1.

Noţiuni generale despre Cadastru: definiţii, aspecte, funcţii, rol, scop,
important
1. Definitii ale cadastrului
« Forma de inventar funciar alcatuit dintr-un registru cadastral si din planuri, cuprinde datele
tehnico-economice privitoare la toate imobilele situate pe teritoriul unui oras, raion, comuna
sau sat. In registrul cadastral sunt trecute datele obtinute prin lucrarile de identificare, de
masuratoare si de ridicare in plan a imobilelor situate pe un anumit teritoriu, continand
pentru fiecare imobil (parcela) urmatoarele date: numar topografic, suprafata destinatiei
teritoriului (arabil, pasune, etc.) sau felul folosintei (teren construit, curte), precum si numele
posesorului.
Serveste la identificarea si evidenta imobilelor pe categorii de folosinta, la planificarea
productiei agricole, la asezarea impozitelor si la intocmirea si tinerea la curent a cartilor
funciare si a alter registre de publicitate a drepturilor reale privind imobilele. » Dictionar
enciclopedic - Ed. Politica Bucuresti - 1962.
« Ansamblul lucrarilor tehnice de masuratori si calcule pentru stabilirea suprafetelor funciare
; forma de inventar cuprinzand datele tehnico-economice asupra terenurilor agricole. » Mic
dictionar al limbii romane --Ed. Stiintifica - 1974.
« Totalitatea lucrarilor tehnice de determinare exacta a unor proprietati funciare, cu toate
caracteristicile lor ; Registru cadastral = registru in care sunt trecute datele de identificare a
proprietatilor funciare pe un anumit teritoriu si care serveste la planificarea productiei
agricole, la asezarea impozitelor, etc. »
DEX - Ed. Academi ei - 1984.
"Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si
juridica, prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea, descrierea si reprezentarea pe
harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe
intrg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor si de propietar". L.7/1996 - Legea
cadastrului si publicitatii imobiliare - 1996.
"Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si
juridica a tuturor imobilelor de pe intreg teritoriul tarii."
L.247/2005-Lege privind reforma in domeniile proprietatiisi justitiei,...- 2005.

Definitie:
Cadastrul general este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea si reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor
corpurilor de propietate, indiferent de destinatie si propietar, de pe intregul teritoriu al tarii.

Caracteristici: Cadastrul general are caracter:
* obiectiv: exprima o realitate obiectiva, independenta de vointa omului, indiferent de functia
sociala sau tehnica a acestuia ;
* unitar: se executa dupa norme si instructiuni unice;
* istoric: reflecta legiile societatii (formele de propietate caracteristice unei oranduirii);
* dinamic: exprima realitatea naturala in continua schimbare (impune necesitatea unei intretineri
permanente);
* general: satisface cerinte pentru diferite sectoare econoniice;
* obligatoriu: se executa pe intregul teritoriul tarii, pentru toti propietarii de bunuri mobile, persoane
fizice si juridice.

Rol: Cadastrul trebuie sa furnizeze date reale cu privire la:
* determinarea intinderii, configuratiei si pozitiei corpurilor de propietate, a destinatiei si folosintei lor;
* identificarea propietarilor de bunuri imobile si inscrierea lor in registrele cadastrale;
*

stabilirea categoriei de terenuri dupa insusirile calitative;

*

inventarierea suprafetelor mecanizabile si nemecanizabile, a pantelor terenurilor;

*

bonitarea solurilor dupa gradul de fertilitate in functie de categoriile de folosinta agricole;

* inventarierea terenurilor degradate care necesita lucrari de imbunatatiri funciare, a celor care pot fi
scoase din circuitul agricol, a terenurilor amenajate si ameliorate.

Scopul: executarii lucrarilor de cadastru- sa puna la dispozitia celor interesati, in orice moment, date
reale si complete pentru:
*

determinarea stadiului si evolutiei fondului funciar pe judete si pe tara;

*

stabilirea impozitului funciar;

*

cunoasterea fondului imobiliar- edilitar si starea acestuia;

*

intocmirea studiilor si proiectelor pentru sistematizarea teritoriului si

*

obtinerea de date pentru intretinerea strazilor, drumurilor, cailor ferate, etc;

*

alegerea amplasamentelor obiectivelor industriale si social-culturale;

*

folosirea, amenajarea si regularizarea cursurilor de apa;

*

amenajarea si exploatarea rationala a padurilor;

*

protectia mediului;

*

solutionarea litigiilor cu privire la terenuri dintre propietari;

*

realizarea bazei de date cadastrale necesare intocmirii SIT-urilor.

localitatilor;

Importanta cadastrului general
Cadastrul s-a dovedit a fi de-a lungul timpului un ansamblu de activitati tehnico- organizatorice
menite sa deserveasca administratia, pe propietarii bunurilor imobile in problemele drepturilor reale de
propietate, iar din alt punct de vedere, cadastral a constituit o institutie progresista care a contribuit la
dovedirea si garantarea propietatii.
Lucrarile de cadastru sunt importante pentru realizarea sistemelor informationale ale teritoriului,
capabile sa furnizeze rapid date reale administratiei publice locale si centrale, precum si altor sectoare
interesate.
Aspectele cadastrului
Evidenta bunurilor imobile se face complet si sistematic dupa urmatoarele aspecte:
a) Aspectul cantitativ - se realizeaza prin functia tehnica a cadastrului si se refera la determinarea
prin masuratori a pozitiei, configuratiei si marimii suprafetelor de terenuri pe categorii de folosinta si
propietari si la determinarea constructiilor in functie de marimea suprafetei de teren pe care acestea
sunt amplasate, numarul de nivele si de propietarii lor.
b) Aspectul calitativ- determina cunoasterea potentialui productiv al terenurilor, precum si al
caracteristicilor calitative ale constructiilor.
*

Pentru terenuri se face bonitarea cadastrala a solurilor completandu-se cu date despre lucrari de
imbunatatiri funciare (irigatii, indiguiri, desecari).

* Pentru constructii se face cartarea cladirilor dupa materialele de constructie (beton, caramida, lemn),
dotarea cu instatalatii, gradul de contort, gradul de uzura, etc..
c) Aspectul juridic - se refera la regimul juridic al terenurilor si constructiilor, la dreptul de propietate.
FUNCTIILE CADASTRULUI
Realizarea practica a cadastrului se face prin trei functii corespunzatoare celor trei aspecte ale
acestuia.
a) Functia tehnica are ca obiect urmatoarele lucrari:
*

stabilirea si marcarea pe teren prin borne cadastrale a hotarelor teritoriiilor administrative (comune,
orase, municipii);

*
*

identificarea si marcarea prin borne a limitelor intravilanelor localitatilor,
delimitarea bunurilor imobile din cuprinsul unui teritoriu administrativ, a parcelelor din cadrul
acestora in functie de categoria de folosinta si de posesorii acestora;

*

efectuarea masuratorilor pe teren si prelucrarea datelor cadastrale;

*

intocmirea sau reambularea planurilor cadastrale;

*

numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale si a bunurilor imobile de pe intregul teritoriu
administrativ comunal, orasenesc sau municipal;

* intocmirea registrelor cadastrale si a situatiilor de sinteza;

* intretinerea cadastrului.
Documentele tehnice principale ale cadastrului sunt:
* dosarul lucrarilor de delimitate;
* planurile si hartile cadastrale;
* registrele si fisele cadastrale.
b) Functia economica are ca obiect executarea urmatoarelor lucrari:
* incadrarea terenurilor agricole in clase de calitate;
* evidenta terenurilor agricole in functie de stadiul degradarii, a terenurilor amenajate prin lucrari de
imbunatatiri funciare;
*

evidenta cladirilor dupa materialele de constructie, dotarea cu instalatii, confort, gradul de
uzura,etc..

c) Functia juridica trebuie sa asigure identificarea corecta a propietarilor de terenuri si constructii si
inscrierea acestora in documentele cadastrului general, pe baza dreptului si actului juridic pe care
se intemeiaza propietatea. Se asigura publicitatea imobiliara, adica ce detine fiecare cetatean pe
teritoriul tarii si cui apartine un anumit bun imobil.

. sere (AS). leguminoase pentru boabe. plante medicinale si aromate. Criterii de identificare a categoriilor de folosinta a terenului Terenuri arabile (A) In aceasta categoric se incadreaza acele terenuri care se ara in fiecare an sau la mai multi ani (26 ani) si sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi: cereale. In categoria de folosinta arabil se includ urmatoarele subcategorii de folosinta: arabil propriu-zis (A). Grupele de folosinta sunt agricole si neagricole. alte culturi perene (AD). fanetele si pasunile. individualizata printr-un cod. etc. poate avea categorii de folosinta predominante. In cadastrul general nu se inregistreaza subcategorii de folosinta. capsunarii (AC).. Are ca unitate superioara grupa de folosinta si ca unitate inferioara de subcategoria defolosinta (folosita de cadastrele de specialitate). cat si pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza bunurile imobile. alaturi de celelelalte atribute este necesara atat pentru intocmirea cartii funciare. in categoria de folosinta curti-constructii care este predominanta in cadrul destinatiei. livezile. legume etc. solarii si rasadnite (ASO). dar un procent mai mic il ocupa si constructiile. Se inregistreaza ca terenuri arabile: . plante furajere. viile. Evidentierea la partea tehnica a cadastrului general a categoriei de folosinta. De exemplu. este unul dintre atributele parcelei. plante tehnice si industriale . gradini de legume (AG). apele etc. ape. Tot astfel. pajisti cultivate (AP). livezi. se include si alte categorii de folosinta care ocupa suprafete mai mici. Fiecare dintre cele cinci destinatii ale terenurilor. creata in mod natural sau artificial. in intravilane. Categoria de folosinta este o grupare de terenuri cu aceeasi destinatie economica. in grupa terenurilor cu destinatie agricola categoriile de folosinta predominante sunt: arabilul. cum ar fi: arabil. orezarii (AO).care ocupa suprafata majoritara si categorii de folosinta care ocupa un procent mai mic.2. Clasificarea terenurilor pe categorii de folosinţă şi clasificarea construcţiilor în funcţie de scopul pentru care sunt utilizate • Generalitati Categoria de folosinta a terenului.

debusee.viile indigene sunt nealtoite. care au latimi mai mici de 2m. d) pasuni cu tufarisuri si maraeinisuri. Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare. cu mentiunea .rasadnite".a). Vii (V) In aceasta categoric se incadreaza terenurile plantate cu vita de vie: a) vii altoite si indigene: . care se vor inregistra la categoria de folosinta curti-constructii. dezvoltandu-se pe radacini propii impreuna mai sunt denumite si vii nobile. iar iarba se coseste pentru fan. in scopul combaterii eroziunii sau a alunecarilor de teren. . cu exceptia celor din propietatea Societatii Nationale . terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisti. sunt acoperite si cu vegetatie forestiera. sparcetiere. fanete cu pomi.A si Companiei Nationale . taluzuri.20 de ani. irigare se vor delimita si inscrie la arabil cu intreaga lor suprafata. care se ara o data la eel mult 6 ani. incluzand si suprafetele ocupate de canale.sunt pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasa. f&nete cu tufarisuri si maraeinisuri. cu diferite grade de consistenta .etc.. lucerniere sau alte terenuri insamantate cu diferite amestecuri de plante leguminoase si graminee perene)..Apele Romane-S. b) terenurile ramase temporar neinsamantate datorita inundatiilor.Imbunatatiri Funciare". terasare. in afara de vegetatie ierboasa.sunt pasunile plantate cu pomi fructiferi. La incadrarea acestora se va tine de faptul ca productia principala este masa verde care se pasuneaza.. fanete impadurite. benzi inierbate. colmatarilor. c) terenurile cu sere si rasadnite sistematizate.. precum si pasunile care provin din livezi paraginite. b) pasuni cu pomi. Fanete (F) La categoria fanete se incadreaza terenurile inierbate sau mtelenite in mod natural sau artificial prin reinsamantari la 15.S.viile altoite au la baza lor un portaltoi. . degradarilor sau altor cauze. c) pasuni impadurite.sunt acele pasuni care.A. In cadrul acestei categorii de folosinta se inregistreaza: a) pasuni curate . iar fructele pomilor reprezinta un produs secundar. Pasuni (P) Pasunile sunt terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin insamantari la maximum 15-20 de ani si care se folosesc pentru pasunatul animalelor. Se inregistreaza la fanete: fanete curate. diguri.sere" sau .

livezi pure. Se inregistreaza ca livezi: a) livezi clasice. cele date in folosinta temporara personalului silvic.sunt terenuri pentru producerea materialului saditor viticol: plantatiile portaltoi si pepinierele propiu-zise sau scolile de vite. indiferent de propietar.etc. b) terenuri destinate impaduririi .livezi amenajate avand o mare densitate de pomi pe hectar. c) terenuri care servesc nevoilor de cultura. Se inregistreaza la aceasta categoric: .terenurile destinate pentru producerea materialului saditor pomicol.benzi ordonate din plantatii silvice si uneori silvo-pomicole. Terenuri cu ape si ape cu stuf In aceasta categoric intra terenurile acoperite permanent cu apa. productie si administratie silvica-terenuri ocupate de pepinere.producatori directi".. livezi in sistem agro-pomicol. perdele pentru combaterea eroziunii. Se inregistreaza la aceasta categoric de folosinta: a) paduri.etc.. culturi de rachita. precum si cele acoperite temporar. salcami. perdele pentru protectia digurilor. cu conducerea dirijata a coroanelor si mecanizare lucrarilor de intretinere si recoltare. care au diferite roluri de protectie ca: perdele pentru protectia culturilor agricole.sunt acelea care poarta si denumirea de .terenuri plantate cu zmeura.terenurile plantate cu pomi fructiferi in diferite sisteme de cultura traditionale. plantatiile de hamei se include in aceasta categoric de folosinta. plantatii. arbusti ornamentali si fructiferi. d) pepiniere pomicole. coacaze. terenuri degradate si poieni prevazute a fi impadurite prin amenajamente silvice. agrise. d) pepeniere viticole. ienuperisuri. livezi inierbate. d) perdele de protectie . perdele pentru protectia cailor de comunicatie. solarii. c) hamei. si anume: livezi cu cuturi intercalate. care dupa retragerea apelor.terenuri in curs de regenerare. cele destinate hranei vanatului si animalelor din unitatile silvice. trandafiri de dulceata.terenuri acoperite masiv cu vegetatie arborescenta de mica inaltime. e) plantatii de duzi. maracinisuri.terenuri acoperite cu vegetatie forestiera. b) livezi intensive superintesive. Paduri si alte terenuri (PD) In aceasta categoric de folosinta intra toate terenurile care sunt cuprinse in amenajamentele silvice si in afara acestora. pentru protectia asezarilor umane. c) plantatii de arbusti fructiferi. nu pot avea alta folosinta. catinisuri.b) vii hibride . e) tufarisuri si maracinisuri..25 ha.deoarece au o agrotehnica asemanatoare cu a vitei de vie. Livezi (L) Livezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. cu o suprafata mai mare de 0.

cuvetelor lacurilor naturale si artificiale. De obicei. silozuri. Drumurile de exploatare din extravilan. Suprafata marii interioare este cuprinsa intre tarmul marii si liniile de baza. Toate aceste terenuri din albia minora nu se inscriu la neproductiv. apele curgatoare formeaza de o parte si de alta a luciului apei prundisuri. schituri. uzine. amenajamentelor hidrotehnice si ale altor instalatii portuale permanente si linia din larg care are fiecare punct situat la o distanta de 12 mile marine (22224m). masurata de la punctul eel mai apropiat de la liniile de baza.In aceasta categoric se incadreaza si apele amenajate in mod special pentru cresterea dirijata a pestelui. potrivit Ordonantei Guvernului nr. cabane. dupa cum urmeaza: a) drumuri de interes national: autostrazi. asa cum au fost definite mai sus. ale locurilor de acostare. hidrocentrale.exploatari miniere si petroliere. Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de apa. statiuni balneoclimaterice. triaje. din in mai in mai. de exemplu: cladiri. bratele si canalele din Delta Dunarii. b) drumuri de interes judetean: drumurile care fac legatura intre resedinte de judet si resedintele de municipiu si orase.). drumuri nationale principale. fabrici. porturi. care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apa. drumuri nationale secundare. Terenurile activate cu constructii si curti (CC) Aceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizari si destinatii. ale baltilor.cariere. drumuri nationale europene. care nu au caracter permanent nu se inregistreaza ca detalii. privaluri. paraurile. f) cai ferate simple. include toate zonele mai joase ale cursului.La apele curgatoare se va inregistra suprafata ocupata de intreaga albie minora a cursului de apa. . caile de comunicatii rutiere se impart. si alte surse de ape denumiri locale ( izvoare. duble si inguste. precum si suprafetele cu ape statatoare de mica adancime unde cresc trestisuri si papurisuri si alte tipuri de vegetatie specifica in regim amenajat sau neamenajat. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. curti. b) ape statatoare (HR) : Limita acestor ape variaza in functie de anotimp si de regimul de precipitatii. este stabilita prin norme specifice elaborate de ministerele interesate si avizate de ONCGC. cursurile de apa. ci la terenuri cu ape. c) marea teritoriala si marea interioara : Suprafata marii teritoriale este cuprinsa intre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungul tarmului dinspre larg al insulelor. gari. Caile de comunicatii rutiere (PR) si caile ferate (CF) Din punct de vedere functional si al administrarii. e) strazile din localitatile rurale: strazi principale si strazi secundare. ci se atribuie in proportie egala parcelelor din imediata vecinatate. aeropouturi si alte obiective importante. ale tarmului si plajei de nisip a Marii Negre. La delimitarea acestor ape se va lua in considerare limita lor la nivelul mediu al apelor. chiar daca aceasta nu este in intregime si permanent sub apa. drumuri expres.a) ape cursatoare (HR) : fluviul Dunarea. c) drumuri de interes local: drumurile comunale si drumurile vicinale: d) strazile din localitatile urbane. insulele si prundisurile. Albia minora a unui curs de apa.

situatia juridica. debusee. c) rape. ravene.terenuri de sport.nisipuri mobile nefixate de vegatatie si pe care vantul le poate deplasa dintr-un loc in altul. - domeniul public sau privat. pietrisuri. aerodromuri.terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat in urma unor activitati industriale si exploatari miniere.torenti.simboluri Arabil A Vii V Livezi L Pasuni P fanete F paduri si alte terenuri cu vegatatie forestiera ape curgatoare ape statoare cai de comunicatii rutiere cai ferate curti si curti cu constructii constructii terenuri neproductive si degradate PD HR HB DR CF CC C N Criterii de identificare si inregistrare a constructiilor La constructiile cu caracter permanent se inregistreaza datele privind: . diguri.terenuri acoperite cu blocuri de stand masive.terenuri puternic saraturate. locuri de depozitare. cimitire. g) halde. taluze pietruite. d) saraturi cu crusta.alunecari active de teren care sunt neproductive cand nu sunt impadurite. Din aceasta categorie fac parte: a) nisipuri zburatoare. e) mocirle si smarcuri. Terenurile cu mlastini cu stuf nu se inregistreaza la categoria terenurilor neproductive. fSsia de frontiera. Categorii de folosinta a terenurilor . care nu sunt acoperite de vegetatie. b) stancarii. f) gropile de imprumut si cariere. care sunt lipsite practic de vegetatie. ci la categoria terenuri cu ape si stuf. bolovanisuri. . parcuri . precum si alte terenuri ce nu se incadreaza in nici una din categoriile de folosinta prevazute in articolele anterioare.terenuri cu alternante frecvente de exces de apa si de uscaciune.terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol si roca pentru diverse nevoi de constructii. terase. pe care nu se instaleaza vegetatie. Terenuri desradate si neproductive (N) Aceasta categorie cuprinde terenurile degradate si cu procese excesive de degradare. rampe de mcarcare. piete. ingramadiri de bolovani si pietrisuri. gradini botanice si zoologice. care formeaza la suprafata lor o crusta albicioasa friabila.

.destinatia.culturale. constructii anexe. constructii administrative.culturale CAS - constructii industriale si edilitare CIE - constructii anexe CA . constructii social. Destinatii ale constructiilor - constructii de locuinte CL - constructii administrative si social. constructiile se clasifica in: constructii de locuinte. Dupa destinatie. constructii industriale si edilitare.

2.6. Dreapta obligata (dreapta de detasare) trece prin varful 2 si imparte latura 1-3 in doua parti m si n prin punctul P. Procedee grafice 2. A)Detasarea din suprafata unui triunghi a unei suprafete in raportul m:n. Generalitati O categorie importanta de lucrari care fac obiectul activitatii de cadastru.6.1. restul ramanand neafectat. parcela) in mai multe parcele. pe care se traseaza liniile de separare ale noilor parcele si se inscriu datele ce trebuie aplicate la teren. Astfel : . confruntand planurile cadastrale cu situatia la teren. 2. Pozitia punctului P se determina cu relatia : 2S 1 m n m 2S 2 n n n . In raport cu preciziile cerute.3. cvartal. Pentru executarea lucrarilor de parcelare si detasare se efectueaza un studiu asupra terenului respectiv.1. iar particularitatile pe care le prezinta vor fi semnalate.lucrarile de detasare cuprind operatiunile de masuratori si calcule prin care numai o anumita suprafata este extrasa (detasata). proiectarea elementelor parcelarii sau detasarii se poate face prin procedee grafice sau numerice (analitice). astfel incat pe baza studiului sa se intocmeasca proiectul respectiv cu calcule preliminare ale elementelor care trebuie aplicate la teren (distante. unghiuri).lucrarile de parcelare cuprind operatiunile de masuratori si calcule prin care se executa impartirea (divizarea) unei suprafete de teren (tarla. Fie triunghiul 1.2. 3 din figura de mai jos. Detaşări si parcelari 2.6. 2. Proiectul se intocmeste pe o copie a planului cadastral actualizat. Detasari grafice printr-un punct obligat Acest tip de detasari prezinta trei variante. acolo unde este cazul. o reprezinta parcelarea si detasarea terenurilor. printr-o dreapta obligata sa treaca prin varful unui triunghi. Baza materiala si metodologiile de lucru sunt asemanatoare. .

10 = SP. inca). Punctul R..R C)Detasarea dintr-un poligon a unei suprafete S. 12. 13.R. ceea ce inseamna ca linia de detasare trece prin triunghiul III si va intersecta latura 15 -16 in M (pozitie pe care nu o cunoastem. 17. unul din varfurile poligonului.. care imparte atat triunghiul APB cat si trapezul dat in doua suprafete de marime egala. ca in figura. cu suprafata cunoscuta si punctul P. Aceste paralele vor intalni prelungirea bazei 10-13 in punctele A si respectiv B. 13. printr-o dreapta care trece printr-unul din varfuri. S2. Pentru obtinerea liniei de detasare se imparte poligonul in triunghiuri prin drepte concurente in punctul obligat 12 si se calculeaza grafic suprafata fiecaruia. S5.obligat. adica : S11.12. In cazul poligonului dat ca exemplu : S1 + S2 < S.tinandu-se cont de faptul ca latura 1-3 este m +n. obtinandu. La suprafetele S1 si S2 este necesar a se adauga suprafata s= S-(S1+S2). va da linia PR. S1 + S2 + S3 > S. luat la jumatatea laturii AB. 12.. Fie trapezul 10. B)Detasarea din suprafata unui trapez a unei suprafete echivalenta cu cealalta suprafata ramasa. . Se compara suprafata pe care o avem de detasat cu suprafetele triunghiurilor insumate succesiv pentru a stabili prin care triunghi trece linia de detasare. Pentru rezolvarea problemei se transforma trapezul intr-un triunghi de suprafata echivalenta. iar prin punctele 11 si 12 se duc paralele la dreptele P-10 si P-13. astfel: se uneste punctul P cu 10 si 13. 11.se suprafetele S1. ...12.. unit cu P. Fie poligonul 11.P.13. situat pe baza 11.din care trebuie detasata o suprafata S printr-o dreapta obligata sa treaca prin punctul 12. Triunghiul APB are aceeasi suprafata cu trapezul initial. .

Detasari grafice prin drepte paralele cu o directie data Acest tip de detasari prezinta trei variante.la m parti de varful triunghiului se ridica o perpendiculara pana intersecteaza semicercul. .Se considera latura 12-16 ca baza a triunghiului 12. . cu raza egala cu locul de unde au intersectat semicercurile. M.2. parcurge urmatoarele operatii grafice: . In prima situatie se rezolva impartirea suprafetei unui triunghi in parti echivalente. printro dreapta paralela cu una din laturi. Constructia grafica impune urmatoarele etape: .trasarea cate unui semicerc pentru cele doua laturi impartite. pana intersecteaza laturile respective. de lungume h.se traseaza un semicerc pe una din laturi. . . Constructia grafica impune urmatoarele etape: .impartirea a doua laturi in patru parti egale. imparte triunghiul in suparfete echivalente.triunghiul este impartit in doua suprafete aflate in raportul m : n. Pot fi doua situatii: .ridicarea de perpendiculare din punctele care impart cele doua laturi pana intersecteaza fiecare semicerc. Impartirea suprafetei unui trapez in doua parti echivalente. din locul unde a fost intersectat semicercul. Fiecare dreapta va fi paralela cu cea de-a treia latura a triunghiului.triunghiul este impartit intr-un numar de parti egale.din punctul unde latura este intersectata de arcul de cerc.6. . printr-o dreapta paralela cu bazele.se duce un arc de cerc cu varful in varful triunghiului. pana intersecteaza latura impartita. Aceasta distanta se aplica pe perpendiculara ridicata din punctul 16. prin drepte paralele cu una din laturi. 2. In cazul celei de-a doua situatii se rezolva impartirea suprafetei unui triunghi in raportul m:n.latura pe care s-a trasat semicercul se imparte in m+n parti. B) Detasari prin drepte paralele cu o directie data in trapez. 16 fictiv si se calculeaza inaltimea h a triunghiului de suprafata "s".2. Paralela trasata prin N la latura 12-16 va intalni latura 16-15 in M.trasarea de arce de cerc cu varful in intersectia celor doua laturi impartite. . . se duce o paralela cu latura opusa varfului de triunghi unde s-a trasat arcul de cerc si avem suprafata triunghiului impartita in raportul m:n. inaltimea (h) reducandu-se la scara planului. ca in figura. A) Detasari grafice prin drepte paralele cu o directie data in triunghi . linia 12-M fiind dreapta de detasare.unirea acestor puncte de intersectie ale celor doua laturi. . . obtinandu-se punctul N.

se ridica o perpendiculara din punctul 4 si se ia punctul "a" de marimea 4-a=2S:1-4.trasarea paralelei M-N la 1-4. mijlocul notandu-l cu D. . rezultand linia b-d. .trasarea unui semicerc avand ca diametru latura A-4. Fie trapezul din figura: Pentru obtinerea liniei de detasare a acestei suprafete. C) Detasarea unei suprafete S dintr-un trapez printr-o linie paralela cu bazele. care inersecteaza latura 3-4 in punctul "b".se puncteaza si se noteaza jumatatea segmentului cu "c". . Trasare arc de cerc cu raza A-E pana intersecteaza latura A-4 in punctul M.impartirea segmentului C-4 in doua parti egale. .. reprezinta linia de detasare cautata. . .se duce o paralela prin punctul "a" la baza 1-4. Triunghiurile 1-b-c si 1-d-c sunt egale si au fiecare marimea s:2. . . punctul B rezultat din intersectia arcului de cerc de raza A-3 cu semicercul construit).ridicarea unei perpendiculare din D pana intersecteaza semicercul in E.se uneste "c" cu 1.marcarea pe linia A-4 a punctului C (perpendiculara coborata din B pe linia A-4. se parcurg urmatoarele operatii grafice: . iar prin "b" se duce paralela la c-1. - triunghiul 1-b-4 impartit in doua parti egale conduce la valoarea suprafetei 1-c-4=S:2.prelungirea laturilor neparalele pana la intersectarea lor in A. Rezulta ca dreapta d-c este linia de detasare cautata. .

iar 2 este punctul obligat. problema este studiata teoretic. cu un coeficient r : .o linie franta sau.2 si M.2. Generalitati Desi parcelarile pe cale numerica implica calcule mai multe.7. tot la detasari in triunghi. in ultima instanta.7.un punct dat in triunghi Desi terenul in forma de triunghi este greu de lucrat din punct de vedere agricol. Parcelarile si/sau detasarile de suprafete se pot efectua printr-un punct obligat.1. Parcelarea si detasarea prin procedee numerice a suprafetelor 2.deoarece terenurile in forme poligonale complexe se reduc. cel de-al doilea punct fiind punctul obligat. 2.3. inlocuindu-le cu linii drepte. de coordonate cunoscute. ele sunt practicate cel mai des. prin drepte paralele cu o directie data. si se cere sa se detaseze suprafata data de punctele 1.un punct obligat Aceasta problema are o mare frecventa mai ales la intocmirea documentatiilor necesare la circulatia juridica a terenurilor si se refera la aflarea coordonatelor unui punct care determina dreapta de detasare . si anume. Rezolvarea analitica presupune ca raportul suprafetelor sa fie egal cu raportul elementelor liniare aparute. Detasari de suprafete pe cale numerica printr. in cazul cand limitele de hotar sunt sinuoase sau poligonale. prin rectificarea hotarelor.2. Solutia analitica Se da triunghiul determinat de punctele 1. deoarece asigura o precizie ridicata. printr.7. unde punctul M trebuie determinat. din figura de mai jos. a) Detasarea printr.2.

putem scrie: b).5. Suprafata S se afla. dat. care trece prin punctul 2 va trece prin triunghiul 6.2. analitica sau trigonometrica. Calculul analitic al celor doua suprafete conduce la determinarea suprafetei “s” folosind relatia: s = S . cunoscandu.Detasarea printr-un punct dat intr. cunoscand coordonatele acestor puncte.2.se suprafata de detasat. problema se reduce la detasarea unei suprafete dintr. cu relatiile: XM = X1 + r (X3 – X1) YM = Y1 + r (Y3 – Y1) Solutia trigonometrica Stiind ca pentru a calcula coordonatele unui punct pe segment este necesara cunoasterea orientarii dreptei si a distantei pana la punct. Considerand poligonul 1. se cere sa se detaseze o suprafata S delimitata in poligon de o dreapta care trece prin punctul obligat 2 si punctul M aflat pe conturul poligonal.2.Unde suprafata triunghiului 1.un triunghi.…. in ex.(S1 + S2 ) .7 din figura de mai jos. Coordonatele punctului M se calculeaza ca punct pe segment.un poligon Indiferent de solutie. in urmatoarele relatii fata de suprafetele componente ale poligonului: S1 + S2 < S < S1+ S2+ S3 ceea ce inseamna ca dreapta de detasare.3 se determina din coordonate.

Vom scrie rapoartele de asemanare . 2. la detasarile prin drepte paralele la una din laturile poligonului si se intalnesc frecvent in practica. Rezolvarea analitica La baza acestei metode sta teorema asemanarii aplicata triunghiurilor 2. 2.un triunghi. de regula.N si 2. problema expusa anterior. deci a determinarii coordonatelor punctelor caracteristice ale dreptelor de detasare.3 Detasari de suprafete pe cale numerica prin drepte paralele cu o directie data Aceste probleme se pun.3.3.1 Detasarea paralela cu o directie data in triunghi Fie triunghiul 1.M.7.1.7.3.2. cunoscut prin coordonatele punctelor care il definesc.In continuare problema devine a determina detasarea suprafetei s dintr. Se pune problema detasarii a uneia sau a mai multor parcele prin linii paralele cu una din laturi.

iar baza mica a unei suprafete devine baza mare pentru . Relatiile de mai sus sunt valabile si in cazul in care triunghiul trebuie impartit intr. coordonatele punctelor Msi N se calculeaza ca puncte pe segment. unghiurile  si  . suprafata de detasat. orientarile laturilor triunghiului.o serie de parcele.N .Din aceasta relatie deducem: Intrucat orientarile laturilor 1-2 si 3-2 s-au calculat din coordonatele acestor puncte si se cunosc si d1. deoarece raman constante elementele cunoscute.M si d 3.

2. ca si coordonatele punctelor M si N. se poate calcula “r” si. celelalte elemente ale trapezului s. ceilalti termeni de sub radical ramanand aceiasi. in care caz b1 devine B pentru parcela urmatoare. prin intermediul lui.7. .3. ca in figura de mai jos: Prin punctele 3 si N se duc paralele la latura 2-1.N.3.D si 4.trapezul urmator.C din a caror asemanare rezulta relatiile: Avand unul dintre termenii de la numitorul proportiilor cunoscut. Se formeaza triunghiurile asemenea 4. Relatia se aplica si pentru detasari in serie.2 Detasarea paralela cu o directie data in trapez Rezolvarea analitica Deducerea relatiilor de calcul presupune linia de detasare M – N cunoscuta. obtinandu-se punctele Csi D pe baza 1-4.

2. Inainte de aplicarea lor este necesar ca prin fiecare punct caracteristic al poligonului sa se duca paralele la latura de baza 1-2. obtinandu-se coordonatele punctelor A. B.7.4 Detasarea unei suprafete printr-o linie franta paralela cu un contur poligonal Problema se pune in cazul in care se cere detasarea unei suprafete S printr-o linie paralela cu un contur poligonal.7. E si sa se efectueze calculul suprafetelor trapezelor formate.3. aplicand relatiile deduse. …. ca in figura de mai jos: . ca in figura urmatoare: Pentru rezolvarea problemei pe cale analitica sau trigonometrica se folosesc relatiile deduse pentru trapez si triunghi.Rezolvarea trigonometrica Aceasta metoda presupune abordarea problemei in acelasi mod ca si la rezolvarea detasarii in triunghi.3 Detasarea paralela cu o directie data in poligon Se refera la detasarea paralela a unei suprafete sau a unei serii de suprafete dintr-un poligon oarecare. 2.

Pentru deducerea relatiei de calcul se observa ca in trapezul 2. 3-7 si 7-8 si se obtin cu ajutorul unghiurilor  .6.8 este definita atunci cand se cunosc coordonatele acestor puncte. 2-6. orientarile directiilor 1-5. Coordonatele se pot calcula daca se cunosc distantele l1.2.3.4. l2. se poate scrie: . Linia de separare 5.7. l3 si l4.3 prin coborarea perpendicularei 6-9 pe dreapta 2-3 si prin trasarea paralelei 6-10 la dreapta 7-3.Linia de separare este paralela cu conturul 1.6. Cunoscand: rezulta ca problema se rezuma la calculul lui h.7.

.

care nu sufera modificari curente si care cuprinde mai multe corpuri de proprietate. In cadrul unitatilor administrative comunale si orasenesti (municipale). 1. Subdiviziunile extravilanului. Extravilanul este restul teritoriului administrativ cuprins intre hotarul unitatii administrativ-teritoriale si limitele intravilanelor localitatilor. El este destinat. 1. corpul de proprietate. existente in zona de locuit sau grupate compact langa aceasta.1. cimitirele. delimitata de detalii liniare (cai ferate. Limita intravilanului reprezinta detaliu topografic al planului cadastral in interiorul ei se fac numerotarea cadastrala si calculul ariei suprafetelor unitatilor cadastrale din fiecare localitate. in unitati teritoriale cadastrale 1. orasul sau municipiul si judetul. retelele edilitare. stabilite prin schitele de sistematizare a localitatii. In Romania unitatile administrativ-teritoriale sunt: comuna. parcela si subparcela. depozitele. ape. 12/1968 defineste perimetrul construibil al orasului si vatra satului astfel: Perimetrul construibil al orasului si al vetrei de sat este acea parte a intravilanului care cuprinde zona dens construita ocupata cu cladirile de locuit.). subordonata Ministerului Administratiei §i Intemelor. zona de circulatie si transporturi etc. Pe planul cadastral se reprezinta atat limitele intravilanelor in tus negru. Unităţi Lucrarile de cadastru general sunt coordonate de Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara. zona spatiilor verzi si a amenajarilor sportive. situate in afara perimetrului construibil sau al vetrei de sat. diguri etc.. la randul lor.1. Legea nr. Atat intravilanul cat si extravilanul se divid. deci are mai multi proprietari si mai multe categorii de folosinta. drumuri de exploatare. Împărţirea teritoriului României în unităţi administrativ teritoriale ( tipuri).2. Tarlaua (este asimilata cu sectorul cadastral) este o diviziune a extravilanului.4. se deosebesc doua unitati distincte: intravilanul si extravilanul. Intravilanul este partea din teritoriul administrativ care cuprinde perimetrul construibil sau vatra de sat si terenurile cu constrnctiile si instalatiile aferente zonelor functionale ale localitati. Fac parte din perimetrul construibil al orasului sau din vatra satului si uzinele. Subdiviziunile extravilanului sunt constituite din urmatoarele unitati cadastrale: sectorul cadastral (tarlaua). precum si terenurile libere dintre acestea. drumuri clasate. Unitatile teritoriale cadastrale. Unitatile administrativ-teritoriale . in general.. fabricile. cum sunt: zona industriala si de depozitare. . cat si limitele vetrei satelor sau perimetrul construibil al oraselor cu tus rosu.2. spatiile verzi. exploatarilor agricole si silvice. terenurile de sport etc. obiectivele social-culturale.

care au un singur proprietar si una sau mai multe folosinte. este asimilat cu cvartalul). Lotul este unitatea cadastrala cu una sau mai multe parcele avand o utilitate bine definita: loturi experimentale. de obicei.. Parcela este o subdiviziune a corpului de proprietate care are o singura categorie de folosinta si un singur proprietar. Subdiviziunile intravilanului . loturi semincere etc.2. rezistenta la arat.Corpul de proprietate (asimilat cu bunul imobil) este subdiviziunea sectorului cadastral (tarlalei) si se defineste ca fiind constituit dintr-o parcela sau mai multe parcele alipite. de regula. procese de degradare etc. Tot ca unitati cadastrale apartinand extravilanului. administrate de Statiunile Agricole Experimentale si de Cercetari. corpul de proprietate si parcela (cu sau fara constructii): ele se definesc la fel ca si corespondentele lor din extravilan. Ca urmare. care apartin unui singur proprietar sau mai multor proprietari in indiviziune. corpul de proprietate poate avea una sau mai multe categorii de folosinta. mat pot fi considerate loturile si trupurile. grad de amenajare. nu sunt grupate intr-un singur loc. sau poate fi detinuta de mai multi proprietari in indiviziune. Trupul este suprafata de teren formata din una sau mai multe tarlale. Este cazul terenurilor detinute de asociatii agricole sau de intreprinderi agricole de stat care.). pante. caracteristici de sol.2. 1. Subparcela este o subdiviziune a parcelei si este definita de insuirile calitative ale terenului (clase de bonitare. . Subdiviziunile intravilanului sunt: sectoral cadastral (care.

Deci. pentru calcularea unitatilor de productie conventionala (U.) Din punct de vedere tehnic. La corectarea hotarelor se pot ivi doua situatii: - cand se conserva suprafetele terenurilor intre care se corecteaza hotarul (schimbarea suprafetelor se face la paritate). Deoarece linia care corecteaza hotarul vechi trebuie sa indeplineasca adesea anumite conditii la rectificare. folosind coeficientii de echivalenta. schimbarile nu se mai fac la paritate.5. se vor intalni urmatoarele situatii: Limitele de hotar sinuase sau poligonale ridica probleme la executarea lucrarilor agricole astfel incat se cauta inlocuirea lor cu linii drepte. in cazul cand terenurile afectate de corectarea hotarului nu sunt de aceeai calitate. . Partea tehnica a operatiunii de rectificare consta in determinarea elementelor topografice care permit aplicarea pe teren a noului hotar. in acest caz corectarea este modificare de hotar. corectarea se nurnete rectificare de hotar. dar pot avea si aspect economic. problema rectificarii unui hotar se reduce practic la o problema de detasare. Partea juridica se refera la intocmirea actelor de schimb de terenuri intre proprietarii afectati de corectarea hotarului. Partea economica se refera la calculul ariei suprafetelor de echivalenta. Modificarea si rectificarea hotarelor sunt operatiuni tehnico . in acest caz. - Situatia se intalneste de obicei in lucrarile de comasari din cadrul proiectelor de organizare a teritoriilor.C. Rectificarea hotarelor (scop.P. prin linii drepte. ci la echivalenta.juridice in cea mai mare parte a lor.princii si mod de rezolvare) In vederea folosirii rationale a fondului funciar se impune adeseori corectarea unor linii de hotar frante sau cu sinuozitati. cand suprafetele terenurilor intre care se corecteaza hotarul sufera modificari (creteri sau scaderi).

se calculeaza suprafata data de punctele 101 104 107 care se noteaza cu S2 In urma compararii suprafetelor. justificare fiind aceeasi ca in situatia anterioara -in final.101) Y(A)= Y(107)±d(107. .A .101) -pentru controlul rectificarii se calculeaza suprafata data de punctele 101.S1>S2 linia de rectificare se va sprijini pe 107-102 . cunoscand ca triunghiul dat de punctele 104 107 si A are suprafata s -problema s-a redus deci la detasarea unei suprafete de marimi cunoscute. hotarului rectificat al celor doua unitati va fi dat de noul hotar 104-A. Inlocuirea se poate face grafic sua prin calcul.Consideram situatia a doua unitati U1 si U2.A)*COS(teta107.S1<S2 linia de rectificare va intersecta 107-101 -aceasa inseamna ca din suprafata S2 trebuie scazuta suprafata S1 si rezulta s = S2 – S1 . prin solutii adecvate. M. separate de hotarul dat de punctele 104 105 106 107.Se cere inlocuirea acestui hotar. d(107. pot interveni urmatoarele rezultate : .105. Daca se impune ca noul hotar sa porneasca din punctul 104 atunci constructia se desfasoara astfel : .A)* sin teta. A) =2s/ d107. . pentru a obtine punctul A. care inlocuieste grafic hotarul vechi format de punctele 104 105 106 107 Rezolvare numerica : -se calculeaza intai suprafata de referinta data de punctele 104 105 106 107 101 din coordonate.se uneste 107 cu 105.104)-teta(107. iar prin 106 se duce paralela 106M la dreapta 105-107 -linia 105M va inlocui hotarul dat de punctele 105 106 107. care se noteaza cu S1 Considerand ca linia de rectificare ar fi data de 107-104. impropriu lucrarilor agricole.104.intrucat triunghiurile date de punctele 105 106 107 si 105 M 107 sunt egale -se unesc punctele 104-M iar prin punctul 105 se duce paralela 105-A la dreapta 104-M -linia 104-A inlocuieste hotarul dat de punctele104. dintr-un triunghi ceea ce inseamna ca punctul A va avea coordonatele : X(A)=X(107)±d(107. Rezolvare grafica : -conditia impusa la oricare rectificare este ca solutia adoptata sa nu afecteze suprafetele detinatorilor.104*sin(alfa) s=S1-S2 alfa=teta(107.S1=S2 hotarul nou este dat de linia 104-107 .

reambulare. de volumul. etc. pe plan secant unic. de scara la care se intocmesc planurile. Lucrarile de cadastru se sprijina pe reteaua geodezica de stat realizata in proiectie stereografica 1970. de existenta punctelor retelei de sprijin din zona. Acesta va cuprinde: • volumul lucrarilor de semnalizare si marcare a punctelor vechi si noi. Metodele de intocmire a planurilor cadastrale se pot grupa in doua categorii: metode directe si indirecte. obţinut prin extragerea elementelor de planimetrie din planul topografic de bază. • devizul estimativ. Executarea unor astfel de operatii se face prin metodele prezentate la disciplined topografice si geodezie. calitatea si actualitatea informatiilor continute de baza topografica. Din categoria metodelor indirecte fac parte.(metode clasice) Se intocmeste un proiect tehnic pe baza recunoasterii terenului. • memoriul justificativ. Metodele numerice de ridicare sunt: * metoda drumuirii. . a identificarii categoriilor de folosinta si a punctelor de triangulatie existente in zona (procurarea coordonatelor si a descrierilor topografice). Planul cadastral: Metode de întocmire a planului cadastral. numerotarea cadastrala Planul cadastral de bază este un derivat din planul topografic de bază. • coordonatele si descrierile topografice ale punctelor de triangulatie. . * metoda radierii. punctele de hotar şi numerele de ordine ale acestora.6. • metodele cele mai indicate pentru ridicarea detaliilor. • intocmirea planurilor cadastrale prin derivare din planul topografic de baza. • volumul si obiectul lucrarilor de masurare. Din categoria metodelor directe fac parte: • intocmirea planurilor cadastrale prin metode fotogrametrice de ridicare. * metoda absciselor si ordonatelor. • intocmirea planurilor cadastrale prin metode combinate topo-fotogrametrice. planurile cadastrale de bază trebuie să aibe următorul conţinut: a) Liniile de delimitare a teritoriului administrativ şi a localităţilor. de dotarea cu aparatura de specialitate a executantului lucrarilor. • intocmirea planurilor cadastrale prin reambularea planurilor topografice si cadastrale vechi. Indiferent de metodele prin care se realizează. Intocmirea planurilor cadastrale prin metode numerice de ridicare. Alegerea metodei de intocmire a planurilor cadastrale se face in functie de baza topografica existenta in zona. şi apoi echipat cu date (atribute) cadastrale.

c) Liniile care delimitează fiecare imobil şi fiecare parcelă de teren. supuse prelucrarilor complexe. Pe planul cadastral de bază se reprezintă: .Localităţile.intravilan). . toate punctele cu numerele care le definesc şi numărul de ordine şi denumirea adoptată. pe suprafata totala a intravilanelor si in final pe suprafata totala a teritoriului administrativ comunal. scara 1:1000 sau 1:500 pentru intravilanele localităţilor urbane şi scara 1:2000 sau 1:1000 pentru intravilanele localităţilor rurale.Hidrografia şi construcţiile hidrotehnice .Reţelele de comunicaţii . b) în zonele de deal: scara 1:2000 pentru extravilanul întregului teritoriu administrativ. se inscriu cu caracter nedefinitiv. municipale.Categoriile de folosinţă a terenului . Numerotarea cadastrala este lucrarea prin care se stabileste pozitia in teritoriu a fiecarei parcele. de importanţa economică a zonei. orasenesc sau municipal). judeţene sau frontiera de stat .Construcţiile tehnico-industriale şi instalaţiile .intravilan) si fiecare parcela (imobil . după caz. iar pentru intravilane scara 1:1000 sau. cu scrierea numărului cadastral al imobilului şi a categoriei de folosinţă şi a numărului cadastral dat parcelei. scara 1:2000. Planurile cadastrale de bază se redactează în proiecţia Stereografică 1970. Nu trebuie confundata numerotarea cadastrala la aceasta etapa cu numerotarea de la identificarea propietarilor (atunci cand aceasta operatiune a avut loc) intrucat acestea se fac pentru scopuri si in conditii diferite si nu este posibil ca una sa o inlocuiasca pe cealalta. în interiorul conturului fiecărui sector cadastral.Baza geodezică . Numarul cadastral impreuna cu simbolul categoriei de folosinta si situatia juridica creeaza posibilitatea unor evidente necesare fiecarui strat (layer) al bancii de date.Hotarele comunale. din intravilan şi din extravilan. clădirile şi curţile . orăşeneşti. Scările uzuale la care se întocmesc planurile cadastrale de bază sunt: a) în zonele de şes: scara 1:2000 sau 1:5000 pentru extravilanul întregului teritoriu administrativ. alaturi de simbolurile categoriilor de folosinta ale terenurilor. legatura dintre planul cadastral si registrele cadastrale ce faciliteaza sistematizarea tuturor parcelelor pe anumite grupe care definesc straturile (layerele) de prelucrare a datelor (pe tarlale. pe suprafata extravilanului. Numerotarea cadastrala este o lucrare de birou care consta in a acorda si a scrie pe planul cadastral a cate unui numar de ordine pentru fiecare tarla (cvartal . Aceste numere de ordine (numere cadastrale). pe suprafata fiecarui intravilan component.Inscripţii în cadrul planului cadastral şi în extracadrul acestuia Scara planului cadastral de bază se stabileşte în funcţie de densitatea detaliilor topografice şi dimensiunile minime ale acestora.b) Liniile de delimitare ale tuturor sectoarelor cadastrale (tarlale sau cvartale).

ape curgatoare. iar la intersectia cu alte strazi.1. Numarul cadastral al imobilului se scrie numai o singura data pe plan (cifre cu inaltimea de 3mm.) impreuna cu simbolurile categoriilor de folosinta. situat in partea de NV a localitatii si continua cu numerotarea imobilelor de la 1 la “n” in cadrul fiecarui cvartal. . Numerotarea cadastrala a intravilanului unui teritoriu administrativ In intravilan.) astfel incat sa poata fi usor de identificat si delimitat.). Strazile si celelalte detalii liniare care delimiteaza cvartalele se numeroteaza separat si formeaza cvartalul “zero”.drumurile comunale intretaiate de ape. . cai ferate si drumuri nationale. iar celelalte detalii liniare se numeroteaza pe fiecare tronson rezultat din intretaierea cu alte detalii liniare. cai ferate.drumurile judetene intretaiate de ape. iar ordinea de numerotare a acestora trebuie sa respecte regula de la subcapitolul anterior. .numerotarea cadastrala incepe cu parcela nr. . se mentioneaza urmatoarele: . .drumurile de exploatare intretaiate de ape. drumuri nationale si drumuri comunale. Numerotarea cadastrala a parcelelor se face de la 1 la “n” in cadrul fiecarui imobil. canalele.1 din partea de NV a teritoriului administrativ si continuandu-se din aproape in aproape in ordinea normala (sens crescator) a numerelor. canale. 2.2.1 din tarlaua nr.).caile ferate intretaiate de ape. numerotarea cadastrala incepe cu cea a cvartalelor si anume cu cvartalul nr.apele curgatoare primesc un singur numar cadastral pe toata lungimea lor. Contururile tarlalelor trebuie sa fie bine definite pe teren si pe planul cadastral de limite artificiale sau naturale (cai de comunicatii. incluzandu-se in aceasta numerotare si detaliile liniare care separa tarlalele (drumurile. . suprafata de intersectie se atribuie celei mai importante. cai ferate si drumuri nationale. etc. incepand cu tarlaua nr. Pentru bulevardele si strazile principale se atribuie un singur numar pe toata lungimea lor. limite de paduri sau exploatatii agricole. .6. respectandu-se urmatoarea ordine: . etc. Dintre regulile generale care se aplica la numerotarea cadastrala a parcelelor.1.digurile de aparare si canalele mari au prioritate dupa apele curgatore atunci cand nu sunt paralele cu caile de comunicatie.1.drumurile nationale intretaiate de ape si cai ferate.10. iar numerele cadastrale ale parcelelor se scriu in mijlocul fiecarei parcele (cifre cu inaltimea de 2mm.10.2. iar ultimul numar de parcela trebuie sa se gaseasca in ultima tarla.6. sub forma fractionara. Numerotarea cadastrala a extravilanului unui teritoriu administrativ Numerotarea cadastrala se face mai intai pentru tarlale. forme naturale ale reliefului.

se aplica uneori si in cazul numerotarii cadastrale din extravilan. ca si in cazul intravilanelor. nefiind posibil a se folosi ambele sisteme pentru extravilan. intreg sistemul de numerotare din extravilan trebuie sa-l urmeze pe cel specific intravilanelor. atunci cand proprietatile sunt fragmentate in multe parcele avand categorii de folosinta diferite.Sistemul de numerotare cadastrala a parcelelor in cadrul imobilului. . In acest caz.

calitatea. Procedeele de culegere prin masuratori a datelor primare pentru calculul suprafetelor au fost aratate anterior. procedeul trigonometric. Trebuie mentionat ca. deci.compensarea suprafetelor parcelelor in cadrul suprafetelor corpului de proprietate. etc. Generalitati In cadastru orice imobil (parcela de teren cu sau fara constructii) este definit de urmatoarele elemente: suprafata.compensarea suprafetelor corpurilor de proprietate in cadrul suprafetei tarlalei (cvartalului). calitatea si situarea lui teritorialadministrativa. calculele suprafetelor se efectueaza in sistem inlantuit (on-line). trigonometric. Suprafata reprezinta insusirea de baza a entitatii cadastrale primare. ii confera posibilitatea intrarii in procesul de prelucrare a datelor pe diferite nivele (corp de proprietate. procedeul geometric. in urmatoarele trepte: . grafic) Procedee pentru calculul suprafetelor 2. Procedeele de calcul al suprafetelor difera in functie de natura datelor de masuratori (numerice sau grafice) acestea putand fi grupate astfel: . alaturi de celelalte insusiri (categoria de folosinta. localizarea in teritoriu). la fel si procedeele de calcul.7. . intr-un plan orizontal. Notiunea de suprafata.). . se utilizeaza un sistem de proiectie stereografic local. in cadastru. destinatie. teritoriu administrativ. situatia juridica. In conditiile de dotare actuale a unitatilor de cadastru cu mijloace moderne de prelucrare a datelor. localitate.1. cvartal. In instructiunile tehnice este prezentat procesul tehnologic de efectuare a calculelor de compensare a suprafetelor si formularistica de inscriere a datelor. categoria de folosinta. pentru care se consuma cel mai mare volum de munca. care este parcela si care. masuratorile efectuate pe suprafata denivelata a terenului. Dintre aceste elemente. Valorile cele mai probabile ale suprafetelor nu se stabilesc direct din datele de masuratori initiale.compensarea suprafetelor tarlalelor (cvartalelor) in cadrul suprafetei masivului sau suprafetei intravilanului deduse din coordonatele geodezice sau suprafetele foilor de plan.5. proprietar. Calculul ariei suprafeţelor (numeric. . cu scopul de a orizontaliza liniile contururilor de pe suprafata fizica a terenului. Aceasta incadrare se efectueaza prin corectarea in operatia de compensare a suprafetelor brute. este considerata ca fiind aria unui contur inchis proiectat pe un plan de referinta.procedee numerice si anume. in cazul unor deformatii regionale care conduc la erori in calculul suprafetelor peste tolerantele admise. procedeul analitic. cunoasterea suprafetei reprezinta obiectivul principal al partii tehnice a cadastrului. elemente care alcatuiesc structura cadastrului general. In cadastru se foloseste pentru parcela numai suprafata redusa la un plan de referinta. ci in urma calculelor de constrangere in reteaua de sprijin geodezica. asa cum s-a aratat anterior. corectandu-se.

formulele devin: n . etc. Formula de calcul analitic al suprafetei din figura se prezinta sub forma: 2S= X1(Y2 . Y1. procedeul masurarii grafice si procedeul grafico.X2)+ Y2(X1 . X2. Generalizand. Corelarea procedeelor enumerate mai sus cu modurile de culegere a datelor de intrare conduce la urmatoarea grupare.2. X3. Procedeele numerice 2.Y1)+ X3(Y4 . pentru un poligon format din "n" puncte.5. planimetre rectangulare.Y3) si 2S= Y1(X4 .Y4)+ X2(Y3 .procedee grafice si anume.Y2)+ X4(Y1 . astfel: a) Din masuratori topografice se culeg unghiuri si distante care conduc si la determinari de coordonate.) folosite la procedeele grafico.5. Y2. 4 cu coordonatele X1.X1) De regula. format din punctele 1.2. 2. Procedeul analitic Calculul se efectueaza in situatia in care toate coordonatele punctelor conturului imobilului sunt cunoscute. 3.mecanice. b) Din masuratorile fotogrammetrice analitice (masuratori preluate de pe modelul optic) se culeg coordonate folosite la procedeele analitice.1. coordonate obtinute prin digitizarea contururilor folosite la procedeele analitice si date preluate de la integratoarele grafico.X4)+ Y4(X3 . Y3.mecanice (planimetre polare.X3)+ Y3(X2 .. 2. cu o formula se calculeaza suprafata si cu cealalta se verifica. c) Din masuratorile pe planurile cadastrale se pot culege: date grafice liniare si/sau unghiulare si liniare folosite la procedeele grafice si analitice. trigonometrice si/sau analitice. utilizand elementele masurate si/sau determinate la procedeele geometrice. Consideram conturul din figura de mai jos.mecanic.

r4 si orientarile  1. D prin distantele r1. S3 = OCD si S4 = OAD.5.2.S4.1.1. r2. din figura urmatoare.2S X n Yn1 Yn1  si 1-n 2S  Yn X n1 X n1  1-n 2.  4 masurate din punctul de statie O. Procedeul geometric . unde: 2. Suprafata imobilului ABCD rezulta din: S = (S1+ S2+ S3) .5.  2. vom avea poligoanele fictive: S1 = OAB. S2 = OBC.2. Procedeul trigonometric Calculul se efectueaza in situatia in care punctele conturului imobilului sunt determinate prin coordonatele lor polare.  3. B. r3. C. determinat de punctele A. Consideram conturul.

cunoscute din geometrie.1. Din varful opus laturii constituita ca latura a triunghiului se coboara inaltimea triunghiului si se uneste cu celelalte puncte caracteristice. 2. pe plan. Precizia asigurata de metoda grafica este inferioara metodei numerice.5. scari grafice. o metoda care inglobeaza un volum mare de activitate la teren. depinzand de: scara planului. Procedee grafice 2. etc.1. iar din celelalte puncte ale poligonului se duc paralele la laturile care formeaza triunghiul interior. instrumentele cu care se face citirea elementelor grafice pe plan. Pentru calculul suprafetei poligonului se constituie dintr-o latura a poligonului prelungita ca latura a unui triunghi cu suprafata egala. ca in figura: . astfel incat sa poata fi usor sterse dupa efectuarea calculului. a unor linii fine. Distantele se pot citi pe plan fie cu ajutorul unui dubludecimetru divizat fin in jumatati de milimetru. in vederea eliminarii erorilor de citire a distantelor. tipic folosirii metodei absciselor si ordonatelor. intre triunghiuri. Calculul suprafetelor se poate face prin urmatoarele procedee: a) descompunerea poligoanelor contururilor imobilelor in figuri geometrice. impartirea poligoanelor in figuri geometrice se face prin trasarea pe planuri. cu creionul. Metoda grafica Aceasta metoda se foloseste in cazul in care coordonatele nu sunt determinate pe baza de masuratori de teren sau fotogrammetric (masurate pe modelul optic) si se apeleaza numai la masuratori efectuate cu mijloace grafice (rigle. raportoare. bazele si inaltimile. a perimetrarii contururilor. Ridicarile detaliilor in Bucurestii anilor 1954. Suprafata poligonului se obtine din masurarea suprafetelor in care a fost descompus poligonul.). Calculul suprafetelor se efectueaza cu ajutorul unor formule simple. cu ruleta si echerul topografic.Calculul se efectueaza in situatia in care punctele conturului imobilului sunt determinate numai liniar. Se recomanda sa se masoare cate o baza comuna. etc. cu rigla la scara sau cu un compas distantier si se apreciaza pe scara grafica cu transversale. echere. 1955 si ulterior s-au facut cu metoda absciselor si ordonatelor. a intersectiilor de distante. precizia si finetea cu care a fost cartografiat planul.1. Poligoanele sunt impartite in triunghiuri. suportul pe care este planul. care permit a se face evaluari mai exacte. la care se masoara grafic.5. b) transformare poligon contur imobil intr-un triunghi cu suprafata egala.

Calculul suprafetelor se face dupa regulile cunoscute. Vernierul are posibilitatea de a mari precizia de citire a fractiunilor de "mm". c) calculul suprafetelor prin metoda paralelelor echidistante. pentru determinarea suprafetei se foloseste planimetrul grafic sau Harfa. conducand la masurari pe plan cu precizia de "zecime de mm".Suprafata poligonului se calculeaza ca suma de: unde: a = inaltimea constanta pentru toate trapezele si triunghiurile formate. Masuratorile se executa dupa ce in prealabil suprafata conturului s-a impartit in triunghiuri. Cand conturul parcelei are o forma neregulata. Operatia de calcul consta in aplicarea desenului transparent peste conturul poligonului care urmeaza a fi calculat.Cu ajutorul elementelor astfel construite se calculeaza suprafata triunghiului egala ca suprafata cu poligonul. d)calculul suprafetelor cu echere speciale. bmed = baza medie. rezultata din media celor doua baze. Echerele sunt gradate pe ipotenuza si pe cateta. gradate pe ipotenuza. distanta intre doua diviziuni de pe ipotenuza este de 1.situatie similara sublerului. Aceasta se realizeaza cu ajutorul unui material transparent subtire si rezistent. . pe care se traseaza o serie de linii paralele si echidistante cu echere speciale. Metoda consta in divizarea suprafetei in figuri geometrice avand inaltimea constanta "a".414mm. Un alt echer gradat este vernierul. astfel incat proiectia ei pe cateta este de 1mm. La echere.

Registrele cadastrale constituie documentaţia scripticã a cadastrului. oraselor şi municipiilor sunt urmatoarele: a) registrul cadastral al imobilelor.I. De regulă. Fişele corpurilor de proprietate sunt documentele care conţin datele de intrare în baza de date a cadastrului general. Indexul alfabetic al proprietarilor şi domiciliul acestora Scopul principal al indexului alfabetic al proprietarilor şi domiciliul acestora este acela de a permite identificarea fiecărui proprietar în registrul cadastral al proprietarilor. Registrul cadastral al imobilelor Registrul cadastral al imobilelor conţine situaţia tuturor imobilelor şi ale parcelelor componente ale imobilului din cuprinsul unei unităţi administrativ-teritoriale în ordinea numerotării cadastrale şi se întocmeşte separat pentru intravilan şi pentru extravilan. la încheierea tuturor lucrărilor de cadastru general într-o unitate administrativ-teritorială. Potrivit dispozitiilor art. Fişele datelor cadastrale primare îndeplinesc rolul de document cu datele de intrare ale sistemului informaţional al cadastrului general. Acesta este documentul care face legătura între registrul cadastral al imobilelor şi registrul cadastral al . Orice informaţie grafică sau alfanumerică referitoare la un corp de proprietate se poate obţine prin interogarea bazei de date a cadastrului general.C. registrele cadastrale se întocmesc în trei exemplare. Documentele cadastrale se întocmesc o singură dată pe suport de hârtie. 2 la Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general. modificată prin Legea nr. cu efect juridic echivalent cu cel al înregistrărilor tradiţionale. c) registrul cadastral al proprietarilor. documentele tehnice principale ale cadastrului general. 247/2005.8. d) planul cadastral. Conţinutul registrului cadastral al imobilelorr este prezentat în anexa nr.P. care se întocmesc la nivelul comunelor. Documentele tehnice ale cadastrului general se obţin prin prelucrarea datelor din baza de date. iar registrele cadastrale îndeplinesc rolul de documente cu datele de ieşire. (un exemplar pentru arhiva proprie şi un exemplar pentru biroul de carte funciară).12 din Legea Cadastrului si Publicităţii Imobiliare nr. Registrele cadastrale. dintre care unul se depune la consiliul local şi două la O.7/1996. Întrucât bazele de date ale cadastrului general se redactează şi se arhiveaza sub formă de înregistrări pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automată a datelor. sistemul de prelucrare automată trebuie să fie în măsură a genera ca date de ieşire conţinutul unitar stabilit al registrelor cadastrale. b) indexul alfabetic al proprietarilor şi domiciliul acestora.

domeniul public al statului: DS . care se codifică astfel: . în care sunt înscrise toate suprafeţele de teren ale imobilelor şi parcelelor componente ale imobilului. Înscrierea domiciliului proprietarilor permite autorităţilor administrative să poarte legătura cu aceştia.domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale: DPAT Conţinutul registrului este prezentat în anexa nr.proprietarilor.proprietatea privată a persoanelor juridice: PJ . 4 la Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general. . Conţinutul acestui registru este prezentat în anexa nr.domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale: DAT .proprietatea privată a persoanelor fizice: PF .domeniul privat al statului: DPS . din intravilanul sau din extravilanul teritoriului adminstrativ pentru care se întocmeşte cadastrul general. 3 la Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general. În cuprinsul datelor cu privire la proprietatea asupra terenurilor şi construcţiilor se înscrie tipul de proprietate. Numerele de ordine date proprietarilor în indexul alfabetic coincid cu numerele acestora din registrul cadastral al proprietarilor. Registrul cadastral al proprietarilor Registrul cadastral al proprietarilor conţine imobilele aparţinătoare fiecărui proprietar.

ca în partea A. oraş. fapte juridice care determină apariţia. abitaţie. Orice schimbare adusă vreunei înscrieri în cartea funciară se evidenţiază prin sublinierea vechii înscrieri şi prin trecerea în rubrica observaţii a numărului de ordine sub care s-a operat noua înscriere. În această parte se face: . comune în devălmăşie sau indivize. îndreptările sau însemnările cu referire la titlu din Partea A sau B. ca şi în partea A.menţionarea înscrisului pe care se întemeiază proprietatea. Identificarea şi cunoaşterea acestor principii este de o reală importanţă practică. Titlul cărţii funciare cuprinde numărul cărţii funciare şi denumirea unităţii dministrativ teritoriale în care este situat imobilul. Partea I (Foaia de avere) cuprinde descrierea imobilului cu indicarea numărului de ordine şi a numărului cadastral al imobilului conform numerotării imobilelor din planul cadastral. descrierea imobilului. proprietatea persoanelor fizice şi juridice din aceeaşi localitate. municipiu. precum şi modificările. geometria parcelei.dezmembrăminte ale dreptului de proprietate: uzufruct. PRINCIPIILE SISTEMULUI DE PUBLICITATE IMOBILIARĂ AL NOILOR CĂRŢI FUNCIARE Funcţionarea şi organizarea cărţilor funciare se bazează pe anumite reguli fundamentale numite principii. C. . Partea a III-a (Foaia de sarcini) cuprinde înscrieri privitoare la sarcini.faptele juridice. Cartea funciară este compusă din: titlu şi trei părţi: A. modificarea sau stingerea drepturilor reale ce se înscriu în Partea B şi drepturile personale sau alte raporturi juridice. Partea a II-a (Foaia de proprietate) cuprinde înscrieri privitoare la proprietate.servituţile constituite în folosul imobilului înscris în Partea A. În antet se menţionează numărul cărţii funciare. precum şi la activitatea propriu-zisă de publicitate imobiliară (operaţiunile de înscriere a actelor şi faptelor juridice privitoare la imobilele cuprinse în cartea funciară). Definiţie. A. care cuprinde planul imobilului cu vecinătăţi. . ea fiind . precum şi fapte juridice. suprafaţa. urmăriri imobiliare etc. Cărţile funciare sunt un sistem de publicitate real întrucât se bazează pe identitatea topografică a bunurilor. servituţi în sarcina imobilului.orice modificări. acţiunile referitoare la proprietate. Cartea funciară. precum şi acţiunile privitoare la proprietate. modificarea sau stingerea dreptului asupra întregului imobil sub forma proprietăţii exclusive. transmiterea proprietăţii. Principiile de carte funciară sunt regulile de bază referitoare la organizarea. Principiile cărţii funciare Cartea funciară cuprinde evidenţa juridică integrală şi exactă a imobilelor. adică privind dreptul de proprietate şi documentele pe care se întemeiază acesta.9. conducerea şi ţinerea cărţilor funciare. inventarul de coordonate. Cărţile funciare reprezintă un sistem de publicitate imobiliară real şi complet a drepturilor reale imobiliare. drepturile personale sau alte raporturi juridice. privilegii. împreună cu Anexa la Partea A . drepturi personale referitoare la drepturile reale înscrise în această parte. B şi C. părţi componente. adică sarcinile ce revin proprietarului sau imobilelor (drepturi reale principale . ca unitate administrativ-teritorială: comună. şi sunt un sistem complet deoarece realizează publicitatea integrală a transmiterii bunurilor imobile. ca în partea A.În antet se menţionează numărul cărţii funciare. uz. B. îndreptări sau însemnări.) cu privire la imobilele înscrise în Partea A. . În antet se menţionează numărul cărţii funciare. superficie şi drepturi reale accesorii-ipoteci.

cuprinzând situaţia juridică completă şi reală a acestora . Legalitatea materială rezidă în aceea ca registratorul are obligaţia de a cerceta dacă înscrisul în baza căruia se solicita înscrierea întruneşte condiţiile de fond şi formă prevăzute de lege pentru înscrierea respectivă şi dacă în cuprinsul cărţii funciare nu există piedici la înscriere (art. modificare şi de transmisiune a unor drepturi reale imobiliare are ca efect opozabilitatea fată de eventualii titulari de drepturi reale imobiliare cu acelaşi obiect. Ele sunt cazurile în care drepturile reale se dobândesc prin : succesiune. 7/1996). dezlipiri în foaia de avere a cărţii funciare. înscrierea care se va efectua va avea rangul conferit de data cererii admise şi nu cel al primei cereri. Ca urmare. modificate ori stinse . dar ele le pot fi opuse terţilor numai de la data înscrierii lor. deoarece toate operaţiunile juridice privind transmiterea. Integralitatea publicităţii imobiliare este strâns legată de efectul opozabilităţii faţă de terţi al înscrierilor. drepturile de creanţă. Principiul legalităţii. care sunt de strictă aplicare şi interpretare. se constituie. uzucapiune. toate operaţiunile juridice prin care se transmite.art. În esenţă. prin efectul legii. 48 . Ca urmare. sprijinindu-se pe cerere şi actele ce o însoţesc. 93 din Regulament. fără să fie necesară înscrierea. în forma cerută de lege. expropriere sau hotărâre judecătorească). în cazurile anume prevăzute de lege. accesiune. faptele sau alte raporturi juridice în legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară. 7/1996 înscrierea în cartea funciară a actului juridic de constituire. În cazul admiterii acesteia. sub imperiul Legii nr. Principiul publicităţii integrale. deci. lată . Este necesară introducerea unei cereri noi. în conformitate cu prevederile art. este un mijloc de asigurare a corectitudinii şi exactităţii înscrierilor din cartea funciară. Publicitatea integrală a cărţilor funciare este asigurată chiar şi în cazul dobândirii drepturilor reale care nu se înscriu în cartea funciară. În aceste cazuri. deoarece titularul lor nu va putea dispune de ele decât dacă s-a făcut înscrierea. cu excepţiile prevăzute de art. vânzare silită. 26 din Legea nr. Dobânditori subsecvenţi ai acestor drepturi nu beneficiază de această excepţie având în vedere că titularii originari sunt obligaţi să-şi înscrie drepturile pentru a putea dispune de ele.uzucapiune. De asemenea este necesar să se evidenţieze toate modificările privind situaţia materială a imobilului. confundat de unii autori cu principiul oficialităţii. Principiul opozabilităţii Dacă. Potrivit acestui principiu sunt supuse înscrierii în cartea funciară. Principiul legalităţii. 3. expropriere sau hotărâre judecătorească. numai dacă sunt înscrise în cartea funciară. precum şi acţiunile în justiţie privind imobilul respectiv devin opozabile terţilor numai prin înscrierea lor în cartea funciară. operaţiunile materiale şi. 115/1938 drepturile reale imobiliare pot fi constituite. recunoaştere. . dobândire. 27 din legea 7/1996 si art. se modifică sau se stinge un drept real imobiliar. faţă de acelaşi autor. care nu au efectuat această operaţiune sau au efectuat -o ulterior . 1. între părţi.premisa aplicării unitare şi corecte a publicităţii imobiliare la nivel naţional. Odată introdusă. modificarea sau stingerea drepturilor reale imobiliare . Legalitatea formală exprimă faptul ca registratorul va dispune numai înscrierea actelor şi faptelor juridice prevăzute sau permise de lege. alipiri.49 Legea nr. 7/1996. Ca urmare a acestui fapt. 2. prin efectul legii. vânzare silită. stingere. 27 din legea 7/1996. consacrat de art. cererea nu mai poate fi modificată. operaţiunile juridice privind drepturi reale imobiliare îşi produc efectele de la data încheierii lor. Legea consacră şi anumite excepţii de la principiul opozabilităţii. ceea ce echivala cu principiul efectului constitutiv de drepturi reale al înscrierii în cartea funciară. principiul publicităţii integrale este regula conform căreia în cartea funciară trebuie înscrise toate drepturile reale imobiliare. nici măcar prin exercitarea plângerii împotriva încheierii dată de Biroul de publicitate imobiliară cu privire la cererea respectivă. că prin noua lege se înlocuieşte efectul constitutiv de drepturi al înscrireii în cartea funciară cu cel al opozabilităţii. (succesiune. accesiune. cererea trebuie să cuprindă toate menţiunile prevăzute de lege şi trebuie să fie însoţită de înscrisurile doveditoare ale faptelor sau actelor juridice a căror înscriere se solicită. constituirea. drepturile reale sunt opozabile terţilor de la data dobândirii. cartea funciară constituie un adevărat registru de stare civilă a imobilelor. 17 şi 18 din Decretul-Lege nr.

Acest principiu. vecinătăţi. registratorul va proceda la respingerea cererii. Ca o chestiune de noutate. 5. consacrat şi sub numele de principiul individualizării. Ca excepţie de la acest principiu pot fi reţinute: respingerea cererii de înscriere. unde va fi înregistrată în registrul special de intrări ce cuprinde data înregistrării cererii. adică înscrisul pe care ea se întemeiază nu îndeplineşte cerinţele de valabilitate ale actului juridic. ora acesteia şi numărul curent sub care este înregistrată. Principiul neutralităţii constă în faptul că înscrierile în cartea funciară nu se fac din oficiu . dar prevederi cu privire la acesta sunt cuprinse şi în art. Registratorul va putea respinge cererea prin încheiere motivată. potrivit art. Ca urmare. valabilitatea titlului în baza căruia se cere înscrierea în cartea funciară şi cuprinsul cărţii funciare. ori cu alte date. dacă faţă de datele de înscriere în cartea funciară. registratorul de carte funciară poate dispune efectuarea de înscrieri numai în baza cererii formulată de persoana interesată şi numai în limitele acesteia. acestea înscriindu-se în cartea funciară din oficiu şi chiar în ciuda opoziţiei părţii interesate. suprafaţă. Ordinea înregistrării cererii va determina şi rangul înscrierii. a modalităţilor care îl afectează sau a sarcinilor care îl grevează. Pentru respectarea acestui principiu. după cum cererea de înscriere a fost admisă sau respinsă de registratorul de carte funciară. categorie de folosinţă şi schiţa de plan). dreptul înscris trebuie calificat exact. nu are deplină putere doveditoare. nu individualizează imobilul cu numărul de parcelă. cu indicarea obiectului său şi. nu este însoţit de o traducere legalizată (în cazul în care nu este scris în limba română). În virtutea acestui principiu înscrierile din cartea funciară trebuie să precizeze exact imobilul sau partea din imobil la care se referă. din interpretarea art. înscrierea căii de atac a plângerii împotriva încheierilor birourilor de publicitate imobiliar ă. De asemenea. Data înscrierii conferă rangul înscrierii.4. îndreptarea erorilor materiale săvârşite cu prilejul operării înscrierilor sau radierilor în cartea funciară. Principiul priorităţii reprezintă o aplicare în materia publicităţii imobiliare a principiului de drept român "qui prior tempore potiorjure". asigură exactitatea şi precizia documentelor cadastrale şi a cărţilor funciare. numai dacă în cuprinsul său imobilele sunt precis determinate (prin număr cadastral. Principiul priorităţii. de la data înregistrării cererii de înscriere. O dată introdusă cererea şi înregistrată. 7. înscrierea notărilor şi radierea acestora. cererea nu poate fi admisă. registratorul are dreptul şi obligaţia legală de a verifica din oficiu cererea de înscriere. 94 şi 117 din Regulament. rezultă că cererea de înscriere se respinge atunci când nu îndeplineşte cerinţele legale. 6. nu indică numele părţilor. Cererea de înscriere se depune la biroul de publicitate imobiliară. Principiul specialităţii. 30 şi 47 din lege. Principiul oficialităţii. drepturile de ipotecă şi privilegiile imobiliare a căror înscriere se solicită vor avea rang . 28. El este consacrat de art. Principiul priorităţii este regula potrivit căreia efectele înscrierilor se produc retroactiv. după caz. 93. Potrivit acestui principiu. deoarece există neconcordanţă între cele cerute şi cele existente în cartea funciară. ci numai la cererea celor interesaţi şi numai cu privire la conţinutul cererii. adică efectul acesteia faţă de celelalte înscrieri. atunci când aceasta nu este completă sau înscrisurile pe baza cărora se întemeiază cererea nu sunt valabile. Principiul neutralităţii. Regula este aceea ca cererea de înscriere a actelor şi faptelor juridice în cartea funciară să fie admisă. amplasament. persoanele împotriva sau în favoarea cărora s-a efectuat înscrierea. precum şi în art. 49 din Legea 7/1996. 25 din Legea 7/1996. 48-49 din Legea 7/1996 rangul înscrierii este susceptibil de confirmare sau infirmare. nu mai poate fi completată cu înscrisuri noi. Dacă se depun concomitent mai multe cereri de înscriere la acelaşi birou de publicitate imobiliară cu privire la acelaşi imobil.

dacă a fost dobândit sau constituit cu buna credinţă. 7/1996 sunt opozabile faţă de terţi şi fără înscrierea lor în cartea funciară. B. 8 Principiul relativităţii. 31 ) şi anume: a) Dacă în cartea funciară s-a înscris un drept în folosul unei persoane se prezumă că dreptul există în folosul ei. dacă titularul înstrăinător al dreptului care era opozabil şi fără înscriere nu procedează la înscrierea acestuia. urmând ca prin judecata sa se hotărască asupra rangului şi asupra radierii încheierii nevalabile. Potrivit acestui principiu dreptul real înscris în cartea funciară se consideră a fi exact. dacă nu este înscris în cartea funciară. 20 din Legea nr.(art. 22 din Legea 7/1996 potrivit căruia înscrierea unui drept se poate face numai împotriva celui care la înregistrarea cererii era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie făcută sau împotriva acelui care înainte de a fi înscris şi-a grevat dreptul. potrivit cărora dacă mai multe persoane şi-au cedat succesiv una celeilalte dreptul de a dobândi prin înscriere un bun imobil. care s-a întemeiat pe cuprinsul cărţii funciare. dacă amândouă înscrierile se cer deodată. cel din urmă îndreptăţit va putea cere înscrierea dobândirilor succesive odată cu cea a dreptului său. Potrivit art. iar pe de altă parte nici un drept real nu poate exista şi deci nu poate fi opus nimănui. înscrierile din Cartea funciară vor reflecta în mod complet întregul şir al titularilor unui anumit drept real. de bună credinţă. Cel împotriva căruia se face înscrierea se numeşte antecesor tabular. dovedind prin înscrisuri originale întreg şirul actelor juridice pe care se întemeiază înscrierile. Astfel. 22 înscrierea se poate face numai împotriva celui care la data cererii este înscris în cartea funciară. b) Dacă un drept s-a radiat din cartea funciară se prezumă că acel drept nu există. concomitent cu cea a dreptului său. iar înscrierile respective nu s-au efectuat. prin art. care arată căci cuprinsul cărţilor funciare se consideră exact în folosul acelei persoane care a dobândit prin act juridic cu titlu oneros un drept real. 9. 31 din Legea 7/1996. ultimul dobânditor al acelui bun imobil. este regula conform căreia orice înscriere în cartea funciară se poate face numai împotriva celui care la data cererii era înscris în cartea funciară sau care urmează să fie înscris ca titular al dreptului asupra căruia se va face înscrierea. Unii autori definesc acest principiu ca fiind cerinţa legii ca înscrierea în cartea funciară să se facă numai cu consimţământul titularului înscris . Legea reglementează câteva situaţii speciale: A. actele juridice ce pot sta la baza acelor înscrieri. Reluând într-o foarte mare măsură prevederile art. se va realiza înscrierea în cartea funciară şi a drepturilor care sunt opozabile şi extratabular. denumit şi al consensului sau al acordului de voinţe.egal. iar cel în favoarea căruia se înscrie se numeşte succesor tabular. va putea cere înscrierea tuturor dobândirilor succesive. Dacă un drept s-a radiat din cartea funciară. posesorul tabular nefiind identic cu persoana împotriva căreia se solicită prin cerere efectuarea înscrierii. Or. Principiul forţei probante a cărţii funciare este reglementat de art. Principiul relativităţii este un mijloc eficient de asigurare a integralităţii înscrierilor în cartea funciară în ceea ce priveşte drepturile care potrivit art. Relativitatea înscrierilor este consacrată de art. 26 din Lega nr. 23 din Legea 7/1996 se statuează că dacă mai multe persoane şi-au cedat succesiv una celeilalte dreptul real asupra unui imobil iar înscrierile nu s-au făcut. Principiul relativităţii. În consecinţă. pe de o parte. În ambele situaţii se poate face dovada contrară. iar celelalte drepturi vor primi numai provizoriu rang egal. 47 din legea 7/1996). se prezumă că acel drept nu există. respectându-se astfel integralitatea înscrierilor. Este uşor de observat ca acest principiu are la bază două prezumţii fundamentale consacrate de textul de lege (art. Acest principiu are drept scop ocrotirea terţului dobânditor cu titlu oneros. Principiul forţei probante. dobândirea lui fiind ocrotită de cauzele de evicţiune ce ar putea deriva . inclusiv pe cei care au dobândit acest drept opozabil extratabular. dacă în momentul dobândirii dreptului nu a fost înscrisă în cartea funciară vre-o acţiune prin care se contestă cuprinsul ei sau dacă nu a cunoscut pe altă cale această inexactitate. dacă dovedeşte prin înscrisuri originale. 115/1938. dobânditorul la rândul său nu sar putea înscrie deoarece s-ar încălca principiul relativităţii.

115/1938 potrivit cărora terţul care. iar terţul dobânditor de bună credinţă este apărat de cauzele de evicţiune ce derivă din titlurile anterioare dobândirii sale. acesta fiind prezumat de bună credinţă până la proba contrară. cu excepţiile prevăzute de lege (înscrierea unei acţiuni în cartea funciară şi cunoaşterea pe altă cale a inexistenţei înscrierii). situaţii şi stări personale. 3 6 din Legea 7/1996) Acest principiu nu este aplicabil nici în cazul descrierilor care cuprind stări de fapt (de exemplu : descrierea imobilului din partea I). precum şi în situaţia când înscrierea priveşte drepturi personale. dovada relei credinţe a terţului se face fără complicaţii.din nevalabilitatea titlurilor anterioare dobândirii lui. Aceasta regula este o "traducere" fidela a prevederilor art. În a doua ipoteză. acest principiu nu poate fi invocat când înscrierea terţului a fost supusă rectificării. În prima situaţie. cel care invocă reaua credinţă a terţului va trebui să dovedească faptul că acesta a cunoscut pe o altă cale inexactitatea înscrierii. Principiul forţei probante a înscrierilor nu se aplică în situaţia în care în cartea funciară era notată o acţiune prin care se contesta cuprinsul acesteia sa u terţul a cunoscut pe altă cale inexactitatea înscrierii. întemeindu-se pe cuprinsul cărţii funciare. Principiul forţei probante contribuie la securitatea statică şi dinamică a circuitului civil prin aceea că titularul înscris în cartea funciară nu îşi poate pierde dreptul. . 32-33 din Decretul-lege nr. De asemenea. bineînţeles. cercetându-se cuprinsul cărţii funciare cu privire la existenţa înscrierii unei asemenea acţiuni. deoarece în acest caz înscrierea are doar efectul de informare a terţilor (art. nu poate fi omis din cauza viciilor pe care le avea titlul autorului său. dobândeşte cu bună credinţă şi cu titlu oneros un drept real înscris în cartea funciară. decât dacă el consimte la aceasta .

dreptul la integritatea persoanei. de a da. Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi care au un continut economic.drepturi relative. . Drepturile reale sunt acele drepturi patrimoniale pe care titularii lor le exercita direct asupra lucrurilor. intrucat un act contrar legii nu se poate constitui. cum sunt cele legate de persoana omului. in raport cu sfera persoanelor obligate si in functie de continutul obligatiilor corespunzatoare. Drepturile nepatrimoniale sunt acele drepturi care nu au un continut economic.drepturi absolute. Drepturi reale imobiliare Potrivit Codului civil: "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut. Dreptul subiectiv este o prerogativa a activitatii individuale. fara concursul altor persoane. drepturile de autor si inventator. oferind posibilitatea unei evaluari banesti. exercitiul unui drept. drepturi ce deriva din raporturile de familie. astfel: . de a savarsi sau de a se abtine de la anumite acte sau fapte juridice. in virtutea caruia subiectul unui raport juridic poate actiona in limitele permise de lege. la onoare. Pentru a putea constitui exercitiul unor drepturi. Drepturile civile ale persoanelor fizice si juridice. sunt: . Aceste drepturi opereaza numai in privinta subiectului obligat sau a subiectelor obligate. . Acestea sunt toate drepturile ce se nasc din contracte.10. .drepturi de creanta. dreptul de proprietate precum si celelalte drepturi reale. din punct de vedere juridic. insa in limitele determinate de lege".drepturi patrimoniale. Din categoria drepturilor absolute fac parte: drepturile personale nepatrimoniale. Drepturile relative sunt acele drepturi carora le corespunde obligatia uneia sau a unor persoane determinate. . Drepturile patrimoniale se impart in: .drepturi reale. sau sa nu fie interzise de lege. Drepturile absolute sunt acele drepturi carora le corespunde obligatia generala negativa a tuturor persoanelor de a se abtine de la incalcarea lor. actele persoanei trebuie sa fie recunoscute. cum sunt dreptul la nume. O alta clasificare a drepturilor se poate face dupa continutul lor economic.drepturi nepatrimoniale.. etc.

Dezmembramintele sunt compatibile numai cu dreptul de proprietate privata si nu cu dreptul de proprietate publica. intrucat confera titularului sau deplinatatea puterilor incluse in cele trei atribute: - posesia. Drepturile de creanta sunt acele drepturi patrimoniale in baza carora subiectul activ numit creditor poate pretinde subiectului pasiv. numit debitor ca acesta sa dea. Drepturile civile ale persoanelor fizice si juridice sunt recunoscute. uz si abitatie. . - folosinta.o parte din dezmembraminte sunt recunoscute unei persoane determinate si dispar odata cu aceasta. in scopul satisfacerii intereselor acestora in acord cu interesul general al statului.alta parte sunt create in beneficiul proprietarului unui lucru (servituti) acestea existand in interesul fondului (servitutile reale). Sunt denumite drepturi reale accesorii deoarece servesc drept garantie reala unor drepturi de creanta. . dreptul de servitute. Dezmembramintele dreptului de proprietate se impart in doua categorii: .drepturi reale accesorii. cel mai important este dreptul de proprietate. Dezmembramintele dreptului de proprietate Principii generale Dintre drepturile reale principale. denumita . Dreptul de superficie Dreptul de superficie consta in dreptul de proprietar pe care il are o persoana. A. privilegiile si amanetul.Drepturile reale se impart la randul lor in: . dreptul de uzufruct si dreptul de servitute. dreptul de abitatie. dreptul de uz.drepturi reale principale. Moduri derivate de dobandire a proprietatii. Din categoria drepturilor reale accesorii fac parte: ipoteca. Din categoria drepturilor reale principale fac parte: dreptul de proprietare. sa faca sau sa nu faca ceva. ocrotite si garantate atat de Constitutie cat si de Codul civil. dreptul de superficie. - dispozitia. dreptul de uzufruct. Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de superficie.

e. casa este prea mare pentru nevoile sale. f. b. Caracterele dreptului de superficie sunt: a. caci nu este vorba de indiviziune. Dreptul de uz Dreptul de uz este un drept de uzufruct mai restrans. Uzuarul nu poate vinde sau inchiria dreptul sau de folosinta. insa. b. dar poate purta si asupra unei parti din aceste. este un drept real imobiliar. acest drept este suprapus dreptului de proprietate asupra terenului. este un drept real perpetuu. Modul de dobandire a dreptului de superficie. A. el nu poate greva cu sarcini dreptul sau de uz. situatie care dainuie in conditiile stabilite prin actul de constituire a dreptului de superficie. B. care apartine unui alt proprietar. prin uzucapiune in aceleasi conditii cu dreptul de proprietate. Dreptul de superficie este un drept real prin specificul sau. De asemenea. fiind in acest caz complet. poate fi grevat cu sarcini in masura compatibilitatii acestora cu continutul propriu al dreptului de superficie precum: uzufruct. Acestui drept i se aplica aceleasi reguli ca si dreptului de uz. cand este incomplet. proprietarul terenului nu poate cere incetarea situatiei create prin constituirea dreptului de superficie. Dreptul de uzufruct Uzufructul este un drept real de folosinta pe care o persoana. il exercita . prin acte juridice cu titlu oneros sau gratuit. privilegii imobiliare si ipoteci. care da putinta titularului sau de a se folosi de bunul altuia si chiar de a culege o parte din fructe in limita trebuintelor uzuarului si a familiei sale. Superficiarul exercita asupra constructiei sau a plantatiei atributele dreptului de proprietate. Daca. titularul dreptului de abitatie are dreptul sa inchirieze o parte din casa. avand particularitatile sale proprii. fiindca nu poate purta decat asupra lucrurilor nemiscatoare. de care este distinct. ci de proprietati distincte. servituti. precum si in dreptul de folosinta asupra terenului pe care se gaseste constructia. c. d. plantatiei sau lucrarii ce se afla pe un teren. abitatie. nu se stinge prin neuz timp de 30 de ani. asupra constructiei. denumita uzufructuar. Dreptul de abitatie Abitatia este un drept real de uz aplicat la casa de locuit.superficiar. poate purta asupra tuturor constructiilor. plantatia sau orice alta lucrare. Dreptul de abitatie este strict personal care nu poate fi cedat si ipotecat altei persoane. Aceasta inseamna ca nu se poate pune niciodata problema impartirii. Dreptul de superficie se poate dobandi: a. plantatiilor sau lucrarilor aflate pe teren.

In principiu restituirea se va face in natura. comporta doua atribute: posesia si folosinta. Modurile de constituire ale uzufructului Uzufructul se poate constitui asupra oricarui bun. c. mobiliar sau imobiliar. Caracterele uzufructului: a. mobil sau imobil. d.cel mult pana la incetarea sa din viata asupra unor bunuri apartinand altei persoane denumita nud proprietar. cu indatorirea de a le inapoia in aceeasi cantitate. uzufructul se poate constitui prin vointa omului si anume: . pe cale de retentie.prin testament. c. este un drept temporar. Dobandirea uzufructului prin uzucapiune nu este prevazuta in temeiul unor dispozitii legale. a carui durata este marginita la viata uzufructuarului. Dreptul de servitute Dreptul de servitute este un drept real in virtutea caruia se impune unui fond. b. Uzufructuarul inceteaza de a mai folosit lucrul pe care are obligatia de a-l restitui. 526 cod civil).prin uzucapiune (prescriptie achizitiva). Uzufructul va putea fi constituit prin testament si asupra unei cote parti din mostenire. este un drept de folosinta. uzufructuatorul are dreptul de a dispune de ele. Ea este posibila prin analogie. . In prezent . prin acte de instrainare. avandu-se in vedere principiul ca prescriptia achizitiva se aplica tuturor drepturilor reale. Stingerea dreptului de uzufruct are drept consecinta: a. In situatia in care uzufructul este constituit asupra unor bunuri consumabile. cu obligatia de a-i conserva substanta. este un drept cesibil. 2. ori chiar asupra unei creante. Uzufructuarul si nudul proprietar procedeaza la lichidarea raporturilor de obligatii si sarcini reciproc nascute din uzufructul stins. b. 1.prin contract. b. Dobandirea uzufructului prin contract se poat infaptui prin instrainare si prin retentie. numit fond servant . este un drept real. - constituirea indirecta. a. . calitate si valoare sau pretul lor la sfarsitul uzufructului (art. e. Dobandirea uzufructului prin testament este frecvent intalnita in practica si se poate manifesta in doua forme: - constituirea directa.

Servitutile stabilite prin fapta omului formeaza o a treia categorie. deoarece. Servitutea nu poate fi cedata. Servitutea presupune existenta a doua fonduri: aceasta formulare trebuie inteleasa in sensul ca servitutea este constituita in profitul unui fond si tinand seama de utilitatea acestuia. o anumita sarcina in favoarea altui fond. Servitutea este un drept real imobiliar. Dupa modul lor de exercitare. - legale. A. servitutile se impart in: a. servitutile se grupeaza in: - continue. a. Servitutea este un drept perpetuu. pentru constituirea sau stingerea servitutii se cere consimtamantul tuturor coproprietarilor. b. - servitutile stabilite prin destinatia proprietarului. Servitutea este un drept indivizibil. Aceasta inseamna ca daca unul sau fiecare dintre cele doua imobile apartine mai multor coproprietari. Servitutile se impart in: - naturale. e. nu ar putea sa-si indeplineasca aceasta functie decat daca va dura cat dreptul de proprietate insusi. - conventionale. in care intra: C. Dupa obiectul lor. numit fond dominant. ca o consecinta a caracterului sau accesoriu. - servitutile stabilite prin act juridic. instrainata. pentru ca poarta numai asupra unui lucru nemiscator prin natura lui. Esential in aceasta clasificare ese interventia sau neinterventia unor acte succesive din parte proprietarului fondului dominant. Servituti pozitive. d. - necontinue. urmarita sau ipotecata decat o data cu fondul dominant.sau aservit. Servitutea este un drept accesoriu. avand rostul sa completeze utilitatea fondului dominant. b. Clasificarea servitutilor. c. care apartine altei persoane decat aceea ce detine fondul aservit. Servitutile legale sunt cele stabilite de lege. b. - servitutile stabilite prin uzucapiune. Servituti negative. Caracterele dreptului de servitute: a. Servitutile naturale sunt acelea care rezulta din situatia naturala a fondurilor. B. . c.

d. - servituti neaparente. b. servituti necontinue si neaparente. servituti necontinue si aparente. . c. de exemplu serveste de trecere pe o poteca. servitutile sa poata fi grupate in: a. intre care se poate mentiona servitutea de a paste vitele. servituti continue si neaparente. Situatia speciala a fondurilor face ca uneori. cum sunt in general servitutile negative. servituti continue si aparente. cum ar fi servitutea de vedere.O alta clasificare consta in: - servituti aparente.