You are on page 1of 32

Asociaţia Societatea Română de Ergonomie Dentară

GHID DE PRACTICĂ ERGONOMIE ÎN CABINETELE DE MEDICINĂ DENTARĂ
BUCUREŞTI-2013
M

AUTORI
Conf. Univ. Dr. Mirella Dorina Angliei - Doctorîn ştiinţe medicale Medic primar
stomatolog
Şef de disciplină Diagnostic Oro-Dentar şi Ergonomie
Universitatea de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş" Timişoara, Facultatea
de Medicină Dentară
Conf. Univ. Dr. Ing. Verónica Argeşanu
Doctorîn mecanisme, organe de maşini şi tribologie Departamentul de
Mecatronică Universitatea "Politehnica" Timişoara
As. Univ. Dr. Cristina Talpoş-Niculescu - Doctorîn ştiinţe medicale
Medic specialist stomatolog
Disciplina de Diagnostic Oro-Dentar şi Ergonomie
Universitatea de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş" Timişoara, Facultatea
de Medicină Dentară Conf. Univ. Dr Cristian Comes
Catedra de Diagnostic Oro-Dentar, Ergonomie şi Metodologia Cercetării
Ştiinţifice,
Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" Bucureşti
Asist. Univ. Dr. Sorin Penta

Catedra de Diagnostic Oro-Dentar, Ergonomie şi Metodologia Cercetării
Ştiinţifice Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" Bucureşti
Prep. Univ. Dr. Anca Axante
Catedra de Diagnostic Oro-Dentar, Ergonomie şi Metodologia Cercetării
Ştiinţifice,
Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" Bucureşti
DECLARAŢIE DE INTERESE
Informaţiile din acest ghid de practică sunt obţinute în urma cercetărilor
efectuate în proiectul „Ergonomie, prevenţie şi management performant în
medicina dentară prin aliniere la standardele europene". Contract:
POSDRU/81 /3.2/S/55651, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 " Investeşte în oameni!" Mai multe detalii le puteţi solicita la adresa de e
mail: comunicare@empmd.ro.
Autorii declară că orice referire în cadrul ghidurilor de practică la produse
comerciale, procese sau servicii specifice prin utilizarea numelui comercial, al
mărcii sau al producătorului, nu constituie sau implică o promovare,
recomandare sau favorizare din partea coordonatorului şi autorilor ghidului
faţă de altele similare care nu sunt menţionate în document. Nici o
recomandare din acest ghid nu poate fi utilizată în scop publicitar sau în
scopul promovării unui produs. Acest material, ca de altfel toate ghidurile
clinice sunt supuse unui proces de revizuire şi actualizare continuă.
CATEGORIE GHID Specialitate
Medicină dentară. Ergonomie.
Utilizatorii către care se adresează
Medici dentişti, asistente medicale, tehnicieni dentari.
Obiective ghid
1. însuşirea unor cunoştiinţe de ergonomie practica aplicabileîn activitate
2. Organizarea ergonomică a activităţii în cabinetele dentare.
3. însuşirea unui mod de lucru sănătos pentru medic, asistentă şi tehnician.
4. Dotarea cabinetului: aparatură, mobilier, instrumentar.
5. Principiile de lucru la 4 sau 6 mâini.
6. Stresul în profesia de medic dentist.
7. Tulburări musculo-scheletale (TMS) consecinţă a activităţii medicului
stomatolog.
8. Modalităţi de prevenire a TMS.
75

CUPRINS
1. Noţiuni generale despre ergonomie: pagina 78

definiţie,

obiective,

ergonomia ca sistem cibernetic,

omul în procesul muncii,

mijloace de muncă,

ambientul.
2. Organizarea ergonomică a activităţii în cabinetele dentare:

amenajarea funcţională - ergonomică şi arhitecturală,

pagina 82


designul şi organizarea ariei de tratament,

analiza ergonomică a locului de muncă în cabinetele dentare.
3. Poziţia de lucru a medicului şi a asistentei: pagina 87

sistematica de lucru,

postura, IS011226 - evaluarea posturii statice operatorii,

poziţionarea pacientului,

poziţionarea luminii.
4. Aparatura şi instrumentarul utilizatîntr-un cabinet dentar:
pagina 90

consideraţii preliminare,

Instrumente rotative şi de mână, aparatura.
5. Modul de lucru; medicina dentară la patru mâini: pagina 91

principii,

concepte,

responsabilităţi,

poziţia echipei,

transferul instrumentelor,

menţinerea uscată a câmpului operatorjaspiratorul de salivă,
sistemul de vacuum, diga).
6. Stresul în medicina dentară:
pagina 96

oboseala fiziologică, patologică,

stresul,

capacitatea de muncă, efortul, suprasolicitarea,

cauze - datorate factorilor de muncă, temperamentului şi
personalităţii medicului, managementului pacienţilor şi al cabinetului,
probleme legate de furnizarea serviciilor dentare.
7. Leziunile musculo-scheletale:
pagina 97

definiţie,

mecanisme care conduc la modificările biomecanice şi fiziologice,

clasificarea LMS,

metode de prevenire.
77
1. NOŢIUNI GENERALE DESPRE ERGONOMIE
M

definiţie,

obiective,

ergonomia ca sistem cibernetic,

omul în procesul muncii,

solicitarileîn timpul muncii,

noţiuni de antropometrie.
1.1DEFINIŢIE
Etimologic, denumirea de ergonomie provine de la două cuvinte de origine
greacă şi anume: ergon- care înseamnă muncă, putere, forţă, şi nomos care înseamnă ştiinţă, teorie, lege, regulă.
Ergonomia reprezintă aplicarea conjunctă a ştiinţelor biologice şi tehnice
pentru a asigura adaptarea mutuală optimă dintre om şi munca sa, cu scopul
de a creşte randamentul şi de a spori bunăstarea, rezultatele fiind măsurate
în indici de eficienţă şi starea de bine a omului. (Definţia
OrganizateiInternaţioale a Muncii)

care nu se confundă cu nici una din ştiinţele care participă la definirea ei. ameliora şi a proiecta ergonomie condiţiile de muncă existente sau viitoare reprezintă un obiectiv permanent în toate domeniile: ergonomie medicală. ci. Astfel de sisteme sunt „om-maşină". adică „medic-aparatură-pacient". interdiscipiinară.acţiuni de comunicare materiale. dimpotrivă creează premisele valorificării tuturor informaţiilor în scopul optimizării raporturilor dintre om şi munca sa. igiena şi medicina muncii care sunt de tip bio-psiho-medicai şi cele tehnicoeconomice: mecanica. „om (factor activ)-echipament-om (factor pasiv)". trebuie studiată ca un sistem cibernetic. arhitectura. şcolară etc. psihologia. Pentru aceasta dezideratele sunt: • Realizarea de tehnologii cu maxim de eficacitate. fiziologia. Murell în 1949. antropologia. informaţională. din punct de vedere ergonomie.2 OBIECTIVE Ergonomia modernă este o ştiinţă aplicată. precizie şi securitate. 1. Atingerea acestor deziderate se poate realiza doar în condiţiile muncii în echipă de specialişti în toate domeniile amintite anterior deoarece necesitatea de a corecta. etc. 78 Intrările sunt:. studiul muncii.umane . specifice oricărui sistem. nu se substituie acestora şi nici nu le prejudiciază. 1. El a definit ergonomia ca reprezentând studiul relaţiei dintre om şi mediul său de muncă.Termenul de ergonomie a fost introdus de către K.F. ecologia. —> tratamente efectuate . . Acest ultim exemplu de sistem cibernetic caracterizează activitatea din sfera medicală. sunt intrările şi ieşirile din sistem. design şi nu în ultimul rând ingineria construcţiilor de maşini şi tehnologică. urbanistică. • Caracteristicile de limitare.personalul Ieşirile sunt: . • Adaptarea mediului de lucru la posibilităţile fiziologice ale oamenilor: • Optimizarea relaţiei om-muncă în scopul creşterii eficienţei în condiţiile unui consum raţional de energie umană. management. spaţială.produse materiale: aparatură. Obiectivul principal al ergonomiei este obţinerea unui echilibru întreposibilităţile omuluişicerinţele muncii. servicii instrumentar. când în Marea Britanie a fost înfiinţată Societatea de Cercetare Ergonomică (numită acum Societatea Ergonomică) şi a fost adoptat în 1950. • Studierea configuraţiei posturilor pentru a asigura precizie şi securitate.H. „om-maşinămediu". Interdisciplinaritatea ergonomiei este dată de colaboararea dintre ştiinte precum anatomia.3 ERGONOMIA CA SISTEM CIBERNETIC • Orice activitate. sociologia. cibernetica.

Localizarea .microclimat.cu referire la aspectele culturale: • Mediul fizic de lucru. 1. Evoluţia capacităţii de muncă este următoarea: Capacitate de muncă crescândă (faza de adaptare/acomodare) Capacitate de muncă optimă (nivel relativ constant al performanţelor) Scăderea treptată a capacităţii de muncă (apariţia oboselei). aplecare. ce se concretizează în potenţialul funcţional al organismului de a presta la un nivel maxim o activitate utilă din punct de vedere social. . • Temperamentul. etc. de factorii de influenţă şi de specificul muncii. zgomot. Factori psihologici: • Aptitudinile. • Nivelul pregătirii.utilizată pentru îndeplinrea obligaţiilor sociale. Capacitatea de munca este: Potenţială.informaţionale: relatările pacienţilor. Capacitatea de muncă este efectul acţiunii simultane a mai multor factori la un moment dat. Factorii care influenţează capacitatea de muncă sunt următorii: Factori biologici: • Starea de sănătate. • Voinţa. • Atitudinea faţă de muncă. • Modul de alimentare. •Programul de muncă. • Interesul sau motivaţia. răsucire.sumează resursele umane condiţionate de rezervele de energie Funcţională .4 OMULÎN PROCESUL MUNCII O cerinţă importantă în proiectarea ergonomică a muncii o constituie cunoaşterea posibilităţilor şi a limitelor organismului uman în funcţie de structura sa anatomo-funcţională. educaţia pacientului.aşezarea echipamentului pentru a putea fi accesat direct . • Vârsta şi sexul. cursuri de instruire ale echipei. vibraţii. Optimizarea locului de muncă în ceea ce priveşte organizarea locului de muncă sunt cateva pricipii a căror respectare poate optimiza desfăşurarea activităţii: Corespondenţa . Factori social economici şi tehnologici: • Mijloacele de muncă.aşezarea echipamentului utilizat cel mai des în locul cel mai convenabil pentru utilizare. • Organizarea muncii. iluminat. familiale.utilizată efectiv în procesul muncii De rezervă . psihice. intelectuale) omului de a efectua o cantitate maximă de muncă. Capacitatea de muncă reprezintă totalitatea posibilităţilor (fizice.fără mişcări înainte. noxe. • Constituţia morfofuncţională.

curenţi de aer. spiritul de observaţie. coordonarea mişcărilor.poziţia corpului în timpul desfăşurării activităţii (poziţia statică) ALTE TIPURI DE SOLICITĂRI • factori ambientali: Vibraţii Microclimat.auditive .echipamentul se aşează în funcţie de frecvenţa şi secvenţialitatea utilizării. cunoscut fiind că oboseala fizică şi mentală reduce calitatea muncii şi creşte şansele de greşeli. cu un efort minim. în timpul efortului static irigaţia sanguină scade proporţional cu forţa contracţiei musculare cunoscându-se faptul că numai o contracţie statică de 15-20% din forţa maximă musculară permite o irigaţie normală.Frecvenţa . în timpul efortului dinamic muşchiul se comportă ca o pompă. umiditate relativă. ambienţă vizuală (iluminat. Chiar dacă componenta fizică nu presupune un consum energetic exagerat (munca în poziţie şezândă: sub 2 kcal/min iar munca uşoară în ortostatism: 1-3 kcal/min) trebuie cunoscut faptul că activitatea musculară se desfăşoară fie sub formă de efort muscular dinamic fie sub formă de efort muscular static. -zgomote exterioare.temperature.calitatea relaţiilor profesionale • senzoriale: .contracţie izometrică. făcând ca aportul sanguin să crească în felul acesta şi aportul de glucoză şi oxigen şi permiţând eliminarea toxinelor. 1. fapte ce au ca şi consecinţă apariţia durerilor musculare şi a oboselii. cromatică). . -mod de lucru. simţul cromatic. încărcătură microbiana Câmpuri magnetice. nivelul intelectual.5 SOLI CITĂRILE ÎN TIMPUL MUNCII SOLICITĂRILE ÎN TIMPUL MUNCII au o componentă fizică şi o componentă intelectuelă. în timpul contracţiilor izometrice se produce compresiunea vaselor cu scăderea consecutivă a aportului sanguin şi acumularea acidului lactic. . memoria.vizuale. 79 Respectarea acestor principii asigură posturi corecte pentru cei care lucrează. duc la oboseală cu diminuarea atenţiei şi apariţia iritabilităţii şi cefaleei. Solicitările fizice în procesul muncii presupun: ■gestualitate . dexteritatea. în timpul efortului muscular static se produce contracţia prelungită a muşchiului fără scurtarea acestuia . de radiaţii ionizante -asigură confortul termic • neuro-psihice:.oboseală vizuală.datorate activităţii zilnice în cabinet.raport direct între om şi mijlocul de muncă (componenta fizică) ■posturalitate . . electrice. aptitudinile tehnice.gradul de pregătire. Efortul muscular dinamic se caracterizează printr-o alternativă ritmică de scurtări şi alungiri ale fibrei musculare (contracţii izotonice) şi au ca şi consecinţă efectuarea unui lucru mecanic ce poate fi măsurat. manualitatea.

structura colectivului. Gradele de libertate în mişcare ale mâinii sunt date de articulaţii şi tendoane. precizia şi efortul de execuţie sunt în funcţie de cinci categorii mari de mişcări. clasa a IV-a . ale braţului şi ale corpului. I .II —». antebraţ. Elementele luate în calcul sunt: gradele de libertate în mişcare ale membrelor: ariile maxime şi optime de lucru. ale antebraţului. Când acestea sunt optime există o stare de compatibilitate. ale articulaţiei mâinii. eczeme . 1978) deoarece orice se proiectează trebuie să ia în considerare valorile medii. CLASIFICAREA MIŞCĂRILOR clasa I . caracterul relaţiilor. de echilibru şi de cooperare. ale articulaţiei mâinii.mişcări ale degetelor. clasa a V-a . Factorii sunt: • PSIHOSOCIALI: .6 NOŢIUNI DE ANTROPOMETRIE Noţiunile de antropometrie sunt necesare deoarece ergonomia are ca obiectiv de bază . Mâna posedă un număr mare de grade de libertate însă nu toate sunt la fel de favorabile. gradele de libertate ale mâinii.• datorate unor noxe . ariile de vedere. ariile maxime si optime de lucru. ale antebraţului şi a braţului. clasa a lll-a . ordonate după timpul şi efortul lor de efectuare. trebuie cunoscut faptul că există aproximativ ±5% din populaţie care depăşeşte aceste valori.proiectarea de locuri de muncă confortabile. Datele necesare proiectării ţin cont de datele de antropometría tehnică (NASA.simpatic . ale articulaţiei mâinii şi ale antebraţului. convenabile şi productive.intercunoaştere intercomunicare interinfluenţare . în acţiuni de scurtă durată 2. ariile de vedere.mişcări ale degetelor şi ale articulaţiei mâinii.mişcări ale degetelor. precizia şi viteza mişcărilor.pot conduce la fenomene alergice (dermatite. uzuale de manipulare ARIA MAXIMĂ mişcarea membrelor superioare(mână. braţ) fără răsucirea corpului .mişcări ale degetelor.numai mişcări ale degetelor. Timpul.> intoxicaţii cronice) AMBIANŢA PROFESIONALĂ (PSIHO-SOCIALĂ) poate reprezenta un factor de stres sau nu în funcţie de atmosfera de lucru şi de comunicare existente între persoanele implicate în activitate. personalitatea şi comportamentul individual 80 • PSIHOLOGICI: .climatul psihosocial . 1.mişcări de precizie. Ariile de muncă reprezintă amplitudinea mişcărilor mâinilor în diferite planuri şi în cadrul unor limite normale. -forţele aplicate. fără forţă deosebită III — V —>■ mişcări care necesită forţă mare. clasa a ll-a .antipatic particularităţi temperamental -nivelul aspiraţiilor preocupări extraprofesionale • CARACTERULŞI STILUL CONDUCERII 1. rinite.

fără control permanent al privirii sau fără rotirea capului Conform acestei organizări în centrul câmpului optim trebuie să se găsească capul pacientului în jurul căruia medicul se poate roti. vârstă. tehnician dentar. în cabinetele dentare.1 ORGANIZAREA ERGONOMICĂ A ACTIVITĂŢIIÎN CABINETELE DENTARE Sistemul de muncă .depind de fineţea şi de precizia (în general) necesare. instrumentar.cei care desfăşoară activitatea. 6. • designul şi organizarea ariei de tratament. mişcarea întregului corp nu este recomandată.unit. sex. 2. . Ariile de vedere. pe lângă activitatea stomatologică propriu-zisă.majoritatea dreptaci nivelul mâinii care execută mişcarea distanţa faţă de corp . personal administrativ. amplasarea pacienţilor.cabinetul/clinica dentară . secvenţele de examinare şi tratament. materiale. 5. sală de sterilizare. înălţimea la care se exercită.tratamentelor dento-parodontale. medicul care coordonează cabinetul trebuie să facă faţă la mult mai multe solicitări. astfel: • realizarea . Scopul activităţii în cabinetele dentare. 4.precizia scade în raport cu distanţa faţă de corp -controlul vizual al mişcării 2. Spaţiul de \ucru -condiţiile fizice. în ceea ce priveşte câmpul maxim. poziţia corpului.ARIA NORMALĂ (câmpul optim) . . —*• maxime. ORGANIZAREA ERGONOMICĂ A ACTIVITĂŢII ÎN CABINETELE DENTARE: M • amenajarea funcţională .mâna utilizată . aparatură. 2.conferă maximul de precizie al mişcărilor care pot fi efectuate simultan şi simetric. direcţia şi distanţa mişcării. Unghiuri vizuale —»optime. etc.spaţiul de acţiune al antebraţului şi al mâinii. forţele aplicate . chimice şi biologice în care se desfăşoară activitatea . factorii de care depind-. unghiul de flexie. Obiectul muncii -omui suferind (pacient). instrumentarul şi aparatura la care medicul şi asistenta să aibă acces fără mişcări suplimentare (deplasarea sau aplecarea corpului).circuitele şi succesiunea etapelor. Factorul uman . Desfăşurarea muncii .este alcătuit din următoarele elemente: 1. precizia si viteza mişcărilor . acesta reprezintă o zonă tampon cu zona periferică (spaţiul public) a cabinetului fiind zona în care trebuie să se găsească masa cu instrumentele. Mijloace de muncă . durata de acţiune.reprezentat de medic. asistentă.ergonomică şi arhitecturală.reprezentat de cabinet. Aceeaşi importanţă o are şi stabilirea ariilor de vedere. Acestea sunt date de unghiurile vizuale optime şi maxime.spaţiul în care factorul uman îşi desfăşoară activitatea. • analiza ergonomică a locului de muncă în cabinetele dentare. laborator de tehnică dentară . 4. radiologie. în funcţie de zonele respective se poziţionează capul pacientului (zona de lucru e amplasează instrumental şi aparatura pentru a avea posibilităţi de control vizual ale mişcărilor mâinii.cabinete + dotare + ambient. 81 3. Locul de muncă . personal de serviciu . 3.

unii dintre ei putând avea chiar instruire în asigurări sau în administraţie de cabinet. grupul sanitar pentru pacienţi. Deoarece este dificil de a face faţă. Din punctul de vedere funcţional şi arhitectural spaţiul unui cabinet este împărţit în mai multe regiuni care la rândul lor sunt grupate \nzone. şi care vor fi numite tip front oftice sau tipbackOffice. accesul cu ajutorul mijloacelor de transport în comun. Zona pentru pacienţi 2. pentru întreţinerea mediului. Amplasarea cabinetului: facilităţile de parcare. în cabinetele mici partea adminisrtrativă va fi rezolvată de către asistentă sau de către igientistă. Zona administrativă 3. aspectul clădirii. Astfel vorbim despre: 1. • Zona de back oftice este zona în care se desfăşoară activităţi specific medicale . Zona pentru pacienţi este zonă publică şi ea conţine .etc. în funcţie de dimensiunile cabinetului şi de numărul angajaţiloractivităţile vor merge de la realizarea programărilor la realizarea plăţilor şi la rezolvarea relaţiilor cu companiile de asigurări.tratamentelor protetice. • Zona de front oftice este în fapt centrul administrativ al cabinetului aici. în condiţiile unor standarde ridicate. . sala de aşteptare. în funcţie de rolul lor regiunile pot fi: de informare. • menţinerea stării de sănătate a personalului prin organizarea judicioasă a timpului şi evitarea solicitărilor suplimentare.în spaţiile special amenajate pentru tratament şi zona în care se vor desfăşura de asemenea activităţi de tip sterilizare. intervenţii de chirurgie orală şi implantalogie cu refacerea esteticii şi funcţionalităţii ADM. camere pentru medici şi asistente sau birouri ale personalului medical ce sunt folosite pentru discuţiile cu pacienţi. este primul contact pe care pacientul îl are cu cabinetul respectiv. garderoba. pentru personal. Regiunea este este un spaţiu tridimensional care poate fi ocupat de o persoană sau mai multe care au de îndeplinit un anumit scop. • asigurarea unui mediu confortabil şi nestresant pentru pacienţi. cu funcţiimultiple. 1. aspectul casei scărilor şi a intrării. Cei ce vor deservi această zonă sunt angajaţi de tip administrativ. tot mai multe cabinete apelează la angajarea unui manager sau medicul coordonator îşi însuşeşte şi cunoştiinţe de management. nivelul la care este situat şi prezenţa liftului. reprezintă atuuri importante. Zona de tratament 4. la ora actuală. O altă modalitate de împărţire a spaţiilor din cabinetul dentar este în funcţie deactivitatea desfăşurată.zona de acces. Zonele sunt organizate în cadrul cabinetului în funcţie de un sistem de clasificare ce are la bază omul şi accentuează activităţile umane faţă de cele mecanice. cu aparţinătorii etc. Zona personalului. • utilizarea raţională a mijloacelor financiare. 0 zonă este definită ca fiind un spaţiu tridimensional care cuprinde una sau mai multe regiuni şi spaţiul dintre 82 acestea necesar culoarelor. dedicate funcţionării aparatelor.

coordonarea programărilor (când există mai multe cabinete).stare de armonie şi bună dispoziţie a pacientului şi a echipei. Zona administrativă .computer în reţea cu cele din cabinete şi programe performante. talent managerial al mediculuitprogramări.07.). oferirea de informaţii. sisteme computerizate de evidenţă şi prelucrare a datelor. amplasarea aparaturii -în afara câmpului vizualăipacientului. pentru imagistică (radiologie. persoana din recepţie trebuie astfel să aibe următoarele calităţi: persoană instruită. sonerii. etc). să se amenajeze un colţ cu jucării şi cărţi de colorat pacienţii nu trebuie să se simtă obiecte de mobilier.) sau nu. accesul pacientului .aparatură cât mai variată şi mai performantă. zona de tratament trebuie să aibă legătură cu spaţiul public şi cu zona de sterilizare [fără ca circuitele să se intersecteze).funcţională şi estetică. Dimensiunile acestei zone conform cu Ordinul 1338/31. deschis (mai multe unituri în aceeaşi incintă) sau semideschis (mai multe unituri în aceeaşi incintă saparate prin paravane) cabinetele pot avea funcţii specifice: pentru igenizare.zona în care pacienţii nu au acces.este un centru de control al activităţii birocratice şi primul loc de informare pentru pacienţi. • psihologic . ci oaspeţi -să se evite kitsch-ul!!!!. Zona de tratament este reprezentată de cabinetele propriu-zise în care se vor desfăşura activităţile de tip medical. casierie şi evidenţă contabilă primară. relaxare fizică şi psihică a tuturor persoanelor implicate. inventarul materialelor şi a instrumentarului. plăcută şi amabilă. poate fii formată dintr-unul sau mai multe cabinete. distribuirea fişelor medicale. care pot să fie organizate în sistem închis (1 unit în cabinet. Obiectivele pe care un cabinet trebuie să le aibe sunt: • organizatoric . contactul cu furnizorii. gestionarea cabinetului). Este indicat ca accesul personalului să fie diferit de cel al pacienţilor pentru o mai bună organizare a spaţiului. un circuit mai bun pentru pacienţi şi personal şi menţinerea curăţeniei. organizată. pentru intervenţii chirurgicale. pentru tratamente.traseu simplu şi precis. 3. radiografii şi modele de studiu.o eficienţă crescută. 83 Aici se pot găsi mai multe spaţii cu funcţii distincte. 2. personalului de la recepţie are în fişa postului. etc. îndemânatică.randament maxim cu efort cât mai redus. aparate de curăţat cu ultrasunete. Zona personalului . • tehnic . Dotarea recepţiei . ţinerea evidenţei directe a pacienţilor.2007 sunt de minim 9 m2 pentru unitatea de lucru. în ceea ce priveşte aparatura. dacă există şi pacienţi cu copii. pentru consultaţii. cerinţele pe care aceasta trebuie să le îndeplinească sunt următoarele: aparatura aleasă . viziograf. în funcţie de amploarea cabinetului: . 4.se pot folosi zgomote ambientale sau muzică in surdină. eliminarea zgomotului (compresor.este importantă crearea unei atmosfere liniştitoare . este indicat.

5m = spaţiul optim. fiziodispenser. 2. • Minimizarea oboselii fizice şi psihice. • Aparatura accesorie -lampa fotopolimerizare. • biroul central. ZONA ZERO = cavitatea bucală a pacientului (centrul cercului). aparatură şi materialele necesare (aparat de curăţat instrumentarul cu ultrasunete. centrala termică. 84 Mobilierul fix: în ceea ce priveşte dispunerea mobilierului fix este importantă respectarea principiului dispunerii acestuia pe verticală. lampa albire.este util pentru operaţiuni ca: turnarea modelelor. camera intraorală. deschisă spre spaţiul public. • depozitare . şi mai ales dispunerea lui la distanţă de scaunul pacientului.2 DESIGNUL Şl ORGANIZAREA ARIEI DE TRATAMENT Reprezintă un compromis între condiţiile tehnice necesare. etc. asistentei. amalgamator. • Echilibrarea balanţei apttudini/cunoştinţe despre activitate. pupinel. sursa protoxid de azot. capul pacientului se găseşte la intersecţia spaţiilor optime ale medicului şi asistentei. pentru a reevalua munca în scopul creşterii satisfacţiei. • Reducerea traumelor potenţiale. crearea unui mediu psihologic optim pentru echipă şi realizarea unei ambianţe plăcute (sau cel puţin liniştitoare) pentru pacient. rebazarea. Obiectivele designului ergonomie al cabinetului: • îmbunătăţirea desfăşurării activităţiii eliminând sarcinile. instalaţia centrală de aspiraţie.oficiu + zonă de relaxare pentru personal. instrumentar detartraj mecanic etc. sistem CAD/CAM. autoclav). • oficiul personalului . pacientul nu trebuie să intersecteze circuitul instrumentelor. precum şi dulapul mobil. unit radiologie. • Echipamente accesorii .uşor accesibilă din zona de tratament. efortul care nu sunt necesare. circuit de apă. • încăpere pentru echipamentul tehnic: compresoarele. prophy jet. aparat mixare automată. materiale dentare. . sistem laser. • Unitul cu fotoliu si scaunele medicului si asistentei. CERCUL CU RAZA DE 1m = spaţiul maxim. • laboratorul dentar . bisturiu electric. • Chiuvete (cu dispozitiv de inchidere-deschidere la cot sau la picior). aici sunt amplasate consolele medicului.uşor accesibilă pentru personal. Elementele de dotare ale zonei de tratament: • Mobilier fix si mobil. gutiere. rebazarea protezelor. etapele. carturi de tratament (deşi foarte scumpe au avantajul de a putea fi uşor transportate unde este necesar în rest putând fi depozitate în afara zonei de tratament). accesorii. coroane provizorii. • grupul sanitar pentru personal. • Instrumentar manual. CERCUL CU RAZA DE 0.• sterilizare . confortului şi a respectului de sine. aparat ionoforeză.microscop operator.

65cm). • Suport suplimentar pentru braţul operatorului. • Manipulare hands-free.48 cm de sol. • Să aibă un spătar care să ofere un suport adecvat părţii superioare a pelvisului. Nasul pacientului se plasează deasupra planului orizontal de la nivelul genunchilor pentru a evita acumularea sângelui în extremitatea cefalică. • Tapiseria scaunului să fie adecvată —^simplă sau matlasată. Scaunul (fotuliul) dentar • element esenţial pentru activitatea noastră. Baza scaunului trebuie să coboare până la 42 . Şezutul pacientului nu trebuie să se afunde în scaun —>se evită extensia spatelui. Pe măsuţa mobilă se evită aglomerarea aranjarea instrumentarului făcându-seîn ordinea folosirii. • permite medicului (echipei) să aibă o postură corectă. 17.Mobilierul mobil: pentru a putea respecta un mod de lucru ergonomie este necesară folosirea unei măsuţe mobile sau a unui dulap mobil care să fie ca înălţime sub cotul operatorului şi să permită depozitarea stratificată a materialelor şi instrumentarului specifice fiecărui act operator în parte. • Posibilitatea reglării înălţimii şezutului (fig. să nu favorizeze transpiraţia. antiderapantă. . • oferă un oarecare confort pacientului. Permite poziţionarea pacientului ffn clinostatism) Unghiul gambă-coapsă < 15°.) şi a înclinării spătarului şi a şezutului (47. • Se evită spătarele care presează muşchii dorsali —»se recomandă un spătar îngust.Trebuie să asigure confort pentru pacienţi şi un acces facil al medicului la scaun. SCAUNULUI OPERATORULUI • Caracteristicile scaunului medicului • Bază mare de susţinere cu 5 picioare pe rotile —»care asigura stabilitatea si mobilitatea operatorului.dimensiuni reduse la strictul necesar • mobilitate mare in plan transversal si vertical a componentelor. Unghiul şold-coapsă = 135°. în acest sens anumite calităţi sunt necesare: • Stabilitatea. • Tetiera articulabilă. FOTOLIUL PACIENTULUI . • Suporturile pentru braţe pivotante. • oferă acces la cavitatea bucală a pacientului. LOCULDE MUNCĂ UNITUL DENTAR • Consola medic • Consola asistenta • Lampa • Tavita •Pedala comanda • Scuipătoare si suport pahar Cerinţe ergonomice:.

asigurându-i acesteia posibilitatea unui sprijin al picioarelor (chiar daca ea va fi situata mai sus decât operatorul). E2 .intensitatea diferită în funcţie de scop.pe holuri . . • se aleg modele care să se cureţe uşor şi să se prăfuiască greu.culori calde. Astfel un colorit corect . diminuează greşelile (înlătură monotonia). -în sala de tratament . • tuburile uzate dau oscilaţii de lumină şi zgomot care duc la oboseală. 85 • La nivelul picioarelor prezintă un inel de susţinere . • se recomandă schimbarea în grup a lămpilor din incinta după 70% din durata de viaţă (neoane 7500 ore = 4 'k). • parametri maximi la ~ 22° C. • intensitatea luminii scade prin uzura lămpii (până la 25%). • se păstrează combinaţia de culori de bază consecvent în întregul cabinet până în cele mai mici detalii (clanţe. • alegerea se face ţinând cont de tipul de lumină) naturală sau artificială). E1 . reduce efectele negative datorate factorilor de stres etc.culori neutre • se evită tot ce este reflectorizant. elemente decorative. • culorile naturale (plastic laminat de culoarea lemnului) degajă un aer de siguranţă şi de căldură şi nu dau un aspect îmbătrânit cabinetului • în locurile cu concentrare maximă culorile nu trebuie să atragă atenţia.el va permite menţinerea unei posturi corecte a asistentei. • se curăţă de două ori pe an cu substanţe antistatice.iluminarea câmpului operator 8000 -15000 El-E2 . culoarea fascicolului de lumină. . Iluminatul. AMBIENTUL CABINETULUI Cromatica are efecte asupra SNV.îmbunătăţeşte percepţia.intensitate.iluminat natural + artificial.iluminarea zonei 1000 -2000 Lux.• Suportul dorsal trebuie să fie fix. E3 . numărul picioarelor şi reglajele posibile dar necesită unele mici modificări: • Sprijinul lombar se transformă în sprijin anterior pentru antebraţe. E2-constantă în timp. norma DIN67505. măreşte performanţa. să nu ne permită să ne lăsăm pe spate sau să curbăm coloana dar să permită modificarea înclinării anteroposterioare a acestuia în funcţie de stilul de lucru adoptat şi modificarea înălţimii spătarului. diminuează oboseala. -în sala de aşteptare . echipament personalului).culori mai deschise. direcţia fascicolului de lumină.iluminarea generală 500 -1000 Lux. Caracteriticile scaunului asistentei Scaunul asistentei va prezenta aceleaşi trăsături cu scaunul medicului în ceea ce priveşte şezutul.

filtrează fonic ultrasunetele. . nichel. 86 . anestezice gazoase. în cabinet zgomotele sunt: interne: aparatură.etc.nivel de zgomot sub limita dăunătoare auzului. TURBINA -84dB. Sistemul “Audio-Care" . mercur. Din punctul de vedere al riscului de transmitere a infecţiilor pe cale aeriană prin micropicături şi aerosoli. -până la 16000Hz. . 2. la diminuarea încărcăturii chimice din cabinet . dezinfectante. de sus.73dB. Zgomote cu intensitate mai mare de 1000Hz şi frecvenţă de 50dB duc la scăderea capacităţii de muncă cu diminuarea sau pierderea auzului. Aparatura din cabinete produce următoarele valori de zgomot: 1.intensitate . INJECTORUL MULTIFUNCŢIONAL APĂ-AER . sonerii. intensitatea este mai mică la cea pe aer decât la cea pe rulmenţi.decibeli (dB). umiditatea aerului. . acesta poate fi diminuat prin folosirea unui sistem de vetilaţie corespunzător şi prin folosirea instalaţiilor de purificare a aerului. permite convorbiri. -perioade scurte de timp.adică scăderea concentraţiei substanţelor cu potenţial alergogen . . cabinetele deschise. -frecvenţă-hertzi (Hz). 4. • iluminarea se face paralel cu fotoliul dentar.atenuează zgomotele de înaltă frecvenţă. căi ferate. -12m2 aer/persoană .umiditate = 42-52% (peste 50% rata de mortalitate a bacteriilor creşte). Zgomotul .toxic de tip răşini. timp efectiv . . • culoarea luminii să nu aibă tentă gălbuie. ASPIRATORUL DE SALIVĂ . • lumina trebuie să cadă din lateral.zgomotul se însumează. argintii pentru a nu modifica culoarea luminii).când nu este ţinut corect . • lumina nu trebuie să bată direct (grilaje şi reflectoare dispuse lateral de unit.etc. oblic. .celulele păroase din urechea internă vibrează.fluierat. 8 000-16 000Hz. APARATUL DE DETARTRAJ CU ULTRASUNETE . 3. de asemenea.produce un fâsâit . peste 4000Hz.depinde de mărimea încăperii. temperatura din încăpere.filtrarea aerului atât la intrarea cât şi la ieşirea din cabinet. 5.poate avea efect neuro-vegetativ negativ.63 -95dB. externe: străzi aglomerate.la utilizare de lungă durată se recomandă protecţie fonică./zi. • lămpile trebuie să fie fixe (pendularea este obositoare). ventilaţie. PIESA DE MÂNĂ . neoane defecte.• a se evita crearea de zone întunecate în colţuri —»dozarea luminii. Aceste metode vor contribui.indice de confort -1°= 21 -22°C. Microclimatul .între 12 şi 55min.instalaţiile de aer condiţionat .

Stabilirea poziţiei operatorului: a. e. f. g. Deasupra fotoliului.2 POSTURA. b. tălpile sunt aşezate pe podea. pe braţ portabil sau pe role. tălpile sunt aşezate pe podea. POZIŢIA DE LUCRU A MEDICULUI SI A ASISTENTEI: a a • sistematica de lucru. capul esteînclinat înainte 20-25°: .3. în stânga. h. unghiul coapsă/gambă este de 115°.1 SISTEMATICA DE LUCRU NORMELE: DIN 13 923. c. gambele sunt perpendiculare pe podea. sau pe braţ portabil din stânga. ISO 4073 Conceptele de bază pentru unituri descriu variante de poziţionare a consolei medicului şi a asistentei. IS011226. Stabilireapozipei operatorului: a. b.EVALUAREA POSTURII STATICE OPERATORII. • poziţionarea luminii. antebraţele aproape orizontale /ridicate max. 87 3. h. toate axele orizontale sunt paralele între ele. fie la capul pacientului. • postura. 2. d. 4. unghiul coapsă/gambă este de 115°. • Concept 3: Consola medic deasupra fotoliului. gambele sunt perpendiculare pe podea. IS011226. • Concept 2: Consola medic la capul pacientului. 3. în dreapta tetierei.evaluarea posturii statice operatorii. picioarele sunt uşor depărtate şi formează un unghi de 30-45°: d. Sub spătarul fotoliului. • Concept 4: Consola medicului e sub spătarul fotoliului. în stânga fotoliului şi în stânga asistentei. IS011226 . f. trunchiul corpului este perpendicular pe scaun nu se curbează zona lombară.2 POSTURA. Consola asistentei (a doua cifra a conceptului): 1. 3. 3. o postură simetrică a corpului. g. c. ISO Standard 11226 Ergonomie 1. ISO Standard 11226Ergonomie 1. o postură simetrică a corpului. capul esteînclinat înainte 20-25°. în stânga fotoliului şi in dreapta asistentei. 25°. picioarele sunt uşor depărtate şi formează un unghi de 3045°. e. toate axele orizontale sunt paralele între ele. Se diferenţiază astfel 4 tipuri: • Concept 1: Consola medic în dreapta fotoliului şi dreapta medicului. • poziţionarea pacientului. trunchiul corpului este perpendicular pe scaun nu se curbează zona lombară. precum şi modul de accesare a acestora.EVALUAREA POSTURII STATICE OPERATORII.

antebraţele aproape orizontale /ridicate max.este mai obositoare deoarece este îngreunată circulaţia şi echilibrul (greutatea corpului este repartizată pe o suprafaţă mai mică). umerilor şi genunchilor (poziţii forţate de durată lungă . (poziţia câmpului operator. rotaţii sau înclinări ale corpului). Inconvenientele poziţiei ortostatice: .3. 25°. poziţia tetierei şi de înălţimea fotoliului. POZIŢIONAREA PACIENTULUI. 88 3. sistemul osteo-articular este afectat: la nivelul coloanei vertebrale:modificarea curburilor. afectarea circulaţiei periferice venoase —»varice.mâini ridicate. efortul muscular static este mai mare decât şezând. care trebuie să fie adaptată la postura de lucru corectă a medicului. . dureri la nivelul membrelor inferioare cu senzaţie de greutate şi crampe ale pulpelor. creşte frecvenţa cardiacă. vizibilitatea indirectă) Poziţia pacientului în fotoliul anatomic Poziţia pacientului este determinată de poziţia spătarului. .precizia şi îndemânarea mişcărilor este mai mică EFECTE ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE: consumul energetic este de aproape 10 ori mai mare decât în poziţie şezând. modificarea degenerativă a discurilor intervertébrale. modificări ale articulaţiilor şoldurilor.i.

Plasarea spătarului la orizontală implică în fapt un unghi de aproximativ 20° cu orizontala şi reperul pentru obţinerea acestei poziţii este reprezentat de paralelismul liniei care uneşte nasul cu genunchii cu podeaua.este o poziţie ce se recomandă a se folosi doar pentru o perioadă scurtă de timp deoarece ea nu permite menţierea unei posturi corecte nici de către medic şi nici de către asistentă: manopere de scurta durată. Verticală . -pacienţi cu cifoză etc.este o poziţie de compromis care va fi folosită doarîn cazul pacienţilor care nu tolerează poziţia la orizontală ■ din motive medicale: pacienţi cu afecţiuni cardio-respiratorii. pacienţi cu afecţiuni digestive . • privirea trebuie să fie perpendiculară pe câmp sau pe oglindă. • antebraţele sunt paralele cu podeaua sau uşor ridicate (< 25°).mai ales de reflux sau alt tip de afecţiuni.Poziţia spătarului: Orizontală . 89 Pacientul este poziţionat orizontal în scaunul dentar: . manopere ce impun poziţia vertical. Poziţia câmpului operator POZIŢIA CÂMPULUI UPERATOR • este plasat simetric în faţa trunchiului medicului. Oblică . paciente însărcinate . cea mai bună vizibilitate şi care va permite de o postură cât mai apropiată de cea ideală pentru operator.cu preponderenţă în trimestrele 1 si 3. care trebuie să fie folosită la toţi pacienţii sănătoşi şi care conferă cel mai bun acces. persoane cu handicap.este poziţia ideală. • distanţa de la ochii medicului la câmpul operator este 25-40 cm.

se lasă spătarul scaunului în aşa fel încât medicul să se poată deplasa. • în funcţie de zona care trebuie tratată. Pentru aceasta se urmăreşte: forma/mărimea instrumentului în general.cu bărbia îndreptată spre piept pentru a plasa mandibula cât mai orizontal. Acestea sunt: • unghiul dintre linia vederii şi spotul luminos <15°. manevrabilitatea. se poziţionează capul pacientului în funcţie de zona pe care se lucrează.la stânga sau la dreapta 30° . . POZIŢIONAREA LUMINII Pentru o bună vizibilitate a câmpului operator există câteva reguli care trebuiesc respectate. Pentru a avea vizibilitate medicul trebuie să se aplece înainte. • lumina nu trebuie să cadă oblic pe faţa pacientului. 2.• pacientul este aşezat orizontal şi simetric în faţa operatorului. 4. 4.40° ROTIREA CAPULUI LA STÂNGA SAU LA DREAPTA AŞEZAREA PACIENTULUIÎN POZIŢIE CORECTĂ DE LUCRU 1. mânere rotunde şi compresibile şi la instrumente din carbon dacă au muchii tăioase. se aşează pacientul.planul ocluzal maxilar înclinat într-un unghi de până la 25° faţă de planul vertical. • lampa trebuie să poată fi aşezată până la 45 cm în spatele tetierei poziţionată orizontal. aparatura. Scopul pe care îl urmărim este pe de o parte scăderea forţei aplicate. fără ca medicul dentist să îşi schimbe poziţia ergonomică de lucru PENTRU MAXILAR . greutatea. coborât sau ridicat. ÎNCLINAREA CAPULUI . APLICAREA PRINCIPIILOR ERGONOMICEÎN ACTIVITATEA STOMATOLOGICĂ APARATURĂIINSTRUMENTE.înainte. forma/mărimea mânerului. • antebraţele medicului sunt paralele la sol sau uşor ridicate (< 25°). • când se lucrează în oglindă. şezutul poziţionat la 60-65cm de sol. în spatele mâinilor dentistului. uşurinţa utilizării şi uşurinţa întreţinerii. capul pacientului poate fi rotat la dreapta sau la stânga. spotul de lumină este direcţionat din lateral. La instrumentele de mână suntem atenţi la: mânere goale sau din răşini. cât mai perpendicular pe oglindă. 2. • instrumente rotative şi de mână. Formarea de umbre pe câmpul operator. • pentru a evita reflexia luminii se folosesc instrumente mate. 3. 5. Dacă lampa este poziţionată deasupra pieptului pacientului consecinţele sunt: 1. se ridică braţul scaunului. iar pe de alta menţinerea mâinii/ articulaţiei în postură neutrală. PENTRU MANDIRULĂ . balansul.4. APARATURA SI INSTRUMENTARUL UTILIZATÎNTR-UN CABINET DENTAR: M • consideraţii preliminare. 3. spătarul se fixează la 60°. • privirea medicului este perpendiculară pe câmpul operator sau pe oglinda dentară. • distanţa dintre ochii medicului şi câmpul operator este de 25-40 cm.

Pentru o utilizare în condiţii optime siringile trebuie să aibe următoarele calităţi: dimensiunea a lumenului adecvată.instrumentele folosite des sunt aşezate pe măsuţa de lucru • COMBINARE . fibra optică.plănuit dinainte într-o ordine firească • pacientul . MODUL DE LUCRU. Se ia în consideraţie: • Distanţa de lucru • Adâncimea câmpului • Unghiul de înclinare • Unghiul de convergenţă • Factorul de magnificare • Necesarul de iluminare • Elemente vizuale ajutătoare: • Lupele (prismele) • Microscopul • Camera intraorală 5. • Folosiţi întreg braţul mai degrabă decât articulaţia mâinii. angulate sau drepte. • menţinerea uscată a câmpului operator(aspiratorul de salivă. sistemul de vacuum. Scopul: Menţinerea poziţiilor neutre. 90 Siringile. • transferul instrumentelor. uşor de curăţat.se îndepărtează părţile de echipament sau instrumentele inutile (ex.Piesele de mână şi turbinele. • responsabilităţi. • concepte. spatula sau fuloarul folosite . •poziţia echipei. diga). pliabile. PRINCIPIILE MEDICINEI DENTARE LA PATRU MÂINI • echipamentul . mecanisme pivotante. scuipătoarea.se combină funcţiile a două instrumente într-unul singur (instrument activ la ambele capete. Sunt din ce în ce mai des folosite în stomatologie deoarece pe lîngă asigurarea unei vizibilităţi mai bune datorită lor se obţine şi o îmbunătăţire a posturii gâtului.să reducă la minim mişcările inoportune • tratamentul . activare şi folosire uşoară Sistemele de magnificare. • Folosiţi instrumente rotative în locul instrumentelor de mână atunci când este posibil. coşul de gunoi) .aşezat în poziţie culcată • se practică economia mişcării • se aplică ergonomia practică CONCEPTE: 1. MEDICINA DENTARĂ LA PATRU MÂINI: • principii. activare uşoară şi cu întreţinere uşoară. Din punct de vedere ergonomie următoarele aracteristici reprezintă avantaje: modele cu greutate mică titan. putere suficientă. fără utilizarea inutilă a forţei Strategi potenţiale: • Asiguraţi-vă că instrumentele sunt bine întreţinute şi bine ascuţite. mânere simple. SIMPLIFICAREA MUNCII • ELIMINARE .

se elimină repetarea folosirii instrumentelor 2.observaţi mişcările pacientului şi recunoaşteţi situaţiile când e necesară rearanjarea acestuia.mişcări ale degetelor şi ale articulaţiei mâinii. CLASIFICAREA MIŞCĂRILOR.8.numai mişcări ale degetelor. ale braţului şi ale corpului.oral 2-13. Zona statică (măsuţa mobilă) . .programarea pacienţilor ţinând cont de ce tratament urmează să fie făcut instrumentele şi materialele de rezervă se aşează la îndemâna asistenteiîntrun dulap mobil SIMPLIFICARE .ora 15 . ale antebraţului.ora 12-16. RESPONSABILITĂŢI: ECHIPA . • asigurarea spaţiului de lucru la 1 -2 cm sub cot. fără forţă deosebită. • folosirea de mişcări continue şi line. Zona de transfer . .pentru mai multe lucruri) •REORGANIZARE ■ reorganizarea instrumentelor pe măsuţa de lucru îmbunătăţeşte eficienţa verificarea protocolului fiecărui act terapeut 91 . • reducerea mişcărilor ochilor. deasupra pieptului pacientului. 4. Asistentă-oral 3-15. Clasificarea mişcărilor: clasa I .adoptaţi o rutină standard pentru procedurile dentare de bază. Zona statică (măsuţa mobilă) .ora 8-12. I ■ II —> mişcări de precizie. Zona de transfer . Cele cinci clase de mişcări. deasupra pieptului pacientului. ale antebraţului şi a braţului. ale articulaţiei mâinii. clasa a lll-a ■ mişcări ale degetelor. 3. • folosirea de scaune ce asigură o postură corectă medicului şi asistentei.fiecare membru al echipei trebuie să aibă grijă să nu interfere cu zona care nu îi aparţine: □reptaci: Medic . . Stângaci: Medic .mişcări ale degetelor. ale articulaţiei mâinii. • reducerea numărului şi duratei mişcărilor. clasa a ll-a .ora 9-16.pentru o eficienţă crescută se simplifică echipamentul şi procedurile . clasa a IV-a ■ mişcări ale degetelor.modul în care poate fi conservată energia şi redusă încordarea corpului prin modificarea mişcărilor specifice • reducerea instrumentelor folosite pentru o procedură. . • poziţionarea instrumentelor pe măsuţă sau în cutie în ordinea folosirii. clasa a V-a . se evită cele în zigzag. EC0N0MIA MIŞCĂRII . Asistentă—ora 9-11.faceţi schimbările necesare de postură pentru a reduce încordarea. ale articulaţiei mâinii şi ale antebraţului. • aşezarea echipei operatorii cât mai aproape de pacient.ora 11 -12. ZONE DE ACTIVITATE .fiţi atenţi la nevoile celuilalt.

ASISTENTA DENTARĂ -înţelege nevoile pacientului.menţine câmpul uscat.schimbarea instrumentelor se face doar în zona de transfer. . .se evită întoarcerile şi rotirile pentru a ajunge la instrumente.anticipează nevoile operatorului.transferul instrumentelor şi chiar schimbarea frezelor sunt în sarcina asistentei. . .plasarea consolelor şi a măsuţei mobile în poziţie adecvată. .menţineţi poziţia de lucru înăuntrul zonei proprii. ajută la depărtarea părţilor moi.. . POZIŢIA ECHIPEI OPERATORII 1. .plasarea pacientului în poziţie orizontală.în timpul transferului capătul activ al instrumentului se poziţionează în funcţie de zona pe care se lucrează. . 2. . Poziţia echipei 92 DENTIST/OPERATOR .instrumentele şi materialele se aşează în ordinea folosirii lor. a medicului.schimbul de instrumente se face doar în zona de transfer. REGULI DE TRANSFER: .cunoaşte desfăşurarea fiecărei proceduri. REGULI DE TRANSFER .instrumentele se curăţă de reziduuri înainte de a fi repuse pe masă. .privirea se menţine doar pe câmpul operator. POZIŢIONAREA PACIENTULUI ■ aşezarea pacientului cât mai sus pe scaun. . .explicarea despre modificarea poziţiei. . POZIŢIA OPERA TORULUI .stabiliţi un semnal prin care să se înţeleagă nevoia de schimbare a instrumentului .mutaţi instrumentele doar în zona de transfer.poziţionarea luminii. .mişcările mâinii şi a braţului se limitează la zona de transfer. evitarea mişcărilor bruşte şi smucite.

93 . . . .tălpile pe podea sau pe rama scaunului.când stă jos nivelul ochilor asistentei trebuie să fie mai sus cu 10 -15 cm decât nivelul ochilor medicului (chiar mai sus când se lucrează la mandibulă). . -coatele lângă corp. . . POZIŢIA ASISTENTEI ■ scaunul poziţionat cât mai aproape de scaunul pacientului.evitarea mişcărilor bruşte şi nefiziologicejrăsuciri.aplecarea spre spate).sprijinul spatelui şi al picioarelor. .coapsele asistentei paralele cu cu axul lung al corpului pacientului.dulapul mobil direct în faţa genunchilor.evitarea întinderii şi rotării toracelui. . . 3. .folosirea unui braţ de sprijin pentru poziţionarea antebraţului.evitarea apucării şi menţinerii forţate a instrumentelor.ochii fixaţi pe câmpul operator.

determinate de diverse nevoi care nu au fost anticipate şi pentru care soluţia nu se află în interiorul zonei de lucru. • Protejarea ochilor cu ochelari speciali. asigurarea accesului şi vizibilităţii. în ordinea folosirii lor. Lipsa unei organizări riguroase va genera însă discontinuităţi în cadrul etapelor de lucru. Pentru ca aceste inconveniente să fie într-un număr cât mai redus este utilă realizarea unor stereotipii de lucru ale echipei care să înceapă cu pregătirea pacientului. . TRANSFERUL INSTRUMENTELOR Regului de transfer al instrumentelor şi al materialelor • anticipează nevoile operatorului.94 Selectarea instrumentarului. • Pregătirea pacientului. a materialelor şi aşezarea lor inainte de începerea actului terapeutic în interiorul sau pe dulapiorul mobil. • Poziţionarea pacientului în funcţie de manopera ce urmează a fi efectuată. • în timpul transferului capătul activ al instrumentului se poziţionează în funcţie de zona pe care se lucrează. face ca lucrul la patru mâini sî fie posibil. de preferinţă ambalat pe proceduri. protecţia părţilor moi şi a istmului buco-faringian. izolarea şi manipularea instrumentarului şi a materialelor. • Protejarea hainelor cu baveta. controlul fluidelor.

Ea va trebui să anticipeze atât nevoile medicului cât şi nevoile asistentei principale. După plasarea medicului în poziţia de lucru ele vor fi luate de pe taviţa şi vor fi servite astfel încât să poată fi preluate de către operator în prizele corespunzătoare. Asistenta va avea pregătită în mâna o compresă cu care va curăţă instrumentul care aplică materialul. • stresul. Capacul acului se va aplica fie la preluare. • instrumentele şi materialele se aşează în ordinea folosirii lor. Operatorul va fi cu mâna în poziţie de aşteptare. patologică. • capacitatea de muncă. Servirea materialelor La servirea materialelor se respectă aceleaşi regului ca şi la servirea instrumentarului. probleme legate de furnizarea serviciilor dentare. Schimbul cu două mâini Se realizează când asistenta are ambele mâini disponibile. suprasolicitarea. efortul.datorate factorilor de muncă. cu policele orientat superior. Transf erul mascat al seringii Se poate apela la acest tip de transfer în cazul pacienţilor anxioşi la care evitam astfel contactul vizual cu seringa.• schimbul de instrumente se face doar în zona de transfer. poate să apară necesitatea ca încă o asistentă să fie disponibilă. Aceasta se va ocupa de pregătirea materialelor şi de servirea sau îndepărtarea instrumentelor care nu mai sunt necesare. Lucrul la şase mâini în situaţia în care se lucrează cu microscopul sau când se desfăşoară intervenţii chirurgicale complexe în care asistentă foloseşte de asemenea microscopul. managementului pacienţilor şi al cabinetului. • oboseala fiziologică. Servirea trusei de consultaţie Aceste instrumente vor fi servite simultan de către asistentă la începutul manoperei terapeutice. STRESULÎN MEDICINA DENTARĂ. Instrumentele vor circula în cazul acestui schimb pe o elipsă. este cel mai uşor şi mai sigur de realizat. 95 6. Aceasta va fi eliberată abia după ce ne asigurăm de priza fermă a operatorului După realizarea puncţiei anestezice operatorul va îndepărta seriga de cavitatea orală a pacientului şi aceasta va fi preluată de către asistentă care ii va susţine greutatea cu întrega palma. în cadrul schimbului cu o mână instrumentele trebuie să fie paralele. Asistenta va ţine seringa ferm in palma. . Schimbul cu o mâna este folosit atât pentru instrumentarul manual cât şi pentru cel dinamic. fie la distanţă de pacient. temperamentului şi personalităţii medicului. • cauze . • la reaşezarea în taviţa se va respecta ordinea iniţială. Eliberarea unui instrument se va realiza doar după ce ne asigurăm că celalalt membru al echipei a realizat o priza ferma. • instrumentele se curăţă de reziduuri înainte de a fi reaşezate pe masă. va slabi capacul acului şi apoi va servi seringa.

boli etc) • psihologice -nivel scăzut de aptitudini pregătire profesională necorespunzătoare grad scăzut de motivaţie pentru meseria aleasă muncă monotonă —^apatie. suprasolicitarea.de la oboseala plăcută . Fiziologica • este determinată de muncă şi considerată un mecanism de apărare. fizice. accidente de muncă. Diabet. reversibil. probleme legate de furnizarea serviciilor dentare. Cauze • fizice (efortul static şi dinamic. neurosenzoriale. Afecţiuni psihice. Patologica (Cronica) • este o formă stabilă şi complexă de dezadaptare la condiţiile de viaţă şi de muncă. • se manifestă prin instabilitate psihică. • mecanisme care conduc la modificările biomecanice şi fiziologice. Cauzele instalării acestora sunt: factorii de muncă. al sindromului general de apărare echivalent cu noţiunea de STRES (H.auditive -vizuale • cerebrale (activităţi care necesită concentrare mare sau monotonia) • sociale (probleme familiare. este însoţită de o micşorare a satisfacţiei muncii. Oboseala "Fenomen consecutiv unei solicitări prealabile. cerebrale şi sociale.persoana mulţumită de rezultatele muncii sale. Ulcerulşi scădrea funcţiilor imunitare. • este asimilabilă cu stadiul de alarmă. scăderea productivităţii. la extenuare . plictiseală grad ridicat de periculozitate Afecţiunicare apar din cauza stresului: Boli cardiocasculare. o mărire a senzaţiei de efort şi poate conduce la o tulburare a armoniei fucţionale a personalităţii" (Schmidke). LEZIUNILE MUSCULO-SCHELETALE: • definiţie. are ca efect o diminuare reversibilă a performanţelor şi funcţiilor. accidente. 96 7. creşterea erorilor. SEYLE). stres. Consecinţe-. absenteism. • stare reversibilă a omului sănătos. • cauze-. dureri musculare. patologică. dureri de cap. Leziuni musculo-scheletale. . cu deficit motivaţional şi volitiv şi prin numeroase disfuncţii vegetative. gestualitatea) • neurosenzoriale .în urma desfăşurării activităţii medicale specifice se pot instala la medicii dentişti mai multe afecţiuni de tipul: oboseală fiziologică. dereglări nervoase şi psihice. scăderea capacităţii de muncă. Oboseala are o evoluţie progresivă . modul de gestionare al pacienţilor şi al cabinetului. deprimare. normală în ciclul muncă-repaus. scăderea rezistenţei la îmbolnăviri.pierdere totală a puterii. temperamental şi personalitatea medicului.

• clasificarea LMS.boală degenerativă. înţepenire a muşchilor cervicali şi trapezi. •factori medicali: afecţiuni fizice. discurilor intervertébrale. ischemie musculară / necroză puncte trigger şi substituţie musculară 5. Disfuncţii musculo-scheletale ale regiunii lombare Cele mai frecvente dintre acestea sunt: 1. CLASIFICARE LMS 1. priza strânsă a instrumentelor. • accesibilitatea şi eficienţa intervenţilor ergonomice. iluminarea necorespunzătoare.vibraţii. Leziuni (disfuncţii) datorate compresiei unor nervi 2. antebraţului şi ale mâinii 5. . • metode de prevenire. Cauzele care stau la originea producerii LMS sunt plurifactoriale. folosirea excesivă a muşchilor mici. implicând osteoartrita coloanei cervicale. cu apariţia spasmului muscular. DEFINIŢIE: afectare a muşchilor. tendoanelor. oboseală musculară dezechilibru muscular 3. încărcarea statică a muşchilor) termen lung).un complex de durere. braţele ridicate. articulaţiilor. Disfuncţii musculo-scheletale ale umerilor 4. Spondiloza cervicală .factorii ocupaţionali fiind cu o pondere mare: • factori ocupaţionali: ■ posturi statice prelungite. hipomobilitate musculară compresiune nervoasă 97 Consecinţele implicaţiilor factorilor profesionali asupra medicilor stomatologi şi metodele de prevenire a acestora pot fi grupate în trei categorii: • tulburări musculo-scheletale şi factorii de risc asociaţi. Disfuncţii musculo-scheletale ale cotului. vârsta. Disfuncţii musculo-scheletale ale gâtului şi a plexului brahial 3. Tipuri de afecţiuni musculo-scheletale la nivelul gâtului şi umerilor: Sindromul de gât tensionat . mişcările repetate. • factori datoraţi modului de viaţă MECANISMELE care conduc la modificări biomecanice şi fiziologice —»LMS 2. nervilorperifericisau a sistemului vascular ce nu rezultă dintr-un eveniment acut sau instantaneu şi se instaleazăîn mod gradual sau cronic. predispoziţia genetică. • tulburările psiho-social şi factorii de risc asociaţi. contracţie musculară protectoare 6.

prânz • programul zilnic nu trebuie să depăşească 7 ore 98 • se programează câte o ieşire la 6 săptămâni • sport de 3ori/săptămână. Sindromul de reducere (outlet) toracică . semne subiective (nervoase): durere. . chiuveta o instalăm la distanţă etc . în picioare • între pacienţi se fac scurte pauze . Semne caracteristice-. METODE DE PREVENIRE • adoptaţi postrile corecte în timpul lucrului • o programare judicioasă a pacienţilor • evitarea şedinţelor prea lungi • programaţi alternativ şedinţe lungi şi scurte • alternarea poziţiilor .Bolile cervicale . artera subclaviculară şi vena subclaviculară) ce trece din gât spre braţ. parestezie. SPONDILOZA TORACALĂ.reprezintă o cauză comună a durerii la nivelul umerilor.se iau pauze şi pauze lungi . Astfel are loc excitarea rădăcinii nervului şi a cordului spinal. 2. Cel mai frecvent au loc hernieri în dreptul vertebrelor C5-C6 şi C6-C7. laterala si mai rar cea posterioara a marginilor superioare şi inferioare ale corpilor vertebrali. calcificare şi formarea de exostoze.excrescenţe osoase pe fata anterioara.descrie un număr de simptome complexe care apar datorită compresiei nodului neurovascular (plexul brahial. 3.Structura cea mai implicată e tendonul supraspinal. Mialgia de trapez . furnicături în teritoriul de distribuţie cutanată a nervului median. Acesta poate trece prin toate fazele de inflamaţie reversibilă. înclinări laterale sau componente bazate pe extensie şi care vor fi orientate în direcţia opusă celei obişnuite de mişcare. la atingere şi discriminarea anormală a 2 puncte. degenerare angiofibroblastică.apare ca urmare a compresiunii nervului median care trece prin tunelul carpal la încheietura mâinii. El implică rotaţii.conducem pacientul. Este mai rară şi se manifestă prin nevralgii intercostale. Leziuni musculo-scheletale la nivelul spatelui SPONDILOZA LOMBARA descrie apariţia de osteofite .apare odată cu expunerea la încărcături statice la nivelul umărului de-a lungul unei perioade întinse de timp. îl întâmpinăm. semne obiective (fizice): scăderea sensibilităţii la vibraţie. fibroză.şezut. Stretchingul realizat la scaunul pacientului-în timp ce aşteptăm instalarea anesteziei sau priza materialului poate preveni instalarea dezechilibrelor musculare determinate de menţinerea prelungită a posturilor de lucru. Leziuni la nivelul mâinii şi încheieturii mâinii Sindromul de tunel carpían . Stretchingul direcţional implică realizarea unor mişcări compensatorii celor efectuate în cadrul activităţii de rutină de la nivelul scaunului pacientului.cafea. Tendinitele rotatorii .provin din degenerarea discului până la hernierea lui. câte 45 minute Stretchingulca metoda de prevenire a afecţiunilor musculo-scheletale.

Trebuie să simţiţi uăoare întinderi în amele părţi ale gâtului.Exerciţii de prevenire: Mişcări circulare ale gătului. Int J Occup Saf Ergon 2005. Morgaine KC . 99 Bibliografie selectivă 1. Auguston TE. 6. 1995. Caracteristicile de proiectare relevante pentru utilizatori in varsta. Prevalence of musculoskeletal disorders in dentists.Noţiuni generale de ergonomie dentară. Ed. Din poziţie şezând sau în ortostatic prinde ţi mâinile la spate.2009. Această mişcare funcţionează bine în poziţia şezut şi ridicat. United States: Bureau of Labor statistics. Trebuie să simţiţi tensiune în antebraţ. Rich AM.Colegiul de Proiectare Industriala Inginereasca. Alexopoulos EC. conventional concept. BMC Musculoskelet Disord. Apoi întoarceţi palma în sus şi mişcaţi încet încheietura către podea. Musculosckeletal problems among dental personnel.Orizonturi Universitare.Editori Steenbekkers LPA. Rulări ale umerilor.1996. Aduceţi uşor bărbia în piept şi apoi rotaţi capul în ambele direcţii.Newton JT. Priza cârligului. 3. Tidsskrift for Den Norske Laegeforening. întinderea antebraţelor. 59(31:142-48. Vigoren G. Timişoara. Ocupational MedicineOxford. Thomson WM. Argeşanu V. Anghel M . Self-reported occupational health of general dental practitioners. Timişoara. 2. 7. Rotaţi uşor umerii în sus către urechi. îndoire sprijinită a spatelui. apoi înapoi către omoplaţi şi în jos către scaun. trageţi umerii posterior. Mâinile înapoia capului. Ed. 2009 May. Morken T. . DELFT:University Press 1998.Beijsterveldt CEM Van. Bureau of Labor Statistics.. Mâinile la spate. întindeţi cotul. Trebuie să simţiţi o întindere la nivelul pieptului.3/2002. Differences in dentists' working postures when adopting proprioceptive derivation vs.261-272. începeţi cu degetele drepte. and characteristics. Andrews N. 4. Ayers KMS. posture. ridicaţi mâinile şi menţineţi poziţia. 2004. Charizani F.Universitatea Tehnologica . Din poziţie în picioare plasaţi mâinile ferm în zona lombară apoi încet înclinaţi-vă posterior şi priviţi în sus. Trebuie să simţiţi uşoare întinderi în piept şi tors. Stathi IC. Stând în picioare prindeţi mâinile înapoia capului. îndoiţi vârful degetele către baza degetelor până când formaţi pumnul complet. îndoiţi palma spre podea şi aplicaţi presiune uşoară pe palmă.Ergonomics: muscule fatique.-Ergonomia Echipamentelor si Departamentelor Medicale. Ocupational injuries and illnesses counts. Chaikumarn M 9. 5. 5:16. magnification and illumination. A survez of the public dental health services in Hordaland(Norwegien). 116(23):2776-80. . 2004. Eurostampa. 8.11(41:441-9.rates. Compendium 23.

20. Harutunian K. . Dental practice and musculoskeletal disorders association: a look at the evidence. 19. Belgium. Finkbeiner B. Hayes M. ISO Standard 11226 "Ergoingineria-Evaluarea a posturilor statice de munca" 23. Am J Ind Med. A handbook of Clinical Application and Ergonomic Concepts. Applied Ergonomics. Fernandez K.Ergonomic principles for patient treatment . Zina LG. Mito R. Timisoara. 17. CDA 101 mimiiimiii . Princen K Nackaerts 0. Prentice Hali. 2009 Aug. Clin Oral Investig. Baldan RC. Gijbels F. Gargallo-Albiol J. 1998 Apr.10.16(3):e4259. Cockrell D. Risk factors for work-related musculoskeletal disorders: A systematic review of recent longitudinal studies. 21. 12 iulie 1993.curs. A systematic review of musculoskeletal disorders among dental professionals.93/42/EEC. New Jersey. . Goldstep F. Hokwerda 0. Garbin Aj. Debruyne F. Garbin CA. 22. 24.15(1):31 -5. Yarid SD. 2004. Eur J Dent Educ. Bakke M. Fiqueiredo R. Ergonomics and musculoscheletal pain among postgraduate students and faculty members of the School of Dentistry of the University of Barcelona(Spain). . Vieira ER. Direcţia privind Dispozitivele Medicale. ISO Standard 9241-9 Cerinţele ergoingineresti pentru munca la birou cu terminale de vizualizare (VDT)-partea a-9-a:Cerinte pentru dispositive de intrare fara tastatura.66(1 ):26-33. Potential occupational health problems for dentists in Flanders.Why is Ergonomics an Issue in Dentistry?. 2011 May 1. 2010 Mar. 26. Diniz Dg. Finsen L. 2006 Mar. A cross-sectional study.. 25. Da Costa BR. 89/391/EEC 13. 2011 lan. 27. Int J Dent Hyg.10(1 ):8-16. ISO Standard 11226 "Ergonomics . 11. ISO Standard 6385 "Ergonomic principles in the design of work systems". Musculoskeletal disorders among dentists and variation in dental work. Moimaz SA.S. 12. 29(2): 119-25. 2004. Med Oral Patol Oral Cir Bucal.Directia Europeana a Dispozitivelor Medicale(MDD). 16. Garbin CA. 2011 Feb. Christensen H.7(3): 159-65.L.Four Handed Dentistry. . 53(31:285-323. 18. Jacobs R. 15. 2001 14.Dental Ergonomics: Basic Steps to Optimum Health Academy of Dental Therapeutics and Stomatology' s. Smith DR. Garbin AJ. ISO Standard 6385 "Principiile ergoingineresti in proiectare de sisteme ale muncii". Dental students' knowledge of ergonomic postural requirements and their application during clinical care. Direcţia privind sanatatea si protecţia muncii. Arch Environ Occup Health.Evaluation of static working postures". Gay-Escoda C.

.

2/S/55651 Editorul materialului: Societatea Română de Ergonomie Dentară Data publicării: mai 2013 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României. prevenţie şi management performant în medicina dentară prin aliniere la standardele europene. Titul proiectului: Ergonomie. Contract: P0SDRU/81/3.2. Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii.Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor. DMI 3. Axa prioritară 3 . .Ergo Management Preventiv Titlul programului: Program Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 20072013 .„Investeşte în oameni!".

ro ISBN 978-973-0-14884-8.empmd. 2. . sector 2 . Vasile Lascăr 100.ro | website: www. ap.Beneficiar: SRED • Societatea Română de Ergonomie Dentară Adresa: Str.Bucureşti | telefon: 0213151612 | e-mail: proiect@empmd.