Capitolul 3

CERCETAREA SELECTIVĂ
3.1. INDICATORI: DEFINIRE, FORMULE DE CALCUL

Principalele noţiuni pereche din colectivitatea generală şi din colectivitatea de selecţie:
Tabelul 3.1.
Denumirea indicatorului A Media Caracteristica nealternativă Caracteristica alternativă Colectivitatea Colectivitate de Colectivitatea Colectivitate generală selecţie generală de selecţie 1 2 3 4

x0 =
N

∑x
i =1

N

i

N
i 0 2

x=
n

∑x
i =1

n

i

P=
2

n
i

M N

w=

m n

Dispersia

2 σ0 = i=1

∑(x − x )
N

σ2 =

∑(x − x)
i=1

2 σ 2 = p(1 − p) σw = w(1−w) p

n

Abaterea medie pătratică

σ 0 = σ 02

σ = σ2

σp = σ2 p

2 σw = σw

Eroarea de reprezentativitate: Er = x − x0

Condiţia ca media eşantionului să fie reprezentativă: x − x0 ⋅ 100 ≤ 5% x0 Eroarea medie de reprezentativitate:

μx =σx =

∑ (x
s =1

k

s k

− x0 ) 2 ns
s

∑n
s =1

în care : k - reprezintă numărul eşantioanelor posibile; ns - frecvenţele mediilor de selecţie posibile. Eroare limită maximă admisă (Δ x ) . Δ x = zσ x unde coeficientul zα reprezintă argumentul funcţiei Laplace pentru probabilitatea Φ (z ) cu care se garantează rezultatele.
102

SELECŢIA ALEATOARE SIMPLĂ

Selecţia aleatoare simplă se aplică în cazul colectivităţilor omogene din care se extrag unităţi simple folosind procedee de selecţie aleatoare.

Eroarea medie de reprezentativitate pentru selecţie repetată:

n n pentru selecţie nerepetată:

σ xrep =

σ 02

σ2

σ xnerep =

σ 02 ⎛ N − n ⎞

⎜ ⎟≈ n ⎝ N −1⎠

σ2 ⎛ N −n⎞

⎜ ⎟≈ n ⎝ N −1⎠

σ2 ⎛

n⎞ ⎜1 − ⎟ N⎠ n ⎝

Pentru caracteristica alternativă, eroarea medie de reprezentativitate se va nota cu σ w , deci:

pentru selecţia repetată: p(1 − p) w(1 − w) σ wrep = ≈ n n pentru selecţia nerepetată p(1 − p) n w(1 − w) n σwnerep = ⋅ (1 − ) = ⋅ (1 − ) n N n N

• •

Eroarea limită maximă admisă: pentru selecţie repetată

Δ x = z ⋅ σ x rep respectiv
pentru selecţie repetată Δ x = z ⋅ σ x nerep respectiv

Δ w = z ⋅ σ w rep Δ w = z ⋅ σ w nerep

• •

Intervalul de încredere al mediei colectivităţii generale: pentru caracteristica nealternativă: x − Δ x < x0 < x + Δ x

pentru caracteristica alternativă: w − Δw < p < w + Δw

Intervalul de variaţie al nivelului totalizat al caracteristicii: • pentru caracteristica nealternativă: N (x − Δ x ) < x0 < N (x + Δ x )

pentru caracteristica alternativă: N (w − Δ w ) < p < N (w + Δ w )
103

Volumul eşantionului pentru sondajul simplu repetat:

Δx = z

2 σ0

n
2 σ0 ⎛

de unde:

n=

2 z 2σ 0 Δ2x

pentru sondajul simplu nerepetat:

Δx = z

n⎞ ⎜1 − ⎟ n ⎝ N⎠

de unde:

n=

2 z 2σ 0 2 z 2σ 0 Δ2x + N

Redimensionarea eşantionului prin modificarea erorii limite maxime admise ( Δ' x ):

pentru selecţie repetată: z 2σ 2 n' = 2 Δ' x

( )
( )

pentru selecţie nerepetată: z 2σ 2 n' = z 2σ 2 Δ' x + N

SELECŢIE TIPICĂ (STRATIFICATĂ)

Selecţia tipică se aplică în cazul colectivităţilor neomogene formate din unităţi simple împărţite în grupe (straturi, subcolectivităţi) cât mai omogene cu evidenţierea tipurilor calitative. Eşantionul se obţine prin extragerea de subeşantioane din straturile populaţiei totale prin procedee de selecţie aleatoare. În vederea repartizării eşantionului pe subeşantioane corespunzător tipurilor calitative, se pot aplica trei modalităţi. 1. Repartizarea în mod egal a eşantionului pe subeşantioane indiferent de numărul unităţilor ce compun straturile populaţiei totale: n ni = k unde: ni – dimensiunea fiecărui subeşantion; k – numărul de straturi în populaţia totală. Acest tip de selecţie mai poartă denumirea de selecţie tipică (stratificată) neproporţională. Eşantionul se separă pe subeşantione în funcţie de ponderea fiecărui strat în colectivitatea generală:
104

2.

n1 n n = 2 = ... = i = ... = N1 N 2 Ni de unde:
ni = n Ni

∑n = n ∑N ∑N
i i

i

∑N

i

Acest tip de selecţie se mai numeşte selecţia tipică (stratificată) proporţională. 3. La formarea subeşantioanelor se ia în consideraţie atât ponderea fiecărui strat în colectivitatea generală cât şi gradul de omogenitate al straturilor, reprezentat de abaterea pătratică medie:
ni = n N iσ i

∑Nσ
i i =1

k

i

Acest tip de selecţie se mai numeşte selecţia tipică (stratificată) optimă deoarece dă cele mai mici erori în practică, dar este greu de aplicat.

Relaţiile de calcul în cazul sondajului tipic proporţional: eroarea medie de reprezentativitate:

σy = σy =

σ2
n

pentru selecţia repetată

n⎞ pentru selecţia nerepetată ⎜1 − ⎟ n ⎝ N⎠ eroarea limită maximă admisă Δy = z ⋅ Δy = z ⋅

σ2⎛

σ2
n

pentru selecţia repetată

σ2⎛

n⎞ ⎜1 − ⎟ n ⎝ N⎠

pentru selecţia nerepetată

estimarea mediei la nivelul colectivităţii generale
y − Δ y < y0 < y + Δ y )

unde:
y=

∑yn ∑n
i

i i

105

estimarea nivelului totalizat al caracteristicii N(y − Δy) <

∑y
i =1

N

i

v < N(y + Δy )

dimensionarea eşantionului n= z 2σ 2 Δ2y z 2σ 2 z 2σ 2 Δ2y + N

pentru selecţie repetată

n=

pentru selecţie nerepetată

De reţinut: • Pentru a obţine acelaşi grad de precizie a rezultatelor, eşantionul constituit prin stratificare este mai mic decât cel pentru sondajul aleator simplu; • Pentru acelaşi volum al eşantionului, precizia este mai mare în cazul sondajului stratificat decât în cazul sondajului aleator simplu; • Eşantionul trebuie dimensionat astfel încât fiecare subeşantion să conţină un număr suficient de unităţi pentru a permite calcularea dispersiilor la nivelul subeşantioanelor (ni > 40);
SELECTIA DE SERII

Se foloseşte în cazul în care colectivitatea generală este formată din unităţi complexe (echipe, brigăzi, ferme, etc.) Cu cât mediile din serii sunt mai apropiate între ele, vor estima mai corect valoarea medie a întregii colectivităţi, realizându-se condiţia de reprezentativitate a eşantionului. Eşantionarea făcându-se pe bază de serii, eşantionul este format dintr-un număr de serii notat cu r, iar în colectivitatea generală numărul seriilor se va nota cu R.
Eroarea medie de reprezentativitate:

pentru caracteristici nealternative

σ xrep = σ xnerep =

δ x2
r

δ x2
r

R−r ; R −1

106

pentru caracteristici alternative

σ w rep = σ w nerep =

2 δp

r
2 δp

r

R−r . R −1

Eroarea limită maximă admisă Δx = z ⋅ Δx = z ⋅

δ2
r

pentru selecţia repetată

δ2 ⎛ R−r⎞
⎜ ⎟ r ⎝ R −1⎠

pentru selecţia nerepetată

Dimensionarea eşantionului

n= n=

z 2δ 2 Δ2x

pentru selecţia repetată

Rz 2δ 2 ( R − 1)Δ2x + z 2δ 2

pentru selecţia nerepetată

Teste de semnificaţie

Se porneşte de la ”ipoteza diferenţei nule” care presupune că nu există diferenţe semnificative între valorile de sondaj şi parametrii populaţiei sau între valorile de sondaj a două eşantioane aleatoare.
Compararea mediei de sondaj cu media populaţiei într-o repartiţie normală
t= x − x0

σ/ n

Dacă pentru un nivel de semnificaţie de 5%, t > 1,96 se respinge ipoteza diferenţei nule.
Compararea mediilor a două eşantioane mari

t=

x1 − x2

σ 12
n1

+

2 σ2

n2
107

Se acceptă ipoteza şi se consideră diferenţele nesemnificative dacă |t| <1,96 (nivel de semnificaţie 5%). Se respinge ipoteza dacă |t| >2,58 (nivel de semnificaţie 1%).
Compararea a două proporţii de sondaj pentru o caracteristică alternativă Cazul 1 (nu cunoaştem proporţia p în cele două populaţii din care s-au format eşantioanele)

Admitem că: p = Dacă
w1 − w2

n1w1 + n2 w2 n1 + n2

⎡1 1⎤ p ⋅ q⎢ + ⎥ ⎣ n1 n2 ⎦

> 3,

diferenţa dintre cele două proporţii este semnificativă.
Cazul 2 (proporţiile în cele două populaţii din care s-au format eşantioanele nu sunt egale, fapt pentru care se folosesc dispersiile eşantioanelor)

Dacă

w1 − w2 w1 (1 − w1 ) w2 (1 − w2 ) + n1 n2

>3

diferenţa dintre cele două proporţii este semnificativă.
Cazul 3 (comparăm proporţiile eşantioanelor cu p =
n1w1 + n2 w2 ) n1 + n2

Calculăm, de exemplu:
t1 = p − w1 p ⋅ q n2 ⋅ n1 + n2 n1

Dacă t1 > 3, diferenţa este semnificativă. Pentru eşantioanele de volum redus se foloseşte testul lui Student.
Compararea mediei de sondaj cu media populaţiei într-o repartiţie Student x − x0 tcalc = σ / n −1 ttabelar se determină pentru un anumit nivel de semnificaţie şi (n-1) grade de libertate. Dacă tcalculat<ttabelar se admite ipoteza diferenţei nule.
108

Compararea dispersiilor necunosute a două eşantioane de volum redus x1 − x2 tcalc = 1 1 S + n1 n2

unde S =


i =1

n1

( xi − x1 ) 2 +

∑ ( x' − x )
i 2 i =1

n2

2

n1 + n2 − 2

Dacă tcalculat<ttabelar se admite ipoteza diferenţei nule (valoarea tabelară se stabileşte pentru numărul gradelor de libertate V=n1 + n2 - 2).
Testul F (Fisher) pentru verificarea egalităţii dispersiilor a două eşantioane de volum redus
Fcalc =
2 S1 2 S2

Ftabelar se determină pentru un anumit nivel de semnificaţie şi pentru gradele de libertate V1 = n1 − 1 şi V2 = n2 − 1 . Dacă Fcalc > Ftabelar , rezultatul sondajului trebuie interpretat ca fiind

semnificativ, deci diferenţa dintre dispersiile celor două eşantioane trebuie explicată de influenţa altor factori decât cei care determină erorile de sondaj.

109

3.2. PROBLEME REZOLVATE Problema 1: Pentru un eşantion de 50 clienţi (persoane fizice) ai unei bănci se cunosc datele: Tabelul 3.2. Grupe de clienţi după valoarea Număr clienţi depozitelor bancare (mii RON) 0 1 Sub 2 5 2-4 15 4-6 20 6-8 8 Peste 8 2 Total 50 Se cere: 1. estimaţi limitele între care se vor încadra valoarea medie şi valoarea totală a depozitelor bancare în colectivitatea generală dacă eşantionul reprezintă 10% din totalul clienţilor, s-a format prin selecţie nerepetată, iar probabilitatea cu care se garantează rezultatele este 0,9545 (z =2 ); 2. determinaţi noul volum al eşantionului dacă eroarea limită maximă admisă este de 0,8 mii RON; 3. transformaţi variabila „valoarea depozitului” în variabilă alternativă (binară) luând drept prag limita inferioară a intervalului în care se găseşte media; 4. estimaţi limitele între care se va încadra proporţia clienţilor cu valoarea depozitelor mai mică decât valoarea luată ca prag. Rezolvare

Suntem în cazul sondajului aleatoriu simplu. 1. Pentru estimarea parametrilor colectivităţii generale trebuie efectuate următoarele calcule în prealabil: • calcularea mediei eşantionului: x= •

∑x ⋅n
i i =1

5

i

∑n
i =1

5

=

1 ⋅ 5 + 3 ⋅ 15 + 5 ⋅ 20 + 7 ⋅ 8 + 9 ⋅ 2 = 4,48 mii RON/client 50

i

calcularea dispersiei:

110

σ2=

∑ ( x − x) ⋅ n
2 i i =1

5

i

∑n
i =1 2

5

=

i 2 2 2 2

(1− 4,48) ⋅ 5 + (3 − 4,48) ⋅ 15 + (5 − 4,48) ⋅ 20 + (7 − 4,48) ⋅ 8 + (9 − 4,48) ⋅ 2 = =
50 = 3,8096 • calcularea erorii limite maxime admise:

2 n⎞ 3,8096 ⎛ Δ x = z ⋅σ x = z ⋅ σ ⎜ 1 − ⎟ = 2 ⋅ ⋅ 0,9 = 0,52 mii RON/client n ⎝ N⎠ 50 Estimarea mediei în colectivitatea generală: x − Δ x < x0 < x + Δ x

4,48 − 0,52 < x0 < 4,48 + 0,52 3,96 < x0 < 5 mii RON /client Estimarea valorii totale în colectivitatea generală: N ⋅ ( x − Δ x ) < x0 < N ⋅ ( x + Δ x )

500 ⋅ 3,96 < x0 < 500 ⋅ 5 1980 < x0 < 2500 mii RON 2. Noul volum al eşantionului: z 2σ 2 n' = 2 z 2σ 2 Δ' x + N 2 2 ⋅ 3,8096 ' = 22,74 ≈ 23 clienţi n= 2 2 ⋅ 3,8096 2 (0,8) + 500

( )

3. Avem o variabilă alternativă (binară). x = 4,48 ∈ [4,6 )
Valoarea depozitului A Mai mic decât 4 Mai mare sau egal cu 4 Total Răspuns B DA Nu Total Tabelul 3.3 Număr clienţi 1 m=20 n-m=30 n=50

111

4. În cazul variabilei alternative, indicatorii se calculează astfel : • media m 20 w= = = 0 ,4 n 50 Interpretare: 40% dintre clienţi au valoarea depozitelor peste 4 mii RON. • dispersia σ 2 = w ⋅ (1 − w) = 0,24 w • eroarea limită maximă admisă : n N 50 Estimarea proporţiei clienţilor cu valoarea depozitelor sub valoarea considerată drept prag (4 mii RON): w − Δw < p < w + Δw 0,4 − 0,13 < p < 0,4 + 0,13 0,27 < p < 0,53 Ponderea clienţilor care au valoarea depozitelor sub 4 mii RON este cuprinsă între 27 şi 53%. Estimarea numărului clienţilor cu valoarea depozitelor sub valoarea considerată drept prag (4 mii RON): N ⋅ ( w − Δ w) < M < N ⋅ ( w + Δ w) 500 ⋅ (0,4 − 0,13) < M < 500 ⋅ (0,4 + 0,13) 135 < M < 265 Numărul clienţilor care au valoarea depozitelor sub 4 mii RON este cuprins între 135 şi 265.
Problema 2. Pentru un eşantion de 100 unităţi hoteliere de tip pensiune din România s-au obţimut următoarele rezultate în anul 2005: • valoarea medie a încasărilor în primul trimestru al anului: 200 mii RON; • dispersia privind profitul: 900 Ştiind că eşantionul reprezintă 10% din totalul unităţilor hoteliere de tip pensiune, s-a format prin selecţie nerepetată şi rezultatele se garantează cu o probabilitate P=0,9973 (z=3) se cere: 1. estimarea valorii medii a încasărilor şi a încasărilor totale la nivelul colectivităţii generale: 2. dimensionarea unui nou eşantion dacă: 2.1. eroarea limită maximă admisă creşte cu 5%; 2.2. eroarea limită maximă admisă scade cu 5%; 2.3. probabilitatea cu care se garantează rezultatele este P=0,9545 (z=2).

Δ w = z ⋅σ w = z ⋅

σ 2 (1 − n ) = 2 ⋅ 0,24 ⋅ 0,9 = 0,13 w

112

Rezolvare

Suntem în cazul sondajului simplu nerepetat. 1. Pentru estimarea parametrilor în populaţia totală este necesar să se calculeze eroarea limită maximă admisă:
2 n⎞ 900 ⎛ Δ x = z ⋅σ x = z ⋅ σ ⎜ 1 − ⎟ = 3 ⋅ ⋅ 0,9 = 8,37 mii RON n ⎝ N⎠ 100 Estimarea valorii medii a încasărilor: x − Δ x < x0 < x + Δ x

200 − 8,37 < x0 < 200 + 8,37 181,63 < x0 < 208,37 Valoarea medie a încasărilor la nivelul întregii colectivităţi se găseşte în intervalul (181,63, 208,37) mii RON/unitate hotelieră cu o probabilitate de 99,73%. Estimarea valorii totale a încasărilor: N ⋅ ( x − Δ x ) < x0 < N ⋅ ( x + Δ x ) 1000 ⋅ 181,63 < x0 < 1000 ⋅ 208,37 181630 < x0 < 208370 Valoarea totală a încasărilor la nivelul întregii colectivităţi se găseşte în intervalul (181630, 208370) mii RON cu o probabilitate de 99,73%.
2.1. Pentru dimensionarea unui nou eşantion când creşte eroarea se foloseşte relaţia:

z 2σ 2 2 z 2σ 2 Δ' x + N ' Δ x = Δ x + 5% ⋅ Δ x = 1,05 ⋅ 8,37 = 8,7885 mii RON n' =

( )

' n=

2 3 ⋅ 900 = 94,9 ≈ 95 unităţi hoteliere 2 3 ⋅ 900 2 8,7885 + 1000

A crescut eroarea limită maximă admisă şi a scăzut volumul eşantionului.
2.2. Pentru dimensionarea unui nou eşantion când scade eroarea se foloseşte relaţia: z 2σ 2 n' = 2 z 2σ 2 Δ' x + N ' Δ x = Δ x − 5%Δ x = 0,95 ⋅ 8,37 = 7 ,9515 mii RON

( )

113

2 3 ⋅ 900 = 113,5 ≈ 114 unităţi hoteliere 2 3 ⋅ 900 2 7 ,9515 + 1000 A scăzut eroarea limită maximă admisă şi a crescut volumul eşantionului. Între eroarea limită maximă admisă şi volumul eşantionului există relaţie de inversă proporţionalitate.
' n=

2.3. Pentru dimensionarea unui nou eşantion când scade probabilitatea cu care se garantează rezultatele se foloseşte relaţia: (z ')2 ⋅ σ 2 ; z' = 2 ; n′ = (z ')2 ⋅ σ 2 2 (Δ x ) + N 2 2 ⋅ 900 = 48,87 ≈ 49 unităţi hoteliere n′ = 2 2 ⋅ 900 2 8,37 + 1000 Între probabilitatea cu care se garantează rezultatele şi volumul eşantionului există relaţie de directă proporţionalitate. Problema 3: Pentru un eşantion de 100 sucursale ale unor bănci comerciale din România se cunosc datele: Tabelul 3.4. Grupe de sucursale după valoarea depozitelor Grupe de bancare existente la 1 ianuarie 2006 (mii RON) Total sucursale după numărul Sub 200240280320 şi de angajaţi 200 240 280 320 peste A 1 2 3 4 5 6 Sub 30 10 25 20 55 30 şi peste 5 20 15 5 45 Total 10 30 40 15 5 100 Se cere: 1. să se estimeze limitele între care se vor încadra valoarea medie a depozitelor bancare şi valoarea totală a depozitelor pentru colectivitatea generală, ştiind că eşantionul reprezintă 10% din totalul sucursalelor bancare, s-a format prin selecţie nerepetată şi rezultatele se garantează cu o probabilitate de 0,9973 (z=3); 2. să se stabilească care ar fi dimensiunea eşantionului dacă eroarea limită ar creşte cu 20%; să se distribuie noul eşantion pe subeşantioane; 3. să se stabilească ce volum al eşantionului ar fi fost necesar dacă s-ar fi utilizat sondajul aleatoriu simplu şi s-ar fi dorit asigurarea aceleiaţi precizii a rezultatelor;
114

4. să se estimeze procentul maxim al sucursalelor care au o valoare a depozitelor de cel puţin 240 mii RON; 5. să se estimeze valoarea medie a depozitelor şi valoarea totală la nivelul colectivităţii generale pentru sucursalele care au sub 30 de angajaţi. Rezolvare

Suntem în cazul sondajului stratificat nerepetat. 1. Pentru estimarea parametrilor populaţiei totale sunt necesare o serie de calcule prealabile: • calculul mediei generale:

y=


j =1

m

y j ⋅ n. j =
.j

∑y
j =1 5 j =1

5

j ⋅ n. j

∑n
j =1

m

∑n

=

180 ⋅ 10 + 220 ⋅ 30 + 260 ⋅ 40 + 300 ⋅ 15 + 340 ⋅ 5 = 100

.j

= 250 mii RON / sucursală calculul mediilor de grupă:

yi =

∑y
j =1 m j =1

m

j ⋅ nij

∑n

ij

y1 =

∑y
j =1 5 j =1 5

5

j ⋅ n1 j

∑n ∑y
j =1 5 j =1

=

180 ⋅ 10 + 220 ⋅ 25 + 260 ⋅ 20 = 227 ,27 mii RON/sucursală 55

1j

j ⋅ n2 j

y2 =

∑n

=

220 ⋅ 5 + 260 ⋅ 20 + 300 ⋅ 15 + 340 ⋅ 5 = 277 ,77 mii RON/ sucursală 45

2j

Calculul dispersiilor de grupă:

σ i2 =

∑ (y
j =1

m

j

− yi ⋅ nij
m ij

)

2

∑n
j =1

115

2 σ1 =

∑(y
j =1

5

j

− y1
5

) ⋅n

2

1j

∑n
j =1

=

1j

=

2 2 2 (180 − 227 ,27 ) ⋅ 10 + (220 − 227 ,27 ) ⋅ 25 + (260 − 227 ,27 ) ⋅ 20 = 819,83 55

2 σ2 =

∑( y
j =1

m

j

− y2 ) ⋅ n2 j
5

2

∑n
j =1

=

2j

2 2 2 (220 − 277,77) ⋅ 5 + (260 − 277,77) ⋅ 20 + (300 − 277,77)2 ⋅ 15 + (340 − 277,77) ⋅ 5 = 45 = 1106,17

=

Calculul mediei dispersiilor de grupă

σ2 =

∑σ i2 ⋅ ni
i =1

r

∑n
i =1

r

=

∑σ
i =1 2 i =1

2

2 i ⋅ ni

i

∑n
σ2
n

=
i

819,83 ⋅ 55 + 1106 ,17 ⋅ 45 = 948,68 100

Calculul erorii limite maxime admise: Δ y = z ⋅σ y = z ⋅ (1 − n 948,68 ) = 3⋅ ⋅ 0,9 = 8,76 mii RON N 100

Estimarea valorii medii a depozitului: y − Δ y < y0 < y + Δ y 250 − 8,76 < y0 < 250 + 8,76 241,24 < y0 < 258,76 mii RON/sucursală Estimarea valorii totale a depozitelor: N ⋅ y − Δy <

(

) ∑y
j =1 N j =1

N

j

< N ⋅ y + Δy

(

)

1000 ⋅ 241,24 < 241240 <

∑y
j

j

< 1000 ⋅ 258,76

∑y
j =1

N

< 258760 mii RON
116

2. Dimensionarea noului volum al eşantionului: 2 2 z ⋅σ n′ = 2 ⋅σ 2 Δ' y + z N ' Δ y = Δ y ⋅ 1,2 = 8,76 ⋅ 1,2 = 10,512 mii RON

( )

2 3 ⋅ 948,68 = 71,72 ≈ 72 sucursale 2 3 ⋅ 948,68 110,5 + 1000 Distribuirea noului volum al eşantionului pe subeşantioane : • distribuirea neproporţională (eşantioane de volum egal): n' 72 ni' = = = 36 sucursale r 2 • distribuirea proporţională (considerând că eşantioanele respectă

n' =

structura colectivităţii generale):
55 ⋅ 72 = 39,6 ≈ 40 sucursale au sub 30 de angajaţi 100 45 ' n2 = ⋅ 72 ≈ 32 sucursale au peste30 de angajaţi 100 distribuirea optimă (la formarea subeşantioanelor se ia în
' n1 =

' n1 = n ' ⋅

considerare atât ponderea fiecărui strat în colectivitatea generală, cât şi gradul de omogenitate al straturilor reprezentat de abaterea medie pătratică): n1σ 1 55 ⋅ 28.63

∑n σ
i =1 2

2

= 72 ⋅

55 ⋅ 28.63 + 45 ⋅ 32.25

= 36 ,9 ≈ 40 sucursale au sub 30 ang.

1 1

' n2 = n ' ⋅

n2σ 2

∑n σ
2 i =1

= 72 ⋅
2

45 ⋅ 32.25 ≈ 32 sucursale au peste 30 angajaţi. 55 ⋅ 28.63 + 45 ⋅ 32.25

3. Relaţia de calcul a noului volum al eşantionului în cazul sondajului simplu nerepetat este: z 2σ 2 n' = z 2σ 2 2 Δy + N Deoarece nu cunoaştem dispersia totală din colectivitatea generală, ci numai datele despre eşantionul format prin respectarea principiilor unei scheme probabilistice, putem înlocui acest indicator prin dispersia totală a datelor din eşantion. Calcularea dispersiei totale a datelor din eşantion:

( )

117

σ2 =

∑ (y
j =1

m

j

− y ⋅ n. j =
.j

)

2

∑n
j =1

m

2 2 (180 − 250) ⋅ 10 + (220 − 250 ) ⋅ 30 + (260 − 250 ) 2 ⋅ 40 + 100

(300 − 250 ) 2 ⋅15 + (340 − 250 ) ⋅ 5 + = 1580 100 2 3 ⋅ 1580 n' = = 156 ,33 ≈ 156 sucursale 2 3 ⋅ 1580 2 8,76 + 1000 Se observă că volumul eşantionului în cazul sondajului simplu e mai mare decât volumul eşantionului în cazul sondajului stratificat pentru acelaşi grad de reprezentativitate.
4. Estimarea valorii medii a depozitelor pentru sucursalele care au sub 30 de angajaţi. y1 − Δ y1 < y0 (1) < y1 + Δ y1

2

Δ y1 = z ⋅

n ⎞ 819,83 ⋅ 0,9 = 10,98 mii RON ⋅ ⎜1 − 1 ⎟ = 3 ⋅ ⎟ ⎜ n1 ⎝ N1 ⎠ 55 227 ,27 − 10,98 < y0 (1) < 227 ,27 + 10,98
2 σ1 ⎛

216 ,29 < y0 (1) < 238,25 mii RON/sucursală Estimarea valorii totale a depozitelor pentru sucursalele care au sub 30 de angajaţi. N 1 ⋅ y1 − Δ y1 < 118959,5 <
N1

(

) ∑y
j =1 j

N1

j

< N 1 ⋅ y1 − Δ y1

(

)

∑y
j =1

< 131037 ,5 mii RON

5. Pornind de la distribuţia bidimensională din enunţ se obţine următorul tabel: Tabelul 3.5.
Media Total Grupe de Sucursale cu Sucursale cu Dispersia caracteristicii caracteristicii sucursale valoarea valoarea ni alternative după nr. de depozitelor depozitelor peste alternative 2 angajaţi sub 240 (mii 240 (mii RON) mi σ wi = wi (1 − wi ) wi = RON) ( mi ) n
i

0 Sub 30 30 şi peste Total

1 35 5 40

2 20 40 60
118

3 55 45 100

4 0,36 0,64 0,88

5 0,2304 0,1056 0,24

În vederea estimării procentului maxim sunt necesare următoarele calcule: • calcularea mediilor de grupă pentru caracteristica alternativă ( wi ) şi a mediei pe total (w) (vezi tabelul 3.4, coloana 4) • calcularea dispersiilor de grupă σ 2 ( vezi tabelul 3.4, coloana 5) wi • calcularea mediei dispersiilor de grupă:

σw =

∑σ
i =1 2 i =1

2

2 wi

∑n

=

0,2304 ⋅ 55 + 0,1056 ⋅ 45 = 0,17424 100

i

calcularea erorii limite maxime admise: Δ w = z ⋅σ w = z ⋅
2 σw

n 0,17424 ) = 3⋅ ⋅ 0,9 = 0,1188 n N 100 Estimarea proporţiei în colectivitatea generală: w − Δw < p < w + Δw Procentul maxim admis este: w + Δ w =0,6+0,1188=0,7188 sau 71,88%. Deci, cel mult 71,88% din sucursale au valoarea depozitelor de cel puţin 240 mii RON. (1 −
3.3. PROBLEME PROPUSE Problema 1: În urma sistematizării datelor privind vechimea în muncă pentru un eşantion de 40 de angajaţi ai unei bănci s-a obţinut următoarea distribuţie de frecvenţe: Tabelul 3.6. Grupe de salariaţi Număr salariaţi după vechime (ani) 0 1 Sub 4 5 4-8 2 8-12 15 12-16 8 16-20 6 Peste 20 4 Total 40 Se cere: 1. estimarea vechimii medii a angajaţilor la nivelul întregii bănci (colectivitatea generală) ştiind că eşantionul s-a format prin selecţie
119

nerepetată, iar rezultatele se garantează cu o probabilitate de 0,9973 (z=3); 2. să se estimeze volumul eşantionului dacă probabilitatea cu care se garantează rezultatele este 0,9545 (z=2) şi să se precizeze relaţia care există între probabilitate şi volumul eşantionului; 3. să se estimeze numărul de salariaţi din colectivitatea generală care au vechimea peste 16 ani.
Rezolvare 1. Estimarea vechimii medii a angajaţilor la nivelul colectivităţii generale: x − Δ x < x0 < x − Δ x ............ < x0 < .............. Pentru estimarea mediei trebuie să calculăm următorii indicatori în prealabil: • eroarea medie de reprezentativitate:

• •

n⎞ ⎜1 − ⎟ = n ⎝ N⎠ eroarea limită maximă admisă: Δ x = z ⋅σ x = calcularea mediei eşantionului:

σx =

σ2 ⎛

x= •

∑x n
i =1 6

6

i i

∑n
i =1 6

=

i

calcularea dispersiei:

σ =
2

∑ (x − x ) n
2 i i=1

i

∑n
i =1

6

=

i

2. Noul volum al eşantionului dacă probabilitatea este P=0,9545 (z=2): (z ')2 ⋅ σ 2 = n′ = (z ')2 ⋅ σ 2 2 (Δ x ) + N Între probabilitatea cu care se garantează rezultatele şi volumul eşantionului există o relaţie de ................... proporţionalitate. 3. Numărul de salariaţi din colectivitatea generală care au vechimea peste

16 ani .
120

Avem o caracteristică alternativă.
Tabelul 3.7. Răspuns A DA Nu Total Număr salariaţi 1 m= n-m= n=

În cazul variabilei alternative, indicatorii se calculează astfel : • media : m w= = n …. % dintre salariaţi au vechimea peste 16 ani. • dispersia : 2 σ w = w ⋅ (1 − w) = • eroarea limită maximă admisă : n )= n N Estimarea proporţiei salariaţilor cu vechimea peste 16 ani: w − Δw < p < w + Δw ……… < p < ……… Ponderea salariaţilor care au vechimea peste 16 ani este cuprinsă între …. Δ w = z ⋅σ w = z ⋅ (1 − şi …. Estimarea numărului salariaţilor cu vechimea peste 16 ani: N (w − Δ w ) < p < N (w + Δ w ) ........ < p < ........ Numărul salariaţilor care au vechimea peste 16 ani este cuprins între …. şi …...
Problema 2: Distribuţia unui eşantion de 40 de salariaţi ai unei bănci după numărul de zile de concediu de odihnă dintr-un an este prezentată în tabelul de mai jos: Tabelul 3.8. 15 16 17 18 19 20 21 Zile concediu 4 5 6 15 3 4 3 Număr salariaţi Se cere: 1. să se calculeze eroarea medie de reprezentativitate şi eroarea limită maximă admisă dacă eşantionul reprezintă 10% din totalul angajaţilor, s-a format prin selecţie nerepetată, iar P= 0,9545 (z=2);
121
2 σw

2. să se determine parametrii colectivităţii generale; 3. să se determine proporţia numărului de angajaţi din colectivitatea generală care au avut concediu de odihnă cu durata mai mică decât durata medie la nivelul eşantionului.
Rezolvare 1. Calculul erorilor de reprezentativitate • Eroarea medie de reprezentativitate:

n⎞ ⎜1 − ⎟ = n ⎝ N⎠ • Eroarea limită maximă admisă: Δ x = z ⋅σ x = Pentru determinarea celor două erori va trebui să determinăm media şi dispersia eşantionului: • calcularea mediei eşantionului:

σx =

σ2 ⎛

x= •

∑x n
i =1 7

7

i i

∑n
i =1 7

=

i

calcularea dispersiei:

σ2 =

∑ (x − x ) n
2 i i=1

i

∑n
i =1

7

=

i

2. Parametrii colectivităţii generale sunt media şi nivelul totalizat al caracteristicii: • estimarea nivelului mediu: x − Δ x < x0 < x + Δ x ........ < x0 < ......... • estimarea zilelor totale de concediu în colectivitatea generală:

N ⋅ (x − Δ x ) <
……… <
n

∑ x < N ⋅ (x + Δ
i i =1 i

n

x)

∑ x < ………
i =1

3. Proporţia numărului de angajaţi din colectivitatea generală care au avut concediu cu durata mai mică decât media : w − Δw < p < w + Δw ……… < p < ………
122

Avem o caracteristică alternativă şi indicatorii se calculează astfel: media caracteristicii alternative (w): m w= = n dispersia caracteristicii alternative: 2 σ w = w ⋅ (1 − w) =
Tabelul 3.9. Răspuns A DA Nu Total eroarea limită maximă admisă : Număr angajaţi 1 m= n-m= n=

Δw = z ⋅σ w = z ⋅

2 σw

n

(1 −

n )= N

Problema 3: Dintr-un sondaj organizat pentru 100 sucursale ale unor bănci comerciale din România s-au obţinut următoarele rezultate: Tabelul 3.10. Grupe de sucursale după numărul angajaţilor de la Departamentul Credite 0 Sub 5 5 – 10 10 şi peste Total Număr sucursale 1 20 50 30 100 Valoarea medie a creditelor acordate (mii RON) 2 200 250 280 Coeficientul de variaţie (%) 3 2,5 2 3 -

Ştiind că eşantionul reprezintă 10% din colectivitatea generală şi a fost extras prin selecţie nerepetată, se cere: 1. să se verifice gradul de omogenitate a eşantionului; 2. să se estimeze între ce limite se vor încadra valoarea medie a creditelor acordate şi valoarea totală dacă probabilitatea cu care se garantează rezultatele este P=0,9973(z=3); 3. calculaţi volumul unui nou eşantion şi distribuiţi-l proporţional pe subeşantioane dacă: - eroarea limită creşte cu 20%; - eroarea limită scade cu 20%; - rezultatele se garantează cu o probabilitate P=0,9545 (z=2).
123

Rezolvare 1. Gradul de omogenitate se verifică cu ajutorul coeficientului de variaţie:

⋅ 100 = y Media eşantionului: y=

v=

σ

∑ y ⋅n
i i =1

3

i

∑n
i =1

3

=

i

Abaterea medie pătratică:

σ = σ2 =
Dispersia o deducem din regula de adunare a dispersiilor: σ 2 =σ 2 +δ 2 = Din coeficienţii de variaţie ai fiecărei grupe deducem dispersiile de grupă:

vi =

σi
yi

⋅ 100

de unde:

σi =

vi ⋅ yi 100
2 σ1 = 2 σ2 = 2 σ3 =

σ1 = σ2 = σ3 =
Media dispersiilor de grupă:

⇒ ⇒ ⇒

σ =
2

∑σ
i =1 3 i =1

3

2 i

⋅ ni =
i

∑n
3

Dispersia dintre grupe:

δ =
2

∑ (y − y )
i i =1

2

⋅ ni =

∑n
i =1

3

i

124

2. Estimarea valorii medii a creditelor acordate: y − Δ y < y0 < y + Δ y

Eroarea limită maximă admisă:

n )= n N Estimarea valorii totale a creditelor acordate: Δ y = z ⋅σ y = z ⋅
(1 −

σ2

N ⋅(y − Δy) <

∑y
j =1

N

j

< N ⋅(y + Δy )

3. 3.1. Volumul noului eşantion în cazul în care eroarea limită creşte cu 20%: 2 2 z ⋅σ = n′ = 2 2 z ⋅σ ' Δy + N ' Δy =

( )

Distribuirea proporţională pe subeşantioane: n ni′ = 3 i ⋅ n′

∑n
i =1

i

3.2. Volumul noului eşantion dacă eroarea scade cu 20%: 2 2 z ⋅σ = n′ = 2 2 z ⋅σ ' Δy + N ' Δy =

( )

Distribuirea proporţională pe subeşantioane: n ni′ = 3 i ⋅ n′ ni


i =1

3.3. Volumul noului eşantion dacă P=0,9545: (z′)2 ⋅ σ 2 = n′ = (z′)2 ⋅ σ 2 Δy + N

( )

125

Distribuirea proporţională pe subeşantioane:

ni =
'

ni
i =1

∑ ni

3

⋅ n'

Problema 4: Pentru 200 de agenţi economici din acelaşi profil de activitate situaţi în 3 regiuni diferite ale ţării (Transilvania, Moldova, Oltenia) se cunosc datele: Tabelul 3.11. Grupe de agenţi economici după profitul obţinut Total (mii euro) Regiunea Sub 10 10-15 15-20 20 şi peste A 1 2 3 4 5 Transilvania 35 25 10 70 Moldova 5 15 25 5 50 Oltenia 10 20 50 80 Total 40 50 55 55 200 Se cere: 1. presupunând că datele provin dintr-un eşantion de 10%, să se estimeze profitul mediu al unui agent dacă rezultatele se garantează cu o probabilitate de 95,45% (z=2); 2. dacă se organizează un nou sondaj cu o eroare limită mai mică cu 5%, care ar fi volumul noului eşantion? Repartizaţi-l proporţional pe subeşantioane; 3. estimaţi ponderea agenţilor economici care au profit mai mare de 15 mii euro. Rezolvare 1. Estimarea profitului mediu 1.1. Estimarea profitului mediu în cazul sondajului stratificat repetat: y − Δ y < y0 < y + Δ y

Pentru estimarea profitului mediu va trebui să calculăm următorii indicatori: • mediile de grupă:

126

yi =

∑y
j =1 m j =1

m

j

⋅ nij
ij

∑n
j

Prin urmare,

y1 =

∑y
j =1 4 j =1 4

4

⋅ n1 j
=
1j

∑n ∑y
j =1 4 j =1 4 j

⋅ n2 j
=
2j

y2 =

∑n ∑y
j =1 4 j =1 j

⋅ n3 j
=
3j

y3 =

∑n ∑ (y
j =1 m

dispersiile de grupă:
j

− yi ⋅ nij
m ij

)

2

σ i2 =

∑n
j =1

Prin urmare,
2 σ1 =

∑ (y
j =1

4

j

− y1 ⋅ n1 j
m

)

2

∑n
j =1

=

1j

2 σ2 =

∑ (y
j =1

4

j

− y2 ⋅ n2 j
m

)

2

∑n
j =1

=

2j

127

2 σ3 =

∑ (y
j =1

4

j

− y3 ⋅ n3 j
m

)

2

∑n
j =1

=

3j

media dispersiilor de grupă:

σ =
2

∑σ
i =1 r i =1

r

2 i

⋅ ni.
=
i.

∑n

eroarea limită maximă admisă:

Δ y = z ⋅σ y = z ⋅

σ2
n

=

1.2. Estimarea profitului mediu în cazul sondajului stratificat nerepetat: y − Δ y < y0 < y + Δ y

Pentru estimarea profitului mediu va trebui să calculăm eroarea limită maximă admisă:

Δ y = z ⋅σ y = z ⋅

σ2 ⎛

n⎞ ⎜1 − ⎟ = n ⎝ N⎠

2. Noul volum al eşantionului dacă eroarea limită scade cu 5%: 2 2 z ⋅σ n′ = = 2 ⋅σ 2 Δ' y + z N ' Δy =

( )

Distribuirea proporţională pe subeşantioane: ni ' ' ni = 3 ⋅ n ∑ ni
i =1

Concret, n1 ' ' n1 = 3 ⋅ n = ∑ ni
i =1 3

n2 =
'

n2
i =1

∑ ni

⋅ n' =

128

n3 =
'

n3
i =1

∑ ni

3

⋅ n' =

3. Ponderea agenţilor economici care au profit peste 15 mii euro. Avem o caracteristică alternativă. Pornind de la distribuţia bidimensională din tabelul din ipoteză se obţine următorul tabel: Tabelul 3.12. Agenţi Regiunea Agenţi Total Dispersia Media ec. cu ec. cu (ni ) caracteristicii caracteristicii profitul profitul alternative alternative 2 peste 15 sub 15 mi σ wi = wi ⋅ (1 − wi ) wi = mii euro mii euro ni ( mi ) A 1 2 3 4 5 Transilvania Moldova Oltenia Total

În vederea estimării proporţiei sunt necesare următoarele calcule: • calcularea mediilor de grupă pentru caracteristica alternativă (wi ) şi a mediei pe total (w); 2 • calcularea dispersiilor de grupă σ wi ;

( )

calcularea mediei dispersiilor de grupă:

σ =
2 w

∑σ
i =1 3

3

2 wi

⋅ ni =
i

∑n
i =1

calcularea erorii limite maxime admise:

Δ w = z ⋅σ w = z ⋅

2 σw ⎛

n⎞ ⎜1 − ⎟ = n ⎝ N⎠

Estimarea proporţiei în colectivitatea generală: w − Δw < p < w + Δw

129

3.4. TEMĂ Problema 1. Pentru 200 din magazinele unei companii producătoare de produse electrocasnice s-au înregistrat vânzările săptămânale de combine frigorifice: Tabelul 3.13. Grupe de magazine după Ponderea magazinelor vânzările săptămânale (bucăţi) A 1 Sub 4 7 4-8 20 8-12 32 12-16 26 16-20 10 20 şi peste 5 Total 100 Se cere: 1. estimaţi parametrii colectivităţii generale (vânzările medii şi totale ale companiei) dacă eşantionul reprezintă 10% din total, s-a format prin selecţie nerepetată şi probabilitatea cu care se garantează rezultatele este 0,95 (z=1,96); 2. să se determine noul volum al eşantionului dacă eroarea limită maximă admisă se măreşte de două ori. R: 1. x = 11,18 bucăţi; σ 2 = 24,2836 ; Δ x = 0,6479 bucăţi; 2. n' = 54 magazine; Δ'x = 1,2958 magazine. Problema 2. Despre 80 de unităţi hoteliere care reprezintă 10% din numărul total al unităţilor hoteliere din zona litoralului se cunosc următoarele date referitoare la numărul clienţilor dintr-o săptămână: Tabelul 3.14. Intervale de variaţie după Numărul de unităţi hoteliere numărul de clienţi A 1 Sub 150 5 150-200 15 200-250 40 250-300 10 300-350 7 350 şi peste 3 Total 80 Se cere:
130

1. să se estimeze numărul mediu al clienţilor dintr-o săptămână pentru o unitate hotelieră de pe litoral, precum şi numărul total al clienţilor dacă probabilitatea cu care se garantează rezultatele este 0,9545 (z=2); 2. câte unităţi hoteliere ar trebui incluse în eşantion dacă s-ar organiza un nou sondaj cu o eroare limită mai mică cu 5%? 3. care este ponderea estimată a hotelurilor care au peste 300 de clienţi săptămânal de pe litoral? R: 1. x = 320 unităţi hoteliere; σ 2 = 3100 ; Δ x = 11,81101 ; 2. n' = 87 unităţi hoteliere; Δ'x = 11,22046 ; 3. w = 0,125; Δ w = 0,07 . Problema 3. Pentru studierea cheltuielilor pentru alimente ale populaţiei dintr-o regiune s-a organizat un sondaj pe un eşantion format din 100 gospodării dintr-un total de 1500. Pentru aceste gospodării s-au înregistrat cheltuielile medii lunare, iar în urma prelucrării datelor s-au obţinut următoarele rezultate:

∑x
i =1 100 i =1

100

i

= 20 mii RON
2

∑ (x − x )
i

= 27 mii RON

Se cere: 1. să se estimeze nivelul mediu al cheltuielilor alimentare pe gospodărie pentru întreaga regiune dacă rezultateale se garantează cu o probabilitate de 0,9545 (z=2); 2. să se estimeze nivelul total al cheltuielilor alimentare pentru întreaga regiune dacă rezultateale se garantează cu o probabilitate de 0,9545 (z=2). R: 1. x = 0,2 mii RON/gospodărie; Δ x = 0,1 mii RON/gospodărie. Problema 4. Dintr-un sondaj statistic de 10% selectat întâmplător şi nerepetat din cei 2000 de agenţi economici dintr-o ramură s-au obţinut datele: Grupe de agenţi economici după mărimea capitalului (mii RON) A Sub 20 20-50 Peste 50 Ponderea agenţilor economici (%) 1 30 50 20 Tabelul 3.15. Profitul mediu (mii RON/ag.ec.) 2 25 30 40

Ştiind că valoarea coeficientului de variaţie a profitului pe total eşantion este de 20% se cere: 1. să se stabilească dacă factorul de grupare (mărimea capitalului) este semnificativ pentru variaţia profitului;
131

2. să se stabilească limitele între care se vor încadra profitul mediu şi total în colectivitatea generală dacă probabilitatea cu care se garantează rezultatele este P=0,9545 (z=2). R: 1. y = 30,5 mii RON/ag. ec.; σ 2 = 37,21 ; δ 2 = 27,25 ; R 2 = 0,73233 2. Δ y = 0,4234 mii RON/agent ec. Problema 5. 100 de studenţi din cadrul Academiei de Studii Economice reprezentând 2% din total sunt rugaţi, în cadrul unui sondaj, să-şi exprime opinia privind invăţământul modularizat. Rezultatele sistematizate sunt: Tabelul 3.16. Opinia Sex Pro Contra Indiferent A 1 2 3 Masculin 22 10 3 Feminin 12 45 8 Pentru o probabilitate de 95,45% să se estimeze ponderea studenţilor a căror opinie este Contra sau Indiferent. Problema 6. Angajaţii din trei sucursale ale unei bănci comerciale prezintă următoarea distribuţie după numărul de operaţiuni cu clienţii efectuate într-o zi: Tabelul 3.17. Sucursala Numărul de angajaţi

A B C

30 50 20

Numărul mediu de operaţiuni efectuate într-o zi de un angajat 25 30 40

Dispersia numărului de operaţiuni 9 16 25

Se cere: 1. să se estimeze limitele între care se va încadra numărul mediu al operaţiunilor efectuate de un angajat în colectivitatea generală ştiind că datele provin dintr-un sondaj stratificat, de volum 10% din colectivitatea generală, iar probabilitatea cu care se garantează rezultatele este de 0,9545 (z=2); 2. care este noul volum al eşantionului dacă eroarea limită scade cu 10%. Să se repartizeze proporţional noul volum al eşantionului pe grupe.

R: 1. y = 30,5 operaţiuni.; σ 2 = 15,7 ; Δ y = 0,7517 operaţiuni

132

3.5. INTREBĂRI RECAPITULATIVE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.

Care sunt principalele avantaje ale sondajului statistic? Ce este un eşantion reprezentativ? Ce sunt erorile de reprezentativitate? De câte feluri sunt erorile de reprezentativitate? Prin ce se caracterizează erorile de reprezentativitate întâmplătoare? Prin ce se caracterizează erorile de reprezentativitate sistematice? Ce tipuri de selecţie aleatoare cunoaşteţi? Cum se realizează selecţia aleatoare? Ce procedee de selecţie aleatoare cunoaşteţi? Când se utilizează sondajul aleator simplu? Când se utilizează sondajul stratificat? Ce tipuri de sondaj stratificat cunoaşteţi? Ce este variabila de stratificare şi cum se stabileşte aceasta? Cum se formează eşantionul în cazul sondajului stratificat neproporţional? Cum se formează eşantionul în cazul sondajului stratificat proporţional? Cum se calculează erorile în cazul sondajului stratificat proporţional? Cum este dimensiunea eşantionului în cazul sondajului aleator simplu faţă de cea a eşantionului în cazul sondajului stratificat dacă se doreşte asigurarea aceleiaşi precizii a rezultatelor? Cum este precizia în cazul sondajului aleator simplu faţă de sondajul stratificat pentru aceeaşi dimensiune a eşantionului? Justificaţi răspunsul. Cum variază intervalul de încredere comparativ cu precizia rezultatelor? Când se utilizează sondajul de serii?

133

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful