You are on page 1of 14

FATA DE LA MARGINEA VIE}II

1993. Humanitas. 2001. eseist. polonă. fotografii. Humanitas. Premiul internaţional pentru poezie Novi Sad. 2002. poeme. Humanitas.Mircea Cărtărescu s-a născut pe 1 iunie 1956. 2011. 2005. Dublu CD. poem epic. Bucureşti. Humanitas. De ce iubim femeile. Aripa stângă. bască. olandeză. povestiri. croată. poeme. Humanitas. Bucureşti. studiu critic. Dragostea. Cartea Românească. Bucureşti. Humanitas. Uniunea Scriitorilor din România şi din Republica Moldova. Nimic. Bucureşti. Humanitas. Enciclopedia zmeilor. înfăşurat în pixeli. roman. Humanitas. De asemenea. Bucureşti. Bucureşti. vitrine. I şi II. Parfumul aspru al ficţiunii. Italia. prozator. Jurnal II. Corpul. Postmodernismul românesc. 2002. spaniolă. Humanitas. Visul chimeric. 2003. 1990. daneză. Brumar. germană. portugheză. Humanitas. Aripa dreaptă. Asociaţia Editorilor din România. Bucureşti. poeme. poeme. 2004. Cărţile sale au fost premiate de Academia Română. Castel Goffredo. 1999. publicistică. critic literar şi publicist. Traduceri în engleză. Premiul La tormenta en un vaso. 2013. 2014. Humanitas. Premiul internaţional pentru literatură. Humanitas. . Bucureşti. Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti. Bucureşti. 1998. Humanitas. Litera. a devenit roman grafic în limba franceză. norvegiană. 2003. poeme. slovenă. ASPRO. Bucureşti. 1994. Bucureşti. carte pentru copii. italiană. Cartea Românească. Este poet. roman. Bucureşti. Dublu album. Travesti. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1980. Humanitas. 1996. Visul (în ediţiile următoare Nostalgia). Bucureşti. Bucureşti. San Sebastián. Spania. Humanitas. Romanul Nostalgia a primit în 2005 Premiul literar „Giuseppe Acerbi“. Totul. Humanitas. Baroane!. Zen. În prezent este profesor dr. în Bucureşti. 1994. rusă şi greacă. Poeme de amor. 2009. Orbitor. Timişoara. Premiul Euskadi de Plata. Humanitas. studiu critic. Humanitas. 2007. 2003. Bucureşti. audiobook. 2005. ivrit. Bucureşti. publicistică şi proză. 1998. Jurnal 2004–2010. Cincizeci de sonete. Bucureşti. 2012. 2012. roman. Humanitas. Bucureşti. autorul a primit în 2011 Premiul Internaţional pentru literatură de la Vileniča. Bucureşti. 1991. 1984. povestiri şi audiobook. povestiri. Humanitas. 2014. suedeză. bulgară. Cartea Românească. 2003. Jurnal I. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. A publicat următoarele volume: Faruri. 2010. Orbitor. poeme. Bucureşti. Bucureşti. Cartea Românească. Pururi tânăr. 1989. franceză. Humanitas. Ministerul Culturii. Cartea Românească. Plurivers vol. Bucureşti. 1982. Frumoasele străine. roman. turcă. Ochiul căprui al dragostei noastre. maghiară. sârbă. Levantul. Bucureşti. în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Humanitas. Bucureşti. Bucureşti. 2010. Berlin. Orbitor. 1980.

FATA DE LA MARGINEA VIE}II povestiri alese .

libhumanitas. MIRCEA Fata de la marginea vieţii: povestiri alese / Mircea Cărtărescu. povestirile cuprinse aici au mai fost publicate de-a lungul anilor în următoarele volume: Nostalgia (1993). Dan Dulgheru Tipărit la Monitorul Oficial R. Ochiul căprui al dragostei noastre (2012).135.1-32 EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1. înfășurat în pixeli (2003). România tel. fax 021/408 83 51 www. Pururi tânăr.ro Comenzi prin e-mail: vanzari@libhumanitas. 0723 684 194 . Frumoasele străine (2010). De ce iubim femeile (2004).Cu excepția povestirii Fata de la marginea vieții (inedită).ro Comenzi online: www. 013701 Bucureşti. © HUMANITAS. 2014 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CĂRTĂRESCU. Coperta: Angela Rotaru Tehnoredactor: Manuela Măxineanu Corector: Iuliana Glăvan DTP: Florina Vasiliu. – Bucureşti: Humanitas.humanitas. 2014 ISBN 978-973-50-4656-9 821.ro Comenzi telefonice: 0372 743 382. 021/408 83 50.A. Enciclopedia zmeilor (2002).

Era vai de cei singuri. ieşindu-le ca două aripioare aurii din piele. toţi locuitorii acelei mici . pentru ca acele fiinţe să poată mânca. sub cerurile bine lustruite. aşa că n-o puteau apuca nicidecum cu braţele lor scurte şi degetele lor stângace. căci cheiţa cu care se strângea arcuşorul o aveau între omoplaţi. Chiar şi falca de jos le era acţionată de o astfel de tijă proptită-n osul bărbiei. altfel cum s-ar fi putut mişca? În mâinile şi-n picioarele lor creşteau tije subţiri de alamă puse-n mişcare de pinioanele.Fata de la marginea vieţii Odată. De fapt. balanţierele şi rotiţele dinţate din pântece. într-un ţinut atât de îndepărtat încât nu puteai ajunge acolo decât legând zece vieţi una de alta. Serile vedeai adeseori cum locuitorii acelei ţări se adună câte doi. Nu era nimic deosebit în asta: toţi locuitorii acelui ţinut îndepărtat aveau în pântece mecanisme de ceas. de vreme ce a ajuns eroină de povestire? Prin nimic. prin ce era totuşi ea specială. Dacă fata despre care-am vorbit nu se distingea de compatrioţii ei prin mecanismul de ceas din pântec. cum sunt înnodate eşarfele colorate pe care le scoate din gură iluzionistul la circ. trăia o fată ce avea în pântec un mecanism de ceas. ca să-şi întoarcă ceasul interior unul altuia.

adaptarea lor pentru supravieţuire: îşi atrăgeau într-un fel sau altul scriitorii din alte ţinuturi pentru ca. După ce-l întâlnea şi-l cerceta pe toate feţele. în răspăr. pomenindu-se cu ea-n palmă. o castană în frumosul ei vestmânt verde cu ţepi sau o meşă din pro- . Fiecare dintre ei era ales de câte un scriitor dintr-un ţinut îndepărtat ca erou principal. Alţii trimiteau. cum trimiţi ceva din mână-n mână. scriitorul. nu mai avea decât să-şi aştepte bătrâneţea şi moartea. să devină nemuritori.6 POVESTIRI ALESE lumi erau eroi de povestire. ajunşi personaje de povestire. O dată din nenumărate încercări. din viaţă-n viaţă. apoi într-a treia. aceasta era viclenia lor. Felurile în care procedau erau foarte diferite: unii îşi detaşau pur şi simplu o rotiţă dinţată din mecanism şi-o rostogoleau de-a lungul celor zece vieţi în direcţia în care simţeau că aşteaptă. un iadeş cu cele două coarne înfăşurate în poleială de ciocolate. se-ntorcea pe firul vieţilor. a patra şi aşa mai departe. o linguriţă cu o frumoasă şiră a spinării desenată pe coadă. sau lădiţă de scule plină de câlţi unsuroşi. roză şi violetă. până ce în fine reuşea să se nască în ţinutul îndepărtat ca să-şi cunoască personajul. încă nenăscut. asemenea somonilor ce-şi depun icrele şi lapţii în amonte. Şchiopătau ei un pic după aceea. în care regăsea rotiţa în cine ştie ce ladă de gunoi sau geantă cu vechituri. dar uneori merita. rotiţa ajungea la autorul care. diverse lucruşoare ce puteau intriga: un borcănel cu enibahar. ca un mic şi delicat titirez de alamă. ca să ajungă iar în lumea sa şi să se pună pe scris. Renăştea în viaţa a doua.

şi doar când s-a întâmplat asta fata. Cu puţin noroc. şi mesajele acestea ajungeau la destinatar. s-a hotărât să facă. singurul din acea lume. ci plată. Atât de larg crescuse bucla lui asimptotică. Fata. Cu ele fata putea să zboare deasupra lumii ei şi-şi dădu seama astfel că ea nu era sferică. Dar . În cazul meu a fost altfel. fata a întâlnit într-o zi un nor. trimitea în jur un fel de raze de parfum ce impregnau toate fiinţele ce treceau prin preajmă. netedă şi nesfârşită. La început. De aceea. ceva. devenea din zi în zi mai lentă în mişcări. în sensul dorit.FATA DE LA MARGINEA VIEŢII 7 priul lor păr. Zburând deasupra ţinutului ei. în sfârşit. ca aripile de libelulă. Toate celelalte lumi se aflau fie deasupra. căci pe parcursul vieţilor puteai da peste hrăpăreţi care păstrau obiectul în loc să-l dea mai departe. greoi. asemenea ţinuturilor de unde veneau scriitorii. pe măsură ce arcuşorul i se desfăşura în pântec. crescând mare şi fiind sfioasă din fire. fata se bucurase. dar curând a observat că acest procedeu avea şi efecte neplăcute: cele două urechiuşe ale cheiţei aurii se întinseseră atât de mult de cât trăsese cleştişorul de ele. că deveniseră nişte aripi mari şi pline de nervuri. mult mai frumos decât părul oamenilor. Cu multă isteţime a inventat un sistem de pârghii cu cleştişor la capăt cu care reuşea să apuce urechile cheiţei şi să le întoarcă. ca o gigantică bezea deasupra mării infraroşii ce se-ntindea către sud. destul de nepăsătoare de obicei. încât începuse să se zărească inestetic prin pielea întinsă a burţii. fie dedesubtul acestei pieliţe întinse cât vedeai cu ochii. n-a găsit multă vreme pe cineva ca să-i rotească cheiţa dintre omoplaţi. Norul mirosea puternic.

Fireşte. întâmplător. mai de neuitat parfum pe care nările îl pot simţi vreodată. nu-şi făcea iluzii: avea să fie un biet autor dintr-o lume prizărită. în ghivece mari de ceramică. parfumul dragostei. Date fiind infirmităţile ei. Blestema şi zborul. de care nu se poate nimeni apropia. După alte câteva anotimpuri. dar mireasma cea nouă şi nemaiîntâlnită era insuportabilă semenilor ei. mireasma de oleandru din lumea mea e cel mai dulce. ci după cele patru gânduri ce se perindau în minţile tuturor. ce se roteau nu după vreme. fata simţi că sosise timpul să-şi găsească şi ea scriitorul. Fata se opri pe nor şi tot trupul i se impregnă de o mireasmă de floare de oleandru.8 POVESTIRI ALESE nici o fiinţă din acea lume nu putuse zbura înainte ca fata să fi descoperit zborul. pe care oricum n-avea să-l citească şi să-l iubească nimeni. Fireşte. în acea lume nimeni nu avea oleandri pe treptele casei. ca o fiinţă care duhneşte. mai pătrunzător. avea să rămână şi ea nemuritoare. avea să ajungă şi ea personaj de povestire. singurul de pe bolta lustruită: cum de nimerise tocmai ea pe faţa lui înmiresmată? Dacă fata a ajuns totuşi personajul fermecat al acestei povestiri e din motivul că. situaţia îi convenea: nu-i trebuia decât un . dar mireasma era aceeaşi cu a oleandrilor din lumea mea. unde s-a trezit şi mai singură. al nostalgiei şi al fericirii. Dar cum fata era sfioasă din cale-afară. Nu doar că nimeni nu i-ar mai fi răsucit în veci cheiţa dintre omoplaţi. dar ca personaj negativ. Ştiu atunci că soarta îi era pecetluită. căci asta era soarta tuturor. şi mai izolată ca înainte. Fata s-a-ntors printre semeni. şi norul.

cum stăteam într-o seară în cămăruţa mea cu păianjeni la colţuri. o mică sculptură în ruj. o suflă uşor în direcţia în care. pe care stăpâna i-o întorcea cu sfinţenie seară de seară. cu organul ei special. un singur cuvânt. Ar fi putut fi un cuvânt. şuviţa avea să-mi ajungă abia după scurgerea a zece vieţi. în aerul de sticlă moale al acelei lumi. Ar fi putut fi orice. I-am părut potrivit să-şi unească destinul scriptural cu al meu. nenăscut încă. fără har şi necunoscut. într-un viitor foarte îndepărtat. Până la urmă fata îşi tăie o şuviţă din părul ei mult mai frumos decât al oamenilor şi. bătrân şi bolnav lângă şemineu. Fiindcă nimic în univers nu poate depăşi viteza cu care trece viaţa. care să facă obsesia a zece vieţi în zece trupuri diferite. în rolul ei respingător. ca nişte firişoare de funigei. în iarna adâncă a orăşelului meu. Dacă un singur cititor ar fi parcurs povestea ei.FATA DE LA MARGINEA VIEŢII 9 strop de nemurire. produs al evoluţiei de milenii. şi se gândi la mesajul pe care-ar fi putut să mi-l trimită de-a lungul celor zece vieţi rituale. M-a simţit sau presimţit deodată. care o clipă se văzu sclipind. Îşi mângâie cu gesturi mecanice motanul. şuviţa răspândi mireasmă de oleandru în jurul ei. şi-ntr-adevăr. şi gândindu-mă la . ar fi putut fi chiar motanul ei. care-avea şi el un mecanism de ceas în pântec şi o cheiţă-n spinare. chiar şi numai pentru el. ar fi fost mulţumită. autor sărac. o frunză de copac invizibil. stând însingurat. mă aflam eu. Instantaneu. scriitorul. s-ar fi străduit să facă faţă. o brăţară din cărăbuşi metalici. înţepaţi cu acul. privind abătut în focul din şemineu. ar fi putut fi un strop din marea infraroşie dinspre sud. aşezând-o în palmă.

şi astfel m-a găsit moartea. o buclă de păr mult mai frumoasă decât a femeilor din lumea noastră. Când s-a născut. N-aş putea spune când au trecut anii ce-mi mai rămăseseră de trăit. îl spintecam pe puntea vasului de pescuit.10 POVESTIRI ALESE cât de prosteşte mi-am risipit talentul şi viaţa. Apoi am renăscut în pântecul unei femei de dincolo de cercul polar. fără nimeni la căpătâi. tandră. i-am smuls-o şi-am fugit cu ea-n pumn. am simţit deodată în nări mireasmă dulce. şi luând-o cu mine în mormânt. sala de naştere s-a umplut de miros de oleandri. şuviţa parfumată. şi-am rămas îngheţat. plin de sânge şi spermanţet. din Rusia nesfârşită. Am întâlnit mireasma de oleandru în părul unei femei europene pe care-am cărat-o cu ricşa prin piaţă şi. Niciodată nu i l-au putut . pentru că n-a vrut să-mi dăruiască o şuviţă din părul ei. Am renăscut apoi ca femeie. ţinând în pumn. uşoară ca puful de păpădie. şi pe dosul palmei stângi mi s-a lăsat. până azi. în pântecul unui caşalot pe care tocmai. în adâncul Siberiei. al optulea copil dintre cei paisprezece câţi avea. lins de vânturi şi adulmecat de urşii polari. cu şuviţa mirosind a oleandru în pumn. Am regăsit şuviţa la vârsta de treizeci de ani. după ani. şi mi-am trăit toată adolescenţa printre gheţuri. am fost când fericită. dar între timp am renăscut în familia unui hamal din Laos. Am îngheţat. Am murit destul de curând într-un spital al săracilor. împuşcat de cruzii poliţişti din acea ţară. şi am avut o fetiţă care a devenit soră de caritate în Noua Guinee. când nefericită în biroul meu din Aukland. răvăşitoare de oleandru.

mă ridicam către lună ca-n vis şi. din ierburi culese pe lună plină. cu gurile lor exhalând parfum. pentru el. în zbor planat. am desluşit în umbra craterului un crâng ce nu părea de buruieni obişnuite. călăuză în Peru. în ea. pe pământ. Am coborât chiar în mijlocul lor şi-am . mii de oleandri cu frunze ascuţite şi inflorescenţe roze. Ultima viaţă care mi s-a dat de parcurs în drumul atât de lung şi de greu către fata din depărtare a fost mai stranie decât toate celelalte. în umbra sa ca o unghie neagră ca smoala. unde mă aştepta răsplata regească: un pumn întreg de briliante. elixirul tinereţii. Spre sfârşitul vieţii am fost mai mult nefericită decât fericită şi de aceea mi-am luat singură viaţa. Am fost. alchimist în slujba unui rege nebun. vânător de tigri cu colţi în adâncul preistoriei. din cele ce dădeau timpu-napoi şi îndreptau ridurile. Aşteptam să se facă lună plină şi atunci îmi luam zborul. ce răspândeau miros dumnezeiesc pe toată faţa vizibilă a astrului nocturn. Dar cariera mi s-a curmat în noaptea când. Erau sute. care vorbeau în limbi necunoscute şi profeţeau pe drumuri pline de praf. Era un crâng de oleandri-nfloriţi. am fost şi unul dintre oamenii sfinţi din Cartea lui David. ajuns pe lună pentru a suta oară. Am produs aur din plumb şi am concoctat. în pumn cu o şuviţă din părul fiicei mele pentru totdeauna înstrăinate. şlefuitor de diamante la Bruges. culegeam repede un mănunchi de buruieni şi mă grăbeam să cobor cu el. Am fost apoi psihanalist la Graz.FATA DE LA MARGINEA VIEŢII 11 scoate din piele. odată ajuns într-unul dintre craterele ei. vizibil ca un lichid colorat ce difuzează în mare.

rătăcind pe unul dintre drumurile lumii plate în care. se căţărau după ele pe bănuite coloane de aer. Cei de-aici m-au văzut născându-mă din pântecul unei femei. unde fusesem întâi un ou invizibil. apoi bărbat tânăr. Îmi amintesc şi acum cu neplăcere înţepăturile şi tăieturile suferite în pântecul noii mele mame din cauza rotiţelor şi arcuşoarelor de care pântecul ei era plin. în mijlocul inflorescenţelor exuberante. în pumn cu o şuviţă de păr nepământean pe care-o găsisem agăţată de-o creangă. Am murit acolo. apoi venisem pe lume ca prunc. Doar fructele lor de culorile cele mai fragede şi mai intense pluteau în aer unde trebuie să fi fost crengile. Într-un târziu. .12 POVESTIRI ALESE hotărât să rămân acolo. chiar dacă ele nu urmăresc neapărat şi în toate cazurile nemurirea. călăuzit de instinctele mele de scriitor. cu ochi inteligenţi. într-un ţinut îndepărtat. căci niciodată nu fusesem mai fericit. am sosit în faţa casei fetei. iar insecte mari cât o statură de om. căci veneam de departe şi mă apropiasem de ei încetul cu încetul. crescând mereu şi devenind adolescent. dar erau invizibili pentru ochii mei. cu pereţii dintr-o substanţă asemenea calcedoniei. apoi copil. Copaci trebuie să fi existat printre case. crescând aparent cu câţiva centimetri pe an. căci avem şi noi mecanismele noastre de supravieţuire. pe lună. Şi m-am găsit deodată la capătul drumului. după nenumărate aventuri. la marginea pâlcului de locuinţe aşezate pe buza unei gropi uriaşe. dar de fapt creşterea mea era doar efectul perspectivei. apoi un embrion. mă aştepta fata care avea să-mi fie personaj.

. . . . . Cerceluşi . . . . .Cuprins Fata de la marginea vieţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Antrax . . . . . . Cartea magică a tinereţii mele . Bucureştiul meu . . . . . . . . . . . Petruţa . . . . . . . . . . . . . . . . Seara care cade . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cu urechile pe spate . . . . . . . . . . . Ruletistul . . Povestea micuţei poete Vasiliska . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Zaraza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Jurnal cu Darwin . . . Irish cream . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 16 25 32 63 74 96 103 113 119 134 148 157 168 177 216 220 227 234 243 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Bomba de aur . . . . . Povestea Animicştiutorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pontus Axeinos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Diavolul de hârtie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nabokov la Braşov . . . . . Ochiul căprui al dragostei noastre . . . Tahistoscop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . 265 A patra inimă . . . 255 Ada-Kaleh. . . . . . . . . . . . . 285 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ada-Kaleh… . .294 CUPRINS Povestea doftorului Chung . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .