You are on page 1of 70

CUPRINS

CAPITOLUL 1...................................................................................................
ASPECTE GENERALE....................................................................................
1.1. Scurt istoric..............................................................................................
1.2. Criminalitatea organizată.........................................................................
1.3. Procesul de spălare a banilor murdari....................................................
CAPITOLUL 2.................................................................................................
INFRACŢIUNEA DE SPĂLARE A BANILOR.............................................
2.1. Infracţiunea de spălare a banilor incriminată în art. 23 al legii
656/2002........................................................................................................
2.2. Infracţiunea prevăzută la art. 24 din legea 656/2002.............................
CAPITOLUL 3.................................................................................................
MODUS OPERANDI......................................................................................
3.1. Modalităţi de spălare a banilor...............................................................
3.1.1. Spălarea banilor prin intermediul băncilor, cu ajutorul
societăţilor comerciale, de regulă „fantomă”.........................................
3.1.2. Spălarea de bani prin intermediul caselor de schimb valutar.
....................................................................................................................
3.1.3. Spălarea banilor obţinuţi cu cărţi de credit false, prin
intermediul unor baruri şi restaurante..................................................
3.1.4. Spălarea banilor prin intermediul cazinourilor .........................
3.1.5. Spălarea banilor prin diferite sisteme de transfer sau
transmitere................................................................................................
3.1.6. Spălarea banilor prin companii de asigurări...............................
3.1.7. Înşelăciuni comise prin intermediul internetului şi spălarea
banilor.......................................................................................................
3.1.8. Conexiunea dintre spălarea banilor şi terorismului....................
3.2. Studiu de caz..........................................................................................
CAPITOLUL 4.................................................................................................
INSTITUŢII IMPLICATE ÎN PREVENIREA ŞI COMBATEREA
SPĂLĂRII BANILOR.....................................................................................
4.1. Cadrul general al combaterii fenomenului de spălare a banilor.............
4.2. Entităţile raportoare prevăzute la art.8 din legea 656/2002 şi
obligaţiile instituite în sarcina acestora.........................................................
4.2.1. Care sunt entităţile raportoare prevăzute de Legea 656/2002.
....................................................................................................................
4.2.2. Obligaţiile instituite de lege în sarcina entităţilor raportoare
....................................................................................................................
1

4.3. Sancţionarea neîndeplinirii de către entităţile prevăzute la articolul 8,
a obligaţiilor stabilite de lege........................................................................
4.4. Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.............
4.4.1. Organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional de Prevenire
şi Sancţionare a Spălării Banilor.............................................................
4.4.2. Atribuţiile stabilite prin lege..........................................................
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................
LEGISLAŢIE:...............................................................................................
PUBLICAŢII.................................................................................................
CURSURI, TRATATE MONOGRAFII........................................................

2

CAPITOLUL 1.
ASPECTE GENERALE
1.1. Scurt istoric
Tumultoasa şi misterioasa istorie a spălării banilor a prins rădăcini
într-o epocă in care rigorile normelor morale erau împinse până la paroxism
într-o eşuantă tentativă de a rezista strălucirii ademenitoare, a ceea ce in
literatura populară este cunoscut drept ”ochiul dracului”.
Fenomenul de spălare a banilor precum şi fenomenul de evitare a
impozitelor şi actele de evaziune fiscală au fost într-o simbioză inseparabilă
de-a lungul istoriei. Cu toate, evaziunea fiscală si spălarea banilor
împărtăşesc aceleaşi tehnici şi chiar se sprijină reciproc, este important de
înţeles că, din punct de vedere opţional, ele sunt procese complet distincte.
În general, evaziunea fiscală implică sustragerea veniturilor dobândite pe
cale legală sau chiar ascunderea lor(dacă, spre exemplu, este vorba de bani
lichizi) sau mascarea lor (prin declararea lor într-o categorie neimpozabilă).
În ambele situaţii, venitul legal devine ilegal. Spălarea banilor este opusul
acestui procedeu, in sensul că, în această situaţie, banii în cauză au
provenienţă ilegală, dar prin manopera de spălare li se dă o aparenţă legală,
iar folosirea lor fiind apoi impozitată de stat.1
Putem vorbi de un prim caz de evitare a taxelor şi impozitelor
atunci când vechea cetate a ATENEI a impus o taxă de 20% asupra
importurilor şi exporturilor, fapt care i-a determinat pe comercianţii greci şi
fenicieni să facă un ocol de 20 mile pentru a evita plata acestor impozite.2
Mai apoi în secolul XV, OLANDA era un înfloritor centru comercial
internaţional, în care existau foarte puţine restricţii sau taxe asupra
schimburilor monetare interne şi externe. Drept urmare comercianţii
englezi preferau să-şi vândă lâna in OLANDA, decât în ANGLIA unde
trebuiau să plătească taxe şi impozite ridicate.3
Un prim caz de spălare a banilor îl putem consemna in epoca
medievală, când, condamnată de BISERICA CATOLICĂ, camăta era
considerată un păcat, o crimă de gravitate similară traficului de droguri din
ziua de astăzi. Negustorii şi cămătarii au anticipat tehnicile moderne de
ascundere, transferare şi spălare a banilor încât atunci când negociau
împrumuturi pe termen lung, „umflau” artificial rata de schimb, suficient
cât să acopere şi plata dobânzilor, pretinzând că acestea sunt un fel de
recompensă pentru riscul asumat4.
1 Ion Pitulescu „Consideraţii referitoare la infracţiunea de spălare a banilor”- Revista Dreptul, nr8/2002, pag 147.
2 Costică Voicu „Spalarea Banilor Murdari ”, Ed. ”SYLVI”, 1999, Bucureşti, pag. 172.
3 Costică Voicu Op. cit., pag. 172.
4 De văzut de pe internet.

3

Chiar dacă termenul de „spălare a banilor” nu era atunci cunoscut. ducând la ceea ce mulţi cred că este o ”invenţie” a epocii moderne: PARADISURILE FISCALE. cunoştinţele noastre rămân superficiale şi imperfecte”7. 172. Toate aceste trucuri prin care se urmărea înşelarea BISERICII CATOLICE au în prezent echivalent in redutabile tehnici de spălare a banilor. Această infracţiune 5 Costică Voicu „SPALAREA BANILOR MURDARI”. Cineva spunea: „ ca să cunoşti bine lucrurile. ei priveau dobânda ca pe o penalizare pentru întârzierile survenite în returnarea sumelor împrumutate in baza unor acorduri stabilite cu clienţii lor. atât în domeniul public. care nu erau altceva decât locurile(in special.5 În secolul XVII. a făcut ca micile insule vecine să devină „paradisurile fiscale” ale comerţului liber de taxe vamale şi impozite. se poate aprecia că atâta timp cât a existat această nevoie de a masca anumite transferuri financiare. Spălarea banilor este şi va rămâne un fenomen complex si dinamic de o diversitate foarte mare. 7 La Rochefoucauld „Maxime şi reflecţii”. prezentat mai sus. nu se realizase nici un fel de profit. operând între Europa şi America. ne arată că un eveniment produs în 1612 poate fi considerat fără nici un dubiu. piraţii au fost şi ei printre primii utilizatori ai „paradisurilor fiscale” . trebuie să le cunoşti detaliile. 1999. Ed. dovedind o ingeniozitate ieşită din comun. primul caz de amnistie a profiturilor ilegale când Anglia oferea piraţilor care-şi abandonau meseria. 6 De pe internet. 4 . De asemenea cămătarii considerau dobânzile ca profituri reale. Astfel. care a fost aplicată şi în zilele noastre de unele state contemporane în lupta cu traficanţii de droguri. Bucureşti. libertatea deplină dar mai ales dreptul de a-şi păstra banii.Bucureşti. ”SYLVI”. Datele istorice de la acea vreme.6 Idee de actualitate. cât si în cel privat. Capitalul era împrumutat unei companii. fenomenul s-a produs la această dată. pag 32. făcute de către comercianţii greci şi fenicieni pentru a nu plăti taxa de 20% asupra importurilor şi exporturilor impusă de vechea cetate a Atenei. cămătarii şi negustorii mai recurgeau la o tehnică de ascundere a dobânzilor interzise. Tot în acea perioadă. şi nu de dobândă la împrumut. Veridicitatea celor scrise anterior o putem deduce din primul fenomen de evitare a taxelor. manifestându-se atât activ. insule) in care îşi depozitau averile şi bunurile confiscate. Ed. 1972. Apăruse chiar o competiţie intre statele mediteraneene în atragerea averilor piraţilor. prin utilizarea a ceea ce în prezent se cheamă firmă-fantomă. pag. cât si pasiv dar totodată un fenomen prea puţin cunoscut de oamenii obişnuiţi. Minerva. Simplu fapt al ocolirii. deşi in realitate. Tehnicile „primare” de spălare au evoluat odată cu timpul. şi cum detaliile sunt aproape infinite. precum şi puncte de penetraţie clandestină de bunuri la Atena. apoi retras sub formă de profit. folosite uneori si drept „monedă de schimb” pentru întoarcerea lor acasă.

considerânduse că termenul „spălarea banilor” arată. autorităţile americane au trebuit să se mulţumească cu infracţiunea de evaziune fiscală. 1. Cu timpul temuţii piraţi s-au metamorfozat in gangsterii începutului de secol XX. Această origine puţin romanţată este contestată de alţi autori. de fapt. considerat geniul financiar al crimei organizate din New York (cunoscut şi sub porecla de „contabilul mafiei”) a fost foarte afectat de 8 Cristina Adochiţei. Iulia Adochiţei „Spălarea banilor”. În ciuda eforturilor depuse la acea vreme.apare ca fiind una fără victime şi lipsită de implicaţiile emoţionale ale infracţiunilor cu violenţă sau ale celor de furt. nici CAPONE. a rămas în istorie ca fondatorul unei organizaţii criminale ce rula anual 100 de milioane de dolari. una din dificultăţile majore întâmpinate de anchetatori. Iniţial majoritatea confiscărilor erau pedepse aplicate mai degrabă din motive politice decât economice. Polonezul MAIER SUCHOWLJANSCHI. În materia spălării banilor. jocuri de noroc şi comercializarea băuturilor alcoolice. astfel încât să apară ca provenind dintr-o sursă legală. ele fiind de multe ori determinate de dorinţa de a spori averea Coroanei.sunt trecuţi printr-o serie de tranzacţii. Lanţurile de magazine care ofereau servicii de spălare a hainelor au fost preferate.8 De aici s-a născut şi expresia „spălare de bani” folosită ulterior pentru a defini toate operaţiunile ilegale prin care se obţineau „bani negrii”. Condamnarea lui AL CAPONE. necesară justificarea acestor venituri iar una dintre metodele folosite a fost achiziţionarea unor afaceri legale şi amestecarea câştigurilor acestora cu cele provenind din afacerile nelegale.americanizat ca. singura sub care au putut să fie arestaţi celebrii mafioţi. legile moderne ce facilitează aceste operaţiuni avându-şi rădăcinile în tradiţiile britanice în domeniul dreptului cutumiar. „Regele Chicagoului”. celebrul ALPHONSE CAPONE.MEYER LANSKY. sau „murdari” . 2003. După îndelungi încercări. întrucât se obţineau cantităţi mari de numerar. ca şi în societatea modernă. sau „spălaţi”. sau „curaţi”. Prohibiţia specifică acelei perioade a „hrănit” multe figuri din lumea interlopă a începutului de secol. „Discreţia” care înconjoară acest gen de infracţiuni constituie. istoria arată că bazele acestui fenomen complex au fost puse cu multe secole în urmă. pare să fi fost punctul de referinţă care a dus la apariţia fenomenului spălării banilor. REVISTA DE DREPT PENAL. pag 94. Confiscarea averilor în cazul în care acestea aveau origine criminală este un exemplu în acest sens. în octombrie 1931. Era deci. un avantaj incontestabil pentru AL CAPONE. nici acoliţii săi nu au putut fi dovediţi că spălau bani. Gangsterii încasau în aceea perioadă sume uriaşe din prostituţie. de fapt. ceea ce a urmat fiind mai mult o adaptare modernă a unei "piese clasice". 5 . în ce constă activitatea pe care o denumeşte: banii obţinuţi din surse nelegale. nr.

prima apariţie fiind semnalată într-un ziar din 1973. celebrul judecător italian.precum cele din Cuba si Bahamas. astfel că s-a ajuns la concluzia că. crima organizată trebuie să lucreze în cooperare cu oficiali guvernamentali flexibili. Considerat "sfântul patron" al afacerilor de spălare de bani. care înseamnă că sumele de bani provenite din afaceri dubioase puteau fi deghizate ca împrumuturi acordate de îngăduitoarele bănci străine. o componentă obligatorie a sistemului economic global. 12 Cristina Adochiţei. 6 . După puţin timp de la condamnarea lui CAPONE. LANSKY este considerat a fi unul dintre cei mai influenţi spălători de bani din toate timpurile. a fost şi renumitul BUGSY. 2003. Revistade Drept Penal. ”Sylvi”. 17. 2003. mai raţională şi mai implacabilă decât STATUL. o parte din bani nu s-au întors niciodată în economia americană. pag.10 Experţii în spălarea banilor nu au reuşit să descâlcească nici acum toate iţele mecanismelor sofisticate folosite de LANSKY. dar şi o patologie a puterii. Alianţa sa cu personaje faimoase din clanurile mafiote. 94. nr. Bucureşti.privat”. fiind folosită pe toate meridianele. pag. în cuprinsul unui articol care relata despre afacerea „WATERGATE”. denumită „returnarea împrumutului”.11 Expresia „spălarea banilor” a fost însă efectiv folosită mult mai târziu. pag. înţelegând că pentru a exista. pag. nr. pentru 5 decenii la rând. După acest moment expresia s-a răspândit în majoritatea limbilor. asasinat de Mafia la 23 mai 1992:”Mafia constituie o lume logică.condamnarea lui CAPONE şi a decis să nu aibă aceiaşi soartă. în afară de CAPONE. 1999.cel care a înfiinţat imperiul jocurilor de noroc din LAS VEGAS) a pus bazele crimei organizate din S. nr. Mafia este un sistem economic. (unul din prietenii săi apropiaţi. Ed.U. LANSKY a murit in 1983 ca un adevărat "erou": nu a făcut nici o zi de închisoare pentru milioanele de dolari spălate în numele Mafiei şi a învins statul american în toate procesele de evaziune fiscală ce i-au fost intentate. 11 Costică Voicu „Spălarea Banilor Murdari”. Iulia Adochiţei „Spălarea banilor” Revista de Drept Penal. o metaforă a puterii. 2003.12 Infracţiunea de spălare a banilor a intrat în atenţia autorităţilor mai 9 Cristina Adochiţei. Unele. 94. 1.nu au fost niciodată detectate. El a fost printre primii „pionieri ai parteneriatului stat. MEYER a descoperit avantajele conturilor cu parolă numerică din băncile elveţiene răspândind astfel milioane de dolari în conturi bancare din întreaga lume pentru spălarea banilor murdari9. lui fiindu-i atribuită prima metodă propriuzisă de spălare a banilor. tot din Statele Unite. 1. 10 Cristina Adochiţei. 94. conduse de evrei şi italieni.A. Sunt relevante în acest context afirmaţiile făcute de GIOVANNI FALCONE. Iulia Adochiţei „Spălarea banilor”. Mafia este o articulaţie a puterii. 1. Iulia Adochiţei „Spălarea banilor” Revista de Drept Penal. Mafia se dezvoltă datorită statului şi îşi adaptează comportamentul în funcţie de acesta”. cel mai probabil.

Investigatorii au realizat faptul că infractorii utilizează mijloace şi metode din ce în ce mai avansate pentru atingerea scopurilor lor şi au descoperit că s-au dezvoltat noi forme de infracţionalitate prin intermediul calculatorului. dar care a prevăzut ca infracţiune generatoare doar traficul de droguri. practicienii în domeniu s-au plâns că măsurile de combatere a spălării banilor în vigoare au o eficienţă restrânsă şi că. După 1989. rezultând în acelaşi timp într-o creştere serioasă a diferitelor tipuri de activităţi infracţionale.1988 la Viena.pag 47. statele europene au conştientizat faptul că este necesară o cooperare intensă la nivel internaţional în vederea combaterii acestui fenomen. 15 Petre Paul Fudulu.ales în anii 1980. Investigaţiile financiare sunt relativ recente în majoritatea statelor completând şi funcţionând în directă interacţiune cu metodele şi tehnicile de investigare tradiţionale. Institutul European din România. Adrian Baboi. PreAccession Impact Studies. Este cunoscut faptul că reciclarea sumelor provenite din infracţiuni are o evidentă influenţă asupra creşterii recrudescenţei crimei organizate. 7 . în esenţă. şi că în multe cazuri.13 Principala sursă de îngrijorare a fost creşterea nivelului de profesionalism în domeniul crimei organizate. care în cele mai multe cazuri a fost comisă în străinătate. Bucureşti. efectele eforturilor de combatere a spălării banilor au fost relativ dezamăgitoare până în prezent. Spălarea banilor este deseori. a fost dificilă identificarea legăturii faptice între tranzacţia suspectă şi infracţiunea generatoare de bani murdari. o infracţiune care se extinde peste graniţele naţionale ale statelor . Dominique Jaques (expert UE) „ România şi Măsurile Pentru Combaterea Criminalităţii Economico-Financiare” .14 Mai mult. care a definit pentru prima dată termenul de spălare a banilor. Codru Vrabie. Lucian Liviu Albu.12. persoane şi capital. atât de-a lungul timpului cât şi în cazurile recente. in special la nivel judiciar. iar combaterea spălării banilor este unul dintre cele mai eficiente mijloace de luptă împotriva acestei forme de activitate infracţională. 2003. tranziţia către o economie de piaţă şi deschiderea graniţelor României a dus la o creştere spectaculoasă a circulaţiei transfrontaliere de mărfuri. 15 Infracţionalitatea în floare şi câştigurile de pe urma ei a făcut ca spălarea 13 Consideraţii de la Pantea 14 Preşedinte Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. Oricum. De aceea. adoptată la 19. Punctul de referinţă in procesul de reglementare pe plan internaţional a concepţiei de luptă împotriva spălării banilor proveniţi din activităţi criminale îl constituie CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE. în general.când a ocupat un loc de frunte in agenda politică a multor state europene. evoluţii la care investigatorii nu au întotdeauna răspunsuri gata pregătite. specialiştii din multe ţări au constat lipsa de resurse şi expertiză.Ioan Melinescu. Elena Simionova.

2.„Raportul Periodic pe 2001 asupra Progresului României către Aderare”. contrabanda. răpirea de persoane. 17 art. au constituit şi constituie obiectul a numeroase studii. de contrabandă. contrafacerea şi plasarea mijloacelor de plată false. înşelăciuni în domeniul financiar-bancar şi nu în ultimul rând activităţile ilicite intitulate generic de “spălare a banilor”. având drept principal scop obţinerea de profituri ilicite la cote deosebit de ridicate17. în diferite proporţii. în perioada anilor 1990 până în prezent. cu precădere ale poliţiei. se poate concluziona că sau extins şi s-au agravat actele de corupţie. traficul de droguri. membru in Oficiul de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor din România. contrabandă" si alte activităţi ilicite. scopurile şi mai ales modurile în care se manifestă acest flagel social. iar in 2001 la circa 700 de milioane de euro. folosirea violenţei. derulate prin firme-fantomă. Analizând evoluţia criminalităţii economico-financiare în societatea noastră.16 Doru Bulata. aceasta este definită prin existenţa unor grupuri infracţionale organizate în ideea înfăptuirii unor activităţi ilegale. camăta. Cifrele oficiale arată că în 2000 sumele implicate în circuitul spălărilor de bani se ridicau la 800 de milioane de dolari. jocurile de noroc. 16 Comisia Comunităţii Europene.2001. privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate 8 . pe această bază. Arsenalul complex al acestor grupuri de infractori cuprinde. cât şi în cel al structurilor judiciare.Între 1990 şi 2000 nivelul infracţionalităţii a crescut de mai mult de patru ori. escrocarea forţei de muncă. 1.13. declara recent că "tendinţele sunt axate pe înşelăciune în domeniul financiar-bancar. de evaziune fiscală. să se poată stabili acţiunile şi măsurile cele mai eficiente de prevenire şi contracarare. prostituţia. conspirate. În concepţia specialiştilor din ţările unde crima organizată are rădăcini adânci şi se manifestă permanent în viaţa cotidiană a societăţii. atât pe plan legislativ.Bruxelles.de bani o noţiune relativ necunoscută în economia românească înainte de 1989. Preocupările multiple pentru explicarea acestui fenomen sunt justificate de necesitatea de a cunoaşte dimensiunile şi implicaţiile sale în societate şi. dar şi organismele statului şi chiar mass-media percep greşit structurile. şantajul. Criminalitatea organizată Definirea noţiunii de crimă organizată şi mai ales delimitarea acesteia în structura de ansamblu a criminalităţii.11. legea 39/2003. Încercările de a defini crima organizată.. 2. de a-i explica implicaţiile sunt determinate şi de faptul că cetăţenii în general.

după ce au fost reciclate. trafic de 18 Informare G. lumea de astăzi este confruntată cu un inamic nou. trafic de persoane. subminând puterea statului şi încrederea unor cetăţeni în capacitatea acestuia de a-i proteja. apoi. Deschiderea frontierelor în regiune şi relaxarea controalelor vamale au constituit alte condiţii favorizante pentru creşterea criminalităţii. fie ele bogate sau sărace. “crima strategică”.evaziunea fiscală. În acelaşi timp.crima organizată. Tranziţia la economia de piaţă a demarat în majoritatea statelor de la zero. cu articulaţii în grupările de tip mafiot din Europa şi din alte zone ale lumii. La nivel planetar se apreciază că se realizează. cu o întindere şi un conţinut larg ce ameninţă grav puterea legitimă a statelor. trafic de droguri şi terorism. marile regiuni dezvoltate ale lumii construiesc cadrul social. 2002 9 . Grupurile de infractori. toate acestea în scopul acumulării unor venituri substanţiale pe care. au prosperat din plin din activităţile de contrabandă. care este o combinaţie profund ilegală de crimă organizată. cu un grad de pericol social mai ridicat. dar cu urmări delictuoase. mai abile şi mai rafinate în acţiunile lor ilegale decât structurile de luptă împotriva lor. Exponenţii acestor activităţi criminale şi-au creat propriul lor imperiu fără graniţe. La începutul mileniului III. la niveluri superioare.I. speculând cu tenacitate şi imaginaţie diabolică orice disfuncţie din interiorul statelor.A. vidul legislativ ori insuficienţa cadrului juridic precum şi criza de autoritate a instituţiilor statului de drept au constituit cauze care au favorizat apariţia şi proliferarea crimei organizate. condiţii economice şi politice specifice şi de tipul de activitate implicat . traficul de droguri şi terorismul reprezintă grave ameninţări mai ales la securitatea democraţiilor în formare din Europa Centrală şi de Est şi implicit România. afaceri ilicite al căror produs financiar depăşeşte 800 miliarde dolari18. inclusiv pentru a penetra şi controla organismele puterii şi administraţiei statului. după mai multe decenii de acumulări şi transformări.F. le canalizează în reluarea activităţii infracţionale. economic. din ce în ce mai organizate. În ceea ce priveşte pericolul social deosebit al crimei organizate. anual. au condus la crearea şi dezvoltarea unor economii subterane. cultural şi politic al unei noi civilizaţii. mai mult ca oricând. sub diverse forme – în funcţie de tradiţii. coruperea oficialităţilor publice şi chiar acţiuni aparent legale. Deşi este afectată orice societate. nu este de neglijat faptul că organizaţiile mafiote sunt mai bine dotate din punct de vedere tehnic. Conjunctura internaţională în care se manifestă din plin aceste grave fenomene a surprins nepregătite noile democraţii din Europa Centrală şi de Est. la exacerbarea marii violenţe.

Totodată. etc. -până la trecerea banilor printr-o reţea complexă. Acordul şi Convenţia de la Schenghen (1985. nu în ultimul rând. sunt creaţi factorii socio-economici şi criminologici propice şi chiar stimulenţi pentru crima organizată internă. de pe urma traficului ilegal de narcotice. cercetarea. Cecenia. 19 Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor – Manual de instruire privind combaterea spălării banilor. Din acordurile şi convenţiile internaţionale. proxenetism. se deţin date că asemenea organizaţii criminale îşi trimit emisarii şi caută legături în rândul infractorilor dar şi al oamenilor de afaceri din România şi acţionează pe linia organizării şi internaţionalizării actelor de contrabandă. Regiunea Central Europeană. Uzbekistan sau Gruzia. Faţă de aceste realităţi.2002. a traficului de droguri.pag. până în prezent. Metodele pot varia de la cumpărarea şi vinderea unui obiect de lux -o maşină. respectiv Convenţia Naţiunilor Unite de la Viena (1988) împotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope.autoturisme şi armament şi. existând tendinţe evidente de racordare rapidă a acesteia la procesul de globalizare şi internaţionalizare a organizaţiilor criminale cu care se confruntă statele lumii. unde se află şi ţara noastră. comunitatea internaţională caută cu febrilitate remediile necesare. este expusă în mod particular actului crimei organizate. crima organizată nu s-a manifestat la intensitatea şi amploarea existentă în ţările vestice sau limitrofe şi nici nu au proliferat organizaţii criminale de un tip deosebit. Convenţia cu privire la spălarea banilor. pentru a-i reinvesti în dezvoltarea activităţilor care i-au produs. de aceşti bani. penetrarea sistemului financiar-bancar în vederea spălării banilor proveniţi din activităţi ilegale. precum şi din Directiva Comunităţii Europene (Luxembourg 1991) rezultă că problematica ridicată de crima organizată trebuie soluţionată în forţă. 1990). Cu toate acestea. nestingheriţi.19 1. Procesul de spălare a banilor murdari În practică nu există o singură metodă de spălare a banilor. în special prin mijloacele legii penale. atât din considerente de ordin geografic. prostituţie.5 10 . de la Triadele chinezeşti şi Yakuza japoneză.3. În România. cât şi din motivaţii de ordin politic. până la mafiile clasice din America şi Sicilia. o bijuterie. sechestrarea şi confiscarea profiturilor rezultate din infracţiuni (Strasbourg-1990). dar şi cele din Rusia. pentru a se folosi apoi. mijlocul prin care organizaţiile de tip mafiot dau aparenţă legală profiturilor obţinute din activităţi ilegale. Nu se poate vorbi de crimă organizată fără a se face referire la spălarea banilor murdari. traficului de autoturisme.

furtul. practic procesul de spălare a banilor se realizează în trei etape. ascunde identitatea persoanei. activităţi de natură financiar bancară. de la casieri şi până la membrii în conducerea instituţiei. precum şi sistemele de transfer a banilor şi creditare oferă un mecanism vital pentru spălarea banilor. de numerar. Instituţiile financiar-bancare tradiţionale pot fi utilizate în spălarea banilor numai cu condiţia ca infractorii în cauză să-şi formeze complici în cadrul unităţii respective. operaţiunile bancare tradiţionale de constituire a depozitelor. băncile de investiţii. cu ajutorul cărora pot recurge la un complex de operaţiuni. unităţile CEC. Instituţiile financiare tradiţionale desemnează acele instituţii care desfăşoară. care pot cuprinde numeroase tranzacţii efectuate de spălătorii de bani. în îndepărtarea fizică a veniturilor iniţiale derivate din activitatea ilegală21. pentru deservirea clienţilor lor.6 21 Revista Dreptul. Plasarea numerarului sau convertirea se face prin toate mijloacele posibile. Ed. pentru care nu 20 Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării banilor – Manual de instruire privind combaterea spălării banilor. sub controlul şi îndrumarea unei bănci centrale sau naţionale. Deşi sunt folosite o varietate de metode. pe plan naţional.2002. şantajul. ”Sylvi”. nr.pag. Constă în convertirea din numerar într-un alt mijloc de plată. toate aflate mai mult sau mai puţin. îndeosebi cu profil de desfacere a mărfurilor cu amănuntul22. de afaceri legale şi companii “scoică” –companii care există în primul rând numai ca entităţi legale.constă în “scăparea” la propriu.12 din 2002. în subdiviziuni de valori mici. cooperativele de credit şi altele. care presupune o siguranţă mai mare în desfăşurarea schimburilor comerciale.depunerea sumelor în cauză pentru achiziţionarea altor instrumente de plată. cum ar fi cecurile la purtător. fondurile rezultate iau în mod curent forma banilor lichizi care trebuie să intre printr-o metodă oarecare în sistemul financiar.internaţională. societăţi comerciale. Valerica Dabu şi Sorin Cătinean 22 Costică Voicu „Spălarea Banilor Murdari”. “Despre spălarea produsului infracţiunilor”-dr. mai ales în faza iniţială de introducere a numerarului în sistemul bancar. între care: . fără să desfăşoare activităţi de afaceri precum societăţile comerciale20. dar cu predilecţie în: instituţii financiare tradiţionale. în acelaşi timp. Bucureşti 11 . tranzacţii care sunt de natură să alerteze instituţiile financiare asupra activităţilor criminale. 1999. şi care. Astfel. Acestea pot fi băncile comerciale. libretele de economii nenominale sau după serii. etc. Iniţial. respectiv: Prima etapă -plasarea banilor. în cazul traficului de droguri sau altor infracţiuni cum ar fi contrabanda.

trebuie comunicată organelor de control sau de supraveghere a activităţii bancare. de la frontieră. o sumă minimă limită. inclusiv în România. respectiv dacă valoarea acesteia este de 80. etc.fragmentarea operaţiunilor şi a sumelor aferente acestora. până la marile oraşe şi care. prin evidenţierea lor ca proveniţi din 12 . în felul acesta fiind evitate obligativitatea raportării şi a controlului asupra tranzacţiei. restaurante. orice tranzacţie a cărei valoare depăşeşte 10.000 Euro sau dolari sau echivalentul în altă monedă. . astfel că. De exemplu. cât pentru a introduce în ele banii murdari şi. cu zece operaţiuni a câte 8.societăţi comerciale care tranzacţionează vânzarea-cumpărarea de metale şi pietre preţioase ori obiecte de artă. mari sau mici. . prin schimburile monetare de tot felul. până la care nu este obligatorie raportarea lor sau sesizarea organelor de control. prin care sumele în numerar sunt transferate de la o bancă la alta şi pot fi retrase sau utilizate de îndată în alte operaţiuni. Trebuie precizat că în spălarea banilor prin operaţiuni financiarbancare este absolut necesară complicitatea unor funcţionari bancari -casieri. în câteva momente sau cel mult minute. Multe reţele ale crimei organizate înfiinţează societăţi comerciale de faţadă.000 Euro.000 Euro (dolari).000 de dolari. . Pentru a eluda aceste reglementări şi pentru a înlătura riscul de a fi cercetaţi cu privire la provenienţa sumelor aferente tranzacţiilor bancare.amalgamarea fondurilor licite cu cele ilicite. . .transferul electronic al fondurilor este operaţiunea bancară cea mai modernă. precum baruri. Majoritatea statelor au instituit prin legea spălării banilor. ele îşi pot pierde originea sau provenienţa iniţială. de exemplu. în ultima vreme practicându-se chiar controlul unor unităţi bancare de către organizaţiile criminale. care sunt folosite nu atât pentru beneficiile aduse. şefi de servicii. în SUA. aceştia o înlocuiesc. Instituţiile financiare netradiţionale sunt acelea care desfăşoară activităţi sau furnizează servicii similare celor bancare şi prin care infractorii pot spăla foarte uşor sumele de bani provenite din activităţi ilicite. pot asigura o faţadă legitimă pentru banii murdari.-.tranzacţiile la bursă. care ulterior pot fi valorificate. contabili.. automate pentru desfacerea unor produse de sezon etc. directori.casele de schimb valutar. complicii din bănci ai infractorilor fragmentează tranzacţia. hoteluri. Sumele mari de bani provenite din infracţiuni se pot spăla prin achiziţionarea unor asemenea bunuri de valoare.există obligativitatea înregistrării la bănci sau la casele de schimb valutar. suma limită este de 10. iar în Europa. prin cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni sau prin infiltrarea unor persoane de încredere în conducerea sau consiliile de administraţie ale acestora. amplasate în toate zonele. Cele mai importante dintre aceste instituţii sunt: .

companiile de faţadă şi împrumuturile fictive . . uneori probarea acestor ilegalităţi devenind imposibilă.bunurile imobiliare pot fi achiziţionate sub forma unei afaceri falimentare pentru a crea iluzia că profiturile din surse ilicite ar fi. librete de economii la purtător etc. vilele. acţiuni.aceste unităţi comerciale. provenite din infracţiune. pentru că la ora actuală ele reprezintă o reală industrie larg acceptată în toate cercurile şi în toate statele. Jocurile de noroc.reprezintă procesul de mişcare a fondurilor între diferite conturi. de valoare foarte mare. aşa cum sunt automobilele. veniturile afacerii repuse pe picioare.exportul ilegal sau pur şi simplu scoaterea ilegală peste frontieră a sumelor în valută.achiziţionarea unor bunuri de lux. obligaţiuni. scrisori de credit. nr. . în realitate. cu cele provenite din infracţiuni. . oferind participanţilor obscuritate deplină şi anonimat sigur. în bună parte prin înscrierea în actele de vânzare-cumpărare a unor sume foarte mici în raport cu valoarea reală a tranzacţiilor. o intreprindere criminală îşi poate 23 Revista Dreptul. sumele ce reprezintă bani murdari sunt tot mai greu de detectat. putem spune că ea constă în mişcarea fondurilor spălate prin intermediul organizaţiilor legale.12 din 2002. În ceea ce priveşte cea de-a treia etapă a procesului de spălare a banilor -integrarea-. Valerica Dabu şi Sorin Cătinean 13 . donate fictiv. deosebit de căutat de infractori. Banii murdari investiţi în aceste bunuri sunt camuflaţi. li se atribuie o aparenţă de legalitate. yahturile. A doua etapă -stratificarea. cabanele şi alte bunuri imobiliare. de regulă încorporate într-o ţară cu legi care garantează secretul corporativ. închiriate. transformate etc. oferă cu uşurinţă practici ilegale de amalgamare a sumelor de provenienţă licită.. Ca metode de integrare menţionăm: . “Despre spălarea produsului infracţiunilor”-dr. pot fi apoi revândute. convertite în cecuri de călătorie. pentru a le ascunde originea. pierzându-se în acest fel caracterul ilicit al sumelor cu care au fost achiziţionate. casele de pariuri la curse sau pariuri sportive reprezintă un mijloc excelent de reciclare a fondurilor. elicopterele.. altfel spus în furnizarea unei legalităţi aparente bogăţiei acumulate în mod ilegal. bunurile materiale sau imobile cumpărate în numerar. Această stratificare constă în separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor straturi complexe de tranzacţii financiare proiectate pentru a înşela organele de control şi pentru a asigura anonimatul. din desfăşurarea normală a jocurilor de noroc.prin folosirea de companii de faţadă sau companii scoică. . casele de jocuri de noroc.cazinourile. fiind activităţi ce se desfăşoară în numerar. La fel.23 Odată plasate în diferite conturi.

facturile de import-export false .cele trei etape expuse mai sus . respectiv: . puncte dificil de evitat de către cel care spală banii şi.25 Şi totuşi în cadrul procesului de spălare a banilor s-au identificat anumite puncte vulnerabile.se pot constitui în faze separate şi distincte. când în realitate împrumutul a fost garantat cu profiturile ilicite. mai obişnuit. şi simultan sau.această schemă presupune supraevaluarea valorilor declarate în documentele de intrare. . uşor de recunoscut. prin tranzacţii aparent legitime. .6 25 Revista Dreptul.complicitatea băncilor străine . reducându-şi astfel impozitul pe profit. Cei trei paşi de bază . Valerica Dabu şi Sorin Cătinean 14 .pag.intrarea numerarului în sistemul financiar.2002. . în consecinţă. să prezinte dobânda drept cheltuială pentru activitatea economică.prin participarea unor salariaţi bine plasaţi la schemele de împrumuturi fictive. schemele de integrare vor aşeza rezultatele spălării la loc. în economie. se pot suprapune. însă. astfel încât să justifice fondurile ulterior depuse în bancă şi/sau supraevaluarea exporturilor în scopul de a justifica fondurile primite în străinătate. .autoîmprumuta propriile profituri provenite din spălarea banilor. nr.trecerea numerarului peste frontiere. întreprinderea îşi poate plăti singură dobânda la împrumut şi.transferurile în cadrul şi dinspre sistemul financiar 24 Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării banilor– Manual de instruire privind combaterea spălării banilor. reciclatorul de bani poate obţine un împrumut aparent legitim. “Despre spălarea produsului infracţiunilor”-dr. în acelaşi timp. apărând ca fonduri normale şi “curate” de afaceri. în aşa fel încât ele vor intra în sistemul financiar.24 În cazul în care procesul de stratificare are succes. Felul în care sunt folosiţi aceşti paşi de bază depinde de mecanismele de spălare avute la dispoziţie şi de cerinţele organizaţiilor criminale. Pot apărea.12 din 2002.

În afară de relaţiile referitoare la circulaţia monetară şi a operaţiilor financiar-bancare se mai au în vedere şi alte relaţii sociale cum sunt cele referitoare la apărarea altor valori corporale sau necorporale.CAPITOLUL 2 INFRACŢIUNEA DE SPĂLARE A BANILOR 2. revista „Dreptul”. Lacu.11 27 I. CONCEPT PRIMA VARIANTĂ. Este prevăzută în art.12.23 prin care se incriminează spălarea banilor. infracţiunea de spălare a banilor este incriminată în patru variante. op.”27 Consider că această opinie este total eronată deoarece infracţiunea de spălare de bani ca şi infracţiunile de tăinuire şi favorizare sunt infracţiuni distincte de infracţiunile prin care s-a obţinut produsul infracţiunii. etc. contrabanda. mobile sau imobile precum şi la actele juridice sau documentele care apără şi atestă proprietatea acestora. pag. O altă opinie vehiculată în doctrină ar fi aceia că „obiectul juridic al acestor infracţiuni este acela studiat la infracţiunile de corupţie şi deţinere a armelor şi muniţiilor. cit. Lascu „Incriminarea penală a unor fapte de spălare a banilor”.lit.23 al Legii 656/2002. I. cunoscând că acestea provin din săvârşirea unei infracţiuni în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire.1. produs al anumitor infracţiuni. pag. Poiană. substanţe stupefiante. 26 I.a şi constă în „schimbarea sau transferul de bunuri.1. Poiană. Infracţiunea de spălare a banilor incriminată în art. comerţul cu ţesuturi şi organe. judecată sau executarea pedepsei. nr.alin.23. I. obiectul juridic generic al infracţiunii incriminată în această variantă îl reprezintă „relaţiile sociale prin ocrotirea cărora este apărată circulaţia corectă a banilor şi operaţiunilor financiar-bancare.”26 Cu toate acestea există mai multe opinii în doctrină conform cărora definirea astfel a obiectului juridic generic ar fi incompletă. În doctrină au existat unele disensiuni cu privire la definirea obiectului juridic generic al infracţiunii de spălare a banilor.” Obiectul juridic generic al infracţiunii prevăzută în această variantă este comun tuturor celorlalte variante cuprinse în art.5/1999. 23 al legii 656/2002 În art. 15 . Astfel.

prin instituirea unor obligaţii ale anumitor persoane fizice şi juridice de a sesiza operaţiunile cu astfel de bunuri. Nu avem de a face. -condamnarea ulterioară. Condamnarea pentru o faptă ce intră sub incidenţa art. revista „Dreptul”. Valerica Dabu. Bucureşti.În acest sens. pag. adică atât pentru cel puţin una din infracţiunile prin care se realizează sau din care provine produsul infracţiunii. 2000.” Ca urmare constatarea infracţiunilor de spălare a produsului infracţional se poate face numai concomitent sau ulterior constatării infracţiunilor principale al căror produs se spală.29 Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute la art.”28 Putem concluziona că OBIECTUL JURIDIC GENERIC al infracţiunilor prevăzute la art. prevenind şi combătând circuitul ilegal al bunurilor. având numai un raport de conexitate cu infracţiunile din care provin lucrurile tăinuite sau la care au luat parte infractorii favorizaţi. nr.6/2003. adică al acelor infracţiuni grave prin care s-a obţinut „produsul” ce urmează a fi „spălat. „Noua Lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor(Legea 656/2002) şi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate”. economic. V. comercial şi civil). arată că: „Tăinuirea de lucruri şi ajutorarea infractorilor după săvârşirea infracţiunii (favorizarea infractorilor) sunt infracţiuni de sine stătătoare. produs al unor infracţiuni grave prevăzute de lege. „Drept Penal”. Sorin Cătinenu. ci cu un delictum subsequens. deci cu un concurs subsequens.23 din Lega 656/2002 îl constituie relaţiile sociale prin care statul apără circuitul legal(financiar.23.23 din Legea 656/2002 este subsecvent obiectului juridic generic al infracţiunilor principale. bancar.397. Sub acest aspect putem observa că pentru infracţiunea de spălare de bani incriminată în prima variantă. concomitent cu una din modalităţile de „spălare a banilor” din celelalte variante. chiar dacă răspunderea penală pentru infracţiunea respectivă a 28 V Dongoroz. Editura Societăţii Tempus şi Asociaţia Română de Ştiinţe Penale. 29. de a se abţine de la efectuarea unor acte şi fapte juridice legate de produsul infracţiunii sau de a favoriza autorii ori participanţii la infracţiunile principale.36 29 16 .23 este posibilă şi când produsul provine dintr-o infracţiune care intră sub incidenţa acestei legi. condamnarea nu se poate face decât în următoarele situaţii: -condamnarea concomitentă. pag. numai dacă există cel puţin în primă instanţă o condamnare pentru o infracţiune prin care se realizează sau din care provine produsul infracţiunii care s-a „spălat”. pentru infracţiunile reglementate de art. Dongoroz.

Specific infracţiunii de spălare de bani este această activitate de schimbare. un obiect electronic. un teren. Bunuri imobile sunt acelea care au o aşezare fixă şi care deci nu pot fi mutate dintr-un loc în altul.23 îl poate constitui venitul ilicit obţinut din săvârşirea de activităţi ilegale.)32 Cu alte cuvinte obiectul material al infracţiunii reglementată în art. Banii pot fi atât în lei cât şi în valută. schimb valutar.6/2003.23 şi art. revista „Dreptul”. realitate socială şi incriminare”. 17 . Este corporal acel bun care are o existenţă materială vizibilă care poate fi perceput prin simţurile noastre (un tablou. Obiectul juridic special. „Spălarea banilor-actualitate. nu este schimbat caracterul obiectului faptei de produs al unei infracţiuni. 31 Idem şi în cazul prescripţiei. un pod). banii obţinuţi din corupţie sau trafic de droguri.). fapta fiind infracţiune. nr. decesului sau reabilitării. prescripţie31.). Bunurile pot fi corporale sau necorporale. art. Este incorporală valoarea economică care are o existenţă ideală. operaţiunile de credit. Obiectul material este însăşi bunul asupra căruia este îndreptată infracţiunea astfel incriminată(valori. cumpărare ori revindere. etc. etc.24 din Legea 656/2002 este cel care rezidă din titlul legii. vânzare-cumpărare. dreptul de autor etc. când infracţiunea primară. o maşină etc. bunuri. chiar dacă autorului acesteia i s-a înlăturat răspunderea penală ca urmare a amnistierii. Spre exemplu. nemaiexistând atunci nici fapta de spălare a produsului acestora nu mai poate constitui infracţiunea prevăzută la art. cât şi din reglementările pe care le cuprinde şi constă în relaţii sociale prin ocrotirea cărora se apără provenienţa licită a banilor şi circulaţia corectă a acestora în operaţiunile financiar-bancare. Dar aceşti bani pot constitui ulterior şi obiectul material al infracţiunii de spălare de bani. fără a-şi pierde valoarea economică (o casă. Se poate observa că obiectul juridic special este unul complex cuprinzând pe lângă relaţiile referitoare la circulaţia monetară şi operaţiunile financiar-bancare şi relaţii privind operaţiunile şi transferurile de valori. bani. 44-51 din Codul penal.23. Situaţia este diferită în cazul înlăturării caracterului penal al faptei 32 Ioan Lascu. de asemenea comun la infracţiunile incriminate în art. Condamnarea poate surveni şi atunci când autorul infracţiunii din care provine produsul infracţiunii este necunoscut dar autorul infracţiunii de „spălare” a ştiut că banii provin dintr-o infracţiune. făcută cu ştiinţă şi în mod repetat pentru a ascunde originea reală a banilor sau bunurilor. abstractă şi care poate forma obiectul unui raport juridic (operă literară. pag13. mobile sau imobile.fost înlăturată prin amnistie30. în cazul decesului sau reabilitării autorului. Bunurile mobile sunt toate celelalte lucruri care pot fi mutate sau 30 Amnistia nu înlătură caracterul penal al faptei. când aceştia se reinvestesc într-o afacere aparent legală.

transportate din loc în loc fără a pierde valoarea economică (o carte, o
maşină, o statuie).
În legătură cu banii sau valorile - ca obiect material al acestor
infracţiuni - putem spune că nu orice ban sau valoare reprezintă obiectul
infracţiunii de spălare de bani, ci numai acele valori sau bani care provin
din săvârşirea unei alte infracţiuni.
Astfel, atunci când cu bună ştiinţă se schimbă, se transferă, se
cumpără sau se revinde obiectul „concret” al infracţiunii principale, în mod
repetat, pentru a-i ascunde originea, infracţiunea de spălare de bani
subzistă, iar bunurile vor avea acelaşi regim juridic penal.
Putem concluziona, că nu constituie produs al infracţiunii principale
şi ca urmare nici al infracţiunilor prevăzute de art.23, următoarele categorii:
-bunurile care au servit la săvârşirea infracţiunii, deoarece nu sunt
produs al infracţiunii, în această categorie fiind: instrumentele spargerii,
autovehiculul sau calculatorul proprietate personală folosit la săvârşirea
infracţiunii principale etc;
-bunurile care sunt produs al altor infracţiuni decât cele considerate
infracţiuni principale, cum ar fi al infracţiunilor pentru care pedeapsa
maximă nu depăşeşte 4 ani(de pildă infracţiunea prevăzută la art.213,
art.246, art.281 din Codul penal).33
-bunurile produs al unei infracţiuni principale, săvârşită în altă ţară
unde fapta respectivă nu este incriminată ca infracţiune.
Subiectul, de regulă subiectul activ nemijlocit(autor) al infracţiunii
de spălare de bani reglementată de art.23, atât în prima variantă cât şi în
celelalte variante este necircumstanţiat, adică poate fi orice persoană fizică
responsabilă penal, legiuitorul nu cere ca subiectul activ să aibă o calitate
specială.
Doctrina şi practica judiciară, în special doctrina criminologică,
recunosc o anumită „calificare” necesară a subiectului activ al infracţiunii
de spălare a banilor, derivată din caracteristica acestei infracţiuni de a fi
circumscrisă fenomenului de „criminalitate a gulerelor albe”. Cei care
comit astfel de fapte sunt acei infractori „rafinaţi”, care ocupă funcţii
importante atât în poziţiile de conducere la nivel central în cadrul unor
societăţi strategice, cât şi în aparatul legislativ sau executiv al ţării
respective.34
Subiectul pasiv al infracţiunii reglementate de art.23 în prima
variantă cât şi în celelalte, poate fi statul, în întregul său, ale cărui interese
sunt puse în pericol prin faptele incriminate, precum şi anumite persoane
fizice, organele de stat, instituţii bancare sau alte persoane juridice, care
33 Art.213-abuzul de încredere; art.246-abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor; art.281-exercitarea fără drept a unei
profesii;
34 Gheorghe Nistoreanu, Costică Păun, „Criminologie”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000

18

suferă sau pot suferi de pe urma săvârşirii infracţiunii.
Conţinutul constitutiv.
Latura obiectivă, trebuie menţionat de la început că a suferit modificări
faţă de reglementarea din Legea21/1999. S-a renunţat a cuprinde în
conţinutul infracţiunii de spălare de bani, infracţiunea mijloc, adică
infracţiunea primară care se săvârşeşte pentru realizarea infracţiunii scop,
spălarea de bani.
Deci infracţiunile săvârşite în variate domenii au fost scoase din
conţinutul laturii obiective, rămânând incriminate doar infracţiunile
specifice de spălare de bani. Infracţiunile mijloc (falsuri, contrabandă,
nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, traficul de stupefiante etc.)
au rămas reglementate prin Codul penal şi Legi speciale.
Elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute de
art.23, în prima variantă îl constituie schimbarea sau transferul de bunuri,
separat sau împreună, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite
al acesteia.
Elementul material al laturii obiective se realizează prin acţiuni sau
inacţiuni cum ar fi: schimbarea, transferul, ascunderea sau disimularea.
Infracţiunea fiind cu un conţinut alternativ se poate realiza când s-a
comis oricare dintre acţiunile incriminate. Nu este necesar realizarea
cumulativă a tuturor acestor acţiuni fiind suficient săvârşirea doar a uneia
din ele. Cerinţa esenţială a legii fiind ca aceste acţiuni să se facă în scopul
şi cu ştiinţa că provin din săvârşirea unei infracţiuni.
De asemeni trebuie menţionat faptul, că faţă de reglementarea iniţială
din Legea 21/1999, legiuitorul a venit cu o completare incriminând fapta de
schimbare de bunuri atunci când se face în scopul ajutării persoanei în
cauză de a se sustrage de la urmărirea, judecată sau executarea pedepsei.
În spiritul acestei Legi 656/2002 a infracţiunii incriminată în prima
variantă art.23, distingem:
-un prim sens al „schimbării bunului” ar fi acela de transformare
fizică adică de a schimba prima înfăţişare, păstrând de regulă valoarea
intrinsecă a obiectului; adică înlăturarea acelor trăsături reale ale obiectului
care ţin de modul ilegal de obţinere a acestuia şi înlocuirea cu alte trăsături
care să creeze aparenţa de origine şi/sau dobândire licită. De pildă
schimbarea culorii, seriei şi numărului de înmatriculare al autoturismelor
noi furate cu seriile, culorile şi numerele de înmatriculare ale unor
autoturisme accidentate sau uzate cumpărate legal.35
- un alt sens al „schimbării bunului” ar fi acela de a înlocui lucrul
produs al infracţiunii cu un lucru deţinut legal de o altă persoană. Schimbul
bunului poate fi la valoare echivalentă sau la valori diferite după cum
infractorul are interesul să justifice sau să ascundă. De pildă, schimbarea
35 V. Dabu, S. Cătineanu, op. cit, pag.37.

19

acţiunilor anonime, a obligaţiilor, a titlurilor de plată, a certificatelor la
purtător, furate, care pot fi urmărite după serie, număr cu altele
asemănătoare în circuitul legal.
„Schimbarea bunului” poate să îmbrace şi forma unor acte juridice
sub semnătură privată sau chiar autentificată fără a se înlătura caracterul
ilegal al operaţiunii.
De pildă, o persoană are un miliard de lei produs prin infracţiunea
principală şi procedează la spălarea acestuia prin schimbare , efectuând
două operaţii de speculă imobiliară astfel: cumpără o proprietate având
valoarea reală de 2 miliarde de lei, cu preţul de un miliard consemnat în
contractul de vânzare-cumpărare autentificat; infractorul plăteşte
vânzătorului pe lângă miliardul consemnat în actul de vânzare-cumpărare şi
miliardul pe care vrea să-l spele, astfel că vânzătorul îşi primeşte preţul real
de 2 miliarde pe imobilul în cauză; infractorul păstrează bunul o perioadă
de timp necesară efectuării unor amenajări şi îmbunătăţiri investind un
miliard de lei; după aceasta infractorul revinde imobilul la un cumpărător
de bună credinţă cu suma de 3 miliarde de lei. Prin această operaţiune
infractorul justifică legal provenienţa cu ultimul act de vânzare-cumpărare
autentic suma de 3 miliarde de lei în care este inclus şi miliardul „spălat”.36
„Transferul” de bunuri în scopul ascunderii al disimulării originii
ilicite a acestora este o altă modalitate a elementului material al laturii
obiective a infracţiunii prevăzute de art.23, pct.1, lit.a din Legea 656/2002.
Cea mai simplă formă a transferului de bunuri este cea de mutare a
bunului dintr-un loc unde s-ar deduce uşor provenienţa ilicită, într-un loc
unde bunul ar avea o aparenţă de provenienţă legală, urmărindu-se aceasta.
De asemenea transferul de bunuri mai poate semnifica:

operaţiunea de „deplasare a capitalului” sub diferite forme de
la o ţară la alta sau de la un agent economic la altul, cu sau fără aparenţă
legală(deplasare efectivă sau scriptică ori electronică). Astfel, pentru
scoaterea din ţară a unor sume obţinute prin înşelăciune în sistemul bancar
se efectuează o plată în avans de marfă sau o plată pentru o marfă
supraevaluată vândută de un agent economic aflat sub controlul celui care
transferă(agent care ulterior intră în „faliment” şi nu mai expediază marfa).
O astfel de deplasare de capital se mai poate face prin asociere, fuziune cu
o firmă falimentată intenţionat, aflată tot sub controlul celui care transferă;
plăţi pentru „consultanţă”, „asistenţă de specialitate”, etc, constituirea de
depozite în ţară din sume mai mici de 10.000 euro şi apoi plata unor cecuri
în străinătate, pentru care nu mai există obligaţia formală a raportării
transferului respectiv;

deplasări de valută prin cumpărarea de obligaţii, titluri de
credit, cesiune de creanţă cu preţ subevaluat;
36 V. Dabu, S. Cătineanu, op. cit, pag.38.

20

23 în prima variantă. dispoziţii de plată. deplasări de valută prin cumpărări şi revânzări speculative de acţiuni la bursă. acreditive. fiind suficientă crearea unei stări aparente credibile de origine licită a bunului care în realitate este 37 Transferul de fonduri interbancare este iniţiat de o bancă şi se încheie prin decontarea finală a sumei. Deci. Observăm că legea nu pretinde ca prin aceste operaţii să fie necesară obţinerea unui profit pentru sine sau pentru altul. adică fapta să fie comisă în scopul de a ajuta pe cel care a comis infracţiunea să se sustragă de la urmărire. Scopul schimbării sau transferului de bunuri.  Scop alternativ. atât ale producerii bunului cât şi ale schimbării sau transferului efectiv al acestuia. judecată sau executare. Urmarea socialmente periculoasă o constituie rezultatul schimbării sau transferului de bunuri.  deplasări de valută prin creditare. condiţiile esenţiale. instrumente care nu au la bază raporturi juridice fundamentale. împrumut fără garanţii şi care evident nu se mai restituie agentului care este tot sub controlului celui care transferă. ale elementului material al acestei variante. dispoziţii de încasare.  unele transferuri de fonduri interbancare37 prin sistemul Western-Union.  transfer cu plăţi fictive făcut prin carduri. 21 . în momentul şi în forma hotărâte în cadrul unui sistem interbancar de transfer de fonduri pentru înregistrarea în conturile agentului de decontare.  transferabilitatea creditului documentar (transferabil) concretizată în dreptul beneficiarului de a cere ca acesta să fie deschis la o altă bancă decât cea stabilită de părţi. respectiv o aparenţă de origine licită a bunului care în realitate este produsul infracţiunii principale.  Bunurile să provină din comiterea unei infracţiuni şi nu a unei contravenţii sau orice alt act ilicit.  folosirea ilegală a diferitelor forme de decontări interne sau internaţionale inclusiv de societăţi fantomă prin: cecuri. sunt:  Să fie comisă în scopul ascunderii sau disimulării provenienţei ilicite a bunurilor. produs al infracţiunii principale trebuie să fie ascunderea sau disimularea origini ilicite.  transfer de fonduri prin intermediul biletului de ordin sau cambiei. Acest scop trebuie să poată fi dedus din circumstanţele de fapt obiective. Ceea ce înseamnă că doar acele operaţii de schimb sau transfer care conţin elemente de fapt obiective din care rezultă scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute la art.

produsul infracţiunii. Voicu. 22 . pag. Sancţiuni-infracţiunea de spălare de bani incriminată în art. fără riscul de a fi descoperit. Tentativa este posibilă atât în cadrul acestei variante.a din Legea 656/2002. judecat sau executarea pedepsei. deşi posibile sunt lăsate în afara incriminării de către legiuitor. op. Sancţiuni. cât şi în cadrul celorlalte variante şi se pedepseşte. cit.1.118 Cod penal privind confiscarea bunurilor care fac obiectul 38 V. precum şi de a ajuta persoana acre a săvârşit infracţiunea principală să se sustragă de la urmărirea penală. Forme. alin. deoarece el încalcă o obligaţie prevăzută de legiuitor pentru prevenirea şi combaterea a unor asemenea fapte. în cazul săvârşirii acestei infracţiuni se va dispune conform art. G. Camelia Voicu.221 şi art. -motivul. Modalităţi. este complice. op. să fie ascunderea sau disimularea originii ilicite a produsului infracţiunii principale. De asemenea. direct sau indirect. imboldul rezultat din dorinţa de a folosi bunul produs al infracţiunii. persoana care cu intenţie directă ajută în orice mod la săvârşirea infracţiunii de spălare a produsului infracţiunii. Cătineanu. cit. prevăzute în art.39. ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a acestor bunuri. Modalităţi-infracţiunea prevăzută la art.38 Raportul de cauzalitate se poate defini astfel. încălcare care presupune că complicele a urmărit împreună cu autorul. Forme-actele pregătitoare. S. indiferent dacă este interesat sau dezinteresat. pag. Ştefania. lit. 213. respectiv schimbarea sau transferul de bunuri.264 Cod penal.23 în această primă variantă se poate săvârşi prin următoarele modalităţi. latura subiectivă a infracţiunii de spălare de bani o deosebeşte de infracţiunea de „tăinuire” şi „favorizarea infractorului”. se pedepseşte cu închisoare de la 3-12ani. infracţiunea de spălare a banilor subzistă atunci când există legătura de cauzalitate între acţiunea de schimbare sau transfer de bunuri rezultate din infracţiuni şi urmarea imediată despre care am vorbit mai sus. A.39 Latura subiectivă a acestei infracţiuni o constituie intenţia directă calificată prin scop care presupune întrunirea următoarelor elemente cumulative: -cunoaşterea că obiectul „spălării” corporal sau necorporal este produs al infracţiunii principale. scopul ilegal.23. Dabu. 39 C. Astfel definită. -scopul. În consecinţă.

41 V. certificatelor la purtător furate şi înlocuite cu altele asemănătoare şi aflate în circuitul legal.41 Sintagma „proprietăţii bunurilor” folosită de legiuitor în acest aliniat de către legiuitor face referire la dreptul de proprietate 42 asupra bunului şi nu la bun ca obiect al proprietăţii. se va confisca echivalentul lor în bani sau bunurile dobândite în locul acestora. Obiectul material Pe lângă discuţiile purtate anterior pentru obiectul material din prima variantă. dreptul de uzufruct. dreptul de superficie. dreptul de folosinţă. Subiectul. Cătineanu. dreptul de creanţă. cit.1. S. 42 A se vedea C.40 A DOUA VARIANTĂ. etc. a situării. dacă în cadrul primei variante se vizau doar obiectele materiale în cadrul acestei variante se vizează şi bunurile imateriale care pot fi dreptul de proprietate sau orice alte drepturi produs al infracţiunii. pag.40. Schimbarea unei valori se poate face şi prin intermediul unor acte juridice în cazul unor operaţiuni aparent legale şi care sunt menite a ascunde sau disimula operaţiunile ilicite.infracţiunii. alin. Consider că mai pot constitui obiect material al acestei infracţiuni şi schimbarea acţiunilor. iar dacă bunurile care fac obiectul infracţiunii prevăzute la art. 23 .25 din Legea 656/2002.I ” în care se prevede că „Sunt corporale. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a dreptului asupra acestora. După cum am mai precizat subiect activ al infracţiunii poate fi orice 40 Art. În consecinţă obiectul specific al acestei variante îl poate constitui: dreptul de proprietate. op. obligaţiilor. dreptul de autor. adică drepturile”. Dabu. bunurile constituite din elemente abstracte. putem spune că obiectul material al infracţiunii de spălare a banilor incriminată în această variantă îl pot constitui şi actele juridice sau documentele care atestă un titlu ori un drept cu privire la acesta. lit.23 nu se găsesc. Obiectul juridic specific Există anumite deosebiri faţă de prima variantă.” Cu privire la obiectul juridic generic putem spune că nu sunt deosebiri faţă de obiectul juridic generic al primei variante. titlurilor de valoare sau de plată. Astfel. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. bunurile care au o existenţă materială.23. Hamangiu „Tratat de drept civil-vol. Este incriminată în art.b şi constă în: "ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei. Pentru a se asigura aducerea la îndeplinire a confiscării bunurilor se pot lua măsurile asigurătorii prevăzute de Codul de procedură penală. Sunt incorporale.

ci la: -drepturile asupra bunului material produs al infracţiunii principale. camuflare. alin. -disimularea adevăratei naturi a provenienţei.1.b nu se referă(după cum am mai precizat) la bunul corporal. a situării. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. 1996. Astfel ascunderea sau disimularea în accepţiunea dată de art. 24 . op.acţiunea de a disimula şi rezultatul ei. neperceptibilă în mod obişnuit originea ilicită a dreptului prin crearea unei situaţii. veridică. Activitatea de ascundere. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora. -alte drepturi(bunuri incorporale) produs nemijlocit al infracţiunii principale.23.persoană fizică responsabilă penal care. pag. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora. instituţiile bancare. orice persoană fizică sau juridică care poate fi prejudiciată prin săvârşirea infracţiunii. Cătineanu. alin. -al doilea sens ar fi modul de dobândire prin infracţiunea principală a dreptului respectiv. S. organele statului. „probate” de apartenenţa „legală”. a dispoziţiei. Elementul material constituie activitatea de ascundere sau disimulare a adevăratei naturi a bunurilor incorporale. a dispoziţiei.b are două forme: -ascunderea adevăratei naturi a provenienţei. a dispoziţiei. a situării.308. disimulare să fie de natură a face nesesizabilă. Conţinutul constitutiv. a situării. mascare.43 Prin disimulare44 trebuie să înţelegem că activitatea de „spălare” a „dreptului” în cauză s-a făcut prin ascunderea caracterului ilicit al producerii prin infracţiune şi înlocuirea trăsăturilor ilegale cu „trăsături false” sau adevărate care dau aparenţă de o nouă natură(origine) legală. adică o -ascundere sau disimulare a titlului părţii vătămate. bun cu existenţă materială. Latura obiectivă a modalităţii prevăzute la art.23. Ascunderea dreptului presupune introducerea ilegală a dreptului 43 V. Bucureşti.1. lit. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora. Sintagma „adevăratei naturi” poate avea două sensuri: -un prim sens ar fi acela de apartenenţă legală a dreptului în cauză la subiectul care a fost deposedat prin infracţiunea primară. Subiectul pasiv (a se vedea discuţia purtată la prima variantă) poate fi statul. 44 Conform DEX. fie a participat la săvârşirea infracţiunii. cit. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. pag41. stări. Ascunderea şi disimularea vizează natura juridică a provenienţei. Dabu. fie a săvârşit. lit. Editura Univers Enciclopedic. disimulare.

sub formă juridică a dreptului în cauză de la o persoană la alta. op. Trecerile se fac. Raportul de cauzalitate. împrumut cu garanţie în condiţiile nerestituirii şi valorificării garanţiei) se înlătură acele trăsături ale „dreptului în cauză”(apartenenţă. bingo de către făptuitor pentru a justifica banii produs al infracţiunii cu „suma câştigată” ca urmare a predării în numele său a biletului. adevărată a provenienţei bunului în cauză. Potrivit DEX prin cuvântul „situa” se înţelege a ocupa un anumit loc într-o anumită ordine. evident fictivă. cesionări. a indica. desemna locul cuiva. pag42. Cătineanu. Se ştie că potrivit art. ducând la o ascundere sau disimulare juridică prin care se schimbă natura juridică reală. Dabu. modalitate de obţinere) care ţin de modul ilegal de dobândire a acestuia şi înlocuirea cu alte „trăsături” care să creeze aparenţa de origine sau dobândire legală. a aşeza într-un anumit loc. Prin aceste treceri succesive care pot fi acte juridice încheiate sub formă autentică sau acte sub semnătură privată(cumpărări-vânzări. S. două treceri(vânzări-cumpărări) reale până la făptuitor. fie cu folosirea unor persoane cu identităţi false ca mai apoi să fie una. titluri negociabile la purtător. pag41.1909 Cod civil. Prin provenienţă a dreptului în cauză se înţelege locul ca sistem de relaţii şi raporturi juridice din care vine sau provine acesta. De pildă. S. 46 V. Dabu. cecuri la purtător. De pildă. fie prin unul sau mai mulţi intermediari ai acestuia. 25 . drepturile de creanţă „incorporate” în acţiuni la purtător. „spălânduse” astfel primul drept de caracterul său ilicit. Drept urmare.46 Urmarea imediată. cit. cumpărarea biletelor câştigătoare la loto. Astfel. Subzistă în legătura ce există între acţiunea de ascundere sau 45 V.produs al infracţiunii principale într-un alt drept cu aspect legal. cit. Cătineanu.45 Cu privire la „circulaţia” bunurilor incorporale trebuie să înţelegem trecerea scriptică. Ascunderea sau disimularea să aibă în vedere nu bunul în materialitatea sa. a produs dobândă. ierarhie. potrivit legii ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a situării bunului incorporal constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii sub această formă. Iar prin situare se înţelege acţiunea de a situa şi rezultatul ei. preţ neplătit. unei sume obţinute prin şantaj i se dă aspectul restituirii unei sume împrumutate care pe o perioadă mare. op. lucrurile mişcătoare se prescriu prin faptul posesiunii lor fără să fie trebuinţă de vreo curgere de timp. ci dreptul asupra acestora. li se poate schimba adevărata situare-posesie ca implicită asupra proprietăţii. etc.

47Totuşi o calificare indirectă se „desprinde” din faptul folosirii bunurilor.c. deţinând sau folosind bunul de la făptuitorul infracţiunii principale sau un intermediar. Obiectul material îl reprezintă însuşi bunurile se dobândesc.disimulare şi „schimbarea” aparenţelor de origine şi/sau dobândire a bunului. cunoscând că acestea provin din săvârşirea unor infracţiuni. lit. Discuţiile cu privire la Obiectul juridic generic şi specific sunt similare cu cele purtate la primele două variante. după cum am mai precizat anterior. Tentativa este posibilă şi la această variantă.25 din aceiaşi lege. Infracţiunea astfel incriminată în această variantă se pedepseşte cu închisoare de la 3-12ani cu aplicarea corelativă a dispoziţiilor cuprinse în art. Conţinutul constitutiv.23. ştiind că bunul 47 A se vedea şi discuţiile anterioare privitoare la subiectul activ şi subiectul pasiv. lit. dobândind. Subiectul . Modalităţi. deţin sau se folosesc cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni. constă în „dobândirea. 26 . alin. Latura subiectivă. cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni". A TREIA VARIANTĂ Este prevăzută în art. Această calificare indirectă este aceea de posesor de rea credinţă. Subiectul activ poate fi orice persoană ce are capacitate de răspundere penală. Infracţiunea prevăzută în art. aceasta este: intenţie directă calificată prin scop. Forme.23. Forme.1. Sancţiuni.1. Consumarea infracţiunii survine în momentul efectuării acţiunilor incriminate în text. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurile ori a drepturilor asupra acestora. Referitor la forma vinovăţiei cu care se săvârşeşte infracţiunea de spălare a banilor. alin. a dispoziţiei. Modalităţi.b se poate săvârşi prin ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei. ea fiind dealtfel şi pedepsită. Elementul material vizează faptele săvârşite de cel care participă la spălarea produsului infracţiunii. Sancţiuni. a situării. deţinerea sau folosirea de bunuri. Latura obiectivă.

publicată în M. a unei astfel de asocieri.2 constând în "asocierea sau iniţierea unei asocieri. temporar sau continuu. alin. tentativa este posibilă şi se pedepseşte.25. -sintagma ”săvârşirea unei infracţiuni” face referire doar la infracţiunea principală prin care s-a obţinut sau se obţine ilicit. La fel ca şi la celelalte variante. dacă persoana în cauză cunoaşte că acel bun provine din săvârşirea unei infracţiuni. contribuind astfel la spălarea produsului infracţiunii. -deţinerea sau folosirea desemnează fapta unei persoane de a se bucura de un.dobândit provine din infracţiunea principală. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea unei infracţiuni.23. produsul ce va face ulterior obiectul spălării. Consider neviabilă această problemă deoarece textul de lege precizează clar „cunoscând că acestea provin din săvârşirea unei infracţiuni”. constă în vinovăţie sub forma intenţiei directe. Latura subiectivă a infracţiunii incriminate în cea de a treia variantă. sub orice formă."48 48 Textul de incriminare a fost abrogat expres prin art. lit. aderarea ori sprijinirea. Modalităţile de săvârşire a infracţiunii prevăzute la art. 27 . 34 din Legea nr. de a-l întrebuinţa şi de a-l exploata pe o perioadă determinată sau nedeterminată. Era incriminată în art. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate. Forme.23. În doctrina juridică a fost ridicată problema conform căreia ar fi posibilă la ceastă variantă si intenţia indirectă.1. Modalităţi. Forme. Sancţiuni. nr. deţinere sau folosire a unui bun. alin. deoarece subiectul activ înfăptuieşte acţiunile concrete de dobândire. A PATRA VARIANTĂ. Sancţiuni. ştiind că bunul dobândit provine din infracţiunea principală.c constau în dobândirea. Of. deţinerea sau folosirea bunului de la făptuitorul infracţiunii principale sau chiar intermediar. Se impun a fi făcute însă anumite precizări: -acţiunea de dobândire desemnează fapta unei persoane de a deţine cu orice titlu un bun din categoria celor precizate de Legea 656/2002(numai acele bunuri prin care se contribuie la spălarea produsului infracţiunii) cunoscând că acestea provin din săvârşirea unei infracţiuni. de a-l folosi. 50/2003. Şi pentru această variantă pedeapsa este închisoare de la 3-12 ani cu aplicarea corelativă a dispoziţiilor art. în scopul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor. adică folosirea acestor bunuri fără a avea ca scop spălarea de bani.

Infracţiunea prevăzută la art. precum şi cele pe care oficiul le transmite organelor abilitate să efectueze investigaţii şi cercetări în cazurile respective. Subiectul activ al acestei infracţiuni este un subiect calificat. 24 din legea 656/2002 CONCEPT PRIMA VARIANTĂ Infracţiunea prevăzută la art. împrejurări.1) Această obligaţie se menţine şi după încetarea funcţiei. Ştefania. O precizare se impune a fi făcută cu referire la coautoratul acestei infracţiuni.1 şi 3. A. Camelia Voicu. forma participaţiei poate fi instigarea sau complicitatea. transmite informaţiile primite în realizarea atribuţiilor în cadrul Oficiului.2. aspecte. atât în timpul activităţii cât şi după încetarea acesteia(alin. la date. coautorul trebuie să aibă calitatea de „personal al oficiului”.24. rapoartele. pe o durată de 5 ani.49 Obiectul material al acestei infracţiuni îi constituie informaţiile pe care personalul oficiului le-a primit în timpul activităţii. pentru a se realiza coautoratul. alin. 8 a informaţiilor primite. Voicu. indiferent de funcţia pe care o ocupă în structura organizatorică şi funcţională a oficiului. stări de fapt şi situaţii constatate şi care sunt cuprinse (materializate) în documentele.2. pag. prevăzute la art.18. Astfel.216 28 . Dacă coautorul nu are calitatea de nu are calitatea necesară nu mai putem vorbi de coautorat. Subiectul. adică: -de a nu transmite informaţiile primite în timpul activităţii decât în condiţiile legii(alin. el trebuind să aibă calitatea de angajat al oficiului. G. Obiectul juridic special îl constituie relaţiile sociale care asigură protecţia informaţiilor primite de către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. 8 din lege. intervine răspunderea penală. ori în termen de până la 5 ani după încetarea activităţii. op.3) Aşadar nerespectarea de către personalul Oficiului a obligaţiilor prevăzute la alin. în concret.1 şi 3 constituie de sine stătătoare. . Dacă în timpul exercitării funcţiei. Subiectul pasiv al infracţiunii reglementată în această variantă este 49 C. comunicările ori sesizările pe care oficiul le primeşte de la persoanele juridice şi fizice. incriminează fapta de nerespectare a obligaţiilor prevăzute în art.se incriminează şi fapta de a folosi în scop personal de către salariaţii Oficiului şi a persoanelor indicate în mod expres în art. Informaţiile se referă. cit.

Legătura de cauzalitate se realizează ori de câte ori demersurile Oficiului de identificare a cazurilor de spălare de bani şi sesizarea organelor abilitate de lege să investigheze aceste cazuri sunt îngreunate sau nu se realizează ca urmare a transmiterii informaţiilor către persoane neautorizate sau când folosirea în scop personal nu face altceva decât să ducă la imposibilitatea fructificării informaţiilor respective. cât şi anumite persoane fizice sau juridice care suferă sau pot „suferi” prin săvârşirea infracţiunii. care nu sunt îndreptăţite să le cunoască. de către angajaţii Oficiului. cât şi după încetarea acesteia. ale cărui interese sunt puse în pericol prin faptele incriminate. Forme. în întregul său. Conţinutul constitutiv.folosirea în scop personal. şi anume statul. a informaţiilor pe care angajaţii oficiului le-au primit în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Acţiunea de transmitere înseamnă comunicare. situaţie care are drept efect imediat imposibilitatea exploatării oficiale a informaţiilor respective şi sesizării Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie abilitat să hotărască asupra măsurilor de investigare şi cercetare specifice. Transmiterea se poate realiza prin diverse mijloace: telefonic. Modalităţi. Sancţiuni. Latura subiectivă constă în vinovăţie sub forma intenţiei directe sau indirecte. informarea verbală a unor persoane etc. Forme –forma culpei nu este cunoscută la această variantă a infracţiunii. . situaţii care sunt de natură a compromite demersurile Oficiului de identificare a cazurilor de spălare a banilor şi de sesizare a organelor abilitate de lege să investigheze şi să cerceteze aceste cazuri. şantajarea unei persoane etc. predarea fizică a unor acte originale sau copii ale acestora. Urmarea imediată constă în faptul că informaţiile primite în cadrul Oficiului au fost transmise ilegal unor categorii de persoane care nu erau îndreptăţite să le cunoască. a informaţiilor primite în timpul activităţii. Tot o urmare imediată o constituie şi folosirea în scop personal a informaţiilor. răzbunarea faţă de o persoană. Termenul de "scop personal" înseamnă interese materiale şi financiare personale. de a exploata aceste informaţii în interesul personal al angajatului Oficiului. desemnează fapta de a utiliza.similar cu cel corespunzător art. prin orice mijloace. precum şi în următorii cinci ani după încetarea calităţii de angajat. Latura obiectivă. către persoane fizice şi juridice.transmiterea de către personalul oficiului a informaţiilor primite în cadrul activităţilor curente pe care le desfăşoară ca angajat. Elementul material al infracţiunii constă în: .23. 29 .

în afara condiţiilor prevăzute de legi. Modalitatea principală prin care se săvârşeşte această faptă este o acţiune materială -transmiterea.217. Sancţiuni. 8 din lege adică: personalul băncilor. informaţiile deţinute în legătură cu spălarea banilor şi de a nu avertiza clienţii cu privire la sesizarea Oficiului. incriminează nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. în caz contrar el dobândind calitatea de complice sau instigator. persoane fizice şi juridice care acordă asistenţă juridică. 50 C. 30 . instituţiilor financiare si de credit. agenţi imobiliari. coautorul trebuie să aibă aceiaşi calitate ca şi autorul. Obiectul material îl constituie informaţiile privitoare la spălarea banilor.24 în prima variantă se pedepseşte cu închisoare de la 2-7 ani. indiferent de funcţia pe care o îndeplineşte. mai ales când informaţiile sunt folosite în scop personal-tăinuire sau ascundere a informaţiilor care vor servi scopului personal. pag. precum şi de protecţie a sesizărilor transmise oficiului. A.2. Voicu. op. Obiectul juridic special al acestei infracţiuni îl constituie relaţiile sociale care asigură protecţia informaţiilor deţinute de către persoanele prevăzute la art.Modalităţi Putem spune că infracţiunea incriminată de art. A DOUA VARIANTĂ a infracţiunii prevăzută la art. persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare etc. Ştefania.de a nu transmite.8 sau dintre salariaţii acestora. Este vorba de persoanele prevăzute în art. precum şi sesizările transmise oficiului. contabilă. G. Discuţia privitoare la coautorat este similară cu cea purtată anterior.50 Subiectul. Conţinutul constitutiv. alin. ele trebuind să facă parte din persoanele prevăzute la art. notarială. 8 şi de salariaţii acestora în legătură cu spălarea banilor. Subiectul activ este un subiect calificat.24 prima variantă se realizează prin mai multe modalităţi. Subiectul pasiv este similar cu subiectul pasiv al celorlalte variante ale infracţiunii. Pe lângă acestea cred că mai sunt şi alte modalităţi prin care se poate realiza această infracţiune.2 . Infracţiunea prevăzută la art.24.18. alin. Dacă una dintre persoanele delimitate expres de lege transmit informaţii altor persoane fizice sau juridice decât celor abilitate de lege sau avertizează clienţii cu privire la spălarea de bani atunci sunt realizate elementele infracţiunii de mai sus. Camelia Voicu. cit.

Elementul material al laturii obiective constă în:  transmiterea de informaţii în legătură cu spălarea banilor. acţiunile Oficiului sunt îngreunate sau chiar dejucate. se realizează atunci când prin transmiterea informaţiilor sau avertizarea clienţilor. Modalităţi. Forme.  avertizarea clienţilor cu privire la sesizarea oficiului. Forme. Subiectul activ are reprezentarea că transmite sau foloseşte în interes personal informaţii primite în cadrul activităţii sale profesionale şi că aceste fapte sunt de natură să creeze un pericol pentru buna funcţionare a Oficiului. Tentativa nu se pedepseşte Modalităţi. cât şi după încetarea acesteia. CAPITOLUL 3. MODUS OPERANDI 31 . Sancţiuni.  folosirea în scop personal a informaţiilor primite în timpul activităţii. Această variantă a infracţiunii prevăzută la art.Latura obiectivă.24 se pedepseşte cu închisoare de la 2-7 ani. Urmarea imediată. în afara condiţiilor prevăzute de lege. Legătura de cauzalitate. Sancţiuni. Latura subiectivă a infracţiunii constă în vinovăţie sub forma intenţiei directe sau indirecte. Pentru existenta infracţiunii în ipoteza transmiterii informaţiilor nu prezintă relevanţă mobilul sau scopul urmărit de infractor. Informaţiile primite sau la care au acces cu ocazia desfăşurării profesiei sunt transmise unor persoane neautorizate. O altă modalitate se realizează prin avertizarea clienţilor cu care lucrează că sunt „sub lupa” Oficiului. astfel că informaţii importante sau vitale ajung la destinatari neautorizaţi.24 în a doua variantă se poate săvârşii de asemenea prin mai multe modalităţi. abilitat să prevină şi să combată fenomenul de spălare a banilor. Infracţiunea prevăzută la art. O primă modalitate constă într-un act material de transmitere a informaţiilor cu care aceste persoane intră în contact în cadru exercitării funcţiilor pe care le deţin.

1.C.P. de control vamal sau din alte instituţii dintre cele menţionate de art. pag. implicând numeroase instituţii din diferite ţări. Este deci un ciclu care începe cu o infracţiune şi se finalizează cu o infracţiune. metode şi tehnici dintre cele mai rafinate. şi cu precădere instituţii bancare. care demonstrează că aceştia sunt buni cunoscători ai sistemului financiar-bancar sub aspectul organizării şi funcţionabilităţii. „Spălarea banilor-actualitate. prin Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. realitate socială şi incriminare”. din analiza şi documentarea informărilor primite de la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor prin Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.3. de regulă „fantomă” 1). metode şi mecanisme de spălare a banilor ingenios concepute de adevăraţi specialişti şi nu în ultimul rând coruperea. cu ajutorul societăţilor comerciale.8 al Legii 656/2002.1. continuă cu deţinerea produsului financiar şi se finalizează cu spălarea acestuia. procedee. de către organele de poliţie.S. de organele de cercetare ale Poliţiei s-au desprins mai multe metode şi mijloace folosite de infractori în diferite scheme de spălare a banilor. revista „Dreptul”.N.6/2003. Fără îndoială. Totodată. nr.1. spălarea banilor reprezintă un complex de activităţi. dintre care amintim: 3.P. Modalităţi de spălare a banilor Acestea au fost desprinse din analiza şi documentarea informărilor primite de O. Putem afirma că spălarea banilor închide practic cercul infracţional care începe cu săvârşirea unei fapte incriminate de legea penală. Activitatea de spălare a banilor murdari este deosebit de complexă. Spălarea banilor prin intermediul băncilor. Distincţia între natura procesului de spălare a banilor şi natura unora din elementele sale constitutive constă în punerea accentului pe diferenţa dintre ascunderea existenţei banilor murdari şi deghizarea naturii lor. nu de puţine ori a unor înalţi funcţionari. 16 32 . 51 Ioan Lascu.51 Cazurile cercetate de organele de poliţie au pus în evidenţă faptul că marile afaceri ilegale generatoare de imense fonduri financiare sunt derulate de grupuri de persoane bine organizate care dispun de posibilităţi practic nelimitate de a corupe funcţionari şi persoane din structurile financiar-bancare.Vânzări fictive de imobile prin intermediul firmelor “fantomă” şi rambursări ilegale de TVA. cât şi a legislaţiei specifice domeniului economicofinanciar.

Analizând cele prezentate mai sus. care acţionează sub acoperirea unui paşaport fals. firma numărul 2 a vândut imobilul firmei “fantomă” numărul 3. în contul unei firme “fantomă”.5.1 este însuşi şeful administraţiei financiare locale pe a cărei rază teritorială îşi au sediile firmele nr. prin implicarea unui cetăţean arab cu paşaport fals şi a unei firme “fantomă”. fiul lui “A” şi lui “B”. Circuitul fictiv al banilor a continuat prin transferarea de către firma nr.5.4 şi nr. cu suma de 1. aceste sume în lei au fost transferate. facturând în fals în numele acesteia. cu sume reprezentând contravaloare marfă. la care este asociat majoritar cetăţeanul român “A”. la care este asociat unic “D”.7 miliarde lei de la bugetul statului. iar aceasta din urmă a schimbat valuta în lei. firmei nr. concluzionăm că firmele “fantomă” şi operaţiunile cu numerar efectuate în conturile acestora se regăsesc în majoritatea cazurilor de rambursare ilegală de TVA. a sumei de 29. de unde a fost retrasă în numerar. Ulterior. în multe cazuri de acest fel. firma “fantomă” a transferat la rândul ei sumele de bani altei firme “fantomă”. La rândul său. în numele acestora s-a obţinut rambursarea ilegală a 4.” Această metodă a avut la bază un circuit financiar care poate fi rezumat astfel: o firmă din străinătate a alimentat contul unei societăţi româneşti care efectua operaţiuni de comerţ exterior. asociat unic fiind cetăţeanul irakian “C”. firma numărul 3 a vândut imobilul cu suma de 25 miliarde lei. Cenzorul firmei nr. sunt implicaţi şi funcţionari publici. Efectuând succesiv acte de vânzare-cumpărare a imobilului şi transferuri bancare formale. 2. în mod ilegal.3 miliarde lei. patronii firmelor nr.3. Totodată.4. în realitate nu au fost exportate folosindu-se în acest sens de mai multe firme “fantomă. 1 şi nr. a depus în numerar în contul firmei sale nr.4 în contul firmei “fantoma” nr. al cărei asociat unic este soţia sa “B”.9 miliarde lei.4. tot cu titlu de contravaloare marfă. în calitate de persoană fizică. a vândut un imobil firmei numărul 2.7 miliarde lei.5 miliarde lei cu titlu de contravaloare marfă. 2) Însuşirea. această a doua firmă 33 . cu titlu de plată achiziţie mărfuri pe care le-a exportat. de cele mai multe ori în aceeaşi zi . “E”. suma de 25 miliarde lei.Circuitul financiar ce stă la baza acestei metode este următorul: Firma numărul 1.1. directorul firmei nr. Pentru a face dovada realităţii vânzării-cumpărării imobilului în vederea rambursării TVA-ului aferent în sumă de 4. de la bugetul statului a taxei pe valoare adăugată prin supraevaluarea preţurilor unor mărfuri exportate sau care. cu suma de 2. mărfuri cumpărate de la firma nr. Tranzacţia s-a încheiat prin invocarea unui contract inexistent.

ele au fost transferate în străinătate prin intermediul celor două firme “fantomă” ca plată în avans a unor produse care nu s-au mai importat niciodată şi nici avansul nu s-a mai repatriat.530. firmele respective suportând doar plata comisioanelor bancare şi eventual pretenţiile funcţionarilor care după o verificare superficială au aprobat cererea de restituire şi de plată. pe care a transferat-o în străinătate prin metoda plăţii în avans a unor produse ce urmau a se importa ulterior. -deşi sumele aferente exporturilor au fost repatriate. prin circuitul realizat s-au creat condiţiile aparent legale de repatriere a valutei aferente exportului. Practic. Bucureşti. Prin acest circuit. în contul său deschis la o bancă din România. a închiriat un spaţiu comercial unei societăţi cu răspundere limitată “Y” S.L. suma totală de 110. În baza contractului de subînchiriere. societatea “Y” S. Al..700. pentru o sumă totală de 44 miliarde lei. respectiv 1.R.000 USD este transferată cu titlu contravaloare marfă în contul societăţii “fantomă” “N” S.400. din lei în valută. 195 34 .52 3) Spălarea banilor proveniţi din contracte de subînchiriere fictive urmate de transferuri externe.R. participanţii au urmărit şi au realizat un triplu scop: -fraudarea bugetului statului prin rambursarea taxei pe valoarea adăugată aferentă unor exporturi ale căror preţuri au fost supraevaluate. deşi firma fantomă a colectat TVA aferent mărfurilor supraevaluate şi a realizat profit. în baza căreia s-au recuperat de la bugetul statului mari sume de bani cu titlul de TVA de rambursat.R. Ioan Molnar. pe de altă parte.L. a transferat într-un cont deschis la o bancă din Hong-Kong suma primită. pentru aceeaşi perioadă de timp un contract de subînchiriere fictiv cu societatea “Z” S. cu motivaţia –“import cu plata în 52 C. Boroi..200. respectiv USD. care i-a fost transferată imediat în cont.“fantomă” a schimbat suma primită.R. societatea “M” S.100. a încheiat ulterior. Florin Sandu.L. Din suma astfel primită.L a încasat de la societatea “Z” S. All Beck.R.L. deoarece preţul achitat de firma “fantomă” a producătorului era de 40 de ori mai mic.L. În final. respectiv 4. o parte –respectiv 1. Voicu.000 USD.000 USD.000 lei. Societatea “Y” S. Drept penal al afacerilor. pag.000 USD este transferată cu titlu contravaloare marfă în contul societăţii fantomă “M” S. iar o altă parte –respectiv 1. suma fiind provenită din evaziune fiscală.L. Astfel. 2003.R.R.R..A. acestea nu au fost plătite niciodată de la bugetul de stat. Ed.L. o societate pe acţiuni “X” S.

debitarea conturilor acestor societăţi “fantomă” are loc numai prin retragere de numerar. în aceleaşi zile în care conturile au fost creditate. 5) Transferarea ilegală în străinătate a banilor obţinuţi din contrabandă şi evaziune fiscală prin intermediul unor firme “fantomă. Contul acestor societăţi este creditat în principal de persoane juridice implicate în activitatea de spălare a banilor. Fiecare dintre aceşti cetăţeni devine asociat unic al unei societăţi. putem concluziona referitor la contractele de subînchiriere că acestea pot fi folosite ca un mijloc eficient de deghizare a provenienţei sumelor obţinute din infracţiune. De altfel. Mai mulţi cetăţeni străini din România în scop turistic. Ioan Molnar. conturile persoanelor juridice care au alimentat contul societăţii “fantomă” sunt ale unor societăţi ce au făcut obiectul informărilor transmise Parchetului sau care au avut legături comerciale sau financiare cu astfel de persoane juridice. Voicu. în vederea creării unei verigi necesare derulării de fluxuri financiare care să disimuleze natura ilicită a câştigurilor obţinute de către o reţea de societăţi comerciale implicate în activitatea de spălare a banilor. Florin Sandu. pag. a transferat cu aceeaşi motivaţie suma primită într-un cont deschis la o bancă din Gibraltar. De regulă.53 4) Înfiinţarea de societăţi comerciale “fantomă”. Ed.R. iar lacunele legislaţiei financiar-bancare favorizează transferurile valutare externe în condiţii ilegale. Drept penal al afacerilor. Bucureşti. Importurile cu plata în avans nu au mai fost onorate. O parte din retragerile de numerar sunt efectuate când cetăţenii străini nu figurează că se află în ţara noastră. folosirea unor documente şi motivaţii fictive în faţa organelor bancare a asigurat succesul transferării ilegale în străinătate a sumelor deţinute din infracţiuni. Boroi.196 35 . 2003. Analizând acest circuit. un grup format 53 C. Sumele transferate de aceste persoane juridice sunt retrase în numerar de către cetăţeni străini. All Beck. Organele abilitate efectuează cu dificultate controlul activităţii firmelor “fantomă” încurajând evaziunea fiscală.L. De asemenea. fiind înfiinţate în vederea spălării banilor.” Circuitul prin care se realizează spălarea de bani în acest caz este următorul: În perioade succesive de aproximativ 3-6 luni.avans utilaj”. Al. iar societatea “N” S. iar valuta nu a mai fost repatriată. Aceste societăţi nu desfăşoară nici o activitate comercială.

434 miliarde lei. Boroi.din mai mulţi cetăţeni străini care s-au asociat în vederea săvârşirii de infracţiuni. nu controlează şi nu cooperează cu Garda Financiară.1 milioane USD a fost transferată de către cetăţenii străini din conturile deschise la bănci din România în conturile unor bănci din mai multe ţări străine.. neevidenţiate în contabilitate.1 milioane USD.14 alin.189 36 . au constituit în România 51 de firme “fantomă” în numele cărora au comercializat mărfuri de contrabandă. deschise la diferite bănci româneşti. 54 C. 23 de societăţi comerciale în forma juridică de societate cu răspundere limitată. care totalizează 3. pentru a face extrem de dificilă reconstituirea fluxurilor financiare.A.54 Funcţionarii financiar-fiscali nu ţin evidenţa societăţilor comerciale care funcţionează pe raza de competenţă teritorială. privind importul unor mărfuri care au rămas neonorate. şi Direcţia Străini şi pe probleme de Migrări pentru a stabili legalitatea funcţionării lor şi corectitudinea plăţii obligaţiilor fiscale la bugetul statului. cu titlu de “import marfă cu plata în avans” se efectuează ca urmare a lacunelor existente în sistemul legislativ din sectorul financiar bancar. Poliţia Economico-Financiară. în calitate de asociat unic. în baza unor contracte de comerţ exterior false. în perioada 1991-1999. au fost rulate prin conturile bancare ale firmelor implicate. În scopul ascunderii provenienţei banilor. s-a efectuat pe fondul unor grave lacune în procedurile de lucru ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului care nu prevăd verificări în baza proprie de date. prin intermediul cărora au fost schimbate în dolari S. autorii au efectuat sute de operaţiuni bancare. uneori chiar între conturile aceleiaşi firme. Toate transferurile de valută în străinătate. majoritatea dovedindu-se a fi firme “fantomă. cu valori cuprinse între 50 şi 700 de miliarde lei.” Înmatricularea ilegală a mai multor societăţi comerciale în forma juridică de societate cu răspundere limitată în numele unei singure persoane fizice. Sumele de bani astfel obţinute. precum şi oportunitatea şederii în România a asociaţilor străini. cu titlu de “import marfă cu plata în avans”. deschise la diferite bănci. de creditare şi debitare a conturilor firmelor implicate. Ioan Molnar. Transferurile bancare în conturile firmelor “fantomă” evazioniste sau efectuat succesiv cu convertirea pe piaţa bancară a sute de miliarde de lei în valută.1 din Legea 31/1990 privind societăţile comerciale. Florin Sandu. cit. a înfiinţat în România. În acest caz.U. un singur cetăţean străin. Voicu. obţinând în acest mod 64. Al. Astfel. contrar prevederilor art. 6) Producţia ilegală de alcool urmată de spălarea banilor obţinuţi din vânzare. pag. Op. prealabile înmatriculării. întreaga sumă de 64.

În baza unor contracte de comerţ exterior false.000 USD cu titlu “creditare firmă”. obţin mari sume de bani cu care creditează firmele pe care le controlează. care sunt plătibile numai la banca emitentă şi.000 USD. Op. Astfel. Un asemenea circuit este foarte uşor de realizat de către administratori ai unor firme din industria alcoolului. iar 50.000 USD. din care 250.000 USD. a sumei totale de 400.000 USD sunt transferaţi la extern în Turcia şi Liban cu titlul de ”import marfă cu plata în avans”. cetăţeanul arab retrage în numerar suma totală de 200. cetăţeanul arab a depus în numerar la bancă suma totală de 400. După efectuarea acestor activităţi ilegale cetăţeanul arab părăseşte ţara în mod fraudulos.000 USD cu titlul “plăţi persoane fizice. Aceste sume sunt schimbate în valută în aceeaşi zi şi mai apoi sunt utilizate pentru cumpărarea de cecuri de călătorie emise de bănci din străinătate.190 37 .000 USD sunt retraşi cu titlul “restituire credit asociat”. Ulterior. pag. Boroi. astfel de efecte de comerţ intră în categoria 55 C. din contul societăţii alţi 200. societatea a produs şi vândut în mod ilegal alcool în valoare totală de 1 milion de dolari. deşi conform Regulamentului valutar. Al. iar valuta aferentă acestora nu a mai fost repatriată. cit. care prin operaţiuni de evaziune fiscală. din domeniul comerţului exterior sau cei din domeniul pieţei de capital. Importurile cu plata în avans nu au mai fost onorate. în numele societăţii sale. precum şi a legislaţiei privind transferurile valutare externe efectuate de persoane fizice şi juridice ar diminua astfel de ilegalităţi. achiziţii produse agricole”. urmată de “restituire credit asociat” şi schimbarea în valută. Florin Sandu. Ioan Molnar. Din această sumă. din care 150. contrabandă şi respectiv speculaţii pe piaţa de capital. Voicu.55 Considerăm că perfecţionarea sistemului de control asupra activităţilor de fabricaţie şi comercializare a alcoolului.Un cetăţean de origine arabă a înfiinţat o societate cu răspundere limitată al cărei obiect de activitate îl constituie “fabricarea produselor de panificaţie şi patiserie.” În contradicţie cu obiectul de activitate declarat. în numele societăţii. ulterior retrăgându-le sub formă de restituire de credit. lipsa unui control riguros asupra fabricaţiei alcoolului şi a modului de evidenţiere în contabilitatea firmei a înlesnit asociatului unic sustragerea. De altfel şi legislaţia bancară privind operaţiunile de comerţ exterior efectuate de persoanele fizice facilitează transferuri deghizate de valută în străinătate. 7) Spălarea de mari sume de bani prin metoda creditării firmelor proprii de către administratori.

întrucât garanţiile constituite sunt cu mult sub valoarea acestora. administrator la o societate comercială cu răspundere limitată. multiplicarea operaţiunilor de creditare şi debitare a conturilor prin circuitele financiar-bancare în scopul ascunderii provenienţei. Florin Sandu. Drept penal al afacerilor. pag. Al. Deturnând scopul pentru care banii au fost obţinuţi. sustrăgându-se de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat. în cursul anului 2000. Bucureşti. în mod intenţionat.8 miliarde lei. All Beck. după ce valuta a fost schimbată în lei. societatea. reuşind astfel “albirea” lor. Boroi. pentru a efectua acte de comerţ. Ed. 8) Debitarea conturilor curente aparţinând societăţii comerciale de către administratorii sau reprezentanţii unor firme. aceste cecuri sunt scoase ilegal din ţară.56 Banca creditoare şi ulterior Agenţia de Valorificare a Activelor Bancare nu au avut posibilitatea să recupereze contravaloarea creditelor. un cetăţean român din Bacău.000 Euro trebuie consemnată la organele vamale şi nu este transferabilă. în consecinţă. 2003. administratorul nu a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii facturi fiscale de cumpărare şi vânzare marfă. deschise la mai multe bănci din Bucureşti şi din provincie. prin întocmirea unor contracte de credit fictive şi transferarea în conturile personale ale lichidaţilor societăţilor. în complicitate cu mai mulţi cetăţeni români din Craiova. 9) Credite bancare obţinute prin înşelăciune. Ioan Molnar. operaţiuni urmate de vinderea societăţilor comerciale unor cetăţeni străini. 56 C. Voicu. pe care au vândut-o unui cetăţean străin. Patronul unei firme a obţinut succesiv de la o bancă cu capital de stat mai multe credite în lei sau valută în valoare totală de peste 9 miliarde lei. având sediul în Craiova. întreaga sumă a fost transferată în 23 de conturi ale firmei proprii şi ale firmei soţiei sale. în perioada 1999-2000.numerarului şi.193 38 . Totodată. au falimentat. la o societate de investiţii financiare. 10) Cesionarea fictivă a unor firme cu datorii la bugetul statului în scop de înşelăciune şi spălare a banilor. Banii au fost apoi retraşi din conturi în numerar şi folosiţi la cumpărarea de acţiuni în nume personal. suma care depăşeşte 10. valoarea totală a prejudiciului ridicându-se la 15. prin întocmirea de contracte de credit fictive şi transferarea unor sume mari de bani din contul societăţii în conturile personale. Astfel.

Voicu. În acest moment. în sumă de peste 25 miliarde lei. recurgând la vânzarea activelor. Op. conform contractului de vânzare-cumpărare. a cauzat alte pagube bugetului de stat. după cesionarea firmei. nu au forţa să achite ratele. Al.57 Suntem de părere că menţiunile privind cesionarea firmelor ar trebui să se facă de către judecătorul delegat la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. 191 39 . 57 C. Ca o concluzie. Conform actului de cesiune. Ioan Molnar. în genere salariaţi. efectuarea de acte de comerţ cu alcool în condiţii de clandestinitate. privind achitarea integrală a obligaţiilor fiscale la bugetul statului. numai la prezentarea de către părţile implicate. apreciem că în marea majoritate a cazurilor. urmată de recuperarea diferenţei de preţ a activului respectiv. Astfel. Boroi. cesionarea firmelor cu datorii la bugetul statului. cesionarea fictivă s-a soldat cu neîncasarea datoriilor la bugetul statului în sumă de 10 miliarde lei. a unor active supraevaluate de fondurile obţinute prin bancrută frauduloasă. de regulă în favoarea unor cetăţeni străini. a creat posibilităţi de spălare a acestei sume prin reinvestire. numai în perioada 20. Această schemă este uzitată în cadrul societăţilor comerciale privatizate ai căror noi acţionari. asumându-şi responsabilităţile de achitare a lor. sediul firmei a fost schimbat la o adresă fictivă din altă localitate şi a desfăşurat acelaşi gen de operaţiuni comerciale clandestine care. aşa încât aceasta din urmă firmă intră în pierdere ca urmare a înţelegerii între participanţii la respectiva schemă. pag.Cinci cetăţeni români asociaţi la o firmă cu activitate în domeniul fabricării şi comercializării alcoolului şi băuturilor alcoolice. au cesionat-o unui cetăţean arab. în prima parte a anului 2000. se face cu scopul de a eluda această obligaţie. De asemenea. de regulă societăţi pe acţiuni. cetăţeanul arab a preluat datoriile firmei la bugetul statului în sumă de 10 miliarde lei. Întreaga sumă a fost retrasă din cont. Florin Sandu.2000. prin neplata TVA şi accizelor aferente. în numerar. 11) Achiziţionarea de către administratorii unei firme. a adeverinţei emise de administraţia financiară competentă.cit. Retragerea în numerar.03-31. după care îl vinde firmei care l-a interpus. însumează peste 65 miliarde lei. potrivit operaţiunilor bancare desfăşurate pe cont. intră în circuit o terţă persoană care se dovedeşte a fi interpusă de o altă firmă care cumpără activul la valoarea reală.07. la o valoare mult mai mare. din contul bancar a 65 miliarde lei. Ulterior cesionării.

al corupţiei şi spălării banilor. la deschiderea contului. care au fost analizate anterior în legătură cu rambursări ilegale de TVA şi transferuri valutare ilicite în străinătate. scăpând măsurilor asiguratorii. Cu toate ca cetăţeanul străin a fost reţinut şi apoi arestat. în numerar de către titularul contului. Ioan Molnar. Al.12) Spălarea banilor prin conturi deschise sub o identitate falsă. Un cetăţean străin. fapt ce demonstra că suma face obiectul unei singure tranzacţii. sub o identitate falsă. în vederea alimentării.2. folosindu-se de un paşaport fals.000 Euro. sume care au fost retrase în totalitate. Astfel de cazuri pun în evidenţă carenţele existente în cooperarea interna şi internaţională a instituţiilor cu sarcini în domeniul combaterii crimei organizate. 194 40 . Studiul acestui caz a condus la concluzia că activitatea grupului a fost coordonată de către un cunoscut om de afaceri din domeniul fabricării şi comercializării alcoolului. Circuitul unei astfel de scheme de spălare a banilor se poate realiza fără dificultate: Într-o perioadă de numai 10 zile. valuta nu a putut fi confiscată. Sume în valută.1 miliarde lei. Ancheta poliţiei a stabilit ca cetăţeanul străin a acţionat în România pentru realizarea intereselor unui grup de cetăţeni arabi. la convertirea sumei de 976. a deschis un cont valutar la sucursala unei bănci din Bucureşti. În aceeaşi zi. suma de aproximativ 1 milion USD în sume fragmentate sub echivalentul a 10. contul a fost alimentat cu suma de 976.000 Euro în alte valute şi la retragerea lor in numerar. o parte din aceste nume s-au regăsit în depunerile efectuate în numerar. la ghişeul unei case de schimb valutar. Op. patronate de cetăţeni arabi. Analiza bancnotelor de valută a pus în evidenţă faptul că peste jumătate din acestea aveau serii consecutive. întreaga suma a fost convertită în diferite valute şi 6. fără a se da explicaţii cu privire la scopul plăţii. Boroi.1. pag. 20 de persoane au schimbat în mod repetat. Intr-o perioada de numai cinci zile. sunt spălate la ghişeele caselor de schimb valutar. Spălarea de bani prin intermediul caselor de schimb valutar. în conturile unor firme “fantomă”.58 3. Ulterior.000 Euro care a fost transferată de la o bancă aflată într-o ţară vest-europeană. Prin fragmentarea sumelor de valută convertite în lei sub nivelul a 58 C.. Florin Sandu. deosebit de mari. cit. Voicu.

1999.000 Euro. În legătură cu aceste carduri şi plăţile efectuate. 108 41 . au folosit un număr de 13 carduri ale clienţilor lor cu titlu de contravaloare a consumaţiilor efectuate de grupuri de turişti. Inevitabil. 3. pentru presupuse servicii prestate. spălătorul îşi ridică banii în numerar. La sfârşitul serii.10. Bucureşti. prin intermediul unor baruri şi restaurante. în baza cărţilor de credit falsificate. prevăzute de Legea 656/2002. băncile străine au cerut lămuriri ca urmare a contestaţiilor primite de la posesori. a pus în evidenţa că în tot cursul anului nu au înregistrat în evidenţele contabile activităţi comerciale de nivelul sumelor încasate în numai 45 de zile în baza celor 13 carduri. Astfel. o parte dintre asociaţii celor cinci societăţi comerciale sunt cercetaţi de poliţie pentru proxenetism. 59 C. eludarea obligaţiei de raportare a operaţiunilor ce depăşesc pragul de 10. Drept penal al afacerilor. Spălătorul de bani cumpără jetoane pentru a juca. Voicu. dar acesta îl reprezintă preţul pe care el este pregătit să-l plătească pentru a-şi spăla banii. În concluzie. Ed. din jetoanele rămase şi astfel plata va părea ca provenind dintr-o sursa licită . 2003. Spălarea banilor prin intermediul cazinourilor . Spălarea banilor obţinuţi cu cărţi de credit false. Analiza activităţii celor cinci unităţi comerciale implicate.60 Cazinourile sunt vulnerabile la manipularea lor de către spălătorii de bani datorită rapidităţii şi intensităţii numerarului folosit la jocurile de noroc. casele de schimb valutar sunt folosite intens de către spălătorii de bani pentru albirea sumelor obţinute în mod fraudulos. ea putând deveni unul din sectoarele privilegiate ale spălării fondurilor. în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale. Ed.1. Ioan Molnar. ”Sylvi”.1. cinci unităţi de tipul baruri şi restaurante.000 Euro. cu complicitatea unor patroni de baruri şi restaurante.3.5 miliarde lei. ai căror patroni se regăsesc în diferite combinaţii de asociere la fiecare dintre ele.de la cazino. Boroi. reprezentanţii celor cinci unităţi comerciale au încasat ilegal suma de aproximativ 1. cunoscuţi proxeneţi. Florin Sandu. În numai 45 de zile. pag. s-a reuşit schimbarea a aproximativ 1 milion USD şi implicit. Al. să le încaseze ilegal. el pierde un procentaj din fonduri. Astfel. ele nu au fost evidenţiate în contabilitate. Totodată. Lumea jocurilor de noroc este în mod tradiţional o lume închisă. All Beck. grupuri de infractori internaţionali falsifică cărţile de credit furate în străinătate şi reuşesc. Bucureşti. pag. Deşi sumele de bani au fost încasate.59 3.4. 195 60 Costică Voicu „Spălarea Banilor Murdari”.

Marin Robert. Suma totală de aproximativ 108. Ed. O altă variantă constă în achiziţionarea de chipsuri folosind sume de bani rezultaţi din activităţi infracţionale din sfera crimei organizate. pentru a se evita raportarea la Oficiu. respectiv suma de 19.000 USD. 61 Lucaci Iosif. prin identificarea jucătorilor. Un cetăţean roman -“X”. Verificările efectuate la Centrul European al Western Union. pe numele căruia au efectuat unele din transferurile valutare rapide în numerar la care ne-am referit. după care se vor folosi o parte din acestea pentru a paria. Aceasta suma i-a fost transferată de către un cetăţean străin din Dubai.000 USD a fost transmisă în numerar cu rapiditate prin sistemul electronic Western Union şi încasată cu uşurinţă de către membrii grupului şi complicii lor.000 USD. crescând oportunităţile pentru spălătorii de bani de a transfera banii de pe o carte de credit într-un alt cont prin intermediul site-ului. Pentru a face dificilă identificarea membrilor grupului de traficanţi.1. totalizând peste 108.61 3. În perioada actuală. Anglia.U. au stabilit alte 9 transferuri electronice rapide.Traficul internaţional de droguri şi spălarea banilor prin sistemele electronice de transferuri rapide de numerar.O problemă majoră o constituie “cazinourile on-line” pe internet. Fed Print Bucureşti 2004. salariat al băncii care opera în România. site-urile de cazinouri on-line pe internet poate că nu sunt utilizate. suma de 10. Emiratele Arabe Unite şi Turkmenistan. efectuate între 6 cetăţeni români şi străini.suspectat de autorităţile române pentru trafic de droguri.000 Euro. aceştia au racolat un funcţionar bancar. restul fiind restituit la solicitarea jucătorului sub formă de câştig rezultat din cazinou şi transferat într-un cont bancar. În plus. a primit la o bancă din Bucureşti. multe site-uri de cazinouri on-line pe internet au sediile în centre off-shore şi orice evidenţă înregistrată care ar putea fi utilă în urmărirea penală va fi mai greu de obţinut. în mod regulat. Criminalitatea informatică. din România. 45 42 . cazinourile tind să fie reglementate strict. Spălarea banilor prin diferite sisteme de transfer sau transmitere.5. 1). în calitate de agent Western Union.A. Totuşi.499 USD. prin sistemul electronic de transmitere rapidă a numerarului administrat de Western Union Financial Service din S. De menţionat că toate aceste transferuri au fost fracţionate sub limita sumei de 10. pag. Cercetările efectuate au stabilit că aceste sume reprezentau contravaloarea drogurilor comercializate de cetăţeanul român “X”.

în conturile personale deschise de aceştia la o bancă din Austria. fiind utilizat în ţările de religie musulmană. grupuri de infractori profesionalizaţi care au legături infracţionale în străinătate reuşesc penetrarea sistemului bancar românesc. traficul de armament şi droguri şi spălarea banilor O componentă esenţială a crimei organizate este „faza de internaţionalizare”62 a afacerilor ilegale desfăşurate. cu scopul de a fi investite în activităţi economice. C şi D. sistemele electronice rapide de transmitere a numerarului se dovedesc a fi un mijloc eficient la îndemâna traficanţilor de droguri. cetăţeanul român C şi cetăţeanul macedonean A au fost arestaţi.Sisteme alternative de transmitere a banilor ( Hawala ) 63 62 Costică Voicu „Spălarea Banilor Murdari”. Doi cetăţeni – A şi B-. în vederea “albirii” lor. cetăţeanul macedonean ordona transferul sumelor din contul din Austria într-un alt cont personal deschis de el la o bancă din Bulgaria. cu titlul “începerea unei afaceri-producţie de mobilă”. Pe de altă parte. potrivit cercetărilor. care le permite contacte rapide şi eficiente cu parteneri de afaceri din toate zonele lumii. etc. pentru ca ulterior sumele să fie transferate în contul cetăţeanului român C. Astfel. Sumele de bani astfel obţinute sunt retrase cu succes sub protecţia secretului bancar. In speţa următoare va fi reflectată o mică parte a acestei componente internaţionale a crimei organizate. de autoturisme furate. titulari fiind doi cetăţeni români. erau în România. proxeneţilor. 21 63 Reprezintă un cuvânt de origine arabă. pentru spălarea banilor obţinuţi din activităţi criminale. Fondurile obţinute în urma unor activităţi ilicite sunt transferate în conturile unor persoane din alte ţări. aceştia depuneau în numerar sume importante de bani proveniţi din traficul de armament şi droguri. respectiv austriacă. Ed. au fost semnalaţi autorităţilor române ca fiind implicaţi în acţiuni de crimă organizată care vizau traficul de droguri şi de armament pe teritoriul Germaniei. Cetăţeanul austriac ordona ulterior transferul sumelor în două conturi deschise la o bancă din România. Concret. Austriei şi Macedoniei. în transcriere fiind “Hawallah” şi însemnând 43 . Astfel beneficiind de o forţă financiară remarcabilă grupurile crimei organizate au realizat o dotare materială şi logistică de ultimă oră. 3. acţiuni a căror finalitate. ”Sylvi”. de origine macedoneană. prin crearea unor circuite complexe care vizează ascunderea provenienţei si destinaţiei banilor obţinuţi din infracţiuni. Bucureşti.De altfel. care retrăgeau banii în numerar şi-i înmânau cetăţeanului macedonean. pag. respectiv Bulgaria. 2) Crima organizată. 1999. În urma cooperării dintre instituţiile din România.

la rândul său. Cu acest sistem. ce vor fi returnaţi printro tranzacţie reversibilă viitoare. de obicei. plata fiecărui beneficiar poate fi solicitată în numerar . solicitând ca suma care i se cuvine să fie plătită cu un transferul de bani sau informaţii între două persoane prin intermediul unei a treia 64 Vezi cap. cit. 52 44 . în final. banii in numerar sunt depozitaţi printr-un agent “Hawala” -care adesea este proprietarul unui magazin sau al unei mici afaceri-..fracţionarea sumei este făcută în scopul de a evita obligaţia de raportare.6.65 1) Contractantul (A) semnează o poliţă de asigurare de viaţă.1. banii. Nu există o circulaţie în mod fizic a capitalului între dealerii Hawala în nici o tranzacţie şi nu există. de exemplu 100. foloseşte o dovadă scrisă sau o parolă pentru a demonstra că este persoana îndreptăţită să primească banii. acceptând clauza de penalizare.000 de Euro. Utilizatorii unui astfel de sistem transmit banii peste graniţe fără a-i transfera în mod fizic.1. 2) Un client semnează o poliţă de asigurare cu o singură primă pentru o sumă importantă. se transmit bunuri. 3. înregistrări scrise privind tranzacţia. Spălarea banilor prin companii de asigurări Folosirea companiilor de asigurări în schemele de reciclare a banilor este un domeniu relativ nou pentru instituţiile de aplicare a legii şi se ştiu prea puţine despre dimensiunile aplicării lor. care. numind şase beneficiari diferiţi. 3. în alte cazuri. Cu toate că data scadenţei poliţei este stabilită. Sistemul Hawala reprezintă un important mijloc de colectare a fondurilor care apoi sunt utilizate pentru finanţarea terorismului. de exemplu la 10 ani. deoarece persoanele implicate sunt asigurate că în contul respectiv se vor depune bani sau.8. aranjează ca o sumă egală să fie colectată la un dealer Hawala din altă ţară. cu plata primei printr-un transfer din străinătate (A). Persoana care primeşte. Dealerii Hawala compensează conturile între ei per total o dată sau de mai multe ori pe an. În fapt. astfel încât la data scadenţei. pag. deoarece nu toate operaţiunile se realizează pe hârtie. clientul cere restituirea in avans. principala caracteristică a Hawala este “compensarea”. Voicu -Op. “Finanţarea Terorismului” 65 C. precum şi pe asigurarea anonimatului.Acest sistem este utilizat în aproape tot Orientul Mijlociu de multă vreme şi se bazează pe încredere.64 Aceste sisteme informale sau alternative de transmitere a banilor nu sunt reglementate în toate ţările.

s-a constatat că aceste date nu mai apar. a numelui şi adresei persoanei juridice. Sumele în valută au fost retrase din contul personal. Japonia şi Germania. în 2-3 zile la destinatar. astfel încât pragul obligaţiei de raportare nu este niciodată atins . conform instrucţiunilor primite prin e-mail. Persoana fizică se recomandă pe internet ca fiind dealer în vânzarea de echipamente de calcul. Înşelăciuni comise prin intermediul internetului şi spălarea banilor O bancă raportează faptul că o persoană fizică. persoana a primit suma totală de 89.7. în urma verificării pe internet a site-ului. 3. După virarea prin transfer valutar extern a contravalorii mărfurilor comandate în contul specificat de persoana fizică. de la cetăţeni din America. Activitatea de înşelare a clienţilor virtuali prin internet putea fi prevenită dacă banca solicita persoanei care a deschis contul personal să-i 45 . persoana fizică a fost arestată.scopul acestei tranzacţii fiind de a crea o aparenţă a legitimităţii fondurilor A.in acest caz suspectă este folosirea numerarului în locul altor modalităţi de plată care pot fi urmărite. în contul persoanei fizice. cetăţean român.000 USD. Folosirea calităţii mincinoase de dealer echipamente de calcul cu prilejul prezentării ofertei pe internet a indus în eroare persoanele fizice străine care au virat contravaloarea mărfii comandate. deşi conform aceloraşi instrucţiuni. iar produsele infracţiunii confiscate. prin sistemul rapid de transmitere a banilor Western Union. 3) Unui client i se acordă un împrumut garantat de o poliţă de asigurare de viaţă. În prezent. de la persoane fizice străine. cât şi suma. Echipamentele de calcul promise nu au mai fost niciodată livrate. fără a se verifica de către bancă dacă persoana fizică i-a înşelat pe clienţi neîndeplinindu-şi promisiunea de expediere a aparaturii electronice comandate prin serviciul de internet. Plata primei este făcută periodic. a persoanei fizice. care este întotdeauna inferioară (la limita) pragului impus de obligaţia de raportare. cu bani murdari.cec sau printr-un transfer într-un cont la bancă (B) . a numărului de cont. persoana retrăgea imediat în numerar sumele primite. oferind la vânzare aceste produse la un preţ foarte bun. După ce au reuşit să înşele mai multe astfel de persoane. China. site-ul dispărând. sub oferta altor comercianţi de astfel de produse. În acest fel. primeşte bani în contul personal prin transferuri valutare de la extern. mărfurile urmau să sosească prin DHL.1.

Marin Robert. Conexiunea dintre spălarea banilor şi terorismului Finanţarea terorismului este diferită de clasica spălare a banilor. Adesea fondurile au fost transferate în străinătate prin intermediul acelor reţele alternative de transfer a banilor fiind colectate de către cetăţenii străini de naţionalităţi specifice. de obicei “nu au scopuri financiare”. Prin finanţarea terorismului. Fed Print Bucureşti 2004. Ed. Astfel. sursa de fonduri sau de finanţare este adesea “legitimă”. în majoritate de naţionalitate indiană au efectuat plăţi în numerar în diferite ţări. iar scopul final nu este neapărat atragerea de mai multe fonduri. iar scopul final este. Criminalitatea informatică. metode esenţiale pentru combaterea finanţării terorismului. colectarea şi distribuirea banilor forţelor operative pregătite pentru atacuri teroriste. rezidenţi în câteva ţări implicate în lupta împotriva terorismului. pag. putem sublinia faptul că persoanele investigate pentru comiterea unor activităţi teroriste au efectuat operaţiuni de transmitere a banilor prin sistemele alternative răspândite în toată lumea. persoanele fizice. Grupările teroriste internaţionale au nevoie de bani pentru a atrage. 46 . veniturile activităţii ilicite sunt spălate sau stratificate în mijloace care le fac să pară legale. există similitudini în modul în care crima organizată internaţională şi organizaţiile teroriste transferă banii sau cum încearcă să-şi ascundă provenienţa fondurilor. modalitate ce se desfăşoară în trei etape. precum şi pentru a-şi asigura loialitatea altor grupări care au scopuri comune. Fondurile colectate erau apoi 66 Lucaci Iosif. În cazul spălării banilor. 3. Mai întâi banii sunt plasaţi în sistemul bancar virtual. a sprijini şi a-i păstra pe cei din lumea întreagă care aderă la ceste grupări.8. Pentru a da o privire de ansamblu asupra principalelor surse de finanţare şi asupra mijloacelor utilizate în circulaţia capitalurilor pe care organizaţiile teroriste le utilizează în sprijinirea reţelelor sale. Pentru astfel de entităţi. Cu toate acestea. de obicei câştigarea unor cantităţi mai mari de bani. există o necesitate de a crea scheme pentru atragerea. 45.1. operarea prin intermediul sistemului bancar a dus la dezvoltarea activităţii lor pe plan internaţional.dovedească prin acte expedierea mărfurilor pentru care primise valuta în cont. În acest mod se poate explica “necesitatea de circulaţie a banilor” care fac fondurile teroriste vulnerabile la depistarea şi investigaţia financiară. implicând sume mari de bani şi care au fost direcţionate spre acelaşi cont. Reciclarea banilor prin intermediul internetului se poate realiza cu ajutorul mijloacelor electronice de plată. În alte cazuri. după care sunt transferaţi prin mai multe conturi şi în final sunt reintroduşi în sistemul legal66 (o bancă obişnuită).

U. în vederea sprijinirii grupării sale teroriste.N. privind suprimarea finanţării terorismului şi să implementeze Rezoluţiile relevante ale Consiliului de Securitate.U. în octombrie 2001. Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor este implicat activ în lupta împotriva finanţării activităţilor teroriste.U. Lupta împotriva finanţării terorismului face şi obiectul preocupărilor GAFI.1267/1999 a Consiliului de Securitate al O. atenţionând că însăşi GAFI va lua măsurile necesare împotriva ţărilor care nu au adoptat măsuri împotriva finanţării terorismului. Astfel. Dar cel mai comun instrument. În acest sens. În completare. inclusiv operaţiunile de schimb valutar efectuate pentru sau în contul persoanelor fizice sau juridice prevăzute în lista cuprinzând persoanele şi/sau entităţile identificate de Comitetul înfiinţat pentru urmărirea aplicării Rezoluţiei nr. GAFI a invitat ţările să ratifice Convenţia O. folosit în special de organizaţia “AlQaida”. GAFI a extins invitaţia lumii întregi să ia parte la acest proces în aceleaşi condiţii cu membrii GAFI. În final. De asemenea. s-au interzis operaţiunile financiar bancare constând în operaţiuni de cont curent şi de cont de capital. 47 . a decis să-şi extindă mandatul în acest sens. despre care am vorbit anterior. Ele interzic ţărilor folosirea sistemelor alternative de transmitere a banilor. aşa-numitul sistem Hawala. este reprezentat de “sistemul informal de circulaţie a banilor”. care susţinând o sesiune specială la Washington. GAFI a solicitat membrilor săi să întărească măsurile de identificare a clienţilor în cazul transferurilor electronice şi să prevină donaţiile caritabile de a fi utilizate în activităţile de finanţare a terorismului. cum ar fi Hawala. având obligaţia întocmirii şi actualizării unor liste cuprinzând persoanele fizice şi juridice suspecte de săvârşirea sau de finanţarea actelor de terorism. precum şi a altor sisteme bancare informale sau subterane.A. GAFI a chemat membrii să se alinieze la noile standarde până în luna iunie 2002. Nu în cele din urmă.159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanţării actelor de terorism.N. Asemenea recomandări reprezintă noile standarde internaţionale de luptă împotriva terorismului. eventual chiar cu suportarea unor consecinţe economice.N.U.transferate în Asia sau în S. subliniind importanţa cooperării “globale” în acest domeniu. prin adoptarea de către Guvernul României a Ordonanţei de Urgenţă nr.1333/2000 a Consiliului de Securitate al O. În cadrul Comitetului Inter-ministerial pentru punerea în aplicare a prevederilor Rezoluţiei nr. În ceea ce priveşte ţara noastră. GAFI a adoptat 8 Recomandări în vederea stopării organizaţiilor teroriste în obţinerea şi transferul fondurilor pentru activităţile lor criminale.

V.R. ca fiind motorină cu taxa MTR inclusă în preţ. a luat legătura cu D.V. cu actele 48 . şi S.L. numitul M.. şi D.2.”Univers” S. În principal. Studiu de caz Activitatea de spălare a banilor savârşită de T. De înmatricularea acestei societăţi s-a ocupat numita I.C. S.R.R.P. S. numitul Şt. acelaşi produs fiind înregistrat şi facturat la S..L. “Sfinxul” S.01.2002 S.R. Bacău a fost înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului Bacău la data de 05.R.11.C.”Laura” S. căruia i-a solicitat să-i trimită o altă societate. iar la data de 28.. inclusiv a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. să devină asociatul acestei societăţi. între T.R.C. livrase către S..V.L. care era cumnat cu V. T.C..P. cu participarea activă a instituţiilor centrale ale statului.L. dar documentele de însoţire erau întocmite ca fiind CLU tip 1.L.P.L. S. respectiv S. şi S. Până la data de 05. şi D. în această perioadă.”Virgo” S. etc.C.V.R. S. avea cunoştinţă că fără a se implica direct în operaţiuni de comercializare cu produse petroliere..C.2002.privind situaţia din Afghanistan.V. care o ajuta în derularea unor activităţi în cadrul societăţii sale “Laura” şi de la care aflase că M.L. care-l cunoştea pe M.R.L.C.C..2003 conform actului adiţional încheiat ca urmare a cesiunii. Deoarece până în octombrie 2002 prin intermediul acestor societăţi.. M. “Izvorul” S. Încă de la începutul anului 2002.L.L. având iniţial ca asociat unic şi administrator pe M. a fost elaborată strategia naţională de luptă împotriva terorismului.”Mioriţa” S. M. fără a avea autocisterne.”Virgo” cantităţi importante de produse petroliere substituite.C.V.C.”Laura” Bucureşti efectuase “intermedieri” cu produse petroliere la societăţile fraţilor D. “Lios” S..L. 3. În acest context.11. respectiv S.P. prin intermediul căreia să efectueze lucrările.L.”Focus” S. Buzău.. având alţi asociaţi şi administratori.L.C..B. există o relaţie comercială ce se derula prin intermediul S. Bacău.L. pentru că ulterior.R. "IZVORUL" S. a fost înmatriculată sub numărul 321/203/2002 în Dej. I.R. dorea să obţină venituri din activităţi cu produse petroliere.. a fost adus la Ploieşti de I.C. în circuitul de substituire prin intervenţia altor societăţi comerciale coordonate de D..L. care se aproviziona de la Rafinăria “Astra” cu motorină.R.C. ca asociat şi administrator la S. prin S. spaţii de depozitare sau staţii de distribuţie.C.B. “Virgo” S. “Izvorul” S.V. prin intermediul numitului V.P.”Laura” obţinea diferite venituri prin intermedierea unor operaţiuni de comercializare produse petroliere. Buzău.

În realitate. o cunoştea din perioada anterioară prin intermediul afacerilor derulate cu S. având pentru început numai sarcina de a-i preda lui T..P.. a întocmit documente din care rezultă că M.L. însoţit de S.. ce a fost transferată în aceeaşi zi în conturile societăţilor comerciale unde acesta era asociat şi administrator.R.C..R.R.”Mioriţa” S. T.de constituire şi celelalte documente ale S. erau aşteptaţi de I.B.V.P.C. care intrase pentru prima dată în incinta unei bănci. a avut reprezentarea că a fost pus să semneze numai documentele necesare deschiderii unui cont al societăţii.C. nu ar fi avut posibilitatea să ridice din bancă suma de 41.S. la rândul ei a transferat banii încasaţi de la T. I.C. prin aceste operaţiuni se explică prin aceea că acesta dorea să creeze o speranţă de legalitate a sumelor ilicite obţinute din substituirea produselor petroliere.P.11. la data de 22. T.C. însoţiţi de V.”Mioriţa” S. certificatul fiscal. Deoarece pe I. iar după deschiderea contului. Ploieşti – 20. S.C. „Robank” pentru a deschide contul S. naivă. în total 49 .L. l-a convins pe T. a ridicat din contul S.R.P..V. şi de la S. care i-a cerut sa semneze fără a-i lăsa posibilitatea studierii acestora.C.C. – 21 miliarde lei. discuţiile referitoare la sumele de bani ce urmau a fi câştigate prin substituirea combustibililor livraţi prin S. Cu această ocazie.”Virgo” S.P..2003. Simpla prezenţă a lui M. şi S.2 miliarde lei.L.P.L.L.2 miliarde lei..C.2002 în contul personal al lui T.R. le-a cerut celor doi să meargă la A. respectiv S.C. ştampila societăţii. Ingeniozitatea de care a dat dovadă T.L.S. De fapt. S. actele de constituire a societăţii. “Izvorul” suma de 41.”Izvorul”.V.L. personal a completat documentele de deschidere a contului pentru S.R. Ploieşti unde erau aşteptaţi de T. iar în documentele bancare să consemneze şi să confirme că acesta sumă a fost ridicată de M. la aceasta o contribuţie importantă având-o şi I. care.”Izvorul” S. ca urmare a unei înţelegeri anterioare. În aceeaşi zi. fără complicitatea funcţionarului bancar. Din verificările efectuate de Oficiul Naţional de Prevenire şi Sancţionare a Spălării Banilor a rezultat că la data de 22.2 miliarde lei.C. M.R.. Conform unor înţelegeri telefonice. Aici. În aceeaşi zi. –şef al agenţiei. “Izvorul” S.”Sfinxul” S. facturier şi chitanţier semnate în alb. M.C. M.L.”Sfinxul”. ceea ce de fapt îşi dorea.A.2 miliarde. şi I.R. cecuri şi ordine de plată de asemenea semnate în alb. “Sfinxul” a transferat suma încasată de la T.11.”Sfinxul” S.”Izvorul”. s-au deplasat la sediul S.C. care. respectiv cele 20. ce fusese virată în contul “Mioriţa” ca reprezentând “avans plată marfă”.2 miliarde lei în contul S.L.S. Ploieşti a B.L. deschis la “Robank” Ploieşti a fost depusă în numerar suma de 41. s-au purtat numai între cei doi. sume ce urmau să aibă un alt destinatar. situaţie în care i-a prezentat acestuia că împreună vor derula operaţiuni importante de comercializare cu produse petroliere în urma cărora ambele părţi vor avea de câştigat. că are în faţa sa o persoană lipsită de experienţă în domeniul afacerilor petroliere.

P.L.R. a plecat liniştit la Piatra Neamţ.S. Din documentele bancare a rezultat ca tot la 22. s-a deplasat personal cu documentele semnate şi ştampilate de M.C. Relevant în acest sens este modalitatea folosită de T.C. a rezultat că în perioada 08-12. Aceste documente au fost semnate cu uşurinţă de M. aşa cum a afirmat acesta.V. a fost condus la bancă pentru a semna documentele de deschidere a contului.R.P.11. De menţionat că deşi prima deplasare la Ploieşti a lui M.P.P.I. cât şi pe timpul nopţii de către oamenii lui de încredere.C.P. la ridicarea din bancă a sumei de 501. “Izvorul”. a efectuat şi alte operaţiuni în contul bancar al S.00.2002 emisese facturi de livrare produse petroliere în numele S..7 miliarde lei.C.2 miliarde a fost retrasă în numerar de împuternicitul S..R.24 şi ţinută sub cheie în baia apartamentului cu paza asigurată atât pe timpul zilei.L. la agenţia bancară unde deja erau întocmite documentele în numele acestuia pentru efectuarea unui schimb valutar a sumei de 16 miliarde lei.R.P.P. a reuşit transformarea unei parţi mari din sumă în USD pe care. Astfel. cu ajutorul lui I.C. care au luat suma de 41. i-a dat preşedintelui S.S.L.C. în contul S.V. dată la care apare ca fiind încheiat contractul între Rafinăria „Astra” şi S. transferând prin virament bancar la datele de 13. în cursul aceleiaşi zile a revenit la sediul Agenţiei “Robank” T.2 miliarde lei ce se afla în trei saci bancari. după ce M.41.P.1 miliarde lei. în mod nejustificat. şi 27 dec.. şi fără să aibă cunoştinţă de documentele de ridicare a sumei de 41. I. din actele ridicate de la T.”Izvorul” S.L. M.A.L. pe care au transportat-o la S.I.2 miliarde lei.2002.”Izvorul” S.21. A.”Izvorul”. .000 USD în numele lui M.S. cu specificarea “contravaloare restituire împrumut societate”.R. “Mioriţa” S. fără a lua cunoştinţă de conţinut.11. însoţit de S. T.. sau în fals de T. a ajuns la Agenţia „Robank” 50 . “Agroind” S. s-a realizat pe 22.R.. În realitate.P.L. În acest timp.2 miliarde. suma totală de 26.S. “Izvorul” în valoare de 7. sub pretextul rezolvării unor probleme legate de blocarea contului la S. conform unei înţelegeri prezente cu Şeful Agenţiei „Robank” Ploieşti .C.”Izvorul” S. şi din contul societăţii acestuia.B. a fost contactat telefonic să se prezinte la Ploieşti pentru “deblocarea contului”. în jurul orelor 18.P. În continuare.C. şi V. “Sfinxul” S.V. către S. bani ce au fost ridicaţi pe documente semnate de M. respectiv M.L.C. În dupăamiaza aceleiaşi zile.2002 suma de 41. Ploieşti din strada Trandafirilor nr.11.. I. după care acesta împreună cu I.. “mulţumit că a reuşit deblocarea contului societăţii. Aici. T. pentru efectuarea schimbului valutar la „Robank” Bucureşti unde se cunoştea de câteva zile de această operaţiune şi unde exista provizia necesară în valută pentru a fi înmânată lui M. L. M. şi N.2002.” În aceeaşi zi.C. a fost condus de S..

51 . din care un rol important l-a avut ajutorul dat de şeful Agenţiei Ploieşti a „Robank” –I. a precizat că a fost luată cu împrumut “de pe piaţă”. Acelaşi procedeu l-a folosit T.2 miliarde lei de către acesta în contul lui personal la data de 22. Tot în cursul lunii dec. de această dată banii fiind ridicaţi în lei.. sumă de care a dispus ulterior.-27. 2002.C. sumă ce de fapt a intrat în posesia lui prin procedura menţionată. aşa cum am precizat. după care a întocmit documente de reintrare a acestora în circuitele financiare ale societăţii. În acest mod se explică depunerea sumei de 41.11.T. În realitate. maşini..11.V. fără a menţiona vreo persoană sau societate de la care se împrumutase. faptă reţinută în sarcina lui T. cu documente false sau prin substituirea ulterioară a acestora.9 miliarde lei.V.V. Astfel. virarea acesteia în contul S.2002.V. pe diferite filiere ajungând să fie distribuite în final tot ca motorină. utilaje sau drept chirii.2 miliarde lei în contul său personal.12.”Izvorul”.2002 ce este specifică unei fapte de spălare a banilor.2002. T. a ridicat în numele lui M. arătăm că T.V.. din contul societăţii acestuia suma totală de 67. constituie o activitate specifică unei operaţiuni de spălare de bani. s-a folosit şi de alte metode pentru a-şi însuşi bani din societăţile sale cu documente false. S. T.P. respectiv ridicarea unor sume de bani cu titlul de procurare sau achiziţie imobile. prin manoperele dolosive expuse mai sus. iar chitanţa doveditoare a ridicării sumei din bancă a fost semnată în fals de acesta. “Izvorul” cu titlul de “avans plată marfă” şi ridicarea aceleiaşi sume prin manopere dolosive în numele lui M. şi la ridicarea sumei de 10.2 miliarde lei din contul S. A fost necesară folosirea unor astfel de procedee pentru a se crea o speranţă de legalitate a sumelor obţinute în mod fraudulos de către T. în perioada 21.C.V. pe care i-a dat-o în fapt lui T. s-a aprovizionat cu diferite cantităţi de motorină din Rafinăria „Astra” cu documente de CLU ce au fost ulterior valorificate prin intermediul societăţilor sale “Mioriţa” şi “Sfinxul”. sume de care acesta a dispus pentru anumite intervale de timp.V.V.Ploieşti cu suma de 500. În afară de aceste modalităţi.. Cu privire la această faptă. depunerea sumei de 41. Cu privire la provenienţa acestei sume. Se impune a fi punctată operaţiunea bancară din 22.000 USD. a obţinut sume importante din valorificarea produselor petroliere cu care s-a aprovizionat din Rafinăria „Astra”.P.11. “creditarea” societăţilor sale “Mioriţa” şi “Sfinxul”.V. T.

În acelaşi timp. Utilizarea. Cadrul general al combaterii fenomenului de spălare a banilor În ultimii ani a survenit o recunoaştere din ce în ce mai mare a faptului că este esenţial să se lupte împotriva crimei organizate. din a legitimiza rezultatele activităţilor lor criminale prin transformarea fondurilor din “murdare” în fonduri “curate”. a sistemelor financiar bancare conduce la subminarea instituţiilor financiare individuale şi. Abilitatea de a spăla rezultatele activităţii criminale prin sistemul financiar bancar este vitală pentru succesul operaţiilor criminale.CAPITOLUL 4 INSTITUŢII IMPLICATE ÎN PREVENIREA ŞI COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR 4. integritatea crescută a sistemelor financiare mondiale şi îndepărtarea barierelor puse în 52 . Cei implicaţi în astfel de activităţi au nevoie să exploateze facilităţile oferite de sectorul financiar mondial dacă vor să beneficieze de rezultatele activităţilor lor. ori de câte ori este posibil. în final a întregului sistem financiar bancar. în scopul spălării banilor. că infractorii trebuie opriţi.1.

4.faţa mişcării libere a capitalului au crescut uşurinţa cu care banii negri pot fi spălaţi şi complică procesul de urmărire. Fondul Monetar Internaţional a citat: schimbări inexplicabile a cererii de masă monetară. Banii câştigaţi în mod fraudulos. pentru prevenirea generalizării fenomenului de spălare a banilor. riscuri prudenţiale faţă de stabilitatea sistemului bancar. necontrolarea spălării de bani imense poate submina stabilitatea financiară.1. intră sub incidenţa dispoziţiilor Legii 656/2002. Care sunt entităţile raportoare prevăzute de Legea 656/2002. Ca şi consecinţe negative la nivel macroeconomic datorate unui fenomen de spălare a banilor necontrolat. Dacă nu este controlat. deloc neglijabil. Mai mult. au. ceea ce înseamnă de fapt subminarea sau chiar desfiinţarea autorităţilor statale şi domnia arbitrarului de tip mafiot. scoaterea a milioane şi chiar miliarde de dolari anual din procesul normal de creştere economică reprezintă un real pericol. Într-o economie în care tehnologia avansată şi globalizarea permit transferul rapid de fonduri. efecte de contaminare faţă de tranzacţiile financiare locale şi creşterea volatilităţii fluxurilor internaţionale de capital şi a ratei de schimb valutar datorată neanticipării realizării transferurilor de bunuri peste graniţă. Experienţa infracţională acumulată de reţelele crimei organizate este redutabilă. Ei strică reputaţia şi descurajează pe investitorul cinstit.8 din legea 656/2002 şi obligaţiile instituite în sarcina acestora 4. următoarele persoane fizice şi juridice: 53 . iar reputaţia privind integritatea este una din valorile cele mai importante ale unei instituţii financiare. invariabil. Instituţia financiară care se implică într-un scandal de spălare a banilor va risca acuzarea în instanţă şi pierderea bunei reputaţii pe piaţă.2. procesul de spălare a banilor poate submina eforturile depuse pentru existenţa unor pieţe libere şi competitive. într-o ţară cu o sănătate financiară precară. Entităţile raportoare prevăzute la art. Succesul şi stabilitatea pe termen lung ale oricărei instituţii financiare depinde de atragerea şi păstrarea fondurilor câştigate în mod legitim. În consecinţă se impune luarea de măsuri ferme şi colaborarea strânsă a organelor şi organismelor abilitate să lupte împotriva acestora. există riscul.2. şi afectează dezvoltarea unei economii sănătoase. În caz contrar. o natură tranzitorie. ca banii spălaţi să devină “motorul” economiei şi să-şi impună propriile “reguli”. Potrivit articolului 8.

fonduri de pensii şi alte asemenea fonduri care îndeplinesc operaţiuni precum: creditarea. ordine de plată. instrumente financiare legate de cursul valutar ori de rata dobânzilor. finanţarea tranzacţiilor comerciale. inclusiv forfetarea. emiterea şi administrarea unor mijloace de plată. societăţi de depozitare de custodie. dealeri. f) persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare. contabilă.2. prestări de servicii şi orice alte activităţi similare care implică punerea în circulaţie a valorilor. custodia şi administrarea de portofolii şi consultanţă în acest domeniu. tranzacţii pe cont propriu sau în numele clienţilor prin intermediul instrumentelor pieţei monetare. leasing-ul financiar. amanet. consultanţă şi servicii în acest domeniu. custodia şi administrarea valorilor mobiliare. Obligaţiile instituite de lege în sarcina entităţilor raportoare Se constată în cuprinsul acestui art. h) agenţii imobiliari. cecuri de călătorie şi altele asemenea.2. dar şi în afara sistemului financiar-bancar. consultanţă acordata întreprinderilor în probleme de structură a capitalului. cărţi de credit. etc. creditul de consum. cecuri. g) oficiile poştale şi persoanele juridice care prestează servicii de transmitere de bani. valori mobiliare. în lei sau valută. j) casele de schimb valutar. participarea la emiterea de acţiuni şi oferirea de servicii legate de aceste emisiuni. operaţiuni de plăţi. i) trezoreria statului. produse financiare derivate.a) băncile. b) instituţiile financiare.. metale şi pietre preţioase. k) orice altă persoană fizică sau juridică. financiar-bancară. strategia industrială. sucursalele băncilor străine şi instituţiile de credit. c) societăţile de asigurări şi reasigurări. materială. e) persoanele fizice şi juridice care acordă asistenţă de specialitate juridică. 4. cu respectarea dispoziţiilor legale privind secretul profesional. 8. schimb valutar. societăţi de valori mobiliare. factoring-ul. vânzări-cumpărări de obiecte de artă. 54 . turism. acordarea sau asumarea de garanţii şi subscrierea de angajamente. ce trebuie să se supună reglementărilor instituite de Legea 565/2002. cum ar fi fonduri de investiţii. d) agenţii economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc. pentru acte şi fapte săvârşite în afara sistemului financiar bancar. incluzând printre altele. creditul ipotecar. certificate de depozite. o multitudine de persoane fizice şi juridice aflate pe scena afacerilor financiare.

1 din Legea 656/2002. sume ce depăşesc echivalentul a 10.000 Euro. art. All Beck.8 va raporta Oficiului în maximum 24 de ore de la data efectuării operaţiunii. pe baza unor indicii temeinice va sesiza imediat Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. o primă obligaţie stabilită de lege în sarcina persoanelor prevăzute la art. indiferent dacă tranzacţia se realizează pe una sau mai multe operaţiuni legate între ele. după cum urmează: eliberări de sume în numerar privind drepturi salariale. după caz.8 este obligaţia de raportare a operaţiunilor suspecte.4. pentru operaţiunile de depunere sau retragere de sume în numerar. potrivit art.1. Astfel. persoane cărora trebuie să le comunice dispoziţiile legii şi obligaţiile ce decurg din acestea. taxe. Oficiul trebuie să comunice persoanelor menţionate de art. că Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor îi incumbă obligaţia de a identifica şi de a lista toate persoanele fizice şi juridice prevăzute la art.000 Euro. de Justiţie. Boroi. în sarcina lor. încasările de impozite. în lei sau valută. Florin Sandu. va informa persoana desemnată potrivit art. Astfel. Totodată.Considerăm.8.8.8 are cunoştinţă că o tranzacţie pentru care a primit instrucţiuni să o 67 C.8 vot putea efectua operaţiunea. alin. poate dispune. Al. plăţile efectuate de către instituţiile publice.183 55 . de altfel. Ioan Molnar. care sunt exceptate de la obligaţia de raportare către Oficiu. precum şi transferurile externe în şi din conturi.8 este aceea de raportare a tuturor operaţiunilor ce depăşesc echivalentul a 10. inclusiv sumele în numerar depuse de către instituţiile publice. persoanele la care se referă art. Bucureşti. pag. dacă Oficiul nu a făcut comunicarea în acest termen de 24 de ore. decizia de suspendare a efectuării operaţiunii. Potrivit art. Altă obligaţie instituită de lege în sarcina persoanelor la care se referă art. dacă o persoană din cele prevăzute la art.3.8 este aceea de raportare după efectuarea tranzacţiilor suspecte de spălare a banilor. în termen de 24 de ore. dacă consideră necesar. Ed. care va confirma primirea sesizării. motivat. O altă obligaţie a persoanelor menţionate de art. Drept penal al afacerilor.000 Euro.14 alin. care. suspendarea efectuării operaţiunii pe o perioadă de 48 de ore.3.8 precizează şi anumite categorii de operaţiuni derulate prin trezoreria statului.67 Astfel. alin. Aceeaşi obligaţie de raportare este prevăzută şi pentru transferurile externe în şi din conturi pentru sume a căror limită minimă este echivalentul în lei a 10. personalul din structurile prevăzute la art. 2003. de îndată ce salariatul unei persoane juridice sau una dintre persoanele prevăzute la articolul 8 are suspiciuni că o operaţiune ce urmează să fie efectuată are ca scop spălarea banilor . contribuţii şi orice alte venituri bugetare de la persoane fizice şi juridice. acesta. Voicu. ori.

instituţia sau persoana în cauză va informa Oficiul imediat după ce a efectuat tranzacţia.8 vor lua măsuri. potrivit reglementărilor art.8. au obligaţia să stabilească identitatea unor relaţii de afaceri. de asemenea faptul că secretul profesional la care sunt ţinute persoanele prevăzute la art. dar nu mai târziu de 24 de ore de la efectuarea acesteia.8 este obligaţia de a furniza date necesare verificării efectuate de Oficiu.000 Euro. alin.5 prevede obligaţia persoanelor menţionate de art.9.1 din lege recunoaşte Oficiului dreptul de a cere persoanelor prevăzute la art. datele şi informaţiile necesare îndeplinirii atribuţiilor sale.000 Euro. prin neefectuarea ei este posibil să zădărnicească eforturile de a se urmări beneficiarii operaţiunii suspecte de spălare a banilor. această obligaţie de identificare a clienţilor subzistă şi în cazul altor operaţiuni decât cele menţionate. Atunci când suma nu este cunoscută în momentul acceptării tranzacţiei persoana fizică sau juridică din cele prevăzute la art.68 68 Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării banilor – Manual de instruire privind combaterea spălării banilor.5 alin. persoanele prevăzute la art. obligată să stabilească identitatea clienţilor. de îndată ce există o informaţie că prin operaţiune se urmăreşte spălarea banilor chiar dacă valoarea operaţiunii este mai mică decât echivalentul în lei a 10.2002.8. Obligaţia de identificare a clienţilor reprezintă o altă obligaţie importantă reţinută în sarcina persoanelor prevăzute la art.8. În asemenea cazuri. indiferent dacă tranzacţia se desfăşoară prin una sau mai multe operaţiuni legate între ele. 8 nu este opozabil Oficiului.2 al art.11 din Legea pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.8 de a transmite Oficiului datele şi informaţiile solicitate în termen de 30 de zile de la data primirii cererii. putând solicita aceste date de la Oficiu. a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.pentru a obţine date referitoare la adevărata identitate a persoanei în interesul ori în numele căreia acţionează aceşti clienţi.000 Euro. textul de lege precizând. Alin. va proceda de îndată la identificarea acestora când este informată despre valoarea tranzacţiei şi când a stabilit că aceasta atinge echivalentul în lei a 10. De asemenea. în cazul în care există informaţii că tranzacţia nu se desfăşoară în nume propriu. O altă obligaţie ce incumbă persoanelor de la art.pag 23 56 . în raportare se va preciza motivul pentru care nu s-a putut transmite informaţia despre tranzacţie înainte ca aceasta să se fi efectuat.efectueze are ca scop spălarea banilor şi acesteia îi este imposibil să o efectueze sau. Art.3. deschiderea unor conturi sau oferirea unor servicii. Totodată. De asemenea. se va proceda la identificarea clienţilor. -în temeiul art.

În cadrul acestei obligaţii de identificare a clientului. sediul. potrivit legii persoanelor prevăzute de art.1. începând cu data când se încheie relaţia cu clientul. Altă obligaţie ce incumbă. Un alt caz în care cerinţele de identificare a clienţilor nu sunt obligatorii este acela al subscrierii poliţelor de asigurare emise de fondurile de pensii. cu condiţia ca poliţa să nu poată fi răscumpărată înainte de scadenţă şi să poată fi folosită ca li garanţie sau colateral pentru obţinerea unui împrumut. Legea obligă. cerinţele de identificare nu vor fi impuse societăţilor de asigurări şi reasigurări menţionate la art. după care vor fi predate pentru arhivare Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.8 vor desemna una sau chiar mai multe persoane care au 57 . în legătură cu poliţele de asigurare de viaţă dacă prima de asigurare sau ratele de plată anuale sunt mai mici sau egale cu echivalentul în lei al sumei de 1. De asemenea. tipul de societate.500 Euro. precum şi o traducere în limba română a documentelor autentificate de un birou al notarului public. obţinute în virtutea unui contract de muncă sau datorită profesiei asiguratului. Aceste evidenţe se păstrează pentru o perioadă de 5 ani de la executarea fiecărei tranzacţii. persoanele juridice menţionate de art. cerinţele de identificare a clienţilor nu se impun dacă s-a stabilit că plata se va face prin debitarea unui cont deschis pe numele clientului la o bancă sau la o instituţie pentru economii. persoanele fizice şi juridice prevăzute în art. pentru a putea fi folosite ca mijloace de probă în justiţie”.Datele de identificare a clienţilor vor cuprinde. iar în cazul persoanelor juridice –datele menţionate în documentele de înmatriculare prevăzute de lege. la deschiderea de conturi bancare. Astfel. În conformitate cu reglementările legale. de asemenea.8 sunt ţinute să păstreze o copie a documentului sau documentelor de identitate menţionate anterior. până la 2.14. 8. pentru o perioadă de 5 ani. se va cere identificarea. împuternicirea specială a celui care o reprezintă în tranzacţie. în echivalent în lei. vor fi solicitate acele documente din care să rezulte identitatea firmei. evidenţa secundară sau operativă ţi înregistrări ale tuturor tranzacţiilor financiare care fac obiectul acestei legi pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.10 din Legea 656/2002: în cazul persoanelor fizice –datele de stare civilă menţionate în documentele de identitate prevăzute de lege.500 Euro. Dacă ratele de primă periodice sau sumele de plată anuale sunt ori urmează să fie mărite în aşa fel încât să depăşească limita sumei de 1. În cazul persoanelor juridice străine.8 este obligaţia privind desemnarea persoanelor cu responsabilităţi în aplicarea legii. precum şi dovada că persoana fizică ce conduce tranzacţia reprezintă legal persoana juridică respectivă.000 Euro.8 să păstreze “într-o formă corespunzătoare. ori prima unică de asigurare plătită este. conform art.000 euro. alin. în echivalent în lei. persoanele fizice şi juridice prevăzute de art. locul înmatriculării. respectiv de 2. în conformitate cu art.

15.date despre tranzacţie.persoană juridică română.2 al art. cu trei subcapitole: A.vor fi redate toate informaţiile referitoare la tranzacţie. Articolul 15 din Legea 565 prevede că peroanele desemnate din cadrul persoanelor juridice menţionate de art. În cazul în care la întocmirea raportului se vor constata elemente particulare. prezentându-se toate informaţiile.identificarea persoanei care întocmeşte raportul . celelalte două subcapitole necompletate eliminându-se din textul raportului. cu trei subcapitole. persoanele desemnate conform alin.vor fi detaliate evenimentele neobişnuite. răspund pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite. eventualele anexe ale raportului.persoană juridică străină. urmând a fi enumerate. detalii sau un mod de exprimare specific. Capitolul II.8. în al doilea subcapitol – B. precum şi persoanele menţionate de art. paginate.A . urmând să fie înscrise şi acele date. Raportul cuprinde: Capitolul I. după cum urmează: în primul subcapitol . O altă obligaţie ce incumbă. suspecte.date de identificare a clientului. iar în acest caz se va specifica numărul total de pagini.B. inclusiv datele cunoscute despre persoana cu care persoana de la capitolul II a efectuat operaţiunea.responsabilităţi în aplicarea acestei legi privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. probele deţinute de raportor. iar în cel de-al treilea subcapitol –Cva fi specificat numărul de pagini conţinute de raport. ale căror nume vor fi comunicate Oficiului. potrivit legii. B-persoană fizică autorizată. raportul se va completa corespunzător.2002. B. inclusiv elemente de legătură cu cazuri raportate anterior. şi C.persoana fizică).69 69 Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării banilor– Manual de instruire privind combaterea spălării banilor. Acest raport se întocmeşte pe suport hârtie A4. de către Oficiu. pag. urmărindu-se redarea exactă a tuturor elementelor solicitate. Capitolul III.1. C. Raportul va purta numele.8 este obligaţia întocmirii unui raport pentru fiecare tranzacţie care poate fi legată de spălarea banilor. formă stabilită. 58 . datele. Potrivit alin.14. C-persoană fizică). din care se completează unul în funcţie de forma de organizare juridică a persoanei raportoare (A-persoană juridică. cu responsabilităţi în aplicarea acestei legi pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. potrivit legii persoanelor prevăzute de art. semnătura şi ştampila persoanei autorizate. 8 vor întocmi pentru fiecare tranzacţie suspectă un raport scris. celelalte două subcapitole necompletate eliminându-se din textul raportului. necuprinse în forma standard. de asemenea cu trei subcapitole din care se completează unul în funcţie de forma de organizare juridică a clientului (A. împreună cu natura şi cu limitele responsabilităţilor menţionate.

Este limpede faptul că pentru executarea tuturor acestor obligaţii pe care legea le prevede.8 trebuie să fie instruiţi pentru ca aceştia să poată recunoaşte tranzacţiile sau operaţiunile care pot fi legate de spălarea banilor. de asemenea. informaţiile deţinute în legătură cu spălarea banilor şi de a nu avertiza clienţii cu privire la sesizarea Oficiului. Secretul profesional la care sunt ţinute persoanele de la aet.5 alin. La art. De asemenea secretul bancar şi profesional. de către procuror. persoanele fizice şi juridice menţionate de art.000. constituie contravenţie: a) nerespectarea obligaţiilor persoanelor de la art.obligaţie prevăzută de art. angajaţii persoanelor prevăzute la art. art.3. c) sancţiunea acestor contravenţii este amenda. În acest sens. iar pentru cele amintite la litera “b”.3 alin.000. ca măsuri de coerciţie. între 30. folosirea în scop personal de către salariaţii Oficiului şi ai persoanelor menţionate de art.8 vor putea transmite Oficiului datele şi informaţiile solicitate de acesta. art.13-15. atât în timpul activităţii.000 lei. în afara condiţiilor prevăzute de lege. potrivit legii. Sancţionarea neîndeplinirii de către entităţile prevăzute la articolul 8. art.16 din lege.4 si 9. a urmăririi penale şi nici instanţelor de judecată. astfel: pentru contravenţiile prevăzute la litera “a”. cu menţiunea 59 .11.000 şi 200. 4. nu sunt opozabile organelor de urmărire penală după începerea.17.1 şi 6. cât şi după încetarea acesteia. o altă obligaţie a persoanelor prevăzute la art. în cazul infracţiunilor de spălare a banilor. art. 3 din Legea 656/2002 se prevede că este interzisă.16 alin. Potrivit art.22 din Legea 656.000. date şi informaţii despre care au luat cunoştinţă în îndeplinirea activităţilor şi atribuţiunilor sale şi pentru care. b) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art.000. 8 a informaţiilor primite. alin. a obligaţiilor stabilite de lege Stabilindu-se îndatoririle la care sunt ţinute persoanele de la art. Persoanele menţionate în cuprinsul art.8 ţi a salariaţilor acestora este aceea de a nu transmite. al cărei cuantum diferă.O altă obligaţie a entităţilor raportoare este aceea privind stabilirea procedurilor şi metodelor adecvate de control intern pentru prevenirea spălării banilor .8. sunt obligate la păstrarea secretului. Şi în fine. precum şi activităţile pe care trebuie să le desfăşoare imediat în cazul sesizării unor asemenea situaţii.8 în exerciţiul funcţiei s-a impus cu necesitate prevederea sancţiunilor aplicabile în caz de neîndeplinire a acestora. cuantumul amenzii este cuprins între 20.2.1 şi la art.8 nu este opozabil Oficiului numai.18.000 lei şi 100. obligaţii prevăzute la art.8 trebuie să-şi dezvolte o veritabilă strategie în cadrul căreia se vor stabili proceduri interne şi metode de control şi logistica necesară.000 lei.

2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. aprobată cu modificări şi completări prin Legea 180/2002. potrivit legii.4. alături de persoanele prevăzute de art. aflat în subordinea Guvernului României. 4. Organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional de Prevenire şi Sancţionare a Spălării Banilor. sunt:  Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.000 Euro în perioada 1999-2002 şi de asemenea evoluţia sumelor mai mari de 10. cărora Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Justiţie le trimite spre investigare şi cercetare cazurile privitoare la operaţiuni de spălare a banilor. nr. prezentăm în continuare evoluţia numărului total de operaţiuni în numerar mai mari de 10.1.8 din lege. lege care a fost abrogată prin Legea nr. Pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. Analizând activitatea desfăşurată de entităţile raportoare.656/decembrie 2002.4. autorităţile cu atribuţii pe linia prevenirii şi combaterii spălării banilor. Astfel 60 . al căror rol important este recunoscut. Oficiul Naţional de Prevenire şi Sancţionare a Spălării Banilor a fost înfiinţat în baza Legii 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.8. Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor 4.că aceste sancţiuni contravenţionale se aplică atât persoanelor fizice. Organ de specialitate cu personalitate juridică. funcţionează Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. potrivit art.  Organele specializate ale Poliţiei. Atribuţia constatării contravenţiilor şi a aplicării amenzii revine. cu modificările ulterioare cu excepţia articolelor 28 şi 29. În conformitate cu prevederile Legii 656 din decembrie 2002.  Parchetul de pe lângă Curtea supremă de Justiţie. cu sediul în municipiul Bucureşti. pe baza rapoartelor de tranzacţii suspecte înaintate de acestea.G.19 din Legea 656/2002.8. Aceste reglementări referitoare la sancţiunile contravenţionale se completează cu prevederile O. cât şi persoanelor juridice dintre cele prevăzute la art. personalului desemnat din cadrul Oficiului şi din cadrul autorităţilor cu atribuţii de control financiar şi de supraveghere prudenţială a persoanelor prevăzute la art.000 de euro tranzacţionate în numerar în aceeaşi perioadă.

scop în care primeşte. Preşedintele Oficiului conduce şedinţele plenului şi totodată controlează aplicarea efectivă a deciziilor adoptate. La nivel central. respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.1 din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare.2 din Legea 656/2002 şi. iar sarcina de combatere a spălării banilor presupune descoperirea unor fapte de spălare a banilor care s-au consumat şi sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru instrumentarea respectivelor cauze. Potrivit art. în vederea tragerii la răspundere penală a făptuitorilor.1 din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. Preşedintele reprezintă Oficiul în relaţiile cu autorităţile legislative. aprobă transferul şi aplică sancţiunile disciplinare prevăzute de lege pentru personalul angajat al Oficiului. prin blocarea derulării unor tranzacţii despre care există indicii temeinice că ar face obiectul reciclării banilor. ca persoană juridică. Oficiul. Ministerului Justiţiei. aprobat prin H. Asociaţiei Naţionale a Băncilor şi Curţii de Conturi. de asemenea ordine de angajare şi încetare a raporturilor de muncă. precum şi organismele şi organizaţiile internaţionale. 479 din decembrie 2002. El emite. potrivit competenţelor. Oficiul are constituit un aparat propriu la nivel central şi teritorial.Totodată. El reprezintă Oficiul. şi care este numit de Guvern şi-n rândul membrilor Oficiului.G. potrivit art. Preşedintele Oficiului poate delega puteri de reprezentare şi altor membri ai Oficiului. dispunând măsurile 61 . numiţi în funcţie prin hotărâre a Guvernului pe o perioadă de 5 ani. judiciare şi administrative. 7. Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. pentru atingerea scopului ce a stat la baza constituirii sale. Oficiul este format. şi îl angajează patrimonial în relaţiile cu terţii. Oficiul cunoaşte ca reglementare legală Legea 656/2002. Oficiul este condus de un preşedinte cu rang de secretar de stat. articolului 2 alin. din câte un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice.19 alin. de asemenea. care are şi calitatea de ordonator principal de credite. Rolul de prevenire a spălării banilor Oficiul îl realizează. analizează. are ca obiect de activitate prevenirea şi combaterea spălării banilor. cu precizarea că mandatul trebuie să menţioneze expres atribuţiile delegate şi durata exercitării lor. există şi un Regulament de Organizare şi Funcţionare a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi a structurilor sale teritoriale. Băncii Naţionale a României. prelucrează informaţii şi sesizează autorităţile abilitate prin lege.alin. Ministerului Administraţiei şi Internelor. În vederea exercitării atribuţiilor sale.că în prezent. numărul maxim de posturi este de 120. iar pentru structurile operative teritoriale este de 140. Rolul preşedintelui Oficiului este unul important în organizarea şi funcţionarea acestuia.

sinteză şi evidenţă operativă. h) Direcţia economic-administrativă. ci cu privire la întregul personal angajat al Oficiului. 62 . În exercitarea atribuţiilor sale.8. în cadrul acestor direcţii sunt organizate servicii. funcţia de membru al plenului este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată. Personalul angajat al Oficiului este format din experţi. Băncii Naţionale a României. referenţi de specialitate şi referenţi. Plenul Oficiului adoptă. de altfel. potrivit art.5 din Regulament-.8 din Legea pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.10 din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a acestuia. În cadrul Oficiului. Asociaţiei Române a Băncilor şi Curţii de Conturi. constituit din şapte membrii –reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice. despre aceasta. funcţionează următoarele direcţii de specialitate: a) Direcţia generală informatică. decizii care au caracter obligatoriu pentru persoanele menţionate la art. e) Direcţia agenţi economici şi persoane fizice. Prin decizie a Plenului Oficiului. b) Direcţia bănci.adecvate. preşedintelui Oficiului. sucursale bănci străine. birouri şi compartimente. O altă incompatibilitate prevăzută de lege nu doar pentru calitatea de membru al plenului. Ministerului Administraţiei şi Internelor. instituţii de credit. cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. o notă distinctă faţă de instituţiile similare din alte state. f) Direcţia cooperare şi relaţii internaţionale. al Ministerului Justiţiei. prin hotărâre a Guvernului. în acelaşi timp cu activitatea desfăşurată ca salariat al Oficiului. Plenul Oficiului. în scris. c) Direcţia instituţii financiare. consilieri juridici. -prevede art. Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De asemenea . membrilor plenului revenindule obligaţia de a comunica îndată. iar în cazul apariţiei unui caz de incompatibilitate. Astfel le este interzis să facă parte din partide politice sau să desfăşoare activităţi publice cu caracter politic. d) Direcţia societăţi comerciale de asigurare şi reasigurare. Pentru membrii plenului sunt prevăzute de lege anumite interdicţii şi incompatibilităţi. cu majoritate de voturi. este aceea că nu poate ocupa nici un post şi nu poate îndeplini vreo funcţie în cadrul nici uneia dintre persoanele juridice prevăzute la art. -este structura deliberativă şi de decizie a Oficiului. membrii plenului sunt numiţi în funcţie pentru o perioadă de cinci ani. ceea ce îi dă. g) Direcţia juridică. i) Direcţia operativă teritorială.

motivat. Oficiul poate dispune. poate ca. Obiectul de activitate al acestui organism se realizează prin două modalităţi prevăzute de lege: prima modalitate se referă la faptul că Oficiul primeşte. legea prevede obligaţia persoanelor menţionate de art. legea prevede în sarcina Oficiului. Oficiul nu a făcut comunicarea în acest termen de 24 de ore. toate datele şi informaţiile necesare. prelungirea suspendării efectuării operaţiunii.8. Legea 656 instituie în sarcina anumitor persoane pe care le menţionează expres în art. după caz. care au făcut sesizarea referitoare la operaţiunea suspectă ce s-a decis a fi suspendată sau.8. a cărei suspendare s-a decis a fi prelungită. În privinţa deciziei de suspendare a efectuării operaţiunii sau măsurii de prelungire a acesteia. Legea prevede expres dreptul Oficiului de a cere persoanelor menţionate la art. De asemenea. sunt reţinute în sarcina Oficiului. Corelativ cu acestea. anumite drepturi şi îndatoriri. Astfel. iar în sarcina Oficiului 63 . motivat. persoanele la care se referă art. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate autoriza o singură dată prelungirea solicitată de Oficiu. între care.8. să solicite. anumite obligaţii pe linia prevenirii şi sancţionării spălării banilor. în vederea îndeplinirii sarcinilor instituite Oficiul cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor. deosebit de importantă este aceea de a sesiza imediat Oficiul Naţional de Prevenire şi Sancţionare a Spălării Banilor. dacă consideră necesară o astfel de măsură.8 vor putea efectua operaţiunea.4. dacă Oficiul consideră că perioada de 48 de ore nu este suficientă.8 de a transmite Oficiului datele şi informaţiile solicitate. înainte de expirarea acestui termen. cu cel mult trei zile lucrătoare.2.4. secretul profesional la care sunt ţinute aceste persoane prevăzute de art. nefiind opozabil Oficiului. obligaţia de a le comunica în termen de 24 de ore persoanelor menţionate de art. poate dispune încetarea suspendării operaţiunii. În continuare. cea de-a doua modalitate vizează activităţile prin care Oficiul sesizează autorităţile abilitate de lege să investigheze şi să cerceteze cazurile în care acesta a stabilit indicii temeinice referitoare la operaţiuni de spălare a banilor. suspendarea pentru o perioadă de 48 de ore. Parchetului de pe lângă }nalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Atribuţiile stabilite prin lege.8. precum şi altor instituţii competente. potrivit Legii 656. legea prevede că Oficiul va confirma primirea sesizării persoanelor menţionate de art. sau dacă nu consideră că solicitarea prelungirii suspendării ar avea temei.8 din legea 652/2002. În acest sens. De asemenea. a operaţiunii suspecte. În primul rând. analizează şi prelucrează informaţiile şi datele referitoare la activitatea de spălare a banilor ce îi sunt transmise de către persoanele fizice şi juridice menţionate în art.8. în termen de 30 de zile de la data primirii cererii. atunci când are suspiciuni că o operaţiune ce urmează să fie efectuată are ca scop spălarea banilor.

apare întrebarea care vor fi situaţiile când Parchetul Naţional Anticorupţie va putea solicita Oficiului date şi informaţii cu privire la fapte de spălare a banilor.5 completează că “Oficiul are obligaţia de a pune la dispoziţie Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau. Corelativ acestui drept recunoscut de lege Parchetului de pe lângă curtea supremă de Justiţie în exercitarea atribuţiunilor sale. în baza reciprocităţii. Astfel. atunci când constată existenţa unor indicii temeinice de spălare a banilor.6 şi dispoziţiile alin. după caz. Dar cum de foarte multe ori infracţiunea de spălare a banilor este săvârşită în concurs de infracţiuni de corupţie. Din moment ce obligaţia Oficiului de a raporta informaţiile în legătură cu faptele de spălare a banilor. deducem că atunci când cercetând acte de corupţie. ele vor fi clasate în cadrul Oficiului. datele şi informaţiile pe care le deţine. între dispoziţiile alin. în timp ce alin. atunci când constată indicii temeinice. primind sesizările. datele şi informaţiile pe care le-a obţinut”. de a face schimb de informaţii.este prevăzută obligaţia păstrării confidenţialităţii în legătură cu sesizările primite. Oficiul sesizează de îndată procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Parchetul Naţional Anticorupţie are date sau indicii că acestea ar fi fost comise pentru favorizarea spălării banilor. Dacă în timp de 5 ani aceste informaţii nu sunt completate. Parchetului Naţional Anticorupţie. Procedând la analizarea şi prelucrarea informaţiilor primite. Oficiului completarea acestora. potrivit alin. este. alin. la solicitarea acestora.1 prevede că “atunci când constată existenţa unor indicii temeinice de spălare a banilor. de asemenea dreptul Oficiului. Totodată. dacă apreciază că informaţiile sunt insuficiente. parchetul de pe lângă curtea Supremă de Justiţie poate solicita. la solicitarea acestora. De fapt este important să se stabilească dacă infracţiunea de spălare a banilor este săvârşită în legătură cu o faptă de corupţie. legea prevede obligaţia Oficiului de a pune la dispoziţie Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau.1 al art.6. Legea recunoaşte. nu constată indicii temeinice de spălare a banilor. cu instituţii străine ce au funcţii asemănătoare şi.6. obligaţia păstrării secretului în condiţii similare. Trebuie să remarcăm totuşi o inadvertenţă în cuprinsul Legii 656/2002.5 al art. noi informaţii Oficiului. motivat. Oficiul va păstra în evidenţele sale aceste informaţii. doar către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de casaţie şi Justiţie. Parchetului Naţional Anticorupţie. după caz. în îndeplinirea îndatoririlor ce-i revin.1 art. va cere în vederea completării informaţiilor pe care le deţine. în acest sens Legea 64 . Oficiul va transmite informaţiile de îndată procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”. iar dacă în urma analizării şi prelucrării informaţiilor.

Potrivit legii. Totodată.  . Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va comunica trimestrial stadiul de rezolvare a sesizărilor transmise. Banca Naţională a României.examinează din proprie iniţiativă cazurile care intră în sfera sa de competenţă. De asemenea.8.8.colaborează cu Ministerul Finanţelor Publice. mai sistematizat că principalele atribuţii pe care le exercită Oficiul pentru îndeplinirea obiectului său de activitate următoarele:  . De altfel.primeşte date şi informaţii de la persoanele fizice şi juridice menţionate la art.analizează şi prelucrează datele şi informaţiile primite. este interzisă.8 din Legea pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. referitoare la operaţiuni şi tranzacţii efectuate în lei şi/sau în valută. folosirea în scop personal de către salariaţii Oficiului şi ai persoanelor prevăzute la art. conform legii. atât în timpul activităţii. această obligaţie menţinându-se şi după încetarea funcţiei.emite. verificând şi controlând modul de aplicare a prevederilor Legii privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.  . cât şi după încetarea acesteia. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor aprobat prin HG 479/2002 consacră întreg capitolul II atribuţiile date prin lege acestuia. Serviciul de Informaţii Externe. Serviciul Român de Informaţii.  . se va majora cu 3 ani. Curtea de Conturi şi Asociaţia Română a Băncilor.  . oficiul poate efectua verificări şi controale comune cu autorităţile cu atribuţii de control financiar.solicită oricărei instituţii competente furnizarea de date şi informaţii necesare în vederea îndeplinirii obiectului său de activitate. 65 . în condiţiile legii.  . Astfel.cooperează şi promovează schimbul de informaţii şi de experienţe cu instituţiile străine care au funcţii asemănătoare şi cu instituţiile internaţionale europene şi regionale care au atribuţii în domeniul combaterii spălării banilor. Oficiul participă la programele speciale de instruire a reprezentanţilor persoanelor prevăzute la art.8. articolul 4 al Regulamentului amintit prevede. pe o durată de 5 ani. Ministerul Administraţiei şi Internelor. O altă obligaţie a personalului Oficiului este aceea de a nu transmite informaţiile în timpul activităţii decât în condiţiile legii. decizii de suspendarea efectuării tranzacţiilor. şi cu cele de supraveghere prudenţială a persoanelor prevăzute la art. La cererea Oficiului.8 a informaţiilor primite.656 prevede că maximul special al pedepsei pentru infracţiunea de spălare a banilor ce are la bază coruperea funcţionarilor instituţiilor prevăzute la art.  . Ministerul Justiţiei.

”  .2. 66 .”  Desfăşurându-şi activitatea în limitele atribuţiilor stabilite prin lege şi Regulament.8 din Legea privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor .urmăreşte aplicarea unitară a dispoziţiilor legale din sfera sa de activitate. înţelegeri cu instituţii similare din alte ţări.  . . negociază şi încheie convenţii. prin identificarea a tot mai multe cazuri suspecte de spălare a banilor. prin emiterea de decizii.face propuneri Guvernului şi organelor administraţiei centrale pentru adoptarea de măsuri în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor.organizează programe speciale de instruire a reprezentanţilor persoanelor juridice şi fizice prevăzute la art.elaborează. În cele ce urmează. avizează proiectele de acte normative care au legătură cu domeniul său de activitate. specialiştii Oficiului au adus o contribuţie însemnată pentru eficientizarea luptei de combatere a acestui fenomen.preia şi organizează arhivarea evidenţei secundare sau operative şi înregistrările tuturor tranzacţiilor financiare ce fac obiectul Legii privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. ca urmare a analizei rapoartelor privind operaţiunile în numerar mai mari decât echivalentul a 10. 45% au fost identificate în urma sesizărilor primite de la entităţile raportoare.  . De asemenea. vom prezenta evoluţia numărului de cazuri suspecte de spălare a banilor identificate de specialiştii Oficiului.informează Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cazurile prevăzute de lege.întocmeşte raport de activitate anual sau atunci când Guvernul hotărăşte şi realizează studii.propune Guvernului nomenclatorul de funcţii.urmăreşte aplicarea efectivă a deciziilor proprii.  . analize şi sinteze privind domeniul său de activitate.  . în limita mandatului dat de guvern. iar 28% sunt cazuri identificate de specialiştii Oficiului.  .stabileşte forma raportului scris pentru tranzacţiile care pot fi legate de spălarea banilor. mai vechi de 5 ani de la executarea acestora.  .  .  .000 euro în perioada 1999-2002. protocoale. condiţiile de studii şi de vechime pentru încadrarea şi promovarea personalului propriu.  . din totalul numărului de cazuri suspecte de spălare a banilor analizate în anul 2002 de Oficiu. prin persoane desemnate. 27% în urma sesizărilor primite de la instituţiile de control financiar şi supraveghere prudenţială.constată contravenţiile săvârşite în domeniul său de activitate şi aplică sancţiunile stabilite de lege.

G. nr.BIBLIOGRAFIE LEGISLAŢIE:           Constituţia României din 1991. Legea 565/2002 privind criminalitatea transnaţională organizată. Legea 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie. Legea 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. Legea 503/2002 pentru aprobarea O. Legea 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate Legea 169/2002 privind modificarea şi completarea Codului penal. adoptată la New York în 1999. Legea 39/2003 privind combaterea crimei organizate. Codului de procedură penală şi a unor legi speciale. Legea 623/2002 pentru ratificarea Convenţiei internaţionale privind reprimarea finanţării terorismului. Legea 682/2002 privind protecţia martorilor.U. 67 .

 Legea 51/1991 privind siguranţa României.  Revista“Controlul economico-financiar”.dr.C.„Sugestii pentru o protecţie judiciară a martorului în procesul penal” Ion Gh.dr.N.  Instrucţiunile C.  Decizia 657/20.000 de euro şi Raportului pentru transferuri externe în şi din conturi mai mari de 10.Ştefan Popa.R.P. 1/2002.V.  Legea 704/2001 privind asistenţa judiciară internaţională în materie penală. PUBLICAŢII  Revista“Controlul economico-financiar”.  Norma B.  “Revista de Drept Penal” nr.9/1999 privind prevenirea şi combaterea spălării banilor.1999 –pag. p.000 euro.2002 privind forma şi conţinutul Raportului de tranzacţii suspecte pentru operaţiunile mai mari de 10.12. nr. 32.9/sept.  O.Valerică Dabu şi Sorin Cătinean. nr.N.8/2002 – “Consideraţii referitoare la infracţiunea de spălare a banilor”.  Revista “Dreptul” nr.G.  Legea 118/1992 pentru aderarea României la Convenţia asupra substanţelor psihotrope din 1971 şi la Convenţia asupra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope din 1998.3/2002 privind cunoaşterea clientelei. “Spălarea Banilor”.R.38. descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.S.45 “Paradisurile fiscale” -Constantin Gioga. H. 479/2002 pentru aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a O.M nr.U.1999 –pag. Gorăneanu CURSURI.  Legea 143/2000 pentru combaterea traficului de stupefiante. TRATATE MONOGRAFII 68 . nr.N.G.N. Ion Pitulescu  Revista “Dreptul” nr.2/febr.12/2002 – “Despre spălarea produsului infracţiunilor” -dr.B. 159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar bancar în scopul finanţării actelor de terorism.  Legea 54/1998 privind statutul B.  Legea 78/2000 pentru prevenirea.

04. Partea generală.N. Voicu.C.  D. Argument. vol. 2002.  O.S.P.2002  Damian Miclea –“Cunoaşterea crimei organizate”. Stan –“Investigarea infracţiunilor digitale”. C. 1999.N. 1998  Rodica Mihaela Stănoiu. Ed. Editura Trei. 1999  Metodologia de investigare şi de administrare a probelor în cauzele de spălare a banilor. 13 nov.2002  Costică Voicu. în Vintilă Dongoroz şi colectiv. Adriana Voicu Investigarea criminalităţii financiar-bancare Ed. Sandu. 1999  C. 2002  O. Strasbourg.  Oficiul Naţional de Prevenire şi Sancţionare a Spălării Banilor – Manual de instruire privind combaterea spălării banilor.B. Document de reference pour mener a bien le processus d’evalution mutualle sous l’egide des procedures convenues par le comite PC-R-EV. Ioan Bindiu. 1975  Alexandru Ţiclea. Explicaţii teoretice ale Codului de procedură penală român. Georgeta Ungureanu. Ghe. –Raport de activitate 2002  O. Bucureşti.2002. Boroi şi I. Voicu. Sandu. Ghe. I. Pygmalion.  Buletin de Informare şi Documentare al MI 1995-2002  Buletin Informativ al Direcţiei Generale de Combatere a Criminalităţii Organizate. I. sector bancar. Stancu.B. Polipress 2003  Mihai Apetrei. 2000. Vasile Iancu – „Societăţile comerciale de la A la Z”.C. Voicu – “Spălarea banilor murdari”.N. Botea. Editura Academiei Române. Corneliu Birsan.A. din 23. Global Print. Virgil Erdei.L Bucureşti. I.Molnar –“Dreptul penal al afacerilor”. Bucureşti. E. Dascălu –“Frauda în domeniul financiar bancar şi al pieţei de capital”.P.S. Editura Rosetti. Drept procesual penal. Voicu. Bucureşti 2001  C. –Ghidul de tranzacţii suspecte. –Materiale prezentate la instruirea reprezentanţilor băncilor comerciale. Bucureşti.R. Dascălu. Casa de Editură şi presă “ ŞANSA” S. Ed. Ed.B.C. 2. Editura Sylvi. Editura Oscar Print. –La lutte contre le blanchisment des capitaux en Suisse: Un combat de façade  Guide des Examinateurs: elabore par le Comite European pour les problemes criminels. 69 . Al. F. Mircea Toma. Asociaţia Română a Băncilor –Ghid pentru prevenirea spălării banilor. C-tin Tufan. F.S.N.P. 2001  Nicolae Moldoveanu –“Criminalitatea economico-financiară în societăţile comerciale”. Bucureşti 1998  C.I. Florea Magureanu. vol.

Univers Ştiinţific. Bucureşti 2004  Lucaci Iosif. Instituţii de Drept Procesual Penal. Anca Lelia Lorincz. Ed. Marin Robert. Criminalitatea informatică. Ed. Mircea Damaschin. Fed Print Bucureşti 2004 70 . Carmen Silvia Paraschiv.