UNIVERSITATEA “DUNAREA DE JOS” GALAŢI

FACULTATEA de INGINERIE ELECTRICĂ şi ELECTRONICĂ

PROIECT
ECHIPAMENTE ELECTROCASNICE
INSTALAŢII CU CELULE FOTOVOLTAICE

Indrumator
S.l.Dr.Ing.OANCA M.
-2013-

Cuprins

I.

Generalităţi…………………………………………………………………..…...…..2
1.1.Fabricanţi de celule solare…………………………………………………....…...2
1.2.Perspective………………………………………………………………………...3
1.3.Certificate verzi………………………………………………………………..….4
1.4.Protecţia mediului…………………………………………………………………4
1.5.Radiaţia solară……………………………………………………………...……..4
1.6.Cum alegem panourile fotovoltaice………………………………………...….….5

II.

Sisteme cu celule fotovoltaice ……………………………………..……….….…...7
2.1.Descriere celulă…………………………………………………………….….…7
2.2.Materiale şi calitatea lor …………………………………….…………….……..8
2.3.Caracteristicile celulei………………………………………………..………….10
2.4.Parametrii celulei…………………………………………………...…….……..11
2.5.Orientarea razei de lumină………………………………………….…………...12
2.6.Unghiul de înclinare………………………………………………………….….13
2.7.Mişcarea soarelui………………………………………………………………..13

III.

Modul de conectare al celulelor fotovoltaice…………………………….……….16
3.1.Conexiunea serie……………………………………………………….……….16
3.2.Conexiunea paralel…………………………………………………….…….….19

IV.

Echipamente electrice ce compun ansamblul cu celule fotovoltaice…..………..20
4.1.Structură sistem fotovoltaic…………………………………………….………..20
4.2.Configuraţii ale sistemelor fotovoltaice………………………………………….22
4.3.Sisteme de stocare a energiei…………………………………………………….24

V.

Aplicaţii cu panouri fotovoltice…………………………………………………….26

VI.

Bibliografie…………………………………………………………………….…….28

2

I.

GENERALITĂŢI
Ce reprezintă energia? Energia este o mărimea fizică care indică capacitatea unui sistem
fizic de a efectua lucru mecanic când trece printr-o transformare din starea sa într-o altă stare de
referinţă.
Conform legii conservării energiei, aceasta reprezintă o funcţie de stare a sistemului fizic ce
o caracterizează. Astfel lucrul mecanic nu reprezintă o formă de energie pentru că nu
caracterizează sistemele fizice, ci transformările lor, respectiv interacţiunea dintre sisteme în
cursul transformării lor.

1.1.Fabricanți de celule solare
Germania
 Antec Solar Energy|ANTEC SOLAR ENERGY AG , Arnstadt (Thüringen)
 Deutsche Cell GmbH ( SolarWorld AG -Tochter), Freiberg (Sachsen)
 ErSol|ErSol Solar Energy AG , Erfurt (Thüringen)
 EverQ GmbH , Thalheim (Sachsen-Anhalt)
 First Solar GmbH, Frankfurt (Oder), (Brandenburg)
 CSG Solar , Thalheim (Sachsen-Anhalt)
 Q-Cells|Q-Cells AG , Thalheim (Sachsen-Anhalt)
 Schott Solar GmbH, Alzenau (Bayern)
 Shell Deutschland GmbH, Gelsenkirchen (Nordrhein-Westfalen)
 SULFURCELL Solartechnik GmbH, Berlin
 Sunways AG, Konstanz (Baden-Württemberg)
În afara Germaniei
 Advent Solar , Albuquerque (USA)
 First Solar Inc., Perrysburg (USA)
 GE Energy - Solar Power (USA) (früher Astropower)
 Isofoton (Spanien)
 Kyocera , Kyoto (Japan)
 Microsol Power Pvt. Ltd. (Indien)
 Mitsubishi|Mitsubishi Electric , Tokio (Japan)
 Photowatt (Frankreich)
 Sanyo , Osaka (Japan)
 Sharp , Osaka (Japan) - Anteil am Weltmarkt für Solarzellen ca. 30%
 Solibro AB, Uppsala (Schweden)
 SunPower , USA
Alte firme în industria tehnologiei solare
 Applied Materials , Santa Clara (USA) Hersteller von Produktionsanlagen für Solarzellen
 LPKF Laser & Electronics AG , Garbsen (Germany) Hersteller von Laseranlagen für die
Strukturierung von Dünnschicht-Solarzellen

3

de aceea. În România. Radiaţia solară cu valori mai mari de 1200kWh/m2/an se înregistrează pe o suprafaţă mai mare de 50% din suprafaţa totală a ţării. Utilizarea potenţialului energetic solar prin sisteme fotovoltaice se face în principal pentru alimentarea cu energie electrică a unor consumatori izolaţi cu consumuri mici de energie. În Franţa. dacă nu toată. oamenii din aceste ţări doresc să utilizeze energii regenerabile. s-au stabilit noi tarife pentru a fi primite de persoanele care produc electricitate fotovoltaică şi o exportă în reţea şi anume 0. energia fotovoltaică nu a fost foarte dezvoltată.5 Perioada 2011-2015 Capacități noi Efort investițional mil euro 9.0 Producţia prognozată de energie electrică din surse regenerabile de energie pe termen mediu si lung pentru energia solara este: Surse regenerabile energie Energie solară de 2010 [MW] 2015[MW] 1860 11600 4 . costul instalării sistemelor fotovoltaice a fost foarte ridicat şi. în unele comunităţi.2. din care zona 0 cu potenţial de peste 1250 KWh/m2/an. electricitatea fotovoltaică este mai dezvoltată decât în cele sud europene. care în România are o valoare medie evaluată la 1100 KWh/m 2/an.30 eurocenţi/kW pentru sistemele fotovoltaice clasice şi 0. Capacităţile energetice noi pe sisteme fotovoltaice pentru perioadele 2003-2010 şi 2011-2015 este: Surse regenerabile de energie Fotovoltaic Perioada 2003-2010 Capacități noi Efort investițional mil euro 1. cât şi la scară extinsă (centrale electrice). mişcarea antinucleară. De fapt. potenţialul energetic solar rezultă din cantitatea de energie provenită din radiaţia solară. De mult timp. ceea ce va da avânt utilizării instalaţiilor fotovoltaice în Franta.5MW 48.I.55 eurocenţi/kW când panourile solare sunt integrate în clădiri. Perspective . Această presiune din partea populaţiei a avut un puternic impact politic şi. fiind suficientă pentru producerea de energie solară utilizabilă atât la scară redusă (în locuinţe). utilizarea energiei fotovoltaice este larg răspândită şi se obţin progrese rapide datorită sprijinului politic. electricitatea necesară în locuinte. radiaţia solară este bună. Potenţialul exploatabil prin sisteme fotovoltaice în România este apreciat la 1200 GWh/an. iar zona IV cu potenţial sub 950 KWh/m2/an. în ţările din nordul Europei.50 MW 7. cerinţele politice formulate în acest sens sunt mai mari decât cele ale populaţiei. Germania şi alte ţări nord europene. În Olanda. Timpul de recuperare al investiţiei se reduce. În toate ţările europene. Dar. în 2006. Până acum. Distribuţia geografică a potenţialului energetic solar prezintă cinci zone. problemele cauzate de industrializarea intensivă şi de marea densitate a populaţiei au condus la creşterea conştientizării problemelor legate de mediu. În aceste ţări. sistemele fotovoltaice primesc suficientă radiaţie solară pentru a produce majoritatea.

in legislatia secundara. Numărul acestora variază de la 0. Modificările aduse Legii 220 in privinţa scaderii numarului de certificate verzi va reduce factura platită de consumatorul final cu 50% pentru energia regenerabilă. până în anul 2020. Producția în masă ți utilizarea pe suprafețe extinse a acestora trebuie bine cântărită. pentru producerea energiei din surse alternative. Se va calcula pentru fiecare investitor cate certificate va avea in 2017. sistemul de certificate va presupune alocarea unui certificat verde pentru energia eoliana.3. la nivelul anului 2006. prin certificate verzi (CV). Ar însemna să fie instalaţi 450 kw/an începând din 2008. doua certificate verzi pentru energia solara.În România. Un certificat verde poate fi tranzacţionat la un preţ minim de 27 euro şi un preţ maxim de 55 euro.7 milioane de Euro/an. se va prevedea si pot fi scontate la banca sau pot fi preluate ca valoare dupa 1 ianuarie 2017".Certificate verzi Certificatul Verde reprezintă o forma de susţinere a energiei electrice produsă din surse regenerabile. Ţinta de 1500 kWe din 2010 pare greu de îndeplinit în condinţiile legislaţiei actuale. Exemplu în acest sens prezintă celulele cu strat subțire CdTe ți arseniura de galiu ți mult discutatele celule solare de tip CIS ți CISG. Pentru persoane neavizate aceste riscuri ce sunt legate de procesul de fabricație nu sunt vizibile. "Legea se referă la suspendarea ei pentru 3 ani si jumatate. Dar ți producția de celule cu siliciu tradiționale ascunde pericole pentru mediu. 1. a adaugat ministrul delegat pentru Energie. Noile prevederi ale Legii 220 presupun suspendarea pentru trei ani si jumatate a sistemului alocarii de certificate verzi pentru producatorii de energie din resurse regenerabilă. Certificatele verzi sunt documente care atestă ca o cantitate de energie electrică este produsă din surse regenerabile de energie. Astfel. În fabricarea de celule solare se utilizează parțial ți materiale dăunătoare sănătății ți mediului.Protecția mediului . Numarul de certificate probabil. ceea ce ar însemna o investiţie medie de 2. prin legislatie secundara. Aici intervine cerința de a promova selectiv tehnologiile de fabricare a celulelor solare ce nu distrug mediul ți care pe baza progreselor tehnologice promit avantaje concurențiale 5 . Restul vor fi pastrate intr-un cos de ANRE. 24% din consumul brut de electricitate din România trebuie asigurat din surse regenerabile. puterea instalată în dispozitive fotovoltaice era de aproximativ 150 kWe din care 50 kWe au fost instalaţi în acest an. un certificat pentru hidro. autorităţile au instituit o schemă de ajutor de stat. Pentru a atinge această ţintă. conform legislaţiei Uniunii Europene. 1.3. până la 6 CV/MW.5 CV/MW pentru microhidrocentrale neretehnologizate. pentru sistemele fotovoltaice. Reamintim. pana la 1 ianuarie 2017.

Cum sa alegem panourile fotovoltaice? Există diferite modele de panouri fotovoltaice comerciale. Totuşi.6. Iar radiaţia solară variază intre 1000KWh/m2 pe an in tarile din Europa de Nord si 2000 . dimensiuni. Aceste variaţii intre locaţii sunt date de diferenţele de latitudine si condiţiile meteorologice. s-a decis ca standard o putere de 1000Wh/m2 timp de o ora pentru o zi insorită.2500 KWh/m2 pe an in zonele cu deşert. Această putere se regaseşte intr-o zi de vara pe o suprafaţă de un metru patrat unde Soarele este perpendicular pe aceasta. Intensitatea luminii ce ajunge pe Pamânt variază in funcţie de perioada zilei. dar poate varia considerabil in funcţie de locaţie. 1.1. Cantitatea de energie ce ajunge pe Pamant intr-o zi este mai mare decat intregul consum al Pamantului pe durata unui an intreg. Pentru a simplifica calculele si a avea o baza comuna de calcul. Radiaţia solară ce ajunge pe Pamânt se masoară in Wh/m 2 pe zi sau KWh/m2 pe an. mai ales in zone de munte. O parte din aceasta radiaţie ajunge pe Pamânt. Soarele emite in mod continuu cantitaţi uriase de energie. 6 . locaţia si condiţiile meteorologice.5. nu toata energie Soarelui ajunge pe solul Pamantului. Radiaţia solară ce cade pe sol variază atât cu perioada zilei.Radiația solară. aspect. Panourile fotovoltaice diferă după tipul celulelor fotovoltaice din componenţa modulelor. care transformă energia luminii solare in energie electrică. destinaţie. O parte este absorbită de atmosfera sau reflectată inapoi in spaţiu.

intensitatea curentului in punctul de putere maximă 2) Există panouri adecvate pentru utilizare in toate tipurile de instalaţii. este mai mare si variază intre 15 si 23%.pentru incarcarea bancului de baterii la 48V avem nevoie de panouri cu Vmpp 62V -76V 3) In cazul in care panourile fotovoltaice vor fi umbrite se recomandă folosirea panourilor (thin film) CIS. CIS(CuInSe₂): Celule fotovoltaice sunt fabricate nu cu siliciu. pentru banc de baterii de 24V tensiunea de incarcare totala este in jur de 28. gridconnected. Performanţele lor. Panourile proiectate pentru furnizarea energiei in retea nu sunt adecvate pentru sistemele cu banc de baterii. CdTe.Dincolo de factorii estetici si tehnologici. Astfel: . adică capacitatea de a transforma energia luminii solare in energie electrică..6V.). Culoarea lor este albastru-inchis uniform.8V si pentru bancul de baterii de 48V tensiunea de incarcare totala este de 57.4V pentru baterie de 12V.. Si-amorf mai puţin influenţate de acest fenomen decat panourile cu celule monocristaline sau policristaline. dar cu indiu+diseleniu+cupru şi au un cost mai scazut de producţie. Panouri fotovoltaice monocristaline: Celulele fotovoltaice monocristaline sunt fabricate din cristale de siliciu orientate si sunt cele mai scumpe. Panourile pentru incarcarea bateriilor trebuie sa aibă tensiunea Vmpp cu 30-60% mai mare decat tensiunea nominala a bateriilor si aceasta datorita caderilor de tensiune cauzate de regulator.puterea maximă a panoului la temperatura de 25°C si radiatie de 1000W/m² Vmpp (V) . Performantele obţinute in laborator demonstrează ca pot ajunge si pană la 18% fiind una din tehnologiile de viitor pentru obţinerea unor panouri eficiente la costuri mici.pentru incarcarea bateriilor de 12V avem nevoie de panouri cu Vmpp 16V – 20V . există cateva informaţii importante pentru a alege un panou solar: 1) Caracteristicile importante sunt: Pmax(Wp) . cabluri si temperatura panourilor( 0.pentru incarcarea bancului de baterii la 24V avem nevoie de panouri cu Vmpp 34V – 40V .. care nu functionează ( sau functionează la capacitate redusă cele cu mai multe diode de by-pass) dacă o celula este umbrită. sisteme cu banc de baterii (off-grid.tensiunea in punctul de putere maximă Impp (A) . Panouri fotovoltaice policristaline: Celulele fotovoltaice policristaline sunt fabricate din cristale de siliciu non7 ..) sau sisteme cu furnizarea energie in retea (on-grid. stand-alone.4% pentru fiecare 1°C mai mult de 25°C) si sa asigure tensiunea de incarcare totală a bateriei care este in jur de 14.

de asemenea. intre 5 si 10%. cele mai ieftine. Panourile fotovoltaice din siliciu amorf pot fi fabricate in foi flexibile. Ritmul de scadere in timp al randamentului este garantat de fiecare producator de panouri solare. este medie intre 10 si 18%. Energia electrică este produsă atat timp cât panoul este expus la lumină. Panouri fotovoltaice din siliciu amorf: Celulele fotovoltaice sunt fabricate din siliciu non-cristalin. Randamentul panourilor solare va scadea in timp. Uzura panourilor este data de mediul inconjurator si modalitatea de montaj a acestora. transparentă. Materialele din care sunt fabricate celulele solare sunt semiconductoare si au o durată de viata de cel putin 20 de ani. In ultimul timp. Culoarea lor este albastră cu accente de argintiu. cu cost mediu. Performanţele lor. Performanţele lor sunt cele mai mici. adică capacitatea de a transforma energia luminii solare in energie electrică . Culoarea lor poate fi. Particularitatea acestui material este flexibilitatea sa. Eficienta celulor solare Monocristaline: Policristaline: Amorfe: Cadmium teluride: 15-18 % 13-15 % 5-8 % 6-9 % 8 .orientate. celulele solare CIS si CdTe au inceput sa fie disponibile pe piaţa in cantitaţi reprezentative.

Strat negativ 4. Deoarece fiecare parte a celulei solare este conectată la un cablu. Celula va produce electricitate ce poate fi folosită instantaneu sau inmagazinata in acumulatori.2. numite si fotoni. In condiţiile de iradiere solară normală transmisia este cu 2% mai mare decât la sticla normală. Suprafaţa frontală 3. • opţional se montează sticla antireflex • performanțele la incarcare mecanică sunt foarte bune: 5400 Pascal • este certificată : SPF-U1 Sticla antireflectorizantă este realizată in tehnologie nanometrică. Fiecare foton contine o cantitate mica de energie.1. Strat izolator 5. Eficienţa panoului a 9 .Descrierea celulei Pentru a avea energie electrica de la soare. Suprafaţa posterioară 2. 1. Strat pozitiv 6. Celula solară absoarbe o parte din particulele de lumină ce cad pe aceasta. Atunci cand un foton este absorbit. acesta eliberează un electron din materialul celului solare. Lumina (fotoni) 2. aveţi nevoie de un panoul solar ce are o celula solara sau mai multe celule.SISTEME CU CELULE FOTOVOLTAICE 2.II.Maleriale şi calitatea lor : a: STICLA (GLASS) • asigură o excelentă transmisie luminoasă ceea ce inseamnă mai multa energie electrică. un curent va trece prin acesta.

Sunt garantate impotriva fenomenului PID.crescut astfel încât producţia de energie este cu 4% mai mare. • rezistență bună la uzură provovcată de radiaţiile ultraviolete • certificată TUV / UL Folia EVA are o rezistenţă excelentă la imbatranire. rezistenţa la ingalbenire – fiind garantate pentru 25 ani c: CELULELE (CELL) • Eficiență excelentă ți fiabilitate pe termen lung • Performanță bună în condiții de temperatură înaltă ți radiatie solara scazută. • verificate 100% in linia de montaj cu echipamente de electroluminiscență : (EL) testat • Toleranță pozitivă pentru fiecare panou • certificat TUV CELULE sunt de înaltă calitate performanta lor fiind garantată inclusiv in lumină slabă. • gelul folosit este de foarte bună calitate asigurând o bună rezistenţă la descuamare si o incapsulare garantată. Uniformitatea acoperirii este perfectă. e: FOLIA SPATE (BACKSHEET) • folie de încapsulare ți protecție bazata pe Tedlar • aderență excelentă ți stabilitate la radiaţiile ultraviolete 10 . Durată de viață depaşeşte 25 de ani si este usor de curaţat. calitaţile ei – incapsulare performantă. b / d: FOLIA EVA (EVA) • asigură o excelentă transmisie luminoasă ceea ce inseamnă mai multă energie electrică.

Cu tehnologiile moderne se obțin celule cu Ri ți Rs ~ 0. Design-ul este unic asigurând o încărcare de 8000pa. 11 .2 a.3. Asigură o instalare usoară. f: RAMELE (FRAME) • aluminiu anodizat / electrostatic înseamnă protecția durabilă in mediu salin • profil unic proiectat sa asigurare o bună rezistenţă la incarcari mecanice extreme • Argintiu / Negru culoari disponibile RAMELE sunt rezistente la ceață salina ți amoniac. Curentul în circuitul exterior I se determină ca diferența dintre curentul fotovoltaic Is ți curentul diodei Id: [ S−¿ I O exp ( eUkT )−1] I =I S −I D =I ¿ (2. • conectorii sunt compatibili cu standardele mondiale • performanța excelentă la eliminarea a căldurii din interior • grad de protecție: IP65 sau IP67 • testate la foc • certificat TUV / UL CUTIA DE CONEXIUNI este realizată din PPE de foarte bună calitate. încât schema echivalentă simplificată este satisfăcătoare. si prezintă un design industrial excelent.2 b).3 îi corespunde schema echivalentă simplificată a celulei fotovoltaice.3) Ecuației 2. se poate întocmi o schemă echivalentă completă a celulei fotovoltaice (figura 2. reprezentată în figura 2.• certificat TUV / UL • Alb / Negru / Transparent opțional Folia BACKSHEET este un produs garantat de 3M sau FUJIFILM cu o bună durabilitate si rezistenţă la imbatrânire si ingalbenire. Caracteristicile celulei fotovoltaice Caracteristicile principale ale celulei fotovoltaice sunt: caracteristica amper-volt I(U) sau volt-amper U(I) ți caracteristica de putere P(U). g: CUTIA DE CONEXIUNI (JUNCTION BOX) • diodele de by-pass care asigură protecţia panoului sunt de fiabilitate ridicată. 2. din Japonia. Dacă se ține seama de rezistența Ri de scurgeri prin izolația celulei fotovoltaice ți de Rs a elementelor conectate în serie.

c) d) Fig.6) UT = kT/e.d – caracteristicile celulei Puterea electrică cedată sarcinii R a unei celule fotovoltaice este: { [ P=UI =U I S −I O exp ( eUkT )]−1} (2.5) (2.2 – Scheme echivalente ale celulei fotovoltaice: a – simplificată.4) Valoarea maximă a acestei puteri se obține într-un punct M al caracteristicii curent-tensiune. 2.a) b) Fig.2 – Scheme echivalente ale celulei fotovoltaice: c. b – completă. ale cărui coordonate sunt rezultate din condiția dP/dU=0: ( U M =U O −U T −ln 1+ UM UT ) IO UM I S U M +U T ( ) I M =I S 1+ (2. 12 . 2.

De obicei FF > 0. Puterea furnizată este egală cu zero. UM ți IM. obținem Isc = Is.Pentru o sarcină pasivă valoarea optimă a rezistenței sarcinii va fi: R M= UM IM (2.7) 2. Se obține la scurtcircuitarea bornelor sarcinii R din figura 2. TC = 250C.3 pentru I=0: kT I + I kT I S U O − ln S 0 ≈ ln (2. puterea maximală sau critică. FF.  Temperatura celulei. temperatura normală de funcționare a celulei NOCT. pentru U=0.Parametrii celulelor fotovoltaice Producătorii de celule fotovoltaice indică în cartea tehnică a produsului parametrii ridicați în condiții standard:  Radiația solară globală pe suprafața celulei. tensiunea de mers în gol. În engleză acest parametru se numește peak power și se notează PC Pc =U M ∙ I M (2. Pe lângă acețti parametri pot fi indicați suplimentar: factorul de umplere . U=U0. Curentul de scurt circuit. tensiunea ți curentul în punctul critic. Pc. Din expresia 2. U0.4. Pe caracteristica I-U acesta-i punctul cu coordonatele U=0. Corespunde punctului de pe caracteristica I-U cu coordonatele I=0.2. I=Isc.9) Factorul de umplere. Se determină ca raportul dintre suprafețele dreptunghiurilor OUMMIM ți OU0KIsc sau: U I FF= M M (2. AM = 1.11) Factorul de umplere este măsura calității celulei PV.10) U 0 I SC de unde PC =FF ∙ U 0 ∙ I SC (2. Isc. 13 .7.5 În mod obligatoriu în cartea tehnică se prezintă: curentul de scurt circuit. G = 1000 W/m2.  Masa convențională de aer.3. Tensiunea de mers în gol poate fi determinată din relația 2.8) e I0 e I0 Puterea critică sau maximală. Este produsul curentului la tensiunea în punctul M a caracteristicii I-U. Puterea debitată în acest punct este egală cu zero. Cu cât este mai mică rezistența internă a celulei PV cu atât FF este mai mare. coeficienții de variație a tensiunii de mers în gol ți a curentului de scurtcircuit cu temperatura. randamentul modulului PV. Tensiunea de mers în gol.

Radiaţia solară directă este cea mai cunoscută si simţită în mod direct de catre oameni.8−20 ) ∙G T C =T A + (2. G – radiația globală incidentă pe suprafața celulei sau modulului în W/m2 .5. Raza de lumina ce ajunge pe suprafaţa solului fara sa fie imprastiată este denumită radiaţie directă.Unghiul de inclinare. o parte din lumina se impraştie iar o parte ajuge la sol intr-o linie dreaptă. O altă parte a luminii este absorbită de atmosferă.Orientarea razei de lumină Raza luminoasa parcurge o linie dreaptă de la Soare spre Pamânt. La intrarea in atmosfera Pamântului. absorbţie 3. Se determină cu raportul puterii generate de celula sau modulul PV în punctul optimal de funcționare M la o temperatură specificată către puterea radiației solare: P ɳ= C (2.12) A ∙G unde PC este puterea livrată în W.Randamentul celulei sau modulului PV. A este suprafața celulei sau modulului în m. radiația globală de 800 W/m2 ți viteza vântului mai mică de 1 m/s. 14 . Corespunde temperaturii celulei PV la funcționare în gol. la temperatura mediului de 20 0C.6. reflexie 4. 1. Pentru celule uzuale NOCT se situează între 42 ți 46 0C. direct 2. indirect 2. Lumina ce s-a impraştiat in atmosferă este ceea ce noi numim lumina difuză sau radiaţie difuză. Dacă cunoațtem NOCT putem determina temperatura celulei TC în alte condiții de funcționare caracterizate de temperatura mediului TA ți radiația globală G: ( NOCT0.13) 2. Temperatura Normală de Funcționare a Celulei.

Unghiul dintre planul orizontal si panoul solar este numit unghi de inclinare.7. unghiul de inclinare se poate alege in funcţie de necesarul de energie electrică dintr-o anumită lună. radiaţie solară pe timp de vară Unghiul optim pe timp de iarnă si vară Deviaţii de 5 grade de la unghiul optim au un efect minor asupra producţiei de energie electrică. Majoritatea sistemelor solare sunt montate pe acoperis pe un cadru metalic având o poziţie fixă neputând sa urmarească Soarele pe durata zilei. Poziţia panourilor pe timp de vara este mai . Panourile solare au un randament mai mare dacă sunt orientare perpendicular cu Soarele la mijlocul zilei. Numai in zonele foarte apropiate de Ecuator. 15 .Mişcarea Soarelui . panourile pot avea un unghi de inclinaţie aproape de zero. Deoarece Pamântul se roteşte in jurul Soarelui există variaţii şi în funcţie de anotimpuri. Cantitatea de energie radiantă transmisă de soare variază în spaţiu şi timp (odată cu schimbarea anotimpurilor). Diferenţele datorate condiţiilor meteorologie au un efect mai important asupra sistemului fotovoltaic. 2. Pentru sistemele independente.Soarele traversează cerul de la est la vest. cand intensitatea luminoasă este cea mai mare. Cantitatea de energie captată la orice locaţie dată depinde de unghiul de elevaţie (α) şi de unghiul de azimut (Φ) din acel loc şi din acel moment..orizontală" decât pe timp de iarnă. Soarele nu va ajunge in acelaşi unghi solul ca iarnă si vară. Acestă poziţie ar dezavantaja producţia de energie pe timpul iernii. radiaţie solară pe timp de iarna 2.. 1. Pentru fiecare latitudine există un unghi de inclinaţie optim. asa ca se va face un compromis intre cele doua situaţii.

Schimbarea poziţiei soarelui pe cer de la oră la oră şi de la zi la zi poate fi determinată pe o diagramă a traiectoriei soarelui (Figura 10. Liniile verticale împart curbele desenate în ore corespunzătoare întregii zile. linia pentru 20 martie este aceeaşi cu cea pentru 23 septembrie. de exemplu.3). iar cea de jos lunii decembrie (solstiţiu de iarnă). Unghiul de azimut indică direcţia soarelui în plan orizontal faţă do direcţie de referinţă (de obicei faţă de sud). Celelalte cinci corespund fiecare la două luni. 16 . Cea mai de sus corespunde lunii iunie (solstiţiu de vară). Poziţia soarelui în raport cu orizontul este exprimată prin unghiul de azimut (axa orizontală) şi unghiul de elevaţie (axa verticală).Unghiul de elevaţie este cel mai ridicat în timpul solstiţiului de vară şi cel mai scăzut în timpul solstiţiului de iarnă. Poziţia zilnică a soarelui pe cer aproximativ în ziua 21 a fiecărei luni este indicată cu ajutorul a şapte curbe orizontale.

MODUL DE CONECTARE AL CELULELOR FOTOVOLTAICE 17 .III.

In anumite aplicatii se folosesc conexiuni mixte (serie . Pentru a obţine tensiuni mai mari se leagă in serie mai multe celule fotovoltaice identice.paralel) de celule PV. in timp ce modulul M220 al firmei Solarwat. configuraţie numită şir sau strâng de module PV. Exemple 3. este egală cu suma algebrică a tensiunilor la bornele fiecarei celule individuale. egal totodată cu cel de la bornele gruparii. In cazul conexiunii serie.un punct al caracteristicii I-U rezultante se obţine alegând arbitrar o valoare a curentului si insumând tensiunile pe celule (figura 3.5 V . tablou sau matrice fotovoltaică (prin traducerea termenului englezesc array).Conexiunea serie . Generatoarele PV de mică putere se realizează prin interconectarea serie a mai multor module PV. Un modul PV este format prin conectarea serie a unui numar corespunzator de celule PV identice. Tensiunea la bornele gruparii.cca 0. 18 .1. conform primeiteoreme a lui Kirchhoff. Daca sunt necesari curenti mai mari celulele PV se conectează în paralel. modulul BP 585 al firmei British Petroleum consistă dintr-o conexiune serie de 36 de celule PV. Generatoarele PV de putere mai mare sunt constituite din mai multe siruri conectate in paralel. Spre exemplu. Pentru o grupare mixtă de celule sau module PV se mai folosesc si denumirile de arie. In consecinţă. In mod uzual generatoarele PV sunt formate prin interconectarea mixtă a mai multor module PV. din 60 de celule inseriate. conform teoremei a doua a lui Kirchhoff. curentul debitat de fiecare celula PV este acelaşi.1).nu este suficientă pentru aplicaţiile uzuale. sau generator PV.Tensiunea generată de o celulă PV .

Nimic deosebit nu este de semnalat.Celule PV cu caracteristici I-U identice Celule PV cu caracteristici I-U diferite O situaţie specială poate apare dacă celule PV. Pentru simplitatea expunerii celulele sepresupun ideale(fig3. cazul mai multor celule constructiv identice. Vom examina.2).In acest caz curentul debitat in circuitul exterior este egal cu cel al oricăreia din celule.iar tensiunea la bornele gruparii este de Ns ori mai mare decât a uneia din celule (Ns fiind numarul celulelor inseriate).2. 19 .1 Conexiunea serie Celule PV cu caracteristici I-U identice Chiar dacă celulele sunt constructiv identice. unele probleme. incazul conexiunii serie. Fig3. iluminate identic.constructiv identice. curentul debitat de ele depinde esential de iradianta G poate crea. sunt iluminate diferit. pentru inceput. sau este murdarită. Această situaţie apare dacă una din celule este umbrită.Fig 3.

54 V in exemplul considerat) puterea debitată de celula umbrită este negativă. o parte din curentul de scurtcircuit mai mare (cel al celulei mai iluminate) se va inchide prin dioda paralel. Prin urmare. Pe de altă parte puterea totală este pozitivă.In acest caz curenţii de scurtcircuit ai celulelor sunt diferiţi. Această energie se disipă sub forma de caldură conducând la 20 . Se observă un lucru extrem de important: pentru tensiuni la borne mici (sub 0. Fig3. in acest interval de tensiuni celula umbrită consumă putere de la celula mai iluminata.Celule PV cu caracteristici I-U diferite.3. celula umbrita consumă şi o parte din energia produsă de celelalte celule. Conexiunea serie impune insă acelaşi curent la bornele fiecarei celule. adică. Curentul gruparii serie va fi deci impus de celula care are curentul de scurtcircuitcel mai mic (celula umbrita).celula umbrită consumă energie de la celelalte celule. ceea ce inseamnă curenţi la bornele fiecarei celule diferiţi. cu sensurile de referinţă adoptate pentru U si I. asigurand egalitatea dintre curentul la bornele acesteia si cel de la bornele celulei umbrite. este de fapt absorbită.in particular in regim de scurtcircuit . Drept urmare. In acest fel o singură celula umbrită limitează curentul intregii grupari si implicit a puterii generate de aceasta. Nu numai ca nu produce energie. Punctul fierbinte (hot spot) al unei grupari serie Din cele prezentate rezultă ca pentru valori mici ale tensiunii la bornele gruparii serie .

4.In plus. Dacă ne referim la exemplul precedent.in paralel cu fiecare celula se conectează o dioda. adică la apariţia unui punct fierbinte (hot spot) al gruparii.considerând cazul cel mai defavorabil.Dioda bypass Nu este insă economic sa se conecteze cate o dioda bypass in paralel cu fiecare celula a modulului.numită dioda bypass. Fig 3. care altfel ar fi fost strangulat de celula umbrită. de regula format din jumatate din celulele modulului. adică bornele gruparii scurtcircuitate. In acest mod. Dioda bypass Pentru a evita supraîncalzirii celulei umbrite. energia care trebuie disipată este mare. O soluţie de compromis o reprezintă conectare unei diode bypass in paralel cu un grup de celule. Figura de mai jos prezinta cateva celule distruse in acest mod. Dacă gruparea conţine multe celule.supraîncalzirea celulei umbrite. observăm că tensiunea care polarizează invers celula umbrită polarizează direct dioda bypass conectată pe aceasta. o ocoleşte prin dioda bypass. iar supraîncalzirea celulei umbrite poate conduce la distrugerea acesteia si scoaterea din funcţiune a modulului. care in regim normal este polarizată invers şi deci nu intervine in funcţionarea celulei. 21 .curentul gruparii. dioda bypass limitează si tensiunea pe dioda umbrită şi implicit puterea disipată de aceasta.

Conexiunea paralel a celulelor fotovoltaice In cazul conexiunii paralel toate celulele au aceiaşi tensiune la borne.Dacă una din celule unui grup devine nefunctională. Efectul umbririi asupra distributiei puterii generate de celulele conexiunii paralel Desi efectul umbririi unora din celulele conexiunii paralel nu are efectul dramatic ca in cazul gruparii serie. 22 . Un punct al caracteristicii I-U a gruparii se obţine alegând arbitrar o valoare pentru tensiunea la borne si apoi insumând curenţii corespunzatori ai celulelor individuale. pierderile de putere in rezistenţele serie si paralel influenţează modul in care este distribuiţia puterea generată pe celulele gruparii. Fie.2. aşa cum se intâmplă in cazul conexiunii serie. fiind mai mare in cazul distribuţiei uniforme a iluminarii celulelor . 3. dioda bypass conectată in paralel cu grupul respectiv devine polarizată direct suntând astfel celula defectă. Nu sunt aşa dar necesare masuri de protecţie suplimentare. iar intr-un alt caz (B) una din celule este in intuneric complet (G = 0) iar cealaltă primeşte o iradiantă G = 1000 W/m2. care intr-un caz (A) sunt iluminate identic cu G = 500 W/m2 fiecare. spre exemplu. două celule identice legate in paralel. iar curentul gruparii este suma curenţilor la bornele fiecarei celule individuale.Umbrirea sau defectarea uneia din celulele gruparii nu scoate din funcţiune gruparea. Puterea electrică generată in cele doua cazuri diferă.

Noaptea ș i în zilele înnorate energia produsă este zero sau neglijabilă. Regulatorul de încărcare con ț ine de obicei ș i o diodă de protec ț ie la descărcare. montat între generatorul fotovoltaic ș i bateriile de acumulatoare. care previne descărcarea bateriei pe timp de noapte prin generatorul fotovoltaic. 23 . Un regulator de încărcare bun consumă foarte pu ț in ș i are o tensiune de mers în gol scăzută. atunci când situa ț ia o cere.IV. În acest scop sistemul trebuie să con ț ină un regulator (sau controller) de încărcare.1.Structura unui sistem Un sistem fotovoltaic converte ș te în mod direct energia solară în energie electrică pe baza efectului fotovoltaic ș i o aduce la parametrii electrici ceru ț i de consumator. Este evident că panourile fotovoltaice nu produc energie decât în prezen ț a soarelui. Pentru a prelungi durata de via ț ă a bateriilor de acumulatoare. Pentru a asigura continuitatea alimentării cu energie electrică a consumatorilor. Cel mai adesea acest lucru este realizat folosind baterii de acumulatoare. acestea nu trebuie supraîncărcate sau descărcate sub o anumită limită. este necesară o unitate de stocare a energiei.ECHIPAMENTELE CE COMPUN ANSAMBLUL CU CELULE FOTOVOLTAICE 4. ceea ce protejează acumulatorul să nu se descarce.

-c.a. Acest controler face o analiză a tensiunii de ieşire a panourilor solare ș i o compară cu cea a bateriei.c..). de o frecven ț ă prestabilită.c. Sistemul fotovoltaic trebuie astfel să con ț ină un invertor (convertor c.c. 50Hz). „controller cu urmărirea punctului de putere maximă” este un convertor c.Un controller MPPT (Maximum Power Point Tracker) sau în traducere. Invertorul transformă energia de c. Deja există convertoare care asigură parametrii de calitate ai energiei electrice la acela ș i nivel ca ș i re ț elele publice: frecven ț ă ș i tensiune stabilă (220V. care optimizează perfect transferul de energie între aria de panouri solare fotovoltaice ș i bateria de acumulatoare. În urma acestei analize dispozitivul decide care este puterea optimă care trebuie transferată spre acumulatoare în a ș a fel încât să fie transferat curentul maxim în amperi. starea de încărcare a bateriei ș i al ț i factori.c. Sistemele fotovoltaice se divizează în două categorii principale: conectate la re ț ea (grid-connected) sau care func ț ionează în paralel cu re ț eaua electrică publică ș i sisteme PV autonome (stand-alone PV system). Panou fotovoltaic Regulator de încărcare Consumator de energie electrică Invertor c. Panourile fotovoltaice generează tensiune ș i curent continuu. 24 . Cu ajutorul acestui dispozitiv se ob ț ine o cre ș tere tipică între 20% ș i 45% a cantită ț ii de energie transferată în perioada de iarnă ș i între 10% .-c. Câ ș tigul energetic depinde de condi ț iile meteo.c.-c.În figura 4. dinspre panourile solare spre bateria de acumulatoare.1 este prezentată structura unui sistem fotovoltaic. în energie de c.a. temperatură.a. forma sinusoidală a undei de tensiune ș i curent. Mul ț i consumatori necesită însă curent alternativ.15% în perioada de vară. generată de modulele PV sau stocată în acumulatoare.

4. pentru conectarea la re ț ea sau la consumatori reziden ț iali. sistemul are o fiabilitate scăzută. produsă de panourile solare pe baza efectului fotovoltaic. la un invertor monofazat sau trifazat. Panourile solare pot fi conectate în paralel la un invertor trifazat central.2. Un alt dezavantaj este faptul că această configura ț ie are un singur punct de e ș ec (invertorul) .2). Dezavantajul major al acestei configura ț ii este faptul că pierderile de putere pot fi mari din cauza nepotrivirii dintre modulele fotovoltaice ș i prin prezen ț a diodelor antiretur.Configurații ale sistemelor Panourile solare pot fi conectate. caracteristic sistemelor solare de puteri mari (10–250 kW) (vezi figura 4. În figurile de mai jos sunt prezentate principalele configura ț ii ale sistemelor fotovoltaice.Acumulatori Fig. Aceasta a fost cea mai frecventă configura ț ie de instalare a sistemelor fotovoltaice în trecut.1. 25 . Structura unui sistem fotovoltaic 4. în serie sau paralel. prin urmare. Avantajul principal al acestei scheme îl constituie costul redus datorită prezen ț ei unui singur invertor. Prin intermediul invertorului se realizează conversia din energie continuă. în energie alternativă.

Fig.Sistem fotovoltaic cu invertoare individuale pe fiecare șir 26 .3 . dedicată aplica ț iilor reziden ț iale de puteri medii (1. con ț ine câte un invertor pentru fiecare ș ir de panouri solare.5–5 kW). Principalul avantaj al acestei topologii este că nu există pierderi asociate cu diode anti-retur ș i MPPT poate fi aplicat pentru fiecare ș ir.Sistem fotovoltaic cu invertor central O altă solu ț ie.Fig. Acest lucru este util mai ales când mai multe ș iruri de panouri solare au orientări diferite.2 . 4. Dezavantajul la această configura ț ie este costul crescut din cauza invertoarelor suplimentare. 4.

deoarece sistemul nu prezintă un singur punct de e ș ec ca ș i sistemul din figura 4.a. fiecare panou având propriul invertor.c. aceste configura ț ii sunt în continuare mai costisitoare decât sistemele conven ț ionale PV din cauza numărului crescut de invertoare. nefiind nevoie de persoane cu cuno ș tin ț e de specialitate.-c.4 .-c.-c. de mică putere (50–180 W). deoarece panourile PV pot fi folosite ca dispozitive plug-in ș i instalarea este facilă. pentru viitor. este apoi utilizat pentru alimentarea consumatorilor.2.c. Fig. Este o topologie extrem de flexibilă ș i configurabilă. Fiecare ș ir de panouri solare are conectat cate un convertor c. cu toate acestea.c. și invertor central A treia solu ț ie con ț ine invertoare de tip modul. O astfel de configura ț ie este ilustrată în figura 4. Cum pre ț ul modulelor PV este încă destul de mare. de asemenea.c. o îmbunătă ț ire generală în fiabilitatea sistemului.Tensiunea de intrare ce provine de la ș irurile de panouri solare poate fi suficient de mare pentru a evita necesitatea amplificării de tensiune. Această configura ț ie pare a fi o op ț iune promi ț ătoare. Un invertor c. o amplificare de tensiune poate fi realizată pentru a necesita mai pu ț ine module conectate în sistem.Sistem fotovoltaic cu convertor c. Există.-c. 4. Avantajele acestui tip de sistem este faptul că este u ș or de adăugat module PV deoarece fiecare modul are propriul său invertor c. pentru cre ș terea tensiunii.a. 27 .c.c.4.

4.c. astfel încât să fie posibilă acumularea de energie (în timpul încărcării) ș i furnizarea de energie (în timpul de descărcării).-c.-c. în func ț ie de cerin ț ele consumatorilor.(figura 4. Curentul la puterea maximă determină capacitatea invertorului. Invertoarele si convertoarele c. Aspectul esen ț ial al electronicii de putere pentru sistemele de stocare a energiei îl constituie faptul că trebuie să fie bidirec ț ionale. discutate în capitolul anterior.6). invertoarele pentru sistemele de stocare a energiei nu iau în considerare puterile de vârf.Sistem fotovoltaic cu invertoare de tip modul 4. către consumatorii reziden ț iali.a. Bateriile sunt în general conectate în diferite configura ț ii în serie ș i/sau paralel pentru a atinge tensiunea ș i curentul de ie ș ire necesar. în vederea furnizării energiei necesare.3 Sisteme de stocare a energiei Toate tehnologiile de baterii. Cea mai simplă configura ț ie a unui sistem de stocare a energiei constă dintr-o baterie de acumulatoare ș i un invertor c.5 . produc curent continuu care trebuie să fie convertit în curent alternativ pentru a putea fi conectate la consumatori. 28 . sunt deseori necesare pentru sistemele de stocare.Fig. Ele oferă doar nivelul de putere cerut de sistem care poate fi sus ț inut de către baterie.c.c. care poate fi monofazat sau trifazat. Spre deosebire de invertoarele folosite la panourile fotovoltaice.

astfel încât amplitudinea necesară a tensiunii alternative să poată fi generată. Convertorul trebuie să fie bidirec ț ional ș i este în principal utilizat pentru a produce suficientă tensiune pentru invertor. 4.bateri baterie bateri baterie ± Consumator ˜ bateri baterie Fig.-c. 29 .c. după cum se arată în figura 4.-c.c.7. 4.7 .Sistem de stocare a energiei cu un singur invertor Un convertor c. este adesea folosit între bateria de acumulatoare ș i invertor.6 .Sistem de stocare a energiei cu invertor și convertor c. Fig.c.c.

APLICAŢII CU PANOURI FOTOVOLTAICE 30 .V.

31 .

upt.ro www.VI.energyonline.eu www.business24.focus-energetic.altiusfotovoltaic.dossolarstrom.diaspora-stiintifica.ro www.ro www.ro www.ro www.ro www.expert-electrice.et.austroinstal. BIBLIOGRAFIE www.ro 32 .electricalc.energie-eco.wall-street.ro www.ro www.ro www.solar-technology.ro www.ro www.

33 .