APARAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIN ACTIUNEA ÎN REVENDICARE

1. Mijloace juridice de aparare a dreptului de proprietate
Recunoasterea drepturilor subiective ar fi iluzorie fara garantarea si apararea
lor. Tocmai de aceea, art. 3 din Decretul nr. 31/1954 precizeaza ca drepturile
subiective civile sunt garantate. în ceea ce priveste dreptul de proprietate, aces
ta se bucura atât de garantii constitutionale (înscrise în art. 41 si 138 din Constitu
tie), cât si de alte garantii instituite de dreptul comun, cele mai importante fii
nd actiunile în justitie. Acestea permit titularilor ale caror drepturi au fost ne
socotite sau încalcate sa ceara, în calitate de reclamanti, restabilirea drepturilor
lor, în fata instantelor judecatoresti competente.
În cadrul procesului civil, pârâtul se poate apara pe cale directa, prin actiun
e neconventionala, sau pe cale de exceptie.
Totodata, dreptul la actiune implica si alte activitati procesuale a caror
finalitate concura la realizarea dreptului, cum ar fi: dreptul de a obtine masu
ri asiguratorii, dreptul de a cere executarea hotarârii ori de a o ataca.
Actiunea în justitie este astfel un mijloc legal principal de aparare a dre
pturilor subiective în general si a dreptului de proprietate în special.
Asadar, prin mijloace juridice de aparare a dreptului de proprietate întele
gem actiunile în justitie pe care proprietarul le poate exercita spre a înlatura ati
ngerile aduse dreptului sau.
Acestea pot fi clasificate în doua mari categorii:
- mijloace juridice specifice de aparare a dreptului de proprietate;
- mijloace juridice nespecifice de aparare a dreptului de proprietate.
Mijlocul juridic specific de aparare a dreptului de proprietate este acti
unea în revendicare, actiune reala întemeiata pe acest drept si accesorie lui, a car
ei admitere are ca efect principal obligarea detinatorului lucrului sa-1 restitu
ie proprietarului reclamant.
Mijloacele nespecifice cuprind acele actiuni care, fara a avea ca scop pri
ncipal restabilirea exercitiului dreptului de proprietate si fara a fi întemeiate
pe acesta, înlatura atingerile ce îi sunt aduse. Astfel sunt, de exemplu, actiunile
nascute din contracte în legatura cu ncexecutarea lor, actiunile în repararea prejud
iciilor cauzate prin fapte ilicite, actiunile întemeiate pe îmbogatirea tara justa c
auza; actiunile în nulitate a actelor juridice ce determina restituirea dreptului
de proprietate catre transmitator
Hotarârile judecatoresti de partaj au caracterul titlului particular prevaz
ut de art. 750 Cod civil. Ele exprima schimbarea intervenita în modul de exercitar
e a dreptului de proprietate, drept care devine exclusiv.
Hotarârile de partaj învestite cu formula executorie ramase definitive const
ituie titluri executorii în sensul art. 372 Cod de procedura civila si sunt suscep
tibile de executare, indiferent daca în actiune s-a cerut sau nu predarea efectiva
a bunului ori daca instanta a dispus sau nu aceasta predare. Prin exceptie, hot
arârile de partaj nu sunt susceptibile de executare daca partile declara expres si
fara echivoc faptul ca nu solicita predarea bunurilor.
În cazul în care predarea bunurilor nu se face de bunavoie, potrivit hotarârii
de partaj, executarea acesteia poate fi ceruta în termen de 3 ani, potrivit art. 4
04 Cod de procedura civila, si art. 6 din Decretul nr. 167/1958. Dupa acest term
en, cel îndreptatit va putea cere predarea bunului prin actiune în revendicare.
2. Notiunea si caracterele actiunii în revendicare.
Actiunea în revendicare este actiunea reala si petitorie prin care proprietar
ul ce a pierdut posesia unui lucru cere recunoasterea dreptului sau si restituir
ea lucrului de la posesorul neproprietar la care acesta se gaseste.
Pe lânga recunoasterea dreptului de proprietate si restituirea lucrului, pri
n actiunea în revendicare se pot cere si despagubiri pentru repararea prejudiciulu
i cauzat, cerere subsidiara revendicarii, cu privire la care instanta este oblig
ata sa se pronunte Actiunea în revendicare poate avea ca obiect atât bunuri imobile
, cât si bunuri mobile individual determinete.
Cuvântul "revendicare" îsi are originea în expresia latina vindicatio, transforma
ta în vechiul drept francez în vindication, iar mai apoi în revendicativii, care suger
eaza operatiunea de redobândire, de reintegrare a bunului în patrimoniul proprietaru

Legea nr. în materia probei. 54/1998. Prin acest caracter.este o actiune reala. . îl au în proba dreptului de proprietate în cadrul actiunii în revendicare. însoteste si apara dreptul de propr ietate care. Invocarea titlului în contra adversarului care nu este parte la act nu cons tituie o încalcare a principiului relativitatii actelor juridice întrucât opunerea unu i titlu de proprietate nu înseamna ca se invoca caracterul absolut al titlului. si cum se solutioneaza aceasta interferent a.1.este o actiune petitorie. donatia etc). Totodata. actiune a în revendicare se deosebeste de actiunile personale. un act de partaj. potrivit regulii actori incubit probatio. În cazul în care pârâtul declara câ nu poseda pentru sine. întrucât se întemeiaza. prin care se cere restituirea lucrului. 3. Trebuie precizat ca. prin natura lui. Prin acest caracter. ce imprima actiunii ac elasi caracter real. Toate acestea explica rolul important pe care actele juridice (în sensul de instrumentum). ci numai o prezumtie de proprietate în favoarea sa rezultata din existenta titlului. ceea ce face necesar a cerceta daca actiunea în re vendicare este sau nu prescriptibila. dreptul la actiune al proprietarului interfereaza cu dreptul posesorului neproprietar de a invoca prescriptia achizitiva. Actiunea în revendicare imobiliara 3. propri etarul urmareste bunul sau în mâinile oricui s-ar afla. uneori. Proba dreptului de proprietate . În sfârsit. Aceste actiuni. . Legea nr. pri n acte juridice încheiate sub forma unor înscrisuri doveditoare. bunurile imobile se trasmit. în stabilirea situatiei bunului imobil. actele si faptele juridice prin care se realizeaza transmisiunea dreptului de proprietate si a altor drepturi reale sunt supuse formalitatii publ icitatii imobiliare si devin astfel opozabile leitilor. de obicei. . numite titluri. imprescriptibilitate a acestei actiuni si exceptiile de la regula imprescriptibilitatii.are ca scop restituirea lucrului de catre cel ce-1 detine si în consecinta e a trebuie introdusa împotriva celui la care se afla lucrul. legea (Legea nr. în materia revendicarii imobiliare. care se întemei aza pe un drept de creanta si se îndreapta împotriva debitorului. înscrisurile constituie principalul mijloc de dovad a al actelor juridice cu valoare mai mare de 250 Ici. "9 Cu toate acestea. o tranzactie etc. desi au ca scop restituirea unui bun.lui lucrului. care recunoaste un drept anterior. 50/1995 etc. ci si actul declarativ. prin titlu se întelege nu numai actul translativ de proprietate care transfera un drept în patr imoniul dobânditorului (contractul de vânzare. ce se impun a fi studiate.se bazeaza pe o pretentie de proprietate ce trebuie dovedita. 18/1991. probleme de interes teoretic si practic în cadrul revendicarii imob iliare se nasc în legatura cu proba dreptului de proprietate. ceea ce creeaza o serie de dificultati care influenteaza cursul si regimul juridic al r evendicarii imobiliare. Asadar. ci pentru altul.) c ere în materia circulatiei terenurilor si constructiilor folosirea actului autenti c. precum actiunea de rivând din contractul de locatie ori din contractul de depozit. întrucât pune în discutie însasi existenta dreptului de proprietate. actiunea în revendicare se deosebe ste de actiunile posesorii ce tind numai la redobândirea posesiei fara a se inte resa de existenta dreptului subiectiv.2. Precizari preliminarii Datorita importantei si valorii lor. au c a temei dreptul de creanta nascut din acele contracte. în temeiul prerogativei dreptului de urmarire. titlurile.'' Actiunii în revendicare îi sunt specifice urmatoarele caractere: . titlurile au rareori putere probatorie deplina. si notifi ca reclamantului numele persoanei pentru care poseda. el poate cerc scoaterea sa clin proces si introducerea celui pentru care poseda. 3. În ac est sens. este un drept real. Pe de alta parte. care trebuie dovedit de catre reclamant. Dificultatil e probei dreptului de proprietate au impus o scrie de reguli procedurale în materi a actiunii în revendicare. cum ar fi o hotarâre judecatoreasca.

Pe bu na dreptate. Daca reclamantul nu face aceasta dovada. în baza unui fapt juridic (uzucapiune. dedusa din faptul posesiei. relevate de pr actica judecatoreasca a ultimului deceniu. Dificultati în proba dreptului de proprietate Posibilitatile reclamantului de a face dovada dreptului sau difera dupa cu m redobândirea s-a facut în temeiul unui fapt juridic sau al unui act juridic. al întinderii si al vecinatatilor sale.precum: c) efectele actelor de trecere fortata. 973 Cod civil. reclamantul ar trebui sa produca în instanta.2. Fata de aceasta practica. rechizitii.1. (Curtea Suprema de Justitie) s . ocupatiune etc). cât si de interferenta dreptului reclamantului cu anumi te situatii juridice. în aceasta ultima ipoteza. Daca reclamantul a dobândit dreptul de proprietate printr-un act juridic. el trebuie sa faca dovada dreptului sau numai prin act scris. absenta planurilor topografice pr ecise ori a elementelor necesare pentru delimitarea exacta a bunului imobil dobând it. daca nu au fost luate masuri de publicitate care fac actul opozabil tuturor. în proprietatea statului.2. Sarcina probei Regula prevazuta de Cod civil în art. actiunea în revendicare urmeaza a f i respinsa. 18/1990). 1191 si urmatoarele din Codul civil. Daca dobândirea s-a tacut printr-un mod originar. acesta se bucura de o prezumtie relativa de propr ietate. instantele judecatoresti au admis o scrie de actiuni în r revendicare a bunurilor trecute abuziv în proprietatea statului în per ioada aratata. În ceea ce-l priveste pe pârât. si asa mai departe pentru toti autorii care au înstrainat bunul. astfel ca pentru început el are un rol pasiv. titul arii dreptului de proprietate nu s-au putut apara nici când se proba ca aplicarea actelor de trecere în proprietatea statului s-a facut eronat sau abuziv.2. înscrisurile translative de proprietate fac dovada deplina si inatac abila a dreptului numai daca emana de la adevaratul proprietar. Modurile originare de dobândire fac dovada deplina si inatacabila a dreptului de p roprietate. în consideratia principiului asigurarii accesului cetatenilor la ju stitie si a repunerii lor în termenul de prescriptie operata de o serie de acte no rmative (cum ar fi Legea nr. pe lânga titlul sau. Dificultatile materiale apar din faptul neredactarii înscrisurilor doveditoa re ale transmisiunii dreptului de proprietate. începând cu primul titular al dreptului. ca a dobândit de la un alt adevarat proprietar. de natura a amplifica dificultatile exercitarii actiunii în revendicare. Ulterior. în ceea ce p riveste interferenta dreptului la actiune al titularului dreptului de proprietat e cu anumite situatii de fapt sau de drept. în practica se nasc o scrie de dificultati care provin din cauze materiale sau juridice. reclamantul poate utiliza orice mijloc de proba admis de lege. astfel ca pârâtul ar putea invoca pozitia sa de tert fata de actul prin care reclamantul a dobândit dreptul sau de proprietate. Astfel. potrivit caruia efectele se produc numai în tre parti si nu fata de terti. Împotriva acestora. a unor bun uri apartinând particularilor. deposedari abuzive ctc). potrivit art. În perioada urmatoare anilor '90. Acesta trebuie s a dovedeasca. Nu este suficient sa se probeze ca pârâtul nu este propr ietar. Prin urmare. acte de confiscare.3. cu depas irea limitelor sau conditiilor prevazute de lege. mentionam câteva dintre acestea. asteptând ca reclamantul sa administreze probele sale. toate înscrisurile prin care b unul imobil a fost transmis succesiv. pârâtul poate sa încerce sa rastoarne dovada tacuta de reclamant pe cale direc ta sau pe cale de exceptie. La aceasta dificultate se adauga si consecintele rezultând din principiul re lativitatii efectelor actului juridic. 3. Dovada dreptului de proprietate trebuie sa fie pozitiva si sa prives ea persoana proprietarului. o asemenea proba a fost numita proba diabolica. reclamantul având sarcina de a face dovada ca el este proprietaru l lucrului revendicat si nu pârâtul. 1169 în materia obligatior se aplica si actiun ii în revendicare. Dificultatile de natura juridica sunt create de puterea probatorie insufic ienta a înscrisurilor. de principiul reltivitatii efectelor actului juridic consac rat de art. în perioada anilor 1945-1989 (acte de nationalizare. instanta suprema. la rândul sau. în raport cu aceste probe.

sunt repusi de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bun urile care fac obiectul prezentei legi. 3-(l) Sunt îndreptatite. în natura. Art.22 decembrie 1989. care au avut ca rezultat trecerea ab uziva a unor bunuri în proprietatea statului. 10/2001: "Art. Aceasta ultima problema si-a gasit o rezolvare pozitiva într-o decizie a Curti i Supreme din anul 1998. sesizata cu cereri ale unor cetateni români. la masuri reparatorii constând în restituire în natura sau. Art. îndreptatirea la masurile reparatorii prevazute de prezentul arti col este conditionata de continuarea activitatii de persoana juridica pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi sau de împrejurarea ca activitatea lor sa li f ost interzisa sau întrerupta în perioada 6 martie 1945 . proprietari ai imobilelor preluate în mod abuziv de st at. c) persoanele juridice. 9-(l) Imobilele preluate în mod abuziv. 1-(1) Imobilele preluate abuziv de stat. pe care o exercita dupa primirea deciziei sau hotarârii judecatoresti de restituire. Totusi. Legea nr. 2-(2) Persoanele ale caror imobile au fost preluate fara titlu valabil îs i pastreaza calitatea de proprietar avuta la data preluarii. în conditiile prezentei legi. Art. (3) Succesibilii care. de regula. 139/1980 asupra rechizitiilor si nerestituite se restituie. Cererea de restituire are valoare de acc eptare a succesiunii pentru bunurile a caror restituire se solicita în temeiul pre zentei leg. 1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului.22 decembrie 1 989. nu au acceptat mostenirea. numeroase hotarâri judecatoresti prin care se admitea revendicarea unor bunuri trecute abuz iv în proprietatea statului au fost desfiintate inclusiv pe calea recursului în anul are. 4-(2) De prevederile prezentei legi beneficiaza si mostenitorii persoa nei fizice îndreptatite. au solutionat d iverse situatii rezultate din trecerea abuziva a unor bunuri proprietate particu lara în proprietatea statului. b) Autoritatea de lucru judecat creata prin admiterea recursului în anulare pr . S-a ap reciat ca reparatia prejudicierii abuzive va trebui facuta printr-o norma specia la si nu prin calea actiunii în justitie. aceste acte normative nu au transat problema competentei instantelor judecatoresti de a solutiona orice actiune referitoare la atingeri ale dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale. de organizatiile cooperatist e sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 . indiferent în posesia cui se afla în prezent. prezentam câteva dispozitii ale Legii nr. precum si partidele politice a caror activitate a fo st interzisa sau întrerupta în în perioada 6 martie 1945 .22 decembrie 198 9. precum Legea nr.22 decembrie 1989. prin echivalent: a) persoanele fizice. În temeiul acestor considerente. Ulterior.. dupa data de în perioada 6 martie 1945. pronuntat hotarâri în acest sens în temeiul Protoco lului nr. asociati ai persoanei fizice care detinea imobilele si alte active în proprietate la data preluarii acestora în mod abuziv.i Procurorul General. printr-o hotarâre judecatoreasca. de organizatii copperatiste sau de orice alte persoane juridice dupa data de 6 martie 1945. în întelesul prezentei legi. Cu titlu de exemplu. daca si-au reluat activitatea în conditiile legii. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile p reluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 . au avut reticente în ceea ce priveste capacitatea instantelo r judecatoresti de a examina modul cum autoritatile statale au aplicat dispoziti ile referitoare la trecerea abuziva a unor bunuri în proprietatea statului. Art. 54/1998 privind circulatia jur idica a terenurilor. conform preveder ilor prezentei legi. b) persoanele fizice. proprietari ai imobilelor la data preluarii în mod abuzi v a acestora. 112 /1995 privind reglementarea situatiei juridice a unor imobile CU destinatie de l ocuinte trecute în proprietatea statului. se restituie în natura în starea în care se afla la data cererii de restituir e si libere de orice sanctiuni. precum si cele preluate de stat în baza Legii nr. dupa ce Curtea Europeana a Drepturilor Omului. se constata ca sunt aceeasi persoana juridica cu cea desfiintata sau interzisa. Legea nr. o serie de acte normative. dupa caz. iar a cestea sa-si fi reluat activitatea dupa 22 decembrie 1989. daca.

b. a. prezumtia ca dreptul revendicat îi apartine. ci . acesta va avea câstig de cauza. el câstiga. într-o a treia ipoteza. 3. si daca titlul are data anterioara datei înce perii posesiei pârâtului. testamente care au ca obiect acelasi imobil. Daca reclamantul este cel ce are titlul.3. dupa cum titl ul povine de la acelasi autor sau de la autori diferiti. în tr-o prima solutie s-a propus sa se den câstig de cauza pârâtului posesor. considerata cea mai rezonabila. În aceasta problema. Jurisprudenta utilizeaza în acest sens o serie de ipoteze si reguli în solutiona rea actiunii în revendicare imobiliara în cadrul carora proba dreptului s-a facut pr in titluri. fara a se mai retine autoritatea de lucru judecat . în literatura si practica juridic a se considera ca reclamantul poate avea câstig de cauza nu numai alunei când face d ovada certa. deoarece prin transcri ere actul devine opozabil celor care au dobândit ulterior. Solutia se întemeiazâ pe ratiunea ca autorul nu mai putea înstraina în mod valabil un bun a carui proprietate o transm isese în prealabil primului dobânditor (nemo dat quod non habet). deoarece acesta îl revoca pe cel ant erior. se refuza uneia din parti recunoasterea unui drept izvorât dintr-un titlu proveni t de la o persoana care în raport cu autorul titlului invocat de partea adversa nu avea calitatea de proprietar. la recunoastere a posibilitatii celui ce pretinde gresita aplicare a dispozitiilor legale de tre cere a unor bunuri în proprietatea statului de a intenta o a doua actiune în revendi care. instanta va cerceta daca partile au transcris sau nu titlurile lor de proprietate în registrele de publicit ate imobiliara. practica judecatoreasca a evoluat de la refuzul de a re judeca o cauza în care este prezenta autoritatea de lucru judecat. Daca numai o parte a transcris titlul. într-o a doua ipoteza. Solutia va fi diferita. Aceasta ultima solutie. Daca titlurile provin de la autori diferiti. actiunea reclamantului va fi respinsa. nici una din parti nu are titlul si nu poate invoc a un mod originar de dobândire. Altfel spus. In cazul în care nici una clin parti nu si-a transcris titlul va avea câstidâg de cauza partea al canii titlul are data mai veche. cu conditia ca titlul sa eman e de la un tert si nu de la el însusi. Ipoteze si reguli privind utilizarea titlurilor pentru proba dreptului de proprietate în actiunea în revendicare Data fiind larga utilizare a înscrisurilor translative de proprietate (care fac numai dovada relativa a dreptului) si dificultatea probatiunii depline si in atacabile a dreptului de proprietate imobiliara.omovat de Porucrorul General împotriva hotarârilor de admitere a unor actiuni în r evendicare exercitate de persoane ale caror bunuri au fost trecute abuziv în propr ietatea statului în perioada 1945-1989. 712 Cod de procedura civila). instanta va prefera p e detinatorul testamentului celui mai recent. "' 1. O a treia solutie consta în compararea drepturilor autorilor de la care provi n cele doua titluri. solutiile pot fi diferite. se întemeiaza pe pri ncipiul nemo plus iuris ad alium transfere potesl quam ipse habent.si atunci când va crea în f avoarea sa probabilitatea. . O alta solutie prefera pe cel ce detine titlul cu data cea mai veche. va avea câstig de cauza partea c are a transcris prima (art. numai o parte are titlul privind proprietatea bun ului revendicat. II. melior est causa possidentis. Daca ambele parti au transcris titlurile lor.2. Este lipsita de importa nta eventuala anterioritate a titlului transmis ulterior fata de titlul transcri s cel dintâi. Daca ambele titluri provin de la acelasi autor. Face exceptie situ atia în care partile în proces prezinta fiecare câte au testament ce provine de la ace asi persoana. Daca pârâtul este cel care are titlul. III. O prima ipoteza este aceea în care ambele parti se folsoesc de înscrisuri pent ru dovada proprietatii bunului revendicat. potrivit re gulii impari causa. preferându-se partea al carei autor avea un drept p referabil. urmând a avea câstig de cauza partea care a dobândit de la autoru l al carui drept este preferabil. deplina si inatacabila a dreptului sau.

dând câstig de cauza celui a car ui posesie este utila. posesorul pârât câstiga în temeiul puterii probatorii absolute s i inatacabile de care dispune uzucapiunea. în conformitate cu care. care este ordonanta de adjudecare. înscrisa în art. buna sau re aua-credinta a posesorului pârât si modul în care bunul a iesit de sub puterea proprie tarului (cu sau fara voia sa).1. Dificultatea revendicarii bunurilor mobiliare 4. se vo r prescrie prin 30 de ani fara ca cel ce invoca aceasta prescriptie sa fie oblig at a produce vreun titlu si fara sa i se poata opune reaua-credinta. 1909 alin. A doua exceptie este dedusa din dispozitiile ari. prin compararea posesiilor partilor in litigiu. l. ea nu este supu sa termenului de prescriptie. 561 din Cod de procedura civila. est causa possidentis. astfel ca legiuitorul a introdus o regula de exceptie în materia pr obatiunii proprietatii mobiliare. transmisiun ea dreptului de proprietate asupra acestora se face deseori fara a întocmi înscrisur i doveditoare. revendic area este posibila. si actiunea care îl apara trebuie sa fie perpetua. instituit de art. 1910-1910 Cod civ il si cuprinde unele reguli diferite fata de revendicarea bunurilor imobile. 4. Desi actiunea în revendicare imobiliara este o actiune reala. 1 Cod civil.2.3. Prima este dedusa din dispozitiile art. art. care fixeaza în mater ia avulsiunii un termen de prescriptie extinctiva de un an. Regula înscrisa în art. Actiunea în revendicare mobiliara 4. 1 Cod civil prevede ca "lucru rile miscatoare se prescriu prin faptul posesiunii lor. Prin urmare. Daca acest drept real este perpetuu . 1890 Cod civil. .Solutia imediata consta în respingerea actiunii. ca mod originar de dobândire. 1 Cod civil Revendicarea bunurilor mobiliare este reglementata în art. Imprescriptibilitatea actiunii în revendicare mobiliara Art. Precizari preliminarii Spre a asigura bunurilor mobile o circulatie simpla si rapida. Asadar. acel bun nu va mai putea fi revendicat de catre cel ce se pretind e proprietar. În aceasta ipoteza. acesta nu este decazut din dreptul de a revendica bunu l. 1909 alin. 1909 alin. De la principiul imprescriptibilitatii actiunii în revendicare imobiliara ex ista doua exceptii. în temeiul prezumtiei relative de proprietate de care se bucura pârâtul posesor. fiind imprescrip tibila. probleme teoretice si practice se nasc în legatura cu modul în care este reglementata dovada proprietatii. în materia revendicarii mobiliare. de buna-credinta si mai îndelungata. Ace ste diferente se datoreaza în primul rând modului în care este reglementata dovada pro prietatii mobilelor. 498. si facând aplicatie principiului im pari causa melior. daca au trecut 5 ani de la executare actului final al urmaririi si lite. Pentru celelalte ipoteze ce nu cad sub incidenta art. În acest sens. Actiunea în revendicare poate fi însa paralizata daca posesorul actual al bunu lui va invoca dobândirea proprietatii prin uzucapiune. neviciata. Revendicarea mobiliara este influentata totodata de faptul daca bunul a ies it de sub puterea proprietamlui cu voia sau tara voia sa si daca pârâtul posesor est e de buna sau de rea-credinta ori hot sau gasitor. care face imposibila exercitarea actiunii în revendicare. oricât ar dura pas ivitatea proprietaruluui. 3. 1890 Cod civil dispune ca toate actiunile reale pe care legea nu le-a decla rat neprescriptibile si pentru care nu a definit un termen de prescriptie. Acest caracter al actiunii în revendicare imobiliara rezulta ca o consecin ta a perpetuitatii dreptului de proprietate.1. fura sa fie trebuinta de vreo scurgere de timp ". Jurisprudenta recomanda solutia identificarii posesiei mai bine caracteriza ta. 1909 alin. Proprietarul terenul ui care prin forta apelor a fost smuls si alipit la terenul apartinând altui propr ietarii va putea revendica de la acesta în termen de un an. în cazul vânzarii la licitatie publica a unui imobil supus urm aririi silite. 4. Aceasta dispozitie confera posesiei de buna-credinta asupra bunului ce a ie sit de sub stapânirea proprietarului cu voia sa o prezumtie absoluta de proprietat e.2.

pas nica.2. 1909 alin. împaimutatorul înstraineaza bunul unei terte persoane. b) bunuri care sunt accesorii. întrucât el nu exercita o posesie reala si utila. 1909 alin. 4. dispozitiei legii sau principiilor generale de drept. cu buna-credinta. ci ne vom afla în ipoteza art. Conditii privitoare la persoana posesorului. 1 Cod civil Posesia termenuului dobânditor de buna-credinta trebuie sa întruneasca urmato arele conditii: a) sa fie reala. 1909 alin. cu obligatia împrumutatorului de a-1 restitui la un anumit termen. 1 nu se aplica universalitatilor de bunuri cum ar fi. 1909 alin. 1 Cod civil se cer întrunite o serie de c onditii cu privire la bunul revendicat. Asadar. astfel ca titlul constituie cor poralitatea dreptului pe care îl reprezinta (spre exemplu.2. 1909 alin. 1. publica si neprecara. deci. Conditii cu privire la bunul revendicat. de proprietate. în teme iul unei prezumtii absolute. ca urmare a înstrainar ii acestuia de catre un detentor precar în favoarea caruia adevaratul proprietar s -a desesizat în mod voluntar. neviciata. Asadar. 1 se aplica numai bunu rilor corporale. precum navele. Bunul mobil trebuie sa fie individual determinat. Este neecsar ca proprietarul sa se fi desesizat voluntar de bun.4. cerute pentru invocarea art . nu ar fi posibil sa se restituie apartamentul. C od civil. 1909 alin. actiunile societatilor comerciale. care pot fi posedate.2. 1909 alin. obligatiunile emise de stat. proprietarul unui bun mobil îl împrumuta unei persoane în temeiul uui contract de c omodat. ci îsi pastreaza caracteru l lor de mobile. cons tând în pierderea sau furtul bunului. lncalcâd aceasta obligatie. d e care se bucura posesorul actual al lucrului. Dispozitiile art. corpus si animus. persoana posesorului si posesie. spre exemplu. 1 Cod civil. Conditii privitoare la posesie. 1 Cod civil cu consecinta ca actiun ea în revendicare va fi respinsa independent de proba pe care reclamantul ar faceo cu privire la dreptul sau de proprietate. în situatiile ce cad sub incidenta art. întrucât acesta este un bun mobil incorpo rai. aceasta regula se aplica s i bunurilor incorporale.Aceasta dispozitie confera posesiei mobiliare o forta probatoriu deosebit a (simplul fapt al posesiei echivalând cu un adevarat titlu de proprietate). ca urmare a prezumtiei irefragabilc de proprietate. 1909 ali n. 1 Cod civil. 4. În cazul unei desesizari involuntare. cum este mobilierul unui apartame nt. Totodata. b) posesia sa fie utila. 1909 alin. c) bunuri mobile supuse înmatricularii. Prin exceptie. care intra în posesia bunului împrumutat. dar sa s e retina mobilierul pretinzând ca se aplica art. iuris et de iure. Posesia trebuie sa fie continua. spre exempl u. eertifeatele de proprietate etc). dispozitiile art. 1909 alin. 1909 alin. succesi unea mobiliara si nici fondului de comert.2. ci este tinut sa restituie b unul adevaratului proprietar în temeiul unei obligatii asumate. cu convingerea ca a dobândit de la adevaratul propriet ar. reve ndicarea bunurilor mobile devne imposibila întaicât proprietarul neposesor nu poate face dovada dreptului sau. 1 Cod civil priveste un te rt dobânditor care. Valoarea acestora este încorporata în titlu. tertul dobânditor de buna-credinta nu va putea invoca dispozitiile art. Acest tert de buna-credinta poate sa invoce în favoarea sa prezumtia absoluta de proprietate instituita de art. nu se va face aplicatia art. 1 Cod civil în cazul urmatoarelor categorii de bunuri: a) bunuri care fac parte din domeniul public. intra în posesia bunului. în consecinta. Se înscrie acestei ipoteze situatia în care. 1909 alin. cerute pentru invocar ea art. Posesia nu trebuie sa fie afectata de vicii precum: . 1. 4.3. adica posesorul sa detina ambele elemente structurale ale posesiei. bunuri care nu devin imobile prin destinatie. pro prietarul nu poate sa revendice bunul de la posesorul neproprietar. 1909 a lin. Detentorul precar nu poate invoca în favoarea sa dispozitiile ari. 1 Cod civil Ipoteza avuta în vedere de textul art. 2 Cod civil. care pot fi obiect al posesiei si anume titlurile la pu rtator. 1909 alin. aeronavel e etc. Cod civil În ce priveste bunurile. Spre a invoca dispozitia art. cerute pentru invocarea ari.

ramânând acestuia recurs împotriva celui de la ca re îl are. 972 Cod c ivil: "Daca lucrul ce cineva s-a obligat succesiv a da la doua persoane este mob il. prin urmatoare a dispozitie: "cu toate acestea. reclamantul trebuie sa daca dovad a ca a fost proprietarul lucrului care a iesit din patrimoniul lui iara voia sa si ca bunul revendicat este identic cu cel pierdut sau furat. 1909 ali n. vânzatorul nu mai era proprietar.tertul dobânditor de buna-credinta sa fi dobândit de la hol sau gasitor. 1899 al in. numai posesiunea sa fie de buna-credinta". Termenul de trei ani este un termen de decadere. care s e considera a fi un caz particular de aplicare a regulii înscrise în art. Se cere. adica sa existe numai în ima ginatia posesorului127. acest termen nu este susceptibil de întrerupere sau suspedare. Buna-credinta este nu numai o conditi e ceruta în persoana dobânditorului. o pos esie viciata prin violenta este si o posesie de rea-credinta. posesia fiind preziimata a fi utila pâna la proba contrarie. i ar posesia sa este de buna-credinta. c) posesia sa fie de buna-credinta. Conditia bunei-credinte a posesiei rezulta din dispozitiile art. ca persoana care exercita posesia sa aiba convingerea sincera ca a dobândit bunul de la adevaratul proprieta r. violenta. precaritatea. . prin furt sau pierdere. La data vânzarii. Prin urmare. se pierde însusi dreptul de proprietate al re vendicantului.bunul sa fi iesit din patrimoniul proprietarului tara voia lui. ci si o calitate a posesiei pe care acesta o invoca. Buna-credinta trebuie sa existe în momentul intrarii în posesie. În unele cazuri. Acesta este de buna-credinta daca ignora viciul de care este afect at titlul celui de la care 1-a dobândit. nici existenta justului titlu. Reguli speciale aplicabile în materia revendicarii bunurilor pierdute sau f urate Proprietarul care revendica bunul de la posesorul nelegitim si a carui actiu ne a fost admisa nu are obligatia de a plati acestui posesor contravaloarea bunu lui revendicat. 1. întrucât a transmis dej a proprietatea primului cumparator. Spre a revendica bunul furat sau pierdut. Posesorul dispune însa de o actiune personala împotriva celui d . de la cel la care îl gaseste. Tertul posesor nu trebuie s a dovedeasca nici buna sa credinta. 4. întrucât a intrat în posesia acelui lucru înaintea primului cumparator. Tertul dobânditor posesor nu este proprietar (întrucât a dobândit de la un deten tor precar). 2 sunt aplicabile daca sunt întrunite urmatoarel e conditii: . chiar când titlul sau este cu data posterioara. 1909 alin. Neregularitatea po sesiei trebuie sa fie dovedita. Proba bunei-cr edinte se face printr-o prezumtie relativa legala instituita de art. Acest tert dobânditor posesor. Revendicarea bunurilor mobile pierdute sau furate Art. 2 abuzul de încredere. 1909 alin. Dispozitiile art.discontinuitatea. Daca actiunea în revendicare nu se introduce înauntrul acestui termenii. 1 al aceluiasi art icol si admite revendicarea bunurilor mobile pierdute sau furate. astfel încât. Posesia este de buna-credinta daca posesoml (tertul dobânditor) este de b una-credinta. gestiunea frauduloasa. deci. 1 Cod civil. este prezutnat a fi proprietarul l ucrului mobil.. O asemenea situatie se poate invoca in ipo teza în care proprietarul vinde lucrul mobil unei persoane care nu-1 ridica în momen tul vânzarii. Acest termen opereaza o suspendare a aplicarii regulii înscrise în ar t. persoana pusa în posesiune este preferata si ramâne proprietara. Justul titlu poate fi si un act viciat. acesta putând fi putativ. clandestinitatea. lucrul este vândut unei alte persoane.4. care îl ia în p osesie. desi a cumparat nevalabil mai târziu (dupa primul cumparator). 4. 2 Cod civil înlatura regula instituita de alin. 2 Cod civil ("buna-credinta se presupune totdeauna si sarcina probei cade as upra celui ce alege reaua-credinta").3. ulterior. piraterie. Nu se cere ca buna-credinta sa fie probata cu existenta unui just titlu. cel ce a pierdut sau cel caruia i s-a furat un lucru poate sa-l revendice în curs de trei ini din ziua când l-a pierdut sau când i sa furat. 1909 alin. Nu se încadreaza în ipoteza art. inexistent din p unct de vedere juridic sau un act lovit de nulitate. pie rderea din neglijenta ori forta majora. Sunt asimilate furtului si pierderii actele de tâlharie. înselaciunea. 1909 alin.

1 Cod civil nu se aplica în cazul actiunii în rev endicare introdusa de proprietar împotriva posesorului ce a cunoscut ca nu a dobândi t de la adevaratul proprietar. Efectele actiunii în revendicare Indiferent daca revendicarea este mobiliara sau imobiliara. liber de orice sarcini si cu toate accesoriile. unde se fac asemen ea operatii curent si obisnuit (târg. Toti acestia nu vor putea invoca prez umtia de proprietate. proprietarul este obligat sa plateasca tertului dobânditor pretul pe care acesta l-a platit. sale.e la care si-a procurat bunul. Totusi. proprietarul originar nu poate sa ia lucrul înapoi decât întorcân d posesorului pretul ce l-a costat. Revendicarea bunului mobil de la tertul dobânditor de rea-credinta. daca (posesorul) le-a consumat. Posesorul de buna-credinta este tin ut a restitui fructele numai de la data introducerii actiunii. cheltuielile utile. admiterea acti unii în revendicare produce urmatoarele efecte: a) restituirea lucrului. Sunt supuse restituirii cheltuielile necesare. Aceasta dispozitie se fondeaza pe o prezumtie absolut de buna-credinta recun oscuta în favoarea tertului dobânditor care. socotit de rea-credinta. Nu sunt supuse restituirii cheltuielile vokiptorii.5. l-a obtinu t din locuri în care asemenea bunuri se vând în mod obisnuit. c) restituirea de catre proprietar a cheltuielilor facute de posesorul pârât cu lucrul supus restituirii. bâlci. facute pen tru simpla placere a detentorului. iar actiunea în revendicare mobiliara este pe deplin posibil a. potrivit art. doctrina si practica juridica considera ca actiunea în re vendicare mobiliara este imprescriptibila. Restituirea se face în natura ori. în masura sporului de valoare realizat de lucru la mome ntul restituirii. 1890 Cod civil. percepute sau nepercepute. 1909 alin. facute pentru conservarea lucrului. 1910 Cod civil. . în ipoteza prevazuta de art. prin ech ivalent. Termenul general de prescriptie este în acest caz de 30 de ani. Tot posesor de rea-credi nta este considerat si hotul si gasitorul. b) restituirea fructelor. de la hot si gasitor Dispozitiile art. ori negustor care vinde asemenea lucrur i). 1919 precizeaza: "Daca posesorul actual al lucrului furat sau pierdut l -a cumparat la bâlci sau târg sau la o vindere publica sau de la un negutator care v inde asemenea lucruri. 4. daca tertul do bânditor a dobândit lucrul furat sau pierdut dintr-un loc public. ori v aloarea lor. Proprietarul are în aceasta ipoteza o actiune în despagubire contra hotului sau gasi torului. când acest lucru nu este posibil. pentru ca proprietatea nu se stinge p rin neuz. pentru a se despagubi. Art. 5. Totusi. când buna sa credin ta înceteaza. Sunt supuse restituirii toate fructele lucrului. dorind sa-si procure lucrul. care sporesc valoarea lucrului. de catre posesorul de rea-credinta.