Dacia Group 109 și alte date de identificare: Adresa: Bd. care coincide cu ziua mondială a mediului.com dacia. Acesta este motivul pentru care culorile trebuie să fie asociate cu natura (verde.). Preciziei nr.

Datează încă din 1966 și este primul constructor de automobile român. date statistice care să releve gradul de poluare cauzat de mașini. discursul președintelui Dacia Group (François Fourmont) Materialele suplimentare vor include urmatoarele materiale: 1.000 euro) 3. iar în prezent deține 99. fotografii cu noua uzină de la Mioveni. Modernizarea este cuvântul pe . Suma alocată a fost de 175. 3. Documentele vor oferi detalii despre elementele cuprinse în tema conferintei: 1. 5. fotografii ale componentelor noului model. istoricul Dacia Group. o evoluție a modului în care Dacia Group a diminuat consumul de energie electrică între 2003-2006. 2. Scop: construirea a două centre de îngrijire pentru 24 de copii orfani din orfelinatul brașovean Dumbrava Minunată și reintegrarea în societate a 23 de copii din același orfelinat. copie a certificatului ISP 14 001 în domenniul calității managementului de mediu. detalii tehnice despre Dacia Logan GLP. un vehicul mai economic și mai ecologic. bazată pe apă. care va folosi o instalație de vopsire. 2. In 1999. 4.43% din capitalul Dacia. campanii CSR realizate de Dacia Group (Dumbrava minunată – 2006. Renault achiziționează 51% din capitalul societății.110 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa adevăratul motiv al acestei conferințe: lansarea modelului Dacia Logan pe GLP. care să sublinieze nepoluarea. Anexele vor include următoarele materiale: 1.

fişe tehnice ale unor produse: Dacia Sandero Stepway. 2. Jacques Chauvet . reconstrucția rețelei comerciale și reorganizarea rețelei de furnizori. 3. modelul Bicorp Sandero. parteneriate: Dacia . dintre care unul în domeniul protecției mediului. cu 20. Teme seminar 1.594 automobile.826 vehicule în perioada ianuarie-iulie 2009. Dacia Logan berlina si MCV. cu 11. raport anual de vânzari: se pot menționa rapoartele timp de trei ani pentru a vedea involuția sau evoluția.partener traditional al "Simfoniei lalelelor" (timp de șase ani). 5. Dacia a comercializat 153. Investițiile realizate de Renault la Dacia până la sfârșitul anului 2008 s-au ridicat la peste un 1.2 miliarde euro. 4. Organizația trebuie să fie reală. Dacia . partener al evenimentului NOAPTEA ALBASTRA (Sărbatoarea muzicii 2008). Dacia Sandero.partener la PR Garden. biografiile unor personalităţi (invitate sau ale organizaţiei): François Fourmont . Realizați un dosar de presă pentru un eveniment și pentru o situație de criză.Liderul Regiunii Euromed și Președinte al Consiliului de Administrație Dacia. Dacia.7% mai mult față de 2007. partener de joacă al Gaudeamus 2008.111 Redactarea materialelor de relaţii publice care se axează Dacia Group: de la refacerea instalațiilor industriale.3 % mai mult față de primul semestru al anului 2008. . Constatin Stroe – Vice președinte al Consiliului de Administrație Dacia. mașina oficială a Premiilor Gopo (timp de trei ediții). Dacia a comercializat 257.Director General Dacia și Director al Grupului Renault România. Dacia. Logan VAN. până la obținerea a trei standarde de management al calității. Dacia Logan Pick-Up. Luc-Alexandre Ménard – Președinte al Consiliului de Administrație al Dacia în perioada 2002-2008. In 2008.

Un alt aspect important al unei conferinţe de presă este caracterul interactiv al acesteia. Contextul situațional al discursului organizațional 9. prin care se doreşte o captare a atenţiei publice. Contextul situațional al discursului organizațional Discursul organizațional este considerat de David Grantt et alii (2004) o colecție structurată de texte. 122). Structura discursului organizațional 9. actualitate. p. proeminenţă şi relevanţă. Aspecte nonverbale ale discursului organizațional 9. Modele de analiză – teoria cadrării 9. Conferinţa de presă constituie un eveniment public instituţional al cărui conţinut trebuie să atragă prin noutate. Dincolo de latura informativă a unui astfel de eveniment. care sunt încorporate în practicile de vorbire și scriere ale unei organizații. o relatare transparentă a unor stări de fapte.1. se urmăreşte implicit şi o mobilizare afectivă a publicului intern faţă de organizaţie. O astfel de practică care asigură rostirea unui discurs este conferința de presă.2. dar în acelaşi timp. Aceasta se înscrie în categoria „tehnicilor proactive de relaţii publice” (David. DISCURSUL ORGANIZAȚIONAL 9.112 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa 9.1. 2008.4.3. .

publicul extern – organizaţii concurente. De asemenea. - conflicte cu diferite categorii de publicuri (publicul intern – probleme cu sindicatele. 9. documentarea şi stabilirea obiectivelor discursului. mod de exprimare.). atrag discursuri ale membrilor organizației: - decizii politice majore (demisia unui ministru.113 Redactarea materialelor de relaţii publice Acesta este motivul pentru care specialiştii în relaţii publice (Coman. - proiecte importante (lansarea unui nou produs. implicit. campanii de informare – vaccinul împotriva cancerului de col uterin. de redactarea și trimiterea invitațiilor. nu trebuie ignorate punctele de vedere ale vorbitorului deoarece acesta devine actorul principal şi nu autorul de texte care acţionează de pe poziţia unui . Intervievarea se axează pe aflarea caracteristicilor vorbitorului (comportament. Pe lângă scrierea propriu-zisă a discursurilor. această etapă de planificare cuprinde alte trei etape anterioare: intervievarea. alături de alegerea momentului. o acţiune de lobby care a avut urmări pozitiv pentru o comunitate etc. 154-179). tonalitatea vocii.). pp.2. de redactarea documentației. - situaţii de criză pentru a combate zvonurile sau atitudinile negative care se pot ivi. 2004) identifică un număr clar de situaţii care pot conduce la desfăşurarea unei conferinţe de presă și care. a locației. Structura discursului organizațional Pregătirea discursului este o etapă importantă din pregătirea unei conferințe de presă (Coman. de elaborarea materialelor ajutătoare și de pregătirea reprezentanților organizației. ticuri. membrii unei comunităţi). 2004. capacitatea de a reţine discursul). - întâlniri cu personalităţi marcante (preşedinţi de stat). anunţarea unui nou guvern etc.

informare sau explicare (accent pe evoluţia organizaţiei. statistici. un sentiment de compasiune sau conturarea unei opinii ferme). cât şi din exteriorul organizaţiei (publicaţii specializate pe domeniul de activitate al organizaţiei. demonstrează seriozitatea şi credibilitatea organizaţiei. În funcţie de tipul de discurs (informativ. pot fi invitaţi experţi din exteriorul organizaţiei. Este structurată pe două părţi: captarea atenţiei (formule de adresare politicoase) şi ideea principală care trebuie să fie corelată cu obiectivele şi efectele dorite ale discursului. În special în cazul lansării unor noi produse sau în situaţiile de criză. .  Structura şi conţinutul discursului Discursul cuprinde trei părţi esenţiale: • introducerea. persuasiv. arhiva declaraţiilor membrilor organizaţiei). Odată stabilite obiectivele şi tematica discursului.convingere (prezentarea poziţiei organizaţiei într-o anumită situaţie. Obiectivele pot cuprinde trei mari categorii: . pe evenimente prezente. Vorbitorul trebuie să cunoască exact obiectivele discursului care nu trebuie confundate cu tematica acestuia. factualitatea unei situaţii de criză). De asemenea.114 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa regizor. . În funcţie de tematica conferinţei. recurgerea la experţi în domeniile respective va arăta faptul că organizaţia este responsabilă. justificarea unor acţiuni). zilele de naştere ale unor personalităţi). unde mediul academic ar trebui implicat. . istoric. Aceste ipostaze ale documentării. o etapă importantă este documentarea. cărţi).celebrare sau comemorare (momente importante din viaţa organizaţională: o perioadă de la deschiderea organizaţiei. Este esenţială consultarea bazelor de date din interiorul organizaţiei (declaraţii de principii. în etapa de planificare a discursului trebuie să se sublinieze efectele pe care o conferinţă de presă le urmăreşte: o atitudine favorabilă.

. 1977) constituie o altă tehnică de a capta atenţia: . se poate insera o glumă care însă trebuie să fie adecvată temei conferinţei. 2004. sintagma „Palatul Cotroceni” este metonimie pentru instituţia prezidenţială din România. • concluzia. obiecte sau persoane va avea drept efect clasificarea conceptuală binară a celor două elemente. De exemplu. 171). Discursurile conferinţelor de presă nu trebuie să insiste prea mult pe elemente emoţionale. Rolul repetiţiei va fi acela de a fixa şi de a sublinia punctele esenţiale ale discursului. Cuprinde o prezentare succintă a celor două sau trei idei prezentate anterior. Stilul discursului implică o analiză atentă atât a formei. Având în vedere faptul că discursul este o prezentare orală. p. Carrell. cât şi a conţinutului.antitezele: opoziţia dintre două idei. Figurile de stil (Fontanier. filme) vor avea un impact vizual de captare a atenţiei şi vor demonstra seriozitatea şi implicarea organizaţiei în realizarea acestui eveniment. în „Palatul Cotroceni a declarat…”. diapozitive. Acesta este motivul pentru care vor predomina faptele (aspecte concrete) prezentate într-un limbaj concis şi coerent. 2004. întrebările retorice exprimă o politeţe pozitivă din partea locutorului şi un răspuns implicit afirmativ din partea interlocutorului (Coman. punându-se accent pe relaţia cauză-efect. • cuprinsul. Materialele ajutătoare (prezentări powerpoint.metonimiile: corelaţia dintre parte şi întreg. p. Newsom. . planşe. 373). Trebuie să se axeze pe două sau trei subteme care să dezvolte ideea principală şi care să respecte o organizare logică. propoziţiile scurte sugerează o anumită vitalitate şi flux coerent al ideilor. acesta trebuie să includă tehnici verbale care arată o dinamică discursivă: verbele la diateza activă semnifică acţiune.115 Redactarea materialelor de relaţii publice distractiv sau tehnic.

metaforele: suprapunerea dintre conceptul-sursă şi conceptul-ţintă. evitarea unor accesorii stridente (butoni. am prezentat pe scurt teoria cadrării (Hallahan. 9. atât femeile cât şi bărbaţii trebuie să respecte o anumită ţinută: evitarea culorilor deschise. care este axată pe următoarele aspecte: . preferinţa pentru costume de culoare închisă de tip business. Contează atât aspecte formale (tonul vocii. De asemenea. Modele de analiză – teoria cadrării În 1. 1999. un element important îl constituie conţinutul: se vor evita cuvinte de jargon sau din vocabularul tehnic. • codul verbal. şi o poziţie timorată (umeri aplecaţi.b. poziţia).116 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa . Orice gest trebuie controlat. cât şi aspecte de fond (modul de răspuns. Vestimentaţia nu trebuie să epateze prin opulenţă şi prost gust. În cazul apariţiilor în public. Această figură de stil sugerează o gândire imaginativă a vorbitorului.3. mâini tremurânde) care semnifică anxietate. expresii agresive sau sintagme precum „no comment”. mâini) care semnifică o atitudine arogantă şi superioară faţă de jurnalişti. • codul kinezic. bijuterii sclipitoare).3. gestionarea întrebărilor dificile). Trebuie să se găsească calea de mijloc între o poziţie destinsă (picioare întinse. 210). p. Discursul în cadrul conferințelor de presă atrage de asemenea o atenție sporită asupra codurilor nonverbale. Persoana care reprezintă organizaţia şi care va prezenta discursul trebuie să fie conştient de existenţa acestor coduri: • codul vestimentar. dar în acelaşi timp solicită din partea audienţei o implicare în procesul de decodare. Reprezentantul organizaţiei trebuie să cunoască arta dialogului.

Sulea. afecțiune. - cadrare a acţiunilor: probabilitatea unor acte de a obţine un scop dorit este influenţată de alternative pozitive sau negative. - cadrare a alegerilor: decizii alternative în termeni negativi sau pozitivi.- 117 Redactarea materialelor de relaţii publice cadrare a situaţiilor: relaţii dintre indivizi în diferite practici discursive.) și fizici/ fiziologici (sănătatea fizică). Analiza factorilor de risc din mediul în care organizația își desfășoară activitatea implică o evaluare cantitativă și calitativă a situațiilor de criză cu care se poate confrunta organizația. Se aplică în special în cazul negocierilor sau a situațiilor conflictuale. Conceptul echivalent este poziționarea. care este o componentă a stării de bine (Vîrgă. și care constituie o combinație de indicatori mentali/ psihologici (frustrare. anxietate etc. care implică existenţa unor hărţi mentale (Seca. neutre sau negative. Trout. Fiecare situație este structurată conceptual pe anumiți participanți care se implică în anumite procese în circumstanțe temporale și spațiale. 350). 1981). Poziționarea față de anumită situație subliniază implicarea sau lipsa de implicare a organizației. termen utilizat în publicitate (Ries. 173) ale categoriei din care face parte produsul şi pe care cumpărătorul le activează când intră în contact cu un nou produs. Nu trebuie ignorat faptul că orice decizie se bazează pe un grad (ridicat) de risc. p. 2008. Această lipsă de pasivitate conduce către conceptul de sănătate organizațională. - cadrare a problemelor: probleme şi dispute sociale. p. Zaborilă. 2008. . Această cadrare va releva gradul de responsabilitate pe care organizația dorește să-l transmită. Activitatea organizațională poate fi cuantificată în numărul de activități realizate pentru publicul intern și cel extern. Calificările sunt modalități de a include persoane sau obiecte în anumite categorii conceptuale pozitive. Acest concept este în strânsă legătură cu termenul de „reprezentare”. - cadrare a atributelor: accentul pe anumite caracteristici ale obiectelor şi ale persoanelor.

iar astăzi putem spune că am utilizat un procent de 99.php?idrubricaprimm=4&tip=2 . După cum am menționat."cea mai bună") .cadrarea implicită a atributelor (folosirea superlativului .ro/presa/afisare-presa.444 de maşini mai vechi de 12 ani. b) perspectiva comunității.subtema 1: perspectivă diacronică a programului Anul 2005.anunţarea temei discursului: finalizarea programului de înnoire a parcului auto = cadrare a situației . adică 49. pentru că din acest an circulă pe drumurile din România 16. mai puţin poluante. fie unor factori interni. susţinut pe 12 decembrie 2008. Anul 2007. Acest aspect este surprins discursiv prin anumite modalități deontice care sugerează abilitatea participantului discursiv de a realiza ceea ce și-a propus. fie unor factori externi.figură de stil: antiteza rezultatelor 1 http://x. folosind teoria cadrării: Attila Korodi : Bună ziua doamnelor şi domnilor. În continuare vom analiza discursul1 ministrului mediului. din punct de vedere procentual. Asta înseamnă că am reuşit să înlocuim prin acest program 16. În primul rând.formulă de adresare .000 lei. Dezavantaj: numeralele sunt greu de reţinut şi notat . Vă reamintesc că programul de anul acesta s-a desfăşurat în limita sumei de 49. bugetul alocat şi cheltuit (cadrare a acțiunilor prin cuantificări = folosirea numeralelor: exactitate. Promovarea discursului organizațional se află la întrepătrunderea a două perspective: a) perspectiva presei. de când se derulează acest program. din totalul de 15.000 de maşini noi puse la dispoziţia . are cea mai bună rată de succes din toţi cei trei ani (2005 2007). care dorește știri axate pe valoarea informativă.332.prezentarea unor detalii: rezultatul programului.gov. cu altele noi.118 - Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa cadrare a responsabilităţilor: tendinţa de a atribui cauza unor evenimente. care dorește știri axate pe senzațional.66 la sută. cu impact cultural. relatarea implicită a unor fapte). - cadrare a ştirilor: teme familiare.000 lei. vreau să vă anunţ că astăzi se încheie programul de înnoire a parcului auto pe anul 2007. Attila Korodi. Se încheie cu mult succes. anul când s-a lansat programul. . asumarea unor riscuri sugerează o organizație responsabilă.444 de autoturisme.500. Am să vă şi argumentez acest aspect prezentându-vă pe scurt datele din anii precedenţi.

: finanţarea unor investite în proiectele de protecţie a mediului şi să proiecte viitoare (cadrarea aibă ca beneficiari.a. atât persoane fizice. Dincolo de aceste date legate de numărul de maşini .b. am epuizat 15. În primul rând. responsabilitate colectivă răspund. vrem să dublăm numărul de maşini. Dat fiind faptul că taxa auto este instrument de protecţie a mediului. vrem ca acest sume încasate să fie . dacă doriţi. .b. şi vrem să mărim prima de casare la 4.58%. adică 91.1.3. prin proiecte menite să îmbunătăţească condiţiile de viaţă din România. Prin intermediul acestei note am propus ca sumele colectate din taxa de poluare pe autovehicule să fie direcţionate din bugetul de stat către fondul de mediu pentru programe şi proiecte de mediu speciale. am reuşit să epuizăm 14. În privinţa proiectelor ce urmează a fi finanţate din . sau sume aferente alocate lor. în cei trei ani de când programul se derulează.subtema 3. am să mă refer şi în continuare la nota pe care am prezentat-o astăzi şi pe care a prezentat-o pe scurt primul-ministru. cum se spune.folosirea desinenţei pers I.subtema 3. am considerat că este normal ca şi sumele încasate de la populaţie. prin aceasta să se întoarcă tot la cetăţeni. asta în cei trei ani însemnând o rată de 97. la întrebări. vreau să le enumăr din nou şi să vă .607 maşini. Prin înlocuirea celor 46. surse de energii auto.3.b. ceea ce înseamnă o creştere de 33%. Trecând peste datele înregistrate din programul „rabla”. .000 de lei.: redirecţionare a taxelor de poluare către fondul de mediu pentru programe = grijă faţă de cetăţeni (obiectivul discursului) Cu alte cuvinte.500 de maşini.161 de . În anul 2006.2. implicit regenerabile beneficiarii programului. din totalul de 16. substanţă foarte nocivă pentru sănătatea noastră. referitor la programul de înnoire a parcului .110 maşini.3%.subtema 2: impactul înlocuite. am reuşit să reducem poluarea aerului cu peste 1. programul de înnoire sumele încasate din taxa specială pe poluare pe autovehicule.000 tone monoxid de carbon.Redactarea materialelor de relaţii publice 119 cetăţenilor. cât şi acțiunilor) operatori economici şi autorităţi locale. plural = echipă.corelarea dintre subteme maşini. vreau să vă programului asupra mediului prezint într-o singură frază impactul programului (cadrarea responsabilității) asupra mediului.

înseamnă şi ceea ce a fost exploatat de după 89. . pentru că ţintele sunt foarte îndrăzneţe dar sunt foarte bune. în viitor să putem face mai multe pentru autorităţile locale. .3.consecinţe: antiteză implicită lansăm un program care se adresează acestor categorii de (trecut & prezent versus viitor) persoane şi care are ca ţintă implementarea unor surse de energii regenerabile în gospodării. case. nu numai cele care se află în proprietatea autorităţilor locale şi care. Acestea fac parte din potenţialul României şi dorim ca acest potenţial să fie utilizat nu numai de autorităţile locale dar şi de cetăţeni. nu numai să reglementăm. Terenuri degradante înseamnă pentru noi nu numai ceea ce găsim în sudul României. panouri foto-voltaice sau acele pompe care captează căldura geo-termală.3. Vreau să aduc în discuţie un proiect foarte important: împădurirea terenurilor degradate. Dacă aveţi întrebări. – împădurirea terenurilor degradate . – extinderea şi construcţia lansează noul proiect pentru prima fază a anului 2008. Mulţumesc. Toate autorităţile locale spun că au resurse limitate în a investi în această infrastructură. trebuie să spunem că am putea substitui prin această formulă aproximativ 50% din volumul de apă caldă menajeră care la ora actuală se foloseşte de surse clasice sau 15% din cota de energie termică pentru încălzirea curentă. şi nu în ultimul rând. Pentru persoane fizice vorbim de energie solară. Pe de altă parte. tuturor celor care au familii. parcurilor (cadrarea acțiunilor) Dorim ca prin alocarea acestor sume să existe o finanţare permanentă şi faţă de 102 proiecte anul acesta. Vrem să . desigur. Deja pe 3 ianuarie se .b. şi care la ora actuală au rămas fără suprafeţe împădurite. şi tindem să se construiască 26 metri pătraţi până la sfârşitul anului 2013. gospodării.metonimie – regiuni (parte) pentru România (întreg) Extindem şi construcţii de parcuri.120 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa Un lucru foarte important. piste pentru biciclişti. care se adresează cetăţeanului. Proiectele renaturare. Reglementare care la ora actuală este într-o analiză interministerială. Vrem să venim în întâmpinarea acestor cerinţe şi să finanţăm aceste proiecte. Energiile generate pentru autorităţile locale şi pentru companii. pentru că acest lucru se întâmplă în toate ţările europene. la ora actuală sunt finanţabile dar şi care se află la cetăţeni sau la Asociaţiile de Proprietari.4.b. 20 de metri pătraţi pe cap de locuitor în următorii trei ani de zile.3.

81) identifică patru sarcini ale purtătorului de cuvânt în procesul de interacţiune cu mass-media: 1. un discurs organizațional are de asemenea semnificații la nivel nonverbal prin cel care îl rostește. Cristina Coman (2004. p. Tehnicile folosite sunt un contact vizual constant cu jurnaliştii. . de a fi activ. În cazul organizației. . 90) identifică următoarele însuşiri: .capacitatea de a oferi răspunsuri directe. o tonalitate variată a vocii pentru a nu provoca monotonie.Redactarea materialelor de relaţii publice 121 9. . . Apecte nonverbale ale discursului organizațional Fiind un discurs public. Acest rol trebuie să fie îndeplinit de o persoană care să garanteze prestigiu şi obiectivitate. care devine imaginea publică a organizației. T. Coombs (2007.cunoaşterea genurilor şi formatelor jurnalistice. folosirea mâinii şi a degetelor pentru a sublinia anumite . Această persoană poate fi preşedintele organizaţiei sau directorul departamentului de relaţii publice. p. de a întreţine o relaţie profesională cu jurnaliştii. este vorba de purtătorul de cuvânt.abilitatea de a trece de la aspecte negative la aspecte pozitive. Atenţia şi prietenia sunt două elemente de stil care trebuie utilizate într-o conferinţă de presă deoarece acestea vor demonstra puterea de empatie şi compasiune a purtătorului de cuvânt. .cunoaşterea obiectivelor şi strategiilor organizaţiei. .capacitatea de a anticipa dorinţele jurnaliştilor.capacitatea de a se bucura de încrederea membrilor organizaţiei.cunoaşterea istoriei organizaţiei.4.cunoaşterea tuturor aspectelor organizaţionale. O înfăţişare plăcută în faţa camerelor. .

Nota are pentru noi un rol foarte important. de pericolul sintagmei „No comment”. Purtătorul de cuvânt trebuie să fie capabil să identifice întrebările dificile şi să răspundă la întrebările compuse din mai multe părţi. 4. evitarea interjecţiilor. O prezentare clară a informaţiilor despre criză. Aceste tehnici vor promova o atitudine sigură. 2. În acelaşi timp. La ora actuală veniturile sunt folosite prin bugetul de stat care pentru omul de rând nu este atât de palpabil şi vrem ca cetăţenii să resimtă ca un avantaj aceste proiecte pe care vi le-am expus dvs. Purtătorul de cuvânt trebuie să fie capabil să transforme termenii în jargon într-un limbaj accesibil tuturor.122 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa aspecte importante. Răspunsuri eficiente. Analizaţi întrebările jurnaliştilor din cadrul conferinţei ministrului mediului. trebuie să dea dovadă de tact când cere reformularea unei întrebări. de imaginea negativă cauzată de certurile cu jurnaliştii. atentă şi prietenoasă. De asemenea. Purtătorul de cuvânt trebuie să fie conştient de pericolul pauzelor lungi. 3. Trebuie să fie capabil să explice motivul pentru care nu poate răspunde la anumite întrebări Teme seminar 1. trebuie să înţeleagă necesitatea oferirii unor răspunsuri structurate. susţinută pe 12 decembrie 2008: Întrebare: Repartizarea acestor bani se va face raportându-ne la banii colectaţi în 2007 sau la banii care urmează a fi colectaţi? Nota aprobată astăzi are valoare de HG ? Korodi : Toate acestea se referă la banii care se încasează după ce un act normativ valabil care reglementează situaţia va fi adoptat pentru că dorim să dăm clar cetăţeanului o soluţie transparentă şi palpabilă. Este mandatul pe care noi începem . Attila Korodi. când identifică informaţii greşite în întrebări. de eficienţa ascultării întrebărilor. O gestionare a unor întrebări dificile.

Întrebare : Aveţi proiecte foarte îndrăzneţe dar şi costisitoare. Korodi : Da. Aveţi vreo estimare anuală ? Korodi : Noi am calculat întotdeauna programele pe resursele pe care le vom stăpâni şi dacă vedeam că sunt venituri mai mari sau mai mici.123 Redactarea materialelor de relaţii publice să dezvoltăm actele de reglementare prin care se va modifica şi va da această orientare a sumelor încasate. numai dacă avem şi garanţia veniturilor. Întrebare : Câteva clarificări. din cota care se alocă pentru 2008. veniturile ne permit putem să mergem şi la o . Nu mai mult. La împăduriri. Dacă vedem că la sfârşitul anului. cu 300 de hectare din 60 milioane de lei.000 de lei. Am finanţat 102 parcuri. ci la acel fond pentru mediu. le-am fi ajustat. pentru că noi ştim că putem mări capacitatea noastră de a finanţa programe. Tocmai de aceea am venit cu nota aceasta. Premierul a acceptat acest lucru? Korodi : Soluţia va fi ca sumele care se încasează să fie orientate către ministerul de Mediu şi apoi către fondul de mediu. Întrebare : Este vorba şi de 30. adică de a aducere către programele de înnoire a parcurilor auto.000 de maşini scoase din circulaţie. de exemplu. Este o sumă suportabil de sigur.000 de maşini Korodi : Exact. Aţi cerut ca aceşti bani să nu fie daţi la bugetul de stat. Întrebare : Deci a acceptat. Este o cifră care a fost înaintată de 30. de exemplu: un hectar împădurit costă nu mai mult de 8. adică sursele la dispoziţia noastră vor fi mult mai ample.

Mulţumesc. Întrebare: Vă bazaţi foarte mult pe această taxă auto de protecţie a mediului. Cetăţenii României şi firmele de avocatură au început să câştige procese împotriva statului. sume. Realizați un discurs al organizației pe care o reprezentați. Depinde. Probabil că va fi 100. până la urmă. de modalitatea care va fi definită în colaborare cu CE. le vom lua în concordanţă cu etapele pe care le discutăm cu comisarul european.124 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa cifră mai mare dar nu dorim la ora actuală să facem precizări. De ce nu mi-am propus? Pentru că aici vorbim de principii. să propună aceste proiecte care pot fi extinse şi pentru alte ţări europene. pentru că trebuie să vedem exact bugetul care va fi la dispoziţia noastră. care se desfăşoară între Guvernul României şi Comisia Europeană. Vă doresc o zi bună. Cât de mult vă bazaţi că taxa va rămâne în forma actuală şi cum veţi colecta banii pe care vă bazaţi? Korodi : Este încă o procedură care trebuie definitivată. Evenimentul pentru care scrieți discursul este la alegere. Măsurile pe care le vom lua. Întrebare : La ce sume vă aşteptaţi ? Korodi: Eu nu mi-am propus să calculez cifre. . având la dispoziţie fonduri care sunt colectate pe bază de mediu. II. de a duce calculele şi modalitatea de a strânge aceste taxe de poluare pe autovehicule care să corespundă criteriilor europene şi vom face lucrul acesta. 200 de milioane de euro. A ajuns România în situaţia în care trebuie să aibă capacitatea.

(1992). Thousand Oaks.W. Iaşi: Polirom. Grunig (ed. Public Relations Review 34. 5th edition. du Gay. and Responding. London. New York: Praeger. Every Thursday: advertorials by Mobil Oil on the op-ed page of The New York Times. Spetner. Bucureşti: Amsta Publishing. Brown. Organization Studies. . Dan L. Introducere în sistemul mass-media. Merry. E. David. Public Relations Writing. J. Bogdan (1998). E.. Timothy W. Production of Culture/ Cultures of Production. P. D. (2007). Public Relations Review 31.(2008). Planning. Evaluation of public relations programs: What the literature tells us about their effects. Tehnici de manipulare. Ghidul redactării în relaţii publice. Managing. Hillside. Peripheral Vision: Discourse Analysis in Organization Studies: The Case of Critical Realism.Redactarea materialelor de relaţii publice 125 Bibliografie Aronson. M. Paul (ed) (2006). pp. Fairclough. Brody. Cristina (2004).). Coman. Clyde. 159–184. 26(6). Iaşi: Polirom. Herbert (2005). Iaşi: Editura Polirom. Waltzer.). Narrating the organizational self: Reframing the role of the news release. Mihai (1999). Dozier. Ficeac. 9-18. Excellence in public relations and communication management. Dorina Oprea (trad. 915-939. George (2008). 197-208. Coombs. Dawn R. Norman (2005). Lattimore. Ames. Relaţiile publice şi mass-media. Coman. New Delhi: Sage Publications. pp.. Bucureşti : Nemira. Ongoing Crisis Communication. (1990). Tehnici de relaţii publice – comunicarea cu mass-media. Carol (2008).W. Gilpin. London: Sage Publications. Ehling. Don. NJ: Lawrence Erlbaum Associates.

Iaşi: . Klintman. Morris. Cliff. Christina. 6 Sep. Newsom.ereference. Redactarea materialelor de relaţii publice. Joynt Kumar. 2004. Goldsworthy. Hofstede. Mikael. Simon (2008). 11(3).html>. James (1971). Introduction: Organizational Discourse: Exploring the Field.126 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa Grant. <http://sage. Monica Lindh (eds). Doug. Garsten. Grize. Bob (2004). Transparency through labeling? Layers of visibility in environmental risk management. Transparency in a New Global Order / Unveiling Organizational Visions. Jan (2005).). Seven models of framing: Implications for public relations. Joe (2007). A Theory of Discourse. Polirom. Cultures and Organizations – Software of the Mind. Source Material: „Does this Constitute a Press Conference?” Defining and Tabulating Modern Presidential Press Conference. Trevor. Iaşi: Polirom. London: Palgrave Macmillan. Jean-Blaise (1996). Carrell. . vol. Persuasiunea – receptare şi responsabilitate. Martha (2003). Ghid practic de relaţii publice. Magnus (2008). Northampton: Edward Elgar. 205-242. Charles (2003). Marconi. Linda L. David. New York. 2009. Larson. pp. Hofstede. San Francisco: McGraw-Hill. Iaşi: Polirom. 33 Kinneavy. Chicago. Kirk (1999). Cheltenhaum. Dana Ligia Ilin (trad. Cynthia. Logique naturelle et communications. de Montoya.). (2004). Camelia Cmeciu (trad. Hardy. Geert. Journal of Public Relations Research. The SAGE Handbook of Organizational Discourse. Oswick. SAGE Publications.com/hdbk_orgdiscourse/Article_n1. Boström. Putnam. London: Prentice-Hall. Public Relations for the New Europe. Hallahan. Gert. Presidential Studies Quartley. Paris : Presses Universitaires de France.

(1995). Roşca. Simon. Reeves. van Riel. Reprezentările sociale. Principles of Corporate Communication. Van Dijk. Delia. Schäffner C. Free Publicity: Worth its Weight in Gold just Started out on a Shoestring? .http://www. London: Sage Publications. pp. (1995). Iaşi: Polirom. Iaşi: Institutul European.aboutpublicrelations.). 163-183. Rosser (1961). Sulea. Van Dijk. Jill (2005). London.). E. Teun A. 343-370. Bâlbâie. Constantin (2003). L’argumentation. New York: Prentice Hall. Discourse Analysis as Ideology Analysis.127 Redactarea materialelor de relaţii publice Popescu.). (eds. Reality in Advertising. Jean-Marie (2008). Luminiţa (2000a). Geoff.M. pp. Vignaux. Iaşi: Polirom. Psihologia organizaționalmanagerială – tendințe actuale. Textul jurnalistic. Robinson (eds. Cătălina A. Aldershot: Dartmouth Publishing. Teoria şi practica argumentării. Cristian. Donald. Starea de bine în organizații. 46-53. Cooper (coord.). 17-33. Coralia (2008). Iaşi: Polirom. Manual de jurnalism – tehnici fundamentale de redactare. Cary L.). . New York: Knopf. Cees B. pp.net/ucsimon1. Florin. Language and Peace. Georges (1976). Radu (1998). Teun A. Handbook of Language and Social Psychology. W. H. Social Cognition and Discourse. and Wenden A. John Wiley & Sons Ltd. Iași: Polirom. Sălăvăstru. Bucureşti: Fundaţia Rompress. Dîrţu (trad. Zaborilă. Treadwell. Student Workbook for Public relations Writing – Principles in Practice.P. Seca. essai d’une logique discursive.htm Treadwell. Vîrgă. Luminiţa (2000b). Mic dicţionar de jurnalism. Roşca. Eugen Avram. Giles.. (1990). Mihai Coman (ed. Formarea identităţii profesionale a jurnaliştilor. Genève: Librairie Droz.

128 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa Vlăsceanu. Mihaela (1999). Bucureşti: Trei. . Organizaţiile şi cultura organizării.