15 TRANSFERURIELECTRONICE DE FONDURI

Pogreseledeosebitein domeniul tehnologiei electroniceau facilitat apar.igia mai intdi a transferurilorelectronicede fonduri gi apoi a pldfilor electronice.t1 iiterat*ra cle specialitate*, transferul electronic de fonduri este denumit ca un ansamblude tehnici infbrmatice,electronicegi telematicecarepermite schimbul de fondr"rri intre partener.i pri' intermediulbincilor qi a unor sistemespecialede transferintr-un tirnp foarte scurt. Transferulfondurilor s-a realizat de-a lungut timpului prin nai multe rnodalitdtiin fttnclie de tehnologia de comunicalii folositd. Cea mai cunoscntd modalitate a flost transf'elul documentelor de platd plin niijloacele de transport specifice per.ioadeipogtalion,tfen, magind', vapor, avion. in plactica bancardaceastd modalitate se l'Lrl'e$te tt'atisf'elprin pogt[ (engl. mail transfer',MT) sau pogtd aeriand(engl. air rnail tra'st-er. AMT). Dupa descoperirea telegrafiei s-a introdus transfenrl telegrafic (engl. telegraph transfet, TT) care se mai foloseqteqi astdzi pe plan intern. Prin aceastbmoclalitates-a trecut la circulalia informalei sub fomd de rnesajin locul documentelor suport hflrtie. pe Din dcceniul 1960-70 a apdrut transfelul electronic si odatd cn acesta gi instit*tii specializatecare au inlocuit pogta.,Modalitatea electronici de transfer.a determi'at gi nLorlit'ichl'i orgalizatorice in cadrul bdncilor prin aparilia clepartanentelorde transl.er eiectrrrnicsi de securizarea acestorapentru confidenlialitatea tranzacliilor gi prevenirea risctrrilorde fi'audd. Din considerente risc, dar gi din rafiuni practice,transferurile electrolice cle de fonduri se impart in doud categorii,dupd.valoareaacestora: transferuriclevalori mzu.i (a) (SWIFT, TARGET); qi (b) transferuride valori rnici (EUROGIRO, WESTERN IINION, MONEYGRAM etc)' Departajareaintre cele doud categorii se face dupd un algor-itnr potrivit cdruiatransf'erurile valori mari sunt cele carereprezintd90% din valoaleatotald de attransferurilor,darcare se rcalizeazd,numai 10% dinnumdnrl acestora invers (10% cu gi din valoale 9i 90% din numdr)pentru cele de valori mici. Criteriul principal cledepartajare il reprezintdriscurile diferite pe care le incumbd cele doud categorii gi implicit costnrile diferentiatede securizare transferurilor. a Facilitdlile tehnologiceau creatposibilitateatransmiteriipe cale electronicaa UlluI I'olum foarte mare de informafii gi intr-un timp destul de scurt,insd, pr.ocedeele lucru cle britede la
* C llasno. N Dardac'Sistenre plati, de compensurri decontiri. Edihrradidacticfigi padagogicti, qi Bucure5ti,2003

ll/

ilor specializatein transferuri electronicegi mai ales standardizarea mesajelor a creat cadrul necesar pentru realizarea unor transferuri rapide intre instituliile financiare din itrtreagalutne, divelsificareaserviciilor gi speciahzarca pe segmente piald, capabile lor de sd satisfacd garndtot mai marede cerinle,atdt in ce privegtecompaniile,cAtgi populatia. o 15.I SISTEMUL SWIFT SWIFT (Sociefy for Worldwide Interbank Financial Telecommunication)a fost infiinlatd in anul 1963, in Belgia, ca o societateprivatd pe acfiuni, non profit, prin participareaa239 de b[nci din 15 !dri. La finele anului 2007,1aSWIFT erau conectate peste 200 de ldri cu peste 3000 de binci membre gi cca. 7500 de utilizatori. Bdncile (BRCE,BCR, BRD, BA) au aderat SWIFT ca membrein 1992,iar.in prezenr ronrdnegti la toate bdncile lucreazdprin acestsistem,fie ca bdnci membre fie ca utilizatori (bdnci care nu stutt membreSWIFT dar carelucreazd prin bdncilemembre).RomAniadelineala finele anului 2007 cca. 6%odin totalul valoric al transftrurilor de fonduli efectuate de tdr.ile eLuopene. SWIFT are o relea structuratdpe patru nivele: primul nivel este constituit di1 centrele de procesare amplasatela Bruxelles, Amsterdam gi Capple Town (SUA), al doilea nivel cuprinde centrele de comutare cunoscuteca centre regionale,in numdl cle pe zece,rdspdndite tot globul, carecolecteazd mesajele dintr-o anumitdzond geogrficdgi le tt'ansmitela r-rnul centrelede procesale;al treilea nivel se referd la ordinatoarele clil din fiecare lard (concentratoare nalionale) cu rol de supraveghere, care menlin legdtura cn mernbrii gi afiliafii refelei (in tdrile cu un volum mai mare de mesaje sunt mai mtrlte concentratoare nalionale,ca de exemplu,4 in SUA, 3 in Anglra,2 in Franfa)gi al patmlea nivel include terminalele instalate la bdncile care au aderat la SWIFT. Bdncile ctin Romdniatransmitgi primescmesajeprin centrul regionalde la Viena. Activitatea SWIFT se bazeazd pe brogura 45711990 Ghidul privind

Transferurile de Fonduri Interbancare Internafionale gi Compensafiileelaboratl de CarneraInternalionaldde Comer! de la Paris gi pe Standardele Internfionale emise de International Organization for Standardization,care stabiescreguli obligatorii privind elaborareagi transmiterea mesajelor,responsabilitdlile partenerilorgi ale companiilor de transfel. Intr-un transfer electronic de fonduri, mesajul de platfi conline aceleaqi informa{ii ca qi instrumentulde platd pe care l-a inlocuit: ordonatorul,banca emitentl, bancadestinatari (ambelecu nLlme,adresd,cod), sumatranzacfiei,valuta, data la cale se face plata, beneficiarul,obiectul plAlii gi instrucliuni de acoperirea pl[fii (disponibilitali

i53

ale b6ncii emitente la banca destinatard, linie de credit, acreditiv import sau alte surse), Aceste informafii sunt cifrate dupd anumite algoritme, cunoscutede ambele b6nci. care tlebuie sd asigure securitatea transferului. in prezentse folosesc7 algoritme de codificare bazate chei private qi publice, pe cel mai performant fiind considerat de principalii beneficiari, RSA, creat de unele conrpanii din SUA. Din anul 2004, SWIFT a introdus un nou rnodel de codificare gi validare, FIN iSO, fiind mai rapid. Mesajele SWIFT cuprind cca. I20 de tipuri, potrivit particularitd,filortranzacfiilor, care se grupeazd.in categorii, astfel: 9 lXX Custorner Payments Checks; 6 2XX Financial Institution Transfer; 3XX TreasuryMarkets-Foreign Exchange; 4XX Collections& CashLetters: 5XX Securities Markets; 6XX PreciousMetals & Sindications; 7XX DocumentaryCredits& Guarantees; 8XX TravellersChecks; 9XX Cash Management& Custumer Status. Releaua SWIFT este accesibilf,permanent,zi gi noapte, prin linii speciale cu parteneriide relea,iar mesajeleacoperdtrei tipuri de operafiuni:transferuride credit prin oldine de platd care sunt cele mai numeroase, confirmdri de schimbvalutar qi tranzacliicu titluri' Prin releauaSWIFT se fac ai transferurionline internfionalesau locale. Schema cle tlansrnitere mesajelorSWIFT se prezintdmai jos, a

15.1 Transmiterea mesajelor SWIFT

154

Fluxul operaliunilorde transmitere, validaregi autorizaleesteurmdtorul: - operatorulde la bancaemitentdintroducemesajulin terminal,potrivit unui format standard (ecran preformat) qi tipului de traruacfie (transfer, platd, confirmare schimb valutar,deschidere acreditiv)qi il plaseazd intr-un figier de agteptare; - opelatorulcontrolorverificd mesajulgi il trece in figierul de plecare,dupd care se conecteazila relea qi il transmite; - oldinatorul bdncii emitenteverificd mesajul din punct de vedere al completdrii gi formularului cu informaliile prevdzute il transmiteconcentratorului nafional; nalionalverificd autenticitatea - concentratorul expeditoruluigi tlansrnitemesajulla centrul de comutalede careaparfine; - centrul de comutarevalideazi mesajul gi il transmite la centrul de procesare tle careaparfine; autorizdtl'anzacfia, - centrul de procesare inregistreazd datele9i transmitemesajul la centrul de procesare careaparlineberreficiarul; de - centrul de procesare beneficiaruluiinregistreazl datelegi retransmitemesiaul al la centrul de comutare, acesta centrul nafionalgi in final la ordinatorulbeneficiarului. iar la Transmiterea mesajelorin sistem SWIFT se poate reahzain urmdtoarele regimuri: notmal, adicdin ordineaintroduceriiin sistem;urgent,inainteacelorlalternesaje; circuil cu limitat, in cazul transmiteriide informalii cu caractergeneralpentrumembrii SMFT. Potrivit normelor intemalionale, responsabilitateapentru asigurarea transferulr,ri revine celor trei participanli in funcfie de pozilia pe care o au, astfel: (a) banca emitentd rf,spundede elaborareacorectda mesajultti qi de asigurareala timp a fondurilor pentru platd; (b) banca destinatard rdspundede efectuarea pldlii conform instr-ucliunilor pr:irnite; izrr(c) companiade transferrdspundede transmiterea mesajelorintre bdncile pal'tenere in condilii de integritategi securitate. Transferul SWIFT este considerat de beneficiari ca unul dintre cele mai performantedatoritd urmdtoareloravantaj : e Siguran{a in func{ionare. Toate operaliunile de la expeditor la destinatal sunt qi automat.Programele transmisieau detectoli computerizate transferurilese desfEgoard de de erori, deci elimind posibilitatea aparifiei acestora, iar mesajele sunt codificate. gregit[ a acestora reduceaproapela zero mesajelorelimind interpretarea gi Standardizarea ur-rul riscurile celemai frecvente. din Rapiditatea. Timpul de transmisiepentru fiecaresegment circuit estede ordinul de iar secrmdelor, decalajelese datorescmai mult diferenlei de ftis orar dintre parteneri.
1 55

Acesta este consideratavantajul cel mai important in sistemul de pldli gi de multe ori rapiditateaeste mai mare la transferurileexterne care folosesc sistemul SWIFT decdt la cele inteme bazatepe alte sisteme. Costuri sclzute. Costurilesunt, in medie, de 1$-10$pentru un mesaj fala de 30$50$ prin telex, deci destul de avantajoase, sunt difelenliate in funclie de mdr.imea gi mesajului,urgenldgi cerinla de confirmare.Din acestmotiv, numeroase !dr.i,printre care gi Romania,folosescsistemulSWIFT pentrudecontdrimultilateralegi cornpensiri. Fiabilitatea. Funcfionarea sistemuluiesteasiguratd de ore din 24 qi7 zile dinT 24 pe sdptdmdnd, fiind deci accesibilin orice rnoment. Avantajele oferite de sistemul SWIFT au determinarca in afard de comutitatea bancard qi instituliile financiare internafionale s6 foloseascf, sistemul SWIFT. iar. conrunitateade afaceri agreazd. acestsistem din ce in ce mai mult. I5.2 SISTEMUL TARGET a ap[rut ca o necesitate de r.eglementare turitard a transfelurilor de fonduri dintre b[ncile centrale din Uniunea Europeand. TARGET (Transeuropean AutomatedReal-TimeGross-Settelment ExpressTr.ansfer) fost i'ifiat cle a Institutul Monetar Europeandevenit ulterior Banca Centrald Europeandgi a i'cep't sE firnc{ioneze in 1999. Participarea la TARGET este reglementatdprin Directiva cle Coordonare Bancard 20021121EU Parlamentului a Europeangi Consiliului Europeal. Structura TARGET. SistemulTARGET sebazeaz6. decontarea pe brutd in timp real (RTGS-sistemul european) Ia care sunt conectate sistemele similare di' !6rile par:ticipante(ReGIS-Romdnia) gi proceseazd numai tranzacfiile in euro. Structura TARGET estede tip descentralizat are urmdtoarele gi componente: sistemele (a) nafio'ale cu decontarebrutd in timp real din ldrile membre; (b) mecanismul cle supraveghere al Bancii CentraleEuropene;(c) releauade interconectare intre bdncile centrale. in esenfd,TARGET este un sistem in care pldfile se fac pe bazd" bilaterald intr-e bdncile centrale.Banca CentraldEuropeand. se implicd direct in sistemul de pldli, clar. nu dispnnede un sistem de control care asigurdinchidereazilei de lucru intr-o pozilie final5 gi irevocabili. Rolul principal revine blncilor centralenalionale care colecteazd mesajele de platd de la participanlii interni gi le transmitenumai in limita fondurilor disponibile gi a facilit6lilor de creditareacordate. Participan{ii la sistem.Participantiipot fi direcfi, adicd cei permanenligi inclirecti, mai mult ocazional. Transferul TARGET

156

Participanlii direcli sunt bdncile centrale gi instituliile de credit interne. Bdlcile centralepot autorizagi alte institufii sd. participela sistem ca departamentele tlezorerie de ale statelormembre,caselede compensaliigi instituliile de decontdri,firmele de investilii financiare, toate autorizate gi supravegheatede banca centrald sau de alte autorit5ti recunoscute in domeniu. Criteriile de admitere ale participanlilor direcli se referd la capacitateafinanciard adecvat[ a instituliei, numdrul minim de tranzactii, infrastructura tehnicr necesarlpotrivit nivelului standard aprobarea gi bdncii centrale, Participanlii indirecfi (la distanld) sunt institulii financiare sau companii ctin strf,indtate care au relalii cu fara membrdla sistem,dar carenu au reprezentante aceastd in larh gi dolesc sd fie admigi ca participanfi. In asemeneacazuri, bd,ncilecentr.alean posibilitatea de a admite astfel de participanfi cu aceleagidrepturi gi obliga.tii ca Ei participanliidirecfi, cu condilia sdnu prezinteriscuri mai mari decfitcei direcli. Tipuri de pln{i. SistemulTARGET administreazd, aproapein exclusivitate,pldti de mare valoare care repreizintd transferuride credit, astfel: (a) pleli pr{vind operafiunile bdncilor centrale din eurosistem;(b) decontarea soldurilor pentru sistemelede pl61i de valori rnari; (c) pl6!i interbancare. PHlile de micd valoarecareprezintdo mare diversitateqi carenu necesit6o vitezd prea mare sunt accesibile de procesare pentru alte sistemecu o capacitate urai micd gi cu procedurimai simple. Arhitectura sistemului TARGET. Structura sistemului cuprinde o componentd tehnicd de interconectarea b[ncilor centrale din ldrile memble cu Banca Celtlald printr-o re{ea numiti interlinking prin care se schimbdrnesajele plbli gi o Europeand de componentd pentru bdncile centrale numitd standard interlinking care asigura transformarea mesajului din standardulintern in cel comunitar. Structura gi moclul cle fr.rnclionare sistemuluise prezintdin schema mai jos. a de

15.2Operaliuni pldli prin TARGET de
BancacentraldA RTGS Interlinking (institufii cd. @encicentrale iniJiatoare) emitente) BancacentraldB Interlinking RTGS (bdnci centrale (institulii receptoare) cd. destin)

Releade comunicalii

rs7

Fluxul operalional: - institulia de credit iniliatoare transmite mesajul de platd (transfer credit), codificat, c6trebancacentral6A din tara sa; - banca centralE A (emitentd) recepfioneaz[ mesajul, autentificd ernitentr-rl, valideazf, plata, debiteazd contul instituliei de credit iniliatoale gi crediteazd co'tul interlinking al bdncii centraleB, formateazd rnesajulconform standardelor comunitaresi il transmite,prin refea,bdncii centraleB; - banca centrald B (receptoare)recepfioneazi mesajul, autentificd emitentr_rl, debiteazdcontul interlinking al bdncii centraleA gi crediteaz6contul b[ricii clesti'atare, fortnateazd mesajulconform standardelor internegi il transmitebancii destilatare; - banca destinatardcrediteazd. contul beneficiarului gi trebr.riesd comunice. in interval de 30 de minute, bdncii ini{iatoare primirea transfemlui. Principiul care std la baza decontErilorprin sistemul TARGET este lsigurarea integrali a disponibilului la nivelul bdncilor centrale nafionale. SistemulTARGET fr-rncfioneaza rezerveminime obligatorii preconstituite, fara fhrd facilitnli de ciescoperit cle cont pe parcursul zilei sau facilitafi prin acorduri de rdscumpdrare (repo). Toate aceste facilitdli se asiguri in cadrul sistemelor nalionalede pldli conectate sistemulTARGET. la Transfelurilede fonduri sunt necondilionate gi irevocabile. Mecanismelede asigurarea lichiditafli Ia nivelul bS.ncilor centralenalionale sunt dil-erite, incepdndcu linia de agteptare, apoi imprumuturile pe piala monetard,creclitele pe parcurrsul zilei de la banca centrald si creditele ovemight. in unele !6r-i, creclitelepe parcursulzilei se acord[ in limita disponibilitdlilorparticipantuluila bancacentrald,iar.in altele pe baza unor aranjamente v6nzarea sumei respectivegi clerdscumpdrare de pAndla furele zilei. O particularitate o prezintd faptul ci, acestecredite pe parcurslll zilei in cac1.'l sistemelor nalionaleconectate sistemulTARGET se acorddfhr6 dobdndd. la Orarul sistemului este07.00AM - 06.00PM, ora EuropeiCentrale. pldtile iltre palticipanlii direcli se pot efectuanumai pdna la ora 05.00 PM, dupd aceastdord fii'cl admisenumai transferuri de lichiditili, atat interne, cdt gi externe. Politica de tarifare urm[regte pe de o parte acoperireaintegrald a costurilor, inclusiv cele de legate de creditelepe parcursulzilei, iar pe de alta parte realizareaunor tarife cdt mai apropriateintre paricipanfi. Tarifarea sebazeaz1.pe numdrul rnesajelor,fii'cl diferenliatdde la 0,80 euro/mesaj(peste 1000 mesaje pe lund) pdn6 la 1,75 eurolmesaj (pdnd la 100 mesaje pe lund). Orientareaeste catre reducereatarifelor, dar aceasta 'u tlebuie sd afecteze siguranlapldlilor.
158

15.3SISTEMUL EUROGIRO EUROGIRO este un sistem internalional de transfer de fonduri intre organizaiiile poqtalecare efectueazd. diverse servicii financiare.EUROGIRO a fost creat in 1990, gi bazat pe clientela numeroas[ a pogtei, pe aprecierea care se bucur-d de pentru calitatea serviciilor gi pe experienfa serviciile financiarepogtale in transfiontaliere. EUROGIRO are o re{eaproprie de p151i electronice, EUROGIRO NETWORK, care opereaz5 peste200 in de ldri din Europa, Asia, America de Nord gi Sud. Releauaeste formata din orga'izalii poqtale, bdnci comercialegi alte institulii de credit interesate acesttip de transferuri.. in EUROGIRO este format dintr-un modul central, o relea cle comunicalii Ei nrai multe rnodule locale cu reteleproprii, care fac conexiuneacu terminalelerlspandite pe.o auumitd arie geograficd.Componentaprincipald este modulul local care proceseazi o gamdvariatdde servicii financiarede pldfi transmise terminale.Capacitatea de unui rnocl'l local este apreeiabild,de cca. 200 mii informafii zilnic Ai dispune de iriterfele peltnr preluarea fiecdrui'fip de servicir:/produs dupdprocesare, gi, transmiterea mesajuluiin re1ea. Transferurilese realizeazd electronic,iar mesajelesunt codificate gi autentificate pentrll a se asiguraintegritateagi proteclia informmafiei.Toate tranzacliile se transmit in euro, clar sistemul dispune de echipamentecare asigurd la destinalie conversia in valuta localZr. Schema unui modul local se prezinti mai jos. 15.3Modulul localEUROGIRO
Sistem "gazd6"

Terrninale

Relea EU

EUROGIRO asigur[ o varietate de servicii de pld1i, unele cu specific pogtal (mesagerie, pensii),dintre caremenliondm: transfeml de credit cu o gamd diversificati de modalitafl de platd.; transferul urgent de fonduri; transferul de fonduri intre conturile bancareale non membr-ilor; servicii ramburs(transportcolet cu eliberare destinatarului contranumerarsi cr.r rambursarea sumei expeditorului);

159

-

servicii de decontare euro: in ordine de platd prin telefon; plafi pensii.

EUROGIRO funclioneazdgi in RomAniaprin Bank Post gi pogta Rom6.nd. dar transferurilese fac numai intre membrii EUROGIRO, potivit standardelolinternafio'ale ale sistemului. rs.4 STSTEMUL WESTERN IJNTON $I MONEYGRAM Selviciile de transferuri rapide de fonduri s-au extins destgl de gi in ce 'rult privegtepopulaliaca unnare a unei circulalii tot mai intensea persoanelor, pentru fie locuri de muncd, studii, tratamente medicale, fie in scopuri turistice. Majoritatea acestor tt'atrsferuri se realizeaza de persoane care lucreazl,temporar in alte leri $i care transferd sumele economisite in lara de origine. Pentrurasemeneatransferuri au apdrut finne specializate, non bancare, care nu impun deschidereaunui cont gi care faciliteazd fi'ansmiterea fondurilor cdtre o gamd largd de ghigeede plafl - bfurci, agenlii cle pla1i, agenfii de turism, oficii pogtale,casede schimbvalutar etc - amplasate mai apr.oape cdt cle destinatar.Cele mai renumite firme in acestsectorde transferuri gi cu cele rnai largi relele internafionalesunt WESTERN UNION gi MONEYGRAM care opere azt pe baza unui sistemsimilar cu urmdtoarele caracteristici. Infrastructura. Sistemul de transfer se compune dintr-ur Centru Oper.afiolal unde se proceseazd toate tratuacliile si o relea de agenlii (terminale) care clispund,e calculatoare conectatela centrul operafional.Ambii parteneriai transferul*i - ernite't qi beneficiar - se conecteazdlaterminale din fdri diferite prin care se rcaltzeaziitransfer.r.rl. Opera{iuni. Serviciile oferite sunt transferuri de foncluri intre per-soane fizice qi plali de taxe gcolare,cotizalii etc. Suma tranzacfiiloresteinsd limitatd pentru a pre'eni se transformarea acestortransferuri in canale de spdlarea banilor. Suma maximd pentr' o tranzacfieeste de 10.000 USD, dar nu mai mult de 20.000 USD pe zi, in caztrlin car.e persoand aceiagi face mai multe tranzaclii intr-o zi. Pentrusumeintre 1000 USD gi 10.000 USD, agenlia care efectueazd serviciul trebuie sa obflna autorizareavocald a Centrului Operalional.in ce privegtesecuritatea operafiunilor,fiecare agenlieprimegteun numdr de identificare gi un PIN, informalii care sunt cunoscutenumai de personalul autorizat sd efectueze tranzacfii. Eliberarea banilor se face pe baza actului de identitate al beneficiarului' iar dacd acestanu-l are asuprasa se poate folosi metoda interogdrii-test lansate expeditorla carebeneficiarultrebuiesd deaun rdspunsexact. de

160

Clien{i. Clientela o formeazi numai persoanele fizice care se afl1 in relalii personaleunii cu allii sau cu diverse institulii (inv[fimdnt, sdndtate,financiale, companii) fald de careau anumiteobligalii bdnegti.Din punct de vederestatistic,clienlii se pot glupa astfel: (a) farnilii - transferuri intre membrii de familie, in specialtransferurile efectuatede citre cei care lucreazdin strdindtate;(b) turigti - carein anumite situalii pot prirni bani din (d) lara de referin![; (c) studenli - care pot primi bani pentru cheltuielile de gcolarizare; reporteri aflali in str[initate - salarii sau alte fonduri pentru cheltuielile curente;(e) alte categoriimai pufin numeroase. intle agenlii gi Centrul Fluxul opera{ional. Fluxul operalional se desfEgoarE Operalionalpentrutransmiteride masajede transfersaupldli qi autorizdri,pe de o parte,gi intle bdncilela careagenfiileau conturi gi bancaCentrului Operalionalpentru transferurile rnaijos. se efectivede fonduri,pe de altd parte.Fluxul operalional prezintdschematic

al de 15.4 Fluxuloperlional unuitransfer fonduri

sau Operaliunilesunt diferite in frrrclie de transmitere primire a transferuluide fonduri. La transmitere:
- ordonatonrl se prezintd la o agenlie pentru un transfer de bani qi completeaz[ Lrn formular tip; agentul incaseazd de la ordonator valoarea nominala a transferuh.ri plus comisionul operatorulintroduce dateletranzacliei in sistemul de transmisie; tranzactia se prelucreazd la centml opertional gi se transmite un numdr de referin!d; ordonatorulprimegteo copie a formularului cu numdrul de referinld; ordonatorul contacteazdtelefonic beneficiarul gi ii comunicd numdrul de referin!d. La primire:

161

-

beneficiarulse adreseazd unei agenlii gi completeazd formulal tip; un operatorul acceseazd sistemul pe baza numdrului de referintd, identificd operaliuneasi procesea tranzacfia; zE

-

centrul operalional transmite autorizarcadeplatl printr-un cod; clientul primegtebanii impreundcu o copie de pe formular pe cal'eesteinscris num6.rulde referinld;

-

operatorul comunicd centrului operalional efectuareapldlii si oer-aliunea se inchide.

Agenlii sunt obligali ca in afard de procedurade lucru a sistemului sE respecte Ei prevederile legale interne cu privire la transferurile valutare, in cazul ldrii noastre Regulamentul valutar nr.Il2004 emis de BNR. Western Union a fost infiinla![ in 1851 gi esteuna din cele mai vechi gi rentunite companii americane. Companiaa demaratin 1851 construirea primei relele cletelegr.af, a introdus primul telegraf la New York, in anii 1860 a unit prin telegrafcoastaamericall a Atlanticului cu cea a Pacificului, iar in anii 1950 a utilizat pentru prima datd telexul. Western Union a atins apogeulin 1929, dar dezvoltarea ulterioard a poqtei aerieneEi a faxului a dus la falimentul companieiin 1992.WesternUnion s-a reprofilat pe transfercle fonduri, iar in 1995a fost achizifionatd First Data Corporationdin SUA. WesternUnion de a creatin 1990 o filiall pentru servicii financiareWesternUnion Financial Servicescale are un depafiament Westem Union Money Transfer pentru transferuri rapicle de bali i1 orice !ard. ReleauaWesternUnion cuprindepeste320.000de localii din intreagalune (in peste 190 de !dri), deline cca 60Yodin transferurileindividuale internafionale efectueaza gi o gamdvariatd de servicii ca Will Call, Quick Collect, Quick Pay, Quick Cash, pe ldng6 cele tradifionale. MoneyGram fnternational Ltd. este o companie formati din MoneyGrarn PaytnentSystemsInc. gi Thomas Cook Group Ltd., ambelefirme de referinld din SUA. specializatein transferuri rapide de fonduri gi diverse servicii financiare. Structrua aclionariatului s-a schimbat continuu, in anii 1980-90 aparlindnd grupului American Expres, iar in prezentprin cotareala bursa din New York aclionariatul s-a cliversificat. ReleauaMoneyGram esterlspdndit[ in peste 120 de !dri. Transferurilese fac de regulain USD, astfel c[ orice valutd se schimbdin USD i invers la un curs practicatde firrnd, adicd cel folosit pentru cecurilede cllS.torie.

t62

16 PLATI DOCUMENTARE

EXTERNE

in domeniul valutar-financiar pldlile internalionale reprezintd,componenra care asigurd frnalizarea tranzacfiilor economice sau satisfacereaunor cerinle individuale, ca urmare a relaliilor care se stabilescintre parteneri. Aceastdcomponentdfolosegteinstrumente de plata care circul5.in cadrul sistemului internafional bancar pe baza unor reglementdri la nivel internalionalelaboratede institulii de specialitate (Comitetul Economic ONU, calner.e de comer! internalional,Banca ReglementelorInternalionale,Banca Central5 Europeand). Reglementlrile de bazi din acestdomeniusunt: - Convenfia cuprinzdnd legea uniformd asupra cambiilor gi biletelor la ordin Geneva, 1930; - Convenliacuprinzdndlegeauniforrnd. asupracecului- Geneva1931; - Reguli gi uzanfe uniforme referitoale la acreditiveledocumentare Publicatianr. 500 a CamereiInternalionalae Comerf de la Paris; de - Reguli uniforme privind incasourile- Publicaliaw.522 a CamereiInternationale de Comerfde la Paris. intre bdncile careparticipd la decontarileinternationale incheie conven{ii de pln{i se in care se previd instrumentele platl, regulile care guverneazd. de desfhguratea pldlilor qi sisternulde drept carese aplici (in principiu, se folosegte dreptul din lara mde se afld banca pl[titoare). Deosebit de reglementdrile internalionale, in convenfiile bancare de plati intelbancare pot prevedea qi uneleuzanlelocale (restriclii la pldlile in valutd) sau speciale se (pe piele monetaresaude capital). 16.1MODALITATI DE PLATA

Stingereaobligaliilor dintre parteneri se realizeazdprintr-o anumita modalitate de plata (decontare) prevazutdin contractsau aleasdde persoanele fizice. Modalitdlile de platd surt urmdtoarele: (a) Plata marfl contra marf[ (troc) - o modalitate nepecuniardfolositd in

antichitate,dar care a revenit odatd cu criza economicddin 1929-1933 gi criza datoriilor externedin 1980-1985. prezent,acesatd in modalitateestefolositd ca o tehnicdde deblocare a relaliilor comercialecu fdri sau firme ale cdror disponibilitili financiare sunt modestesau inexistente.

r63

(b)

Plata in numerar care se practicd pe scard redusd gi in anumite situagii

specifice, ca de exemplu: (i) in ldrile cu restriclii valutare privind d,elileriile gi migcarea devizelor sau care practicdsistemede irnpozitareseverf,, plata i1numerar devenind. metodd o de evaziunefiscald saude evitarea restricfiilor valutare,(ii) in spaliile geograficeizolate,fard unitdli bancare, pentru achizilionareade produse sau in rezervaliile natur.ale,pr-mtru achizilionareade animalepe cale de disparilie sau obiectearheologice, care,altfel ar-deveni obiectede contrabandA; (iii) in activitateade turism gi transportinternalional,in specialin tdrile cale nu au sistemede carduri. (c) Plata prin cec, care este cea mai apropiatE. numerar,a luat o amploare de

cleosebitd dupa anii 1960,fiind folosit6in d/omeniul pldlilor necomerciale. (d) Plata prin titluri de credit, cambie gi bilet la ordin, se folosegtein afar5 cle

circttlalia singulard qi asociate alte tehnici de platd ca acreditivuldocunentar,incasoul(cn cu valoare de instrument de garantare). (e) Plata prin ordin de plati estelegatdde aparipia bdncilor gi a dezvoltar.ii

relaliilor internafionale intre acestea, practicd. in fiind cunoscuti gi prin expresia,,platddir.ect din cont". (0 Plata documentari pentruoperaliunilein careplata se face de binci numai

contradocumente(acreditivuldocumentargi incasouldocumentar), asigurand parlenerilorun grad de securitate mai ridicat. Aceste modalitdli de plat6, presupunexistenfaunui cont bancar(cu excepliaplalii in sistem troc ai a pla{ilor in numerar) gi a unui. circuit bancar prin sistemul de transf'er internalionalal fondurilor. 16.2INCASOUL DOCUMENTAR Incasoulesteceamai simpll modalitatede platd care se bazeazd,numai preveclerile pe contractultti comercial gi nu angajeazl, nici un fel bdncile participante la der-ular.ea in pldlii. Prin incasou se infelege tratarea de cdtre bdnci, potrivit instrucliunilor primite, a documentelorcomerciale gi financiarein vedereaacceptdriisau plilii acestora. Decontarea prin incasouestereglementatd Publicalianr. 522 a Camereide Comert Internalionalclela de Parisin vigoaredin 1966. Documentele vehicuiatede bdnci sunt de dou[ feiuri: - comerciale (factura,documente transport,de proprietate); de - financiare (cambii, bilete la ordin, cecuri,chitanfe). In frurctiede tipul documentelor, incasoulestede doudfeluri:

164

-

simplu - cand se vehiculeazE. numai documente financiare; documentar - cand se vehiculeazi documente comerciale insolite sau nn de documente financiare.

Pentru banci, decontarea prin incasoureprezintdo simpld vehicularede documente, de Ia beneficiar la pldtitor, potrivit instrucliunilor primite de la beleficiar gi efectuarea operaliunilor de platd' pentru rin partener gi de incasare pentru celilalt partener. pdn transmiterea documentelor prin intermediulbdncilor se urmdreste destinatarul ca acestora sd nu iutre in posesialor decdt in momentul executdrii obligaliei de plata sau alta asimilatd (acceptarea cambiei).Deci, plata nu se efectteazd. contra marfE,ci contra documentecare se fblosescapoi pentru intrareain posesiamdrfii. In acestfel, importatorul are certitudinea cd exportatorul gi-a indeplinit obligalia de a livra marfa, iar expoftatorul este sig'r cd importatoml nu poate intra in posesiamdrfii inainte de a o achita p6rlile implicate in derularea unui incasousimplu saudocumentar sunt: ordonatorul (exportatorul) clientul careiniliaza operaliunea incasou; cle banca remitenti (bancaexpoftatontlui)- banca la care orclonatorul a increclintat operaliunea incasou; de bancn insarcinati cu incasarea - orice bancd, alta decdt banca remitentd, care intervine in operafiuneade incasou; banca prezentatoare (banca importatorului) - banca insarcinatdcll prezentarea documentelor trasului; trasul (importatorul)- persoana caredocumentele la trebuiesd fie prezentate. clocument

-

-

Incasoul, cunoscttt gi sub numele de dispozifia de incasare, este un

standardizat sub formd de mesaj care cuprinde:numele gi adresaorclonatorului, numele Ei adresatrasului, bdncile implicate, documentelecomerciale gi financiare, detalii privind transportul(aerian,naval, cale ferat6,rutier) gi liwarea (localitatea destinafie), de concliliilee platd, valuta, modalitateade transmiterea fondurilor gi contul bancaral ordonatorr-rlui. Bdncile tndeplinesc rolul unor prestatori de servicii pentnr care percep comisioane care,de reguld, se suportdde exportalor.Bd.ncilenu au nici un fel de responsabilitate caz in de neacceptare de neplatda incasoului gi nu au obligalia de a urmdri incasarea sau clec6t i' lifirita instrucliunilor expreseale ordonatorului.Bdncile au obligalia de a gestionain bune condilii documenteleincredintate gi si executeintocmai gi fErd intarziere instr.'cliunile primite. in cazul in careaparuneleprobleme(documente lips6, informalii neclaresan insuficiente etc), bancile trebuie sd informeze imediat ordonatonrl. Derularea pldlii prin incasour documentar prezintdin schema16.l. se r65

Schema16.1 Mecanismulderullrii incasouluidocumentar

I Contractul comercial internafional prin care s-a convenit plata prin incasou documentar; 2 Livrcrea mdrfii in concordanlacu specificafiile din contract. Exportatorul este in posesia documentelor livrare (factura,documentde transport,polila de asigr,rrare, de certificat de calitate gi o cambie); 3 Setul de documente comerciale gi financiare insolite de orclinul de incasare (incasou)sunt prezentatela bancaordonatomlui. In ordinul de incasare,exportatorul prezi'td docunentele 9i condiliile in care acesteavor fi inmdnate importatorului (contr.a platdl acceptare/alte condilii). 4 Banca remitentd emite in nume propriu un incasou documentar in care preia instrucliunilede la ordonator(traduse)gi atageaza documentele originaleale exportatorul.ri gi il remitebdncii prezentatoare. 5 Bancaprezentatoare (notificd) importatorulde sosirea avtzeazd documentelor. 6-7 Banca prezentatoareelibereazdimportatorului documentele,fie contra plata, fie contra acceptarii cambiei, potrivit instrucliunilor primite prin incasou gi debiteaz6contul acestuia. 8 In posesia 9 Dupa incasareadocumentelorde la importator, banca prezenratoare remite fondurile saucambia acceptatf,,bancii remitentului. 10 Bancaremitentuluinotific.d exportatoruluidespreincasarea documentelor gi crediteazd contul acestuiasauii remite cambia acceptatd.

166

Plelile pot fi refuzatepa4ial sau integral de catre imporator dacd are motive temeinice (erori de facturare, penalizdri, comisioane),probleme care se rezolvd direct de cei doi in nu parleneri.Bancaprezentatoare poateeliberadocumentele cazul unor pldli parfiale,decit posibilitate. Documentelese pastreazd.Ia banca numai daci in incasou se prevede aceastd pdnd Ia primirea de noi instrucliuni de la banca remitentd, dar nu mai tirzir.r de prezenatoare Incasoul trebuie sd cuprind[ instrucfiuni precise 90 de zile, dup[ care le restituie acesteia. adicl referitoarela procedurade urmat de cdtre bancd in cazul de neplatdsau neacceptare, returnareasau redirijarea documentelor, emiterea protestului de neplatd sau neacceptate, cu de aclir-uri protejare a mirfurilor etc. Firi existentaacestorprecizdri, bancainsdrcinatZr refuzul. nu incasarea are nicio obligalie s[ protesteze Incasoul documentar este un instrument de platd care avantajeazd in'rportatorul. Incasoul nu prezintf, nicio garanlie pentru expoftator c[ importatorul va achita irnediat marfa livratf,, singura obligalie scrisd fiind contractul dintre parteneri. Intreaga tranzaclie se exportatorului.Documenteletrebuie s[ ajungh la din clesfhgoard ordinul gi pe rdspunderea in importatorinainteasosirii m5.rfurilor, caz contrarexportatorulva pl6ti taxelede contrastalii gi liagazinaj, intrucat imporatatorul in lipsa conosamentului nu poate prelua rnarfa de la Din aceastdcatzd.,incasoulesteutilizat numai in proportie de l0%-I5% in lelaliile c6rdng. de pldli comerciale gi numai in cazurilein careexist[ suficientdincredereintre parteneri. spre incasarea documentelor Incasoul simplu estefolosit numai pentru transmiterea financiare- cambii, bilete la ordin, cectui, chitanle de plata gi alte documenteaualoage pentrLl a obline sumele cuvenite. Sumele de incasat provin din obligalii comerciale, necornerciale,financiare, cambiale etc. Mecanismul de derulare este identic cr"rcel al incasoului documentar.Ordonatorul emite dispozitia de incasarelnsolitf, de documentele financiare gi di instrucliuni bdncii sale pentru transmitereaacestorala banca insarcinati ctt precizAndbanca qi contul unde se vor tfansmite fondurile, precum gi modul in incasalea, care se va procedain caz de refuz de platd din partea trasului. Un exemplu de utilizale a incasoului simplu este transmitereala incasare a cambiei acceptatein cadrul incasoului docum.entar. 16.3 ORDINUL DE PLATA Ordinul de plata esteinstrumentulprin careordonatoruldi o instrucliunebdncii sale o la de a pr.rne dispozilia beneficiarului,in contul de la bancaacestuia, anumit[ sumd de bani in vederea stingerii unei obligalii bdnegti existentd intre parteneri. Ordinul de platd se ce prin: existenlaunei obligalii de platd asumati saua unei datorii preexistente caracterizeaza

t67

\rmeazd' a se stinge prin onorareaplalii; operaliuneade plata este inifiata de ordonator (platitor), care stabilegte regulile dupd care operaliunea se va derula; revocabilitatea, trdsitura caracteristicd ordinului de plati, adicdposibilitateaca ordonatorulsd retragd a sausd modifice instruclirureade plati, numai dac5. ordinul de platd nu a fost executatde citre banca beneficiarului, fbr[ niciun fel de consecinle pentru ordonator; existenla provizionr-rlui (depozitului)in contul ordonatoruluisau in lipsa acestuia, accesulla trn credit bancaraprobat in acest scop. Din punct de vedereal modalitdlilor de incasare, ordinul de plata estede douafelurj: simplu - atunci cAndplata nu estecondilionatdde prezentarea vreunui docurnent: documentar - in cazul in care plata este condifionata de prezentareacle cdtr.e beneficiar a anumitor documente (facturi, chitanle privind speze de tralspor.t. dovadaplalii unor chirii etc) indicatede ordonator. Pdrlile implicatein derularea ordinului de plat6 sunt: ordonatorul - persoana (importatorul)care iniltazaoperafiunea; beneficiarul - persoana (exportatoul) favoareacareiase faceplata; in banca ordonatoare - bancacaretransmiteordinul de platd qi fondurile;

- banca beneficiara - bancacareprimeqtefondurile in numelebeleficiarului. Ordinul de platd se prezinta sub forma unui mesaj electronic care confine: numele qi adresaordonatonrlui;banca gi conttrl acestuia;numele gi adresabeneficiarului;banca qi contul acestuia; suma de plat[ gi valuta; scopulpld{ii, indicandu-se numdrul gi data facturii; docunentele care trebuie si se prezinte de beneficiar la incasare,eventual alte instrucfi,'i specifice;modul de suportarea comisioanelor gi spezelor(dacanu se specificd,acestea sunt suportate ordonator);semndtura de autorizat5. dataemiterii. Mesajul electronicmai conJine gi gi un cod secretal bdncii emitente gi al clientului pentru securizarea transmiterii. Circuitul ordinului de platd in cadrul unui acreditivseprezintd in schema16.2. Schema16.2Circuitul ordinutui de plata (Op)

Banca ordonatorului

1 68

I Exportatorul a efectuatun export gi s-a creat o obligatie de platd 2 Ordonatorul emite instrucfiunile de platd cdtre bancasa 3 Banca ordonatorului transmite instrucliunile de platf, 4 Bancabeneficiaruluinotificd acestuia primirea instrucliunilorde platd 5 Beneficiarul prezintddocumentele solicitate 6 Bancabeneficiarului crediteazdcontul acestuia 7 Banca beneficiarului transmite bancii ordonatorului documentele pe baza cdroraa efectuatplata 8 Bancaordonatoruluitransmitefondurileb[ncii beneficiar-e 9 Bancaordonatoruluipredddocumentele ordonatorului 10 Bancaordonatoruluidebiteaza contul ordonatorului. Ordinul de platd se folosegte atit in relaliile comerciale externe cAt gi in cele In necomerciale. relaliile comerciale,ordinul ,ie platd ca instmment individual se folosegte mai putin din cauzarevocabilitdlii gi a posibilitAfli de amdnarea phlii de cdtre imporlator. Pentru a se evita aceste inconveniente,ordinul de platd se folosegteimpreund ,cu un alt instrtunentde plati, ca incasoulsau acreditivul.Cele mai frecventepldli prin ordin de plata sunt pldlile de avansui, transport(navlu, fraht), cheltuieli de asigurare, schimb estefolosit in pe scara largd in plllile necomerciale,ca intrelinerea reprezentanfelorcornerciale qi diplomatice,stingereaunor debite, plata cotizaliilor la organismeinternationale, transferllri intre banci etc. de fondr.rri 16.4 ACREDITIVUL DOCUMENTAR documentar apdrutla inceputul sec.al XIX-lea si se regaseste arhivele Acreditivr.rl a in bancilor din Paris, Amsterdam, Londra fiind utilizat in comertul cu tarile din Extremul Orient, In acceptiuneamoderna, acreditivul apare dupa Primul Razboi Mondial si ia o amploaredeosebitadupa al Doilea Razboi Mondial, odata cu importurile rnasiveclin SUA pentru reconstructia Europei. Prima reglementare internationala acreditivului a avut loc in a 1933cu ocaziaConferinteide la Viena a Camereide ComertInternational(CC! carea adoptatdocumentul "Reguli si uzanteuniforme privitoarela acreditivurl documentar". Cu ocaziarevizuirii acestorreguli in 1962, aproapetoate bancile mai importante din lume au aderatla aceste norrneinternationale. Normele au cruroscut serie de revizuiri si completari, o in forrna actlralafiind cunoscutesub denumireaReguli uniforme si practica acreditivelor docutlentale,Publicatia500 a Camereide ComertInternational la Paris, careau intrat in de vigoarela 1 ianuarie1994si careau fost adoptate pestei70 de tari, inclusiv Romania. de r69

Potrivit Publicatiei 500, acreditivul documentar este definit ca orice angajament cle plata asumat de o banca, indiferent cum este numit sau descris. In practica bancara, acreditivul documentar mai este cunoscut in engleza sub numele de Letter of Credit. Docunentary Credit, Commercial Letter of Credit si in variantelecorespunzatoare din alte limbi, iar in limba romanas-aimpus termenulde acreditivdocumenrar. 16.4.1TIPURI DE ACREDITIVE DOCUMENTARE Acreditivele documentare (AD) sunt de rnai multe tipuri, in functie de anumite criterii. astfel: Dupa forrnaAD: AD revocabile - care pot fi revocate sau anulate d.ebanca emitenta fara nici o avizarea be'eficiarului dar inainte de efectuarea platii; AD irevocabile - care nu pot fi revocatede bancaemitenta,angajarneltulcleplata al acesteiacatre exportator fiind ferm; modificarea sau anularea AD se poate face numai cu acordul beneficiarului, bancii confirmatoare si bancii emitente; AD irevocabile pot fi neconfirmate, banca emitenta fiind singura responsabila cle efectuarea platii in cazul in care bancaplatitoare sau o alta banca desemnata nu a facut plata si confirmate in cazul in care o alta banca isi asuma angajamenttrl ferm de plata dacabancaemitentanu onoreaza plata, ceeace ofera un plus de siguralta exportatorului privind incasareacontravalorii marfurilor. Dupa modul de plata: AD cu plata la vedere, adica plata se face la prezentarea clocumentelor banca la platitoare si numai dupa efectuarea controlului documentelor si co'statarii indeplinirii tuturor conditiilor AD; AD cu plata diferata (amanata), respectivplata se va face la un anumit termen de la prirnirea documentelor (importatorul isi poate ridica marfa intnrcat a intrat in posesiadocumentelor), ceea ce echivaleazacv un credit acordat de exportatorpe perioadapanala incasare; - AD cu plata prin acceptare- in cazul exporfurilor insotite de cambii trase asupra unor banci (emitenta,acceptanta, trasa),bancaplatitoareacceptacambiile devenind debitor cambial si le returneaza exportatorului iar documentele le trimite importatorului;

-

r70

-

AD cu plata prin negociere,atunci cand se prezinta o cambie trasa asuprabancii emitentecare a autorizato alta banca(negociatoare) primescadocumentele sa sa si acceptecambia. pe Dupa clauzelespeciale carele contin:

- AD transferabil - beneficiarulacreditivului poate solicita bancii transferatoare sa faca acreditivul utilizabil (platibil), in totalitate sau partial, pentru unul sau mai multi beneficiari secunzi (beneficiarul acreditivului este un intermediar iar beneficiarulsecundesteexportatorul); - AD revolving/reinnoibil - valoareaacreditivuluise reintregeste automat,pe lnasura efectuarii platilor, pana la un anumit plafon; se folosestein cazul contractelorde valori mari in care livrarile se fac esalonat.acreditivul deschizandu-se nivelul la unei livrari; - AD clauza rosie - bancaplatitoareesteautorizatasa faca o plata catre benef,rciarul documentelorprivind expediereamarfii (ex. acreditivului inainte de prezentarea plata unui avans) iar diferenta se plateste la livrarea marfii si prezentalea documentelor; - AD de compensatie sau reciproce - utilizarea u:ui acreditiv de export ntrmai in corelatie cu unul de import, in cazul liwarilor in contrapartida,acreditivul fiind utilizat numai dacauna din parti nu-si indeplineste obligatiile,atunci bancaemitenta a partii debitoare va plati echivalentul marfii neliwate in compensatie cu cea primita. Dupa folosireacombinataa AD: - AD back-to-back - de fapt doua acreditive,unul de export si altul de import al marfi, ambeledomiciliate la aceiasibanca,respectivbancaintermediarului aceleiasi operatiunii; desi cele doua acreditive sunt total independente, ele sunt corelate valoric si in timp de firma intermediara; - AD cesionat - beneficianrl acreditivului poate cesiona,total sau partial, suma in favoareaunei terte persoane(ex. un subfurnizor),dand dispozitie bancii platitoare, printr-o declaratie cesionare, plateasca de sa cesionarului sumastabilita. Cel mai utilizat tip de acreditiv documentareste cel irevocabil cu plata la vedere. Celelalte tipuri sunt variante complementare pentru diverse situatii si demonstleaza flexibilitatea acestui instrument de plata. Acreditiwl documentar a devenit instrumentul

principal plin care se deruleazapeste 70Y, din platiie comerciale in relatiile de comelt extelior.
t71

16.4,2DESCHIDEREA ACREDITIVULUI

DOCUMENTAR

Deschiderea acreditivului este momentul cel mai important intr-o tranzactie de plati comelciale care foloseste acest instrument intrucat de tipul de acreditiv ales si claritatea instrr-rctiunilordepinde derularea in bune conditii si la termen a platii. Deschiclerea acreditivului da exportatorului siguranta incasarii banilor ca uffnare a dispozitiei date de imporatatorcatre banca sa si a angajamentuluiacesteiade a plati documenteleprimite, iar importatorului asigurarea plata se va face numai conform instructiunilor sale. Acr.editivul ca este utr instrument cale se bazeazanumai pe niste documentede livrare a marfri cal.eau Llll circuit separat de cel al bunurilor/serviciilor si orice neconcordanta clin doc'mente sau poblerne aparutepe parcursul transportului nu pot fi imputate bancii. Pentru o unifor.mizate a modului de folosire a acreditivului,partile irnplicate acceptaprevederiledin publicatia nr. 500 a CCI. In folosireaunui acreditivdocumentar'(AD) sunt implicateurmatoarele parti: ordonatorul - este beneficiarul bunurilor sau prestatiei,adica impofiatorul, care rnitiaza acreditivul prin instructiunile pe care le da bancii exportatorului sumelecuprinsein ordinul de deschiderea AD; beneficiarul - estecel care livreazabunurile, adica exportatorul,fata de carebanca importatorului s-a angajat sa efctueze plata si care in final incaseazasumele cuvenite; banca emitenta - estebancaordonatorului,care la solicitareaacestuiaisi asumain scris angajamentulde plata in favoarea exportatorului, in anumite conditii cle documente si termene; banca emitenta este principala banca angajatain acr-eclitiv carepoateefectuaplata direct catre exportator(indeplineste rolul de bancaemitenta si platitoare)si indirectprintr-o bancaplatitoare; banca platitoare - este banca autorizatasa plateasca expoftatorului documentele prezentatede acesta(de regula este banca exportatorului),sa remita docunentele bancii emitenteiar aceasta ramburseze sa-i sumaplatita; banca corespondenta (o alta banca) - este o banca intermediaracare poate fi: banca notificatoare (avwatoare) care anunta exportatorr.rl deschidereaAD, de primeste documentelede la exportator si ie transmite bancii platitoare; banca confirmatoare care confirma in nume propriu plata documentelorin cazu.lin care banca emitenta nu onoreazaplata; si banca negociatoare care este o banca in posesiaunei cambii traseasuprabancii emitentesi careesteautorizatasa primeasca sale cle a ulati

t72

documentele la exportatorsi sa i le achite,dupa care sa le remita bancii emitente de si sa primeasca sumaplus un comision(dobanda perioadade la plata la incasare). pe acreditivuluise face de catreimportator pebazaunui formular standardizat Deschiderea sau sub forma de mesaj dar carecontine aceleasi elementedin formular, adresatbancii sale, bancaernitenta.Formularulstandardizat continemai multe elemente obligatorii in legaturacu cale suntnecesare uneleprecizari. de - Ordonatorul (engl.applicant), fapt importatorul,cu numelesi adresasa. - Banca emitenta cu numelesi adresasa, respectivbancaimportatoruluicale prinreste a ordinul de deschidere acreditivului. - Data ordinului de deschidere care trebuie sa fie cu un anulit numar de zile

irraintede data de livrare a marfurilor, in practica bancarafiind minimum 15 zile si rnai uzual30-45de zile. - Valabilitatea si locul de prezentare a documentelor. Valabilitateaestedata panaIa care trebuie prezentatedocumentelela bancaplatitoare si la cale inceteazaangajamentul de plata al bancii. Aceastapoatefi o datafixa sauo perioada o luna, saseluni cale curgede Ia data emiterii. Locul prezentariisau domiciliereaAD (engl. payableat.., available at..) este banca, orasul si tara la care trebuie prezentate documentele pentru plata si poate fi tara tara importatoruluisauo tertatara (in acestcaz,bancaterta devineplatitoare, exportatorului, iar banca exportatorului va fi banca notificatoare). Pentru orice plata facuta de banca platitoarepe documente carenu corespund intregimeinstructiunilorordonatorului,aceasta in raspunde fata de banca emitenta si ca atare poate sa nu i se mai rambursezeplata. Recomandabileste ca domicilierea AD sa se faca la banca exportatorului,intrucat plata devinemai operativaprin economisirea timp cu parcursulpostalsi cu eventualeclarif-rcari de iar Iitigiile carepot aparese supunlegislatieidin tara de domiciliere. - Beneficiarul cu numelesi adresasa, care de regula esteexportatonrl,dar poatefi si o aflata in relatii cu exportatorul(subfrunizor,asociatin vanzari etc) si care este terta persoana nominalizat pentru o parte din suma. - Modalitatea de transmitere - poate fi letrica (prin avion) in care caz esteprecedata prin care se anunta (notifica) ca acreditivul a fost transmis de o avizare prin teletransmisie letric si uffneazaa fi deschisla bancaplatitoaresau prin teletransmisie (telex, fax, SWIFT). Acreditivul transmis letric sau prin mesajul electronic devine astfel document operativ de lucrLr(docttmentoficial) prin carese permitebancii unde se deschide plateasca, accepte sa sa contradocumente. sausa negocieze - AD transferabil - ordonatorulface de la inceputprecizarea ordinul de deschidere in
tt)

a acreditivului ca acestaestetransferabil, cererea la beneficiarului,pentruunul sanrnai multi beneficiarisecunzi. - Confirmarea deschiderii acreditivului se face de banca platitoare catre beneficiar numai dacaacestlucru se prevedein acreditiv. - Suma/valoarea AD. Suma de plata poate fi fixa, o limita de suma (pana 1a...) sar.r cca... (aproximativ), adica cu o abaterede +/- I0o/ofata de suma indicata in cifre si litere. Alatuli de sumase inscrie si moneda prin simbol. - AD platibil Ia banca desemnata,adica la banca exportatoruluisau alta bancadin tara expot'tatorului care se nominalizeazadebanca emitenta.Platapoate fi: la veder.e contra documentesi fara cambii sau la vedere contra documenteinsotite de cambii trase asupra (platitoare);plata diferata (amanata)contra documenteinsotite sau nu de bancii desemnate carnbiiesteo plata la un anumit termen,prevazutin acreditiv,de la prezentarea documentelor la bancaplatitoare,in cazul cambiilor fiind obligatorieprezentarea acestora pentru stabilir.ea datei de vedere si respectiv a scadentei; plata prin acceptarecontra documenteinsotite c1e cambii caretrebuie acceptate platite la data scadentei; si plata prin negociere face clebalca se desemnata ordonator ca negociatoare de contra documenteinsotite de cambii sau prin AD liber negociabilein care documentele cambiile se pot prezentala plata la orice bancacu si conditiaca acestecambii sa fie traseasupra bancii emitentesauconfirmatoare. - Livrari partiale. Acesteasunt permisenumai daca ordonatorula specificat in mod expresacestlucru. Livrarile partiale pot fi urmate de plati partiale, c1e asemenea mentionatein AD. plata facandu-sedupa fiecare livrare inbaza documentelor. - Detalii cu privire la transport, transbordari, descriereamarfurilor, conditii de livrare si asigurare. Aceste detalii sunt diferite in functie de bunurile comer.cializate si trebuie sa prezinte informatiile standardizate. se admit instructiuni care nu pot fi verificate Nu de banca, - Precizarea documentelor. Ordonatorultrebuie sa specificeclar documentelecontra carora se va face plata, acceptarea negocierea.Pentru fiecare docrunent se va specifica titulatura, numarul de exemplare si emitentul (institutie, persoana fizica). Documentele su't de regulaurmatoarele: facturacomerciala, documentulde transport(conosament marine bill of lading, scrisoarede trasurarutiera/feroviara-freight), documentulde asigr-yare, ceftificatul de origine, certificatul de calitate/analize,lista pachetelor/de greutate, cambia sau/sinumarul de cambii. - Termenul de prezentare a documentelor. In orice acreditiv trebuie sa se prezinte tet'tuenul de prezentarea documentelorcare este stabilit in functie de timpul necesarpentru
t14

obtinereadocumentelorde la diverseinstitutii, pregatireaacestora pentru bancasi parcur.sul postal pana la bancade domiciliere.Termenul maxim de prezentare documentelorestecle a 2I de zile de la expediereamarfii. Daca nu se prevede un termen, documenteletrebuie prezentatein cadrul termenului maxim care nu trebuie sa depaseasca nici un caz ter.menul in de valabilitateal acreditivului.Termenulde valabilitateestedatapanala caredocumentele se pot prezenta la banca platitoare (data este cea de prezentare si nu de expediere a documentelor).Ambele termenesunt stranslegate de termenul de livrare a marfii prevazut in contractulcomercialcaretrebuiesa fie cat mai clar, folosindu-se termenii din publicatia 500. - Instructiuni suplimentare care se refera la anumite elementespecificesi la modul de supoftarea comisioanelor. - Semnatura. Orice acreditiv trebtriesemnatde persoana cornpetenta datat. Inbaza si acreditivului semnat, banca emitenta deschide acreditivul. In tara noastra, acreditivul se desclride bazadocumentuluiCererede deschidere acreditiv/Dispozitie plata valutara pe de de externa. 16.4.3UTILIZAREA ACRXDITIVULUI

DOCUMENTAR

Utilizarea acreditivului documentar inseamnaun ansamblu de activitati intreprinse de beneticiar,adica exportatorul,pentru a incasade la importator valoareamarfurilor expecliate contradocumentelor prevazutein AD. Acreditivul documentar doveclitun instrumentcare s-a prezrnta numeroaseavantaje pentru exportator, respectiv un risc minim de neplata avancl angajarnentr.rl ferm al unei banci, independentde importator, plata nu poate fi revocata (cu exceptiaAD revocabil), acreditivulnu poate fi modificat decat cu acordul exportatoruluiiar derulareaplatii este strict reglementata prin Publicatia 500 a CCi. Dezava'tajele pent*r exportatorse refera la riscul de curs valutar si la spezelesi cornisioanele bancare,care, in practica,se suportade fiecarepartepentru operatiunilederulatein banciledin tara lui. pe'tru o sigurantacat mai mare in efectuarea platii este de preferat un AD irevocabil confirmat si o doniciliere in tara exportatorului. Mecanismulderularii unei plati prin AD, domiciliat in tara exportatorului, prezintain se schema 3.

l/)

Schema3 Derularea_unei plati prin AD

Bancaexportatorului platitoare Banca

Banca importatorului Banca emitenta

I Conventia dintre parteneriprivind plata prin acreditiv 2 Dispozitia/ordinulde deschidere acreditivului a 3 Deschiderea acreditivului 4 Notifi careabeneficiarului AD (exportatorului) 5 Livrarea marfii privind expedierea 6 Depunerea documentelor marfii 7 Plata contra valorii documentelorde bancaplatitoare 8 Remitereadocumentelorla bancaemitenta 9 Rambursarea banilor de catre bancaemitenta l0 Eliberarea documentelor catreimportator 1I Plata contravalorii docurnentelor 12 Ridicarea marfii de la carauspe baza documentelorde transport Bancile implicate (emitenta si platitoare) trebuie sa verifice cu atentie indeplinirea tuturor conditiilor din acreditiv, inclusiv modificarile care au avut loc, inainte cle a efectua plata, asumandu-si responsabilitatea pentnr eventualeneconcordante. Fondurile pentru plata se asigurade importator la banca platitoare (a exportatorului) printr-un depozit bancar cu cel putin 30 zile inainte de datala careurneaza sa se prezintedocumentele.

t 76

17 CARDUL BANCAR
cardul bancar este una din marile realizdri in domeniul tetmicii bancare,ca urnlare a progreselor deosebite tehnologiaelectronicd din privind informaticagi telecomurica!iile. cardul cuprindeun complex de inovagii,atdt in ce privegte tehnologiaindustriala,cat pi ceade securitate circulaliei informaliei gi a tehnicii a de procesare bancard. Istoria cardului bancar incepedupd al Doilea Rdzboi Mondial (uneleopinii indicd anul 1914, dar numai in relafia curnpdrdtor-vdnzdtor f5rd.sa irnplice o bancd), odatd cu expansiunea economicd,extindereaserviciilor gi necesitatea unei alternativela platile de valori mici pentru care numerarul nu mai satisfdcea cerinfele comercianlilor qi ale populatiei' in aceatd perioadd,apar cdtevavarianteale cardului, toate in SUA, dintre care cea mai reprezentativd considerdmpe cea emisd o in anul 1946, cand.obancd din Ne,uv York, specializatd creditul de consum,lanseazd in un nou produs,charge It, care cousta in emitereacdhe clienfi a unui bon valoric, scrip, cu care acegtiaefectuaucumpdr.dturi cle Ia cornercianfi'Bonurile scrip erau depusede comercianfi la banca emiteltd, iar aceasta transferastnnelein conturile lor. In 1950 apare,tot in suA, cardul de plastic emis cle fir'ra Di'ers club (un card privat, de credit, pentru plalile in restarantele clubul'i) qi pleluat apoi de bdnci pentru creditul de consum.Extinderea cardului de plastic in sister'ul bancar are loc incepdnd din 1958 prin Bank of America care lanseazd proclusul BankAmericard, un card de credit, ftrd bandn magneticd, ciestulcle aplopiat de cel cle astdzi, care inregistreaz[un succesrapid, in 1976,cardul igi schimb6denumireain visa, iar Bank of America impreund cu alte bdnci constituie o asocialievisa International,. cal'eaveaca scopcrearea unui sistemglobal de pldli electronice prin cardgri, operabili'sd numai intre membrii asocialiei.in 1966 a luat fiinfd Interbankcard Association,denunitd mai tdrziu MasterCardInternational. Europa,prima in lansarea unui carclare loc in 1967, in Franfa,numit carte Bleu. Carduriles-au extins foarte repedecuprinzandtot mai m.lte !dri, celemai cunoscute carduri fiind vISA gi MASTERCARD cafe acoper d. cca. g0% din tranzac{ii'In Romdnia,primele operaliunicu carduri s-au efectuatin l9g0 in caclrulONT (ohciului National de Turism) pentru plata serviciilor de tuism de cdtrecetdfeniistrdi'i. iar primele carduri (VISA gi MASTERCARD) emise de bancile romdnegtiau fost lansate i' 1995(BRD, in 1gg5,cardurde debitgi RIB, in 2001, cardurde credit) Intr-un timp destul de scutt, cardul a devenit pe plan inter'afir-rral instrumentulde plata preferat de popr-rlafie detrimentul in pldlilor in nnmerar. poh.ivit

t77

Internafionale)'plilile prin pe anul 2007 (Banca Reglementeior statisticilorinternalionale car d u r id e{ineaupeste60%dinvolu mu ln u me ric a lp lllilo rf -a rd nse dato'eqtefaptulr"ri5 % u me ra rg ic c a , 2 % . ponderearedusi a pl{'or prin cardr,rri di' valoareaacestortranzaclii. varori mici' Potrivit popula{ie care opereaz' cu efectueazdin special de cd acestease (61,2 prin carduri Ie delin Suedia dezvoltaterelele de plali cele mai clatelorinternalionale' ial (45,|oh qi 0,4%o), 3,8%) 9i Marea Britanie 7o valoare),SUA (48,4oh9i numir 9i 5,2 %o dir r Eur opaCentraldgideE st,slo v e n ia (3 g , 3 (o q i2 , 1 % )g iUn g a ria (2 6 % s \ 0 , 4 ), i a r Rorninia (7,}oh 9i 0'09%)' Baze|eactivitaliicucard u riin Ro n rf ln ia a u f o s t p u s e in ' lg g 3 c d rrd t rn t lt t m i r c l e comerciall Romin[' Bauca de comer! Exterior, Banca cinci b6nci, Banca Romantr Ro m fl n[cleDezvoltare,B ancaA g ric o ld g iB a n c a l. J ilia c a rra d e ra t la s is t e rn t rl I* 1995' devenitmai tirziu MA'rER.ARD' vISA qi in 1994Ia EuRopAy internalionar autorizareapl[!'o' prin ROMCARD specializatl in societatea acestebf,*ci au constituit ci este bazi'd*-se pe conside'entul cu sistemele inter.'afionale, cardt*i gi in conexiunea unei companii de comunicalii gi softur'e in se exploateze cornunnodurile mai economics6 a'ur 2000' pe de c6tre fiecare banci. Din se fac6 investilii separate decflt s' speciarizate a de procesare cald*rilo'PAY activitateaartedou6 centre RoMCARD qi_a*inceput ldngd anui 2000' cardurile s-a* extins dtrpzr opereaz^pentru bancile mici. NET gi pRovus care de tipuri clecarduri emise' gi mi'. de carcruri peste100 cd in 200g existaucca 11 astfel DE PLATA 17.1 CARDUL CA INSTRUMENT Cardulcainstrumentde p la t [ e s t e re g le me n t a t p rin Re g u la rn e n t t rln r. 4 l 2 0 0 2 a ] I de plat[ definit, in esen!', ca LIninstrument pOtrivit acestuiregulament,card*l este BNR. e le ctronici,respectivunsupo rt d e in f o rma lie s t a n d a rd iz a t , s e c u riz a t q i bflnegti in slu sr utilizeze disponibitit[lile care permite delinltorurui individuarizat, ve clereaefectuiriiurm[toar e lo ro p e ra f iu n i: (a )re t ra g e re d e n u me ra r; (b )p lat a b u nurilor/serviciilorachizi f io n a t e , a imp o z it e lo r, t a x e lo re t c (c )t ra n s f e ru ri d e instrumentde platd nu estemoned6'ci numai un conturi. ca 9i cecul' cardul fonduri intre pentru a func{iona, acesta Ia debitor creditor. transferul de moned' de care mijroceqte 'a deschisi de cont sau la o rinie cle credit la moneda existent' intr-un tr-ebuies6 aibd acces bazate pe suport rrdrtie' Spre deosebirede instrumentere bancd la clispozilia titurarurui. transfer*l inforrnafiei-ba*i nelimitat de tranzaclii, iar permite efectuarea*nui numar cardul electronic ai nu prin poqt6' se face printr-ua mediu Caracteristicilecardului.lntrucdtcardrrisefolosegtepentruunnumdrnrarecle
178

tanzaclti, acesta numai caracteristici are obligatorii careil individualizeazd.gi securizeazd, astfel: - suport f,rzicdin material plastic ai cu dirnensiunistandardizate: - aversul, care conline elemente imprimate in relief (numdrul cardului, reclactat in cifre arabe,numelegi prenumeleposesorului redactare calacterelatine, data expirdrii in cu valabilitalii - LLIAA - conform calendaruluigregorian,menliuneacard internalio'al sau local) gi elernente destinateinformdrii (sigla proprietaruluide marcd,denumireasau sigla emitentului, eventual o hologramd de securitate,tridimensionald, vizibila la lu'rina natr:ra[6); care conline o banddmagneticdstandard - r'eversul, pentru iruegistrarecu cel pulin trei piste sauun microprocesor integrat(chip); un panelde semnlturaavdnct elemente de siguran![in desencaresd ingrddeascd posibilitateagtergeriisaumodific[rii semrrdtur.ii. Intrucdt cardurile circulE intr-un numfu'mare de ldli cu sistemecle pldfi cliferite, ernitenlii cardurilol sunt obligali sd respecte standardelecomune EMV (EUROpAy, MASTERCARD, VISA) de confecfionaregi emitere a acestorain vederea asisurfuii interoperativitdlii aceste cu sisteme. in prima perioadi de funclionare a cardurilor,acestea aveaubancldmagneticf,, nu astfel cd informaliile se tansmiteautelefonic de c[tre comerciant la un centru unclese introduceau intr-un terminal de calculatorgi se verifica autenticitatea carcluluigi existe'fa disponibiluluiin cont gi apoi se comunicaacordulpentruefectuarea tranzacliei.Ulterior, tehnologia s-a perfecfionat gi au apdrut cardurile cu band5 magneticd qi mai recent carduile cu microprocesor memorieelectronicd). (cu Cardurile cu bandi magnetici. Acesteaau pe reverso banddmagneticd prin care se realizeazdprocesul de citire automatd a informaliilor (numele gi prenumele titularul*i, tipr"rlde card debit/credit, numdrul cardului, codul BIN eng. Bank Iclentification Nunber. codul PIN eng. PersonalIdentificationNumber, data expirdrii) gi de transrnitere pr-inlinie telefonicd la centrul de autorizare.Codul PIN este un numdr atribuit de cdtre emitent pentru identificarea tifularului gi se utilizeazd, acestaatunci c6nclfolosegtecar-clul u' de la terminal,avdndgi rolul de semndturd electronicd pentrutransferulde fbncluri. Carduri cu microprocesor. Noua tehnologie include clotareacarclurilor cu o memorie electronicd in scopul depozitdrii unui volum destul cle mar-e c1einforrnatii (neconfidenliale, confidenfiale,inaccesibilegi istoricul tranzacfiilor) in scopul accesului titr.rlarr.rltri mai multe informatii de cont, tranzaclii, piald monetard, sirnplificarii r,rnor la operaliuri prin transferuldepozitelorin memoriaelectronicd asiguldlii unui graclriclicat qi

\19

Bdncile sunt cele mai intertesate promovareaacestuitip de card intrucAt, de securitate. in pe de o parte, reduce riscul de falsificare gi deci a pierderilor, inclusiv disconfortul in relaliile cu clienlii qi pe de altd parte, permite extindereagamei de servicii electronicegi noi oportunitl1i de atragere a clientelei gi respectiv de venitnri prin comisioane. Cornerciauliiau mai multd increderein noul produs intrucdt acestaeste mai sigur gi mai operativ, iar posesorii pot folosi cardul la mai multe tipuri de operalir-rni, deosebitde siguranlamult spolitl. 17.2 TIPURI DE CARDURI Extinderea rapidd a cardurilor a determinat gi diversificarea acestora potr-ivit cerinlelorutilizatorilor, astfelcd in practicdexistdo gam[ destulde variatdde carduricare pe se modificd continuu.Cardurileexistente piald se pot clasificainsd dupd anuurite criterii, in funcfie de elementelecomune care le conlin gi le difelenlrazd., dintre care prezentdmcele mai importante tipuri de carduri. in raport de funcfiile specificeoperafionale: Cardul de credit care este un instrumentprin care pldlile se fac dintr-un cr.edit acordatde bancaernitentdsub forma unei linii de credit revolving. Lirnita de creditarese stalrilegteIa emitereacardului, pe baza unei fiqe scoring, in funclie de solvabilitatea clientului gi de istoricul pe care acestail are in relaliile cu banca.Limita de cr.editare este de 2-3 venituri nete lunare sau mai mult la persoanele venituri mai mari. Creditelese cu garanteazd., de titular cu un depozit colateral, fie de 1-2 giranli cu veniturile nete ale fie acestora. Rambursarea face ltutar, in proporlie de 20o/o 30% din creditr.rl se existentin sold la finele lunii, restul fiind consideratca o extensiea creditului pe luna umdtoare. Dobdnda este cea practicatd la creditele pe termen scurt, iar comisioanele sunt cele standardale b[ncii (taxa emitere de card, taxa anuald de utilizare, comisioane pentrll gi operaliunide pl6!i interbancare eliberdri de numerar,taxapentru eliberareextrascont la cerereetc). Valabilitatealiniei de credit estede 1- 4 ani. Operaliunilese evidenliazd intr-un cont de card de credit. Acestapoate fi conexatcu contul pentru cardul de debit, pr.elr,rAnd automat fondurile penku rambursarearatelor scadente la credit gi plata taxelor. gi comisioaneior.Cardul de credit este cel mai solicitat de clienli intrucAt nu mai trebr-rie reincdrcatcu fonduri, din cAnd in cAnd, ca la cardul de debit sau s[ se intdmple sd se epvizezedisponibilul din cont, insd trebuie relinut c5 este creditul cel mai slab garantat, deci cel mai riscant, gi ca urmare are o dobAnd[ mai mare dec6.tla celelalte credite ne termenscurt (in general, de2-3 ori mai mare).

Cardul de debit careesteun instrumentcarese folosegte atdtlaefectuarea , pldlilor, cAt qi la retragerea numerar,in limita disponibilului aflat in contul de card in de acestcont se pdstreazd sold rninim permanentcarese maloreazd, transferurirepetate un cu din contul curent in vederea efectudrii plalilor. Pentru disponibilitl1i, ilclusiv soldul pennanent,posesorulcardului primegtedobAnda vedere,iar pentru operaliuniiede plafi la gi retrageride numerarse percepcomisioane.Pentru serviciile adiacentese pldtesctaxe, precumcele penffu utilizarecard,inlocuire card,magnetizarea benzii, eliberareextrascont etc. Cardurile de debit se emit atdt in lei pentru tranzaclii inteme, cdt gi i1 valutd pentru tranzaclli in strdindtate. Unele carduri in lei asigurd automat conversia le*/valutd la ceutrelede procesare (ex.VISA), astfel cd se pot folosi gi in striindtate.Cardurile cleclebit sunl cele rnai desutilizate,mai alesin fdrile in carerata dobfi.nzii crediteesteridicatiL. 1a Cardul de debit cu descoperit de cont (engl. overdraft) permite efectuarea plalilor pestedisponibilitdliledin contul de card intr-o anurnitdsumdcare estetratatdca un credit. Cel mai cunoscuteste cardul pentru salarii care se alimenteazdclirectcu sumele virate periodic de cdtre angajatori,iar descoperitulde cont se limiteazd la cca. 75% din salariu qi se ramburseaz[ la virarea salariului in luna urmdtoare. Garantarearamb'r.sf,r.ii esteasiguratd firma angajatoare. de Deosebit acestea, suntcarduri de debit pentru numerar gi carduri de de mai d ebit multifunctionale. Din punct de vededreal emitentului: Carduri bancare (emise de blnci). B[ncile emit o gamAlarg[ de cardgri qi cea mai recentdaparilieestecardulbiftinclional (de debit qi de credit), carepeltrg operaliunile ilr limita disponibilului fturcfioneazd. un card de debit, iar pentru cele care dep6gesc ca disponibilul ca un card de credit. Pentru a asigura accesul clienlilor la olice ATM. indiferent de ce bancd aparline, bancile incheie convenlii intre ele gi in mocl sir-'ilar comercianliiincheieconvenlii cu bdncilepentru acceptarea carduriloracestora. Carduri private (emise de comercianli gi alte entitdli). Aceste carcluriprezilt6 particnlaritatea sebazeazd.pe cont de evidenldal companieigi ng pe un cont bancar cd un gi se adreseaza numai clienlilor companieicarepot achizilionabungri intr-o angmitdli'rita cu plata amdnatd (cca.30 de zile). Platase face la finele perioadeiprin cec sar-r clebitdirect. Comercianlii pot acordaun credit comercial sau o linie de credit pe perioademai mari. maxim Llll an, cu rambursare lunarf,, de reguld prin debit direct. Pentru a atrageclienlii, comet'cianfiioferd diverse facilitdli ca discount Ia vdnzare,neperceperea co'risioane, cle gratuitda bunurilor vdndute,bonuri gratuitepentrucumpdrituri clesdrbdtori, asigurarea

t8l

reduceride preluri in anumiteperioade, parc[ri gratuitela magazineetc. (eng. dual card) care conline atAt bandd magneticd c6t gi microprocesor permiteefectuarea operaliunispecificeambelortipuri. gi de Cardul co-branded esteemis de o bancdimpreun5. o entitatecomerciali. cu Carduri emise de alte institufii sau organiza.tii,unele cu acceptabilitate general6 etnisede instituiii internalionale specializate carduri (AmericanExpress,Diners Club) gi in altele cu acceptabilitateredusd.specifice unor domenii de activitate (companii cle transpofturi'in specialaeriene, agenlii de turism, cluburi), Companiilemai ofer6: carcluri selective pentru plata unor servicii efectuate de compania respectivd (abonamente telefonice, asigurdri,benzind la stafiile de alimentare);carduri acreditive care nu slrnt carduri de platd dar care asigurdanumite facilitdli gratuite (garanlii ir-tcazclepierclere/Itrrt, asigurdrimedicalepe timpul transportului, garanfiipentru rezervare hotelieraetc); carduri de loialitate cale poate fi un catd de platd la care se atageazd.,ir:1 progl.arncle loialitate (acumularede puncte pentru care se acord[ reduceri de preluri .;i.ru dreptul d.ecgmpira gratuit in limita unei sume) ca o recompensdpentru efectuareade cump6rdturi cle la magazinulrespectiv. in functie de zona de acceptabilitate: Carduri nationale emisede bdncile locale, fie sub marcaqi hrma acestora, fie rnarca9i denumirea unei institufii internalionale valabilenumai in dar lara respectiv6. Carduri internafionale emisede instituliile internlionalesaude bdncilelocale care au devenit nembre ale sistemelor internalionale dar numai sub malca qi iir.ma sistemuluiinternalional(VISA, MASTERCARD). 17.3 OPERATTUNI CU CARDURI opera{iunile cu carduri presupunparcugereamai multor faze, precum erniterea cardultti,deschiderea conturi bancare, de efecftiarea tranzacliilor,compensarea-ciecontarea, gestionarea intregii activitdfi gi o infrastructurd adecvatd bdnci gi comercianli.t' veclerea la funcliondrii, emitenlii de carduri trebuie sd obfnd autorizarea bdncii centlale si a or gantzalieiproprietard de marc6. 17,3.1EMITEREA CARDURILOR Emiterea cardurilor este o activitate mai complexd care inclr.rcle incheierea convenliei de card, confeclionarea cardului, deschiderea contului cle card. transmiterea intbrmaliilor la centrulde autorizare la instituliile intemalionalede sistemgi gi apoi slb Cardul hibrid

eliberareacardului. Cardurile se emit numai pentru persoanefiziceintruc6.tacestea trebuie nominalizatepe fiecareposesor datelepersonale. cu Convenfia de card esteun contractintre bancdgi viitorul posesorde card in care se previd elementelespecifice operaliunilor cu carduri, ca: tipul de card gi moctul cle folosire a acestuia,contul de card care se deschide,suma minimd de in cont 'renfinut (czudul de debit) sau limita de credit (cardul de credit), tipurile de tranzactii care se efectueaz5(pldfi pentru bunuri gi servicii, impozite gi taxe, retrageride numerar, transferuri de fonduri intre conturi, constituiri de depozite,rambursdride credite,pldfi de dob6nzi, comisioafle' spezebancare),sumele minirne gi maxime pentru o operafiune,tipgrile de dobAnzi(acofdatela disponibilitdli,percepute credite),comisioane la (pe'tru tr.a'zacfii,cle emitere, exploataregi ate servicii bancale),penalitili, drepturile gi obligaliile pdrlilor-. i' mod similar, se iucheie o convenlieinhe bancdgi comerciantpentru acceptar.ea cardurilor gi efectualeadecontdrilor.Convenfiilesunt actelejuridice dintr.ep[r!i gi sunt opozabilein justilie in cazul unnr conflicteintre bancdqi titularul de convenlie Confecfionarea cardurilor are loc la banca emiteltd care dispune de car.cluri produse de firme specializate autorizatein acest scop. Pe carduri, banca qi imprim[ cu echipamente speciale, numele gi prenumele beneficiarului, num[rul carclului, data expirdrii, precum 9i datele de identificare din banda magleticd. La primir.ea calclului, titulalul esteobligat sd semneze versoin spaliul specialclesemnat. pe Deschidereaconturilor titularilor (persoane fizice). Pentrucunoagterea operaliunilorefectuate cardurigi calculul dobdnzilorgi comisioanelor cleschid cu se conturi distincte de card, cont curent pentru cardul de debit gi cont de creclitpentru cel de creclit, Contnl ctuent de card de debit se alimenteazd,la deschidere, pulin cu suma mi'imd cel obligatorie de menlinut in cont gi prevdzutdin convenlie gi ulterior, ori de cdte ori este necesar'prin transfer din contul curent al titularului. in ce privegte contul de credit, acesta incepe sd funclioneze o datd cu prima tranzaclie. Lunar, titularul cardului pr.imegte un extrasde cont cu tranzacfiileefectuategi soldul conturilor de card. Inchidereaconturilor are loc la cerereeatitularilor sau din inifiativa bdncii dacd se produc evenimente care irnpun acestlucru. 17.3.2OPERATIUNI DE RETRAGERE DE NUMERAR operaliunile de rehagere de numerar prin carduri presrlpun existenta unei infrastructuri formatd din echipamente electromecanice (ATM, CD gi automateschimb valutar - numite gi terminale),echipamente transmisie(modem) gi softr.rri de infor.matice

1 83

care asigurA circulalia informafiei-bani, primirea/eliberareanumerarului qi efectuarea iruegistrdrilorin conturi. Terminalelesunt legateprin telecomunicalii(cablu,radio, satelit) cu centrul informatic al bdncii unde se realizeazd, procesareadatelor distinct pentru fiecare terminal. Automatul bancar ATM (Automated Teller Machine) sau bancomatuleste un cecuri pentru incasare,transferuri de fonduri pentru plali de servicii sau trsnsferuri de fondu:i intre contulile titularului de card,furnizareaunor informalii de cont gi consulta't[ bancard. Diri punct de vedere fizic, ATM-ul este un seif blindat care are in i.terior o parte electt'omecanicd una informaticd. Partea electromecanicd. 9i cuprilcle un numdr cle 2-6 casetecu bancnote, mecanismde preluarea bancnoteloldin casete c1e un qi transportcdtre echipamentulde numdrare qi apoi de depunerein fanta de eliberare nrunerar,cititoare optice 9i rnagnetice pentru cecuri gi bancnote, imprimante pentru chitanfele emise, imprimantd pentru tipdrireajurnalului de operaliuni gi o casetdpentru elibe'ar.ea valori cle ca timbre, bonuri valorice sau cupoane, toate aclionate electronic. partea electronica constddintr-un calculator cu hard qi softuri specificede operare,microprocesor, moclem, cititoare de carduri, module de comand6, interfele cu partea electromeca'icd qi ur echipament blocareconectat sistemulde alarmareal utilizatorului.in exterior, ATMde la ul dispune de un ecranpentru afigareainstrucfiunuilor de lucm, o fantd pentru introducerea cardului in vederea transmiterii informaliilor la centrul informatic al bdncii qi prirnirii rZrspunsului, fantd pentru cecuri,o fantdpentru distribuireade timbre, bo'uri cupoane, o o tastaturdpentru suma de bani depus5/solicitat6 plata serviciilor gi o fantd cu settar sau peutruprimirea/eliberarea numerarului.La primirea informaliilor privi'd golir.ea casetelor, acestea se transmit personalului de la centrul de procesare insdrcinat cu inlocuirea casetelor'Pentru fiecare tip de servicii (primire/eliberarenumerar, plali cte ser-vicii sau oblinerea de informalii) se folosesc softuri specifice care comancld succesiunea operalinilor.Fluxul operafional pentrueliberarea numeraruluiesteurmdtorul: introducerea carduluiin nigapentrucarduri; tastareaPIN-ului (se admite numai o singurd gregealdcle tastare la a clor.ra gregeald cardul se reline de ATM); tastarea sumei dorite care nu trebuie sd depdgeascd limita pr-evdzr.rth i. convenlie; eliberarea numeraruluigi debitarea contului de card; eliberareachitantei: terminal pentru primirea/eliberarea numerarsub formd de bancnote, de primirea de

-

-

r84

-

restituireacardului.

in ce privegteoperaliunilede platd. oblinereainformaliilor de cont, acestea sau se regf,sesc meniul care se afigeazd ecran, dintre care cele mai fi'ecventese referd la: in pe plata facturilor pentru servicii de telefon, electricitate,gaze;rambursarea ratelor de creclite, platadobdnzilor,comisioanelor, oblinereade extrase alte informatii de cont; oferilea ruror. gi informalii de piafa monetard,operaliunide cashmanagement. toate cazurile se introduc in prin tastare datele solicitate prin meniu gi se agteaptdconfirmarea tranzacgiei. unele in cazuri pot aparemai multe variantegi atunci trebuie sd.se opteze pentru una din ele. tn final, aparatulelibereazd chitanldprivind operaliaefectuatd returneazd o qi cardul. Pentru a facilita efectuareaoperafiunilor, bancomatelese amplaseaza locuri in frecventatede populalie ca bdnci, spafii comerciale,pe strdzi sau alte localii publice gi ftincfioneazl'frrd.iutrerupere.Deservirea bune condilii a populaliei necesitd in alirnentarea peLiodicacu fonduri, asigurareasecuritdlii necesare,asistenlapermanentdde la centrul inforntatlr:pentni rezolvareaeventualelor probleme,intrelinereoperativdpentrll inldturarea unor defecliuni ce pot apdreagi inlocuirea echiparnentelor altele mai performante,ceea cu ce presupLtnecheltuieli importante. Aceastd activitate devine eficientd de la un zununit numdt de carduri emise (cca. 500 mii buc.), astfel cd numai bdncile cu o putere finaciard tnai mare isi pot permite menlinereaunei relele dezvoltate. Acest aspect nu afecteazd populalia,intrucAtoperaliunilesepot efectuade la orice bancomat, urrn6.nd bdlcile sZr ca se intre ele. deconteze 17.3.3OPERATIUNI DE PLATI CU CARDURI LA COMERCIANTI Operaliunile de pldli la comercianli reprezintd esenla cardurilor, inlocuincl numerarul sau cecul cu operaliuni online gi implicd o relafie tripartitd: cornerciant, beneficiar qi banca. Prin acesteoperafiuni, comercianlii au asigulatd plata inainte de livlarea bunruilor prin confirmarea primitd de la bancd, iar beneficiarii s-au achitat cle obligalia de platd in cdteva secunde.Terminalul de la comercianteste de tip EFTPOS (ElectronicFundsTransferat Point of Sale)sauuzual POS, respectivun echipament tip de calculatorspecializatprevizut cu un sistem de operaregi programespecifice.Terminalul POS are incorporat microprocesor, memorii, modem de telefonie cu puncte de intrareiegire, cititor de carduri gi imprimantd pentru chitanfe, iar in extelior, ecran de afigaj, tastaturf,,fantb pentru carduri cu bandd magneticd gi separatpentm carduri cu cip, fant[ pentru eliberareachitanlei, terminal mobil pentru PiN cu ecran gi tastaturd.Operatiturile carese pot facela un POS sunturmdtoarele:

r85

-

cu plali pentru bunuri 9i servicii (cu confirmare bancari pentru card

bandl

magnetic69i fbri confirmare pentru card cu cip); in acestsens; plefl de facturi pentru utilitali daci furnizorii au contract cu banca cip qi cu minute a incf,rcarea cardurilor prepldtite (cu monedd a cardurilor cu cardurilor Pentrutelefon); banc6; avansin numerar din contul de card dacdPOS esteinstalat la cu acestepuncte: inc[rcarea carduriior cu puncte de loialitate sau cumpdrarea alte oPeraliuni nebancare'

-

pOS-urile se primesc, de reguld, in nrod gratuit de la bancd in schimbul derullrii pril care iqi percepecomisioane in operaliunilorprin banca respectivd urma cdrorabanca costurile. recupereaz[ trebuie sd Convenfia de acceptare. Pentru derulareaoperaliturilol',comerciantul prev[d condiliile de acceptare incheie o convenlie de acceptarecu banca sa in care se procedr'rrilede lucru), (tipurile de cardur-i gi blncile enritente, limita de autorizare, obligalia de a obligaliile gi rdspunderileparfilor' Banca acceptant[i$i asumd clreptur.ile, poS, de a comurica lista cu cardurile interzise gi de a efectua clota comerciantulcu figierele cu tranzaclii qi de a deco'tarea in termen, iar comerciantul de a depune zilnic esteobligatorie9i . la concliliilede acceptare platd a cardurilor clauzade acceptare respecta necondilionatd. Deschiderea conturilor comercian{ilor acceptan{i' Pentru operaliurile cLl pentru fiecare tip de card la bauca carcluri, comercianlii trebuie sd deschidd conturi banca acceptant[transurite de acceptantf,, reguld banca sa. Pentru tranzacliile efectuate, debitare (debit direct) la banca figierr.rl cu tranzaclii de tip in coming cr.rmesajul de transferul prin compensare' emitentdcare apoi efectueazd pldlile prin carduri sunt,in principiu, ireversibile,adicd o platd iniliati de utilizator' In ce priveqte de gi ar,rtorizatd emitent devine irevocabild qi nu poate fi contramandatd' ngmai in monecla 1a!ional[' clecoltlriie, acestea se efectueaz[ pe teritoriul Rominiei indiferentde monedain careesteemis cardul' agreeazS' Acceptarea. Accesptarea este operaliunea prin cale comerciantul verifice cll prin cardul prezentat de cumpdrdtor.comerciantul are obligalia sd clecontarea qtersdturisau modificdri, sd aiba aten{iecarclul clientului (integritate frzicd, s6 nu prezinte (act de identitate) 9i dacd sunt sttspiciuni se elementede securizare)gi identitateaclientului mesajul de rdsptuls' titularului de card gi se aqteaptd solicitd bdncii emitente interogarea in PoS, tasteazddatele prirrind Dac6 nu apar probleme, comerciantulintroduce cardul

186

sumade plata, iar cump[r5.torul introducecodul PIN. POS-ul transmiteblncii accceprante datele de identificare qi cele privind tranzacfia,aceastale introduce in sistemul VISA BASE I pentru validareacardului gi apoi le retransmite bdncii emitentepentru autorizare. Mesajul de rf,spuns (OK sau refuz) se transmite pe acelagi circuit cltre pOS-ul comerciantului,Dacd rispunsul este OK, comerciantulelibereaz5 chitantd/facturl care o se semneazd curnpdrdtor(semndturade pe card se confruntl cu cea de pe chitanld) gi se de eltbereazd. marfa. Autorizarea. Autorizarea este operaliuneaprin care banca emitentd.confir.urd bancii acceptantecd fondurile sunt disponibile in colturile de cald ale enitent'l*i. Atttorizarease dd de biroul de autorizareal bdncii emitente dup[ o serie de verificdr.i: validitateacardului (nume,numdr,perioadade valabilitate,card activ/blocat,inactivat)gi a PIN-ului (confruntarea PIN transmis cu cel din baza de date), numfu.ul maxim cle tr:anzaclii,suma maximd pentru o tranzaclie,existenla disponibilului in contul de card (eng. OTB - Open to Buy) gi se blocbeazd. suma tranzacfiei (se reclucelirnita cte disponibil).Autorizarease comunicdintr-un interval de cdtevasecurcle printr-rm cod caie se inscrie pe documenteletranzacfiei gi se pdstreazdin memoria POS gi a b6pcii acceptante. Pentrua nu aglomerasistemulcu pldlile de valori mai mici, autor.izarea d[ se numai pentru plafile peste o anumitb lirnitd valoricd (eng. issuer limit), iar in cazLrl retragerilorde numerarpentrutoatesumele. Penru operatvitate, banca trebuie sd asigurenon-stop linii de comunicareatdt cg comerciantul,cu bdncile din sistem cdt gi cu organizaliile internalionalecle autorizare. Organizafiileinternalionaledin domeniul cardurilor stabilescperiodic pe fiecare fari sau grupe de lari gi pentru fiecare tip de activitate (comerciald,service, hotelierd, turisrn, benzindriietc) limite de autorizarecare pot fi ajustateinsd de bdncile acceptatoare (ex. o bancd poate impune turui comerciant attonzarca tuturor tranzacliilol in funclie cle unele criterii: bonitate precard, natura activitefli la limita legalitdlii, vacl comercial riscant. folosireanunai unui tip de card etc). Fluxul operafional. Fluxul operalional al unei pldli prin cardr,uicuprincledoud etape:prima de acceptare autorizare gi carereprezintd. relalia dintre comerciantgi cele clogd bdnci implicate- acceptantd emitent[ qi a doua carese referd la transferulinterbancar gi al fondurilol prin sistemulde compensare interbancard. Fluxul operalionaldin prirna etapdse prezintd mai jos.

187

17.1Fluxul operafionalal pldfilor prin carduri

4
Centru de autorizare

4

ls l2

Bancdernitentd

Banc6acceptantf,

1 achizilionare bunuri cu plata prin card prin bancasa 2 comerciantulsolicitd autorizarea 3 bancacomerciantului se adreseazd bincii emitentepdn centrul de autolizale plata gi transmite mesajul prin centrul de autorizale 4 banca emitentd autortzeazd cdtre bancaacceptantd retransmite 5 bancaacceptantd mesajulcdtrecomerciantiar acestaemite chitanlagi elibereazdbr"rnurile Decontarea. Decontareareprezintd.faza de transfer a fondurilor de la b[ncile eatrecele acceptatoare. acestscop,memoriaPOS-ului se clescarcd in ernitente intr-un figier electlonic la comerciantcare se transmite,zilnic,la bancaacceptatoare. Urmeazd faza de interbancardgi de stabilire a soldurilor debitoare gi creditoare la institulia compensare internalionala de carduri gi pe baza acestoratransferul de fonduri de cdtre agentul de (BNR). Cu aceasta incheie ciclul operaliunilorde platd prin carduri. se deconatre Operaliunilede platd cu carduri se pot efectuain doud medii: online (electronic)gi electroniceconectatela o relea este otfline (manual).Mediul online bazat pe echipamente cel mai rdspdndit,dar sunt numeroasesitualii in care firme mici sau firme situatein locr,rri izolate nu dispun de aparate gi conexiuni electronice gi folosesc echipamentemecanice. telefonia vocald gi documente pe suport hdrtie. Mediul offline prezintd urmdtoarele particularitdfi:comerciantii au la dispozilie imprintere (echipamente mecanice)utilizate pentru preluareainformaliilor in relief de pe card prin presaremecanicda acestuia asupra facturii introdusd in spaliul din interiorul mecanismului, celelalte elemente ale factr"rrii completdndu-se manual de operator; autonzareatranzacliei se obline prin telefon de la gi banca emitentd sau operatorul poate sd-gi asume responsabilitatea sd nu mai solicite decontarea face pebaza facturii carese depunede comerciantlabanca sa qi se autorizarea; introduce datele in figierul electroniccare urneazd circuitul de la mediul online. aceasta

188

Asenreneaechipamentesunt pe cale de disparilie, decontareadureaz6. mai mult iar gradul de securitate estedestulde redus. Pldlile prin carduri sunt de valori mici, adic6. tip consumator, de care sunt in nurnir rnale qi implicd numeroaseb5nci care trebuie sd intre in relalii de transferuri interbancare pentru ftnalizarea trarzacliilor. Ca urmare, acestepllli intrd in procesul de conpensare nrultilaterald, locald sauintemafional[, organizatdefirma sub egidacareiase emite cardul. qi Pentru compensare decontare, informaliile primite de centrul tocal de autorizarecle la bincile acceptatoarese centralizeazd, b5.nci pldtitoare gi se depoziteazd. pe intr-un fipier BASE II cale se transmite la centrul intelnalional de procesal'e. acest centru are loc La pe compensarea baza unei matrice in care sunt cuprinsetoate bdncile cu sulne de platd (debitoare)gi sume de incasat (creditoare)gi se determindsoldurile nete pentru fiecare bancd.Aceste solduri se transmitagentuluide decontare fiecarelard pentru efectnarea din transferurilor de fonduri intre bdnci, iar bdncile participante primesc tapoarte cu sumele privind drepturilegi obligaliile fald de celelaltebi.nci. Schemaulei intratein compensare astfel de compens5.ri prezintdmai jos. se 16.2Compensaea tranzacfiilor cu carduri

ROMCARD centruautorizare

1- banca acceptant6. transmite figierulBASEI banciiemitenteprin RoMCARD 2 - ROMCARDpregdtegte figienrlBASEII pentrucompensare careil transmite pe cdtre centrul procesare de VISA 3 - centrulde procesare vISA efectueazd compensarea transmite gi BNR, prin ROMCARD, soldurilenetepentrudecontare 4 - BNR efectueaza transferulfondurilor din contul bdncii emitentein contul bdnciiaccentante
189

5 - centrul de procesare VISA comunicdcelor doud b[nci, emitenti gi acceptantf,, sumelede pldtit gi incasat Degi operafiunileprin carduri sunt online, totugi transferul fondur.ilorare loc cel pulin cu o zi intdtziere,datoritdcompensdriicare implicd un circuit mai lung gi mai multe institulii angajatein procesulde compensare-decontare. ce privegterefuzurile In de platd, acesteasunt mai rare, datoritd faptului cd intreg procesul este autom atizatgi factorul Lunar.r intervine mai pulin' Eventualelerefuzuri care pot avea loc se datoresc fie lipsei de disponibil in cont, fie invaliditdlii cardului (expirarea cardului, pierderii, furtului, contrafacedi,anumitor disfunclionalit6litehnologicecare pot produce unele perturbatii in exploatare). r7.4 OPERATIUNI FRAUDULOASE CU CARDURI Activitateacu carduriprezintd. insd gi uneleimperfecfiuni,mai alesin clomepiul securitdliitranzacliilor.Mdsurile de securitate naturl tehnicdca holograma,plN--ul de satr sigla bancar6, precum qi limitarea sumei autorizate, reducerea numdrul'i zilnic cle tranzaclii la un comerciantfbrd autorizale, verificarea unor informalii de iclentificare cLl cele din baza de date etc nu s-au dovedit suficiente gi s-a abordat domeniul codificdrii inforrnaliilor desprecard gi ttanzaclreca.reauredus substanlialincercarile cle frauclare,dar Ei acestsistemnu esteinvulnerabildatoritdtransmisieiprin circuitul telefo'ic carepoatefi interceptat. cazul tranzacliilorde valori mai importante,comercianfiiau luat in m6suracle a interoga banca emiteta gi aceastape delindtorul cardului asupra realitalii oper.a{iei, nrdsurdcare presupneun rdspunssuplimentar gi o autorizarc intdrzialii, dar care s-a cloveclit a fi foarte eficientd' Din practica bancard rezultd urmdtoarele tipuri cle fraucl6 cu o fi'ecven!6 mai mare: Fraudedeterminatede posesorii cardurilor - utilizarea cardului de cdtre posesorfard existenfadisponibilului in cont pentrur operaliunile de micb valoare care nu sunt supuseautorizdrii (sub limita de autor.izare), speculdndfaptul cd operaliurea nu se verificd; banca emitentd reflizd plata, urmdnclca bancaacceptantd comunicecomerciantuluineautorizarea sd pldlii; solulia esteimpulerea ar-rtorizdrii toate cazurilein carese opereaziin mediu de risc; in - utilizarea cardului pentru tranzaclii pe care ulterior posesorul 1Lr Ie rnai recunoagte, rea intenlie sau alte motive (folosirea carclr,rlui cdtre un din cle alt membru al farniliei fEri gtireaposesorului); - transmiterea cardului qi a PIN-lui altor persoane careefectueazd tralzacfii (de

190

regulAin striinitate) f"ard delindtorulsd le recunoascl; ca Fraudedeterminatede te(e persoane - aflarea informaliilor de card de unele persoane (la restaurante,hotelr-u:i. prin internet etc) care le folosescapoi la confecfionarea transmiterea caldurilor false; cea nrai cunoscutd metod[ estepfishing-ul care constS. crearea in unor pagini de web, false,qi transmiterea mesajeelectronicecdtre diverse pesoane scopul oblinerii unor date de de in identitate sau informalii confidengiale pe carduri saureferitoare la conturi bancare; de - copierea benzii magnetice cardului printr-un cititor de carduriintrodr-rs a fraudulos in ATM in vedereaconfecfiondriide carduri false sau introducerii inforrna{iilor intr-un calculatorgi folosirii in comerfulonline (skiming); informaliilor tastatela ATM cu o camerdvideo minusculaarnplastd - inregistrarea in jwul apalatului(pisicu!a); - folosirea utor carduri pierdute,ftirate sau confiafEcute, fdrd verificarea listei cu astfel de carduri la acceptarea tranzacfiei, bazAndu-se ignorala comerciantr,rluisau de pe complicitatea acestuia infractorul. cu fn anul 2004, Visa Europe a lansat un instrument de detectarea tranzacfiilor. fi'auduloasenumit VISOR (Visa Intelligent Scoring of Risk) care oferd un punctaj al riscului de trarzacfie al posesorului gi dacd se depdgeqte anumit parametnr, banca tm emitent[ este anunfatd pentru a face mai multe investigalii asupra tranzacliei. Cel mai performant este Sistemul de securitate3D Secure care se bazeazd, rrr1cod (parol[) pe atribnit posesoruluiin vedereaautorizdrir tranzacliei.in comerful online, cumpdrdton:l transmitemai intdi informaliile din card pentru bancaemitentdgi apoi codul de securitate care este verificat de SistemulED Securegi confrrmat,dupd care banca emitentdpoate autoriza plata tanzafiei. Sistemul are in vedere o dubl[ securizare,astfel c6,dacd. datele aferentecardului sunt copiate,cardul nu poate fi folosit decdt numai dupd confirmarea celui de al doileacod aflat numai in memoria sistemului de securitate. in vedera contracardrii pierderilor din operalii frauduloase, bdncile folosesc sistemul de asigurdri cu recuperarea cheltielilor din comisioaneleperceputesau obligd comercianlii s5.depundgaranlii pentru eventualepierderi din lipsa de prudenld a acestora. precum gi alte mdsuri. Solulia care se conttueaz[ pentru reducerea/eliminarea posibilitdlilor de fraudareeste introducereape scari laryd,a cardului cu microprocesor care asiguri o proteclie destul de bund a informaliilor de card gi Iranzaclie depozitatein memorie.

r9l

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful