Caracteristicile jocului de volei

Voleiul este un joc sportiv în care cele două echipe au posibilitatea de a acţiona cu
mâna liberă asupra mingii, sub formă de lovire sau respingere, fără a fi împiedicaţi de
către adversari în timpul desfăşurării fazei.
Voleiul este un joc sportiv practicat de mai mulţi sportivi ( în număr de 6), reuniţi într-o
echipă, ceea ce-i confera caracterul de joc colectiv şi care prin acţiuni individuale şi
colective urmăresc câştigarea punctului şi a serviciului sau câştigarea punctului prin
păstrarea serviciului.
Echipele sunt despărţite de fileu, iar în teren fiecare jucător, după terminarea unei faze
de joc, schimbă zonele într-o rotaţie specifică (în sensul acelor de ceasornic) şi strictă,
impusă prin regulament, ceea ce a dus la formarea unor jucători compleţi şi complecşi,
cu o pregătire multilaterală specific atacului şi apărării.

Plecând de la descrierea voleiului de la începuturile sale “to volley the ball back and
forth over the net”, găsim o altă caracteristică, respingerea mingii, neexistând momentul
de ţinere a mingii. Deci în volei timpul de reacţie este scurt, la fel momentul de gândire
şi de răspuns. Acest lucru duce la o îndemânare deosebită, datorită faptului că jucătorii
trebuie să transmită mingea precis partenerului de joc. Toate acestea pe un suport de
deprinderi motrice de bază, manifestate într-o combinaţie specifică, datorate faptului că
deplasările sunt scurte, cu multe schimbări de direcţie şi efectuate într-un spaţiu
restrâns, fără a reţine mingea şi transmiţând-o prin respingere.
Manifestarea îndemânării în cadrul mijloacelor tehnicotactice, trebuie să se facă cu o
anumită viteză ce trebuie să aibă la bază forţă şi rezistenţă.

O altă caracteristică a jocului de volei este faptul că în organizarea jocului într-un teren
nu sunt permise mai mult de trei lovituri a mingii sau patru lovituri (când mingea atinge
blocajul, jucătorii echipei respective mai au dreptul la încă trei lovituri), faţă de alte jocuri
unde trecerea din atac în apărare este condiţionată de timp.
Voleiul se joacă pe puncte şi seturi, iar învingătoarea setului este aceea care a
acumulat prima 25 de puncte sau diferenţă de 2 puncte ( 26-24 etc.) în primele IV seturi
iar în setul V, 15 puncte sau diferenţă de 2 puncte şi apoi câştigătoarea meciului este
aceea care şi-a trecut în cont trei seturi câştigate.
Punctele se realizează în sistemul TIE-BREAK, fiecare acţiune câştigată constituie un
punct.
Astfel, durata unui joc variază între 50 – 120 min.

Serviciul În funcţie de contactul picioarelor cu solul. diferenţiate între ele. cere un echipament sumar şi puţin costisitor.). Mingea nu trebuie să cadă în terenul propriu şi trebuie trimisă peste fileu prin maxim trei lovituri sau patru în anumite condiţii prevăzute de regulament. un fileu ). pasa. Putem spune tehnica jocului de volei este sistematizată pe elemente specifice atacului şi apărării. prin deplasări rapide şi scurte. prin care se realizează transmiterea mingii peste fileu astfel încât să nu-i permită adversarului să joace mingea. Elementele specifice atacului sau acţiuni individuale de atac. de elemente şi procedee tehnice. etc.Rezumând cele prezentate. Acestea sunt: – Serviciul. . − serviciu din săritură. se poate practica la orice vârstă. care de fapt reprezintă moduri diferite de lovire a mingii. în diverse faze( structuri) ale jocului. I. dar şi pe elemente comune sau mixte atacului şi apărării. tactice. 2. Accesibilitatea este reprezentată prin număr redus de reguli. fiecare realizându-se printr-un şir de procedee tehnice. Obligativitatea rotaţiei. 4. 1. – Ridicarea mingii.). Variabilitatea la efort – jucătorii necesită o pregătire multilaterală datorită numărului mare sărituri. arată lucrurile în general (serviciul. de sus din faţă etc. cu scopul de a câştiga punctul. principalele caracteristici generale al jocului de volei ar fi: 1. – Lovitura de atac. necesită instalaţii puţine (2 stâlpi. Elementele tehnice. prin procedee acrobatice efectuate pentru recuperarea mingilor în apărare. o minge. Vom prezenta astfel elementele şi procedeele tehnice specifice atacului şi apărării cât şi cele mixte sau commune atacului şi apărării. iar concretizarea lor sunt procedeele tehnice (serviciul de jos din faţă. Sistematizare În volei există o serie de acţiuni individuale şi colective. 3. putem vorbi despre: − serviciu de pe sol.

Ridicare din săritură. serviciul poate fi: − serviciu de jos. cu traiectorie înaltă şi întinsă. întinsă şi în urcare. − serviciu în forţă. avem: − lungă. încomparaţie cu planul umerilor executantului. . − serviciu din lateral. II. Ridicare laterală de pe sol. Ridicarea mingii Ridicarea înainte de pe sol. În funcţie de traiectoria mingii. − scurtă înainte şi peste cap – cu traiectorie înaltă. cu traiectorie înaltă şi întinsă. întinsă şi în urcare. avem: − lungă. − scurtă – cu traiectorie înaltă. − scurtă – cu traiectorie înaltă. avem: − lungă. întinsă şi în urcare.După locul unde este plasat punctul de lovire a mingii. Ridicare peste cap de pe sol. − serviciu de sus În funcţie de plasarea liniei umerilor faţă de minge şi fileu avem: − serviciu din faţă. întinsă şi în urcare. avem: − lungă – cu traiectorie înaltă şi întinsă. În afara acestora mai există şi alte acţiuni de serviciu: − serviciu prin rotarea braţului. cu traiectorie înaltă şi întinsă (înainte şi peste cap). avem: − serviciu de sus planat (plutitor). − scurtă – cu traiectorie înaltă.

avem: − cu două mâini de sus. Lovitura de atac prin rotarea braţului. − cu o mână de jos Preluare din plasă − cu două mâini de sus.III. − cu două mâini de jos. fie respingerea mingii din atacul advers. Acestea sunt: − Preluarea. − cu două mâini de jos. − Plonjonul. . Preluarea din lovitură de atac: − cu două mâini de sus. Preluarea Preluarea din serviciu. − Autodublajul. − Blocajul. − cu o mână de jos. Lovitura de atac pe alte direcţii: − întors din articulaţia umărului (peste umăr). fie salvarea mingii prin preluare din atac. Elemente specifice apărării sau acţiuni individuale şi colective de apărare. crearea condiţiilor optime de construcţie a unui atac a echipei proprii. − cu două mâini de jos. prin care se urmăreşte. I. Lovitura de atac Lovitura de atac pe direcţia elanului (procedeu drept). − întors prin răsucirea trunchiului. preluare din serviciul advers sau blocaj (propriu sau advers) . 2.

Plonjonul Plonjonul lateral: − cu rulare pe spate. 3. Autodublajul cu lovire de sus cu două mâini. în grup – de doi jucători sau de trei jucători. Blocajul individual. Elemente comune atacului şi apărării sau acţiuni fără minge. − poziţia medie (ridicarea. Plonjonul pe spate: − cu rulare. cu lovire de jos cu o mână. Procedee comune atacului şi apărării: Poziţii: − poziţia înaltă (serviciul de sus. 3.II. − cu rostogolire înapoi. III. cu lovire de jos cu două mâini. Plonjonul înainte. − poziţia joasă (preluarea din serviciu şi atac). − cu rostogolire peste umăr. serviciul de jos etc). − deplasarea în teren. Acestea sunt: − poziţii. . IV. blocaj etc).

In momentul lovirii degetele se incordeaza putin. picioarele se intind pana pe varfuri. Se executa in mod fracvent in pozitie medie. . . Cand mingea paraseste degetele. Corpul este in usoara extensie. fara a parasi contactul cu solul. printr-o miscare de intampinare a mingii. ultima articulatie extinsa este cea a incheieturii mainii. încrucişat.segmentele corpului aflat in flexie asigura transmiterea mingii prin extensia simultana a membrelor inferioare si superioare. − săritură. in special a primelor patru degete. − alergare. trunchiul aplecat inainte. bratele indoite cu palmele inainte fruntii. usor flexate. − pas adăugat. degetele desfacute.cupa adanc formata in palmele in flexie. lovirea se executa in draptul fruntii cu toate degetele. degetul mic atingand tangential mingea.orice faza a jocului sa fie anticipata. unul putin in fata celuilalt.Deplasări: − mers. Pentru a fi executata corect trebuie ca: . greutatea egal repartizata pe ambele picioare. Dupa pasarea mingii bratele isi continua miscarea pana ajung aproape intinse. formand o cupa dupa care miscarea de intindere continua cu trecerea greutatii corpului spre inainte si in sus. care consta intr-o usoara intindere a articulatiei gleznelor. iar privirea urmareste mingea. de pe loc sau precedata de o deplasare si oprire. genunchilor si coatelor. Biomecanica Pasa cu doua maini de sus inainte este procedeul cel mai des intalnit in jocul de volei. . pastrandu-si insa elasticitatea necesara in amortizare. picioarele departate la aproximativ latimea umerilor. Lovirea propriu-zisa are loc in dreptul fruntii cu primele falange.oprirea cu fata in directia pasarii. − fandare. Pozitie: . miscarea bratelor continua dupa minge.

lovirea mingii sa se faca cu palmele in acelasi plan si sub forma de cupa.. la inaltimi diferite. ..din sezand pe banca – pasarea mingii odata cu ridicarea de pe banca. deplasarea si prinderea ei in pozitie de pasare. precedata de deplasare. plecand din pozitia fundamentala. . . fotbal.pase de control de pe loc si din deplasare. de pe loc.pe perechi. miscarea la intampinarea mingii nu este facuta corect si un exista coordonare intre brate si picioare. punanduse accent pe actiunea picioarelor si pe momentul final al bratelor. .exersarea pasei de sus la o minge suspendata cu un cablu de panoul de baschet. cu atat mai accentuata si indoirea picioarelor). cele mai mari fiind orientate inapoia celorlalte.simularea pasarii mingii cu accent pe executia corecta .jucatorul cu mingea in mana. .pasarea mingii oferita de partener.din pozitie fundamentala. 1973) Exercitii pentru initere.picioarele si bratele sa se indoaie si sa se intinda concomitent (cu cat distanta de pasare va fi mai mare. Serban M.dupa lovirea mingii. fixare si consolidare .” (Tarchila N. accentul punanduse pe actiunea picioarelor si traiectoria corecta a mingii. cu degetele desfacute. imita pasa prin aruncarea mingii in sus si inainte . . deasupra unei linii trasate la apoximativ 50-100 cm. .pase la perete. . . flexate. .oprirea sa se efectueze cu fata in directia pasarii.deplasarea la minge sa se faca in pozitie corespunzatoare. . handbal). . tinerea mingii in cupa corecta si aruncarea ei de la unul la altul. Cauzele greselilor si corectarea lor 1..acelasi exercitiu cu mingi diferite ( baschet. bratele sa continue miscarea pe directia pasarii. Metodica de corectare: . simularea pasei de sus. .

Prin traiectoria. forta. intr-un punct aflat putin sub axul ei orizontal pe calota inferioara.2. Pozitia initiala a jucatorului este cu linia umerilor paralela cu fileul. terenul advers fiind mult mai usor de observat. cand se afla la momentul maxim al inaltarii ei. cel opus bratului de lovire asezat mai inainte. coatele departate sau trunchiul prea aplecat. timp in care se trece greutatea pe piciorul din spate si trunchiul executa o usoara extensie. 2.40-60 cm. Mingea se arunca in sus si in fata la o distanta de cca. mai ales pentru pasele lungi. lipsa miscarii finale a antebratelor si palmelor care trebuie sa imprime viteza si derectia necesare zborului mingii. imprimamdu-se o traiectorie ascendenta cu rotatii inainte. Mingea se loveste cu toata palma. Mingea este tinuta in palma mainii care nu loveste la nivelul pieptului. se creeaza posibilitatea utilizarii acestui serviciu intr-un numar mare de situatii.pasa executata la minge suspendata la diferite inaltimi. III . cu palma orientata spre minge pregatita pentru lovire. picioarele paralele cu linia umerilor. viteza si precizia care poate fi imprimata mingii. . Bratul de lovire se afla ridicat intins la nivelul capului. greutatea corpului fiind repartizata in mod egal pe ambele picioare.. Serviciul de sus din fata este folosit atat la nivelul incepatorilor cat si la nivelul de performanta.

Related Interests