You are on page 1of 7

Seminarul 1.

Descompunerea semnalelor periodice în serii Fourier (1)
a)
b)
c)
d)

Pentru semnalele x1(t) şi x2(t) periodice de perioadă T=10μs, reprezentate mai jos:
Să se găsească descompunerile în SFT, SFA şi SFE;
Să se reprezinte diagramele spectrale de amplitudine şi fază;
Să se calculeze banda efectivă ocupată;

1
.
Să se calculeze puterea medie disipată pe o rezistenţă de 1Ω şi suma ∑
2
n = 0 ( 2n + 1)

a) Pentru x1(t)

SFT: x1 ( t ) = C0 + ∑ ( Cn cos nω 0t + S n cos nω 0t ) ,
n =1

unde:
1

expresiile pentru ceilalţi coeficienţi sunt: 2T Cn = ∫ x1 ( t ) cos nω 0tdt T0 2T S n = ∫ x1 ( t ) sin nω 0tdt T0 Se poate verifica faptul că dezvoltarea unui semnal par(impar) în SFT are coeficienţii Cn(Sn) nuli. rezultă că Cn = 0 Mai mult. n=par Şi scrierea SFT devine 4 ∞ sin ⎡⎣( 2n + 1) ω 0t ⎤⎦ x1 ( t ) = ∑ π n=0 2n + 1 ∞ SFA: x1 ( t ) = A0 + ∑ An cos ( nω 0t + ϕ n ) n =1 Din condiţia ca cele două exprimări SFT şi SFA să fie echivalente la orice moment de timp. deoarece semnalul este impar C0 = T 42 S n = ∫ x1 ( n ) sin nω 0tdt T 0 Calculând T T 42 4 2 2 cos S n = ∫ sin nω 0tdt = − n ω t = ( (1 − cos nπ ) 0 ) 0 T 0 Tnω 0 nπ Separând în funcţie de paritatea lui n: ⎧ 4 ⎪ .1T ∫ x1 ( t ) dt este componenta continuă T0 În cazul nostru: C0 = 0 Folosind definiţia SFT. avem că: A0 = C0 An cos ( nω 0t + ϕ n ) = Cn cos nω 0t + S n sin nω 0t sau An cos ϕ n cos nω 0t − An sin ϕ n sin nω 0t = Cn cos nω 0t + S n sin nω 0t ⎧ An cos ϕ n = Cn ⎨ ⎩ An sin ϕ n = S n de unde 2 . n=impar Sn = ⎨ nπ ⎪⎩ 0. Cum semnalul x1(t) prezintă simetrie impară.

n=impar ϕn = ⎨ 2 ⎪⎩ 0. 3 . Componenta spectrală de pe frecvenţa f0 poartă numele de fundamentală.⎧ An = Cn2 + Sn2 ⎪ ⎨ Sn ⎪ϕ n = −arctg C n ⎩ Confruntând: ⎧ π ⎪− . n=impar An = ⎨ nπ ⎪⎩ 0. n=par ⎧ 4 ⎪ . În mod similar se reprezintă diagrama spectrală de faze.8 0.4 Fundamentala 1. Componentele nenule corespund armonicelor impare.6 0.2 0 0 2 100 4 300 6 8 700 500 10 900 n 12 1100 f[kHz] Semnalul din problemă are fundamentala pe 1/10μs=100kHz.2 Armonici 1 4/(nπ) An 0. Spectrul unui semnal periodic este discret şi are componente pe multipli ai frecvenţei f0. Diagrama spectrala de amplitudini asociata SFA 1.4 0. n=par şi SFA se scrie π⎤ ⎡ cos ⎢( 2n + 1) ω 0t − ⎥ 4 2⎦ ⎣ x1 ( t ) = ∑ 2n + 1 π n =0 ∞ Diagrama spectrală de amplitudini se construieşte reprezentând An. în timp ce restul de pe multipli ai acesteia se numesc armonici.

c = ∫ x1 ( t ) e jnω t dt = ∫ x1 ( t ) cos nω 0tdt + ∫ x1 ( t ) sin nω 0tdt T0 T0 T0 C + jSn . pentru n>0: Anc = 0 0 { } 4 .c şi ϕn = arg An .6 -0.Diagrama spectrala de faze asociata SFA 0 -0.4 -1.c .c = n 2 În cele din urmă.2 -0.6 0 2 4 6 n 8 10 12 ∞ SFE: x1 ( t ) = A0 c + ∑ Anc e jnω t 0 n =−∞ n≠0 Unde A0 c = C0 = A0 iar Anc = 1T x1 ( t ) e − jnω t dt ∫ T0 0 Se observă că: - - 1T 1T jT − jnω t x t e dt x t n tdt cos = ω − ( ) ( ) ∫ 1 ∫ 1 ∫ x1 ( t ) sin nω 0tdt 0 T0 T0 T0 C − jSn Deci Anc = n .2 -1. Deci A− n . reies şi legăturile cu SFA: An = 2 An .4 φn -0.8 -1 -1. 2 1T 1T jT Pentru n>0: A− n .

6 0. n=impar ⎪ An . n=par ⎩ Şi acestei dezvoltări îi corespunde o diagramă spectrală. Diferenţa principală este aceea că există componente şi la frecvenţe negative (din cauza definirii la n<0).c = ⎨ jnπ ⎪ 0.9 0.7 |An.1 0 -10 -5 0 n 5 5 10 .2 0. având aceeaşi semnificaţie cu cea anterioară.c | 0.5 0.⎧ 2 . Diagrama spectrala de amplitudini asociata SFE 1 0.3 0.4 0.8 0.

Un calcul simplu ne arată că banda efectivă este 0-900kHz în cazul semnalului propus (primele 9 componente).c | 1 0 -1 -2 -3 -10 -5 0 n 5 10 c) Banda efectivă definită în raport cu amplitudinea cuprinde toate componentele spectrale care au amplitudinea mai mare decât 1/10 din fundamentală. putând fi exprimat în funcţie de primul sub forma 6 . putem remarca faptul că acest semnal are o simetrie ascunsă.c + ∑ An .Diagrama spectrala de faze asociata SFE 3 2 |φ n. Totuşi.c n =−∞ 2 n =1 2 n =1 n≠0 Luând de exemplu prima egalitate 1 ∞ 1 ∞ 4 Pd = C02 + ∑ ( Cn2 + S n2 ) = ∑ 2 2 2 n =1 2 n =0 π ( 2n + 1) De unde rezultă ∞ ∑ n=0 1 ( 2n + 1) 2 = π2 2 Pentru analiza celui de al doilea semnal se poate folosi un raţionament similar. d) Puterea activă disipată se calculează cu formula 2 1 T x1 ( t ) Pd = ∫ dt = 1W T0 R La acelaşi rezultat se ajunge şi folosind echivalenţele: ∞ 2 2 1 ∞ 1 ∞ Pd = C02 + ∑ ( Cn2 + S n2 ) = A02 + ∑ An2 = A0.

adică acea componentă spectrală pe frecvenţa de 0Hz.x2 ( t ) = 1 + x1 ( t ) 2 Putem prelua prin urmare rezultatele de la punctele anterioare: A 1 An ' = n .c = 2 2 A 1 S n ' = n . a timpului.3 0. Acest lucru apare direct din formula matematică datorită termenului 1/2. A0. dar poate fi verificată din faptul că semnalul nu mai are axa Ox.7 0.1 0 0 2 4 6 n 8 10 12 Principala observaţie este aceea că semnalul are componentă continuă. 7 . Cn ' = 0. ca axă de simetrie. C0 = 2 2 Diagrama spectrală de amplitudini SFA este prezentată mai jos: 0.2 0.6 0. A0 = 2 2 A 1 An .4 0.5 An 0.c .c ' = n .