· .. RRGO .1 .

Voinfa este factorul eel mai important, cllc; ea poate domina oricare aN factor, cu oondipa sll fie pusll in aoord cu programul de viafa, Tnfelegep? Cllc; nici 0 influenfll ereditarll, nici 0 presiune a mediului Tnconjurl§tor, n i m i c nu este me! putemic aectt voime. (Lectu-

re 5749-14). .

Ce este datoria karmicS?

sa infruntl§m aeeste lucruri care au fost numite karmiee ... Totu~i, sll ne amintim cll odatll cu Legea Gratiei, ele se pot reduce la un simplu impuls interior. $i dacll ne acordllm vointe cu Calea lui Christc s, putem impiedica astfel aparifia necazurilor; putem depll~i dificuNllple ~i putem face alegerile cele bune, acelea care aduc bucurie, iubire ~i fericire pentru toatll viata. Ceea ce este de preferat Legii Cauzei §i Efectului, care obligll la 0 oonfruntare a noastrll in~ine cu tot, la modul eel mai duro (Lectura 1771-2) .

. Tn fond, aceasta era "Buna Vestire" din Evanghelie!

~ o

-

DOROTHEE KOECHLIN de BIZEM T

UNIVERSUL LUI EDGAR CAYCE

Toate revelatiile celui mai mare medium american orivina relncarnarea, istoria, medicina, viitorul ...

,

DOROTHEE KOECHLIN de BIZEMONT

UNIVERSUL LUI EDGAR CAYCE

Toate revelatiile celui mai mare medium american privind reincarnarea, istoria, medicina, viitorul ...

VOL. I

Traducere de Alexandra Dogaru

cotecna ARGO

.... ',"

Sagittarius\' , ..

IA$I, 1993

...

Lui Gil §i Eleonore pe care-i regasesc dintr-o viata in alta, omtr-un secol in altul, din Lemuria la lnceputul Lum«, In Egiptul lui Hermes, In Grecia plina de meretie ... Lui Gwenaelle, Inca prizoniera a une! cumplite vieti anterioare: nici 0 iubire nu se pierde vreodata.

CUVINT DE MUL TUMIRE

Debarcind la New York, habar n-aveam unde erau Virginia Beach ~i Fundatia Edgar Cayce. Prietenii care m-au Intlmplnat, familia t.ouet, credeau ca era vorba de tarmul unei marl, caci Beach tnsearnna plaja. 0 mare, da, dar care anume?

Cu toate acestea, nu rni-arn pierdut spersnta: tntr-o comunicare mediurnnica tat a lmi spusese ca, acolo, totul era pregatit dinainte pentru mine. Astfel, intr-o buna zi, clnd mi-am pus valizele pe nisipul plajei, am avut senzatia foarte preqnanta ca ma astepta CINEVA. $i totusi, nu cunostearn absolut pe nimeni acolo. "CINEVA" rn-a calauzit spre 0 familie deoseona care rn-a gazduit ~i m-a ajutat mult in mUllca: Will ~i Lila Selover. Le rnulturnescl

Apoi, au aparut numerosi prieteni: Lawrence Steinhart si Gina Cerminara, ambii scriitori.Gina, autoarea cartilor De nombreusesdemeures [Numeroase sala~uril ~i De nombreuses vies, de nombreuses amours [Nenumarate vieti, nenumarate iubiri] (pe care am tradus-o ulterior In rrantuzeste), era 0 femeie ginga~a, delicata. $i alti prieteni s-au oferit sa ma ajute: Frieda Gibbons, Sharon Norton, Wendy Lukas, Marya Tryone, familia Freyss, carora Ie pastrez 0 recunostinta profunda.

Charles Thomas, nepotul lui Edgar Cayce ~i presedlntele Fundatiet, mi-a rezervat 0 primire dintre cele mai calduroase tmpreuna cu sofia sa, ginga~a Leslie. A~ vrea sa mai multumesc lntregului personal al Fundatiei ~i indeosebi acelora care, la bibliotecii, mi-au fost alaturi in fiecare zi, cu devotament: Adelaide Crockett, John Schuster, Alma Crovatt, Burley ~i Charlotte Schoen ...

$i totusi, uneori lmi era dor de-acasa ... In acele clipe am Intilnit cornpatnof exilati in acest colt pierdut de pe Coasta de Est. A fost

6

reconfortant s~ 0 cunosc pe Genevieve Galliford, consul al Frantel la Norfolk, 0 terneie de mare cultura, care da stralucire prezentei franceze in acele locun, cu un Intmltabll amestec de umor ~I dmarmsrn Multumesc tuturor celor de la Alliance rrancaise din Virginia Claudia Gerbllck, arruralut Berthon ~I soua sa, comandantul Kerros ~I sotia Anne, carora Ie-am fost oaspete de atitea on' LUI Francoise Thompson, excelenta mea mterpreta LUI Colette ~I Avery Drake, care au fost ant de amabih sa m~ mvrte la Washmgton

II multumesc, de asemenea, fucei rnele Eleonore, care a fotocopiat pentru mme mil de paqtru cu textele onqinale ale hn Edgar Cayce, flulU! meu, Gil de Btzemont, lUi Nadme Kobllko ~IIU! odrle Ruther, care m-au ajutat apot sa corectez textul pe care-I veu Cit I Multumln deosebrte pentru dr Jearune Fontame care a bmevoit sa taca a iectura cnnca a rnanuscnsulut meu ~I rm-a dat tncurajan calduroase Fie ca Edgar Cayce - dm cealana lume - 5-0 rasptateasca tnsunt I

ln fme, tm sa muttumesc mult ectupet calde ~I competente care aruma "Radio 3' ~I Centrul Cultural al A M 0 R C (199 brs, rue SamtMartm 75003 Pans) Tnvatatura spmtuata data de A M 0 R C este faarte apropiata de aceea a lUI Edgar Cayce, ambele fund marcate de Intelepciunea Egiptulul antic

Atentle, cititori !

S~ nu va mire tonul states a\ acestei oarti: asa a tost Cayce tnsusi. Cind vorbea in stare treaza, era un om plin de umor. ~i umorul fscea parte din filosofia sa.

Pl1stra(i lntofdeauna 0 atitudine binevoitoare, joviall1, plinl1 de sperantl1. In tiecere zi facet; ml1car trei persoane sl1 rldl1 din foat~ inima, povestindu-Ie ceva nostim. Astfel vl1 vep ajuta pe voi §i-i veti ajuta deopotrivfl pe cellaltit (Iectura 789-1).

Cultiva(i-vl1 capacitatea de a sesiza ridicolul, de a rkie. Cl1ci, 511 §titi, numai cei cople§ifi de Dumnezeu cu daruri/e sale au puterea sfll1dfl ~hiar in mijlocul norilor indoielii §i ai futuror incercl1rilor. Cl1ci, amintifi-vli, InvlW~torullisus suridea §i chiar a tts adeseori ... (Iectura 2984-1).

$; nu cumva 511 credeti cl1 un morocenos poate cultiva varzl1 sau rO§ii la fel de bune §i arl1toase ca omul care §tie sl1 ridl1 §i sl1 glumeascl1 ! (Lectura 460-35).

Cayce se exprtma intr-un mod foarte familiar, ca un om simplu fara studii superioare, dar captiva oamenii prin jovialitate §i dun. Bineinteles ~ limba vorbitA de el nu avea pretiozitate, fiind rnai mult un soi de dialec1 american care, din trei in trei secunde, sucea gftul sintaxei engleze clasice'

lar cind vorbea in transa, "adormit", stilul sau nu era rnai bun rnereu foarte neingrijit ca in stare de veghe. $i-atit de lncilcit incit trebuie sa citestt ~i sa recitestl de rnai rnulte ori fiecare fraza ca sa poti tnteleqe ce a vrut sa spuna ... Comentatorii americani ai lui Cayce trebuie sa-I traduca mai fnm in americana normats ca sa-I Tnteleaga. Bibliotecarii Fundatiei

8

Cayce au v~zut perindindu-se spedaltstl din toata lumea, de IimM englez~ sau nu, care s-au lovit tof de aceleast ditlcultati.

Parcurgind aceste pagini, Yeti remarca expresii ciudate, folosite de "profetul adormit". De exemplu, diagnosticele puse bolnavilor incep aproape intotdeauna cu "Oa, iat~ corpul ... ". In loc sa spuna Dumnezeu, ca toat~ lumea, Cayce foloseste locutiuni bizare ca Fortele Creatoare sau For(e/e Universafe ... Niciodatcl nu spune Domnuf sau Doamna Cutare, ci entitatea. Niciodat~ nu foloseste cuvintele sot ~i sotie: intotdeauna spune companion (acelasl sens ca in limba tranceza). Frazele sale sint redondante, stufoase, atit de intortocheate incit este foarte greu sa Ie oescncesn !

Cu toate acestea, nu este nimic neoblsnuit. Majoritatea mediilor, atunci cind trebuie sa transcrie ceea ce vad sau aud, se contrunta cu man dificultati. Limbajul nostru reda cu greutate perspective Ie lor pluridimensionale. A se vedea Sweden borg, Rudolf Steiner, Blavatsky ... Facultatile medium nice sint guvernate in astrologie de semnul inspirat al Pestilor care-t marca pe Cayce. Or, scrierea este guvernata de Fecloara, opusa Pesnlor. Exprimarea verbala este guvernat~ de semnul Gemenilor care nu este in armonie cu Pe~ii : cele doua semne sint in "cvadratura", ar~tind prin aceasta ca vibratiile lor se vor coorclona foarte greu.

DacA nu e~i un billngv francez-englez (~i chlar american) perfect, ili va fi foarte greu sa-I descifrezi pe Cayce textual (~i chiar pe Cayce cel treaz care scria prietenilor).

Uneori, 'gaseam ca nu era nici cinstit, nici frumos din partea lui Cayce ca a I~sat asemenea secrete minunate intr-un limbaj abia inteligibil!

Aveam impresia c~ rna aflu in rata unei traduceri nereusite dintr-o limba arnalca ! Or Cayce a raspuns el insu~i acestei nedumeriri:

Luafi aminte, tn treac~t, c~ interpretarea acestor informafii, sigur nu este tradusii din englezlI, nici din limba vorbiflI acum in Egipt. Ci din limba adus~ tn aceast~ tar~ de tribul c~ruia Ii aparfinea entitatea. Nu sanscrita, nici persana veche. Este mai degraM limba popoare/or originare din tara care este acum Iranul. (Lectura 1100-26).

De ce aceasta referint~ la Egipt ? Pentru ca toata invatatura lui Cayce, spune el, vine din Egiptul antic, unde el tnsusi s-ar fi incamat odlnloara, intr-un mare preot. Cayce ofer~ date pentru acest personaj : in jurullui 10.500 inainte de Christos. Marele preot respectiv ar fi venit din regiunile aflate intre Iran ~i. Caucaz.

Deci, luati aceste "Iecturi" drept ceea ce sint ele : 0 traducere din caucaziana veche adaptata la americana dialectala vOrbita in Kentucky, la inceputul secolului nostru I. .. Pe scurt, "caucayzlana" !

CAPITOLUL I

EDGAR CAYCE iNAINTEA LUI EDGAR CAYCE

DOMNULE CAYCE, iNTREBA PROCURORUL, SiNTET' ACUZAT DE INCALCAREA ARTICOLULUI 899 DIN CODUL PENAL CARE INTERZICE GHICITUL. CIND v): AFLA TI IN ACESTE PRETINSE "TRANSE MEDIUMNICE", ~TITI CE FACETI ~I CE SPUNETI?

Nu, aomnote procuror, r~spunse Edgar. NU ~TITI CHIAR NIMIC ?

Nu, domnule procuror.

E CAM PREA DE TOT! VA BATETI JOC DE OAMENI! ACUM VOM AUDIA MARTORII. DOMNUL DAVID kAHN!

Acesta se prezenta (a oara. Era un om de afaceri cunoscut in New York, a carui tinuta impecabila a impresionat auditoriul in mod favorabil.

Kahn a explicat ca este presedintele Asoctattel prietenilor lui Edgar Cayce sau A.R.E., al carei seop era cercetarea ~tiintifica ~i spirituala. Ca era yorba de 0 asociatie fara scop lucrativ, perfect legala ~i ca Edgar Cayce nu "ghicea". Kahn incepu sa explice onoratei adunart ca acuzatul Cayce posed a un dar extraordinar: odata adormit prin hipnoza. putea sa vada interiorul corpului omenese, cu fiecare organ bolnav, explicind cauzele bolii; apoi, daca i se cerea un tratament, II recomanda, In general, cu remedii naturale neprimejdioase. Kahn a aratat ca Cayce vindecase deja mii de oameni in acest mod.

DAR, DOMNULE KAHN, DUMNEAVOASTRA iNCEPETI sA NE VORBITI DE PRACTICA ILEGALA. A MEDICINE!!

- Nu, domnule procurer, Acuzatul Edgar Cayce nu-!?i vinde darul,el este absolut dezinteresat!

Apoi, David Kahn t-a explicat procurorului ca, pentru studierea acestui fenomen uluitor, adunase laolaltajuri~ti, medici, universitari, oameni de ~jjnta - pe scurt, persoane foarte respectabile (~i asistenta retinu ca 0 parte dintre cei arntntiti erau foarte cunoscuf la New York!). A reusit sa dovedeasca faptul ca Cayce nu incerca nicidecum sa tnsele medicii, ca nu dadea "consultattl", ci doar "Iecturi", ceea ce suna atttel, ~i aceste sedinte speciale, numite lecturi, erau rezervate in exclusivitate membrilor

10

Asoctatlel. Acestla acceptau, asumlndu-si toate riscurile, s~ participe la un experiment ~iintific.

Rapoartele lecturilor, adi~ stenogramele cuprinzind ceea ce spusese Cayce in somnul hipnotic, aicatutau documentatia pe care puteau sa lucreze cercetatorn. De alttel, statutul Asociatiei, spuse Kahn, stabilea exact obiectivele: studierea ~tiinlifi~ a dosarelor ~i informatiilor-furnizate de dl. Cayce. Kahn a explical ~ Asociatla era orientata nu numai spre cercetarea ~tiinlifi~, ci ~i spre cea spirituala - Intr-o perspectiva biblica - ceea ce paru extrern de convinaator pentru procuror, in atmosfera puritan a a Americii de atunci ...

Pe de alta parte, adauga Kahn, Asociatia era perfect legala, i~i publica rezultatele, tinea aounan generale cu regularitate, avea corespondenf in toata lumea ~i nu avea nimic de ascuns ...

Toate acestea erau adevarate ... Numai ca Cayce, sub paravanul legal al unei asociaul de cercetare ~tiinlifica, practica medicina de-a dreptul ilegal (in americana: "practicing medicine without a licence"). Dar cine se plingea de asta ? Vindecase deja mii de oameni ~i spunea mereu ca dac~ o singur~ lectur~ a sa ar dl1una cuive, s-er opri imediat.

De data aceasta, era acuzat lmpreuna cu sotia sa Gertrude ~i secretara Gladys Davis ~ ghice~te, in americana:"Fortune telling". Altfel spus, ca este un sartatan !

Era in 11 noiembrie 1931, in fata tribunalului din New York. tar judecatorut era tnrnarmunt... Cu patru zile mai devreme, doua femei se prezentasera la hotelul unde era gazduita familia Cayce. Dupa spusele lor, femeile erau bolnave ~i solicitau 0 consultatie -pardon, 0 lecturii! Edgar, mereu amabil, nu s-a gindit sa Ie refuze.

Ca de obicei, s-a pregiitit pentru a da lectura: tnnns pe patul camerei de hotel, ~i-a deschelat gulerul, ~i-a destacut cravata, si-a descheiat cureauas-a descaltat. Apoi, a respirat adinc. Solia sa, Gertrude, asezata linga pat, ca de obicei, astepta momentul eind el avea sainchida ochii -adtca ultimele secunde dinaintea somnului- ca sa tnceapa sugestia hipnoti~. Era un moment delicat, ~ei daca instructlunile erau date prea tirziu, Cayce cadea lntr-un somn adevarat -un somn normal - ~i atunei, nu mai putea raspunde tntrebarnor. Gertrude Cayce rostise deci tnceusor sugestia rituala:

DOMNULE CAYCE, AVETI IN FATA DVS. CORPUL $1 SPIRITUL SOLICITANT AL DOAMNEI BERTHA GORMAN, PREZENTA TN ACEASTA CAMERA, VENITA sA CEARA SFATURI $IINSTRUCTIUNI PENTRU CE ARE DE F.A.CUT TN PLANURILE MENTAL, FIZIC $1 SPIRITUAL; VETI DA TOATE INFORMATIILE CARE-I VOR FI UTILE ACESTEI ENTITATI ASTAzI $1 VETI RASPUNDE LA iNTREBARILE PE CARE VI LE VA PUNE APOI.

Formula foloslta de Gertrude este ctudata, chiar sl in americana,

11

unde, ca ~i in tranceza, oamenii sint numi1i "persoane" ~i nu "entita1i". l?i mai ciudat in~ era rasounsut lui Cayce :

Da, avem corpul §i spiritul solicitant al D-nei Bertha Gonnan, prezentl§ in aceastl§ tnosper« ...

Uneori spunea doar: da, avem corpul- ceea ce pare ~i mai straniu!

Oricum ar fi, in aceasta lecturA, clasata astazi sub numarul 3871-1, a inceput ca de obicei sA descrie caracterul, tendintele psihologice ale consultantei, punctele ei slabe. in privlnta sanata1ii, el i-a recomandat Mi de abur ~i diverse tratamente naturale. Consultanta, deloc jenata, i-a pus intrebiiri de interes personal. Dup~ care, atunci ctnd Cayce a terminat, Gertrude I-a scos din somnul hipnotic:

l?1 ACUM, DOMNULE CAYCE, DUPA CE ATI FAcUT 0 EXCELENTA DESCRIERE A DOAMNEI BERTHA GORMAN, vA VETI TREZI, COMPLET RELAXAT l?1 DESTINS, iN URMATOARELE TREI MINUTE. NU VETI RESIMTI NICI 0 INFLUENTA NEFASTA DINSPRE BOALA PACIENTULUI SAU A CONSUL T A TIEl ACORDATE l?1 VETI FI, LA TREZIRE, TN CEA MAl BUNA FORMA.

Secretara stenografiase totul. Cayce se trezise, dupa cum i s-a

sugerat. Ca de oblcei, iritrebase :

-El, eum a fost lectura asta ?

... Atunei, pretinsa doamna Gorman se ridicase spunlnd:

-va arestez pe ton. va due la post. Sint de la politie ~i colegii mei vol asteapta pe hoI. Nu ma numesc Bertha Gorman ...

'l?i euplul Cayce a fost bagat in inchisoare. De acolo, Cayce ~i-a anuntat t01; prietenii din New York care au alergat sa-I apere. in inchisoare, ~i-a acordat 0 consultatie: culcat in celula, adormit la sugestia Gertrudei, spusese eu glas tare ca "totul se va sfi~i cu bine"!

Ziarele din oras comentau aprins lntlrnplarea. nnarul Hugh Lynn, fiullui Cayce, i-a scns: "Este interesant sa ai un tata despre care vorbese ziarele, mai ales eind se afla in inchisoare!. .. " Evident,in neamul Cayce, unde erau oameni onorabili, nu se intimplase nieiodata asa ceva!

Cu toate aeestea, tribunalul era cit se poate de incurcat.

Judecatorut credea ca are de-a face eu un fel de btsertca de tip nou ~i ~, in virtutea libertalii religioase acordate flecarui cetatean prin Constitulie, era mai bine sa treaca cu vederea. latA sentinta datA:

"Dupa audierea martorilor acuzarii. .. a acuzatllor ... ~i a aparAtorilor lor, dupa examinarea invinuirilor care Ii s-au adus ~i dupa ascultarea relatantor referitoare la acuzat, intrueit domnul Cayce ~i colaboratorii sal nu pretind ca se ocupa eu ghicitul, consider ca a-i deelara vlnovan de tncaicarea articolului 899 din Codul penal, paragraful3, ar fi 0 regretabila tncatcare a IibertAlilor ~i uzantelor recunoscute asociatltlor ecleziastice care, ca ~i aeeasta, folosese persoane diplomate, conform legii... li dectar dec; nevlnovati".

12

Astfel, afJsm de la Tribunalul din New York: Cayce nu era ~ar-

latan!

Ulterior, David Kahn, povestind aceasta intimplare in Memoriile sale, ~i-a pus intrebarea : Cayce, care a facut atitea ~i atitea prafetii foarte juste, care a prezis cele doua razboaie mondiale, acest om care a anuntat dinainte tuturor prietenllor bancheri prabu~irea bursei newyorkeze din 1929, cum de n-a inteies ca dadea 0 lectura pentru 0 politista deghizata in bolnava ?

Am reluat "Iectura" : ii face morata falsei doamne Gorman, ii da sfaturi Intelepte ... Dar Ii tasa sansa de a renunta la mtentla sa ascunsa. Poate ca Intlmplarea era necesara ~i pentru a-I face pe Cayce mai cunoscut marelui public? Caci, in final, asta s-a inttmplat !

Un simplu taran din Kentucky

Edgar Cayce era deci american din sud - acel sud calduros ~i primitor, attt de diferit de nordul puritan. Familia era de origine franceza cum 0 arata numele Cayce - care se pronunta "KA Y-SSI".Stramo~ul francez venise cu mult timp in urma, probabil in vremea revocarn edictului din Nantes, cu hughenotii.

Astfel, fusese uitata ortografia originahl. in Lumea Noua, se schimba cu u~urinta scrierea numelui. Cind conferentiez la Paris despre Cayce, se gasesc intotdeauna ascultatori care sa-mi atraga atentla ca ar trebui sa pronunt "CAISSE"! Da, in pariziana ! Dar caca numele era din sud, pronuntarea era mult mai apropiata de KA YSSI. .. Dad! Dictionnaire des noms de famille en France de Dauzat nu da nici un Cayce, dlmpotriva, diversele dic~onare ale nobilimii franceze vorbesc de 0 familie Cays, originara din Aries ~i a carei urrna se pierde in sec. al XVII-lea.

Ultimul vlastar a emigrat oare spre Lumea Nou~ ? Oricum ar fi, este un nume rar ~i pentru America ~i pentru Franta.

Parintii tlnaruiui Edgar n-au remarcat nimic extravagant la fiul lor care facea tot atitea pozne ca altii! Siografii lui Edgar povestesc ca el statea mult de verba cu zlnele si cu bunicul decedat. Sunica lui, putin vrajitoare, II inteleqea foarte bine: la tara, comunicarea cu rnortil facea parte din traditie. De alttel, era epoca teribila a model aounarnor spiritiste (sub influen1a lui Allan Kardec), clnd oamenii se adunau sa stea de vorba

cu mortii. .

Era la tara: familia lui Cayce locuia la 0 terrna de linga ora~elul Hopskinville. Duceau 0 viata patrtarhata ~i agricola: cultivau tutun, calareau, pescuiau, vinau. Majoritatea fermelor din imprejurimi erau exploatate de verii Cayce. Tatallui Edgar fusese ales judecator de pace in canton, ceea ee-l atragea mai mult decit munca agricola, caci nu avea stota de termier. Asadar i-ar fi placut sa aiba un fiu cu studii stramctte ... Vai, nu era cazul!

13

Pe micul Edgar nu-l interesa scoata.

Totusi, invatase sa oteasca - dar numai ca sa buchtseasca Biblia.

La cei zece ani, tatAI i-a dAruit una ~i Edgar a jurat s-o citeasca toata in fiecare an. Ceea ce a facut... ~i iata de ce veti gasi textele lui Cayce presarate cu versete biblicel

Doua episoade din copuaria sa au retinut in mod special atentla biografilor, pentru ca anuntau viitoarele tendinte ale "profetului adormit". lata-Ie:

~tiinta vine dormind

Tntr-o zi ctnd Cayce tatal se suparase foarte tare pentru ca fiul sAu era lene!iiul clasei, s-a hotArit sa-I puna' sa repete lectia. Edgar se impotmolea, intre altele, la cuvintul "cabin" (cabana). Imposibil sa-i intre in cap ... Disperat, dupa trei ore de Incercan zadarnice, judecatoru! de pace sl-a pAlmuit fiul - apoi, s-a dus la bucatane sa bea un pahar ca sa-~i revinA.

La intoarcere, linarul Edgar adormise pe fotoliu.

- Trezeste-te, afurisitule, i-a spus tatal furios. Du-te la culcare,

imi pierd timpul cu un prost ca tine... .

-Stai, tatA, acum ~tiu lectial Trebuia sa dorm putin. Pune-mi intrebari, ai sa vezi, e adevsratl ...

.. J~i era adevarat: de data asta, Edgar stta lectia pe dinafara, inclusiv ilustratllfe ~i chiar numerele paginilor, fara sa uite, bmeinteles, groaznicul cuvint cabana. Judecatorul de pace a reacnonat rau. a crezut ca fiul i~i batuse joc de el. L-a trimis la culcare cu 0 alta palma ...

Tnsa din' ziua aceea, Edgar a devenit minunea ~colii: tntetesese ca ajungea sa doarma pe carti ca sa Ie stle pe de rost!

Vindecarea prin somn

Intr-o zi, Edgar a avut un accident: jucindu-se cu copiii in curtea ~colii, a fost lovit in plin de 0 minge. Toata dupa-arniaza a avut in clasa un comportament bizar. S-a intors acasa, s-a euleat... ~i a cazut in 'coma. ~i iata ca, deodata. in somnul sau comatos Edgar a inceput sa voroeasca eu 0 voce puterrnca ~i clara:

Am suferit un ~oc din cauza mingii care m-e lovit in spate! Apoi, i-a ordonat mamei sale: Ca s~ m~ vinoec, punefi-mi pe ceaf~ 0 cataplasm~ cu cea~ ~i porumb zdrobit. ~tiind ca cele doua legume au virtuti medicina/e, mama a executat "reteta" !iii i-a facut cataplasma ceruta.

A doua zi, Edgar s-a trezit retacut...

Mai tlrziu, mult mai tirziu, se va mai vindeca - spre marea sa

14

surprindere - de pierderea vocii. Nimeni nu ne ingrije~te vreodata mai bine decit noi in~ine! ...

In 1900, Edgar era reprezentant al papetariei Morton in Louisville, dar cum ci~tiga exact cit sa aiba din ce trai, s-a hotarlt sa se ocupe ~i de asigurari. in vremea aceea era logodit cu Gertrude de trei ani ... Dar nu reustse niciodata sa puna un ban deoparte ca sa se casatoreascat

Sa mai mult inca, datorita muncilor prost platite, se surmena ~i oboseala i-a provocat migrena. A sunat la usa unui doctor, trur-o zi, ca sa-i ceara un calmant, pe care l-a luat in deplina nevlnovaue ... S-a trezit la spital! Tatal sau povestea stind la capatiiul fiului ca II adunasera dintrogara din imprejurimi intr-o stare de zapaceala totala. Edgar a vrut sa puna tntreoan: nici un sunet nu-l iesea din gura. l~i pierduse voce a ! Toti doctorii din tinut s-au perindat pe la el: nu era nimic de facut ! Corpul medical a hotarit atunci ca era incurabil.

Pentru Cayce era 0 catastrota: cum sa fii reprezentant daca n-al glas sa atragi clientii ?

FotografuI local i-a venit in ajutor: dorea sa-I ia ca asistent in laboratorul sau. Pentru asta nu trebuia sa vorbeasca.

intr-o zi, a venit la Hopskinville celebrul profesor Hart: a linut 0 contennta despre hipnoza. Pe vremea aceea rnarele public era pasion at de aceasta tehnica. In Franta, t-arn avut pe Mesmer, apoi, in secolul urmator, pe Charcot. Se asteptau minuni de la hipnoza - faffi sa se intrevada pericolele acesteia. Hart i-a propus lui Edgar sa-I Ingrijeasca. Edgar a acceptat ~i s-a prezentat la ~edinta, la un medic din oras.

Hart I-a asezat pe Edgar lntr-un fotoliu ~i a luat de pe masa medicului un obiect metalic stralucitor: PRIVE~TE SINE ACEST SCAlPEL, n spune el lui Edgar, ACUM 0 sA ADORMI... DORMI... DORM!... la trezire, Edgar a afJat ca vorbise in somn ... Dar cdata trezit, vocea ii dlsparuse din nou. Hart a reluat experienta de mai multe ori. Dar

fara succes. .

Apoi, a venit un anumit Dr. ouackenboss, mare· specialist din New York. ~i de data aceasta fara succes. Edgar adormea.tntr-aoevar. dar undeva rezista sugestiei. Quackenboss s-a intors la New York ~i Cayce la fotografiile sale. Dar era la Hopskinville un barbat inteligent, pasionat de medicina ~i hlpnoza: AI Layne. Nu era medic, ci tinea tmpreuna cu soli a un mic magazin de rnoda. Ii spune lui Cayce: "Am 0 idee. Daca rezlstt la sugestia tuturor acestor profesori, asta se inifmpla pentru ca e~ti capabil sa adormi singur oind vrei, alttel spus, sa te autohipnotizezi... Ar trebui sa tncercarn din nou".

Intr-adevar Cayce s-a intins pe canapeaua cea veche ~i a adofT!lit singur. Atunci Layne i-a vorbit incet, rar, sugerind: PRIVE~TE IN INTERIORUL CORPUlUI TAu. DESCRIE CEEA CE NU ESTE iN REGULA LA NIVELUL GfTULUI. .. VORSE~TE CU VOCEA TA

..

15

NORMALA ...

Citeva minute mai tlrziu, I-a auzit pe Edgar hiriind din git probabil ca sa alunge orice ragu~eala ! ~i cu voce tare ~i inteligibila:

Da, vedem corpul. Constat3m 0 paralizie par(iall1 a coarde/or vocale, pro vocate de 0 tensiune nervoasl1 prea mare. Artrebu(s3 suger3m corpului amplificarea circulapei singelui din zona bolnav3, limp de cileva minute.

Layne se supune indicatiei date de Edgar adormit ~i spune:

CIRCULATIA SANGUINA VIZEAzA GTTUL, EA VA IRIGA ORGANUL BOLNAV ~I VA VINDECA ASTFEL BOALA.

Cei prezenf au putut observa in acel moment 0 roseata subita impurpurind gitullui Cayce. Aceasta a durat doua-trei minute. Apoi, I-au auzit pe cel adormit spunind:

Boala s-a vindecat. Acum sugerap circulapei sanguine s3 revinll in stare normallJ, apoi corpului sll se trezeesce.

Ceea ce a facut AI Layne.

A Clnd Edgar a deschis ochii, a deschis ~i gura ~i ~i-a auzit glasul! In bucuria sa, cinta, urla, striga ca un nebun. $i apoi Layne ii spune:

"Vorbeai ca un doctor. .. Ai putea sa ma vindeci ~i pe mine? .. A~ avea mults nevoie ! De ani de zile am dureri de stomac. Am fost la 0 rnuitlrne de doctori ~i nimic nu s-a schimbat".

Cayce a acceptat; in euforia vocii regasite nu putea sa-i refuze nimic lui Layne. A doua zi au inceput 0 noua ~edinta. Layne ii pregatise 0 /ista de lntrebart, Edgar a refuzat sa 0 citeasca: "N-arservi la nimic, bBtrine, nu inteleg rumtc din aceste cuvinte tehnice. Nu cunosc absolut nimic din medicina!"

-Lasa. spune Layne. Voi folosi aceeasi formula ca ieri.

$i a.incepu! transant, imediat ce Cayce a tnceput sa ~boare pleoapele: AI IN FATA CORPUL LUI LAYNE, PREZENT IN INCAPERE. (EI relua expresia bizara "corpul" folosita de Cayce. cu 0 zi inainte). TL VEl EXAMINA. .. VEl SPUNE CAUZA BOll LOR SALE ~I VEl

SUGERA REMEDIILE: .

Folosind prima persoana /a plural, ca in ajun, Cayce i-a raspuns:

Da, "not" avem aici corpullui AI Layne. latlJ ce are, ese cum putem s3-1 descriem. ..

Vocea lui Edgar a enumerat toate simptomele, to ate durenle bolnavului asezat in rata lui ~i 0 serie intreaga de remedii.

La trezire, Layne zapacit ii spune: "Ai deserts exact toate simptomele mete ... de care nu ti-arn vorbit nlciodata ! Este fantastic! Alerg sa cumpar medicamentele pe care mi le-ai recomandat ! -opreste-te, asteapta ! E~ti sigur ca n-o sa te otravesti ? Dadi am vorbit prostii in somn ? Nu ~tiu ce-am spus! ~i nu cunosc nimic din farmacie!

16

-Dar eu cunosc, zise Layne. Nici eu nu sint medic, dar stiu destul ca sa identific medicamentele de care mi-ai vorbit. Nu sint periculoase ~i cele mai multe se pot cumpara fara reteta!"

~i layne a zburat cu aripile sperantei.

A trecut 0 saptamina. Cayce se framinta. strnunou-se cam vinovat, nu indraznea sa se ducii la layne. Acesta a intrat val-virtej in laborator: "M-am vindecat ! Prive!ite ce fata am ! roata lurnea si-a dat seama, sint felicitat, sint intrebat ce am facut. .. ~i toata lumea vrea sa te consulte ! 0 sa deschidem un cabinet, 0 sa primirn bolnavii, dumneata ~i cu mine!"

Dar daca Cayce era usurat sa-I vada pe Layne supravietuind, nu ;wea nici un chef sa tnceapa din nou' Layne I-a asigurat: "De ce te temi? Stiu destin de multe despre medicina ca sa-rru dau seama daca un medicament este periculos sau nu. lata ce vorn face: eu voi inchiria cele doua camere care sint deasupra magazinului sctiel me Ie ~i acolo vom putea primi pacientil. Nu prescrii declt remedii naturale, neprimejdioase, remedii de rnoasa ... daca vorbesti de un medicament pe care nu-l pot procura, Iti voi cere sa-I tnlocutestl cu altul pe care-t pot gasi. Ce zicl de asta ?"

Cayce a sfi~it prin a accepta cu 0 singura conditie, sa nu vads niciodata pacientul ~i sa nu-i ~ie numele lnaime de a adorrni.

Vindecator fara voie

Bolnavii au venit cu duiumul. Multi erau bucurosi, reveneau sa-i multumeasca lui layne ca i-a vindecat; I~i trimiteau prietenii. Tatal lul Cayce asista uneori la sedinte ~i aproba. Matu~ lui Gertrude, Carrie Salter, n incuraja pe Edgar cu toata puterea. Mult mai ttrziu, tntr-o zi, el avea sa-i salveze vlata, diagnosticindu-i 0 ocluzie lntestlnala, cornpucata cu 0 sarcina tardivB, pe care nici un medic n-a putut-o descoperi !

Layne programa consuttatilie, preqatea el lnsusl remediile indicate; studiase osteopatia ~i putea 5-0 practice. Dar tot nu avea·o diploma oficiala. Lui Edgar ii era frica, temindu-se ca va fi acuzat de practlca ilegala a medicmel. ~i daca provoca 0 singura rnoarte, ar fi fost dus in tata tribunalului ~i aeuzat de asaslnat. ..

Totusl, de fiecare data cind Edgar notara sa nu mai dea consultattl, i~i pierdea voces. Atunci trebuia sa dea din nou 0 consultatie pentru el lnsusi, sugestionat de AI Layne. De fiecare data i~i recapata vocea ... daca accepta sa pnmeasca din nou bolnavi.

AI layne se pertectonase mult In arta de a conduce ceea ce vom nurni mai tlrziu lecturile, adica acele consultatil date de Edgar In stare de somn aparent.

Acesta tot nu voia bani. Gertrude, logodnica sa, astepta ca el sa

17 poata asigura situ alia financiarA, ca sA se casatoreasca (pentru eA asa era obiceiul pe atunci).

EI a refuzat mult timp orice remunerare, obligindu-i pe ai sai sA trAiascA in jenA financiara - considerind ca acesta era pretul cinstei absolute. Totu~i era scris in Biblie : "Lucratorul i~i menta satariul". Or, fiecare lecturA reprezenta 0 munca. Contrar a ceea ce s-ar putea crede, el nu

"adormea" ca sa se odihneaseA. Gertrude se nellnistea cacl auzise eA nu 58 poate face transA hipnotica prea des tara sa apara oboseata sau leziuni. Oe fapt, informatorii rmsteriosl care se exprimau prin vocea lui Cayce il avertizaserA de mai multe on: nu mai mult de doua lecturi pe zi, alttel Ii va fi primejduita sanatatea si chiar viata. -

Este tocmai ce s-a intimplat at unci clnd Cayce, Mrtuit de mii de sollcltanf ~i nevrind sA Ie refuze ingrijirea, ajunsese sA dea sase sau sapte lecturi pe zi. ..

Pentru moment, nu se ajunsese acolo ~i Edgar inca mai spera sA scape de vocana sa de vmdecator. Venea la Layne cu retinere, aproape fara voia lui §i nu visa altceva declt sA fie fotograf.

Dar era antrenat de reuslte, lntr-o zi, cind 0 pacienta a intirziat, crezTnd eA va sosi dintr-o clipa in alta, Layne a lnceput totusi ~edinta tara sA-i spuna lui Edgar ~ bolnava nu era acolo. Edgar a dat un diagnostic superb, de~i "corpul", asa cum spunea el, se afla inca pe strada, alergind!

Abia sfi~ise el, cindea suna la u~a.

Layne a inceput sa se gindeasca la aceasta intimplare. EI i~i spuse eA poate Cayce n-avea nevoie de prezenta fizidi a bolnavului. FAra a indrazni sa i-o spuna, a facut experienta. De exemplu, i-a cerut lui Cayce adormit sa-I descrie ce faceau doi prieteni de-ai lui care erau plecaf la Paris ca sA vlzlteze Expozitia universals. Edgar a deserts orarul ~i chiar a dat numele locurilor in rranceza. Cind s-au intors .prietenii in America, Layne a putut verifica prin el ca Cayce spusese adevarul, ca descrisese ceas cu ceas activitAtile acestora.

A indrAznit atunei sA-i martunseasca lui Edgar care s-a infuriat cumplit. Totu~i, Layne nu putea sa faeA alttel din cauza atitudinii lui Cayce: acesta consimtea sA dea consuitath, dar din virtul buzelor: nu voia sA ~tie nimie, sa cunoasca nimie, niei inainta,nici dupa. Hotsrtse ~ nu-l intereseazA I Nu se poate spune eA Layne a avut un colaborator entuziast. Cayce nu "exersa" decit impotriva vointei sale ~i pentnr ca familia Ii facea morals, repetindu-i ca trebuia sA-~i ingrijeasea aproapele deoarece avea acest har!

Putin cite putin, cei doi asocraf au luat obiceiul sa dea consultatll pentru absenn; functiona la fel de bine. Bolnavii erau uneori foarte departe, in alte orase.

Era intrebat bolnavul in ce loc se va gasi in momentullecturii ~i

2 - Universul lui Edgar Cayce

18

daca putea ~ r~min~ acolo in timpul ace lei ore, rugindu-se sau meditind.

Tntr-o zi, Cayce era plecat la plimbare, in p~dure. L-a auzit pe Layne alergind in urma sa:

- Edgar, am primit 0 telegram~ ! 0 femeie din Chicago agonizeaz~ in spital; sotul sau cere 0 iectura. Este urgent!

- Ei, bine ! spune Cayce, daca este urgent, 0 s-o facem imediat. $i s-a intins pe jos, in zapada (era tarna) ! A adormit imediat ~i a spus ~ bolnava era pe moarte, ca fusese operata cu citeva zile inainte. Dar ~ sutura se deschisese dupa operate provocind 0 hemoragie mtema. Trebuia oprtta aceasta cit mai repede, oaca nu, murea. Layne ulttnd aproape sugestia ritualA ca sA-I trezeasca pe Edgar, a alergat la birou sA telefoneze la spital. tar ctnd Cayce I-a ajuns din urma, i-a spus: "Prea Hrziu! A murit. .. de 0 hemoragie lnterna, asa cum ai spus".

Cazul Dietrich

Fostu/ director a/ Uceu/ui din Hopskinvil/e, C.H.Dietrich, avea 0 fetita de cinci ani, debiJa mtntala. Nu se nascuse asa, dar primele simptome apAruserA In urma unei gripe, spre vtrsta de doi ani. Copi/u/ avea convu/sii frecvente ~i nici un medic nu putuse sa 0 ingrijeas~. Dezvoltarea sa minta/a parea intirziata.

Cayce a acceptat sa dea 0 lectura pentru aceasta fetita, dar a refuzat s-o examineze inainte.

Oa, spune el ooata adormit, este cotoene vertebra/a .. : A fost 0 cadere, corpul a cazut dinfr-o ci1rufi1 cu otteve zile tneime de oeaenseree gjpei. Virusul s-a localizat In m~duva spinMi din co/oana vertebrata afectat~ de ci1dere. Asta a provocat cnzete ...

$i el a recomandat manevre osteopate. Layne trebuia sa'ie faca apoi, pentru Cel el era cunoscator in materie. Dupa 0 incercare, foarte

prudent, a cerut 0 noua tectura lui Cayce. ,

Nu, a spus aeesta, Layne nu procedase cum trebuia. sa inceap~ din nou, urmfnd instruetiunile ! Ceea ce a §i f~eut.

o a treia lectura de data aceasta spune ca tratamentu/ fusese corect.

La putin timp dupa aceea, parin,ii Dietrich, nebuni de bucurie, au venit s~ anunte ~ fetita i~i amintise nume/e papu~ii.

A doua zi, ea a tost in stare sa zica tata ~i mama parin1i1or sal.

ApOi, ~i-a regasit treptat cuvinte/e ~i ref/exe/e copiilor de vrrsta sa, Cu trei tuni mai tirziu, copilut era iara~i comptet normal.

Vinde~ri de acest gen se gasesc cu miile in dosarele de la Funda\ia Cayce.

CAPITOLUL II

EDGAR CAYCE VINDECArOR MEDIUMNIC

1. Un vlndecator mediumnic prodigios

Tncepind eu anul 1924, Edgar Cayce s-a resemnat s~ fie ceea ce era: un vtndecator mediumnic ... $i cit de eficace ! Renuntlnd la totografie, ~i-a consaerat tot t;mpul c/iente/ei. Sofia sa, Gertrude, familia, prieten;i, toata lumea ii spunea ca trebuie sa accepte onorarii. Nu era nimic necmstn in aceasta pentru cil f~cea servicii imense pactentnor sai. A sfi~it prin a se notart.

Cu toate acestea. in 1917, pnetenul S8U, David Kahn. i~i pierduse fratele mai tinar. Leon. Cayce ii daduse 0 Iectura, dar nici un medic local nu voise sA aplice tratamentul, niei sA-i elibereze 0 releta pentru remediu. Leon Kahn Q murn ~i Cayce a fost profund afeetat de aeeasta.

"Edgar. l-a spus David, atita timp cit nu vei avea un spital al tau. cu medici care sA-\i inteleaga tratamentele. aeeasta risea sa se repete. Trebuie sa construim spitalul Cayce."

-De unde sA luam bani? 9tii bine ca in stare treaza nu am niei un simt bAn esc!

-Dar daca ne vom propune serviciile cautatorilor de petrol ? sugera David.

9; iata-i pe eel doi prieteni plecaf spre Texas! Au plecat bogal; in sperante ~i s-au intors cu buzunarele goale, caci mediile petroliere, farA credln¥1 sau lege, nu erau fa cute pentru acesn do; idealj~i. Edgar a reu~it perfect sa localizeze petrolul, dar altii au profitat de el. Astfel, cu citeva luni, mai tTrziu, s-au Intors acasa foarte dezamagiti. Edgar era foarte hotarit ca, pe vlitor, sa-~i roloseasca darul nurnal pentru vindecare. Cit despre spitalul Cayce, va fi construit in eurind, cu ajutorul financiar al unui tinar agent de schimb din New York - Morton Blumenthal- la Virginia Beach, unde Edgar ~i familia se vor instala in 1924. $i astazl se afla acolo A.R.E. - Asociatia pentru Cercetare ~i lIuminare, adica Fundatia Cayce.

20

Memoria Universului

Tehnicile de diagnostic ale lui Cayce au aparut, in epoca aceea, foarte stranii in America. Bolnavii vmdecati, prietenii, familia lui Cayce Ie-au acceptat ca pe niste miracole. Cu to ate acestea, lecturile Insele of ere au intotdeauna explicatf rationale. Astazi, cind parapsihologia a devenit un ansamblu de discipline ~tiintific studiate, inteleqem mai bine tehnicile lui Cayce.

Mai infii, de ce acest termen "Iecturi" (in englez8 readings)?

Oare Cayce nu le-ar fi putut numi consultatii ca toata lumea ?

La aceasta intrebare el a raspuns ca mergea sa-~i caute mtorrnanne intr-o biblioteca misterioasa. unde se pastra tot ce a existat de la inceputullumii. EI spunea, de asemenea, ca rasfoia 0 carte, unde totul era scris, povestea fiecarei vieti omenesti, a necarei fiinte vii, a fiecarui eveniment. Pentru a numi aceasta carte folosea cuvintul indian Akasha, care exprima acest concept. Sau expresia occidentauzata "dosare akashice". A pavestit de mai mutte ori ceea ce se petrecea cind era adormit.

Ajung trur-o clad;re mare, in sala Artuvetor, unde 0 mina tmi intinde 0 carte, 0 deschide la pagina care priveste cutare entitate sau cutare eveniment §i nu-mi remtne aectt sa citesc ceea ce 0 priveste ...

Traditia ezotenca occidentala nu ignora Akasha, care nu este alta decit Cartea Vietii de care vorbeste Apocalipsul. Oaca nu este inca dovedita ~tiintific, ipoteza ca ar exista 0 colectie de inregistrari vibratorii ale evenimentelor care privesc planeta noastra incepe sa intereseze lumea ~tiintifica.

Lumina se deplaseaza in Timp §i Spatiu §i, pe acest ecran situat intre cele doua, fie care suffet i§i scrie raportul ectiv! t a f i lor s a lei n etemitate. Aceste "memorii" stnt serise datorita constiintei sufletului; nu numai prin cunoesteree constiente, nu numei in meterie, ci §i In glnd ... (lectura 815-2).

Pe Timp §i pe Spafju sin: sense gindurile, faptele §i gesturile fiecarei entitari. Este ceea ce s-a numit uneori Cartea Memoriei lui Dumnezeu ... (Iectura 1650-1).

Aceste inregistrari, deci, nu stnt tntocmei ea niste imagini pe eeran, nici ca ni§te euvinte serise, ej stnt energii care ramin active in viata unei entitll(i §i care sint, a§a cum ne putem imagina, indescriptibile in cuvinte. (Lectura 288-27).

Din ce sursa vin §i cum pot fi citite aceste memorii ale activitapi trecotuu» ? §i cum putem §ti daea ne bran§am pe 0 veritabila amintire, pe o amintire adevarata dintr-o perioada despre care /sloria n-a pastrat nici 0 urma sense ? Entitatea lnsa§i studiaza memoria Naturii In pietre, coline, arbori, in tot ceea ce se numeste gene alogia Naturii lnsa§i.

21

La fel de adev/1rat/1 este tnreqtstrere« pe care spiritul 0 imprimt1 pe filmul timpului §i spatiului in activitt1tile fizice §i spirituale. (Lectura 487-17).

Ce este un vindecator mediumnic ?

Cayce nu a Indnlznit niciodata sa se nurneasca vindecator, fn anii 1911-1912 I~i pusese cu modestie la usa cabinetului a mica firma:

"Edgar Cayce - p s(yc h ic diagnostician". Ceea ce nu este in mod evident 0 meserie nici in enqlezeste, nici in frantuzeste.

Este sigur ca el stabilea diagnostice ! Cit despre adjectivul englez "psychic", el ar putea fi tradus in franceza prin "medlurnnique'', pe care noi if folosim intr-un sens mull mai larg dectt anglo-saxonii: cineva care are facultati "psi" foarte dezvoltate lnclt este clarvazator, claraudient, senzitiy. Este un intuitiv care "vede" in timp ~i la distanta, in trecut ~i in viitor. In acest sens Cayce a fost tntr-adevar un medium, adica in angloamericana psychic.

Dar pentru anglo-saxoni cuvintul medium are un sens mult mai restrins: el II descrie pe eel care se branseaza pe un spirit descarnat, care II controleaza ~i vorbeste sau aqioneaza prin el. Personalitatea mediumului se sterqe complet in fata personatltatn descamate care l-a ocupat. Acest tip de medium este tntr-acevar conform etimologiei latine a cuvintului, un "mijloc" de exprimare folosit de 0 entitate. Pe scurt, un "obiect" manipulat de forte invizibile atit de bine incit in general mediumul, luat in acest sens, trebuie "sa intre in transa" - stare paranormala necenruta inca blne' - pentru a lasa 0 anurnita entitate descarnata sa se exprime prin graiul ~i corpul sau. Anglo-saxonii numesc aceasta entitate "the control", spiritul-control. Neajunsul este di lumea de dincolo este un amestec vast in care mai raul coextsta cu mai binele, ca si aiel, jos, in lumea noastra. In fine, cind spun "coexista" este probabil inexact, caci fiecare entitate ramine pe planul vibratoriu care corespunde nivelului sau de evolutie.

Asadar, 0 fiinVi omeneasca po ate foarte bine sa fie ocupata de un descarnat rau ~i prost : ~i aceasta poate sa rnearqa pina la posedare. Ceea ce se rnanifesta destructiv pentru fiinta astfel posedata, Anumiti oameni dezechilibrati emotional intredeschid usa acestor entitati. Aceste entitati - asa cum spune Cayce - trec prin glandele endocrine care slnt punctele de contact intre corpul fizic ~i eel spiritual. Astfel, acesti oameni, deposedaf de ei In~i~i, nu mai sint decit niste marionete manipulate de entiHiti frustrate, care folosesc corpul celui viu pentru a-~I satistace pulsiunile. Fenomerun pare Inca de actualitate, asa cum arata Cayce.

Majoritatea cazurilor de nebunie, de drog sau alcoofism ar demonstra posesiunea ~i iata de ce medicina rnaterialista occidentala nu

22

Ie poate vindeca.

~ cUMyA EXPLICATI CA SOTUL MEU NU REU$E$TE sA SE

STApINEASCA?

Posedare!

CE VRETI SA SPUNETI PRIN "POSEDARE" ? Vrem sl1 spunem "posedare " !

VRETI sA SPUNETI CA ARE CRIZE DE NEBUNIE SAU MINTEA RATACITA?

Dae~ posesiunea nu este nebunie. atune; ee este ?

VRETI sA SPUNETI CA ESTE VORBA DE UN FENOMEN DE POSEDARE DE CATRE ALTE ENTITATI CIND SUBIECTUL ESTE IN STARE DE BETIE ?

EI este locuit de aceste entitl1ti atunci cind este beat. Dacl1 el ar consimp sl1 se ab(inl1 de la Muturl1 0 perloadl1 suticieat de lungl1 §i dacl1 ar vrea sl1 urmeze un tratament cu curent electric, corpullui ar putea fi eliberat de aceste enfitl1p sfrl1ine care illocuiesc. (Lectura 1183-3).1)

Trebuie sa spunern, de asemenea, ca in contextul anglo-saxon notiunea de "purgatoriu" nu era invatata de bisericile protestante; dimpotrtva, la noi, In Franta, a fost indelung totosita. De unde notlunea, In bagajul nostru cultural, de "suflete in suferinta'', defuncti care nu sl-au gasit echilibrul dupa moarte. Acestla, binelnteles, nu sint aptl sa dea sfaturi celor vii. Spunem aceasta pentru a explica neincrederea mult raspindita in Franta In materie de mediumnitate, pentru Cel in tarile catolice se crede ~ exista in lumea de dincolo indivizi raufacatori.

Dlrnpotriva, in tariJe anglo-saxone din secolul al 19~1ea a avut loc 0 fobie a sedintelor mediumnice unde oricine povestea orice. Oaca rnlscarea "splritista" sau "spirituahsta" a adus deschideri interesante, excesele sale au fost criticate in Ang/ia ~i in Statele Unite. De unde neincrederea cercurilor spirltuallste superioare in privinta medii/or care

lucreaza cu un control. _

Cu toate acestea, nu ar trebui sa respingem tot In bloc. Fosrte mari medii, ca reverendul Arthur Ford de exemplu, au avut 0 activitate rernarcabna cu ajutorul controalelor sau partenerilor lor descarnati, Secretul lor era ca aveau de-a face cu personalitati pe care ·ei Ie eunosteau bine. Arthur Ford se adreseaza lui Fletcher, un prieten din copuarte, disparut prematur.

in Franta, in meseria de medium (pe care unii se incapatineaza sa 0 descrie ca fiind sarlatanie curata ... ) nu se pune problema de a fi jucaria unui spirit-control. Libertatea mediumului ramtne teoretic neaunsa cu alit mai mult cu cit foarte adesea acesta rarntne treaz.

1) Cltiti pe aceasta terna excelenta carte a lUi Jean-Louis Le MOlgne Jusqu' a la lie, Ed. Robert Laffont.

23 Edgar Cayce aoormeast intotdeauna mal angoasat cA nu avea nici un control asupra a ceea ce spunea, uneon cu un accent straniu ! Dar intotdeauna a negat existenta spiritului-control.

Un medium foarte renumit, englezoaica Eileen Garrett,l·a inti/nit 18 New York ~i i-a propus sa schimbe consultant intre contrati.

Ea pretindea cA are drept control 0 entitate persana numita Uvani.

Cind a cazut intr-un somn de transA profunda. ea a fost intrebatA:

PUTERILE MEDIUMNICE ALE LUI EDGAR CAYCE II VIN DIN tNCARNARI TRECUTE ?

in calul sau, nu. EI fo/ose§te resursele propriului spirit pentru a vedea, a auzi ~i a in(elege. Dar 0 paate face pentru cll a dobindit in vie file anterioare In(eJegerea multor lucruri ... (Lectura 507-1).

Dar Uvani,in aceeasi consuttane prin Eileen Garrett, I-a sfcltuit pe Cayce sa procedeze alttel ~i sa se lase ajutat de spirite.

Cayce nu a urmat sfatul ~i in lectura pe care ~i-a dat-e lui insu~i asupra acestui punct, cAci se indoia intotdeauna de puterile lui,a fost auzit spunind: Oarft Uvani pretinde ca §tie mai muff decit invatatorul care i-e creat? (lectura 254-71).

"Ynvcltatorul" .era termenul folosit de Cayce pentru a vorbi de Christos. Aceasta lectura sugereaza cA lecturile celelalte, eel putin in parte, au fost dictate de insu~i Christos. Este ceea ce cred acum cei de la A.R.E., la Virginia Beach. Termenul "Christos" nu este deloc luat in sensul strict de lisus lstoric. Ar fi vorba mai mult de" spiritul etem allui chrtstos", Christ consciousness, a doua persoana a TriniUitii prezenta in to ate epocite.

Este rna; bine, spune proverbul, sa te adresezi bunului Dumnezeu decit sfmtilor sat.. 9i daca lecturile au fost inspirate de Christul Cosmic, cu siguranta cA-~i sporesc universalitatea !

De alttel, ceea ce ne rrapeaza in filozofia cayciana este aceasta absenta a sectarismului. Este 0 viziune mult mai uruversaia decit cele ale majoritAtii bisericilor actuale.

Totusi, tnrormauue date de alte spirite (rngeri? oameni descarnati?) nu sint excluse.

AVETI IN FATA DUMNEAVOASTRA CORPUL 91 SPIRITUL SOLICITANT AL LUI EDGAR CAYCE. VRETI sA NE SPUNETI CUM ARE lOC ACTIVITATEA SA MEDIUMNICA 'liN CORP?

Avem corpul aici (mereu aeeste formule bizare ... ).

L-am avut §i ir'lainte (este yorba tntr-adevar de 0 serie de lecturi pe care Edgar le-a cerut pentru et Insusi),

in eceeste stare, inteligenta con§tientll este supusll incon§tientului sau spiritului suflelului. Informapile date de acest corp fizic sint obfinute prin puterea spiritului asupra spiritului (mind over mind)-adicil puteriJe spiritului asupra materiei tttice, datoritll sugestiei (hipnotice) care este datil partii active a subcon§tientului. Acesta i~i ia informa(iile din ceea ce a acumulat altlldata sau din ceea ce-i dau affe spirlte,trecute Dincolo,

24

care T§i lasS impresiile fiind aduse tn contact prin forta sugestiei. esc; ceea ce §tie incon§tientul sau sufletul cuiva este cunoscut §i altora, fie cS ei sint con§tienfi sau nu de aceasta. Estomparea spiritului con§tient, ISsind sS ectoneze subcon§tientul in maniera descrisS mai sus, permite ecesu» corp s~ ob(in~ informafiile cind se afl~ in stare incon§fient~. (Lectura 294,19 marne 1919).

Ati 1nteles? Stilul foarle special nu aparnne traducatoarel, este pur ~i simplu allui Cayce ...

2. Principiile medlclnf holistice cayciene

Pentru Cayce, baza tuturor este: Mind is the bUilder(Mintea este constructorul). Altfel spus, spiritul vostru construleste fiecare celulA a corpului vostru.

Prin urmare, nu exista nici rnacar 0 singura boala pe care sa no fi construit mai intii voi in~iva in mentalul vostru (in aceasta viata sau intr-una din vie1ile precedente.asa cum vom vedea in capitolul urmator).

Pentru ca noi am avut puterea sa ne cream in noi boa la, avem ~i puterea sa 0 distrugem in acetast mod: mai lntli, in menta lui nostru, care se repercuteaz8 inevitabil asupra fizicului nostru. De unde Importanta de a vizualiza organele in plina forta ~i sanatate ~i de a ne orienta spre gindirea pozitiva in privin\a corpului nostru. Este esenftat sa credem in puterea spiritului omenesc!

Vindecarea este intotdeauna posibili

Aceasta viziune optimists apartlne noitor terapii numite "holistice". De la Balint ~i altii stlm ca orice problema rnentaia sau atectlva se somatizeaza la nivelul organelor fizice. Ar trebui, deci, mai lntll sa ne rezolvsm problemele la nivelul mintii ~i sufletului, apoi vindecarea se face singura!

Medicina reparatorie care este acum predala in universitatile occidentale ingrije~te un organ local ~i reuseste uneori sa-I vindece. Dar, cum ea ignora problema afectiva ~i rnentala care a fa cut sa apara acea boala, 0 vedem reaparind sub 0 alta forma, tntr-o alta boala ... Medicina hOlistica, pentru care Cayce este unul din parinW spirituali, dimpotriva, considera Omul ca pe un INtREG indisolubil: corp fizic, corp mental, corp spiritual, actionind continuu unul asupra celuilalt - trebuie, deci, sa Ie ingrijim pe toate trei oeodata!

Fiecare suflet, adicil individ sau entitate, va constata din raptele insele cil existil:

- corpuJ fizic, cu toate atributeJe sale care permit tunctioneree

25

persoanei tn cele trei dimenslunl ale planulu/ terestru;

- ~ existll, de asemenea, corpul mental care este aceastl!j energie directoare aplieatll fizieului, emotiilor ~/ manifest~ilor mentale ~i spirituale ale persoanei [ ... J;

- §i ell existll, de asemenea, corpul spiritual, ad/cll sufletul [ ... J , aceasta eon§fiin(iJ de a exista care este eternll §i in care entitatea individualll invatll putin cite pu(in sll-§i conoesoe relatiile cu fiinta mentalll §i cu fiinta fizicll.

Toate aceste corpuri nu fac decit UNU lntr-o entitate.

Ele corespund exact trupului, spiritulu; ~i sufletulu; §i nu fae aect:

UNA, asa cum Dumnezeu, Flul §i Spirltul Sfint nu sTnt aect: UNA (Lectura 2475-1).

~colarilor inca Ii se mai spune ca omul este alcatuit din suflet ~i corp: ar fi timpul sa corectsm aceasta versiune simplificata, care nu corespunde realitatii (nici traditiei greco-Iatine).

Atit de rar se eonsiderll cll spiritualitatea, activitatea mentalll §i corpul fizic sint UNA - de§i ele se pot separa §i functiona una fl!jrll ceala/tll §i chiar una in detrimentul eeleilalte. Faceti-Ie sll coopereze, reuniti-Ie tn programul Jor §i astfel veti avea 0 energie mai mare in activitlltile voastre.(Lectura 307-10).

Consultatla dati de cayce este, Tn generil, un frumos model de medicina holistica: el incepe prin a da 0 analiza astrologica globala a clientului sau, in retaue cu diversele vieti anterioare ale acestuia. Apol, 0 analiza splrituata. rnentala. ernotionala; ~i in fine, 0 analiza a corpului fizic. 9i el arata cum acest corp fizlc este atectat in sanatatea ~i ernotute sale de corpul mental ~i de corpul spiritual.

Cayce nu separa niciodata acest TOT, acest WHOLE, care este entitatea. Orice iectura are drept seop sa ajute aceasta entitate SS-ii coordoneze cele trei corpuri, sincronizindu-le, astfel incit sa fie doar UNA.

in ultima instanta, orice ooata, spune Cayce, vine din pacat.

Este un termen prea clerical, de care s-a abuzat, Intr-adevar, Dar Cayce foloseste cuvintele epoeii sale. 9; ee tnseamna pacatul? Este - spune elIncslcarea unei legi cosrnice, a Legii. Orice Lege cosmica tncalcata se va traduce imediat in corpul nostru fizic care este un ecou al Cosmosului. Cum spune Tabla de smarald: "Tot ce exists Jos este aidoma CIJ tot ce este sus st reciproc ... " lata citeva extrase din lecturile pe aceasta lema:

once boalll este pllcat - nu neapllrat momentan in meniere tn care omul socoteste timpul- ei ea un fragment a/ unei experi~nia g/obale (tinind de rnai multe viet; precedente).

Sintem in mod flzie eeea ee am digerat in corpul nostru fizie, sintem mental eeea ce gindim [ .. .]. $i sintem spiritual ceea ce am digerat in flinta noastrl1 mentalll. (Lectura 2970-1).

once boalll vine din pllcat. Astfel se intimplll, fie cll vll place sau

26

nu. Boala este p~eat (fie e~ ecest p~eat a fost comis pe plan fizie, mental, spiritual), este rezultatul erori/or manifestate pe P~m7nt. l ... ] cect p~catul nu este deelt intoarcerea impotriva Adev~ruJui §i a Luminii §i astfel afecteaz~ ~rpul tizic. Caei eorpul este Templullui Dumnezeu Viu. (Lectura 3174-1). Ine~/earea Legii aduce neeazul, tristetea, boa/a pe P~mint. (Leetura 281- 24).

Cu toate aeestea, nu trebuie sa ne 'grabim in a judeca, caci exista flinte de exceptie care, in actuala lor relncarnare, accepts sa duca bolile altora In propriul IOf corp fizic pentru a-t ajuta sa se elibereze spiritual - eum este cazul acelei stigmatizate Marthe Robin, pe care multi dintre cititorii mei au cunoscut-o .

. Nu se po ate atinge pertectiunea ceruta de Christos (fiti perfecti alia cum TaUiI meu este perfect) daca nu ne asurnam corpul, cacl:

Exist~ tot atit din Dumnezeu 7n corpul titic pe cit exist~ in cel mental §i spiritual. ~i aeeste trei corpuri ar trebui s~ fie UNU! (lectura 69- 21).

Pentru Cayce, starea de perfectiune pe care trebuie sa 0 atingem se oefmeste prin unitatea absoluta, corespondenta pertecta a celor trei corpuri, in fine armonizate ~i sincronizate. Este ceea ce el nurneste Oneness, ceea ce am putea traduce prin integra rea armonioasa a corpurilor

noastre tntr-un singur TOT, impecabil coordonate... .

Atunci vom fi zei ! Dar, pentru aceasta, cu-ioasterea este indispensabila. Cac; ignoranta, spune budismul, este izvorul nefericirilor noastre! lata de ce voi avea deseori, In aceasta carte, ocazia sa revin asupra aeestei notlun: prost eunoscute, Unitatea Omului In el lnsusi, Unitatea Omului cu Cosmosul ~i eu Pamintul ~i Unitatea Omului eu Dumnezeu - care este UNUL.Toate acestea tnsearnna "Legea lui Unul" §i este toata filosofia lui Cayce!

Daca am vrea sa rezumsrn glndirea cayciana, am putea spune ca:

- toate bolile noastre au drept origine 0 atitudine rnentala improprie, un Sine care s-a dezacordat fata de legile cosmice. Pentru ca spiritul nostru este acela care construieste tot; radacina tuturor relelor noastre fizice, afective, psihologice se afta deci trur-o atitudine improprie spiritului nostru.

- rearmonizlndu-ne spiritul cu aceste legi cosmice, corpul nostru se rearmontzeaza §i et. Aceste legi cosmice stnt (egile divine care fac sa mearga attt de bine stelele, dar si glandele ~i muschii c.?rpului nostru. D~r toate aceste energii care slnt in noi stnt, de asemenea, In puterea noastra.

Vindecarea este deci intotdeauna posibila - daca 0 dorim din toate puterile noastre.

Caci originea tuturor bolilor este "in cap".

27

Nimeni nu-§i poate urT vecinul ft!trt!t st!t sufere de stomac sau ficat! (Lectura 4021-1).

Nimeni nu poate fi gelos §i nervos ft!trt!t stl aiM tulburtlfi digestive sau cardiaee. (4021).

Dar ura ~i gelozia sint fiicele fricii:

Din frict!t izvoresc aproape toate relele omenifii: frica de sine, frica de ceee ce gindesc altii despre noi, trice de imaginea pe care eeilalti §i-au ft!teut-o despre noj etc. A dept!t§i friea inseamnt!t a ne ump/e flinta menta/t!t §i spiritua/t!t cu ceea ee alungt!t ttice, adict!t iubirea manifestatl!i in Jume prin Ace/a care s-a dtlruit rascumparari; noestre. lubirea,. credinta, lntelegerea aeestor legi alungt!t frica. (Lectura 1439-31).

Un avertisment pentru once fiintt!t omeneescs: minia este ootravil pentru tot organismu/. (Lectura 2-14).

Pastreaza 0 atitudine constructive. Nu te lasa dominat de resentiment, ct!t aeesta in mod toerte firesc produce In organism aeele secre(ii care impiediell buna fune(ionare a diverse/or sisteme (circulator, digestiv, respirator etc.). $i este cazul mal a/esal fulburl1rilor pro vocate de gindurile negre, care deregleazt!t pancreasul §i unele funetiuni hepatiee.

(Lectura 470-19). .

Daca vrem sa ne vindecarn trebuie sa jucarn jocul pina ta capat ~i s~ consirnum sa platim pretul:

Este inutil sllingrijim un corp bolnav cind spifitul, obiectivete, idealurile entitati; nu se raporleaz~ /a EI, care este pacea, vtete, spereme, in(elegerea ... (Lectura 3078-1).

Cind Cayce vorbeste de EI, cu rnaluscula, cum vorn avea adeseori ocazia sa vedem, este yorba de Christul cosmic - nu doar de Iisus al crestinilor - ci entitatea Christ, prezenta in toate eocene. spune Cayce, care a inspirat toate marile religii ale lumii ~i care supravegheaza destinul p/anetei pamint. Dupa Cayce, aceasta entitate este pentru om modeJul de urmat prin aplicarea legilor cosmice in planul terestru. (Vom reveni la aceasta mai tirziu).

Neap/iearea Adevllrului In spiritul teu, /a Eul tllu poate - §i este chiar ceea ce se TntTmplt!t in viata ta - provoca 0 insufieientt!t in eliminarea de§eurilor din organism. (Lectura 3070-1).

Eliminarea otravurilor pentru a invinge boala ,i batrlnetea

Exista un cuvint care revine tara incetare in lecturile sale: cleansing, care tnseamna "curatare", "purificare".

A~a cum tocmai am VBzut in lectura de mai sus, gindurile rele, actele distructive creeaza otravuri in mental, care se somatizeaza apoi in

28

corpul flzlc, provocind bolile. Toata munca noastra va consta deci in eliminarea otravurilor pentru fiecare din cele trei corpuri ale noastre (fizic, . mental ~i spiritual). Emotiile, spune Cayce, tin de corpul spiritual, dar ~i de corpul fizic. Este absolut necesar sa ne purificarn pentru a nu mai secreta aceste otravurt care dezechilibreaza orqanismul,

lata, de exemplu, cazul unui consultant care suferea de inima.

Cayce arata cauza suferintel : refuzul sau de a-~i darui tandretea ~i cornpasiunea, alttel spus ... duritatea inimii sale.

C~ci Legea Domnului este perfecM §i schimbli Omul [. . .]. Dar ea rJU schimM1ntotdeauna un om flirli inimli, 0 persoanli av1nd ancorate tn ea obiceiuri afeetive care si-eu I~sat marea asupra unor plir(i ale corpului, asupra unor organe care stm actionate de suf/et §i spirit. §i de ce plir(i ale corpului este vorba aici? De energiile nervoase §i sanguine. Altfel spus, de iniml1 care este motorul corpului. (Lectura 3559-1).

9i cum se produce aceasta intoxicatie permanenta a corpului prin gindurile noastre rele? Prin influenta spiritului asupra structurii atomice a celulelor corpului.:

Fiecare atom este un univers, un element in sine. EI actioneazli tn sensul coordonlJrii energiilor - sau creeazli energii de rupturli prin toxinele pe care Ie produce. Acestea trebuie sli fie eliminate din organism prin diversele sisteme (respirator, circulator, digestiv .. .). (Lectura 759-9).

Aceasta eliminare, aceasta curateme generala trebuie facuta in cele trei corpuri:- spiritual respectind legile cosmice aratate de entitatea Christ (in fiecare din religiile pe care le-a inspirat):

Cl1ci dacl1 tu recunosn In tine Ins uti ce este Adevl1rul, adicl1 ceea ce a fast revelat de Con§tiinla Christicli, iti vei schimba atitudinile menfale falli de tine 1nsuli, falli de ceitalti, fatli de lumea care te tnconioere. Abia atunci vei vedea schimblirile care se vor produce in corpul tliu tizic, tn organismul teu, clici §i fie ti-a spus EI demult: "Ou-te §i spalli-te §i 'Ii-fe cur at peste tot!" (Lectura 3078-1).

Nimeni nu scapa aeestei nevoi de purificare :

Toti trebuie sli treacli prin legea purificlirii care este indispensabilli dael1 vr~m sli faeem loe inf/uentei Con§tiintei Christiee in acela§i mod in care Ellnsu§i s-a supus acestei purificliri. (Lectura 281-5).

- Trebuie, de asemeni, sa veghem la purificarea corpului mental, eliminind gindurile negre, deci distrugatoare. Menlinind gindirea pOZitiVB, Cayce recomanda s~ vizualizarn propria noastra vindecare:

Dacli persoana vrea sli se ajute ea 1nsli§i, ajutind la tratamentele prescrise, se va strlidui sl1 se vizualizeze vindecatli §i ajutatli de tratamentele respective. Trebuie sli §tii la ce serveste fie care prescriptie medica/~ §i sli v;~ualizezi cum actjoneaz~ In interiorul teu. MenJine-fl spirituf./a aceastli lnliltime de vizualizare care incurajeazl1 §i sustme energiile af/ate in ectiune continuli in corpul tliu, energii care sint ca un val continuu, infelegi? (Lectura

29

326-1).

- Tn sti~it, asupra corpului fizic propriu-zis, dezintoxicarea se face prin remedii ~i igiena de viata, care vor fi descrise amanuntit in capitolul care urrneaza (terapiile blinde cayciene).

Daca vom reusi sa rnentinem aceasta dezintoxicare la un nivel satisfacator, vom putea trai cit dorim:

Aminte~te-ti cilI trupul se retnnoieste el insu§i progresiv §i constant. Nu crede cilI boala care a existat in tine este definitivilI, ea poate silI fie alungat~ din organismul t~u. (lectura 1548-3).

DOMNUlE CAYCE, SE POA TE MENTINE TINERETEA?

Da, este posibil silI rilImii mereu tinilIr, cu conditia siJ pliJte§ti pretul necesar! (lectura 900-465).

Faptul ca anumite persoane au ignorat tmbatrtnlrea este demonstrat istoric: cazul contelui de Saint-Germain, de exemplu, in secolul XVIII ~i secolul XIX.

Sau cazul "tnitlatului'', relatat de Cyril Scott, la inceputul secolului nostru. Cazurile de non-imbatrinire sint la fel de numeroase in analele tibetane.Cayce spune ca se poate ~i explica ~i cum. EI spune ca rna; ales asimilarea alimentelor creeazs deseuri. Cind aceste deseuri nu sint eliminate, ne supratncarcam cu toxine. $i aceasta supraincarcare, aceasta intoxicare permanenta produce imbatrinirea.

DOMNUlE CAYCE, ESTE POSIBll SA REiNTINERIM iN ACEASTA V lATA ?

Da, este posibil. CiJci, asa cum corpul este 0 structuriJ comouse din atomi care sint unitll(i de energie, mi§cllrile acestor energii atomice reproduc tn schema lor structura Universului. $i cum aceste energii structurale ale fiecllrui atom din corp sint programate ca siJ fie conectate §i unite cu energiile spirituale (ale Universului), e/e /ucreaza neincetat la resuscitarea, la reconstituirea bilanfului energetic. $i cum suf/etul (care este de natura spiritual a), nu poate s~ moers, cllci este divin, trupul poate fi resuscitat, reTntinerit. $i in final - aceasta este devenirea sa - va putea trensceae Pamfntu/ §i ceea ce fine de materia terestrll (lectura 262-85).

ClIci corpul fizic este capabil, la Tncaput, ,ncll de la crearea sa, sll se retnnoiesos el tnsusl. Astfel, fiecare organ, fiecare parte a organismului secretll, conform vietii sale tiuce, mentale §i spiritua/e, tot ceea ce este necesar cre§terii sale in conditii optime. (Lectura 3337-1).

Prelungirea duratei de viata nu este absolut ;mposibila:

Ar trebui sll spunem fiecllruia ca dacll ar veghea la menfinerea unui echilibru intre asimilare ~i eliminare - echilibrul cel mai apropiat de normal - , ei bine, viata sa ar putea sll se prelungeascll nedefinit, am timp cit el ar dori! CilIci organismu/ este construit din ceea ce asimileazilI §i e/ este capabil sll se resusdte aliia timp cll nu este lmpiedicat de 0 insuticienfllI a eliminarilor. (Lectura 311-4).

30

Importanta capital4 a glandefor endocrine

Ele stnt, spune Cayce, punctul de contact Intre cele trei corpuri, locul unde se tncarneaza spiritul ~i sufletul ~i prin care acestea acnoneaza asupra corpului fizic. Da~ vrem sa vindecam, once vindecare trece prin sistemul glandelor.

DOMNULE CAYCE, iNV.A.TATI-NE DESPRE GLANDELE ENDOCRINE $1 FUNCTIONAREA LOR iN CORPUL OMEN ESC, RELA TIA LOR CU CORPUL FIZIC $1 CU ENERGIILE MENTALE $1 SPIRITUALE.

o invi1fi1turi1, ca si1 fie uti/i1, ar necesita cincisprezece sau doui1zeci de serii de lecturi! Ci1ei sistemul glande/or este sursa tuturor activ;Ulfilor omenesti, a tuturor dispozifiilor, a tuturor sti1rilor suflete§ti, a tuturor temperamentelor §i a diversiti1tii firilor §i raselor.

Nu se cunoeste inci1 aectt foarte pufin despre activit~file acestor glande (scris in 1937). Cl1ci sintem pe cale de a Ie deseoperi sau, mai degrabi1, de a Ie redescoperi. ~i sint tnce multe alte informafii de aflat in aceasti1 prjvinti1 [ ... ].

Coo; friea, minia, bucuria, toate aeeste energii afective sint legate de 0 activitate din glandele endocrine producind acolo secrefii (hormonale) care se vor ri1spTndi in tot organismul. Aceste functluni ale sistemului glandular au fost studiate fragmentar. Abia recent au atras aten(ia speeiali§tilor, care Ie-au luat tn considerare pentru ea ele joaea un ro/ in toate activitafile corpului, indiferent eare ar fi aceste activiti1ti. ~i care sint functiunile ecestor glande endocrine? [ ... ] Ochiul, nasul, creierul insu§i, traheea, bronhiile, plaminul, inima, ficatul, splina, pancreasul nu-s! pot indeplini rolul aectt datoritl1 sistemului care Ie permite sa se retnnoiesce, adica ansamblul functiilor glandelor [ ... ].

De aici decurge faptul ea acest sistem endocrin este influentat de activitafile sufletului. latl1, acesta este darul Creatorului catre Om. Putem vedea u§or eum glandele endocrine stnt esociete reinnoirii celule/or, degenerescentei sau reintineririi. ~i iata, aeeasta se face nu numai txin energiile taice, dar §i prin energiile corpului mental §i ale corpului spiritual. Caei energiile glandulare stm, am putea spune, originea loeuirii sufletuJu; in interiorul unui eorp. (Lectura 281-38).

Deci, prin aceste mini-centrale de enerqie corpul nostru mental ~i corpul nostru spiritual pot actiona asupra corpului nostru fizic. Plecind de la aceste glande, se creeaza boala sau vindecarea!

Aminti(i-va cll atitudinile mentale nu sint strlline de existent a unei unghii la picior care cre§te drept sau de ochii care privesc drept sau facultatea de a ne pllstra vocea nealteratll de emo(i;. Cllci toate aeeste manifestllri fizice se coreleazll cu funetionarea glandelor endocrine (care ac(ioneazllJ asupra sistemulu; senzorial. (Lectura 3376-1).

31

Altfel spus, aceste glande orchestreaza toate activitatile corpului fizie, forma sa, rnamtestante sale, perceptia etc. ctno Cayce vorbeste de "centrii glandulari majori", desemneaza astfel principalele glande endocrine (aolca cele care secreta hormoni): pineala, pituitara, tim us, tiroida, suprarenale, celulele Lyden sau Leydig (puftn cunoscute, dar importante), gonadele masculine ~i feminine. Exista ~i alte glande in organism, dar acestea corespund cu ceea ce tradlna indiana nurneste "ohakras". Toate energiile mentale ~i spirituale trec prin aceste chakras, care sint asadar chelle fiintei umane.

Fieeare din aceste glande corespunde nu numai unei functii precise, dar ~i unei vibrant colorate ~i sonore, unui element al Pamintului, unui semn astrologic l?i influenlei unei planete.

Pituitara este, spune Cayce, cea mai inalta glanda a corpului care este legat8 de lumina ~i se dezvotta in tacere. Glanda pineala este punctul de plecare pentru construirea ernbrlonului in pintecul mamei. Tiroida intra in acnune clnd trebuie sa luam 0 decizie ~i sa actionam. Timusul corespunde lnirnn. Suprarenalele sint centrul nostru emotional ~i aetioneaza asupra plexului solar: Celulele lui Leydig (Lyden) sint centrul eehilibrului masculin-feminin ~i, in fine, gonadele sint motorul corpului fizie.

DOMNULE CAYCE, ESTE ADEVARAT cA MiNIA PROVOACA SECRETAREA DE OTRAVURI DE CATRE GLANDE? CA BUCLJRIA AR AVEA EFECT OPUS? cA iN AMBELE CAZURI AR FI IMPLICATE SUPRARENALELE? cA ELE DECLAN$EAzA REACTII IN PLEXUL SOLAR, REACTII CARE SE PROPAGA iN TOT CORPUL?

Da, intr-adev~r, suprarenaJele sint in principal implicate - dar toate celelalte glande stn: implicate in acest proces. De exemptu, 0 dOica va constets c~ minia afecteaz~ glandele mamare §i ca sugarului ii vor fi perturbate glandele digestive. Ficatul, rinichii §i toate celelalte glande (endocrine sau nu) sint afectate. Cu toate acestea, este eaevere: c~ reaetia se produce in suprarenale. (Lectura 281-54).

PLANETELE DIN TEMA NOASTRA ASTROLOGICA AU 0 LI;GATURA $1 0 INFLUENTA ASUPRA GLANDELOR, IN MODUL URMATOR: PITUITARA AR FI LEGATA DE JUPITER, TIROIDA DE URANUS, TIMUSUL DE VENUS, PLEXUL SOLAR DE MARTE, CELULELE LYDEN DE NEPTUN, GONADELE DE SATURN, A$A ESTE?

Da, a§a este. Dar aceste legi1turi tmre planete §i glande variaz~ la fiecare persoan~ in functie de expettentete sale de viata. Este vorba de energii variabile in natura Omului lnsu§i, cae; el este legat de toate energiile care exista §i reactioneaza la ete. Dar amintiti-v~ ca nu planetele 11 guvemeazi1 pe am, ci mai deg-abi1 Omul ca am allui Dumnezeu a guvernat planetele! Ci1ci e/ este 0 parte din acest univers planetar. Astfel, 'a§a cum am spus, aceastl1 coresponden(111ntre planete §i glandele endocrine este

32

daar relafiv~. Ea este re/ativ exact~. ~i aici, asupra acestor g/ande se aplicS conaet aceste forte planetare in viafa indivizilor. A§a trebuie privite , glandele §.i nu ca un soi de rnveli§ al fiecSrui individ. (Lectura 281-29).

In aceasta serie de lecturi (281), Cayce da 0 expucatie surprinzeltoare a CSr(ii Apocalipsului, care ar fl, spune el, 0 descriere simbolicA a corputui omenesc (~i mai ales a funclionarii glandelor endocrine din organism).

In 1930, Cayce a dat 0 lectura pentru 0 tiniirii care suferea de tulburelri nervoase. In cursul acestei lecturi, Cayce a felcut urmatoarea remarca:

Ar fi bine ca medicul care trateaz~ aceast~ bo'nav~ s~ citeasc~ Apoca/ipsu/ §i s~-I studieze tn leg~tur~ cu acest caz. (Iectura 2501-6).

De aici activitatea grupului de studii constituit la Norfolk de Cayce, pentru a studia aceasta chestiune de interpretare medicala a Apocalipsului. Rezultatele activita1ii acestui grup au fost publicate ~i arunca 0 lumina uimitoare asupra activitatii faimoaselorglande endocrine (din aceste lecturi am citat mai sus).

Cayce considera deci ca boala ajunge Tn corp prin otravunle secretate in centrii glandulari de catre atitudinile negative. Invers, am putea provoca vindecarea - once vindecare - actionind intr-un sens pozitiv asupra acestor centri glandulari. Trebuie sa actionam asupra lor, sA-i reanimam, sa Ie repunem energiile in rniscare, sel-i trezim.

Cayce ne recomanda pentru aceasta un mijloc fundamental: meditatia - dupa modelul a ceea ce se face Tn Tibet, de exeinplu. EI explica corespondenta dintre fiecare verset din "Tatal Nostru" ~i acesti centri glandulari. $i cA recitarea rneditativa a acestei rugaciuni po ate avea un efect dinamizator asupra glandelor bolnave. ("Tatal Nostru" este de alttel mult rnai vechi decit iudaismul, pentru eii it reg~sjm in rugiieiunile lui Akhenaton la Tell-EI-Amama).

DOMNULE CAYCE, "TATAL NOSTRU" PROVOACA "DESCHIDEREA" ACESTOR CENTRI GLANDULARI?

Da, este precum vi s-a spus. Nu este singura ceie posibil~, dar este 0 cale care va r~spunde dorintei acelora care l§i caut~ un .mijloc, un drum, pentru a intelege cum actioneaz~ For(a Creatoare a lui Dumnezeu (asupra corpuJui). (Lectura 281-29).

ATUNCI, PITUITARA CORESPUNDE CUVTNTULUI "CERURI"?

Corect. esc! tn toafe activitStile sale, ea joac~ un rol de

declan§ator.

PINEALA CORESPUNDE CUvTNTULUJ "NUME"? Da. Relativ.

TIROIDA, CUViNTULUI "VOlE"? Corect.

33

TIMUSUL, CUVTNTULUI "RAu"? Corect.

PLEXUL SOLAR, CUVlNTULUI "GRE~ELI" (Ne amintim ca

plexul solar este legat de suprarenale, centrul emotiilor)?

Da. .

IAR CELULELE LUI LYDEN, CUVINTULUI "ISPITA"? Corect.

~I GONADELE, CUV1NTULUI "PiINE" ? Intocmai. (Lectura 281-29).

ATUNCI, CUM SA FOLOSIM PRACTIC "TATAL NOSTRU" TINfND CO NT DE ACEASTA CONEXIUNE DE CARE NE VORBITI CU GLANDELE ENDOCRINE?

Incerctna s~ resimfi(i valul de semnifica(ii ale fiec~rui verset curglnd prin corpul vostru fizic. Cl1ci se produce in corpul fizic un rssoon« la reprezent~rile corpului mental: se construie§te 0 reactie fizicl1. (Aceeasi lectura).

Ajungem la 0 alt~ posibilitate de vindecare: vindecarea prin meditatie ~i rugaciune, vindecare practicata in diverse forme acum in Statele Unite, Canada ~i Elvetia. ~i in aceasta privinta, Cayce a fost un precursor.

SA mai remarcam cA acest mod de a recita "TatAI Nostru" tinea de tradltla catarilor care acordau acestor versete (pe care noi 'Ie recitarn f~ra sa ne gindim la ele) 0 putere de vindecare extrem de putemtca.

Este 0 analizi excelenta a versetelor rugaciunii "Tatal Nostru" facuta de Jean Carmignac in cartea sa, Ascultind Tatl1l Nostru (Office ge nerat du Livre, Paris).

CORESPONDENTA DINTRE VERSETELE RUGACIUNJI ',ATAL NOSTRU" ~I PRINCIPALELE GLANDE ENDOCRINE ARA TAT A DE CAYCE

Tatl1l nostru, Care e§ti in ceruri, deschide pituitara (glanda suverana
a corpului)
sfinteascl1-se numele Tl1u, deschide glanda pineala
vie impl1rl1(ia Ta, deschide tiroida
tece-se vote Ta, (o..)
§i pe pl1mint deschide timusul
precum in cer. deschide tiroida
Piinea noastrl1 rea spre deschide gonadele (glande sexuale
fiint~ ae-ne-o asfl1zi masculine ~i feminine) 34

§i ne iarfll noull grefelile
noastre, precum §i noi iertllm deschide suprarenalele
gre§i(i/or no§tri.
§i nu ne duee pe no; tn ispitll, deschide celulele lui Lyden
(sau Leydig, care nu sint
chiar 0 gland~, ci un an-
samblu de celule secre-
toare de normonl locati-
zate sub ombilic ~i deasu-
ora aonadelorl
ci ne izbllve§te de eel rllu. deschide timusul
ellei a Ta este fmpllrllpa, deschide tiroida
§i puterea, deschide glanda pineala
§i mllrirea. deschide pituitara
Amin. 3.Vindecarea "psi"

S-a vorbit mult de vindecatorii filipinezi ~i de metodele lor "psi", adicA vindecAri obtinute de ei fara a apela la chirurgia moderna, nici la chimioterapia moderna , nici macar \a asepsle."

Acolo, rnijloacele se reduc ... la mina ! Oar intervenliile se practica lntr-o ambian\a de rugaciune mtensa. Occidentalul pretinde cA aceasta este frauda, pentru ca el retuza sa admits puterile vtndecatoare ale rugaciunii. Totusl, Christos nu a vindecat prin atingere cu miinile? qe ce preotii actuali care pretind ca-I imita nu vindeca ~i ei?

in septembrie 1931, Edgar Cayce a avut un vis pe care l-a interpretat ca pe 0 incurajare de a crea un grup de vindecare prin rugaciune. Un grup exists incA la Fundafia Cayce ~i tunctioneaza in fiecare miercuri diminea\a. Oamenii se aduna pentru a medita, a se ruga ~i apol Ii ating cu miinile pe cei care doresc sa fie vindecatl.

Fiind puss eu insami la grea lncercare de catre execrabila

1. A se vedea La Medecine du corps energetique, M6decin des trois corps §i Nos trois corps etles trois mondes de Dr Janl!!e FONTAINE (care a fost eleva faimosului vindecator filipinez Tony Agapaoa), Editions Robert Laffont

35

mincare americana l?i de angoasa desnauonanzaril, a trebuit sa .reeurg de mai multe ori la servicnle aeestui grup. Dupa parerea mea, -acoio se regase~te eel mai bine entuziasmul Fundatiei de la ineeputuril~.sale, atune; clnd Cayee traia inca. ln alte seetoare ne putem intreba daca spiritul cayeian nua fost traoat uneori. Dar dimpotriv8, aeest grup pare sa fi rarnas fidel glndirii fondatorului sau ~i este de 0 calitate rara. Am fost vindecata aeolo - pe loe! - de diverse suterinte: angina, febra mare, intoxicatle aumentara, reumatisr'n, gripA etc. A~ezatA pe unul din scaunele rezervate celor care doreau sa fie vmdecan, m-am simtit inconjurata de vibra\ii calde - in timp ee persoana care rna atingea eu mlinile se ruga eu voce tare pentru a cere vindecarea mea. Spre surpnza mea, febra a lneetat ocata eu simptomele dureroase care 0 lnsoteau. Fenomenul s-a repetat de mai multe ori. $i sedinta de vindecare de rruorcun dirnineata m-a ajutat sa rezist luni de zile! Miereuri la prinz toate durerile mele dlspareau ... (Din nefericire opt zile In bistrouri nenoroeite rna aduceau miercurea urrnatoare lntr-o stare deplorabila! Poluarea alimentara generalizata, poluarea chimica ~i poluarea etecmca nu convin nimanui!).

Daca am inteles bine, nu era acolo nici 0 minune, niei un miracol, ei numai aplicarea anumitor legi naturale pe care occidentul le-a uitat. Cayce a dat expucatu detaliate in aceasta privinta.

Orice vindecare vine din aceea§i surs~. Fie c~ ea se face prin dief~ sau prin medicamenfe, sau chiar prin chirurgie, est» /a fe/: este vorba de aducerea la con§tiint~ a ace/or forte care se afl~ tn interiorul corpului §i care sint reflexul Forte! creatoare a lui Dumnezeu. (Lectura 2696-1).

Altfel spus, Natura Vlndecatoare scumpa veehilor greci: ea ne vindeca, trebuie doar sa-i usuram munca.

Mai lntli, niei 0 vindecare nu se poate face fara efortul vindecatonnut de a se bransa pe Fortele Creatoare cosmtce - altfel spus, Dumnezeu, eum spune Cayee. La bo/nav, donnta de a fi vindecat deschide calea unei scnimbari spirituale, mentale ~i fizice.

Meditatia inainte de toate

,

Primul pas catre vindecare este meditatia.

Ce tnseemns medltetie» Inseemns sl1-ti'rebran§ezi corpul mental §i corpul fizic pe sursa lor spiritua/~. inseamnl1 s~-ti aduci fizicul §i. mentalulla rezonente cu Creatorul, cl1utind s~-ti cunosti leg~turile cu EI. Aceasta este adevl1rata meditatie. (Lectura 281-41).

Med;tatia este dec; ruglJciune. Dar este 0 ruglJciune care-(i vine din eul profund §i nu implicl1 numai omul taic, omul interior, ci §i sufletul care este astfel trezit prin spiritul omului care medjteaz~ adinc il1 fit insu§i. (Lectura 281-13).

Meditatia consra in a- ti goli eut de tot ce impiedicl1 Fortele

16

Creatoare (Dumnezeu) sli (i§neaseli din profunzimile euu» tliu §i sli se propage prin vibrapi de-a lungul meridianelor corpului tliu fizic pentru a se diversifica prin centrii glandulari care creeazli activitl§tile fizice, mentale §i spiritua/e ale omu/ui. $i dacli eceeste medita(ie este flicuta corect, trebuie sll fii la sfir§itul ei mai puternic mental §i spiritual. (Lectura 281-13).

Am tradus "dWe naturale ale corpului tau fizic" printr-un termen de acupunctura chineza, "meridiane" (termen necunoscut In State Ie Unite pe vremea lui Cayce, chiar~; acum necunoscut marelui public american), care descrie caile de-a lungul carora se propaqa energia prin corp. Energia vitala urea din profunzimile fiintei ~i urmeaza sa revitalizeze glandele endocrine pleclnd de la care, tntr-adevar, oriee activitate fizica ~i mentala ne este posibila.

Mai presus de once, roeas-te ! Pentru tot ceea ce prive§te corpul, ai tncreaere in for(ele spiritua/e. Clici rugliciunea eelor drep(i ti va vindeca pe bolnavi. Aflll cli once for(li, orice vindecare de orice naturli ar fi conste in modificarea vibrafiilor Eu/ui interior. Vindecarea consta in a pune tesuturile vii ale corpului in rezonan(li cu Energiile Creatoare (Dumnezeu).

Asta este vindecarea, fie cll se face printr-un medicament, printrun sca/pel chirurgical sau prin.orice altceva. Este yorba de a pune structura atomicll a celulei vii, eceeste energie celu/arll, in rezonantll cu linia sa de vibrafie spiritiJalll.

Asffel, prin rugllciune, §i dacll trlliti in fiecare zi in linia rugllciunii voastre, yeti putea ajuta acest corp. (Lectura 1967-1).

Caci rugaciunea il transtorma mental dar ~i fizic pe eel care se

roagA.

Rugliciunea consta in brenseree Eului sllu constien: pe tortete spiritua/e care se manifestli in lumea materiei. Rugljciunea este un eforl concerlat a/ con§tiintei taice pentru a se pune pe eceees! lungime de unas cu Creatorul. Indiferent cll se face colectiv sau individual. (Lectura 281- 15).

Altfel spus, in rugaciune reqruparn diferitele expresii ale corpului nostru fizic: gesturile. glasul, respiratia etc., pentru a Ie bransa, "concertate", pe Fortele Creatoare divine.

. A$ PUTEA DEVENI VINDECATOR? DACA DA, CE METODA AR TREBUI sA FOLOSESC?

Aceea care iti va aparea drept calea prin care 0 alta fiinta va putea beneficia de ceee ceti s-a dat.

Nenumarate stn: cene pnn care poate trece vindecarea: ea se poate face prin contact individual, prin credintli, prin atingerea cu miinile, prin ceea ce voinfa creeazilln spirit (pentru ell el este construetorul fiinte; umane), printr-o stare de eon§tiintli care duce la un contact mai strins.cu FOr(ele Creatoare ale Universului (Dumnezeu). Fo/ose§te ceee ce ei te indeminll. (Lectura 281-6).

37

CTnd 0 fiinf! omeneasc! cu corpul s!u (nu este vorba de eel al oolnavului) §i-a ridicat suficient vibrafiile, poate cu ajutorul euvTntului s! trezeesce dinamismul emotional al celuila/t care este bolnav, astfel tnctt s! reinvie, s! resuscite, s! modifice energiile turbionare ale' structurii atomice din corpul fizic, adic~ forta vitaJa a ecestuie. Astfel, aeeste energii stn: puse din nou in mi§care.

Astfel acfjoneaz! forta spirituaJa sau psi a unui corp asupra altui corp, cind se produce vindecarea unui individ. in acel moment persoana care acfioneaz4 ca vindecator poate face s~ aparl§ aceastl§ fortl§ In sistemul hormonal al bolnavului, sistem care comenae energiile circulatorii, astfe/ tnclt e/e vor putea sii gl§seascii In ele tnsete cu ce sii retnvie, sii resuscife corpul bolnav, pradii dezordinii §i suterimei. (Lectura 281-24).

Daca perseverarn in etortul de bransare pe energia divina, ajungem la expenente surpnnzatoare:

VA ROG, DOMNULE CAYCE, EXPLICATI ACESTE SENZATII PE CARE LE PERCEPEM IN TIMPUL MEDITATIEI, ACESTE V1BRATil

CARE NE PARCURG CORPUL $1 CARE SE TERMINA PRIN SENZATIA DE PLENITUDINE DIN MINTEA MEA.

Aceste manifestl§ri trebuie interpretate alit dintr-un punct de vedere §tiinfific, cit §i din punct de vedere metafizic ca fiind ale unei forte ce eman~ in interiorul fiintei din Viata ins~§i [ ... ]

Cind cineva poate face sl§ aparii in et tnsusi astfel de vibrafii §. astfel s!-§i treece Eul fizic prin toete etapele acestei rezonem« pin! in centruf care eman! energie. adicl§ al treilea oehi, atunei corpul aeestui individ devine ca un magnet care, fo/osit cored, aduce vindecarea celorlalti prin miinile sale. Astfel poate atingerea eu miinile sii ingrijeascl§ tn mod eficace. (Lectura 281-14).

Nici un tratament medical, oricere ar fi el- prin medieamente sau manipuliirl mecanice - nu este curativ prin el tnsusi Tratamentele medicale doar rebran§eazii, adapteazii acfivifiitile organelor din corp Ja Naturii, adicl§ la Sursele de viatii din Naturii! §i orice vindecare vine de la Viatll Or Viata inseamnii Dumnezeu. Vindecarea tnseemns adaptarea acestor forte care se manifest! in corpul individului, Corpu/, schema corpora/iJ este un receptor al tuturor Forte/or Universului [ ... J.

Cooperarea, r~spunsul individu/ui trebuie sii Ie c~utl§m. Anafi cl§ sufletul-entitate trebuie sl§ giiseasc~ in ce mod concret trebuie sii ffispund~ pentru a se mentine el tnsus; cu facultl§tile, dorinte/e, sperantele sale pe lungimea de und~ a acestei con§tiinte universale. AstfeJ se produce vindecarea... indiferent de natura sa {. . .J Astfe/, bran§afj-v~ corpul pe lungimea de und~ care jj trebuie. (Lectura 2153-6).

VA ROG, DOMNULE CAYCE, DATI-NE MAl MUL TE INFORMATII DESPRE ACEASTA LEGE NA TURALA CARE ADUCE

38

VIBRA Til TN TIMPUL MEDITATIEI. CUM PUTEM sA TNTELEGEM $1 sA F.OLOSIM ACEST FENOMEN?

A§a cum am spus deja eici §i cum mulfi dintre voi au constatat, se lntimpll1 estte): cind ne deschidem Eul cstre tonete invizibile care ne inconjoarl1 - §i nu fl1rl1luptl1 intre diversele tnnueme, exceptind cazul ctna sintem in prezenta influentei Lui - atunci energiile care urcl1 in no! §tiu cu certitudine cl1 ele provin din mnuente Sa protectoare, care poate ajula la dirijarea acestor vibratii in directia cea buna. Aceste forte apar pentru a se dirija prin individ cl1tre indivizii pe care vrem sl1-i ingrijim §i ac(ioneazl1 chiar prtn cuvtnt. ceci, cum muu! au tntetes, tortete active, principhle active stnt tocmei puterile invizibiJe [ ... ].

Aceste vibrafii care urcl1 stn: deciensete de corpul care pune intrega sa fiintl1, Eul seu profund, Eul sl1u total pe aceste lungimi de undl1 §i ajunge astrel la un stadiu de con§tiin(11 unde este bran§flt pe For(a divinl1. Aceasta este Viata lnsl1§i §i ea este aceea care insufle(e§te materia.

Emifind aceste energii, eceeste redietie, aminti(i-vl1 cl1 ele aduc bolnavului ceea ce ii trebuie §i cum if trebuie [ . .]. (Spuneti). Nu votnte mea, Tatl1, ei a tao (Lectura 281-7).

Majusculele, ca pretutindeni in aceasta carte, desemneaz8 Entitatea Christidi, adica Christul Cosmic - pe care altii decit Cayce II numesc ~i Christul VArsAtorului.

vA ROG, DOMNULE CAYCE, DATI DEFINITIA VIBRATIEI TN LEGATURA CU EFECTUL DE VINDECARE.

Ar trebui mai multe volume 'pemru a epuiza subiectul. Vibratia este in esenta con§tiin(a lui Christ, care apare, care urel1 din strl1fundurile sinelui pentru a putea sl1 se scurgl1 intr-un moment spre exterior, spre persoana asupra cl1reia dorim sl1 0 dirijam, sl1 indreptl1m acest val de energie. (lectura 281-7).

$1 DE CE UNEORI AM ACEAST.A. SENZA TIE iN OCH/, ATUNC/ CiNO MEOITEZ ?

A§a cum vedem la eei cere-i vindecl1 pe aftii, vindecarea, indiferent cum ar fi ea, trebuie mai intii sl1 vinl1 in voi inainte de a fi provocatl1 /a alteineva. Aceastl1 senzatie aratl1 vindecarea Eului vostru, care se inaltl1 pe masurl1 ce urcl1 in voi viziunea care-i poate vindeca pe ceilaltr (lectura 5749-4).

Exteriorul §i interiorul nu tee decit una, ctnd dorinta inimH face sl1 vibreze fiecare etom din corpu/ fizic in rezonantl1 cu eon§liinta, credinta, Tncrederea in prezenfa Christului - Viatl1, a Con§tiintei Christice Universa/e. (Lectura 5749-4).

39

Cine poate vindeca?

'" Plii, toatli lumea!

VINDECAREA PRIN CREDINTA AR TREBUI sA FIE PREDATA LA FACULTATILE DE TEOLOGIE, LA SEMINARE? $1 DACA DA, CINE AR FI MAl INDICAT PENTRU A 0 PREDA?

V-am ar~tat modul cel bun de a proceda pentru eel care ar trebui prin credin(a lor s~ ating~ cu miinile, s~ ung~ cu miru/ s~ se roage asupra celor bolnavi; tn.sens larg, aceste facult~ti de vindecare stn: tnnescate in toti indivizii §i pot fi trezite In tot:

Cu condi(ia s~ dorim brensere« Eu/uj profund pe Jegi/e legate de aceste forte de vindecare §i s~ ne pllstr~m neplltati. (Lectura 262-17).

Vindecarea prin voce

Asa cum am vazut in lectura 281-24, vlndeearea se poate face chiar fara atingerea cu miinile, numai prin voce. Gasim multe astfel de exemple in Evanghelie, unde Christos vindeca aparent numai prin privire sau cuvint.

Prima data ctno am asistat la 0 adunare a acelor Glad Helpers, (cei care ajuta bucurosi), am fost surprinsa sa vad cinci membri din grup asezaf pe scaune in ~ir indian, enumerind cu voce tare nume, nume ~i iar nume, ~i asta timp de 0 ora! Toti ceilalti, asezef in cere, se rugau in tacere. Era plictisitorl Darintr-o zi am tnteles ceea ce se facea acolo: erau numele celor absenf care cerusera sa fie vlndecati. Nu Ii se cunostea boala, dar exista semnatura lor, atestind oormta de vindecare - ~i numele lor ~i prenumele.

Or ele nu stnt indiferente :

John se numeste a§a din intimplare? seu Joe, sau Llewelyn?

Nu. Aceste prenume sint legate de ceva. Din punet de vedere material, ele au fast date poate datorit~ faptului c~ un unchi sau 0 m~tu§~ se numeau a§a. Dar ecest« persoane ele insele poart~ cu ete vibrafiile ecesto« prenume. §i in final, in prenume este suma tota/~ a ceea ce a construit sufletul entitate, fortele sale vibratorii, '1n fafa Fortelor Creatoare (Dumnezeu) (Lectura 281-30).

Tn jurul ,jecaru; nume s-a construit oeva care contin« a semf1ificatie. Acest sens simbolic aovoece lntilnirea cu ceea ce sugereazli nume/e. (Lectura 452-4).

CARE ESTE SEMNIFICATIA NUMELOR? MI S-A SPUS cs.

MARTHE AR TREBUI sA FIE ADEVARA TUL MEU NUME. DE CE?

Este un lucru care vine in mintea plirinp/or atunc; ctna trebuie s~

40

dea un nume copiilor lor. Numele au in mod sigur semniticeti« lor. Dar, a§a cum spune poetul, trandafirul ar fi mai pu(in frumos, mai pupn partumat

. dacll ar purta alt nume ? Ceea ce spune poetul despre trandafir poate fi spus §i despre nume (ornenestl), Totu§i, ctna numele au fost date de EI, numele are 0 semnificape care aratll scopurile individului atunci cind el decide sll intre in planul PlImintu/ui.

NUMELE AU 0 INFLUENTA SPIRITUALA ASUPRA OAMENILOR? 1)

Da, a§a cum am spus-o. (Iectura 457-10).

Pe unii consultanti lecturile ii staturesc s~-~i schimbe numele pentru a ajuta progresul spiritual. Astfel, se poate deduce de aici ~ numele unei persoane arata stadiul sau de dezvoltare karrnica.ca suflet. ~i daca cineva rosteste un nume in timp ce cetlaltl i~i tndreapta gindurile ~i iubirea lor spre acest nume, valul de energie astfel dirijat iI poate vindeca efectiv pe purtatorut aeelui nume.

Am, de altfel, 0 marturte personala de adus aici: transmisesem aeestui grup cererile sense a ooua marne care solicltau rugikiuni pentru copiii lor (unul cardiac, celalalt epileptic).Timp de 0 luna, cit aceste nume au figurat pe lista, au fost citite cu voce tare, in timp ce grupul se ruga pentru acesti copii necunoseutl, Reintoarsa in Franta, m-am interesat de copii: unul dintre ei se bucurase de 0 ameliorare spectaculoasa - '~i neexpucata de medici !

Vindecarea mortilor ...

Cineva este mort - dar asta nu tnseamna ca se simte bine in trupul sau ... eteric ! Experienta milenara a tuturor clvtlizatiilor. Inclusiv a noastrs, arata e~ mortn nu sint cu adevarat rnorti. $i ca ei sutera adesea pe cealalta lurrie, ceea ee-i face sa vina sa solicite ajutorul viilor. Biserici.le crestine, catollca ~i ortodoxa, au ca tradltie rug~ciunea pentru aeeste "suflete chinuite", ca sa Ie ajute. Este uimitor c~ Cayee,educat in religia protestanta, unde nu se obisnuieste rugaciunea pentru morn, a recomandat-o:

DOMNULE CAYCE, ENTITATEA A TRAIT EXPERIENTA URMATOARE: lNTR-O NOAPTE S-A TREZIT $1 A SIMTIT PREZENTA FRATELUI sAu. EA AR DORI sA EXPLICATI CE S-A INT1MPLAT?

Era 0 realitate.

PE 2 IUNIE 1942, $I-A AUZIT FRATELE CHEM1ND-O. ERA ORA EXACT" A MORT" LUI?

Nu ora exact~, ci ora cind eceeste entitate a reu§it sll gllseascll

1. Cititi pe aceasta terna Un prenom pour fa vie (= Un prenume pentru o vi etA) de Pierre Le~ouzic, Ed. France-Loisirs, Paris.

41

lungimea de undlj care i-a permis slj-(i vomeesce.

DOREA sA 0 ANUNTE CEVA PE SORA SA?

Mai ales clj are nevoie de ea. Slj nu uite slj se roage pentru el §i cu el, fljrlj a cljuta slj-I retinlj §i streaumau-se slj-I ajute slj cljlljtoreasclj spre luminlj. A§a este bine. Cljci cei mont au nevoie de rugljciunea celor vii §i au dreptulla aceasta. (Lectu ra 3416-1).

$i iata de ce lista numelor citite la Virginia Beach se terrnina cu nume de defuncti.

lata-I pe Cayce arunclnd 0 lumina asupra starilor post-mortem:

DOMNULE CAYCE, MOARTEA OPRE$TE IMEDIAT SENZATIILE CORPULUI FIZIC? $1 DACA NU. ctr DUREAZA ASTA?

Aceasta poate, rntr-adevljr, slj fie 0 problemlj. Oepinde de modul in care a survenit pierderea con§tiintei tizice - sau de modul in care persoana a fost obi§nuitlj s~ considere mortea. Moartea este doar 0 trecere printr-o altlj u§a divinlj. Clj existlj continuitatea constiintei este evident, sse cum 0 aratlj aptitudinea entitlj(ilor de a se proiecta sau de a crea impresii prin senzitivitatea medii/or §i B euor persoane receptive.

elf aespre durata mortii, mai mulli indivizi au remes in eceests stare ani de z j I e I fljri!l slj realizeze clj munsere. Sentimentele, dOrinlele, poftele sin! modifica!e sau defunctul nu-si d~ seama de nimic. ln mod abi§nuit, aptitudinea lui de a comunica tt tulburlj sau tt suparlj pe cei/a/fi (viii). Cit dureazlj? Asta depinde de entitate. Ci!lei, asa cum am spus-o, fortele psi ale unei entitljti sint in mod constant active, fie clj acest suflet-entitate estl} constien: de asta sau nu [ ... ].

$1 DACA SE ARDE CORPUL PRIN INCINERARE. EL SIMTE? Care corp? Corpul fizic nu este con§tiinta care ginde§te.

Con§tiinta corpului fizic este un lucru difem. Existi!l corpul mental, corpul fizic, corpul spiritual. Cum am spus-o deseort, spiritul este constructorul. Putet; si!l areley sau slj incinerap un spirit? 0 inteligentlj ? Pute(i si!l disfrugeti u§or corpul fizic. §i a fi absent [ ... ] din corpul fizic tnseemne ate af/a cu Domnul, EI care este Con§tiinta Universali!l, Idealul. Absent de unde? Care absenflj? Absen(a con§tiintei tizice, da. §i cit timp este necesar pentru a pierde con§tiin(a fizic~? Ei bine, aceasta depinde de puterea portelor §i dorintelorcorpului fizic! (Lectura 1472-2).

Grupurile - avantaje §i dezavantaje ...

Exista In America 0 retea de "study groups", unde oamenii se lntilnesc pentru a citi opera lui Cayce ~i a 0 discuta. In conceptia fondatorului sau, grupul de vindecare prin rugaciune nu era dectt un complement al acestorgrupuri de studiu. In cadrul acestora se studiaZ8 textele lui Cayce regrupate sub titlul de "Search for God" ("Tn cautarea lui Dumnezeu") - ~i care slnt sublime.

42

Dar trebuie neaparat sa fii in grup pentru a Ie aprecia? Daca stnteti american, probabil ca da. Oaca stntef european de expresie .trancezft, este discutabil. .. In aeeste grupuri nu vef afla mat mult decit ati face-o citind "The Search for God", singur, in pat. .. Din punctul nostru de vedere european, aceste grupuri slnt de un plictis mortal, oamenii petrec acolo majoritatea timpului lor discutind tara noirna problemele lor intime, pe care ceilalli Ie asculta politicos, ca ~i cum ar fi la teatru (cu dlterenta eft replicile sint rareori bune ... )

Nu discut necesitatea grupurilor in contextul american. Daca Cayce a creat aceste study groups, avea motive intemeiate. Caci in America, spre deosebire de Europa de vest, oamenii au 0 viata socto-cutturata extrem de saraca. lata de ce: in America de nord, nu se stie ce lnseamna "oras" ("cite" in original, n.tr.) in sensul grec ~i latin al termenului. orasut este un spatiu privilegiat, unde oamenii merg pe jos, beneficiind astrel de contactele culturale, socia le , arttstice, religioase multiple oterite de strada. orasut se ordoneaza la noi in jurul unui spatiu liber, "forumul", care permite schimburi intense ... in latina, acest lucru minunat se numea "civis", cetatea, de unde cuvlntul "civilizatie". $i in greaca, "polis", de unde politetea ~i politica ...

Or nu mai exista cetati, in acest sens, in Statele Unite, cu exeepna lui New York City! Automobilul a ucis cetatea: orasele nu mai snu decit alinieri de blocuri asezate unele ling a altele, pe spatii alit de vaste, incit nici nu mai po ate fi vorba de a merge pe jos. Frica, violenta, rasismul au facut restul. .. Constatind aceasta saracire a schimburilor culturale in cetate, trebuia inventat altceva: ~i acest alteeva a tost "dinamica de grup", care este de mare ajutor in Statele Unite.

Eu lnsarnl plictisita, seara, in periferla unde locuiam, eram tnctntata sa particip la un study group, pentru ea asta ma facea sa vad lume ! 1mi tinea loc de cina cu prietenii la bistrou de care as fi beneficiat la Paris - unde vtata culturala intensa (prin traditie ~i de eel putin do~zeci de secole) abunda in ocazii de schimburi libere, spontane ~i pasionante. Acolo, nu aveam nevoie de grupuri artificiale pentru a ne informa ...

lata coua opinii ale lui Cayce despre utilitatea - dar ~i limitele - grupului:

Imprimafi Tntotdeauna mai putemic tn mintea oameni/or faptul c~ aceast~ fort~ care trebuie s~ educe purificarea, credinta §i speranfa tn spirite, inimi §i suflete vine de la EI. §i c~ toat~ Tncrederea trebuie s~ fie pus~ in Elf NU in grup. Grupul permite fiec~rui individ doar s~-§i dezvolte forta, capacitatea de a vindeca §i de a fi mai con§tient de nevoile fiec~ruia in aceast~ c~utare. (Lectura 281-9).

Grupul poate sa fie un alibi eomod pentru a fugi de adevarul sau interior:

Unde a promis EI s~ te intilneasc~? Tn propriul t~u tabemaco/!

43 Cbci propriul f§u corp esfe Templullui Dumnezeu Viu. (Lectura 1861-12).

Biserica este ecao, tn inferiorul f~u §i nu tmr-un pap~ seu tn vreun predicafor. Nici tntr-o c/~dire, ci tn fine Tnsu(i. Penfru c~ frupul f~u

este Templu"ui Dumnezeu Viu ... (Lectura 5125-1). '

Baza a ceea ce ne-e Tnv~(af EI este c~ drumul, adev~rul, lumina frebuie s~ fie accesibile tuturor. §i c~ alegerile - ast~zi ca §i ieri - trebuie s~ fie f~cute de fiecare individ tn forul s~u interior §i nu la indica(iile unui grup. (Lectura 1767-2).

DAR SPUNETI-NE, DOMNULE CAYCE, ACTIUNEA DE VINDECARE TN GRUP ESTE MAl EFICACE DECIT VINDECAREA OPERATA DE UN INDIVID IZOLA T? ~I DACA DA, DE CE?

ctna doi sau trei se adun~ in numete meu, Eu sint in mijlocullor.

Aceste cuvinfe au lost pronun(ate de Viara, Lumina, Nemurirea §i se bazeaz~ pe 0 lege. ClJci unirea nu face ea forta? §i de ce? Pentru clJ unifatea de scopuri, de donnre dinamizeazlJ energiile care s~/~§luiesc in corp §i te pune in mifcare. Diversitatea de ide; poate aduce connate, dar liniile de fortlJ adunate asupra unei persoane sint de naturlJ slJ creasc~ eficaCijatea §i iof/uen(a acestei legi uaiversste care produce vindecarea. (Lectura 281-24).

Existil in Franta un sindicat al vindecatontor cunoscut pentru cornpetenta ~i onestitatea membrilor sil;. Este vorba de G.N.O.MA, 12, rue Grange-Bateliere, 75009 Paris, Tel. (1)47.70.36.70. Am recurstoarte des la G.N.O.M.A. pentru a primi ingrijiri ~i n-am regretat niciodata. Aceasta grupare edtteaza 0 revistil mteresanta. "Therapeutiques naturelles" ("Terapeutici naturale')'

4. Terapiile blinde cayciene

Este reconfortant, de asemenea, sa aflam ca Cayce a incurajat aceasta reinnoire a terapiilorblinde pentru care ne batem de atita vreme ... Eram caycieni f~ra sa ~im! (Vezi Medecines tiouces pour nos enfants, la Ed. du Rocher, unde sint rezumate caracteristieile necareta din aeeste terapii bltnde ca ~i folosirea lor practica). Sa incepem eu fitoterapia.

Plantele de totdeauna Ricinu!

Uleiul de ricin se numeste in engleza "Castor Oil". La inceput am crezut ca este yorba de un gen de ule; de vizon ~i am fost foarte ~ocata In sentimentele mele ecologice ... Apol, am tnteles eil era yorba de

44

uleiul extras din arbustul binecunoscut, numit in latin~ "Palma christi"!

Marea originalitate a lui Cayce este ca l-a recomandat pe cale externa- ~i foarte putin pe cale intemll (cosrnar pentru atltia copii de altlldatll !). Modul de folosire pe care iI recornanda Cayce consta in cataplasme calde aplicate pe piele. Cayce a prescris acest Castor Oil de aproape 570 de ori! Sll ne mal tntrebam dacA l-a considerat important! L-am tncercat eu tnsaml... Este ge.nial!

Nu este un remediu cu adevarat nou: se ~tie dintotdeauna ~ uleiul de ricin este un laxativ puternic, adica 0 substanta care provoaca purgatia sau reactia rapida a corpului pentru a se debarasa de toxine. latll o lectura tipica:

lnci3/zifi u/eiu/. Muia(i tn eJ 0 bucati3 de flane/i3 pusi3 tn ooue, in tret sau petru. Stoarcefi-O §i ap/ica(i-o direct pe corp. Ave(i grijl1 sl1 pune(i 0 sursl1 de cl1Jduri3 uscatl1 care sl1 menfini3 aceasti3 cataplasml1 caldl1 ml1car 0 orl1, atit ott remtne tn contact cu pie/ea. Dupi1 care spl1/a(i corpu/ ou 0 so/u(ie de apl1 §i sl1pun pentru a in/l1tura aciditatea §i secre(ii/e naturale care ar fi putut fi pro vocate de catap/asml1. (Lectura 1034-1).

Pentru a simplifica, se poate aplica pe piele acest ulei de ricin care este destul de VISCOS, apol se pune deasupra 0 tessturll de "ns (Cayce spune ~ flanela de lina este de preferat bumbacului) ~i apoi, deasupra,o buiotA foarte caldll. Trebuie sll cereti ulei de ricin Codex - nu prea "purificat", eel mai natural posibil. Cel care se vinde la Virginia Beach (Ia magazinul Heritage store, specialist tn remedii cayciene) este excelent, nu prea raflnat, de nuanta galbena ~i un miros suportabil.

Ce se trateaza cu uleiul de ricin pe cale externa?

Ei bine ... totul sau aproape totul! BAtAturi, negi, dermatoze, chisturi, tumori benigne ... dar ~i tumori maligne: de exemplu, eancere de oiele ~i sin (unde Cayce a obtinut succese definitive). ~i nu numai in bollle care se manifests la nivelul pielii, dar ~i in tulburarl interne foarte grave care nu aparintotdeauna la nivel cutanat: cistite ~i colecistite, colici hepatica ~i renale, toate problemele hepatice ~i digestive de ordin general, colite, collcl, constipatie, apendlcita; reumatismele, durerile de cap, anumite tulburar! ale sistemului nervos ca epilepsia; nefritele ~i chiar toxemia gravidica. Toate genurile de febriL.

Apoi, pentru ~ toate aceste sutennte provin dintr-o otrsvire interns, uleiul de ricin joaca atunci un rol de catalizator in eliminarea otravurnor, Cataplasma se aplica mai multe zile la rind, timp de mai multe ore in cazurile acute - pinll'la obtlnerea unei ameuorsn a durerii ~i 0 ameliorate a simptomelor - ~i pe zona care corespunde organului (de exemplu, pe ficat in caz de cohca hepatica, pe rinichi in caz de cones renala ~i calcul etc.).

o singura contralndlcatie: nu folositi cataplasmele cu ulei de ricin in timpul menstruatiei, Numero~i medici care au facufcercetari asupra

45 remediilorcayciene au confirmat eficacitatea puternlca a uleiutui de ricin, pe care Cayce 0 expnca astfel:

Efectul acestor catap/asme de ulei este dinamizarea (prin sistemul transpirator) activit~tilor fizico-chimice care produc 0 cantitate mei mare de limf~ m~rind activitatea schimburilor de la suprafat~. Aceasta provoaci!J un drenaj care va perrnite eliminarea otri!Jvurilor. (Lectura 631-4).

Nostalgicuf ulei de rnasline produs in gospodarie

Acesta este un pneten vechi ~i care nu ne-a dezgustat prin folosire abuzlva. Considerst dintotdeauna ca laxativ usor, este foarte des recomandat de Cayce. De exemplu. recornanda 0 "dieta de mere", clnd nu se mantn~ timp de trei zile decit mere crude (netratate, blnelntelesl) terminlnd aceasta rninicura cu 0 ceasca de ulel de masnne. Aceasta cura are un seop depurativ: slabeste, corueaza constipatia, dreneaza organismul la intrarea in iarna, "Salade nlcoise" t-ar fi incintat pe Cayce, da~ ar fi cunoscut-o!

.. , Se stie ~ uleiul de rnasline este prietenul ficatului (cu condina sa se consume crud ~i sa fie obnnut din prima presa la rece). Cayce II recornanoa aUt pe cale externa cit ~i mterna:

Uleiul de m~sline preg~tit cum trebuie - ulf!i curat, scurs inainte de teasc - ar trebui s~ fie .folosit mereu. Este unut dintre cele ma; bune stimulente ale act;vit~tii museu/are §i secretie, mucoaselor, atunc; ctna se aplic~ pe corp. (Lectura 440-3).

in cazurile de cicatrizare dificila, arsuri, Cayce recornanda uleiul de rnssnne camforat (camfor natural, bmetnteles, produs de arborele de camfor din Japonia). Amestecul celor doua:

aplicat pe epiderm~ are nu numai efect calmant, ameJiorant, dar stimu/eaz~ Ii circula(ia, astfellncit pu(in cite putin. in doi ani sau doi ani §i jum6tate, se produce 0 retnnore complet~ a pie/ii. (Lectura 440-3).

Aviz celor care au suferit arsuri mari ~i celor care sutera de cicatrici cheloide, adi~ vicioase. Cayce da proportute: ulei de masltne ~i carnfor in parti egale, dar se po ate doza amestecul incit sa nu fie prea puternic ~i sa nu arda (deci cu mai putin camfor). Alte recornandan, de asemenea, ale acestui ulei de rnasnne camforat: raceli, angine, pneumonii, congestii. Sau la masaj, pentru restabilirea circulatiel. cereutarmacrstunn dumneavoastra sa va prepare amestecul - dar dati-i ulei de masune "bio"! $amponul cu ulei de masllne ca ~i sapunurlte, beneticraza de toate tavorurile lui Cayce. Se fabri~ astfel de produse in Franta, in sud ~i sint excelente! (0 ~ansa pentru noi!).

De 0 rnanrera mai generala, pentru 0 eliminare mai bunj a deseurtlor:

Lua(i dimineata §i seara mic! cantift!(1 de u/ei de mas/ine pur. 0

46

jumlJtate de cea§clJ va stimula secre(ia gastriclJ care este activatlJ de uleiul de mllsline. (Lectura 1481-1).

Lurnlnarica

o cunoastef bine, are flori galbene ~i creste inaltA. Frunzele sint marl, catifelate, de un verde migdal. lar numele sau latin este Verbascum thapsus. Cayce recomanda sa se bea infuzii din aceasta planta in caz de varice ~i hemoroizi:

Folosi(i ceai de luminIJriclJ preparat din frunze verzi, proaspete §i mol. Tuma(i un litru de aplJ clocotitlJ peste 30 gr. de frunze. LlJsa(i-/e 20-30 de minute. Apoi strecura(i §i folosi(i cite 0 cea§cii in fiecare zi. Refacefi un ceai proasplJt /a 2-3 zne. Asta vlJ va ajuta mult circulara §i va e/imina excesul de aciditate ajutind circula(ia venoaslJ. (Lectura 243-38).

Cayce II recomanda unei tinere femei tnsarcinate, ale cArei picioare erau umflate. (Lectura 457-13). Reteta utila pentru multe femei din epoca noastra care sutera de tulburan circulatorii datorate nu neaparat une; sarairtl, ci cel mal adesea ciorapilor de nylon purtafi zilnic ~i fo/osirii pilUlei, Nu dau alte retete, ele pot fi gasite in toate cartile despre plante medicinale, inclusiv in La Phytothetapie de dr. Valnet (Editura Maloine). Cayce ea ~i Valnet recomanda cataptasrne din frunze de luminaridi (Iectura 5037-1) pentru calmarea colicilor renale ~i, in general, pentru a ajuta la dizolvarea milului ~i pletrelor care btocneaza cAile urinare. Cu atitea remedii la tndemlna, ne lntrebam cum de mai exista bolnavi. .. Dar eei care folosese plantele stlu bine ca sutenntele lor nu dureaza rnctodata prea mult!

Migdalele contra cancerului

S-a faeut mult zgomot in jurul unei prescrtpnl repetate de mal multe ori de Cayce:

Cei care vor binevoi sIJ mIJnince migdaJe in tiecere zj nu vor mai avea niciodatlJ a se teme de cancer. (Lectura 1158-31).

Tn perspectiva cayeiana, cancerul nu este acea psihoza colectivA care a euprins astazi marele public. Medicina oficiala a esuat iar oamenii puliri tntorman sint panlcati, Dar in dosarele lui Cayce, am vclzut multe cancere vindecate ...

Prescriptia faeauta de Cayce nu are, de altfel, nimie uimitor atunei· cind ~im ca migdala este bogata in elorura de magneziu ~i cA aceasta este unul dintre marii prevenitori ai cancerului (asa cum s-a aratat in lucrarile profesorului Delbet - vezi dosarele Fipiad). 1)

1) Sectetara Fipiad: d-na Simone Vieil, 7 a"ee Guy-de-Maupassant, Cedex no 67, 77420 Champs-sur-Marne

47

Acestea odata spuse, nu lncepeti sa inghi1i1i once. Mai lntil, Cayce a vorb;t mult des pre m;gdalele naturale ~i nu de acele biete migdale . spatate, uscate, deshidratate, sarate, colorate, conditionate ... pe care Ie gasim prearnbalate "pentru cocktail". De fiecare data cind poate, el repeta ca trebuie sa foJosim produseJe pure, netratate chimic ... Atunci, taceti-va provizf de migdale din Provence!

Pe de altc'i parte, medicina cayciana nu este in nici un caz un ansamblu "de mici trucuri mag ice" . Cayee repeta iar ~i iar ca ortce boala se construieste mai intii mental- cancerul ca ~i celelalte! EI insista neincetat asupra a ceea ce avem de facut in mentalul nostru, in spiritul nostru ~i pe planu! igienei de viata. Boala este mai inHi 0 consecinta a unei atitudini mentale ~ ernotionale nejuster st nici un medicament nu va fi eficace, daea nu ne corectarn mat inHi atitudinea interioara. Dar voi reveni asupra acestui punct mai departe. Numai accepttnd sa tucram asupra mentalului ~i asupra ernotlilor noastre, avem 0 sansa sa vedem retetele functionlnd. :;li mai ales migdala cotidiana, caci ea contine:

tosto« §i fier combinate tmr-o manierlJ mai usor asimilabil~ pentru corp declt orice alt tip de nucil (l.ectura 1131-2).

Cayce recornanda ~i plantele medicinale cunoscute de indieni - despre care nu voi vorbi cititoriJor mei cac; se gasesc echivalentele lor in Europa. Inuti!, deci, sa alerga1; la Virginia Beach (in timp ce avem aici tot ce ne trebuief).

Oligoelementele

Pentru cei care au redescoperit - cu ce entuziasm! - terapiile noastre vechi, Cayce este cu adevarat incurajator. Rasfoindu-i leeturile, regasesc mereu nostalgicele noastre retete vechi pe care Ie recomandasem odin;oara cititorilor mel, dupa ce le-arn incercat de alttel pe mine tnsarru, De exemplu, vlrtutile cepei, strugurilor. mierii, sarii de mare, nislpulu], argilei, aurului, aerului, apet. .. Cayce foloseste mai ales cataplasmele - pe care, multumim lui Durnnezeu, Ie cunoastem inca in Europa (atit cit vor mai fi bunicile). In America, sint atit de uitate tnctt Fundatia Cayce este obligata sa tina cursuri pentru a arata cum se face 0 cataplasm a! Oamenii sint anqoasaf la ideea de a face ceva despre care teJeviziunea nu le-a vOrbit! :;li apol, cataplasmele nu sint dureroase, nici violente.,. Este 0 terapie foarte blinda: tratamentele cayciene nu violenteazs bolnavul, nu impun niciodata 0 crestere a durerilor, cum face medicina noastra moderna, care este nemiloasa ...

Pentru a reveni la eataplasme, am vazut ca Cayce Ie prescria pe cele preparate cu ulei de ricin ~i foi de luminarica. Dar el prescrie ~i cataplasrne cu struguri, patlagina, coji de cartofi. .. cele rna; originale sint, desrgur, cataplasmele cu nisip cald:

48

Stat; mult la soare, asta ajutl1 corpului vostru. De asemenea facet; masaje cu nisip, cataplasme cu nisip. V~ va face bine. Acestea vor rrl1ri circulatia capilarl1. (Lectura 357-1).

ctna avem nisip §i posibilitatea sl1 tecem baie tn mare, este bine ce dupl1 eceeste baie sl1 ne acoperim corpu/ cu nisip, dar nisip uscat! Cufundafi-vl1 cotpultn apa de mare -In costum de baie - §i epoi, acoperitivl1 imediat cu nisip uscet - nu cu nisip ud. Acoperifi tot corpul, binetntetes cu excepfia capu/ui §i fetei, pe care Ie veti feri de soare, In limp ce restu/ corpului acoperit de nisip trebuie sl1 fie In plin soare. Nu /~sati nisipu/ s~ vl1 apese prea tare corpul, Inert s~ nu se creeze 0 angoas~, 0 stare de jenl1, dar /l1sa(i corpul astfe/ acoperit limp de 20-30 de minute dacl1 puler; suporta. Nisipul din aceastl1 loca/itate nu este destul de eticece ca acela din alte locuri unde confine me! mutt radiu §i aur §i elemente esemenetoere. Dar, In fine, folositi ceea ce avefi /a tnoemtna. 0 datl1 pe zi eceeste procedurl1 va stimula circulatia capi/arl1. (Lectura 849-33).

Altora care sufereau de tulburart cardiace, Cayce, dirnpotnva, le-a recomandat sa nu practice aceste cataplasme cenerar- cu nil"ip. in general, aceasta nu se poate practica declt lntr-o clima r~,lrl? - cum este cazul la Virginia Beach, unde clima seamana iarna cu clima de ia Nice, iar vara cu oea de la Miami I Este evident ca in Bretagne ne va fi gre.J sa gasim destul nisip uscat. In acest caz, ar fi rnai bine sa facem cataplasrne partiale cu nisip cald. Ar trebui, pentru a rarntne fideli spiritului caycian, sa ne lntindern direct pe nisip atunci cind ieslrn din apa, in loc sa interpunem un pro sop de baie sau ~ezlong. $i apoi, nu to ate nisipurile au aceeast valoare, este ceea ce spune ~i Cayce. Nisipurile mereu reinnoite de maree, ca acelea pe care Ie avem noi in Bretagne, au in mod sigur 0 foarte mare putere curativa. Cit despre baile de namol, care se pracnca in statiunile termale, ~i baile de mare, ele se inscriu perfect in linia cayclanat

Am incercat 0 baie de nisip cornpleta pe plaja din Virginia Beach: este adevarat ca nisipu\ apasa foarte greu ~i ca-ti da 0 impresie 'ciudata. lata de ce blindul Cayce spunea ca nu trebuie facuta baia de nisip aectt dacl1 persoana 0 poate suporta fl1r~ angoasl1. Caci te "ingropi" (Iasind numai nasu\ \iber!).

Aceasta terapie, tntr-adevar, nu are cu adevarat nimic de temut in ea ~i am constatat personal ca 0 baie buna de nisip imi reda forma pentru tot restul zilei. Aceasta pentru ca nisipurile contin, asa cum a aratat de mai multe ori Cayce, ceea ceo numim azi oligoelemente: acestea sint corpuri simple de bazel, regasite"in elasifiearea lui Mendeleev, dintre care unele sint prezente In cantitate foarte mica. Oligo tnsearnna "putin" in limba greaea. Au fost numite astfel, caci In medicina oligoelementelor a doctoruJui Menetrier, se crede CB aceste minerale, metale rnetaloide. sint esentrale chiar in cantitati infime: prezenta lor sub forma de urme irnponderablle este indrspensabila, ele joaca rol de catalizatorin formarea

49 tesuturuor.» 0 carenta a unuia sau altuia din aceste oligo-elemente din corpul nostru duce la imbolnaviri. Ar trebui, deci. sa Ip asirntlarn pentru a elimina carenta. Medicina oligo-elementelor Ie da sub forma de fiole buvabile lntr-o solutie apoasa. De exemplu, cuiva care sutera de anumite infectii, i se va prescrie "aur" ~i "argint" Argentum sau combinatiile simple ale acestor elemente: Argentum nitrieum, de exemplu. In retetele moaselor de a/tadata se cunostea macerarea aurului taranii lasau 0 bijuterie din acest material toata noaptea intr-un pahar cu apa. lar dimineata. se bea aceasta apa care contmea urme de aur ... In absents homeopatiei sau oligo-elementelor, terapii necunoscute tn Statele Unite, Cayce a dat echivalentele prin diverse tratamente, at1t interne clt!?i externe. N-am sa Ie dau aici pentru ca avem tot ce ne trebuie ln Europa (a se vedea mai departe hidroterapia cu apele termale: cu sulf. feruginoase, carbonate, radioactive, de izvor sau marine. Aceste ape minerale ne aduc, prin bai sau ingerare, aceste faimoase oligoelemente recomandate de Cayce)

Traditiile noastre medicale folosesc, de asemenea, argila - silicat de aluminiu hidratat, care are mari proprietati revitalizante, cicatrizante, dezinfectante ... De ctte ori nu mi-am ingrijit eu insami copiii ~i animalele noastre domestice cu cataplasme de argila verde pe arsuri, eruptil ~i diverse bubltel Sau cu putina argila In apa de baut, tn caz de diaree. Se gase~te argila in to ate farmaciile din Franta ~i Navarra!).

Cayce vorbeste mult de acest tratarnent din urrna:

Nu v~ fie frie~ s~ consumeti putjn~ argil~ din eind in ctna. Trebuie sa §ti(i ea trebuie sa mtncet! argila, 0 anumita eantitate, daea vreti sa va eehilibrafi sanatatea. Datorita faptulu; ca nu mtncsm argila se produc tot felul de boli. Caei Omul este t~rlna §i trebuie s~ se Intoarea in ea. (lectura 3352-1).

CARE ESTE CEl MAl BUN MOD DE A lUA ACEASTA ARGILA, nOMNUlE CAYCE?

Cum sim(W' In gura cu ea ~i lnghiti(i-o! Nu este deloc rea, eorpul are nevoie deea, striga dup~ est Dupa trei-patru zile veti prinde gustul ei! (lectura 470-1).

Am facut adeseori aceasta experienta de a pune pulina argila in apa de baut a animalelor bolnave: jur ca se Tnghesuiau sa 0 bea! Cit despre noi, oamenii, daca avem nevoie de"e-a, este adevarat ca 0 sa ni se para bunal Cayce a recomandat, de asernenea, sa cautarn aceste oligoelemente tn allrnentatie, lucru pe care:' ignoram de obicei.

CE RECOMANDATI PENTRU A INGRIJI ACEASTA ANEMIE? Nu este nimic mai bun, tn caz de anemie, dectt fostorul! a sup~

1) A se vedea cartea Doctorului de Tymowsky, Una autre medecine (Ed. Robert Laffont).

4 - Uruversul hn Edgar Cayce

50

de scoici va fi toerte efieace §i, de asemenea, nimic nu este mei util pentru a mert numsnu de globule ro§ii din singe oectt eeea ee g~sim in fructele de mare: stridii, seoiei de riu ... (Lectura 698-1).

Versiunea noastra franceza a supei de moluste cunoscuta in Statele Unite este, blneinteles, supa de peste provensala sau surorile sale din alte regiuni (ca "la pauchouse"). Cft despre platoul cu fructe de mare, mi se pare Ja raspunde perfect sfaturilor lui Cayce.

La Virginia Beach - Norfolk, care este pe malul marii, au peste foarte bun cu care rn-arn delectat... Dar atentie, daca va duceti acolo: nu-I mincati prajit, nici fiert prea mult, nici asortat cu acele sosuri infame care i~i spun "french dressing" sau "italian dressing". ceren numai un sfert de lam1ie ... Va fi mai sanatos. Stridiife lor sint surprinzatoare: nu sint sarate caci sint cultivate in ape salcii. De asemenea, sint foarte bine preparate! Seoieile de rlu de acolo sint extraordinare - cit despre seoieile Saint-Jacques, ele sint intotdeauna servite fara partea rosie: ceea ce este pacat, dici tocmai acest rosu contine oligoelementele ~i iodul in special.

Cayce adora renumita tocana de rnoluste: Clams showder. Dar nu v-o recomand In restaurantele de acolo, caci i se adauga brandy ~i 0 multirne de alte ingrediente mai mult sau mai putin chimice, care au ca rezultat pedepsirea ficatului sensibil. Sa n-o consurnati decit la 0 gospodina care 0 va prepara ea Tnsa~1 din seoict 8devArate.

In apa de mare se gasesc urme din toate corpurile simple cunoscute. lata de ce pestele ~i fructele de mare stnt 0 sursa de oligoelemente de nelnlocuit. Cayce le-a recomandat de multe ori:

STRIDIILE OFERA SUFICIENT 100 PENTRU ACEST CORP? Stridiile ofer~ 0 cantitate considerabil~ de iod. (Lectura 275-17). EI poate fi furnizat de aceste ali mente bogate in iod, care stn:

fructe/e de mare §i pe§tii [ ... J. S~ prefera(; iodu/ din aceste etimente, e~ci sub eceests tonne va fi met asimilabil. (Lectura 257-243).

Ce fericiti slnt pescarii bretoni! $i, dupa parerea mea, supa de peste mediteraneana, care cuprinde ~i "parura" pestilor, adica eartilajele, pielea, par1ile care de obicei nu se mantncarnt se pare un festival al oligoelementelor!

Cit despre fier:

Acest corp ( ... ] are nevoie de mai muft sInge rosu [ } regimuf

s~u artrebui s~-i educe mai mult tier, a§a eum gllsim in pere (Lectu-

ra 4834-1).

NE PRECIZATI ALiMENTELE CARE CONTIN FIER? Spanacu/, varia, napii, sa/sifi, ridichile [ ... J. Tn ce prive§te fructe/e:

mineap pere [ ... l. anumite specl! de mere, I~mii, portoceie ...

CE MINERALE iMI LlPSESC MAl MUL T?

Sint nouesprezece! Aur. argint. platin~, siliciu, fier etc. DE CE AM A$A 0 FOAME DE LUP?

51 Pl!Ii, pentru cl:l organismul oumneevoestre aoreste sl:l-§i acopere cerentete de minerale! (Lectura 924-1).

Aceste extrase de lecturi arata efta trnportanta a acordat Cayce carentelor minerale.

Virtutile ape;

Baile ~i apele termale

In privlnta lor, a pretioaselor noastre "ape minerale", avem lntr-adevar 0 lara daruita de zei! $i mai mult, faptul ca nu am uitat traditiile galice ale terapiei cu apa! Statiunile termale ~i marine din Franta, Belgia, Elvetia corespund perfect recornandarilor lui Cayce.

Am beneficiat, de asemenea, mai ales In Elvetia ~i Alsac' 1, de ,nvataturile abatelui Kneipp, care vindeca totul cu apa, calda sau rece, ~i succesele lui au fost rasuniHoare.ln Statele Unite, dimpotriva, termalismul este abandonat. Oamenii nu mai cred in el (era a terapie indiana ... deci consloerata inapolatal). Lui Cayce ii era imposibil sa-~i trimita pacientii in statiunl termale care nu mai existau! Trebuia deci sa gaseasca ceva care sA Ie tntccutascs, caci lecturile - cu sutelel - insistau asupra vindecarii cu apa sub toate formele sale ~i pe toate caile organismului.

Pentru inceput, Cayce a recomandat baile cu "saruri Epsom", care se vindeau in Statele Unite ~i a carer cornpozftie chimica se apropia de aceea a unui mare nurnar din apele noastre termale. Acestea au fost recomandate in caz de reumatism, proasta tunctionare a glandelor, sechele de la accidente ... De exemplu:

V~ sf~tuim sl:l faceti zilnic ml:lcar 0 baie de ap~ cu sl:lruri Epsom. (Lectura 5169-1).

Nu insist deoarece recomandanle ~i mdtcatiite care urmeaza slnt exact acelea ale unora dintre curele noastre termale ... Urmati 0 cura la Vichy saula La Bourboule ~i Yeti fi exact in spiritul glndirii cayciene!

Hidroterapia, in sens larg, cuprinde toate formele de terapie cu apa, externa ~i interna,~i astfel 0 inteteqea ~i Cayce.

Nu numai baile cu ape minerale (naturale sau reconstituite In bazin), dar ~i baile de aburi:

V~ recomenaem in primul r1nd folosirea Milor pentru a v~ provoca franspira(ia ... Nu aceea care lnclI/ze§te corpul direct in contact cu apa, ci mei degraM, in acest caz, blIile de abur. (Lectura 1302-1).

. Cayee va recomanda ~i baile de picioare, acele bai eunoseute,

cu faiml de rnustar. Va recomanda baile cu uleiuri esentiale (acelea care se puteau gasi atunci, pinul de exemplu), baile de soare, baile de mare !?i tot ce poate lnlocui baile turcesti sau baile maure sau baile finlandeze pe care noi ie avem in Europa (al carer principiu este sa provoci transpiratia

52

pentru a spala apoi corpul intr-o apa foarte rece).

Ar fi bine s~ sp~Jati picioerete in ap~ foarte caldl§, adilugind

. mu§tar pentru a activa cireulatia in aeeste p~rti ale corouus [ ... J . $i tn eazuri de grip~, de r~celi, tineti pieioareJe in aeeast~ ap~ la care se adaug~ mu§tar. Tineti picioare/e in ap~ pin~ la genunchi §i enter pin~ la §old §i ve(i putea face chiar b~i de sezu: in aceast~ ap~ cu muster, dar in aeest caz, pune(i mai pu(in. (Lectura 1005-15).

Pute~ gasi taina de mustar la once farmacie si magazin de plante medicinale. Cayce mai recomanda ~i Mile cu amidon, tarlte, bicarbonat de sodiu ~i chiar cataplasme eu apa inghetata pe abdomen, in caz de insomnie.

Sa bem multa apa

Cayce msista mult asupra necesitatii de a bea apa curata (aqua pura, spune ef)complement indispensabil al oricarei hidroterapii:

C~ci ese cum am spus edeseori, ctnd un aliment petrunae in stomac, stomacul devine imediat un depozit, un laborator medical, unde se creeezs toate elementele necesare unei bune digestii in organism. Daea acest proees este dinamizat de la inceput prin ingerare de aqua pura, reaetiile vor fi cu mult mai normale. (Lectura 311-4).

CiTA. APA. TREBUIE sA. BEAU INTR-O ZI?

De la cinei la §ase pahare pline. (Lectura 574-1).

9i intr-o alta lectura repeta ea a recomandat mult apa curata, care este de preferat oncarei alte bauturi. Nu ar trebui dec; sa petrecem niei 0 zi tara sa bern apa ...

Beti multi1 api1! [ ... ] lngrijirea generali1 a corpului cere si1-; asiguri1m multi1 apli, in acela§i timp pe cale intemli §i pe cale extemli [ ... ). Apa va construi mecanismele de aplirare normali1 a corpului. (Leetura 583-4).

in fieeare dimineafi1 este bine, incli de te scuiere, sli bem un pahar de apli caldli plin pe jumlitate sau trei slerturi; nu atrt de caldli tnctt sa n-o putem bee, nici apli clildutli inert sli fie grefoas~! Dar aceasta va ajula /a eliminarea toxinetor [. .. j. Puleti uneori sli adi1ugati acolo §i un vlrt de sare. (Lectura 311-4).

Sa-i fie rusine Cui se ginde~te la ceva rau: clismele ...

Cayce insista mereu asupra chsmelor - in aeord cu medieina ayyurvedica. care insista asupra curateniei intestinelor ~i in perfect aeord eu terapiile noastre blinde europene. Caei boala este intotdeauna creata de 0 intoxieare ~i eel mai adesea de 0 autointoxieare. Cind tranzitul in-

53 testinal prin incetineala sa nu elimina toxinele, ele stnt repuse in circulatie prin singe, ceea ce se poate agrava. Aceste toxme provoaca 0 otravire generala, cel mai adesea ascunsa, cu 0 slabire progresiva a persoanei, eare nu-si da intotdeauna seama de acest lucru.

Abia venisem in Statele Unite cind am cunoscut-o.pe Adelaide Crockett la Fundatia Cayce. 0 doamna din America prehipista, 0 adevarata doarnna, eleqanta, fina, cutnvata, pofticoasa, de un dinamism care sfldeaza virsta. Un model american foarte reusit al generatiilor precedente. imi placea mult datorita entuziasmuJui sau, veseliei, pasiunii pentru oricare sport disponibil.

'" Deci trebuia sa ma intilnesc cu Adelaide in biblioteea Fundafiel Cayce(unde ea este un om de baza) ea sa luarn deiunul.

- 0, nul Imi spuse ea, nu se poate. Imi pare raul Sint tare racita, nu ma simt deloc bine. Asa ea am stabilit 0 vlzita la Therapy Department

ea sa fac un "clonic". .

- Un ce, Adelaide?

- Un "clonic enema".

- Ce este asta?

- Enema. Vino cu mine daca vrei si ai sa vezi!

Nu-mi puteam crede urechilor. Enema in limba engleza tnseamna cllsmll iar dlctionarul 1mi repeta acela~i /ucru. Colonic enema se traducea prin clisma colonului. ~i asta in gura unei doamne aproape la fel de distinsa ea propria mea bunica ... Incredibil! Eram alit de [enata in locul ei. De/oc jenata, ea rldea!

Apoi mi-a explicat ea la Fundatia Cayce, aveau 0 instalatie de facut clisma - de care erau foarte mlndri! Pentru ca Cayce insista alit de mult asupra acestei forme de igiena ... (In realitate, am gasit aceasta ma~ina destul de arhaica §i Cayce nu spune ca tratamentul trebuie facut cu masina! ... Dar in America au 0 asemenea pasiune pentru masinl tnctt trebuiau sa faea ~i pentru asta una! ).

Adelaide a 'iesit foarte vesela de la Therapy Department. - Ei, Adelaide, te-ai vindecat de raceala?

- Desigur, darling. Acum este bine, raceata mi-a trecut, pot in

fine sa respir. Isn't marvellous? (Nu e grozav?)

'" Intorcindu-ma la Paris, unde acest subiect este tabu pentru intelectuali, am recitit "Memoriile" lUI Saint-Simon. EI descrie viata de la Curtea Regelui Soare ~i vorbeste tara nici 0 inhibitie de purgatii ~i' clisme diverse, eare se efectuau ... in public. In mod hotarit. secolul al XIX- lea puritan este cauza tuturor netericirilor noastre ... Tabuuri care se platesc scump in pia nul sanatatiil Cayce:

Exist~ c~i naturale pentru a elimina otrlivurile, adicli energiile uzate din organism. Dupli prelucrarea elemente/or nutritive venite din exterior, aceste forte uzate sint triate datoritli circulafiei de clitre diferite sisteme

54

~i separate. De~eurile asffel produse trebuie s~ fie eliminate. Noi te elimin~m tn principal aetorite re spira tie i, adic~ activit~tii p/~mini/or, datorit~ transpira(iei, datorit~ tubului digestiv, datorit~ rinichilor [ ... ]. Durerile de cap, de exemplu, sint un semnal care arat~ c~ elimin~rife nu se fac cum trebuie. Mai mult, in acest corp tubul digestiv sufer~ de 0 stare patologic~ la nivelul colonului unde se produce 0 suprainc~rcare. [ ... ] De aici necesitatea de a proceda la irigatii ale cofonului, din ctna in ctna §i de a practica, in general, diverse forme de hidroterapie. (Lectura 2602-2).

Hidroterapia - ca masajele - este deopotriv~ ixevenuv« §i curativ~, ea permite cur~tarea genera/~ a organismului, restabile§te tunctioneree genera/~ a acestuia, eliminfnd otr~vurile, eliberind zonete congestionate. F~rlJ eceeste etiminere bolile risclJ slJ devin~ acute. (Lectura 257-254).

$i daca nu ar trebui sa tread! nici 0 zi fara sa ne spalam corpul din cap pina In picioare de transpiratia secretata.n-ar trebui nici:

S~ Iljsljm slj treece aouezeci §i palru de ore fljr~ 0 evacuare a sljrurilor. Cljci ele ecumueeze otrnvurile §i de§eurile toxice care tensioneazli sistemul nervos, simpatic §i parasimpatic, ca §i s;stemul cardiac, oroauctna o strangulare, 0 surmenare a activi{li(ii inimii. De unde clismele §i necesitatea de a ameliora regimul alimentar. In /ipsa acestora, acumullirile de§eurilor aduc boala. Tot de aici necesitatea de a adopta mental 0 atitudine pozitivlJ ~I construct/va Tn prtvlnta lor. (Lectura 294-184).

$i Cayce recornanda.rnai mult dectt laxativele, 0 schimbare de regim alimentar (de care vom vorbi mai departe) ~i clisme! Pentru aceia dintre cititorii mei care vor fi socati, tin sa spun atci eel as trada glndirea cayciana daca as trece sub tacere un lucru asupra caruia el a insistat atit de mull. Acest mare principiu de purificare fizica este esentiat in psihologia cayctana. In lecturile sale revine fara incetare cuvintul cleansing, care tnseamna curatare, purificare ...

C~ci oricine - toem lumea - ar trebui sli-§i facli 0 sp~mturn internl!J din ctna in ctna, ese cum faeem Mi exterioare. Oamenii ar fi met s~n~to§i daclj ar vrea slj faelj acest lueru. (Lectura 440-2).

Curatiti-va corpul intocmai ca sl spiritul, de tot ceea ce-I deranieaza. Eliminarile insuficiente deranjeaza organismul. Ajutati-va organismul sa elimine rnai bine toxinele. (Lectura 2524-5).

Oespre importanta exercitlului fizic zilnic

Un efort fizic cotidian pare indispensabil pentru oricine.

A§a cum constets multi oameni, mentineree formei este 0 activitate eare meritli sli fie flicutli [ ... ]. Pentru inceput, faeefi ceea ce trebuie: faeeti-vli timp pentru odihnlj, penlru exercitiu, pentru a vl!J pl!Jstra fizicul in condit;; bune. (Lectura 849-18).

Caci, spune Cayce, este tot am de spirituals ingrijirea corpului

55 ca ~i activltattle considerate - gre~it - ca fiind mai nobile. De aceea nu este loc de dispret pentru igiena cea mai parntnteana.

Atunci cind antic;; spuneau "mens sana in corpore sano", asta insemna cll tnteleptut trebuie sa ajunga sa-~i staptneasca trupul. lar cel care i~i dispretuieste vehicolul terestru nu a atins inca lntelepciunea! In privinta efortului cotidian de purificare ~i curatere a corpului nostru, avem mari lectii spirituale de invalat. Pentru inceput, Cayce spune ca fiecare trebuie sa practice un exercitiu ftzic, neaparat,

Este bine pentru oricine s~ fac~ miscer« ca s~ compenseze rutina activit~tilor cotidiene, esttel tnctt s~ se poat~ odihni de acestea. (Lectura 416-1).

Faceti mai muM miscere - In aer fiber! - esttet tnctt s~ antrena(i In mi§care energiile muscu/are ale corpu/ui. Asta nu inseamn~ c~ activitatea menta/~ trebuie anchi/ozat~ sau eliminat~ din ceea ce se face cu mu§chii, ci toate acestea trebuie s~ contribuie /a echilibrarea mai bun~ a unei persoane. (Lectura 341-31).

Cayce propune exercitii pentru a vindeca to ate vanetatue de boli: constipatie, hemoroizi, digestie proasta, insuficienta glandelor, boli hepatice ~i renale, de oase, de dinti, ale degetelor de la picioare etc. TOTUL, TOTUL, TOTUL!

Dar oricare profesor de yoga, de tai-chi-chuan, de gimnastica

aerobtca sau de lupta bretona va spune astazi acelasi lucru ...

Numai ca Cayce a spus-o in urrna cu cinclzeci de ani! Cu toate acestea, nu trebuie sa exaqerarn niclodata:

Nu faceti niciodat~ s~ lucreze in exces 0 parte din corp in detrimentul altora, ceea ce ar face exercitiul mai mult nefast aectt folositor. Exercitiul este ceva minunat §i necesar §i se poate exersa mutt sau putin, in functie de nevoi §i intr-un mod sistematico Dar trebuie intotdeauna s~ faceti uz de bun stm; §i de mooerete. (Lectura 283-1).

Asa cum spune prietenul meu Olivier Merlin, mare cronicar sportiv la Le Monde, privindu-i pe drogatiijoggingului cum alearqa in Bois de Boulogne: "Sint convins ca 0 parte din tipii a~tia i~i scurteaza viata cu un nurnar de ani !"

Pe de alta parte, Cayce insista asupra perseverentei: in gindire, este absolut inutil sa faci exercitii supraomenestl... Trebuie sa Ie faci tnceusor, in fiecare zi. Secretul succesului este constanta.

Clnd faceti sistematic un exerci(iu, trebuie s~ persevera(i. (Lectura 40008-1).

Aceasta traza revine ori de cite ori se vorbeste de exercitiu. Cayce mai recornanda foarte des ceea ce el nurneste "head and neck exercises", adica 0 sene de mi~cari pentru supletea cefei. Dupa eJ, practicarea zilnica a acestor mi~cari ingrije~te sau previne un nurnar incalculabil de boli: de ochi, ale sistemului sirnpatic, de dinti, ale ctrculatiel

56

genera Ie etc. La Fundatia Cayce aceste exercitn se fae freevent. toata lumea odata, la prlnz, In timpul meditatiet zilniee. ctnd te duei prima data aeolo, este teribil sa vezi aceasta adunare de persoane foarte demne lnceplnd sa se clatine in frunte cu seful, toti cu oehii la eer! ...

Dimineafa la sculare, teceti exercltilte pentru cap §i gft. intoarcefi mai intri capul tosrte tncet de 3 - 5 ori spre dreapta §i apoi tot de etttee or; spre stlnga. A§ezati sau in pictoer«, Inclina(i lent capulin spate, ctt de muff puteti, de trei ori. Apoi, ecetes! lucru in fatl1 de ire! on; epo! de trei ori /a stlnga, de trei ori la dreapta. Facefi-v~ timp pentru aceste exerci(ii ca s~ Ie executeti lent, dar corect; nu ca oe 0 rutinl1, ci ca pe un act indeplinit in vederea unui obiectiv precis. (Lectura 1131-3).

In alte leeturi, el subliniaza irnportanta respiratiei. A se vedea rna! departe.

Exercitiile pentru cap ~i gil par foarte importante datorita numarulu! de functhrn! vitale reunite in aceasta parte a corpului. "Oameni cu ceafa teapana'', putem eiti in Biblie, suqerindu-se prin aeeasta di orgoliul, adica teama de a trebui sa se schimbe pe sine, se sornatizeaza la nivelul gindirii. Eu fnsami am practicat aeeste exercitii ~i mai ales asa cum se fac ele la Fundatia Cayce, inainte de fiecare ~edinta de rneditatte. ~i trebuie sa spun di Ii se resimte efectul binetacator imediat.

Masajele: 0 terapie veche de cind lumea

Cayce a insistat mult ~i asupra trnportantei masajelor: Lectura citata rnai sus (257-254) afirrna ea rnasajul nu este numai curativ, dar ~i preventiv. Nu voi insista la rindu-mi asupra acestei chestiuni, caci Cayce nu ne aduce nimic original: in Frarta masajele sint platite de Asiqurarile Sociale, pe baza de relet a rnedicara - deci iata cit de importante Ie considerarnl Orieine poate obtine 0 prescriptie In aeest sens ~i i se platese masajele!

Cayce recomanda masajele bllnde. EI foioseste adesea cuvintul "gentle" care lnseamna blind - ~i se pare ca niciodata nu a recomandat tratarea pacientului ca un balon de fotbal, ceea ce se practice In anumite rnetode ca rolfingull A .este masaje foarte placute ~i relaxante se fae la Therapy Department de la Fundatie. Acolo nimeni nu va brutauzeaza, dimpotriva totul este uns cu ulei. Caci tntr-adevar. Cayce lega eficacitatea masajelorde folosirea uleiuril6rvegetale: ulei de arahide, ulel de mashne, mai ales. U/eiul de arahide este un produs local din Virginia ~i este foarte bun, cu mull mai bun decit cel din Franta care este prea mult tratat ~i Intotdeauna de import (cu conditia ca In Virginia sa cumparaf ulei biologic netratat din magazinele "health food store"). Principiullui Cayce era sa folosim ceea ce produce pamintul pe care trairn (Lectura 4047-1): el face exceptie in privinta uleiului de masune pentru ca-I considera de

57

neinlocuit (vezi paginile precedente).

Deci, pentru a va conforma acestor pnncipii, tolositi mai mult uleiul de arahide daca va aflatl in Virginia ~i mai mult uleiul de masllne oaoa sinte~ in Europa, mai ales in Sud unde avem sansa de a produce uleiuri de rnasnne minunate ~i putin tratate.

Dar sa revenim la masaje, cu lectura data pentru un baiat de optsprezece ani atins de leucemie:

Masajul este foarte bun, dar 11 vom face mult mai des, intelegeti?

De tiecere dat~ cind exist~ posibilitatea de a stimula in toate p~r(ile corpului o mai bun~ activitate a organe/sr. Motivu/ pentru care recomendsm aceste masaje merit~ atentia aumneevoestre: inactivitatea provoacii 0 §ubrezlre, o s/~bire a anumitor zone de-a /ungu/ cotoenei vertebra/e - zone de unde p/eac~ impu/sun/e nervoase care merg spre diverse organe. Unele primesc o mai mare stimulare nervoese dectt altele: astfe/, masajuJ restabiJe§te echilibrul ajutind ganglion;; s~ primeasci1 influx nervos ese cum ar trebui. ceea ce ajutt1 circutetie in diversele pt1r(i ale orgamsmu/UI. (Lectura 2456-4).

In toate bolile unde este slabit sistemul nervos - ~i slnt multe -, Cayce recornanda masaje. Considers, de asemenea, ca acest tratament previne reumatismul:

eel csror« 1/ se race un !nastJ} cu ulel de artJl'llde m ""care

siipt~min~ nu se vor teme de enru«. (Lectura 1158-31).

In lectura 1206-13 el chiar adauqa: nici de boli/e de tice: §i rinichi.

Printre lecturile date spre gloria rnastlnutut, iata una data pentru o biata femeie schioapa, care suferea de astenie !?i toxemie:

De dou~ on pe zi, masati-va corpul in special de-a lungul ccioene! vertebra/e. seere, f%si(i pentru masaj u/ei de mestine - ate! de mesune scurs inainte de teasc; fiecare segment al coioenei, fie care vertebri1 va fi mesete. Frecati bine pentru a face s~ patrundi1 uleiul in corp. Masati membre/e, In special de-a /ungul nervinu: sciatic, nervi/or care merg de /a p/ex pfna /a bret« §i emebret«; §I masati de-a lungu/ antebra(eloOnterior §i exterior. Facet; baie dup~ masajul complet. Acest masaj trebuie si1 dureze 20-25 de minute, intelegeti? tnmineei« meseti-vt: corpul cu tincturi1 de smirn~. (Cayce exotica undeva ca trebuie sa amestecarn aceasta tinctura cu ule: de rnasllne. in parti egale, pentru a 0 face mal usoara ~i se tncatzeste putin uleiul. Smirna despre care este vorba este extrasa' dlntr-o ra~ina al unui arbust de pe malurile Marii Ro~ii ~i 0 veti gasi de vinzare in farmaciile norneopate).

Aceasta are drept scop s~ intt1reasci1 §i si1 relaxeze sistemul muscular, sii imbun~tateasc~ tocomotie, sii ajute corpul sii se elibereze de otr~vuri §i si1 fortifice tot organismul. In general. De urmat limp de cel put;n cincisprezece zue, /a rind, mfe/eget;? (Lectura 5421-6).

58

In incnetere, lntrebarea pusa de Dr. Reilly, autorul unei cani bune despre terapiile cayciene: $1 CINE TREBUIE SA FACA ACESTE MASAJE?

Cel care se simte pe eceeesi lungime de und~ cu tratamentul de intreprins.

Altfel spus, daca profestonistii masajului sint adesea cei mai buni - pentru ca ei si-au ales aceasta meserie! - orice persoana care se simte dotata, careia ii place aceasta practica poate sa-i ajute pe cellaltl. in aceasta perspectiva cayciana, masajele usoare care nu bruscneza nu sint periculoase. Daca va intereseaza, va puteti inspira din tehnici ca do-in ~i shiatsu, reflexologie, care slnt foarte apropiate de masajele descrise de Cayce. Trebuie doar sa respectati citeva principii:

- masajele merg in sus ~i in directia inimii, cu exceptia masajelor capului ~i gitului;

- cereti pacientului sa va semnaleze ceea ce il catrneaza sau dimpotriva, ceea ce nu-i place ~i vrea sa evite;

- respectati legea simetriei: rnasan intotdeauna LJ 1 brat dupa celalalt, un picior dupa celalalt, 0 parte dupa alta etc. once miscare din partea stinga trebuie sa fie repetata pe partea dreapta ~i tot ceea ce se face in fata trebuie contrabalansat lucrind in spate etc.

Culeatl paclentut pe 0 masA S8U in pat, lntr-o pozitie comodll. I;li acolo, Inceplnd cu extremitatile membrelor, luaf fiecare mtna, fiecare deget, fiecare articutatie ~i miscati-le usor in toate sensu rile in care pot functiona. Apoi, de-a lungul coloanei vertebrale, rnasati cu ambele miini in para lei fiecare vertebra ~i mai ales zona din jurul acesteia.

Cayce a recomandat ~i masajele pe care ni Ie putem face singuri.

De cxernplu, pentru a lupta contra insomniei, rnasati fiecare centimetru patrat al talpii piciorului inainte de culcare ... lar pentru locurile mai greu accesibile, ca spatele, folositi un prosop. Cu toate acestea, contactul cu alta persoana este binetacator, caci energia sa 0 stirnuleaza pe a voastra!

Terapia osteopata

A fost ant de des recornandata de Cayce, lncit menta sa ne oprim asupra ei.

Andrew Taylor Still (1828-1889), fondator al terapiei osteopatice, el Insusi un pionier, avea mutte puncte comune cu Cayce. $i mai inHi, punctul sau de vedere holist: organismul este un tot ("whole") ~i trebuie tratat ca atare. Fiecare parte este legata de intreg, cafe nu trebuie nlclodata sa fie pierdut din vedere. Andrew Taylor Stili, ca ~i Cayce, are incredere in Natura Vlndecatoare: corpul este capabil sa se apere, trebuie doar sa-I tncurajarn in loc sa-r prtvarn de mecarusrnele sale de aparare naturala. Pe de alta parte, viata este mrscaie: totul trebuie sa circule.

59 Singele, apa, aerul, alimentele, influxul electric, limfa pe care adesea 0 uitam etc. , to ate aceste flu ide sint energii in rniscare. Cind se opresc din circulatie intervine un blocaj care dectanseaza boala - caci acest blocaj aduce imediat 0 acumulare de deseuri care otraveste organismul. De unde necesitatea prin masaje ~i manevre (osteopatice) de deblocare a acestor zone pentru a restabili diversele circulatii. Pentru osteopati contributia sistemuluj osteo-muscular la sanatatea generala este rnai mare decit se poate crede. Mu~chii ~i articulatiile blocate trnpiedica tuncnonarea tuturor sistemelor. lata de ce aceasta terapie s-a numit osteopatica, pentru ca fucreaza pentru restabilirea rnlscarii naturale a artlculatiltor. chiar a articulatiilor fixe, semi-fixe ca acelea ale craniului !?i coccisului. In fine, in virtutea principiului holist, ctnd boala se mannesta tntr-o parte a corpului o putem controla lucrind pe alte parti ale acestuia. De exemplu, 0 migrena provine adeseori de la 0 vertebra lornbara blocata: 0 putem debloca ~i migrena lnceteaza. in fine, terapia osteopatica foloseste palparea - metoda de diagnostic (ceea ce este mai putin periculos dectt razele X!). Andrew Taylor Still constdera ca manevrele bine executate contribute la vindecarea aproape a tot. $i Cayce repeta ce a spus el. Este foarte adevarat eel fiecare vertebra este in legatura cu un organ din corp - asa cum explica Cayce lntr-o lectura pe care am citat-o mai sus. Acesta este !?i principiul reflexologlel,al gtndlrll chlnezestl despre clrculatla energiliof.

Nu voi insista mai mult asupra osteopatlel, care este foarte cunoscuta la noi. ..

Totusi, ea nu este eficace decit cu 0 conoiue: sa fie practicata de un adevarat specialist care i!?i cunoaste meseria. Spre deosebire de masaje, nu oricine po ate executa 0 rnanevra vertebrata! Este periculos. $i chtar medicii cornpetenti pot uneori sa se tnsete ... Am consultat in State Ie Unite 0 doctorita considerata extracrdinara: avea diploma oficiala de "D.C.": "Doctorof osteopathy"Ea mi-a manevrat alit de brutal vertebrele gltului. .. N-am avut nici 0 ameliorare prin tratamentul saul Aceasta doctonta era 0 persoana ursuza care nu avea nici 0 simpatie pentru celelalte femei (nici a priori pentru 0 frantuzoaica a carei nationalltate evoca pentru ea lucruri dezqustatoare ... ca "sexul" sau "Moulin-Rouge"). in toate terapiile exista speciattstt care se in!?ala in diagnostic - dar asta nu pune sub semnul intrebarii validitatea terapiei pe care ei a totosesc. Atunei, un sfat bun: folosif pendulul deasupra numelui medicului pe care vreti sa-l consultan daca nu-I cunoasteti. lntrebaf daca este bun pentru voi. .. Nu flxatl consultatia dectt daca raspunsul este pozitiv Radiestezia va va scuti de citeva neplaceri (a se vedea: Le Pendule, premieres iecons de radiesthesie, la Editions Solar, Presses de ta Cite, 1983). Dar mai ales:

Amintiti-va ca aceste manevre mecanice, ca once tratament medical, sfnt daar corective Vindecarea este facuta de Natura, adica Forra divina. (Lectura 1467-2).

60

Alimentul sa-ti fie medicament

Hipoerate a spus-o ... sub jurarnlntl ~i Cayee este de aeord:

Ceea ee gindim §i eeea ee mtncsm luate laolalt~ realizeaz~ eeea ee slntem alit fizie cit §i mental. (Lectura 288-38).

Cayce ne da citeva reguli simple:

Nu mineafi nieiodat~ atunei ctna stafi eu/eat, ctna sintef; foarte obosit. iritat sau ehiar furios. Nieiodat~ nu trebuie s~ v~ alimentati In aoele momente, intelegeti? Si de asemenea, nieiodat~ nu mtnceti eeea ee nu v~ place. (Lectura 137-30).

Gata cu dulciurile!

Av.iz, deci, parinttlor ternatori care-s! torteaza progenitura sa rnanince fasolea alit de detestata ...

Caycejre arninteste ferm ea anumite ali mente sint foarte nefaste: prajelile, patiseria, dulciurite, amidonul, grasimile animale prajite, piinea alba, zaharul alb etc. Or toate astea noi Ie stirn. $i ma mal tntreo cum dupa nenurnaratele campanll de Intormare reanzate de diverse organe ere presa rnedlcala, mai sint inca oameni care cred ca fac bine nranindu-si copillcu piine alba, cu taitei albi, cu zahar alb, cu orez alb. $i .asta, de~i s-a dovedit de la Cayce incoace ca aceste produse "moarte" (datorita prea marii lor rafinari) stnt nocive. Cayce repeta mereu:

F~r~ pr~jeli. Far~ piine f1lb~. F~r~ prea mult~ patiserie. (Lectura 2415-2)

CEo ESTE MAl RAu IN ALiMENTATIA MEA?

Tendinta de a eonsuma prea mult amidon. Patiseria, piinea alb~ ar trebui s~ fie seoase total din alimentatie sub oriee tonne. Nieiodata nu sint bune pentru organism. (Lectura 416-18).

Aten(ie la pr~jeli. F~r~ carton prajiti, fara carne pr~jit~, far~ fripturi, f~r~ peste pr~jit, nimic din toate aeestea. (Lectura 926-1).

Vai ! Aceste recornandari cayciene repetate de atitea ~i atttea ori in cursul lecturilor sint ignorate in Statele Unite, unde se face abuz zilnic de dulciuri ~i de prajeli. Cit despre "fripturile" din bistrourile noastre, e dezastru ... Cayce recomanda mai mult legume, salate, fructe de mare, peste, lactate ~i zaharuri nerafinate:

CARE SiNT CELE MAl BUNE ZAHARURI PENTRU ORGA-

NISM?

Cele mal bune pentru toti stnt zaharurile de trestle nerafinate. (Lectura 1131-2).

CE FEL DE ZAHAR AR TREBUI sA CONSUMAM?

61 Miere [ ... ]. conserve de fructe fi1cute cu zahi1r din sfec/i1 in Joe de zaMr de trestie ~i nu in cantitate prea mare. (lectura 808-3).

In spirit caycran, recitind tot ce a spus el despre zaharuri, este verba mai intii de consumarea zaharulul care sa nu tie rafinat - fie de trestie, fie de stecta. Nu una sau alta din aceste plante constituie diferenta, ci gradul de tratarnent suterit de produsul final. EI adauga.

Zaharurile stnt necesare pentru construirea cotputui, ele favorizeazi1 fermentatia norma/i1 in sistemu; digestiv. Deci, de doui1-trei ori pe s;}pti1mini1 consumeii miere pe ptine - ci1ci va furniza eombustibilul neceser corpuun. (Lectura 808-3)

Pe de alta parte, Cayce apreciaza constant "verdeturile" I-ar fl pia cut telurile noastre variate, salatele noastre, deserturile cu fructe.

Legumele reconstruiesc materia cenusie cu muff mai repede aectt camea §i zaharurife!

ATUNCI POT SA MANINC VEGETAlE CA PORUMB $1

RO~lI ?

Pt!J1 ro§iile stm excelente. Slnt mai muJte vitamine in ro§iiJe eoapte in gri1dini1 aectt in orieare alti1 legumi1! (lectura 900-384).

in necere zi, serviti mscer 0 mese care sa cantina 0 anumita cantitate de legume crude, ca varza. salata. tetme, morcovii §i ceapa etc. §I ro§1f ema este sezonullor. rt.eerura 2e02-1).

Un regim normal trebuie si1 conpni1 macer trei legume care cresc deasupra solului §i 0 Jegumi1 ri1di1cinoasi1. (lectura 3373-1).

Pu1ina carne, mult peste si multe legume

Ne-am fi putut astepta de la Cayce sa recomande vegetarismul absolut. EI nu merge pina acolo, dar nu ne sfatuieste totusi sa mtncarn carne rosie.

Cit aesore came, ar fi de preferat si1 consumeti mei mult pe§te, came de pasi1re §i de miet. S/i1nini1 /a micul dejun, numai arareori. (lectura 1710-4).

Atentie ta cartofii albi, Ja gri1simi §i gri1simi pri1jite de tot feJul.Fi1ri1 came, cu exceotie pestetui, ci1mii de pesere sau mie). (lectura 2415-2). Fi1ra came cruda; foarte purina de pore. Purina stanini1 uneori. (Lectura 303-11).

AR TREBUI sA URMEZ UN REGIM COMPUS DIN FRUCTE, lEGUME, OUA, LACTATE? NU ESTE CEl MAl BUN PENTRU MINE?

A§a cum vi s-a indicat, consumeii cit mai mult cu putinta produse locale din p~mintul pe care traiti. Este mai bine pentru organism, in loc de un anumit regim din fructe sau legume. (lectura 4047-1).

Nu consumeti in cantitati mari tructete, legumele, camea etc., care nu provin din regiunea unde trait; [ . .}. E ste regula generallj de urmat

62

pentru toati1 lumea.

Aceasta va lnvi1ta organismul si1 se adapteze oriunde. (Lectura 3542-1).

lata lntelepciuneal Atunci nu cereti hot-dogs cind slnteti la Karachi... Carnea consumata pe vremea lui Cayce nu era tratata ca astazi. Occidentalii nu erau inca atit de viciosi: in Virginia din acea vreme, oamenii i~i cultivau inca gradinaj Cayce Insusi facea lucrul acesta cu mare placere. Nu se cuno§teau 'inca aceste sinistre crescatorii 'in setie care slnt veritabile lagare de concentrare pentru animale, a carer carne ilpsita de gust ~I de valoare nutritiva contribuie acum la "bolile civilizatiei": ("barbariei", ar fi mai bine spus).

Pe de alta parte, invatatura lui Cayce, avind 0 valoare universala, nu a fost mai putin adaptata la 0 epoca ~i la un anumit public. lata de ce el insista asupra unor anumite principii, lasind de 0 parte pe altele care ar fi mai putin urgente pentru acea epoca. Lecturile nu vorbesc de vegetarism pentru ca solicitantii lui Cayce nu aveau inca maturitatea necesara.

Cayce Insusi ar fi acceptat sa renunte la carne? Probabil ca nu.

Era mare gurmand, foarte atasat de bucataria traditionala a Sudului. Cayce - treaz nu si-a schimbat niciodata stilul de viata pentru a se adapta la remediile indicate de Cayce- adormit (in ceea ce-I privea personal). $i apol acestut om, care deja era nerencn de faptul ca se singulariza prin aceste lecturi bizare, i se mal putea cere oare sa se opuna uzantelor locale printr-un regim alimentar?

Cayce, in ansamblullecturilor sale despre dietetica, inclina spre un vegetarism moderat. De exemplu, lasa sa se inteleaqa ca carnea favorizeaza constipatia. Este vorba de un batetet de unsprezece ani atins de epilepsie, caruia Cayce Ii spune ca starea sa se po ate ameliora daca se activeaza eliminartle. Ar trebui sa se incurajeze:

tot ce contribuie la eliminarea mai buni1 a toxinetot, impiedicind acumularea aeseudto: care perturba organismul etunci ctna nu stn: evacuate: mentinet: tranzitul intestinal in plina activitate, prin calm, un regim potrivit cu multe legume, cu multe sueur! de fructe, patine nuci sau tieioc, supe, ciortie, c1teva legume. Fara carne. (Lectura 4798-1).

Cu orice ocazie, el recornanda Inlocuirea carnii cu peste ~i fructe de mare:

Cel putin 0 data sau de doua ori pe saptamin8 mtnceti fructe de mare: scoici, stridij, homeri. (Lectura 257-24).

Cayce critica mult grasimile, mai ales prajite.

Nu totositi §unca sau gri1simile ca si1 gi1tifi legume/e. (Lectura 303-11).

Evitati excesul de gri1simi sau de alimente pri1jite In gr~sime, fie de pore, oaie, vite sau oesere. Folositt mai mutt partea slabtl. (Lectura 303-11).

63 Alimentele tierte, fripte sau facute la gr~tar slnt cu mult mei bune pentru s~n~tate tiectt orice pr~jea/~. (Lectura 416-6).

Cayce a recomandat mult lactatele, laptele, iaurturile, laptele batut (numit ~i "buttermilk" in engleza). lata, de exemplu, 0 reteta pe baza de lapte pentru a dormi mai bine, care se face seara:

Pentru a elimina otr~vurile §i tensiunne datorate unei activit~ti zbuciumate, care oboseste sistemul nervos, iat~ ce v~ va aduce un somn bun: [ ... ] puneti 0 Iinguritl1 de miere curatl1 tntr-un pahar de lapte cald §i beti. (Lectura 2050-1).

Brinzeturile, totusi, sint marile absente din dietetica caycrana: datorita faptului ca erau putin rasotncne in America timpului sau, ~i astazi, in afara de orasele foarte mari, nu gasim in magazinele obisnuite decit paste gatite cu gust de sapun, tip Cheddar ~i groaznica "cream cheese" (care nu se po ate minca!) recornandata pe drept de Cayce a se consuma cu modera(ie. (Lecturile 459-11). In anumite magazine gasim ~i svaiter, importat din Europa sub numele de "Swiss cheese" ~i cel mai des copia sa industriala lipsita de orice savoare, de orice gust, ca ~i "fetta", acolo unde sint comunttatl grece~ti. Doar foarte recent moda bucatartet frantuzesti a permis importarea de brinzeturi din Hexagon in Statele Unite (intre care un camembert botezat "La Fayette"!). Brinzeturile de casa, care ocupa un iee aUt de Important Tn allmenta11a noastrs, stnt necunoscute peste Atlantic ~i de aeeea Cayce nu a vorbit de ele.

Cit despre oua, Cayce Ie recomanda. dar precizeaza ca anumite persoane nu suporta albusut care creeaza aciditate. Recornanda sa Ie fierbem mot ~i da recomandart foarte diverse in functie de caz. Lectura 1560-1 recornanda, de exemplu, ouale crude (albus ~i galbenu~ lnqhitite sau puse in bere sau whisky) unei femei care suferea de tubercutoza, ~i asta in fiecare zi. Altor consultanti Ii se spune ca:

Oul1le [ ... J stnt indicate mai ales pentru a plistra dintii. (Lectura 1523-3).

In State Ie Unite de acum, ouale nu stnt bine vazute de press: ziarele le-au acuzat ca ne crese colesterolul. Evident ca ouale recomandate de Cayce nu erau ouale de serie de astazl!

Cum sa preqatirn alimentele?

Cayce recornanda aburul, care distruge cel mai putin vitaminele (Lectura 462-14), dar nu vorbeste de vasele sub presiune pe care Ie cunoastern astazl, Acestea nu sint nici pe departe sanatoase, in parte datorita metalelor f,?losite la tabricarea recipientului:

ESTE MINCAREA PREGATITA IN VASE DE ALUMINILJ NES"\NATOASA PENTRU ORGANISM?

Anumite feluri de eumente gl1tite In aluminiu devin nocive pentru

64

once organism, mai ales pentru cei care sufer/:j de boli cronice, de exemplu hepatit~, (Lectura 1196-2a)

SUFAR DE 0 INTOXICATIE CU ARSENIAT DE PLUMB SAU

CU ALUMINIU? '

Nici una nici alta. Totus! efectul aluminiului aSllpra organismului prin alimentele glitite in acest metal contribuie la deteriorarea functionlirii generale a corpului aumneevoestre. Asa cum am erete: celor care suferl1 de tulburliri digestive legate de probleme nervoase, de 0 suprasolicitare a nervi/or in timpul digestiei. am putea spune sli eviteti consumarea alimente.lorpregiitite in vase de a/uminiu. ceci ele produc tulburliri /a nivelul riniohilor §i circu/a(iei neoetice mterioere, perturbino eliminarea aoidului uric prin rinichi. (Lectura 843-7)

In mal multe lecturi Cayce reccmanda pregatirea in recipiente emailate sau de sticla. A~a ne tnvata, bineinteles. bucatana tranceza traditlonala care folosea mult ceramica, feluri de mincare gittite in vase de parntnt ~i mal ales toate genurile de mincare preqatrte la cuptor lntoxicarea cu alummiu este ingrijita prin nomeopatie. Cel mai bun mod de a gati,dupa Cayce.ar fi inabu~lrea, adica

Pregl1tW legumele invelite in hlrtie Patapar. Nu Ie puneti In apli ca s~ te tiettieti, CI coeceti-ie tn eceeste hirtie sau la abur, astfel incit legumete sa lase sucut propriu flirli sli se adauge apli. (Lectura 133-4).

"Hirtia Patapar" este cunoscuta in Franta sub numele de "hirtie sulturata", La celebrul curs de bucatarie "Le Pot-au-Feu", eram invatati oum sa pregatlm ailmentele "pe uscat", la cuptor, folosind capace care inchid bine vasele ~i aburul condensat se scurge din nou pe alimentul care se coace astfel in sue propnu. Acesta este principiul acelor"touajen" marocane ~i este ceea ce ne recornanda ~i Cayce, Se pot coace astfel cartofii ~i alte legume in vase de parnint in care hirtia Patapar este tnlocuita de coaja naturals a legumei, ceea ce este inca ~i mai bine. Evident, obiceiul modern de a ambala alimentele in hirtie de aluminiu este foarte nesanatos!

Cit mai putine conserve cu putinta'.;

In privinta procedeelor de conservare, Cayce nu este foarte entuziast:

DAR ALIMENTELE CONGELA TE, FRUCTELE $1 LEGUMELE?

CONGELAREA DISTRUGE VIT AMI NELE? $1 CE INSEAMNA ACEASTA TN COMPARA TIE CU FRUCTELE $1 LEGUMELE PROASPETE?

Ar trebui sli facem 0 Iistli amlinuntita. Une/e fructe §i legume sint distruse mai mult aectt altele. Fructele i§i pierd mai ales vitamine/e. Totusi, unele sint denaturate prin conge/are. Cit despre legume, multe dintre vitaminele lor dispar. (Lectura 462-14).

Valoarea alimentelor depinde de factori diver§i, de timpul de

65

conservere, de data pregl1tirii in bucl1tl1rie. Astfel, trebuie sl1 §tim cl1 valoarea nutritivl1 a cafelei se pl1streazl1 20-25 de zile dupl1 ce a fast prl1jffl1. La te! se intimpll1 §i cu celela/te alimente, mai ales cu legume/e, care i§i pierd va/oarea nutr;tivl1 dupl1 ce au fost recottete, in tot etttee are in cite zi/e 0 pierde cafeaua ... (Lectura 340-31).

Aviz gospodinelor neglijente care lasa diverse resturi in congelator zile ~i saptamini intregi. Dupa dOUB zile de la congelare nici un aliment nu ar mai trebui consumat. Cit despre substantele conservante, aeestea nu se foloseau prea mult pe vremea lui Cayce, cel putln nu attt de mult ca astazl. Cayce nu este de acord cu ele:

Gonsumafi cit mai multe legume crude. Faceti din ele salate cu sosuri care sll aiM ulei de ml1sline, ceea ce va favoriza asimilarea diverse lor alimente, Il1ptuci, napi, verze [' . .J, ro§ii coeote in grl1dinll - sau cele care sint pllstrate fl1rll consetvent - mai ales fl1rll a se adlluga benzoat de soaiu. Nu fo/ositi astfel de consetvent. (Lectura 135-1).

Dupa cum se vede, Cayce insista pentru coacerea plantelor in gradina, deci sa nu se coaca artificial:

Ro§iile sint bune pentru organism, dar numei dacl1 s-au copt in grlJdinlf. Nu atunci ctna au fast culese verzi §i caapte tottet. (Lectura 894-4).

Citeva vedete ale alimentatiei cayciene

Am vorbit deja de uleiul de rnasline, de migdale, de salate care sint foarte importante ~i pentru Cayce ~i in bucataria noastra. Nu voi insista mai mult - cu exceptia a trei sau patru alimente care pot uimi pe cititorul francez (Ia fel cum t-au uimit ~i pe cel american!).

- Topinamburul galben, numit in engleza "Jerusalem artichoke"

- sa rarninern biblici - a fost mult recomandat de Cayce. Este 0 radacinoasa

foarte tina cu un 9ust de ciuperciparlzlene.

DE CE IMI VINE SA MA INDOP CU DULCIURI?

Este firesc, din cauza tulburl1rilor digestive datorate pancreasului.

Mincat/ on topinambur galben in fiecare sllptllminll, cam de msnmes unui ou. coeeeti-! in hirtie Patapar, ca sl1 nu i se piardl1 sucut. Asortati-I. §i et vl1 va emeuore tulburllrile de care suferifi la ficat, rinichi, pancreas §i vl1 va miosor« potta de dulciuri. §i mai ales fl1rll ciocolatl1! (Lectura 3386-2).

- Gelatina: poate parea bizarca Cayce a recomandat-o. ~i totusi, el ne-a stAtu it adeseori s-o consurnarn cu legume crude (iata un lucru care ii va Inctnta pe artistli noii bucatarii):

Nu contimuu; in vitamine conteazll fa gelatinl1. Gi faptul cll tevonzeezs activitatea glande/or §i /e ajutl1 se} extrage} vttemtnete din alimente/e ingerate. (Lectura 849-75).

Soar zice ea inventatorul oului in gelatina, atit de popular la noi,

5 - Uruversul lUI Edgar Cay",

66

I-a citit pe Cayce! EI a recomandat gelatina ~i pentru imbunatatirea vederii (Lectura 5148-1, 5401-1, 3051-6 etc.) ~i mat ales morcovii in gelatina, , daca-i rnlncarn cruzi, tara sa aruncarn partea superioara a morcovului (aceea care iese din parnlnt).

- Cojile de cartofi: Cayce le-a recomandat de mai multe ori. Elle acorda virtuti remarcabile in anumite afectiunl: reumatisme, probleme dentare ... Se spune di aceste coji previn albirea parului.

Adl1ugati regimului aumneevoestrs alimentar coji de cartofi - dar flfrlf prea multlf pulplf. Ar fi mai bine slf splfla(i cartofi mari, slf-i curlftati §i slf nu consumeii oectt cOjile. coapte Aruncati restul. Deti-tt« glfini! (Lectura 1904-1).

Cu alte cuvinte, cartofii copf in coaia, care se consuma cu coaja coapta la cuptor, slnt foarte caycieni (cu condlna sa nu fie tratati chimic).

Alimentele care ne aduc fosfor stat mei ales morcovul, Il1ptucile, fructele de mare, salsifi §i cojile de cartof daclf nu slnt prea groase. (Lectura 560-2).

Coaja cartofului [ ... J este exceteme. Clfci contine slfruri minerale cafe stnt bune pentru organism. Chiar daclf aceste coji de cartofi sint fierte Indelung, ar fi excelent slf consumsm apa In care au fiert. (Lectura 2179- 1).

Nu mtnceti prea multi cartofi, aectt coaja, care poate fi consumste oriclnd §i orictt. Cl1ci aceste coji de cartofi sint tonifiante, ele ne aduc for(lf §i e/emente care tevorizeeze activitlftile glandulare din organism. (Lectura 820-2).

Cojile de cartofi aplicate sub forma de cataplasme pe ochi inlatura oooseata ocurara (cu conortra s~ fie tlnute pe 00111 tlmp de douii ore, in intuneric) ... Pe scurt, lnteleq de ce gainile mele se reped la cojile de cartofi!

Echilibrul baza-acid din organism !ji vaccinarea

Cayce lnststa mult asupra incornpatibllltatli dintre anumite alimente, din cauza necesitatii de a mentine echilibrul acid-baza (atcaunltatea) in corp. Pe vremea sa, era ceva cu totul nou. EI spune ca obezitatea, anginele, tulburarile intestinale ~i gastrice sint provocate de un dezechilibru al pH-ului in tot corpul.

CE MA FACE SA RACESC? PUTETI SA-MI DATI 0 METODA SAU 0 RETETA PENTRU A PREVENI RACEALA?

P~strati alcalinitatea corpu/ui. Microbii care joaclf un rottn rlfceallf (guturai, anginlf, griplf .. .) nu pot slf trlfiasclf In mediu a/calin (bazic). Deci, '1U Incurajati excesele de acid in organismul dumn~avoastrlf. (Lectura 1947-4).

CE ALiMENTE CREEAzA UN MEDIU ACID TN CORP?

67 Toste ace/ea care combin~ gr~simile cu zaharurile. Cele care contin fecum produc de obicet reactii acide. Dar un regim normal trebuie s~ fie 20% acid §i 80% alcalin. (Lectura 1523-3).

~I CE ALIMENTE REST ABILESC ECHIUBRUL CREIND UN MEDIU ALCAUN (BAZIC)?

Fructe/e, proaspete §i uscete, legumele, cu exceptie leguminoaselor ca mezeree, Iintea, mezsree uscat~, fasolea ... , lactate/e.

CUM A~ PUTEA sA FlU IMUNIZAT iMPOTRIVA BOll LOR CONTAGIOASE ALTFEL DECiT PRIN VACCINARE?

Se poate, dac~ v~ mentmeti a/ca/initatea corpului, mai ales consumind salate, morcovi, telin~; astfel se vor crea conditii care vor imuniza organismul. (Leetura 480-19).

VACCINURILE CONTRA BOULOR CONTAGIOASE IMI SINT NECESARE INAINTE DE PLECAREA DIN SEPTEMBRIE?

Numai dac~ dispozitiile legale v~ oblig~. r ... J Dar dac~ Yeti folosi zilnic 0 mas~ de morcovi sau 0 mas~ in care morcovul constituie un fel de mtncere, nu Yeti contracta boala contagioas~, nu veti fi atins~ de infectiile cu care corpul ar putea sa intre in contact.

IMUNIZAREA lMPOTRIVA BOll LOR CONTAGIOASE POATE FI DOBiNDITA PE ALTA CALE DECiT VACCINAREA?

A§a cum am spus, dac~ se mentine alcalinitatea in corp, in special datorita morcovilor, ea va construi in singe un sistem de ap~rare care va imuniza persoana respectiva. (Leetura 480-19).

~I CARE SlNT ALiMENTELE CARE CREEAzAACIDITATE ? Grasimile animale, uleiurile vegeta/e, cerea/ele, plinea, fulgii de porumb, pr~Jlturi/e, orezul alb, - orezul negru este mal purfn BCleI - toate zaharuri/e, nucile, /eguminoase/e, carnurile, camea de pasare, maruntaiele de vita, ga/benu§ul ... (Aceeasi lectura).

Cayce a denuntat rnai ales anurnite combinatii nefaste: sint alirnente pe care n-ar trebui sa Ie cornbinarn niciodata la aceeasi rnasa, nici in aceeasi zi :

Nu combinap fructe/e acide cu alte fecu/ente declt plinea integrala.

Adic~ lam!i, portocale, mere, grepfrut, nici macar sue de ro§ii. Nu consumeti cereale - care con tin un maximum de fecula -Ia aceea§i masa cu eitricele. (Leetura 416-9).

lata eondamnarea prineipiului mieu/ui dejun eng/ezesc (totusi atit de bun!), unde se ineepe printr-un sue de portocale ~i se continua cu piine prajita ... Artrebui, dupa cayce.sa consurnarn sueul de portocale, de lamii sau grepfrut intre mese ta ora zece dirnineata, de exemplu. Dar, spune Cayce, aeeste sueuri de fructe pot sa se combine cu un ou.

Cayce nu recomanda cafeaua ~i nici ceaiul. (Lectura 302-2), mai ales trnpreuna eu laptele (leetura 5097-1). Dar acest lueru este bine eunoscut de dietetieieni.

68

EI. insista asupra faptului ca este dezastruos pentru organism.

Nu ar trebUi. sa amestecarn nici sucul de portocale cu laptele. (Lectura 5097-11 a s~ Ie consum~m separat - cu distanfi:i in timp Intre e/e - niciodat~ Impreun~! Alta combinatie nefasta: carnea ~i feculentele (ceea ce condarnna "biftecul" nostru cu cartofii prajiti!). Cayce spune cruar:

Zaharurile §i e~murile eonsumate la aceea§i mas~ sint de preferat feeulentelor consumate tmoreuns cu camea. (Lectura 416-9).

Insearnna ca au dreptate chinezii, care consurna carne de porc indulcita ... (A se vedea 'in aceasta privinta cartea lui Robert Masson despre vindecarea bolilor infantile prin regim alimentar: Plus jamais d'enfants malades, Albin Michel, 1984, ~i recornandanle Institutului Alain-Rousseaux, 39 rue ae Chateaudun 75009, Paris).

Trebuie sa postim?

Cayce nu a incurajat posturile foarte lungi care pot dauna unor persoane (de exemplu, patruzeci de zile). Dirnpotriva, el a tncuraiat mult posturile scurte, de trei-cinci zile in general.

Dar se pare ca prefera posturile partiale, pe baza de sucuri de fructe: portocale sau struguri, de exemplu.

A nu se consuma nimic timp de cinci zile deeit sueuri de eitrice.

Numai portocale sau portocale cu I~mii, nimic a/tceva in cinci zile. $i in ce eantitate? Cit dorifi! (Lectura 1713-21).

Curele de sueuri de fructe cayciene se termlna intotdeauna cu a priZ8 de ulei de rnasline:

in seara u/timei zile a cure; (de portoca/e, de care vorbeam mai sus) /ua(i 0 jum~tate de ceesce de ulei de m~sline. Acesta v~ va cur~ta organismul de impurit~ti, tmpieaictna formarea gaze/or §i regurgitarea (toxinelor) eare se produc in parte a inferioar~ a duodenului. (Lectura 1713- 21).

Cayce recornanda aceasta cura de portocale contra constipatlei (Iectura 1713-17). Una din curele sale preferate este ~i aceea pe baza de lapte prins cu banane. Laptele prins, binecunoscut in Bretagne (unde se tnsoteste de ctaute ~i galete), se bucura de favorurile lui Cayce (Iectura 538-60). Aceasta cura are tot efecte de dezintoxicare generala ~i combate constipatla. Totusi, 0 rezerva: bananele de pe plata franceza sint extrem de tratate ~i importate verzi, coapte fortat prin metode industriale, asttel incit valoarea lor nutritiva este discutabila, Ele nu erau tratate astfel pe vremea lui Cayce.

Cura de struguri va fi mai user de facut ~i mult mai fidela principiului caycian de a consuma ceea ce creste pe locul unde traim. Timp de trei zile se consurna struguri la discretie, pentru a ingriji diversele

69 tulburari ale sistemului digestiv. Put em combina cu 0 catapiasma de struguri zdrobi\i aplicata pe burta, (Lectura 757-6).

In sfi~it, eel mai mare succes la cititorii americani ai lui Cayee il are cura de mere ("apple diet"): Trei zile de mere crude tn cantitatea doritlJ, apoi 0 cea§clJ de ulei de meeune in uffima searl!i, in incheierea curei. (Lecturile 1409-9,1206-8,567-7 etc.). $i de data aceasta, sa preferati merete netratate chimic.

Vindecarea cu ajutorul pietrelor

Reluind 0 tradltte foarte veche, Cayce vorbeste mult de efectul terapeutic al pietrelor pretioase, dure ~i semi-dure, purtate direct pe plele. Pietrele. spune el, (Iectura 531-3) concentreaza in ele energiile cosmice ~i -asttel se explica puterea lor. Ele stimuleaza sau btocheaza functule corpului "zic ~i ale corpului mental. Dar nu toate pietrele, nici pentru toata lumea. Fiecare persoana este sensibila la 0 piatra pe care ar trebui sa 0 poarte, in timp ce pe altele ar trebui sa Ie evite.

In lecturile sale, Cayce vorbeste mult de diferitele feluri de lapis uneori lazuli, de rubin, opal, ametist, diamant, de cristalul de sttnca, topaz, agat etc. Dar ~i de perta ~i coral. Acest lucru ar trebui sa ne trezeasca atentia vizavi de natura bijuteriilor pe care Ie purtarn. N-ar trebui sa se poarte orice bijuterie ~i de catre oricine, ~i in once imprejurare. Cayce recomanda unora sa poarte 0 anurmta piatra la talie, altora la git etc. Ceea ce vine in contact cu pie lea pare sa inffuenteze mult sanatatea. In urma cu citiva ani, cumparasern un colier care la prima vedere lmi ptacuse mult. Ori de ctte ori II purtam, aveam seara gitul umflat: ragu~eala sau chiar ineeput de angina! Cu ajutorul pendulului mi-am pus intrebarea: Imi este bun acest colier? Raspunsul a fost negativ ~j chiar foarte negativ. Este in

el un metar sau 0 piatra care Imi este nefasta? Raspuns afirmativ .

Atunei, inainte de a cumpara 0 bijuterie, gtnditi-va la ea Daca

este vorba de 0 perla veritabila, se pare ca nu poate fi netasta.

Perla ar trebui purtatlJ direct pe corp, adiclJ in contact cu pielea.

GlJci vibratiile sale vindeclJ ... (Lectura 951-2).

Perla a fost produslJ de iritatii (pro vocate de patrunderea unui corp strain in rnolusca). De aici puterea sa de a construi mecanismele de aplJrare ale organismului. (Leetura 1189-1).

Cit despre coral, Cayce if recornanda uneori rosu, alteori alb sau .roz in functie de persoana.

Aceastl!i entitate sa poarte intotdeauna asupra sa coral roz.

Vibrafiile lui 0 vorajuta In plan mental- §i sl!i se apere contra enumitor inttuente perturbatoare, care astfel vor fi mai punn nocive. (Leetura 2154-1).

Aceste recornandart au adeseori legaturi cu Incarnarlle

70

precedente ale fieclirui consultant, cu sensibilitatea sa tata de anumite culori, anumite oligoelemente, anumite influxuri planetare ce actioneaza . asupra glandelor endocrine (a se. vedea mai departe).

lata citeva lecturi despre rubin:

Dacll rubinul este (inut in contact cu corpu/, el va educe acestuia putere, fortll, vigoare pentru asumarea obiectivelor alese de entitate. (Lectura 2571-1).

Aceste forte vibratorii ale culorii, care stnt cristalizate in energiile materiaJe sub formll de minera/,trebuie sllle folosi(i pllstrindu-Ie in contact cu corpul dumneavoastrll. Aceastll piatrl1 roste trebuie sll fie purtatll direct pe piele, astrel cll fortele ei vibratorii sll vll confere -impreunll cu gind;rea dumneavoastrll pozitivll - 0 ambian(ll de creativitate. (Lectura 1770-2).

Astfel, nu e vorba de magie, de arnuleta, cum preclzeaza Cayce tntr-o alta lectura, ci de jocul subtil al energiilor cosmice materializate in regnul mineral. De exemplu, lapis-lazuli:

DATI-MI MAl MULTE DETALII DES PRE LAPISUL PE CARE MI-ATI RECOMANDAT SA-L PORT DIRECT PE CORP.

Este 0 piatrll bleu-vert care contine depozite de aramll §i ale cllrei vibratii sint acelea§i cu ale corpului aumneevoestre. Astre/, eceeste piatrll poate sll exercite 0 inf1uentll bunll nu numei ca talisman, amuletll aduclltoare de noroc, ci §i ca energie vibratoare, favorabilll sllnlltl1tii dv. (Lectura 1651-2).

VA ROG, DOMNULE CAYCE, SPUNETI-MI PIATRA MEA. Lapis lazuli, purtatll direct pe pie te, care va fi bunll pentru sllnlltatea dv. generalll. (Leetu ra 3416-1).

Lapis lazuli ~i jad, pietre verzi, sint - dupa Cayce - purtatoare de vibratii de vindecare datorita acestei eulori cacl, mai spune el, culoarea pietrelor este in legatura cu eulorile aurei unei persoane: ~i trebuie sa existe armonie intre ele.

Terapia prin culoare

Cum spunea lectura 1334-1, culoarea joaea un rol esentlal in san~tate.

~i in aceasta privin1a Cayce a fost un pionier.

vA ROG, DOMNULE CAYCE, DETALIATI MAl MUL TRELA TIA CARE EXISTA INTRE CULORI ~I CEI ~APTE CENTRI GLANI,?ULARI DIN CORP. CULORILE LEGATE DE FIECARE CENTRU DIFERA DE LA UN INDIVID LAAL TUL SAU SE POT ASOCIA NI~TE CULORI FIECARUI CENTRU GLANDULAR iNTR-O MANIERA EXACTA?

Ambele. [ ... J Cllci, in lumea materialll, a§a cum stim, vibratia eete insll§i esenta culorii. in calitate de culoare, in calitate de vibra(ie, ea ajunge la con§tiintll, datoritll acestor divers! centri glandulari, a§a cum

71 poate simti prin propria experient~ individul af/at in meditafie §i chiar prin perceppi foarle exacte. A§a cum Furia este ro~ie sau tristetee e albastrll ... Totu§i, in tonurile lor, in nuan(ele lor, influen(ele lor, fiecare este folosit~ in mod diferit, dup~ gradele de experient~ a unui individ. (Lectura 281-30).

in continuarea lecturii se dau culorile care corespund fiecarui centru glandular: rosu corespunde gonadelor, oranj corespunde celulelor Lyden (sau .Leydig), galben plexului solar, deci suprarenalelor, verde timusutui, albastru tiroidei, indigo glandei pineale, violet pituitarei. Fiecare din aeeste cular; poate, in tunctie de individ, sa para "cenusie'', nuantele inchise corespunztnd vibratlilor celor mai joase, sau stralucitoare ~i clara, corespunzind in partea de sus a gamei unei evolutii armonioase apropiate de pertectiune. ~i cum se folosesc culorile pentru a vindeca? lata cfteva cazuri:

Culorile au 0 mare influent~ asupra entit~tii in special cele care nu stn: prea putemice, vio/etul, ultravio/etul, unele ton uri de verde, movul, rozul .] ... ] Tonurile pastel, cete pe care Ie consaersm spiritua/e, vor infJuenta mei mu/t entitatea. $i ctna ea va fi pe punctu/ de a se imboln~vi, aceste nuan(e dote! Ii vor calma dureri/e, acolo unde medicina va esue.

(lectura 773-1). .

Purteti direct pe corp mov, albastru lavand~ §i obiecte str~/ucitoare; ad~ugati 0 anumit~ muzic~ armonioas~ [ ... J. Aceste vibratii vor restabili pUfin cite pu(in starea norma/~, menta/~ §i fizie~, dae~ se persevereaz~ totu§i in tratament. (Lectura 2712-1).

~i Cayee suqereaza un tratament electric cu diverse culori, raze ultraviolete rna; ales.

Lumina verde, spune el, are un putemic efect de vindecare asupra cancerulul:

In multe cazuri, ctna este nevoie s~ modif;c~m vibrafiile (unui corp bolnav), proiectarea de lumin~ verde este de preferat, c~ci verdele este 0 cu/oare cu putere vinoecetoere. $i tiect, ctnd exist~ toanetuu» maligne" lumina verde va fi mai eficient~ dectt cefelalte cutott sau aectt rezet« X, care distrug tesuturile, dar nefiind capabile s~ elimine ceea ce a fost atstrus, provoece revenirea (bolii)'la anumite radiat;i. (Lectura 3370-1).

Ar trebui sa tim foarte atenf la culorile pe care Ie alegem spre a fi purtate:

Fiecare corp, fiecare activitate, fiecare suflet-entitate vibreaz~ me! mult seu ms! pu(in /a anumite eulori. Ca urmare, exist~ tomui de verde §i albastru la care eceestt; oersoens reacfioneaz~ foarte bine. (lectura 288-28)

Chiar negrul po ate avea un efect terapeutic:

In ceea ce prive§te culorile, entitatea ar trebui s~ poarle mu/t negru §i eur. (Lectura 1849-2).

72

Desi; Negru/ este legat de tot ce se reters. la moarte (Iectura 18~20), moartea este negativel doar lntr-o perspectiva occidentala

. rnateriallsta. Ea simbobzeaza renuntarea, purificarea dorita, moartea sirnbotica a relelor pasiuni ale egoului. $i tocmai pentru a ajuta aceasta purificare necesara, Cayce recornanda persoanei de rnai SUS (Iectura 1849-2) sa poarte negru, datorita:

acestei nevoi de purificare resjmfjt~ interior, pentru a progresa

spre obiectivele alese §i dorite. .

Pe de alta parte, culoarea peretilor din clBdirile spltalicestl are importanta sa In vindecarea bolnavilor:

'DOMNULE CAYCE, CARE AR FI CEA MAl BUNA CULOARE

PENTRU PERETII UNUI SALON?

lmre verde §i a/bastru. (Lectura 165-17). De asernenea, pentru un magazin :

A~ VREA sA CREEZ UN LOC RAFINAT, UN LOC IN AFARA ORICAREI TULBURARI. A ORICAREI BUSCULADE, UN MAG.AZIN UNDE sA POT I VENI sA TE SIMTI COMPLET DESTINS $1 BUCUROS. CE CULOR!, CE MOBILIER AR CREA CELE MAl BUNE VIBRATII PENTRU MINE $1 PENTRU CEILAL TI?

Albastru pastel §i auriu. (t.ectura 2448-3).

Dupa Cayce, nu numai persoanele, dar ~i colectivitatila vibreaza pe anumite nuante:

C~ci fiecare ores i§i are cu/oarea sa (Iectura 1456-1), care contribuie puternic la bunastarea (sau !ipsa bunastarif) locuitorilor sai. 'n lecturile sale, rosul este considerat tonic, dar nu lipsit de pertcol. EI trebuie foloslt cu pructenta:

Vase/e capitare, limfa absorb anumite vibra(ii. Ca urmare, pentru aceast~ persoan~, nuentete de rosu sint otr~vuri ca §i anumite nuente de galben. Exact ca enumne plante care otrevesc corpul prin atingere. (Lectura 45-3).

Era yorba de 0 persoana cu nurnar scazut de globule ro~ii in singe! Cayce insists.

Persoana va descoperi G~ chiar anumite cuuxt, anumite alimente devin imediat otrevun pentru corpu/ seu, inc~ de la absorbire. (Aceeasi lectura),

Caci culorile sint absorbite ca lumina soarelui, prin ochi, piele, mucoase interne atunci ctnomtncam. Lectura urmatoare evoca 0 reactie

alergica: .

in mod mai specific, anumite culori afecteaz~ eceeste persoan~ in ace/a§i mod cum pot face po/enurile cu altH. (Lectura 5511-1).

Mai multor pacienti Cayce le-a recomandat 0 expunere la razele ultraviolete, infrarosii ~i diverse culori. Peatunci acestea erau obttnute proiectlnd 0 lumina electrica prin sticla colorata. Unui anemic:

73

. Razele ultraviolete, infraro§iile §i lumina verde absorbite (prin

ote Ie) vor avea ca efect 0 revenire a forte lor, 0 drenare naturalt!l a organismului. (Lectura 5524-1).

Cayce li recornanoa acelui bolnav, a expunere znnica de doua minute pentru fiecare culoare.

Razele u",aviolete, infraro§iile §i lumina verde absorbite (prin piele) vor avea ca etect 0 revenire a forte/or, a drenare naturalt!l a organismu/ui. (Leetura 5524-1).

Cayce ii recomanoa acelui bolnav a expunere zilnica de doua minute pentru fieeare euloare.

Dar tratamentul se po ate face ~i la razele naturale ale luminii solare. Aeeste expuneri la diverse raze luminoase nefiind lipsite de pericol trebuie sa fie de scurta durata ~i alternate. $i ehiar:

Dact!l folositi lumina soarelui sau lumina aIM, intercala(i (intre timpii de expunere) lumint!l albastrt!l. (Lectura 1758-1).

in alta parte, Cayce recornanda intercalarea luminii verzi. lata de ce, dupa 0 plaja, ar fi bine sa ne odihnim tntr-o camera atbastra sau verde.

Ce lectll de viata ne dau acele tari musulmane din jurul Mediteranei, unde peretn interiori sint vopsif in albastru ~, verde, unde curtile interioare ale case lor ~i moscheilor sint decorate cu minunate annonii de faianla in aceste nuante! Acesta este ~i principiul acelor "azulejos" din Portuga1ia, al carer efect decorativ - ~i terapeutic! - se bazeaza pe folosirea camaieurilor albastre.

Cromoterapia nu este necunoscuta la noi. In urma cu citiva ani, povestisem in Le Guide de /'anticonsommateur (Editions Robert Laffont) cum am vihdecat-o pe fiica mea Eleonore de a rujeola prin vibratii ro~ii! Adica, tmbractnc-o in rosu din cap pina in picioare, dindu-i sa bea sueuri de fructe rosii ~i punindu-i ling a pat a lumina cu abajur rosu: aceasta rujeola (totu~i toarte puternica la inceput) n-a durat declt patru zile! $i flica mea n-a suterit de niei 0 alta compticaue dupa aceea.

(A se vedea ~i cartea lui Gilbert Shakra, "Yoga Nidra", Editions Ie Souffle d'Or, B.P. 05300 Barret-Le-Bas, care da indicatii toarte folositoare despre folosirea culorii ca terapie).

Sa vindecam prin rnuzica totul, chiar §i batrtnetea

. Muzica este 0 terapie puternlca S-a stiut de mult in jurul

Mediteranei, mai ales la Neapole, unde ctnd izbucnea cite 0 epidemie de febra datorata (se eredea) intepaturii de tarantula, oamenii dansau ca sa se vindece. Se aduceau orchestrele in strada ~i se cinta 0 rnuzica foarte ntrnata - tarantela - astfel ca oamenii sa poata dansa ca sa se vindeee.

74

Oricum. dansul provoaca transpiratte, transprratia eurmna toxinele ~i eliminarea toxinelor tnseamna vindecare ... Dar exists in rnuztca mai mult. Cayce povesteste pe lndelete (a se vedea capitolul III) cum erau ingrijiti bolnavii prin rnuzlca !?i ctnt in Templele Frurnusetii din Egipt.

Sunetele, muzica §i culorile pot contribui mult la crearea vibratiilor adecvate ce convin indivizi/or perturba(i, fie mental sau fizic. adicl!J bolnav; In corp sau spirit. (Lectura 1334-1).

o fetita de cinci ani, surda in urma unei nasteri dificile, a primit aceasta Iectura:

Dati-i sl!J asculte un gen de muzicl!J de coarde, eceee care 1i va face pll!Jcere §i cere-s va provoca 0 reectie emofionall!J. Aceasta trebuie sa facl!J parte din reeducarea sa. (Lectura 2527-1).

Pentru 0 femeie oarba de un ochi:

Studiafi muzica, aceasta va va ajuta, caci este multa muzica tn consuuotie corpului. $; aceste vibrafii muz;cale vor ajuta organismul dv. sa recupereze vederea §i sa foloseasca energiile sunetului, care s1nt legate de ce/e ale veder;;. (Lectura 4531-2).

Unui profesor de muzroa, Cayce i-a recomandat sa-~i foloseasca arta pentru a vindeca oamenii. cacl;

Fiecare entitate individuall!J vibreaz/!J pe anumite lungimi de unda exacte. Orice boa/a sau perturbare creeaza tn corp vibrafii opuse, adica necoordonate, 1n dezacord cu corpullinteligental spiritul acelui individ. $i [ ... ] daca se folosesc anumite vibrafii, se observ/!J 0 reacfie. Anumite vibrafii s1nt necesare in calitate de contrapunct; ele s1nt necesare ca sa provoace o modificare (a bolii). (Lectura 1861-2).

Cayce a recomandat mult cintecul:

e1ntati ctna munc;fi, fredonati, c1ntat; pentru dumneavoastra, nu pentru a fi auziti de cei/alfi, ci pentru dumneavoastra! (Lectura 3386-1).

Caci el spune ca orice fiin1a are nevoie de rnuzlca !?i ca ne putem lmbolnavl din lipsa de muzlca, EI mai spune ca anumite ge!luri de muzicii, dlrnpotriva, ne pot Irnbolnavi:

Muzica este fie 0 for(a distructiv/!J, fie 0 for(a constructiv/!J tn interiorul entitatii. Aceasta depinde de ceea ce caut/!J entitatea. (Lectura 3509-1).

Se recornanda incantatia "A-R-E-I-O-OUM", caci ea ridica vlbratiile celul care 0 intoneaza. Ea are 0 putere vlndecatoare foarte mare, folosita !?i astazt in grupul de "vindecare prin medltatle'ttondat de Edgar Cayce la Virginia Beach. Unele din aceste lncantatll (A-R-E-I-OOUM, ca ~i AUM indian. ca ~i AMEN) sint atit de puternice incit in Egiptul antic faceau parte dintr-un arsenal terapeutic des1inat reintineririi oamenilor - ali cit it bine "reintinerire"! lata un text care face aluzie la ea:

Entitatea a tr/!Jit pinl!J la 0 virstl!J inaintata, c/!Jci se af/a cu Marele Preot ctnd a fost reintinerita. Aceste intineriri se tsceeu 1n principal dupl!J

75

metode conform cerore entitatea insi!J~i trebuia si!J pronun(e anumite incanta(ii. Aceste incanta(ii ridicau influenta energiifor spirituale deasupra torteto: materiei terestre. A§a se face ci!J entitatea a putut tri!Ji pini!J la 0 virsti!J pe care am aprecia-o asti!Jzi la 254 ani! (Lectura 949-12).

Silaba sacra AUM are un impact asupra glandelor endocrine (a se vedea mai departe). Pronuntata pe ton adecvat:

Ea aescniae aee§ti centri glandulari, astfel tnctt fortele lui kundalini sa se trezeesos tn aceste locuri ale eorpului. Pronunta(i-O §i veti vedea ce se petrece tn voi. (Lectura 2072-10).

Corpul este un instrument muzicalla care trebuie sa invatam a cinta. Pasionatu meloterapiei vor fi fericiti sa afle ca Cayce a vorbit mult de meloterapie: el a devansat interesu/ modem din acest domeniu de cercetare. Cayce spune ca toata lumea artrebui sa exerseze la un instrument muzical, lucru care i se pare esentlal pentru echilibrul atit fiziologic cit §i fizic al tuturor.

Aromoterapia fi lmportanta parfumurilor

Cei care traresc in contact cu Natura cunosc Importanta mirosurilorin vtata anirnala ~i veqetata. Numeroase lecturi vorbescdespre asta, subliniind ca ar trebui sa folosim mai mult esentele odorante ca mijloc terapeutic:

Ci!Jei omul are posibilitatea sa creeze mirosuri care vor influenta anumiti indivizi sau anumite grupuri. Nenumi!Jrate persoane reaefioneazi!J /a parfumuri §i acestea produc efecte in interiorul organismului lor. Efecte pe care psihanafi§tii §i psiho/ogii te-eu subestimat mult timp, a§a cum au ignorat in mare parte modul in care For(ele Creatoare, adici!J Dumnezeu, se manifestl!J totr-un individ! (Lectura 274-10).

Una din cele mai mari forte ce pot influenta corpul fizic al omului sau animalu/ui este ac(iunea parfumurilor asupra nervi/or o/factivi din corp. (Lectura 274- 7).

Tocmai pe aceasta outernlca acnune a parfurnurilor se bazeaza aromoterapia - foarte veche terapie egipteana reluata ~i modemizata de Or.Valnet. Uleiurile esentlale ~i parfumurile faceau parte din tratamentele folosite in Egiptul vechi pentru a vindeca bolnavii:

Ci!Jci pentru aceasti!J persoani!J - dar nu pentru toati!J lumea - mirosurile tntesnesc medita(ia. Ci!Jci entitatea, in experienta sa de viatll anterioari!J tn templul Sacrificiului, a invi!Jtat si!J se bran§eze muff pe miros. intr-adevi!Jr, terapiile folosite ac(ionau asupra nervi/or olfactivi §i, pri" aceasta, asupra muscnuor corpului lnsu§i. (Lectura 2823-3).

Templul Sacriflciulul era acel spital faimos de care vorbeste Cayce adeseori in lecturile sale desore Egiptul antic (a se vedea capitolul

76

urmator). Aceasta cunoastere a putemicii actiunl a parfumurilor nu s-a pierdut complet in Franta. Cum dovedeste aceasta tectura de viata , anterioara pentru 0 persoana care:

a trl1it in aceastl1 tarl1 cunoscutl1 ca Franta [ ... ] in perioada ctna Richelieu era la apogeul puterii. Entitatea era 0 persoanl1 pe care Riche/ieu o consu/ta adesea §i dl1dea sfaturi urmTnd 0 tehnicl1 de interpretareatl1mTii care era arsl1 in aceaepocl1.[ ... ] Si entitatea a cT§tigat §i a pierdut mora/Tn

eceeste experienfl1 de viatl1. A ci§tigat in cunoesteree influenfei parfumurilor, mirosurilor [ ... ]. A pierdut in folosirea practicl1 a eceste! cunoesteri asupra oameni/or. Asfl1zi ea trebuie sl1 facl1 fafl1 acestei karme, lucrind asupra bunei folosiri a acestor inffuente §i folosindu-Ie pentru a ajuta oamenii in dezvoftarea lor. (Lectura 1714-1).

Printre esentele bdorante cele mai des mentionate de Cayce - ~i produse natural de solul nostru - se am~ I'evan~ica:

$i levl1ntica [ ... ] are 0 influentl1 deosebitl1 asupra acestui orga ... nism la ora actua/I1, cl1ci ii eminteste capacit~tile sale de a se reface §i de a se intineri e/ insu§i, suffet, corp §i spirit. (Lectura 578-2).

Dupa Cayce. Ievantica este 0 esenta extrem de importanta, caci ea ridicl1 vibrapi/e, provocrnd 0 aezintoxicare a organismului (Iectura 379- 3). Dups el, egiptenii antici 0 foloseau pe scars larga pentru a stimula activitatea alandelor endocrine si a ajuta eliminarea toxinelor.

Dar atentie: folosif levantica naturals. Cayce respinge folosirea esentelor de sinteza:

S-a trecut /a totosree parfumurilor sintetice ... Este ca §i cum am totes! umbra unui lucru real! (Lectura 274-10).

Personal, am constatat binefacerile uleiului esential de 'Ievantica (in deodorant, pasta de dinti, ceai etc. - ~i dorm mai bine de ctnd mi-am umplut perna cu levantical Cel mai bun ulei esenual vi-I putef procura adrestndu-va familiei FRA, lavandicultori biologici, 84400 Lagarde d'Apt, care nu fabrica dectt produse naturale).

77

CAPITOLUL III

EDGAR CAYCE 81 REINCARNAREA

1. Edgar Cayce descopera reincarnarea ... pe un divan!

Edgar Cayce s-ar fi putut multumi cu 0 splendid~ canera de practica medicala ilegala ... Dar avea sa lanseze, far~ voia sa, 0 oomba cu efect intirziat, care nu si-a incheiat inc~ explozia: reincamarea!

o descoperire stinjenitoare

In 1923, Cayce a fost vizitat de un bamat numit Arthur Lammers.

Acesta nu venea pentru 0 consultatie meotcala: era zdravan ca Pont-Neuf!

Problemele lui erau de alt ordin: Lammers, tipograf de meserie ~i spirit curios, i~i punea tntreban la care - credea el - un medium i-ar putea raspunoe, mai ales un medium reputat cum era Cayce ...

ASTROLOGIE, CABALA, ALCHIMIE, CE TREBUIE SA CREDEM DESPRE TOATE ACESTEA, DOMNULE CAYCE?

... Domnul Cayce nu credea nimic. A f~cut ochii mari cit farfuriile zburatoare. Preocupsrile ezoterice ii erau complet stralne. Acasa la el nu auzise niciodata despre toate acestea. Perfect reprezentant al mediului sau, el credea ca Biblia ajunge pentru a raspunde la tot. 0 a sUe I de cercetare, in afara cararilor biblice, mirosea a sulf ... Totusi, pe masura ce Lammers Ii vorbea, simtea ca acest om nu venise intimplator. $tia ca it cunoaste deja de mults vreme ... Lammers era noua fata a destinului sau.

- Nu pot ramtne aici mai mult de clteva zile, a spus omul de afaceri. Dar va invit la Dayton, in Ohio, unde locuiesc. Voi inchiria pentru durnneavoastra un apartament la hotelul Philipps ~i acolo vorn putea lucra.

Lammers, nebun de generos, oferise lui Cayce covorul de aur.

Acesta, mereu in lipsa de bani, fusese prea fericit sa accepte. La 11 octombrie 1923, instalat deci in hotelul sau de lux, Cayce il prirneste pe Lammers cel nerabdator, urmat de secretarele sale. Detaliu ce pare neinsemnat, dar care este totust capital: datorita acestor stenografii, Cayce va putea tntr-o zi sa fie cunoscut. Cite medii mari n-au facut revelalii fundamentale,care au fostuitate pentru ca n-au fost niclodata inregistrate!

- Sa incepem cu astrologia! propuse Lammers.

- Pai, nu stlu nimic despre asta! protesta Cayce.

- Nu conteaza, raspunse Lam-nets. Nu ~titi nimic despre

78

medlcina. Asta va impiedica sa dati excelente consunatn medica Ie? Ei? lata-I pe Cayce, fara un entuziasm excesiv, intinzindu-se pe divanul din camera de hotel, sub sugestia asistentului lui Lammers. Acesta ii da data de nastere ...

$i Cayce - adormit analizeaza cu gla5 tare tern a tipografului.

Apoi se trezeste:

- Ce-am spus?

- Ei bine, se pare ea este ceva inexact in astrologia noastra.

raspunde Lammers. Ea nu tine eont de reincarnare. - De ... ce? intreM bietul Cayce.

- Reincarnare: ati spus cc1i am trc1iit alte vieti inaintea acesteia.

- Am spus eu asta?

- Ei da, nu numai cc1i ali confirmat ceea ce presirnteam, adica

valoarea astrologiei, dar rnl-atl vorbit ~i de reincamare ... - Adica chestia aia indianc1i?

- Oh! Se crede cc1i este indiana, dar de fapt este universala,

Grecii, egiptenii, celtil 0 cunosteau. De alttel, secretara mea 0 sc1i vc1i clteascs ea insa~i notitele pe care le-a luat. latc1i ce ati spus in timpul somnului:

Acest individ este foarte zdravan din punct de vedere fizic. Totu§i, este Tnca grosier, cu vigoarea unei naturi Tnca foarte angajata tn acest secol. Acest individ poate sa aduca cu el anumite forte distructive, prin portele personete, numai daca nu face apella torta sa de voinfa, la energiile sale spirituale pentru a se conduce [ ... ). EI se ana sub influenta lui Jupiter cu Venus tn Casa a XI/-a [ .. .]. Afacerile sale financiare sint influentate de pozitia Berbecului §i a lui Septimus (Pluton) care-i dau forta in plan financiar ( ... ). E/ are puterea sa contro/eze oameniL Pentru e/, nici 0 oceue nu este vreodata pierduta! Este un om a carui putere consta tn dezvoltarea fiinfei sale spre mediumnitate, facultati psi. Trebuie sa negocieze in acela§i timp cu fortele Vietii, cete ale voimel §i pozitia astrelor, de unde dificultatea de a descrie un astfel de individ, dorin(ele sale, dispozifiile sa/e ... Pe scurt,un am cu voinfa putemica, care nu conteaza decit pe eITnsu§i, un individuelist.: Se afla la a treia aparifie pe acest plan. Altadata, a fost calugar. (Lectura 5717-1).

Cayce -asculta tnmarmurit cele douc1i fraze din urma ... De

necrezut! .

Ulterior, vor reveni curent in lecturile sale aceste expresii bizare: "plan terestru" sau "planul material" sau "acest pian", pentru a desemna planeta pamint.

Dar asta nu e tot: in cazullui Lammers, va merge ~i mai departe ...

Intr-o lectura data ceva mai tirziu pentru tipograful cel bogat, va spune ca Lammers ~i el se Intllnisera ~i altadata, cu foarte rnulta vreme in urma, in nlste trnprejurart cind se unisera in scop distructiv.

79

Clnd i s-a cerut sA precizeze unde, clnd ~i sub ce forma, ialA ce a raspuns:

Singura imprejurare, din punct de vedere al planului terestru, cind aceste persoane (Lammers, Cayce §i doi alti prieteni) s-au unit a fost - contrar prezentului, ctna sTnt a$ociati intr-un scop constructiv - rlJzboiul Troiei. Lammers nu era altul decit Hector, far Cayce un soldat [ ... ]. ~tifi,de ecolo Yin aceste forte distructive manifestate de ei tn diverse epoci. (Lectura 5717-5) .

... Scopul constructiv era, evident, sa-I ajute pe Cayce sa ingrijeasca bolnavii... Dar vlolenta temperamentelor a stricat tovarA~ia. Au aparut nelnteleqert, Lammers s-a ruinat; el ~i Cayce s-su despArtit.

Clt,despre acea revetatle privind rAzboiul Troiei, Cayce nu ~ia pe atunci despre ce e vorba ( ... pentru ca Biblia nu vorbea de asta!). Ca acest rAzboi a avut sau nu loc, cu sau fara Lammers, nu-l interesa deloc ... Lucrul care-l tulbura era de alta natura: "Eu, spunea el, nu cunosc decit Predica de pe munte. Pentru mine, restul nu exista ... Oare Christos a vorbit de reincamare? Este singurullucru care rna intereseaza". ~i Cayce, care cunostea Biblia pe de rost, stla ca nu figura niciunde cuvintul RE1NCARNARE.

Daca nu exista cuvintul, poate ca exista ideea? Trebuia sa caute» ...

Se afla reincarnarea in Biblie?

lncepind din ziua aceea, timp de zece ani, Cayce, familia sa ~i prietenii vor discuta aprins, in fiecare zi, despre relncarnare. Se afla ea in Biblie? Era ceea ce aveau de aflat. Vor reciti fiecare carte a Scripturilor, cuvint cu cuvint, verset cu verset...

Cayce, profund tulburat in constiinta sa de crestln, va traversa 0 criza dramatlca. Imposibil sa eviti problema: vietile anterioare ale paclemllor devln din ce in ce mai des in lecturi. De fiecare data cind bletul Cayce se trezeste, ia cuno§tin1a de lucrurile incredibile proferate in somn: ramine constemat! Traieste lntr-un inconfort intelectual total, nelnteleqlnd de ce aceasta "fantezie indiana" revine neincetat pe buzele sale ... Devorat de nesiguranla, va lucra enorm asupra acestui subiect, pentru a-I aprofunda tmpreuna cu Gertrude; ea va pune intrebari misterioasei surse de lnformafli la care Cayce recurge odata adonnit. De exemplu:

1) La drept vorbind, celebra lectura a lui Lammers nu este prima in care Cayce a vorbit de reincarnare. La 22 mai 1911, el spusese: Acest corp vine dintr-un aft corp mei vechi, caci suf/etul sau a transmigrat. (Lectura 4841). Dar nimeni nu i-a acordat atentie: la vremea aceea Cayce nu-si recitea niciodata lecturile!

80

UNDE SE VORBE:;>TE DE RETNCARNARE TN BIBLlE?

In Evanghelia lui loan §i in tot restul, in general! (Lectura 452-6). Intr-adevar, in al treilea capitol din Evanghelia lui loan, Christos

Ii spune lui Nicodim: "Adevarat, adevarat, zic lie: De nu se va naste cineva de sus, nu va putea sa vada Impanl\ia lui Dumnezeu". Nicodim se mira:

"C'.Im ocate omul sa se nasca. fiind batrin? Oare poate sa intre a doua oara 1n plntecele mamei sale ~i sa se nasca?" urrneaza 0 expllcatle a lui cnrtstos, careia traducator;; Bibl;e, noastre au incercat 5a-; dea un sens "rezonabu". Unii au tradus "prin a se naste de Sus", a se naste pur ~j simplu, explicind ca era yorba de 0 "nastere spmtuata" ... Christos insista ~i-i raspunce lui Nicodim: "Adevarat, zic tie: De nu se va naste cineva din apa ~i din Duh, nu va putea sa intre in Impara\ia lui Dumnezeu". "Cum pot sa fie acestea?" lntreba din nou Nicodim ... care este do j enit : "Tu e~ti invatatorullui Israel ~i nu cunosti acestea?"

Inainte de a relua in detaliu citeva pasaje din Noul Testament, sa ne oprlrn 0 clipa pentru a ne Tntreba de ce cuvintul REINCARNARE nu figureaza in el.

Ei bine! Nu po ate sa figureze acolo pentru simplul motlv ca este recent: el a fost inventat in secolul al XIX-lea, de Allan Kardec. Pentru teoloqii catolici care au pregatit traducerile modeme ale Bibliei, era de neconceput sa toloseascs vocabularul spiritlstilor, acesti eretici abominabili!

Da, dar ... Exista un alt cuvint, cel al filosofilor greci, METEMPSIHOZA. EI a fost tradus in general prin "transmigrarea sufletelor"; sensul sau este: "reincamare" in general, umana sau eventual anlmala. (Vom reveni asupra acestui subiect). Acest cuvint poate ca a figurat in bibliile noastre din primele secole. Dar se ~tie ca ele au fost cenzurate ulterior, cu destula venernenta. Textele de care dispunem au fast, fara indoiala, rescrise ...

Cu to ate acestea, anumite pasaje auscapat cenzorilorl

De exemplu, capitolul IX din loan, episodul cu orbul din

nastere. Discipolii Illntreaba pe Usus: "Invatatorule, cine a pacatuit; acesta sau parintii lui, de s-a nascut orb?"

Intrebarea discipolilor arata ca ei credeau ca te potl renaste infirm pentru pacatete comise anterior. Copilul s-a nascut astfel, nu pentru ca ar fi pacatuit Tn vtata aceasta.

Raspunsul lui lisus, in textuf original, era in mod sigur comprehensibil. Acum nu rna; este in textul care ne-a parvenit: "Nici el, Ila pacatuit, nici parintii lui, ci ca sa se arate in er lucrarne lui Dumnezeu." - ceea ce nu raspunde Tntrebarii puse de discipolii saL

Alt pasaj, extras din Apocalips, capitolul XIII: "Cine duce in robie de robie are parte; cine cu sabia va ucide trebuie sa fie ucis de sabie". La ce se retera Matei (capitolul XXVI, 51,52): "Si lata, unul dintre cei ce erau cu lisus, lntinzlnd rntna, a tras sabia ~i, lovind pe sluga arhiereului, i-a

81

taiat urechea. Atunci lisus i-a zis: "lntoarce sabra ta la locul ei, cA toti cei ce scot sabia, de sabie vor pieri".

Or noi cunoastern sute de asasini care au murit in patullor foarte lini~titi. Vor fi scapat ei Legii?

Christos va fi vorbit el aiurea? Dar, daca se admite principiul relncarnarli, acest pasaj obscurse lumlneaza: efectul de bumerang revlne asupra asasinului in vlata urmatoare!

Mai este ~i povestea cu intoarcerea lui lIie, care apare in mai multe pasaje din Evanghelie. in Matei (capitolul XVII), discipolii pun aceasta intrebare lui lisus: "Pentru ce dar zlc carturarn ca trebuie sa vina mai lntil lIie?" lar Christos raspunde: "lIie Intr-adevar va veni ~i va aseza la loc toate. Eu insa va spun voua di lIie a ~i venit dar ei nu I-au cunoscut!".

Textul de aici implica absolut faptul ea discipolii crezusera in intoarcerea fizica a unor personaje, deci in reincamare. Mai multe lecturi ale lui Cayce afirma identitatea dintre loan aotezstcrut ~i llie, de exemplu:

Entitatea numiM loan Botezatorul, adica lIie, eel care trebuia sa se intoarca. (Lectura 1000-4) .

... ~i Cayce va explica chiar ~i moartea lui loan Botezatorulvdaterata unei femei - ca 0 karma creata de lIie, care fiind profet allui Yahve, se lasase totusi dominat de frica ~i ura unei femei: regina Izabela ...

Pentru epoca lui Christos, avem ~i marturia lui Flavius losif: "Nu ~titi ca cei care parasesc vlata [ ... J eliberaf de datoria lorfata de Dumnezeu ci~iga viata vesnica [ ... J ~i ca sufletullor ramine in curatenle ~i supunere dupa ce au obtinut un loc In cer, de unde roata timpului Ii face sa coboare iara~i sa locuiasca in trupuri fara pata?" (Razboiul evreilor", Cartea a IlIa, capitolul 8).

Cum a uitat Occidentul reincarnarea?

lnteresanta Intrebare ... Lui Cayce i-a fost pusa de Gertrude in cursul unei serii de lecturi. Raspunsul, in rezurnat, a fost urmatorut patimile erau alit de violente (asa cum vedem. de exemplu, in istoria Merovingienilor!) incit Biserica nu putea sa ne rnvete decit adevarurt foarte elementare. Caci sufletele care sint lipsite de maturitate folosesc reincarnarea ca pretext pentru a evita sa munceasca pentru ele insele ... Pentru ca au tot timpul! Cite vieti vor!

Nivelul moral scazuse foarte mult fata de galii adrnlratl de Cezar pentrucurejuuor "datorat, spunea el, faptului ca ei credeau ca sufletul nu moare, ci trece dupa moarte intr-un alt corp" ("De Bello Gallico", Cartea a VI-a).

6 - Unrversul lUI Edgar Cayce

81

Gindirea gnostica

Or EvangheliiJe recunoscute oficiaJ astazt nu slnt dec1t 0 selectie din toate cele care tusesera serise, reflectind diversele fatete ale invalAturii lui lisus. Au fost regasite in Egipt, la Nag Hammadi, manuscrisele crestinuor gnostici. Acestla reprezentau,mai ales In jurul Alexandrei, un curent de glndire destul de diferit de traottta romana mostentta de noi In Franta. Doctrina gnosticiJor (care va reaparea sub forma catarismului In sudul languedocian) sustinea reincarnarea. Gnostici; rideau de naivitatea crestlnllor romani care credeau ca prin clteva ore de martiriu i~i vor asigura un toe vesnic de-a dreapta Atotputernicului! Ei, in schimb, stiau ca pertectlunea se obnne abia dupa mai multe vieti de purificare ... $i dupa mal multe martirii !

Acestui curent rmsnc, pentru care relatia lntenoara cu Dumnezeu era mai irnportanta decit formele exterioare, i se va opune curentut "roman": un cresttnism simplificat, redus la cite va principii, ctteva reguli, dupa 0 "linie de g7ndire coteas". Aceasta va ti impusa 1ntr-un mod autoritar: ereticii vor fi arsi, exterrninati lar ~rtile lor distruse ... Vinatoarea de vrajitoare incepe foarte devreme. Inca de la proclamarea oficiala a crestinisrnului de catre Constantin, vechii martiri devln imediat persecutori. .. Cayce a fost lntrebat:

CRE$TINISMUl GNOSTIC SE APROPIE CEl MAl MUl T DE DOCTRINA CRE$TINA A$A CUM ESTE EA DATA DE ACEASTA SURSA DE INFORMATIE (lECTURI)?

Existii un para/e/ism. Cre§tinismu/ gnostic era cel me! frecvent acceptat - pina ctna un;; tncep sii stabjJeasc~ reguli pentru a permite compromisuri... Dar in doctrina lui Christos nu existau compromisuri ... (lectura 5749-14).

Teodora nu vrea sa se reincarneze

Placa turnanta fatala pentru reincarnare este secolul al VI-lea dupa cnrtstos.tn vremea aceea, Biserica, aliata statului, a pierdut in sanctitate ceea ce a ci~tig'at in putere politics.

imparateasa Teodora a vrut sa fie divinizata dupa moarte, ca vechii imparati romani. Un lucru 0 nelintstea: invataturile lui Origene, mare Ie specialist crestln al relncarnaril. Dupa el, eel care si-au asasinat aproapele vor trebui sa se reincarneze pentru a-~i plsti crimele. Or Teodora are miinile patate de singe ... Origene este oaia sa neagra! (Din fericire pentru

el, a murit de mult tlrnp.ln anuI254). Imparatul lustlnlan, sojul Teodorei, ..

83 convoaca deci Tn anul553 al doilea consiliu al Constantinopolului - pentru a condamna 0 serie de idei provenite de la Origene. Papa ~i episcopii, morn de frica, sernneaza ~i voteaza tot ce Ii se cere: teribilul cuplu imperial asasinase deja cel putin dol papi ~i cltiva episcopi ... Fara a mai pune la socoteala eclezlastil marunti!

Dar aceste decrete, promulgate sub presiune, sint nule din punct de vedere canonic. in plus, trebuie sa remarcam ca aeest consiliu - nu rnai mult decit oricare altul - n-a condamnat relncamarea in sine. Au fost condamnate in anul 553 numai "referirile" la reincarnare.

Acest succes politic imperial a avut drept conseclnta 0 revizuire "Ia sInge" a Evangheliilor din care a fost stearsa once rnentiune a reincamani. ~i iata de ce a disparut ea din catehismele noastre dupa secolul al VI-lea!

Redescoperirea reincarnarti de catre occidentali

... Catari ~i rozecrucieni, care 0 redescopensera, au fost a~i. Cu mult mai tirziu, Tn 1911, au fost publicate Vietile succesive ale colonelului de Rochas (1837-1914). administratorul ~colii politehnice. cercetarne sale sistematice asupra relncamaru, sub forma de anchete ~i experlente, pot fi considerate ca prime Ie lucrari ~iintific~ occidentale din domeniu.

t.ucrarile lui Rochas au avut un anumit ecou - dar este sigur ca Cayce nu auzise niciodata de ele Tnainte de renumita lectura data pentru Lammers.

Sursele de intorrnatie des pre reincarnare sint in mare parte, in acea epoca, de origine parapsihologica. Ele sint datorate in principal scrierilor a trei mari mistici, care au avut, fiecare in sfera sa, un imens

ecou.

- Mai intii Allan Kardec (1804-1869). EI raspir,dise in Franta, apoi in toata lumea, doctrina "spiritismului". Era vorba de 0 invalatura religioasa ezotenca, cornplementara Bibliei (dar deloc opusa acesteia in spiritul autorului sau). Aceasta invatatura era ob1inuta printr-un dialog cu misterioase "spirite" informatoare, entitati-ghiz; desoamati, BietuJ Kardec a declansat, intr-o tara atit de salbatic rationalista ~i matenansta cum era Franta secolului al XIX-lea, 0 ploaie de condamnan. Biserica catonca I-ar fi ars oucuroasa pe rug!

Scandal ~i in intelligentsia tranceza, al carei triumfalism ~iinlific era denuntat de Kardec. ~i unii ~i allii au facut totul pentru a-I \ ridiculiza: au reuslt attt de bine, incit astazi in Franta nimeni nu rnai tncearca sa toloseasca cuvintul spirit. Or Kardec vorbeste enorm de reincamare, pe

84

care el 0 integrase perfect in credinta sa crestina. EI era convins ca a fost druid in epoea celta, eu numele Allan Kardee, pe care !?i I-a reluat ca sa-~i semneze drtile.

- Ceva mai tirziu, Helena Petrovna Blavatsky (1831-1891) va vorbi cu stralucire despre reincamare. Ooctrina sa, teozofia, va avea un viu impact asupra mediilor intelectuale englez ~i american. Totusi, doamna Blavatsky se referi~ la drtile sacre ale IndieL Astfel, reincarnarea, vszuta din unghi teofizic, va pastra intotdeauna un "ambalaj de ongine" oriental.

$; tot astfel 0 vad multi alti oameni, asociind-o cu vacile sacre, "curry" din I carne de oaie ~i imblinzitorii de serpl: un intreg exotism ieftin!

- in fine, Rudolf Steiner (1861-1925), mai intii discipolul doamnei Blavatsky, s-a desprins apoi de familia teozoflca pentru a-~i fonda grupul propriu: antropozofii. Contemporan allui Cayce, el are aceeasl deschidere, acelasi suflu profetic, aceeasi viziune universals. Ca ~i Cayce, el a vorbit foarte mult despre reincarnare. Dar Steiner este un intelectual din Europa renana. $i ca atare, el s-a f:licut auzit mai ales in Elvetia ~i Germania.

Cayce nu-i cunostea nici pe Kardee, nici pe Steiner, nici pe Blavatsky: Lammers Ii va explica ce este teozofia! Dar el n-o Ia in seams. Este un american perfect, un urmas al acelor "Fathers Pilgrims" care au debarcat cu Biblia in mina ~i nu vor sa stte de altceva.

Cayce nu vorbeste nici 0 limba strnina, niei sona lui, iar secretara nici alit. Sint ignoranti care n-au plecat niciodata de acasa: abia dad ~tiu cs lumea extenoara exista! Pentru noi cellaiti, europenii, asta este greu de coneeput.

$i toemai aceasta Incultura crasa, pahidermica va constitui sansa lui Cayce: lipsa sa de instructie ii va favoriza tndrazneala gindirii ~i Ii va permite sa mearga foarte departs reintegrfnd reineamarea in gindirea sa crestina. Din fericire, la inceput, nu cunoaste nimic: nu va putea fi acuzat de plagiat! Va trebui sa se recunoasca faptul ca lecturile sale nu "coplaza" pe nimeni.

Geniul particular allui Cayce it constituie reincamarea debarasata de podoabele indiene.

Oaca mai tirziu Cayce adopta doua sau trei euvinte indiene, dintre care karma, 0 face din slrnt practic: cuvintul karma descrie 0 realitate pentru eare limba engleza nu are cuvlnt specific. Cind Cayce foloseste cuvintele karma ~i akasha, nu este vorba in concepti a sa de budism, ci de o lege cosmlca universals situata mult deasupra tuturor religiilor.

Pe scurt, reincamarea in versiune Cayce nu oblige pe nimeni sa se infa~oare intr-un sari, psalmodiind "Hare Krishna" pe la colturile strezilor1 Marea inovatie a lui Cayce este deci reincamarea, incadrata in via1a noastre culturala, in traditiile noastre, debarasatade exotismul indian. Sub aceasta formA pot beneficia de ea toate §tiin1ele umane occidentale:

85

psihologia, lstona, medicina ...

Reincarnarea made by Cayce

Cayce va ie~i asaoar din aceasta teribiiA crizA de con~iintA in care se zbatuse ani de zile. Se va face luminA totalA in mintea sa din stare de veghe: da, reincamarea este ere~tinA! Nu numai ~ este eompatibilA cu invitAtura lui Christos, ei mai rnult: a fAeut parte din aceasta la inceput.

sccasa din ambalajul sAu indian, reincamarea devine universalA, accesibilA oriellrui om de buni eredinti. Ea dA un rAspuns intreMrilor tulburAtoare pe care ni Ie punem - intrebiri la care bisericile oficiale nu pot rispunde.

De exemplu, problema RAului: De ce Jules s-a nascut infirm, in timp ee Jim benefieiazA de 0 sAnAtate de fier? De ce Dumnezeu, in bunAtatea Sa, permite 0 astfel de inegalitate? De ce unii se nase bogati ~i altii sAraci?

Clerurile diferitelor biseriei rAspund: "Aeestea sint tainele Voin1ei divine; trebuie sA ne inelinim fArA sA Ie intelegem". Un astfel de rAspuns nu se mai poate aceepta in secolul XX: rnseamna sA-i consideri pe fide Ii debili!

DimpotrivA, filosofia cayeianA a retncarnarn nu se teme sA rAspundA acestor intrebAri. Ea of erA 0 explicatie clarA, coerenta, logiell,

acceptabilA pentru spiritele ~iintifiee occidentale. •

Reincamarea ar putea fi tnteieasa ea 0 vananta a "teoriei Evoluliei". Dar trebuie sA expncam punn acest cuvint bizar: karma, care este sanserit ~i inseamnA "actiune ~i reactiune",

A~ fi temata sA-I tradue prin "bilan1ul" care rezultA intr-adevAr din diferitele acte precedente. Karma este principiul activ al Legii Evolutiei; ea este in sine un program de transformare continua. Cayce a explicat foarte des ~i indelung acest subiect. Dupi el, eeea ee a fAeut riu sau bine revine in mod necesarintr-o via~ urmatoare. Este "Legea Bumerangului", tormulata de Vechiul Testament: "Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte". (Nu pentru a-I indemna pe oameni ta rAzbunare, ei pentru a-I face sA reflecteze putin la consecmtele actelor lor).

AceastA "Lege a cauzei ~i efectului" este, dupA Cayce, automata, absolut ca legile fizieii:

Fiecare suflet pllJte§te pentru propriiJe lui gre§eli, NU pentru ale aguia. (Lectura 1056-2).

. Unul din rnarile principii de bazA - pe cale sA devinA principiul

intregii psihologii holistice - este cA: Mind is the builder, frad pe care Cayce 0 repetA neincetat. Adi~: "SpirituJ (omenesc) este constructorul". Corpul nostru fizic este doar rezultatul activitAtii mentalului nostru ... $i, de

86

asemenea, al tuturor.imprejurarltor exterioare ale vietii pe care Ie intllnim . . Reincarnarea, dup~ Cayce, pune accent pe responsabilitatea noastra glo-

bala. •

Fiecare gind rau antreneazs un act nlu ~i fiecare gfnd bun, un act bun. De altfel, gindirea in sine este un act. Fiecare act rau are in noi in~ine urmari pe care Ie proiectam in exterior. Nu sintem nieiodata victime ale euiva, ci numai propriHe noastre victime ~i ale acte/or noastre treeute. Omul bun care nu are "dec1t neeazuri" a fost poate un monstru in urma eu zece mii de ani: e/ se confrunta astazi cu consecintele trecutului ~u karmic.

Am spune ca sintem mai lntii fiji operelor noastre. Evident, este o filosofie care obliga la rectitudine. Ceea ce nu place tuturor!

Filosofia indiana nu admite nici 0 abatere de la rigoarea legii karmice a cauzel ~i efectului. Astfel, in gindirea rellqloasa a Indiei, "roata" retncarnaruor succesive se invirte la nesfirslt de-a lungul seeolelor, pina cind ultima farima de karma este platitA. Greu, greu, greu ... Este ca un examen pe care ar trebui sa-I treci in fiecare an ~i la cea mai mica bi/biialA ai picat: trebuie atunei sa repeti clasa ~i chiar sa 0 repef de trei-patru on! ... Unii se descurajeaza ... 9i iau de la capat, interminabil, aceleast erori!

Legea Gratiei

Dlrnpotriva, gindirea cayciana introduce 0 noua dimensiune:

"Legea Gratiei:', Gra~a este iubirea gratuitcl, bunatatea lui Dumnezeu pentru fiecare suflet. /ncrederea ~i iubirea pot sA ne scape de aceasta nemnoasa lege a karmei. Cayce rezurna principiul Leg;i Gralie; in elteva cuvinte:

Ceea ce semeni aceea culegi, numai dacll nu ai trecut de la

legea karmei la Legea Gratiei. (Lectura 5075-1). .

Cuiva care II lntreaba: CE DATORII AM CA. TRE JOHN? Cayce Ii raspunde:

Numai aceea pe care 0 construie§ti tn propria con§fiin~. (Lectura 1298-1).

Intr-aoevar exists oameni care folosesc notiunea de "karma" sau de "datorie karmtca" ca souza faciiA pentru pasivitatea lor: "Ce pot sa fae? Este 0 datorie karmlca", spun el, atunci clnd nu au curajul sa ia deeiziile care se impun. Astfel, iata raspunsullui Cayce dat unei persoane care Ii punea tntrebarea:

EXISTA. iNTRE MINE 91 PARINTII MEl SAU CU UNUL DINTRE EIO DATORIE CARE TREBUIE sA. FIE LlCHIDATA.? AR TREBUI sA. RAMIN CU EI PINA REU9ESC SA.-I TMBUNEZ?

Ce este aetorte karmicll? Amesfeci fofu/! Aeeastll idee este neelarll in minfea tal Ce inseamnll Viata, dacll nu un dar al Creatorului tllu, pentru ea tu sll poti fi Tntrutotul Una cu EI? Relatiile cu aproapele tllu

87

de-a lungul diverselor experiente ale IncamIJrilor terestre se IIJmuresc in lumina Fortelor Creatoare, in relaria fa cu actul in sine. ~i, mai precis, pentru relatiile personale cu tatIJI teu, cu mama ta, cu frafele sau oricine a/tcineva, ceea ce conteazIJ ESTE sA TE PRIVE$TI iN FA TA, in cadrul re/atHlor antrenate cu semenu tIJi. Nu este vorba de 0 datorie karmicIJ intre pIJrinfH tIJi §i tine, ci de 0 DATORIE KARMICA CU TINE lNSUTI. Acea datorie la care trebule sIJ lucrezi eu ajuforul rela(iilor familiale de ast~zi! E va/abil pentru orice suflet. (Lectura 1436-3).

Conform acestui text, prima datorie karmica este fatA de s'ine: sa ne oebarasam de toate sentimentele de egoism, gelozie, agresivitate, de toate inhibitille care ne paraziteaza ~i ne slabesc Eul. lata ce antreneaza din viata in viata 0 memorie negativa.Cayee spune adesea: Self is being met, ceea ce tnsearnna ca va trebui intr-o zi "sA stai fata in fata cu tine lnsuti" adica sA constlentizezl aceasta memorie negativA. Deci nu va fi vorba propriu zis de 0 datorie karmica intre doi indivizi, ci mai intii 0 datorie fata de sine, asupra carela trebule sa Jucram in situatla de viata in care ne aflam ~i in relatia cu celalalt, Actele negative au distrus in alte vieti 0 parte din Eul nostru, care astfel s-a separat de Fortele Creatoare, adica Dumnezeu. Relatiile umane din viata noastra actuala au drept scop sa vindece Eul nostru, sa-l ajute sa se rearmonizeze cu legile divine. Expresia "datorie karmlca" ar trebui inlocuita prin "memorie karmlca", care trebuie sA fie purificatA oaca este negativA. 1ntr-o altA lectura, Cayee mai spune:

Doar Usus este modelul structural al fiec4rui sunet. EI este karma te, dac4 vrei cu adev4rat sIJ te increzi in EI. (Lectura 2067-2).

Ne putem infrunta karma fie in no; tnsine, fie in EI. (Lectura 2990-2).

Altfel spus, infruntarea propriei memorii negative, a propriilor reflexe lnconstlente este mai putln durA daca 0 faeem in lumina lui Christos decit marginindu-ne la vechea Lege a Cauzei ~i -Efectului:

SIJ Tnfrunt4m aceste lucruri care au fost numite karmice ... Totu§i, sIJ ne amintim c4 odat4 cu Legea Gratiei, ete se pot reduce la un simp/u impu/s interior. $; daclJ ne acordlJm voime cu Calea lui Christos, putem tmpietiice astfel aparifia necazurilor; putem dep4§i dificultlJtile §i putem face a/egerile cele bune, acelea care aduc bucurie, iubire §i ferieire pentru toatlJ viata. Ceea ce este de preferat Leg;; Cauzel §i Eff;!ctului, care obliglJ la 0 confruntare a noastr4 in§ine cu tot, la modul cel mal duro (Lectura 1771-2) .

... in fond, aceasta era "Buna Vestire" din Evanghelie!

88

Cind ne relncamarn?

Ei bine, nu /a intimp/are! Tn aceasta privintil nu exist~ nici inlimplare,nici loterie, cidoarcicluri precise, pe care tnca nu Ie cunostearn suficient, dar despre care voroeste Cayce.

Timpul nostru terestru este hotilrit de mersul stelelor: Soarele, Luna, planetele ~i stelele fixe din constelaul.

"$i a zis Dumnezeu: Sa fie fuminatori pe taria Cerului l. .. J, sa

• desparta ziua de noapte ~i sa fie semne ca sa deosebeasca anotimpurife, zilele ~i anii. .. " (Geneza, 1)

Pentru noi, aceste corpuri celeste masoara Tlmpul, Revenirea penodlca a aceleiasl pozitii a unei stele sau a mai multor conjunctii constituie un ciclu: asa sint revenirile periodice ale Lunii, Soarelui, ale lui Sirius, ale lui Satum etc. Aceste corpuri celeste rnarcneaza ciclurile zilelor, anilor ~i secolelor.

Sejurul terestru, repetat de cite ori este necesar, ar avea deci drept scop 0 aplicare practi~ a lectiilor inv8tate ... in celelalte planuri planetare.

Cilc; nu se intril la intimplare in sejurul material al Pilmintului. Ci na§terea vizeazil un obiectiv precis. Fiecare suflet este atras aici de influenfele pe care te-e putut vizualiza de Acolo de Sus. (Lectura 3128-1).

Sau:

Cilc; fiecare ddu este un grad tn plus in experien(a entitilpi sau suf/etu/ui. $; atunci c;nd suf/etul trebuie sil lucreze, ;i vine dorin(a imperioasil de a se incarna in materie in acel moment. (Lectura 1703-3).

Este /impede asadar, intelegem ca sufletele se incameaza dupa nlste cicluri, care sint comparabile cu ciclurile solare!

incarnarea pe Parnlnt este un atelier de lucrari practice pentru lectiile cosrnlce. Incarnarea se face urmind datele care corespund unor cicluri astronomice/astrologice, in functie de nevoile spirituale ale flecarel entitati. Entitatea i~i alege ea insa~i momentul.

iN CEEA CE PRIVE$TE VIATA PE AL TE PLANETE $1 SEJURUL PE ACESTEA INTRE DouA VIETI TERESTRE, NE-A TI SPUS cA ENTtTATEA EDGAR CAYCE [ ... J A FeST iN SISTEMUL Lilt ARCTURUS, APOI A REVENIT PE pAMiNT. ACEASTA ESTE 0 ETAPA DE EVOLUTIE NORMALA SAU ANORMALA PENTRU UN SUFLET?

A§a cum am spus - §; au spus-o §i alpi - Arcturus este ceea ce am putea numi centruJ Universulu;, prin care indivizii trec la perioada alegerii lor; §i acolo ei trebuie sll aleagll, de asemenea, unde trebuie sil se intoarcll pentru a-§i completa stagiul - adicll in sistemul nostru planetar, Soarele nostru, cu Pt!imintu/ nostru §i sistemul st!iu de planete ... Sau dact!i vortrece

89

in alte sisteme. (Lectura 5749-14).

ESTE NECESAR sA TNCHEIEM PARCURSUL SISTEMULUI SOLAR iNAINTE DE A MERGE iN AL TE SISTEME?

Este necesar slJ tncneiem parcursul sistemului solar. TREBUIE sA fN~HEIEM CICLUL SISTEMULUI SOLAR PE pAM1NT SAU TREBUIE SA-L COMPLETAM PRINTR-UN SEJUR PE ALTA PLANETA; SAU FIECARE PLANETA ARE UN CICLU PROPRIU CARE TREBUIE PARCURS COMPLET?

Ceea ce s-a inceput pe Pl1mlnt trebuie slJ se incheie pe PlJmlnt.

Sistemul solar cenue fi apar(ine PlJmintu/ nu este dect: 0 parte din rntreg. Ci1ci tn ceea ce prive§te numlJrul pJaneteJor care graviteazi1 tn aceJa§i sistem cu PiJmintul, aceste planete formeazlJ un tot §i sint legate unele de altele. Acesta este ciclul sistem complet care trebuie slJ fie tncneie; fn(elegeti? (Lectura 5749-14).

Nu sintem siguri ca 7ntelegem foarte bine, dar vom reveni asupra acestei chestiuni, mai in detaliu, la capitolul de astrologie.

De cite ori ne reincarnam?

Platon credea ca sufletele se retncameaza la fiecare 0 mie de ani. In Republica, el povesteste istoria lui Er pamphylul, eectraordmar reportai din Lumea ceatalta, realizat de cineva care se intoarce de acolo. Er pamphylul spune cum, considerat mort pe un cimp de b~talie, a fost in Cimpiile Elizee (sejurul mortsor pentru greci). Acolo a putut asista la impartirea viitoarelorincamari, unde fiecare suflettrngea la sortl, aleg1nd noua viata terestra ...

Cayce da secvente de vieti mult mal apropiate in tlrnp ... sau dirnpotnva, mult mai departate.

DOMNULE CAYCE, TN LECTURILE VIETILOR ANTERIOARE PE CARE LE-A TI DAT, SiNT MARl DIFERENTE PRIVIND INTERVALELE DE TIMP CARE SEPAR.A. oous INCARNARI. EXPlICATI-NE DE CEo PENTRU cA TOATE TNCARNA.RILE NU sf NT DATE TN LECTURI SAU PENTRU CA. UNII DINTRE NOI PROGRESEAzA SUFICIENT lNTR-O VIATA. $1 NU MAl ESTE NEVOIE sA SE REINCARNEZE 0 PERIOADA iNDELUNGATA.?

DE EXEMPLU, PRIMA APARITIE PE PA.MINT PE CARE ATI MENTIONAT-O PENTRU DOMNUL X ERA ACUM ZECE MILIOANE CINC; SUTE DE Mil DE ANI. URMATOAREA, ACUM DOUA.SPREZECE Mil DE ANI. ENTITATEA RESPECTIVA. NUAMAI REVENIT PE PA.MtNT INTRE ACESTE DOUA. INCARNA.RI?

Aparifjile safe in pfanul terestru au fost meottonete to ate. in intervale, et s-a dezvoftat in eter« planufu; terestru, clJe; adeseori aceasti1

90

entitate s-a aflat in alte sisteme planetare: acestea au avut 0 influenflJ asupra vietii sale. Astfel, putem spune clJ tn dezvo/tarea sufletelor pot . exista inteNale mai mutt sau mai pu(in lungi! - sau scurte! - de la 0 viaflJ la alta. (Lectura 139-1, 2).

Oeci, iata un nativ care se aflA abia la a treia sa viatA ... Ca Lammers. Ne amintim ca aeesta era la a treia aparttie pe aceasta ptaneta. Ceea ce presupune un bogat turism planetar! La cealalta extrema, sint cele 547 de relncarnari ale lui Buddha Gautama ... Cayce ~i-a dezvAluit lui tnsusl 0 secventa din vietile anterioare.

EI s-a referit arnanuntlt la anumite vieli pe care Ie vom vedea Indeaproape ceva mai departe. EI mai spune:

Perfectiunea nu este posibillJ totr-un corp material, lnainte de a fi revenit de cel pUfin treizeei de orf! (Lectura 2982-1).

Grupuri karmice: ne relncarnam lrnpreuna, este mai vesel!

Majoritatea americanilor din secolul XX care au venit sa-I consulte pe Cayce II cunoscusera deja in una din vietile lor precedente iar unii dintre ei Ii fusesera foarte apropiati. Sotia, secretara, copiii, cei mai buni prieteni se pare ca au fost toti amestecef mai mult sau mai putin in aventurile din alte vieti. La inceput, mi s-a parut 0 coincidenta bizarA. $i apoi am reflectat: daca ne retncarnarn pe cicturi, dupa "aflnitatile elective", ar fi deci logic ca in aceleasi epoci ~i in aceleasi imprejurari sa se regaseasca periodic oameni care trebuie sa Infaptuiasca ceva trnpreuna. Ei sint sensibili la aceleasl vibratii. Regasim aceleast vechi cunostinte care faceau parte din aceleasi promotii.;

Ca multe suflete care au intrat In ecest ciau din 1910, 1911 sau in timpul acestui ciciu, entitatea a fost atJantlJ ... (Lectura 2428-1).

Vom regasi in capitolul urrnator aceste ciclurl istorice sau preistorice de retncamari colective.

Indivizii de pe PiJmint evolueeze din ciclu tn ciclu, in /inia proprie de dezvoltare, In relatiile lor cu ceilalfi §i In acfivitlJfile pe care trebuie slJ Ie IntreprindlJ tntr-o asemenea viatlJ terestriJ. Fiecare apuclJ pe dt:umul siJu in imprejuriJri foarte exacte. (Lectura 993-4).

Fiecare cictu aduce sufletul-entitate la 0 noulJ TntretlJiere de drum uri unde se simte alras spre una sau mei multe activitlJ(i pe PiJmTnf. Dar aceste activitiJ(i au fost alese special ca entitatea siJ Ie infeleaglJ cauza: ele stnt 0 parte necesarlJ din expertem« sa totaJiJ. (Lectura 3128-1).

91

Personalitate ~i individualitate

secventele de vieti anterioare date de Cayce nu sint intotdeauna complete:

Vieple dumneavoastrtJ anterioare nu vtJ sint date comptet, ci numai acelea care au 0 legtJturtJ cu activitatile ~i problemele actualei experiente de viatii. (Lectura 2460~1).

Trebuie sa In1elegem ca nu ne punem in joe toate resursele la fiecare reinearnare ci doar 0 parte a acestora. De aceea, PERSONALITATEA noastra prezenta po ate fi foarte diferita de cele preeedente: ea nu extenortzeaza deeit 0 parte din INDIVIDUALITATEA noastra, din Eul nostru complet (care este un univers in sine!).

Astfel, Cayce, in tncarnarea sa precedents, nu ~i~a.aratat in nici un fel facultatile mediumnice. In acea viata, spune el, darurite sale ramasesera latente, nemanifestate.

lata 0 tectura care arata de ce personalitatea exonrnata lntr-o viata nu este decft un fragment din individuaJitatea totata:

DOMNULE CAYCE, VRETI sA ENUMERA TI INCARNARILE MELE PE pAMINT, INCEPIND DIN tlMPUL CRUCIADELOR? UNA DIN ELE IMIINFLUENTEAZA VIATA ACTUALA?

Nu toate au influen(tJ acum. Dar asta depinde §i de ceea ee vefi decide sa (aee(i [ ... J. Lucrurile se petree astfel: ne putem afla trur-o stare, incarnati jntr ~ experienta de viata precisa, ~i totu~i sa nu tuaem in direcpile explorate anterior. $; asta pentru ca nu sim(im nevoia. Sau nu stntem con§tien(i de aceste activitl1(i anterioare ori nu stntem influentafi de e/e. Acele viefi care au un impact direct asupra vietii dumneavoastrtJ actuate v~au fost prezentate.(Lectura 1602-4).

Nici 0 iubire nu se pierde vreooata

Blnetnteles ca ne retncamam ~i in familie! Irnpreuna la bine ~i la rau. Dar toti cei care au pierdut 0 fiinta iubita sa se consoleze: 0 vor putea regasi!

INTREBARE:

EXISTA UN MOTIV PENTRU CARE FRATELE MEU 91 CU MINE AM ALES ACEEA$I MAMA?

Raspunsul lui Cayce:

Aeeste experien(e de via(tJ din Palestina antictJ v-au legat strtns §i v-eu creat astfe/ de refatii tnctt ati ales stJ vtJ reincarna(i tmoreune. (Lectura 2454-3).

92

Este vorba de doua persoane asociate ulterior in aceeasl activitate, in America secolului XVIII, inainte de a se reincama inca 0 data trnpreuna in secolul XX!

lata!)i cazul unei fetite de 5 ani, ai carei parinti cerusera o lectura: ;nainte, entitatea apar(inea familiei Audubon. Acolo ea era tot fiics mamei sale actuale - dar n-e trl1it foarte mult: cSci in acea viars a mum de micS, in accident de ma~inS. (Lectura 1635-3).

Deci iata 0 mama dezolata de pierderea copllului si care in vlata urmatoare iI regase~te in aceleasl condi\ii: este tot fetita sa ~i in aceeasl tara (Audubon era 0 familie americana cunoscuta in epoca colonlala).

Dar inca nu e tot... Caci de la 0 incamare la alta ne putem schimba sexul! Pentru ca, asa cum zice Pavel, "in lerusalimul ceresc nu exista nici evreu, nici grec, nici sclav, nici om liber, NICI BARBAT, NICI FEMEIE". Aceste condltll nu sint decit temporare. Numeroase cazuri de schimbare de sex apar de altfel de-a lungullecturilor :

;nainte, entitatea se afla in Imperiul Roman, tntr-o perioadS de expansiune maritimS spre alte fSri. Acolo, entitatea era bSrbat, marinar, un cSpitan care comanda note romanS tn pnuturile Irlandei §i Angliei. (Lectura 2454-3).

Or, astazt este femeie. De ce s-a reincarnat ea de data aceasta de sex feminin? Pentru ca :

DacS doblndise mari ta/ente de invSfStor, de §ef, instructor, director - talente pe care Ie pSstreazS astflzi - ea cunoscuse pupn viafa de familie.

Mai curios inca, ea nu se afJa la prima schimbare de sex: lnainte, entitatea se afla in Persia, tn mediile conducStoare. Ea trSia /a curtea Semiramidei, a cSrei confidentS era - s-ar spune astSzi secretarS. In realitate un post de decizie. (Aceeast lectura),

Astfel, ne putem alege alt sex, dupa programul dorit. Cineva care a iubit patirnas 0 femeie pe care n-a luat-o de nevasta va putea, fara indoiala, s-o regaseasca in viata urmatoare ca sotle, dar ~i ca sora sau mama ... sau chiar sot daca el insu~i s-a reincamat in femeie! Cum toti slntern chemaf sa devenim zei, iar Dumnezeu, asa cum spuneau gnosticii, este Tata !)i Mama, masculin ~i feminin, trebuie asadar sa trecem prin experienta celor doua polaritati.

In unele vleti, ne tncamam in barbat ~i invatam sa stapinim vibratille masculine, ca soldat, marinar, taietor de lemne, vlslas ... Dupa un anumit timp, dupa ce am staplmt situatiile masculine, asplrarn firesc sa cunoastern viata la feminin. De exemplu, ce efect are aducerea pe lume a unui copi!, alaptarea lui, activitatea casnica etc. $i asta pentru ca nimic din ceea ce este omenesc sa nu ne fie strain. Deci nu sintem barbat sau femeie pe vecie. Este doar 0 stare ternporara de incamare.

Astfel , hornosexualli nu ar fi decit entitati in tranzitie intre dOUB

93

corpuri de sex diferit ~i nu anorrnali sau perversi sau mai simplu, entit~1i care si-au schimbat recent sexul ~i in~ nu s-au oblsnuit complet cu noul lor corp!

lat~ 0 lectura foarte trurnoasa a lui Cayce despre necesitatea de a traversa experiente multiple, in toate st~rile, in ambele sexe, in toate t~rile:

Sufletul- expresie a dorin(ei lui Dumnezeu de a avea un tnsotno: - trebuie sa-§i gaseasea el tnsus! expresia §i in acest scop, sufletele Mrbatilor §i femei/or au fost ehemate la fiin(~, pentru ea fieeare suflet sa poata deveni tovara§altovara§u/ lui Dumnezeu, perfect adaptat(~) la aeeasta imparafie divinlj.

Este deci necesarca sufJetul omenesc s~ se pertectioneze de-a lungul multor experiente; e/ trebuie s~ pareurg~ toate impSrljtiile existente. Aceasta pentru ea sufletul, duplj atingerea perfectiunii, s~ nu fie in dezaeord cu impljrljfia frumusefii, a armoniei §i fortei divine unde este ehemat sa devina insofitoarealinso(itorul ecestei Forte ereatoare (Dumnezeu, in cayeiana)!

De aiei neeesitatea aeestor experiente de viat~ care nu sint aect: oeazii de a evolua; tntr-eaeve; indiferent de nivelul de con§fiint~ /a care fieeare dintre not crede ea a ajuns, Tatal dore§te ea fieeare suflet sa continue sa-§i desf~§oare firul de aur al tone! sale con§tiente pentru a urea pina la et. (Lectura 805-4).

Aceasta lectura ne face sa tnteleqern de ce ne schirnbam adeseori sexul de la 0 viala la alta.

Dar mai exlsta entit~ti care se tncarneaza numai in corpuri masculine - sau numai in corpuri feminine. Aeeasta depinde de programul lor.

De exemplu, Cayce a dat pentru el tnsust 0 serie de tncarnan numai masculine - dar in care a treeut prin expenenta vielii de familie.

Dup~ Cayce, insusi Christos n-ar fi avut decit tncarnan masculine: ca Adam, Melhisedec, losua, losif etc.(dar vorn reveni la acest subiect). Motivul este ~ avea un program de ini1iator. Cel care trebuie sa arate ealea, care este Primul, Mielul lntii-Nascut al lui Dumnezeu corespunde valorilor masculine ale 8erbecului. Pe cind Maria, Mama sa, reineamare a Evei, n-ar fi avut decit tncarnari feminine pentru ~ ea trebuie sa arate ceatalta parte a iubirii creatoare, polaritatea feminine care este PamTnt, fruct, receptivitate, tacere, alchimie secreta necesara nasterf sufletelor.

Cu toate aeestea, lncamanle repetate intr-un singur sex au ~i ineonveniente:

. Entitatea este una din eele care nu §i-au sehimbat nieiodata sexul,

estte! ea este femeie pin~ in virful unghiilor -dependentS §i totu§i, niei mai mult niei ma; putin deelt alfii seutit~ de nevoia unui tovar~§ ... Dar entitatea nu ajunge s~ inteleaga aeeste emofii la ceilalfi (de alt sex); nu ma; mult

94

aectt ii inteleg ecestie emotiile §i felul de a fl ... (Lectura 2390-1).

Alegerea sexului se face In mod liber dupa dorinta fiecarul suflet:

Oepinde de aorintete care au fost formate de entitate de la inceputul incarnijrii sale precedente [ . .]. Dorinta, atunc; cind este hrijnitij §i intretinutij, poate schimba un univers! C~ci din dorintele inimii se nasc activit~tile creierului §i cele ale fiintei tizice, ca §i forma acesteia. (Lectura 276-3).

Gemenii

Exista un caz special, acela al gemenilor. Identici sau diferiti, traditia ezotenca ne spune despre ei ca sint fiinte care s-au iubit nebuneste lntr-o viata preceoenta ~i n-au vrut sa se desparta in viata aceasta. Pot, de asemenea, sa se fi uri! ~i sa fi ales aceasta sansa de a se reconcilia in iubirea traterna, A~a se pare ca este cazul gemenilor din Biblie, Isav ~i lacov (Geneza, XXV, 19), de care vorbeste Cayce:

Oe§i conceputi in ace/a!ji timp, n~scu(i in eceees; zi, erau foarte diferifi in programullor de viafi§; unul, lacov, i§i armoniza sufletul §i spiritul prin corpul fizic care este expresia acestora. Ce/~/alt, Isav, n-avea aectt un scop: s~-§i satisfac~ poftele ... (Lectura 281-48).

$i Cayce explica ca aceste flinte atit de diferite fusesera atrase trnpreuna de dezblnarea parintilor lor. $i acesti gemeni "se bateau inca din pintecele mamei lor", adica erau deja dusmani dintr-o viata anterioara.

In toate rasele, in toate natiunile, in toate rellqlile.;

Dupa Cayce, avem nevoie sa trecem prin toate tatetele vie1ii terestre: nu numai prin sexe diferite, dar ~i prin tali, rase, re.ligii diverse ...

Asta ca sa invatam totul prin intermediul celor trei dimensiuni

care slnt:

- Timpul;

- Spa1iul;

- Rabdarea.

A~a spune Cayce. PrimiL doi termeni ne sint bine cunoscuti, pentru ca folosim din ce in ce mai mult notiunea de spanu-tlrnp. AI treilea termen surprinde :

Timpul, Spa(iul, R~bdarea sint mijloacele care permit Omului, in calitate de spirit limitat, s~ devin~ con§tient de infinit. (Lectura 3161-1).

R~bdarea nu vrea s~ insemne pur §i simplu a§teptare, ci ea este

95

atitudinea acelora care I§i acordlj tiree cu legile Naturii. Astrel, cu rljbdare indepline§te-ti munca, duplj legile Rljbdljrii, care sint iubire, scop precis, credintlj, sperant~, millj, exprimTnd aceste legi In leg~turile cu cei pe cere-i vei Tnt1lni zilnic pe drumul teu. (Lectura 1968-5).

Asttel, rabdarea ne perrnite sa foloslrn eel rnai bine Tirnpul ~i Spatiul. Ea ne permite sa lucrarn asupra noastra tnsme, traverslnd secolele ...

In acest scop, este util sa trecem prin experienta religiilordiferite pentru a lnteleqe ca fiecare dezvotta 0 faleta a adevarului global.

lata de exemplu, cazul unei tetite care vine dintr-o viata indiana:

Entitatea a trM in Extremul Orient §i a apar(inut, la Poone, grupului lui Brahma Samaj (in India intre 1800 ~i 1878?).

De aici faptul clj ea este absorbitlj de viziunile sale [ . .]. N-o tulburati cu 1ntrebljri §i notafi ceee ce vlj spune; lncuraja(i-i visele §i viziunile, dar nu luati 0 atitudine de inchizitor.

ctna entitatea va avea 13-14 ani, vlj vom da indicafii mai complete asupra a ceea ce poate ea Indeplini - daclj vrea slj se cljlljuzeasclj duplj steaua Betleemului §i nu duplj aceea de /a Peons! (Lectura 5043-1).

Astfel, pentru fiecare din noi, are lac aceeasi cautare spirituala, dar sub forme religioase diverse, dintr-o viala in alta.

A mai fost Mozart muzician ~i in alta viata?

Aceasta este intrebarea care se poate pune in privinta lui Mozart ~i in privlnta tuturor cophlor minune care par veniti In lume deja stapini ai unei arte sau ~tiinte ... Se pare ca exists 0 progresie logica in activitatile terestre ale sufletelor ornenestl. De-a lungul "secventelor" de tncarnart date de Cayce, gasim frecv.ent 0 aceeasi meserie exercitata din viala in viata, in civlllzatil diferite. Cayce de exemplu, destul de uirnlt totusl de a avea acest darde medium, tntrebase (intr-o lectura acordata lui tnsusl) de unde ii venea acest dar. I s-a raspuns prin propriul glas in stare de somn, ca dispunea acum de aceste facultati mediumnice excepflonale pentru ca altadata atinsese 0 inalta dezvoltare splrituala.

Dupa care, traise 0 serie de vieti nu prea stralucite ... ~i aeeste puteri nu se manifestasera,

Totusi, era un tapt precis: intr-una din tncarnarne sale fusese ranit pe un ctmp de lupta. Agonizind singurtimpde mai multe zile, incapabil sa· faca vreo rniscare, nu-l mai rarntnea decit spiritul ca arma impotriva durerii. $i, cu putin timp tnalnte de a muri, reusise in fine sa iass din corp, in proiectie astrata.

Acest efort enorm li eliberase puteri psi, 0 aptitudine de a se desprinde de materie, etiberlndu-sl spiritul. (Numeroasei medii au devenit

96

ceea ce stnt in urma unei expertente asernanatoare)

• Aceste puteri psi, folosite in serviciul aproapelui, ii puteau permite regasirea vechiului nivel spiritual. Dar daca aceste facultati ar fi utilizate in scopuri eqoiste sau distructive, el ar putea sa cad a in cele mai tnspalrntntatoare abisuri.

Cayce, de altfel. avea 0 terna marcata de semnul ambiguu al Pestilor: capabih de ee-l rnai bun si de ce-i rnai rau, ei dau misticii care stralucesc de iubtre ~I de bunatate sau tradatorii care fug de raspundere ... (Acest semn al Pe~tilor exouca si dificultatea lui Cayce de a se exprima clar prin cuvinte: Pe~ii se opun Fecioarel, semn al scriitorilor!).

Exemplul lui Cayce ne arata ca ne trebuie mai mult de 0 viata pentru a deveni un medium bun; ca in mod asernanator trebule mai mult de 0 viata pentru a staplni 0 arta sau 0 profesiune. Lecturile cayciene lasa sa se inteleaga ea ne pertecttonarn de-a lungul existentelor, intr-una sau mai multe meserii

Un agent de asigurari de treizeci ~i cinci de ani, american ii ceruse lui Cayce 0 consultatie:

o entitate nu intr~ in sejurul materialla intimplare, ci pentru ca entitatea, ca parte a intregului, s~ ocupe locut pe care nici un alt suflet nu t-er ocupa alit de bine [ .. .]. in planul con~t;;ntei mercuriene, se poate vedea activitatea menta/~ a entit~tii, nevote sa de a analiza tot ce 0 inconjoar~, oamenii, evenimentete, mediul inconjur~tor; ~i nevoia sa de a conduce toate acestea ..

De eici gustul s~u pentru statistici, analiza datelor, clasificarea ~i interpretarea faptelor §i persoanelor. inainte ent«atea trl1ia in tara unde sa nescu: acum (Statele Unne). Dar tmr-un loc difer« §i in timpul rl1zboiului de Independentl1. Acolo, entitatea era 0 personalitate cunoscutl1, a cl1rei influentl1 §i putere n-eu fost studiate indeajuns. La inceput era filosof; epo! instructor, termier, general de armatl1, pl1rl1sindu-~i carul ~i bo;; pentru a merge sl1 apere un ideal; a trebuif sl1 se batl1, sl1 se apere de atacurile celor care aveau un ideal difer« ...

in acea experientl1, ent;tatea a ci§tigat nu numa; in plan material, in ceea ce a intreprins §i in rea/izarea idealurilor sale, car §i in plan spiritual, devenind din ce in ce mai pu(in egoist, din ce in ce mai atent la interesul general. Marea sa preocupare era sl1 ajute oamen;; sl1 devinl1 /iberi.

Din acea experien(l!1, iat~ ee-l r~mine: iube§te tstorie, are gustul cercefl1rii faptelor istonce mai pu(in cunoscute; interesul pentru cl1r(ile care vorbesc despre pionieri, fondatori de noi mi§c~ri, de noi curente de gindire, de noi idei ... Aceste gusturi sint 0 expresie actua/~ a entitl1(ii; in acea via(11 precedent~ numeie sl1u era Israel Putnam. (Lectura 2533-1).

Deci aceasta grija pentru binele general dobindita ca Israel Putnam l-a dus pe nativul de astazl catre asigurari: ~i de asemenea, gustul

97

mercurian de analizare a faptelor, de a lucra la statlstlci. .. Darinca nu este gata:

inainte de asta, entitatea era in tinutul iranian [ ... ], tmr-o lume totodatlj greaclj ~i romens. ln vremea aceea, entitatea fljcea parte dintre romenu care se ocupau de analizarea activitljtilor locuitorilor, a a§ezljrilor lor etc. Entitatea nu era soldat, ci mai degrablj un consilier politic. [ ... ] Lucra ca inspector §i consilier social pe nnglj autoritlj(ile regionale [ ... ].

Aceastlj activitate i-a dezvoltat entitlj(ii gustul ana/ize/or socia/e, gustul studiului raporturilor de la cauzlj la efect in activitlj(ile grupurilor sau indivizilor am spune, gustul sondajelor de opinie §i al studiilor de motiva(ie!

De unde astljzi, competeme entitlj(ii pentru tot ce are legljturlj cu anchetele efectuate pe grupuri, familii, indivizi; pentru tot ce este analizlj economioe ~i socia/lj sau uneori po/iticlj. Prin astfel de analize, entitatea stab;le§te eel met bine raporturi cu ceilalfi. (Aceeasl lectura).

Caci meseria actuata a acestui om trnpuca analize economice, studii de viata ~i de stattstica, destul de ample, caci binenteles,asigurarea nu se face pentru oricine ~i oricum ... ~i nici la orice prel!

Dar sa ne intoarcem tntr-o ex;stenta ~; rna; veche:

inainte, entitatea traia in Persia, tmr-o perioada de conflicte intre beduin; - sau triburi arabe - §i persl! [ ... ] Entitatea era interpret §i avea ca functie slj pljzeasclj averea regelui Cresus. Caci entitatea fljcuse 0 analizlj economtcs a diverse/or populatii din regat, pentru a §ti ctnd, cum §i sub ce formlj Ii se puteau pune taxe (ceea ce am numi astazi stabilirea impozitelor!)

Dar iata inca 0 viata care urea in Timp:

inainte de este, entitatea se afta in Egipt. Acolo, intr-o perioada de reconstructie. rolul slju constase in. .. ASIGURAREA familiilor §i grupurilor de lucratori din domeniul diverselor seNicii. Asta pentru ca statuI sa preia grija copiilor §i familiilor muncitorilor in caz de moarte, accident sau diverse riscuri care pot aparea in timpullucrului sau din cauza acestuia. Astfel a apljrut ceea ce numim astazi asigurljri, pentru a proteja pe oei care erau angajati trur-o activitate foarte riscanta, pusa in serviciu; colectivitlj(ii. ( ... J. De unde ramurile in care entitatea este astazi competentlj: statistica, analiza socia/~ §i politica, asigurari. De aici vine aptitudinea sa de a redacta raporturi scrise pentru cei care lucreaza in aceste sectoare, capacitljti pe care entitatea ar putea slj Ie dezvolte, daclj ar vrea. Cljci ea are 0 mare tnaemtnere naturallj pentru statistici §i pentru a Ie prezenta tmr-un mod care slj fie util celor/alr; ... A~a cum a f~cut-o tn Eg;ptul antic pentru a-i apara energic pe lucrljtorii s~raci din acel timp.(Aceea~llectur~).

. N-am dat aici decit 0 parte din aceasta uimitoare serie de biografii

unde descoperim ca asigurarile existau inca din timpul faraonilor statisticile din timpul grecilor ~i sondajele de opinie din timpul romanilor! (A se vedea

capitolele urmatoare despre aceste civlllzatn). .

Cunoasterea vietilor anterioare ar putea sa-i ajute pe oameni in

7 - Uruversul lUI Edgar Cayce

98

alegerea profesiei lor? to acest sens a lucrat Cayce. I se cereau foarte des lecturi pentru copf je virsta foarte fragedA. DupA ce ridica un colt din

• voalul care Ie aC·JtJerea trecutul recent, el preciza: "Sustineti acest copil in cutare sau cutare meserie!; va fi competent pentru asta, pentru ca 0 cunoaste deja; a mai fAcut-o!" lata cazul unei retite despre care am vorbit deja mai sus. (Lectura 1635-3), incarnatA odintoara in familia americana Audubon:

Este un temperament de artist, care are nevoie sS se exprime prin arta, nu tocmei In desenul comercia/, ci mai degraba tn decorapi, arhitectura inferioara sau arta hTrtiei pictate ... ActivitSfjle acestei entitllp, asa cum 0 sll vedem, au fost legate de stote, tesllturi pentru mobile ... Aceste activitllfj vechi pot sll-; fie utile tn decorat;; interioare, mobilier ...

Dar, inainte de a fi murit aceasta micu\s Audubon in floarea tineretil sale:

Entitatea trllia in Franta, clnd regH Ludovic aveau oa emblemS s;mboficll floarea de crin (in franceza in text1». Acolo entitatea lucra pentru Curte; ea a devenit nu numai creatoare §i desenatoare de fesllturi, dar mai ales decoratoare de interior: domeniul sllu il constituiau peretii, vopsirea lor, voeiurite, tapiseriile §i tapisarea scaunelor, pasmanfena literia, draperiile ... Astllzi, entitllt;; ii place muff sll se ocupe de moouie! $; dacll o sll-i dati ocazia, 0 sll vede(; cum tncepe sS se ocupe de tapisarea mobilelor §i perenlor ... Ar trebl11' sll 0 incuraja(i pe aceastll cete, care ar trebui sll-i devinll meserie tn aceastll viatll. Cllci entitatea ar trebui in mod absolut sll aibS 0 profesie. Chiar daca se cllslltore§te devreme, ea tot i§i va face 0 oratesie.: Atunci pregllti(i-o pentru meseria viitoare! Dafi-i ocazia sS-§i dezvolte darurile innSscute [ ... ]. Entitatea a fost cunoscutll in acea epocll sub numele de oommsosr« Rheulicheu (ortografia lecturii asa cum a fost transcrtsa.cu toata ne~tiinta.de secretara lui Cayce!. .. Numele franeeze, din pacate, slnt toate deformate: nimeni din anturajullui Cayce nu vorbea franceza ... ) Dar Cayce, in somoul sau, adauga: Nu, nici 0 legllturll cu Cardinalul (Rlchelleu), dar aproape acela§i nume, cu 0 variantS tn maniera de e-t scrie .

... lata 0 activitate de perspectiva pentru un arhivist care ar vrea 5-0 regaseasea pe aceasta doamna careia ji datoram poate 0 parte din splendorile de la Versaille sau de la Muzeul Imprimeriei de la Mulhouse (cacl se pot vedea in acest muzeu opere ale marilordecoratori ~i desenatori de hirtie pictata ~i tesatun din secolul al XVIII-lea).

$i cum se pare cel franeezii au legaturi speciale cu Egiptul - asa cum 0 sa vedem rna; departe - deeoratoarea noastra este 0 reincarnare eqipteana;

Inainte de asta, entitatea se afla tn Egipt, in perioada ctna fiii Fllgllduin(ei (fllcute lui Abraham) au parl1sit acale ora§e egiptene. Entitatea

1) Este vorba de textu\ original allecturii lui Cayce (n.tr.)

99

apar(inea ea insli§i acestei natiuni, §i nu ace/eia a evreilor [. . .]. Numele s~u era ShaJmahr §i ocupa un post important. SotuJ §i asociatii s~i erau conducl1torii ecestei tl1ri. Din nou regl1sim entitatea ocuptndu-se de decorare:dar eooto era yorba de vapoare, de ceea ce tinea de navigafia de agrement; ea aesene pinze/e, scu/pturi/e, decora(ia §i aranjamentul interior al acestor ambarca(iuni. Ast~zi ve(i vedea c~ enfitatea 0 sli prefere vaporu/ ca Amij/oc de transport! Asta face parte din experiente/e sale trecute.[ ... ] Inainte, trur-o viatli mai vecne, entitatea se afla tot in Egipt. Ac%, impreunli cu Marele Preot, ea se ocupa de fabricarea hirtii/or §i fesliturilor, nu numai de bumbac, dar §i de diferite materiale provenite din plantele cultivate In Egipt. De aici interesul s~u actual pentru desenu/ (esliturii §i mai ales pentru tesliturile manua/e. Ceea ce-i va pUicea sli facli ea insli§i. (Lectura 1635-3).

$i iata de ce Franta este tara croitoriei de lux ! Geniul vesrnlntelor frumoase ne vine, se pare, din Egiptul antic ...

Aceasta lectura este interesanta pentru ca da "0 secventa de tncamart" tipica pentru dosarele cayciene.

Seriile de reincarnari

S-a remarcat ca natura iubeste tranzitiile: se vede acest lucru in zoologie ~i in ootanrca unde se trece de la 0 specie la alta prin caracteristiei intermediare. La fel se lntimpla ~i cu vietile anterioare: se pare ca au avut loc tranzitii profesionale, geografice, sociale. Foarte des, rernarcarn in dosarele Cayce ca oamenii nu trec brusc de la 0 clvilizatie la alta, ci progresiv. Micuta Audubon citata mai sus I'IU a trecut brusc de la 0 viata rranceza din seco/uJ al XVII/-lea la vlata complet americana de astazr intre cele coua, s-a incarnat intr-o familie cultivata din sudul statelor Unite, de traditie rranceza. Este ca 0 evotutie din aproape In aproape, sufletul incarnindu-se in civilizatii derivate unele din altele: America este grefata pe batrina Europa, mostenitoare a Egiptului antic datorita grecilor~i evreilor. De aceea, in aceasta serie tipica apar aeeste civtllzatit. $i de asemenea, pentru ca Cayce lnsusi, asa cum vom vedea mai departe, este un astfel de exemplu: Egiptul antic, Persia antica, Grecia, Israel, Roma, Anglia, Franta secolului al 18-lea, America de NOrd. inca nu cunoastern legile generale care par sa guvemeze aceste serf de tncarnsrt. Cayce vorbeste mai ales de aceasta serie rnediteraneana-atlantica: el a spus ca oamenii eare au venit sa-I consulte traisera aproape toti (~i adeseori trnpreuna cu el) intr-una sau alta din aeeste eivilizatii.

Lectura data rnicutei americane care a fost Macie Audubon pune ~i problema mobilitatii sociale de-a lungul suitei de vietL Traditia ezoterica vrea sa ne tncarnam 0 data bogati, 0 data saraci ... Darin lecturile