You are on page 1of 8

255

13. REGIUNILE CORPORALE
LA ANIMALELE DOMESTICE
(După V. Coţofan, R. Palicica, Valentina Hriţcu şi V. Enciu 1999)
Corpul animal cuprinde următoarele părţi: cap, gât, trunchi, coadă şi membre.
Întreaga suprafaţă a corpului poate fi împărţită în regiuni a căror delimitare
variază la speciile domestice. În delimitarea regiunilor, asemănător delimitării musculaturii,
utilizăm puncte de reper naturale, vizibile sau palpabile transcutan, reprezentate de
proeminenţe osoase sau musculare, şanţuri sau depresiuni, vase sanguine mari. Uneori se
utilizează linii imaginare ce unesc două sau mai multe puncte de reper. La specile domestice
cu depozite mari de grăsime sau cu păr bogat (porc şi oaie), elemente ce fac inaccesibile
reperele naturale pe animalul viu, regiunile corporale se omologhează. Delimitarea regiunilor
corporale este importantă pentru medicina veterinară atât în studiul exteriorului, cât şi în
posibilitatea topografierii precise a unor leziuni, defecte sau manopere medicale.

13. 1. Regiunile capului (fig.140).

Fig. 140. – Regiunile capului
(după V. Coţofan şi colab. 2000)
1 – reg. frontală; 1' – reg. parietală; 2 – reg. nazală; 3 – reg. temporală; 4 – reg. urechii; 5 – reg. cefei sau nucală; 6 – reg.
parotidiană; 7 – reg. articulaţiei temporo-mandibulare; 7' – reg. zigomatică; 8 – reg. maseterică; 9 – reg. laringiană (a
gâtlejului); 10 – reg. suborbitală; 11 – reg. bucală; 12 – reg. mandibulei; 13 – reg. nării; 14 – reg. vârfului nasului;
15 – reg. gurii; 15', 15'' – reg. buzei superioare şi inferioare; 16 – reg. moţului bărbiei; 17 – reg. orbitală;
17', 17'' – reg. pleoapelor

întinsă ventral până la tendonul m. plasată caudal ramurii recurbate a mandibulei. iar caudal este limitat de şanţul prescapular. Regiunea temporală este dispusă lateral precedentei. Regiunea parotidiană. în jumătatea ei anterioară se găseşte “regiunea solniţei” sau a fosei supraorbitale. posterior se mărgineşte cu regiunea cefei. corespunzător marginii ventrale a gâtului se găseşte regiunea traheală. sub baza urechii. Regiunea mandibulară are ca bază anatomică ramurile mandibulei. superioară şi inferioară. buccinator. Regiunea intermandibulară sau a “ganaşelor” este depresiunea dintre corpurile mandibulelor şi are ca bază anatomică m. Regiunea laterală a gâtului este cuprinsă între cele două jgheaburi jugulare simetrice. 2. Este delimitat cranial de regiunile parotidiană şi a cefei. la cal se mai numeşte regiunea coamei. iar lateral cu regiunea parietală. marginea ei caudală vine în contact cu regiunea parotidiană. superioară şi inferioară. Regiunea dorsală a nasului are ca bază anatomică oasele nazale. milohioidian. sternomandibular şi v. La suine şi carnivore este aproape cilindric. Regiunea maseterică are ca bază anatomică muşchiul maseter. ce uneşte buza superioară cu nările. Regiunea nărilor şi a vârfului nasului se găsesc plasate anterior precedentei. Regiunea laterală a nasului sau maxilară flanchează lateral şi ventral regiunea precedentă. Regiunea bucală este aşezată între comisura buzelor şi m. . anterior se întinde până la linia ce uneşte comisurile mediale ale pleoapelor. La taurine ocupă toată faţa dorsală a craniului. Regiunea zigomatică are ca bază anatomică arcada omonimă. Regiunea auriculară (a urechii) este plasată caudal precedentei şi are ca bază anatomică urechea externă. având ca bază anatomică m. lateral este mărginită de o linie ce uneşte unghiul medial al pleoapelor cu comisura nării. până la o linie ce uneşte spina facială la comisura inferioară a nărilor. Regiunea cefei are ca bază anatomică articulaţia occipitoatloidiană şi inserţia ligamentului cervical pe occipital.maseter. Regiunea moţului bărbiei este caracteristică calului. Regiunea marginii dorsale a gâtului se întinde de la ceafă până la grebăn. la cal. are ca bază anatomică m. lingofacială.141) La cal şi rumegătoare gâtul este aplatizat mult în sens lateral.temporal. având ca bază anatomică glanda parotidă. Regiunea gurii cuprinde fanta bucală şi regiunea buzelor. la capră. Regiunea orbitală cuprinde regiunea pleoapelor. Regiunile gâtului (fig. La bovine aici se formează zona epidermică a botului (oglinda). ce constituie baza anatomică a regiunii laringiene sau a gâtlejului.256 Regiunea frontală are ca bază anatomică oasele frontale. 13. ce se întinde cranial până la laringe. în această regiune se detaşă barba.

cartilajului suprascapular. crupei. între articulaţiile umărului (are ca bază anatomică muşchii pectorali). 31 – reg. laterală a coapsei. buletului. prescapulară. cranială a coapsei. laringiană. . coapsei (femurală). 21 – reg. 42 – pliul genunchiului. tuberculului coxal (unghiul şoldului). 141 – Delimitarea regiunilor corporale la cal (după V. tricipitală. 34 – reg. costală. 12 – reg. 41 – reg. continuată caudal cu regiunea crupei şi apoi cu regiunea cozii. gluteană. hipocondrului. 44 – reg. jgheabului jugular. 3. regiunea spinării. spatelui. 3 – reg. 10 – reg. bazei cozii. caudală a coapsei s. Regiunile toracelui: regiunea pieptului este plasată cranial. 33 – reg. carpului. cruralîă. copitei. antebraţului. marginii dorsale a gâtului. punctului fesei. coroanei. metatarsului 13. 15 – reg. sternocefalică. cotului. spetei. sacrală. 7 – reg. 2 – reg. falangei proximale. 14 – reg. 20 – reg. 35 – reg. capului. laterală a gâtului. 29 – reg. 38+39+40 – reg.141. reg. 41+43+44 – reg. 11 – reg. brahiocefalică. rotulei. 14+26 – reg. 46 – reg. 48 – reg. 35+33+34 – reg. a jaretului. 32 – reg. 49 – reg. 43 – reg.257 Fig. corzii jaretului. 45+46 – reg. dorsală (dorsocostală). interscapulară s. 28 – reg. 2000) 1 – reg. poplitee cu pliul fesei. 27 – reg. 26 – reg. braţului. laterală a gambei. trahleală. 24 – reg. genunchiului. lombară (a şalelor). metacarpului. 19 – reg. chişiţei s. 23 – reg. 18 – reg. parotidei. vârful greabănului. olecranului. 47+48 – reg. 4 – reg. flancului. 22 – reg. 45 – reg. 5+6+7 – reg. 36 – reg. 26+27+28 – reg. 39 – reg. 13 – reg. ventrală a gâtului. Coţofan şi colab. 37 – reg. Regiunile trunchiului (fig. greabănului. 5 – reg. 6 – reg. 9 – reg. urechii. gambei s. tarsului s. 8 – reg. a fesei. 25 – reg. 38 – reg. calcaneană (a călcâiului). articulaţiei şoldului (coxofemurală). 142) Regiunile trunchiului sunt împărţite în regiunile toracelui şi abdomenului. umărului. 30 – reg. 40 – reg. laterală a genunchiului. 17 – reg. legate printr-o regiune comună. 16 – reg.

mentală. mandibulară. 20 – reg. 18 – reg. 142. ventrală a gâtului. 11 – reg. axilară sau a subţiorilor. 13 – reg. 10 – reg. xifoidiană sau a “chingii”. parotidiană. – Delimitarea regiunilor la cal.258 Regiunea sternală este plasată în partea ventrală a toracelui. pantei flancului. 4 – reg. ombilicală. inghinală. 12 – reg. 19 – reg. 2000) 1 – reg. 17 – reg. medială a antebraţului. 7 8 – reg. 16 – reg. 15 – reg. buzei inferioare. unde este limitată lateral de regiunile axilare sau a “subţiorilor”. între cele două membre toracale. maseterică. pieptului. perineală . sternală. 9 – reg. Fig. 14 – reg. 3 – reg. 6 – reg. 21 – reg. 5. 22 – reg. Coţofan şi colab. medială a coapsei sau platul coapsei. 2 – reg. intermandibulară sau a ganaselor. pliului genunchiului sau al “iei”. prepuţială. iar caudal de regiunea xifoidiană sau a “chingii” la cal. hipocondrului. faţa ventrală (după V.

Regiunile caudale ale abdomenului sunt reprezentate de: regiunea prepuţială. mijlociu şi caudal. Regiunea spinării este limitată lateral de “linia spinării”. în această regiune se găsesc mamelele abdominale. linia spinării o desparte de regiunea flancului. Scrotală până la anus. Ugerului). regiunea perineală este plasată între cele două coapse şi se întinde de la reg. largă la bovine şi alungită la carnivore. iar cranial de regiunea şalelor. Regiunea greabănului este cuprinsă între cele două regiuni scapulare şi reprezintă punctul cel mai înalt al trunchiului. Este cuprinsă între unghiul toracal al spetei. Regiunea tricipitală este subsecventă regiunii spetei. La femele regiunea perineală este scurtă şi separă anusul de comisura superioară a vulvei. Regiunea şalelor sau lombară are ca bază anatomică vertebrele omonime. Limita dorsală este marcată de “linia spinării” (care uneşte tuberozitatea spetei cu unghiul şoldului) ventrocaudal se învecinează cu regiunea hipocondrului. regiunea corzii coxocostale sau a corzii flancului (relief oblic delimitat de inserţia pe ultima coastă a oblicului intern) şi regiunea pantei sau a teşiturii flancului. . regiunea inghinală (simetrică). 142) Abdomenul este întins şi mai dificil de delimitat. cranial de greabăn. Segmentul mijlociu este reprezentat de flanc şi regiunea ombilicului. Regiunea crupei este limitată lateral de o linie ce uneşte unghiul şoldului cu “punctul fesei”. iar lateral.259 Regiunea spetei este plasată caudal şanţului prescapular şi are ca bază anatomică spata. 13. Segmentul cranial este reprezentat de regiunile: a hipocondrului şi xifoidiană (sau a chingii) şi se învecinează cu regiunile costală şi respectiv. El poate fi împărţit în trei segmente: cranial. iar la femelă mamelele inghinale (reg. linia tricipitală şi olecran. situată sub linia spinării. Are ca bază anatomică procesele spinoase ale vertebrelor toracale II-X la cal şi II-VII la bou. de la comisura inferioară a vulvei până la baza mamelei se întinde regiunea supramamară. 4. Regiunea costală este plasată caudal regiunii tricipitale şi are ca bază anatomică coastele. iar caudal de şale. Regiunea şoldului are ca bază anatomică tuberculul coxal. La scroafă.Regiunea flancului este îngustă la cal. scrotală). căţea şi pisică. are aspectul a două pante (regiunile gluteene separate de o culme centrală reprezentată de regiunea sacrală). este limitată dorsal de regiunea greabănului. Regiunea ombilicală este cuprinsă în jurul cicatricii ombilicale. Regiunile abdomenului (fig. iar caudal de o linie ce uneşte unghiul toracal al spetei cu articulaţia umărului. caudal de baza cozii. este limitată caudal de regiunea crupei. Este subâmpărţită în trei regiuni: regiunea fosei paralombare sau a golului flancului. la acest nivel la mascul se găsesc pungile testiculare (reg. se întinde până la regiunea ombilicală. fiind utilizată ca punct de reper pentru măsurarea înălţimii. sternală. plasată ventral precedentei. Regiunea punctului fesei are ca bază anatomică tuberozitatea ischiatică.

medial este denumită “platul coapsei”. se formează pliul fesei. 13. Regiunea articulaţiei şoldului sau coxofemurală are ca bază anatomică articulaţia omonimă. a şoldului şi punctului fesei.260 13. În partea cranială a acesteia proemină subregiunea rotuliană. 5. Regiunea copitei sau a onglonului este reprezentată prin cutia de corn a copitei. Pe faţa medială a regiunii se palpează “planul cutanat al radiusului” şi “castana” (la cal). iar caudal. la extremitatea superioară a corzii jaretului. caudal acesteia se detaşează reg. 141) Segmentul proximal al membrului pelvin. Regiunea coapsei sau femurală are ca bază anatomică femurul. iar caudal regiunea este denumită impropriu “fesă”. Cranial regiunii rotuliene apare pliul cutanat denumit “al grasetului” sau al “iei”. caudal se continuă cu regiunea olecranului. prin regiunile crupei. Cele patru feţe ale gambei sau ale regiunii crurale pot fi considerate regiuni de sine-stătătoare. este delimitată cranial de şanţul prefemural. prin regiunile spetei. Regiunile membrului toracic (fig. Regiunile membrului pelvin (fig. Regiunea jaretului are ca bază anatomică articulaţia tibiotarsometatarsiană. tricipitală a umărului şi a braţului. baza anatomică fiind reprezentată de falanga distală. Regiunea cotului are ca bază anatomică articulaţia omonimă. Tendoanelor. la animalele de talie mare. la oaie şi capră în spaţiul interdigital există sinusul interdigital. făcând parte din porţiunea liberă a membrului. Numai la câine şi iepure regiunea cotului este independentă de trunchi. Este una din cele mai solicitate articulaţii în timpul culcării şi ridicării animalelor pe pardoselile . Aceasta face ca extremitatea liberă a membrului să înceapă numai odată cu regiunea antebraţului.corzii jaretului. Regiunea buletului are ca bază anatomică articulaţia metacarposesamofalangiană. 141) La animalele domestice regiunile extremităţii superioare sunt ataşate trunchiului. Regiunea genunchiului sau a grasetului la cal şi bou are ca bază anatomică articulaţia femurotibiopatelară. genunchiului. Regiunea chişiţei are ca bază anatomică falanga proximală. Regiunea gambei are ca bază anatomică oasele: tibia şi fibula. Regiunea antebraţului are ca bază anatomică radiusul şi ulna. Regiunea coroanei apare proeminentă la bordura superioară a copitei sau onglonului. Regiunea fluierului are ca bază anatomică oasele metacarpiene sau metatarsiene (la membrul pelvin). are ca bază anatomică articulaţia dintre falanga proximală şi medie. numită impropriu şi reg. Pe faţa palmară a regiunii la cal se găseşte “pintenul”. iar la rumegătoare ongloanele rudimentare. 6. fac parte din trunchi. În partea caudală apare reg. acoperit de mase musculare dezvoltate. este omoloagă pumnului de la om şi are ca bază anatomică articulaţia antebrahiocarpometacarpiană. Regiunea carpului.

143. 10 – pulpa. REGIUNILE DE MĂCELĂRIE LA PORC ŞI VACĂ (fig. 6 – piept. 12 – capul. 2 – spată. parotidiană. 2000) 1 – filet. b – Lnn. cervicale superficiale dorsale sau prescapular. Regiunile: fluerului. 11 – rasol din spate. f – Ln.261 dure sau în timpul tracţiunii. 9 – cotletul filet. chişiţei. 4 – ceafa. e – Ln. 13 – guşa a – Lc. 7 – fleica sau burta. 14. cervical superficial ventral. inghinal superficial. – Regiunile de măcelărie la porc şi principalele noduri limfatice superficiale intermusculare (după V. coroanei şi copitei sunt asemănătoare membrului toracic. mandibular. buletului. 3 – rasol din faţă. c – Lc. 5 – cap de piept. Coţofan şi colab. popliteu .143 şi fig. 8 – cotletul. inghinal superficial.144) Fig. d – Ln. g – Lc.

Filet. Ceafa. Cuprinde o parte din mandibulă şi musculatura spaţiului intermandibular. 9. Guşa. Cuprinde regiunea antebraţului. Este masa musculară cea mai fină. Cuprinde regiunea gambei şi a jaretului. Cuprinde regiunea ventrală a gâtului. pectorală şi sternală cu musculatura regiunii. Fleica sau burta. Cuprinde regiunea spinării cu musculatura din jgheabul costovertebral. partea externă a pulpei sau “capacul de sus” şi partea medială a pulpei sau “capacul de jos” cu musculatura medială a coapsei.262 Fig. Pulpa. Spata. 12. Capul. 8. Piept . . 13. se împarte în: spata lată sau partea din faţă a spetei şi spata groasă. 3 – greabăn. 4 – spată. deltoid şi marele rotund. Cuprinde şi regiunile braţului şi regiunea tricipitală. Începe din regiunea grebănului şi ţine până la occipital. Rasolul din spate. 13 – rasol din spate. Cuprinde regiunile crupei şi coapsei. 7. Rasol din faţă. 10 – şea. 9 – cap de muşchi. Cuprinde musculatura din regiunea dorsală a şalelor. 12 – fleică. 5. 7 – antricot. Se subâmparte în partea de sus a pulpei sau “şoldul”. Cotletul – filet. Tricipitală. partea anterioară sau “nuca”. Cuprinde capul cu musculatura pieloasă şi masticatoare. Coţofan şi colab. 10. Cap de piept. formată din reg. iar ventral se întinde până la jgheabul jugular. 4. 8 – vrăbioară. 11 – mijloc de piept sau “blet” cu faţă. 6 – picioare. 6. Cuprinde musculatura abdominală inferioară din regiunile flancului. 11. 2 – cap de piept cu mugure. 144. 2' – piept. 5 – rasol din faţă. Este formată din musculatura dorsală a gâtului şi vertebrele cervicale. 2. m. – Regiunile de măcelărie la vacă (după V. 2000) 1 – gât. Cotletul. inclusiv limba. psoasul mic şi patratul lombelor (muşchii abdominali superiori). 14 . formată din ileopsoas. 3.coadă 1. Cuprinde regiunea xifoidiană şi hipocondrală cu o parte din musculatura abdominală.