You are on page 1of 6

MICOZELE

Micozele sunt afecţiuni provocate de ciuperci microscopice.
Ciupercile sunt microorganisme eucariote lipsite de clorofilă, prevăzute cu sisteme enzimatice complexe ce le
permit o viaţă heterotrofă, cu posibilitatea prelucrării unor substanţe variate din mediul exterior. Ciupercile
saprofite se hrănesc cu materii organice în descompunere, cele parazite trăiesc în dauna unor organisme vii. Există
posibilitatea trecerii de la starea de saprofit la cea de parazit (de exemplu ciupercile geofile saprofite pot deveni
parazite ale organismului uman determinând micoze grave). Deosebim ciuperci unicelulare (de exemplu: levurile)
şi pluricelulare (de exemplu: dermatofiţii). Ciupercile pluricelulare formează filamente miceliene (hife). Totalitatea
hifelor formează miceliul. Înmulţirea ciupercilor se face sexuat şi asexuat . Înmulţirea asexuată se face prin spori.
Sporii pot lua naştere din celula micotică în condiţii defavorabile de mediu, sau se pot forma pe organe speciale ale
ciupercii (sporofori). Înmulţirea sexuată presupune formarea a doi gameţi care fuzionează. Levurile se înmulţesc
prin înmugurire. Când celula fiică nu se separă de celula mamă, apar structuri pseudofilamentoase.
Bolile determinate de ciuperci pot fi micoze sistemice (la imunodeprimaţi) şi cutanate. Micozele cutanate pot fi
superficiale şi profunde.
I. MICOZELE CUTANATE SUPERFICIALE
Vom trata separat micozele cutanate provocate de ciuperci filamentoase (dermatrofiţii) şi pe cele determinate de
levuri.
A. DERMATOFIŢII
Deosebim micoze ale pielii glabre (lipsită de peri terminali) şi pilomicoze.
1. PILOMICOZELE
Pot fi nesupurate şi supurate
PILOMICOZE NESUPURATE (TINEA CAPITIS)
Microsporia (spori mici - plăci mari)
Este o pilomicoză extrem de contagioasă, care determină adevărate epidemii în colectivităţile preşcolare şi şcolare.
Sursa de infecţie este bolnavul de la care ajung în mediul înconjurător spori infectanţi. La pubertate se vindecă şi
fără tratament, datorită modificării compoziţiei sebumului, care devine fungicid.
Clinic se manifestă prin câteva plăci alopecice mari, rotunde, cu suprafaţa scuamoasă, cu fire de păr rupte la câţiva
milimetri de la emergenţă (tinea tondantă). Firele parazitate sunt cenuşii, fără luciu, se rup uşor. Ciupercile se
dispun la exteriorul firului de păr (ectotrix).
Tricofiţia
Se caracterizează prin plăci alopecice mici, multiple, cu fire de păr rupte la emergenţa lor, determinând apariţia de
"puncte negre". Are tendinţă de vindecare la pubertate. Sporii se dispun în interiorul firului de păr (endotrix).
Favusul
Este mai puţin contagios, evoluează şi după pubertate. Debutul are loc în copilărie prin infestare de la bolnavi, în
condiţii precare de igienă. Firele de păr cad, lăsând în urmă o alopecie cicatricială în care persistă cîteva fire de păr
în smocuri. Firele bolnave sunt cenuşii, fără luciu, parazitate endotrix. Părul regiunii temporale şi occipitale se
păstrează (coroana favică). Pe pielea afectată se găsesc scuame gălbui ca sulful, care se înfundă în stratul cornos în
depresiuni cupuliforme numite godeuri favice, pline de filamente miceliene şi detritus. Leziunile au miros de urină
de şoarece.

În sicozisul micotic (parazitar) firele de păr se epilează uşor cu pensa.PILOMICOZELE SUPURATE Tinea barbae (sicozis micotic) Este micoza supurată a firelor de păr din barbă şi mustaţă. extensive ale leziunii micotice. Localizarea în spaţiile interdigitale este favorizată de multiplicarea ciupercilor în condiţiile de căldură. cu margini policiclice. pe dosul piciorului unde apar plăci eritemato-scuamoase cu marginile circinate. Forme clinice de tinea manuum:  forma dishidrozică intens veziculoasă  micoza keratozică uscată. la care unilateralitatea şi prezenţa marginilor circinate sunt semne utile pentru diferenţiere de eczemele atât de des întâlnite ale mâinilor. În ultimul deceniu a crescut implicarea agentului tricofiton rubrum (în acest caz vorbim de rubrofiţie). Începe cu o maculă eritematoasă care se extinde circular centrifug şi în câteva săptămâni se formează un placard eritematoscuamos pruriginos. Tinea pedis este frecventă la sportivi (de unde denumirea de "picior de atlet"). . boala fiind urmată de o alopecie cicatricială definitivă. frecvent cu ragade dureroase. Azi se cunoaşte că. determinând o veritabilă boală profesională). Tinea manuum Adesea porneşte de la un deget. Tinea cruris (inghinală) Micozele se localizează frecvent în pliul inghinal. scuamoasă : predomină descuamarea pruriginoasă  hiperkeratozică : tegumentele plantare sunt îngroşate. iniţial pe faţa palmară. spre deosebire de sicozisul stafilococic care este diseminat. asimetrică. pe lângă ciupercile p atogene intervin şi stafilococii piogeni. pruriginoasă. Tinea pedis Este cea mai frecventă manifestare a micozelor cutanate. în discrepanţă cu fenomenele inflamatorii obiective. în timp ce pielea din centrul placardului păleşte. 2. frecvent de sub un inel. scuamoasă  forma hiperkeratozică. tinea cruris este cauzată de agenţi micotici aparţinând mai multor specii. se extinde pe feţele laterale şi. De obicei este unilaterală. Kerion celsi Este o micoză supurată care formează o masă pseudotumorală inflamatorie ovalară din care se elimină o secreţie purulentă "în stropitoare". şi realizează un placard eritemato-veziculos. Înainte s-a crezut că tinea cruris este cauzată cel mai des de ciuperci din genul epidermofiton. cu periferie activă extensivă. macerări (piele albicioasă). umiditate şi întuneric de la acest nivel. uneori. de unde vechea denumire de "epidermofiţie inghinală". cu numeroase mici vezicule şi descuamări. asemănător altor localizări. Se prezintă ca o foliculită profundă agminată ce afectează o zonă circumscrisă a tegumentelor feţei. Simptomele subiective sunt reduse. activă. care se extinde progresiv. cu ragade dureroase. Pliurile interdigito-plantare sunt sediul unui proces inflamator cu eritem. cu timpul se extinde şi pe faţa dorsală a mâinii iar în perioadele călduroase ale anului. În formarea kerionului. în fundul pliurilor se găsesc adesea fisuri însoţite de dureri şi prurit iar pe feţele laterale ale degetelor picioarelor se găsesc marginile active. Tinea corporis şi tinea faciei Este micoza pielii glabre a regiunii toracoabdominale şi a membrelor. Este o micoză adesea transmisă de la animale bolnave (tricofiţia viţeilor se transmite la îngrijitorii de animale care nu respectă regulile de igienă la locul de muncă. spre regiunea pumnului. Forme clinice de tinea pedis:  dishidroziformă : predomină leziunile veziculoase  keratozică uscată. împreună cu firele de păr parazitate şi rădăcina lor. cu periferie veziculoasă (de aici denumirea de "herpes circinat"). MICOZELE PIELII GLABRE. respectiv a tegumentelor obrazului.

de 200 mg).Terbinafina = LAMISIL (cp.Clinic. inhibând o enzimă. spre deosebire de lacurile medicamentoase (BATRAFEN şi LOCERYL.Griseofulvina 3 x 2 cp a 250 mg/zi. ONICOMICOZE Cele mai frecvente onicomicoze sunt cele provocate de ciupercile filamentoase. cefalee. este indicat tratamentul sistemic cu alilamine (terbinafin = LAMISIL) care pătrunde şi în matricea unghiei. friabil.6 săpt. Griseofulvina este indicată în special în onicomicoze. l2 săpt. centrul pălit pe măsura extinderii leziunii. 1cp / săptămână Mecanism de acţiune: interferează cu metabolismul ergosterolului necesar construirii peretelui celular.60 %. Efecte secundare: leucopenie.terbinafina 6 săpt. dar ea poate reduce durata tratamentului. Mecanism de acţiune: inhibă sinteza ADN-ului celulei parazitare. Când este atacată partea proximală a unghiei. Agenţi antimicotici chimioterapici a. Lama unghială devine groasă. 1 cp / zi Mecanismul de acţiune este similar cu al azolilor. . 1 cp / zi . minutissimum) şi caracterizată prin apariţia de placarde scuamoase maronii. de ani de zile. de 150 mg). cu evoluţie foarte lentă. de 200 mg). afectare hepatică. 1. care prezintă iniţial o pată de culoare galbenă-gri şi formă neregulată. onicomicoze. cruris 2 . 6-12 luni la picior În onicomicozele tratate cu antimicotice moderne. micoza inghinală se prezintă sub forma unui placard eritematos. Tratament local Se indică schimbarea pH-lui spre aciditate (spălături cu apă cu oţet) deoarece dermatofiţii preferă mediul alcalin. fără margini active veziculoase. leziunea se extinde pe pielea scrotului.tinea capitis 4 . localizate la nivelul marilor pliuri (axilare. de aspectul măduvei de soc. . răspunzând de efectul fungicid al alilaminelor. TRATAMENTUL MICOZELOR FILAMENTOASE Tratament general Este indicat în formele de micoză extinsă. ketoconazolul: 4 . inghinale).griseofulvina. Alilamine . cu margini circinate. tulburări gastrointestinale. Oprirea sintezei de ergosterol determină şi un efect fungistatic. iar de sub unghie se elimină un material cornos. Durata tratamentului antimicotic general este în funcţie de localizarea infecţiei şi de substanţa antimicotică utilizată: . sfărâmicioasă. Din această cauză.tinea pedis. În formele neglijate sau în cele tratate cu dermatocorticoizi prin confuzie cu eczeme. în care găsim la examenul micologic filamente miceliene. .4 săpt. 3. Deprimă şi alte enzime din grupul citocrom P 450. b. asemănător cu azolii. care este toxic. Este posibilă onicoliza chimică cu ungvent cu uree 50 . Diagnosticul diferenţial se face cu eritrasma: dermatoză provocată de un microb din familia Corinebacteriacee (C. regiunea pubiană şi interfesieră. avulsia chirurgicală a unghiei nu este necesară.triazoli: Itraconazol = SPORANOX (cp. .lac pentru unghii) care sunt utile în onicomicoze care afecteaza doar 1/3 distala a un ghiilor. 2 x 1 cp / zi Fluconazol = DIFLUCAN (cp. Antibiotice antimicotice . fără simptome subiective. la picior. corporis. la mână. active (de aici denumirea de eczema marginata). cu înaintare progresivă spre rădăcina unghiei. tinea capitis. dar intervenţia alilaminelor are loc la începutul lanţului de transformări ale scalen-ului spre ergosterol. Afectarea unghiei începe la nivelul marginii libere. se produce şi acumularea intracelulară de scalen. de 250 mg).onicomicoze . Azoli imidazoli: Ketoconazol = NIZORAL (cp. pe lângă inhibarea sintezei ergosterolului. se indică monitorizarea funcţiilor hepatice în timpul tratamentului îndelungat). cu margini circinate. 2. ceea ce explică hepatotoxicitatea lui (contraindicat la hepatici.6 luni la mână.

ketoconazol . zăbăluţă) Comisurile bucale prezintă fisuri dureroase. Candidoze mucoase Cheilita angulară (perleş. adesea asimptomatice. boli neoplazice etc. cu depozite albe.clotrimazol. corticoterapie.MUCOASE Candidozele sunt infecţii micotice determinate de levuri din genul Candida (cel mai frecvent. eritem. Balanita şi balanopostita candidozică Se întâlneşte la bărbaţi necircumcişi. Vulvovaginita candidozică Apare frecvent în sarcină. lucioasă. . alilamine: terbinafina = LAMISIL. devenind patogen atunci când formează pseudohife. Mucoasa vulvară şi tegumentele învecinate sunt eritematoase. Candidoza perianală În jurul orificiului anal apar depozite alb-cremoase. sensibile.2 ori / zi (badijonări) 2. antimicotice clasice: sol. Stomatita candidozică (mărgăritărel.mediu excesiv de umed (cofetari. La adult.) . 3. Factorii care favorizează apariţia candidozelor: . prezintă eroziuni şi depozite cremoase asociate cu prurit.mucoasa bucală este eritematoasă.sarcina . muncitori din fabrici de conserve. CANDIDOZELE CUTANEO . Candida este un germene comensal sub forma levurică unicelulară. boala Addison . tratament cu citostatice). cu posibilă transformare în pustule. barmani.factori locali (purtătorii de proteze dentare). subiectiv . 4. Sursa este reprezentată de partenera sexuală purtătoare a unei vulvovaginite. morfoline: amorolfina = LOCERYL sub formă de cremă şi lac de unghii. Leziunile repetate determină apariţia fimozei (imposibilitatea decalotării glandului) şi parafimozei (imposibilitatea recalotării) inflamatorii. tinere mame.1. Sursa: candidoza tubului digestiv sau a organelor genitale. gospodine etc. azoli: imidazoli . cu depozite alb-cremoase. corticosteroizi.deficite imune (SIDA.tratamente îndelungate cu antibiotice. econazol. stomatita candidozică indică un deficit imun (SIDA. creme (pe zone de piele sensibilă). grunjoase care lasă după detaşare suprafeţe erodate.) . Limba este depapilată. muguet) La nou născut se datorează insuficienţei secreţiei salivare.boli endocrine: diabetul zaharat.fluconazol = DIFLUCAN. diabet. cu depozite albicioase uşor detaşabile. se poate asocia cu leziuni candidozice ale pliului inghinal (intertrigo candidozic).senzaţii de arsură şi gust metalic. Forme clinice de candidoză 1. senzaţie de usturime. citostatice . Morfolinele acţionează la două niveluri ale lanţului de transformare a scalenului spre ergosterol. Frecvent se asociază purtării de proteze. Clinic: papule mici eritematoase localizate pe gland.BETADINE (polyvidon iodat) aplicată de 1 . naftifina = EXODERIL. Lacul se aplică o dată pe săptămână. B. pruriginoase.sub formă de loţiuni (pe zone intertriginoase). Simptome: obiectiv . Este eficient în onicomicozele care ating maximum 2/3 distale ale lamei unghiale. sdr. semimucoasa glandului şi prepuţului este eritematoasă. unguente (pe leziuni hiperkeratozice) şi triazoli . alcool iodat 1 % sau sol. Diverse: ciclopiroxolamina = CIPROX. 5. În forma severă. Contaminarea poate avea loc în timpul naşterii de la mama cu vaginită levurică. Cushing. specia Candida albicans).

fluconazol = DIFLUCAN 4.In pliuri se indică evitarea contactului suprafeţelor cutanate adiacente (izolarea lor cu ajutorul unui strat de tifon uscat). Candidoza "de scutece" Placard eritematos perianal cu margini policiclice marcate de un guleraş epidermic scuamos. triazoli . fluorocitozina PITIRIASISUL VERSICOLOR Este o levuroză determinată de un microorganism din grupul Pityrosporum. ketoconazol = NIZORAL 3. cu centru pălit). Candidoze mucocutanate cronice Debutează în copilărie. toracelui superior şi zonelor flexoare. cu două variante: P.amfotericina B. Imidazoli . veziculoase. Onixisul şi perionixisul candidozic Repliurile periunghiale apar îngroşate. nistatin= STAMICINA . spaţiul III interdigital la mâini sunt cel mai frecvent atinse. modificarea culorii (galbenă. dezlipite de lama unghială (forma uscată). Pliurile sunt eritematoase. neinflamator). cremos din ţesuturile periunghiale inflamate (forma supurată).itraconazol = SPORANOX 2 x 1 tb de 100 mg / zi 4.amorolfina = LOCERYL 5. poliene . Poliene . dar este ineficientă în candidoza genitală sau în onixisul candidozic. îngroşări neregulate. interfesiere. TRATAMENTUL CANDIDOZELOR Tratament general 1. sub formă de loţiuni. depăşit de leziuni satelite eritematoase. inghinale. morfoline .amfotericina B se interpune între moleculele de ergosterol din peretele celulei micotice căruia îi creşte permeabilitatea. . intertrigo. maroniu. distrugând astfel celula. coexistă cu alte localizări cutanate de psoriazis). ovale şi P. Tratament local Se indică schimbarea pH-ului acid spre alcalin (spălături locale cu soluţie de acid boric 1 %) deoarece levurile preferă mediul acid . unguente care se aplică în funcţie de forma clinică a candidozei 2. 2. prezintă placarde roşii cu margini marcate de un guleraş epidermic scuamos. papuloase sau pustuloase. rezistă la tratamentele topice convenţionale. fără să acţioneze pe celulele macroorganismului. granulom candidozic (leziuni inflamatorii nodulare pe pielea scalpului).clotrimazol. Se asociază senzaţia de arsură. natamicina = PIMAFUCIN. În mod secundar se produc modificări ale lamei unghiale: deformări. 4. prezintă semnele unui deficit imun. submamare. 3. Se pot manifesta sub formă de candidoze orale persistente. negricioasă). eritrasma (placard scuamos. Acestea colonizează pielea normală a scalpului. cu leziuni satelite pustuloase şi papuloase. nistatin = STAMICINA. psoriazis inversat (placard eritematos infiltrat.ketoconazol = NIZORAL 1 x 1 cp de 200 mg / zi 3. persistent. eritematoase. Triazolii . Stamicina per os reduce focarul candidozic intestinal. Diagnostic diferenţial: intertrigo microbian (contur difuz fără guleraş scuamos). natamicina = PIMAFUCIN. neinfluenţat de încercările de tratament antimicotic. Se utilizează în preparate cu acţiune locală. uneori se elimină puroi gros. orbiculare. pruritul. econazol. Candidozele cutanate Intertrigo candidozic Pliurile axilare. Au absorbţie orală scăzută. dermatofiţii (margini policiclice active. Fluorocitozina se metabolizează în organism în fluorouracil. 1. Zona eritematoasă poate prezenta pustule care prin erodare determină exulceraţii acoperite de depozite albicioase. creme. imidazoli . Leziunile lamei unghiale debutează la rădăcina unghiei. care inhibă sinteza ADN-ului celulei parazitare.2. verzui.fluconazol = DIFLUCAN 1 x 1 sau 2 x 1 tb de 50 mg / zi .

Uneori sunt afectate şi oasele subiacente. Nocardia sau de microbi din genul Actinomyces care se inoculează printr-un traumatism local. După câteva săptămâni. înlăturarea ţesuturilor devitalizate.itraconazol (SPORANOX) 100 mg/zi 3 . Poarta de intrare este o leziune a mucoasei cavităţii bucale. înrudiţi genetic) şi deficite imune (SIDA. În regiunea cervicofacială se produce o induraţie lemnoasă cu noduli roşii-violacei care se ulcerează.3 g/zi în perfuzii venoase MICETOMUL Micetomul (picior de Madura. maduromicoza) este cauzat de ciuperci din genul Madurella.numai în cazuri extinse. Grăunţii de actinomicoză sunt formaţi din filamente de actinomices dispuse radiar.4 g/zi) . ketoconazol.15 minute) II. Leziunile pot disemina pe pielea altor regiuni. Tratament . Leziunile cutanate se extind spre oase şi articulaţii. din care se elimină puroi ce conţine grăunţi de forme şi culori diferite. . bine delimitate.15 mil UI/zi (o lună). fapt ce explică studiul entităţii împreună cu micozele cutanate profunde. nedureroşi. Tratament: penicilină 10 . care ulterior se ulcerează formând traiecte fistuloase. determinând un aspect deformat. Uneori se poate observa transmiterea interumană prin folosirea în comun a lenjeriei intime. Adesea este nevoie de excizia leziunilor sau chiar amputaţia membrului afectat. uneori uşor eritematoase. coccidioidoza. şi din fistulele formate se elimină puroi ce conţine grăunţi de culori diferite (negri. sau se vindecă lăsând în urmă cicatrici. cu tendinţa la confluare în placarde cu margini policiclice. Debutează prin noduli fermi. criptococoza. din care se elimină puroi cu grăunţi gălbui sau albicioşi. rifampicină.) La noi se pot întâlni cazuri de sporotricoză. se face duş după ce şamponul acţionează pe piele 10 . Tratament : .iodură de potasiu (2 . Local se indică incizie. se formează fistule din care se elimină puroi care conţine grăunţi albi sau galbeni "ca sulful". ACTINOMICOZA Este produsă de Actinomyces israelii. o bacterie aerobă Gram pozitivă. Tratamentul etiologic (amfotericină B.3 picături pe pielea umedă de la gât până la brâu. griseofulvină . roşii-violacei. Cea mai frecventă manifestare este actinomicoza cervicofacială.3 săptămâni . care prin confluare dau naştere unor mase boselate proeminente.4 luni . micetom şi actinomicoză.local . cotrimoxazol în cazul etiologiei microbiene) dă rezultate slabe. Se manifestă clinic sub forma unor pete cafenii scuamoase.amfotericina B 1 . se dezvoltă leziuni nodulare eritematoase. pentru a preveni recidivele se indică folosirea după baie a şamponului NIZORAL (2 . albi. MICOZELE CUTANATE PROFUNDE Majoritatea micozelor cutanate profunde sunt boli tropicale (histoplasmoza.6 g/zi. roşii) care conţin agenţii patogeni. nedureroase. Recent s-a emis ipoteza că ciupercile produc acid azelaic care are efect acromiant.general . predispoziţia genetică (boala poate afecta numai un membru al unui cuplu care convieţuieşte de zeci de ani.Factori favorizanţi multiplicării exagerate a levurilor autohtone sunt: transpiraţiile abundente (de ex: tbc. aderente de piele. pulmonar). SPOROTRICOZA Agentul etiologic este Sporotrix Schenkii. filamentoasă. Se caracterizează prin leziuni cutaneo-osoase ale piciorului. 2 luni. acestea se ulcerează. galbeni. de obicei asimptomatice. Există şi forme de sporotricoză sistemică cu leziuni pulmonare şi articulare.unguent NIZORAL zilnic pe zonele afectate. După inocularea accidentală printr-o leziune a pielii. streptomicină. saprofit al plantelor. Forma acromică a bolii s-ar explica prin inhibarea pigmentării pielii de coloniile de ciuperci din leziune. monstruos al piciorului. abcedate şi fistulizate. drenaj. pot apare cazuri la mai mulţi membri dintr-o familie. pe traiectul vaselor limfatice regionale. Cefalosporidum. penicilină. mai subţiri în centru şi mai edemaţiate periferic. Se caracterizează prin formare de fistule. urmată de penicilină V 4 . la locul de intrare se produce un mic nodul sau o ulceraţie (şancrul sporotricotic). neoplazii). rebele: NIZORAL 1 x 1 cp/zi 2 .pentru ciuperci.