AUSTRALIA DE SUD-EST SI SUD-VEST

Sima Cristina
Stănescu Mihaela
Ştefan Alexandra
Traicu Alexandra
Toader Diana
- GRUPA 322-

Aşezare geografică
Australia este situata in emisfera sudica. Limite:
-Marea Arafura (N)
-Marea Coralilor (NE)
- Marea Timor (NV)
- Oceanul Pacific (E)
-Marea Tasmaniei (SE)
-Oceanul Indian (V, S)
Din punct de vedere matematic, limitele sunt :
- N: Capul York
- S: Capul Sud – Tasmania
- V: Capul de Nord-Vest
- E: Capul Byron
Australia are o suprafata de 7.686.850 km² (7.617.930 km² uscat si 68.920 km² apa ) si se
intinde pe aproximativ 3850km de la est la vest si 3200km de la nord la sud.
Australia este, din 1901, un stat federal ce cuprinde 6 state: Noua Galie de
Sud,Victoria,Queensland,Australia de Sud,Australia de Vest,Tasmania,doua teritorii: Teritoriul
de Nord si Teritoriul Capitalei si o serie de teritorii dependente: insulele Christmas, Cocos,
Heard, McDonald(in Oc.Indian), Ashmore, Cartier(in Marea Timor), Norfolk, Lord Howe, Marii
Coralilor, Marquarie(in Oc.Pacific) si Teritoriul Antarctic Australian. Interiorul Australiei,
corespunzator regiunilor aride,este cunoscut sub numele de Outback.
Cadru natural

- Geologia
Intregul continent australian este situat in cadrul placii Indo-Australiene, fiind o parte a
vechiului continent Gondwana.
In Precambrian( in urma cu 2 miliarde de ani ), existau in Australia mai multi cratoni –
scuturi - ,dintre care au fost ulterior putem evidentia cratonii Yilgarn,Pilbara,Curnamona si
Gawler, care au fost ulterior sudati de procesele tectonice.
Cel mai vechi craton este Pilbara, situat in vestul Australiei, intre Karratha (N), Port
Hedland (V) ,Marble Bar si Nullagine. S-a format acum circa 3 miliarde de ani si este alcatuit
din roci vulcanice vechi si granite.
In partea sud-vestica a Australiei, intre Meekatharra( N), Mount Barker (S) ,Darling
Range(V) si Kalgoorlei (E),se gaseste cratonul Yilgram,cu o vechime de circa 2,6 miliarde de ani
si cu aceeasi structura litologica ca si cratonul Pilbara.
Sudarea masei continentale vest autraliene s-a realizat,cu precadere,in timpul
orogenezelor Capricornului, prin unirea cratonilor Yilgarn si Pilbara si Kimban, prin unirea
cratornilor Gawler si Curnamona.
De asemenea, la sfarsitul Precambrianului,se formeaza Geosinclinalul Adelaide,o
importanta structura geologica ce se intinde din nordul Muntilor Flinders pana la Peninsula

in special in Muntii Flinders. Nivelarea accentuata a reliefului este o alta dovada a vechimii teritoriului. Forme genetice de relief .demonstreaza vechi activitati glaciare. Singurul ansamblu montan continuu este reprezentat de Muntii Marii Cumpene de Ape. Sedimentele din geosinclinal au fost depuse intr-o perioada geologica cunoscuta sub numele de Adelaidean(sfarsitul Cambrianului). In Ordovician. Depozitele vulcanice se extind din nordul statului Queensland pana in Tasmania.din estul Australiei. Finalul Paleozoicului a fost dominat de cutarile hercinice.care au dat nastere Muntilor Marii Cumpene de Ape. dintre care se remarca Muntii Macdonnell. aparuti in urma cutarilor hercinice .in special in partea vestica.in timpul orogenezei Delameriane. Australia era inca unita cu Antarctica si Noua Zeelanda.000 ani.in timpul orogenezi Alice Springs(400-350 mil. Muntii Flinders si Muntii Lofty.ani).cu circa 75 km/1 mil. aparatele vulcanice sunt din ce in ce mai tinere.Desertul Gibson): este specific regiunilor aride desertice. se intalnesc aproape toate tipurile de roci din perioade diverse ale timpului geologic. Inspre sud. La inceputul Cretacicului.ani sau cu 7. vulcanii erupand in partea de est inca de acum 33 milioane de ani.5cm/an.au fost create o serie de regiuni muntoase in partea centrala a Australiei. ceea ce ce sugereaza existenta unor puncte fierbinti. dupa ultima era glaciara. fiind un relief determinat de clima. care au modificat permanent zona de coasta. In Cuaternar au loc puternice fluctuatii ale Oceanului Planetar din cauza schimbarilor climatice (puternice raciri ale climei . Agentii .intalnite in multe locuri.Fleurieu si cuprinde doua regiuni muntoase. aparute in zonele de minima grosime a scoartei terestre.fizionomia generala fiind aceea de munti vechi. In devonian-carbonifer.faze glaciare). Dispunerea aparatelor vulcanice este legata de deplasarea placii Indo-Australiene spre nord. Tilitele. odata cu ridicarea nivelului Oceanului Planetar. 12. au fost separate de continent Tasmania si Noua Guinee. cand s-a separta de acestea (acum 95mil.Relieful Relieful Australiei nu este foarte complex. dar si falieri sau intruziuni granitice.Desertul Victoria. Acum aprox.Relief desertic (Marele Desert de Nisip. are loc cutarea si inaltarea acestor sedimente.cele mai noi fiind inregistrate in Mount Schank si Mount Gambier din Victoria si Australia de Sud. ce corespund aflorimentului soclului precambrian sau unei cuverturi sedimentare secundare si tertiare. Din punct de vedere litologic.ani).Desertul Tanami. . legatura care s-a mentinut pana in finele perioadei. Activitatea vulcanica a fost prezenta in Australia (desi este departe de marginea placii tectonice Indo-Australiene). cea mai mare parte fiind compus din platouri joase si campii. Prezenta rocilor precambriene la zi (in special in vest) ne arata faptul ca aceasta regiune este emersa de foarte mult timp.

ergurile (marile acumulari de nisip datorate transportului eolian.depresiuni de acumulare si diferite forme minore.dune de nisip . Zonele neacoperite de gheata sunt supuse frecvent acumularilor de si care exercita o activitate de eroziune nivala.morenele .transportul datorat masei de gheata(vizibil prin dispunerea morenelor) .acumulare glaciara si transportul eolian realizat pe gheata si zapada. Agentii morfogenetici sunt: .dezagregare fizica .acumularea eoliana .procese de defilatie (eroziune si transport eolian) .ueduri (vai seci create de ploile torentiale) .Relief glaciar montan(Muntele Kosciuszko): este un relief specific in care elementul determinant il reprezinta apa sub forma solida si se afla situat in areale montane care indeplinesc o anumita conditie de temperatura.modelate de dezagregare fizica si dezgolite de fenomene eoliene) . Unele elemente sunt cauzate de modificarea masei de gheata in timp.eroziunea glaciara . Procesele predominante sunt: .gheata si zapada .glacisuri pedimente si inselberguri(ca forme de eroziune evaluate) .presiunea ghetii .dispuse sub forma unor semicercuri orientate pe directia vantului predominant ) .depresiunile glaciare (circuri ocupate frecvent cu lacuri) .dezagregarea fizica .descompunerea chimica (facilitatea de substratul petrografic) .hamade(intinse deserturi pietroase . . Procesele geomorfologice care predomina sunt: . Sistemul inghet-dezghet actioneaza asupra reliefului situate la altitudini mai mari sau mai mici decat gheata si chiar sub masa de gheata.sistemul de inghet – dezghet. Formele de relief principale sunt: .eroziunea torentiala (in conditiile unor precipitatii bogate pe un interval scurt de timp) Formele de relief: . vantul (care produce fenomenul de deflatie) si apa prin precipitatii. Gheata actioneaza ca agent predominant printr-o eroziune specifica in adancime.morfogenetici predominanti sunt schimbarile termice (inclusive prin inghet dezghet).

in perioadele mai umede.dupa ploile torentiale. Zeil.forme de constructie vulcanica . Golful St. Este o peneplena straveche.caracteristicile rocilor .cuartite.forme carstice .Relief litoral: tarmurile Australiei( cu o lungime de 25. Tarmul sudic este format din golfuri mari: Marele Golf Australian( prezinta faleze inalte). intra in contact cu campiile centrale.o raspandire destul de larga o au depresiunile saraturoase sau argiloase si albiile seci(creek).dizolvare . estuare.mici golfuri.schimbari de temperatura . Podisul Vest Australian . calcaroase si regiuni ocupate predominant de alte tipuri de roci. iar in deserturi.este insotit pana aproape de Tropicul Carpricornului de Marea Bariera de Corali (circa 150km latime si 2400km lungime. faleze. unde sunt cele mai mari concentrari de populatie.este situat in partea vestica a continentului si are o deschidere larga spre Oceanul Indian.760 km ) sunt putin crestate. Cu exceptia unor portiuni din sud-estul continentului.Western Plateau . . Tarmul vestic prezinta putine articulatii si se remarca prin: capuri. Port Phillip Bay.Vincent. dar variate ca tipuri si peisaje. cu altitudini medii reduse.de circa 400 m si maxime care abia depasesc 1500m (Vf.roci vulcanice vechi sau formatiuni sedimentare paleozoice. Agenti morfogentici sunt: .rauri .intruziuni granitice. aici desfasurandu-se o intensa activitate portuara. Tarmul estic: Capul York-Capul Wilson .crestele . .cu numeroase insule coraligene.sisturi cristaline. Podisurile structurale si martorii de eroziune prezinta scoarte de dezagregare.apa de infiltratie Forme de relief : . fiind compusa din gnaise. . Golful Spencer.forme specifice rocilor Acest tip de relief se intalneste in regiunile vulcanice. insule.comerciala si industriala. Tarmul sud-estic este cel mai umanizat. Pe latura estica.alcatuirea litologica este variata. usor ondulata. tarmurile prezinta o slaba modificare antropica.. .Relief petrografic (Podisul Vest Australian): este un relief specific in care elementele determinante sunt rocile.1510m).aceste depresiuni si albii sunt acoperite cu apa.abrupturile stancoase.

fiind nisipoase.Desertul Gibson.Marele Desert Victoria( din partea central-sudica a Australiei) si este alcatuit din dune de nisip.in cea mai mare parte in Podisul Vest Australian. Muntele Burt (663 m) . larga a lacului Amadeus. Raul Finke este principalul curs de apa din Muntii MacDonnell.Partea nordica a desertului ia aspectul unui ses nisipos.37 mil km² (cca.deoarece cea mai mare parte din masa sa se afla sub pamant. .de care este despartit printr-un abrupt nu foarte inalt.aspectul desertului se schimba.sunt cunoscute sub numele de gibber.S unt despartiti de Muntii Musgrave prin depresiunea desertica.Muntele Singleton (844m).Muntii MacDonnell sunt formati din creste si roci dure. Are o altitudine de 869 m si prezinta numeroase pesteri cu picturi rupestre. din nisip cu pietris sau pietroase. cu suprafata plana sau usor ondulata. Prezinta chei spectaculoase (Simpson Gap.O alta caracteristica a acestui desert este data de prezenta depresiunilor puternic saraturate si a vailor seci(creek'uri). ce depasesc 1000m. localizat intre Marele Desert Victoria si Marele Desert de Nisip si se compune din suprafete nisipoase si dune de culoare rosie(datorita continutului de fier). Partea centrala a podisului.spre tarmul vestic.Desertul Tanami.in special cuartite.podisul prezinta mai multe subdiviziuni: Partea estica a podisului este formata din munti reziduali foarte vechi. cu caracter desertic si altitudini de sub 500m. care se inalta impunator deasupra podisului si are aspectul unui aisberg. Se mai intalnesc si munti izolati sau martori de eroziune cu altitudini reduse: Uluru ( 869m). .deserturile ocupa un teritoriu de aproximativ 1. podisul se termina printr-o campie litorala ingusta.care se extind paralel pe zeci si sute de km si au inaltimi de circa 15m.cu dune partial fixate de vegetatie.porfire). suprafete pietroae si martori reziduali din roci vechi(granite. cu altitudini ce depasesc 1500m( Muntii MacDonnell -1510m in vf.Uluru: un monolit din gresie de culoare rosie.Marele Desert de Nisip.se intalneste in partea nordica a Muntilor MacDonnell si reprezinta o vasta campie nisipoasa.Zeil) si lungimi de cateva sute de kilometri(Muntii MacDonnell.locul dunelor de nisip fiind luat de suprafete pietroase. . dar si culmi din gresii. Deserturile pietroase. alcatuiti din roci dure. dezvoltat pe depozite cutate foarte vechi. .se intinde intre tarmul Oceanului Indian si Muntii MacDonnell Petermann. In partea sudica prezinta un relief appalachian. . 18% din suprafata totala) . Este alcatuit din dune de nisip de culoare brun-roscata. . Standley Chasm) si mici sectoare cu vegetatie bogata. 650km). In Australia.gnaisuri. care se intinde intre tarmul Marelui Golf Australian si Marele Desert Victoria si cuprinde altitudini care cresc gradual spre nord.ce prezinta uneori cruste.In partea de vest a desertului se afla lacul sarat Disappointment. se situeaza o intinsa regiune de afundare tectonica. dar care uneori este evidentiat de linii de falie .. martori de eroziune si depresiuni lacustre saraturoase. Sunt evidentiate urmatoarele arii desertice: . Partea sudica a podisului Vest Australian este reprezentata de Campia Nullarbor.in apropierea muntilor.In partea de est. intre cele doua parti mai inalte.

de vechiul scut Yilgarn.Muntii Flinders sunt munti vechi ce apartin geosinclinalului Adelaide.alcatuit din granite si gnaise arhaice.cu roci tinere. Peisajele deosebite ale acestor munti sunt protejate in Parcul National Muntii Stirling .Ashburton. .in nord.care are mai multe subdiviziuni: . Raul Darling prezinta afluenti numerosi pe partea stanga. Ei sunt marginiti de abrupturi de falie si inregistreaza cele mai multe precipitatii din Australia de Sud(pana la 1000mm/an).Este caracterizata printr-un mare numar de lacuri.altitudinea medie fiind de sub 200m.Gascoyne si Murchison.in timp ce in vest se .in partea sudica a Muntilor Flinders si la vest de Adelaide se intind Muntii Lofty.precipitatiile infiltrandu-se rapid in masa calcarelor. paralel cu coasa de sud-vest.Prezinta depozitele calcaroase cu grosimi de circa 200-250m ce au dat nastere unui platou etajat cu relief carstic. .Swanland este o regiune situata in partea de sud-vest a Australiei. .ce au favorizat frecventa mai ridicata a terenurilor agricole si asezarilor. situat la marginea vestica a acetuia. S-a format prin sedimentare peste un fundament grezos. Campia Darling este axata pe cursul superior si mijlociu al raului Darling.Muntii Stirling se gasesc la nord-est de Albany si au inaltimea de 1095m vf. se afla un sistem de horsturi care se remarca Muntii Flinders si Muntii Lofty.Muntii Hamersley. .de la Port Pirie la Lacul Callabonna.avand o altitudine de circa 100 m.in nord si est.in sud. In partea de est a campiei Nullarbor ( ce o separa de Campia Murray-Darling).intre Darling Scarp(V) si Muntii Stirling(S).una dintre cele mai bogate regiuni floristice ale lumii. Campiile Centrale reprezinta regiunea situata intre peneplena vestica (Podisul Vest Australian) si Muntii Marii Cumpene de Ape.vai inguste si altitudini sub 500 m si campii litorale etajate. Unele pesteri se afla la mari adancimi si contin lacuri cu apa sarata.in special structurale.formand rezevoare de apa si cursuri subterane. si calcaros.in special sarate si putin adanci.Orizontalitatea campiei este intrerupta de masive de joasa altitudine(sub 600m). cel mai inalt varf din sud-vestul Australiei. Darling Scarp separa bazinul sedimentar Perth.cu numeroase pesteri.polii.cu altitudini ce ajung la 1180m(St. reprezinta o regiune de platouri peneplenizate si culmi cu altitudini ce depasesc 1000m.Campia Murray -Darling este situata in partea central-sudica si corespunde in mare masura bazinelor hidrografice ale celor doua rauri. Dunele de nisip ocupa suprafete intinse insa sunt fixate.Regiunea Lacurilor Sarate: Saltyland se intinde intre Swanland.Fortescue. . Partea vestica este formata din munti reziduali vechi(precambrieni). (Bluff Knoll).Darling Scarp reprezinta un abrupt granitic pe o veche linie de falie al Platoului Vest Australian.cu interfluvii plate. Se intind pe aproximativ 450km lungime pe directia nord-sud.situati intre raurile De Grey(N) si Murchison(S).fragmentate de falii si de catre raurile De Grey.doline.podisuri marginale.extinzandu-se pe circa 322km. . . in vest si regiunile desertice. Mary Peak). ce prezinta un peisaj marcat de precipitatiile mai bogate. Reteaua hidrografica de suprafata lipseste.

in cadrul unor conuri vulcanice.si se caracterizeaza prin altitudini medii de circa 600m. Desertul Simpson se afla la nordul lacului Eyre.care se intind pe circa 160km.in nord.Campia Carpentaria este o campie de acumulare. podisuri si dealuri cu altitudini nu prea ridicate.paralele.pe suprafete mari. ce insoteste pe circa 3700km tarmul Oceanului Pacific.principalul colector pentru o vasta retea de creek'uri.Sisteme de falii. .de raul Finke si a est.este uscat in mare parte din an si prezinta o crusta de sare. Acesta prezinta numeroase meandre.la vai largi si culmi domoale.de raul Diamantina.Climatul este tropical musonic cu multe precipitatii peste 1000mm/an. Muntii Marii Cumpene de Ape reprezinta un sistem de munti.cea mai mare altitudine din statul Queensland.in apropiere de Cairns.podisuri vulcanice si .Mai prezinta suprafete pietroase. Muntii s-au format in timpul cutarilor hercinice. Campia Murray este o regiune de campie joasa.de culoare rosie.fiind marginit.Are o latime maxima de 360 km in bazinele raurilor Flinders. Activitatea tectonica din aceasta perioada a fost insotita de manifestari vulcanice.Structura litologica variata a impus diferentieri locale.au fost spulberate. Spre ocean se termina printr-o ingusta si fragmentata campie litorala.si -12m in zona lacul Eyre avand.Leichhardt si Gilbert.raurile ce coborau din Muntii MacDonnell si se varsau in lacul Eyre.separate de puternice linii de falie.caracter desertic.predomina muntii si podisurile separate de vai si depresiuni tectono-erozive.Are altitudini care trec de 600m. Platoul Atherton se afla situat in extremul nordic.in partea sudica.Campia Eyre se prezinta sub forma unei imense cuvete.care au creat platouri si munti vulcanici. saraturoase dar si oaze.Prezinta o alternanta de argile si gresii cretacice marine.care o dreneaza.in partea centrala a Australiei.in partea nordica altitudinile sunt mai mici.si neted.Platoul se inalta gradual. Regiunea cuprinsa intre Murray si afluentii sai Murrumbidgee si Lachlan poarta numele de Riverina si se remarca prin caracterul sau agricol.insa au fost definitivati in Tertiar si Cuaternar.din Paleozoicul superior.Apar podisuri.transportau aluviuni care.inaltare in mod diferit si depresiuni.cand au suferit miscari de inaltare si o puternica fragmentare tectonica.spre interior.spre est atingand 1612 m in Mount Bartle Frere.iar spre varsare strabate o regiune colinara.sub forma unor blocuri izolate. Altitudinea variaza intre 200m. Lacul Eyre. Partea sudica a campiei este neteda si are caracter pietros.in sud.pe margini.sub forma de golfuri.cu o grosime de circa 1000m. .in special cu directie nord-sud.pe directie nord-vest sudest.rocile dure dand nastere la creste si abrupturi. .rauri cu vai inguste(chei) si cascade.servind ca material la formarea dunelor din Desertul Simpson.unde sunt si intinse suprafete mlastinoase.iar cele moi.iar relieful apare sub forma unor masive muntoase cu altitudini reduse.cu altitudini sub 100m care se intinde in jurul golfului cu acelasi nume din nordul Australiei.un caracter ondulat. Darling Downs este o regiune bazaltica situata in partea sud-estica a statului Queensland.au fragmentat muntii in masive.In trecut.gasesc numeroase lacuri sarate.care patrunde tentacular.clima umeda. .in conditiile aridizarii climei.la vest si sud-vest.soluri fertile si resurse minerale(aur.Principala caracteristica a desertului o reprezinta dunele de nisip longitudinale.cositor).platouri sau unitati deluroase.drenata de fluviul cu acelasi nume.

granite.radiația solară .sisturi cristaline.In peisaj.aplatizat si detasat din Muntii Marii Cumpene de Ape.Aici este dezvoltat si relieful glaciar. Cu toate ca denumirea sugereaza o fasie continua.suprafața terestră (suprafața activă) .verticali in partea vestica.localizati in statul Victoria sunt alcatuiti predominant din depozite grezoase si prezinta versanti spectaculosi.pe aceasta platforma continentala putin adanca. Marea Bariera de Corali se intinde in lungul coastei de nord-est a Australiei.si au aspectul unui platou puternic erodat. Alpii Australiei. Muntii Albastri stajuiesc orasul Sydney.bazalte. Prezinta relief glaciar.la vest.coralii s-au inmultit mereu.cu numeroase forme glaciare.Field si Anne.organismele noi crescand pe scheletul de calcar al celor morti.reprezinta un grup de masive muntoase cu relief variat.rezultand abrupturi tectonice.este alcatuit din roci granitice si roci metamorfice ordoviciene.vai glaciare. De-a lungul veacurilor.Miscarile tertiare au fragmentat foarte mult relieful.la o distanta de 10180km de tarm.basculat spre vest si faliat.inclusiv vulcanic si glaciar.cuprind cel mai mare varf al Australiei.impreuna cu alte varfuri inalte din imprejurimi a fost afectat de glaciatiunea cuaternara. Muntii Coastei Vestice. Suprafața terestră contribuie în mare măsură la diversificarea climatelor pe glob.cu altitudini de circa 1500m. Muntii Grampiani.bine reprezentate in Muntii Cradle.pe o lungime de circa 2400km si o latime de 2-150km.in cinstea patriotului polonez Thaddeus Kosciuszko. Tasmania este un horst vechi.vf.Are un tipic relief glaciar.blocuri eratice.morene.se mai impun structuri vulcanice si resturi de suprafete de nivelare.in Muntele Kosciuszko. .calcare).Muntele.grabene sau masive.roci mutonate si lacuri glaciare.In partea centrala se apropie de tarm ca urmare a ingustarii platformei continetale.relief tectonic si vai adanci si numeroase masive muntoase.Clima Factorii genetici ai climei Factorii genetici principali ai climei sunt: .Kosciuszko de 2228m. Masivul New England este situat in nord-estul statuli Noua Galie de Sud si reprezinta un bloc granitic de circa 1000 altitudine.cu circuri. Marea Bariera de Corali este de fapt o grupare de peste 2800 recifi coraligeni.astfel incat astazi grosimea depunerilor depaseste in unele locuri 250m.numit de catre exploratorul Paul Strzelecki. deoarece energia solară constituie sursa energetică primară a declanșării tuturor fenomenelor meteorologice și a vieții.munti vulcanici. .situati in sud-estul statului Noua Galie de Sud si estul statului Victoria.in 1840.fundul trecand brusc de la 80 la 200m adancime.Relieful este format din platouri centrale si munti cu o structura geologica diversa(roci magmaticedolerite.circulaț ia generală a atmosferei Radiația solară este factorul hotărâtor în formarea climei. Muntele Kosciuszko.

cu atât sunt mai variate și mai complexe procesele at mosferice.caracteristicile reliefului. determinând anumite climate locale sau topoclimate.care este influentata de brizele marine. cu temperaturi medii care depasesc 35°C sau chiar peste 40°C (parti din regiunea Pilbara – Vestul Australiei).vanturile de vest si sud-est). Muntii Marii Cumpene de Ape. înclinare și expoziție și modifică elementele climatice. înmagazina și ceda aerului atmosferic căldura primită. Influența conjugată a celor trei factori genetici ai climei determină formarea pe suprafața globală a anumitor tipuri de climă bine cunoscute Australia este un continent predominant uscat.centura de presiune ridicata din zona subtropicala) si circulatia maselor de aer(circulatia musonica.iar cea mai mare la Alice Springs. La Marble Bar(Australia de Vest). mai caldă sau mai rece în funcție de influența anumitor centri barici.tropical si sub-tropical. Cu cât suprafața activă este mai accidentată. determinând o zonalitate climatică verticală. a covorului vegetal și a zăpezii. 23°C la Perth(SV).MardieAustralia de Vest. Parametrii climatici: .pot fi intalnite fluctuatii de peste 20°C de la o zi . In majoritatea regiunilor aride. capacitatea sa de a primi. Numai aproximativ 10% din teritoriu primeste mai mult de 1000mm/an. Vara este fierbinte in toate deserturile.Energia solară este absorbită și transformată în mod diferit de suprafa ța solului.Oodnadatta-Australia de Sud sau Wilcannia -Noua Galie de Sud).verile racoroase sunt rare. 19°C la Marble Bar. Circulația generală a atmosferei reprezintă factorul genetic cel mai dinamic al climei. 22°C la Sydney(E).De asemenea. presiunea atmosferica(ex. Predomina climatul cald. Ea face ca o regiune să fie mai umedă sau mai uscată. Relieful scoarței terestre intervine și el în funcție de altitudine.prin orientarea pe directie nord-sud si altitudine.au rol de bariera climatica in calea maselor de aer sud-estice. Temperaturile maxime pot depasi 48°C in regiunea Pilbara sau chiar 50°C (ex. Principalele caracteristici climatice sunt date de pozitia geografica. Fiecare din aceste suprafețe active are albedoul său.temperaturi de peste 35°C se intalnesc din octombrie pana in aprilie.exceptie facand Campia Nullarbor. peste 2/3 din teritoriu primeste anual mai putin de 500mm precipitatii si peste 1/3 mai putin de 250mm.iar in Tasmania si regiunile muntoase inalte din Noua Galie de Sud si Victoria climatul temperat(cu precadere oceanic). ea determinând schimbările neperiodice ale elementelor climatice și diferențieri evidente între regiunile situate la aceeași latitudine. Amplitudinea termica cea mai mica se inregistreaza la Darwin 3°C. a apelor.Temperatura aerului Temperatura medie in ianuarie (vara emisferei sudice) variaza intre 16°C la Hobart(S).19°C.

intr-o singura zi.evaporarea poate ajunge la 2500mm/an. Urmand o lunga perioada uscata vanturile fierbinti si uscate din interior pot cauza incendii in estul si sudul statului. . . Cu toate acestea.situat pe coasta de nord vest sudamericană în nordul statului Chile limitat la vest de coasta Pacificului.cu brize marine pe coaste. Hidrografia este reprezentata de apele subterane si apele de suprafata. Uneori. La Marble Bar. Frecventa ciclonilor tropicali.a lacurilor sarate si a marilor bazine arteziene.zapada cade regulat si semnificativ in Muntii Marii Cumpene de Ape (Noua Galie de Sud si Victoria) si in Tasmania. Acest lucru este influentat de Oscilatiile Sudice ale Oceanului Pacific. Australia de Vest. Ingheturile sunt foarte rare si pot fi intalnite in regiunile muntoase. Un aspect climatic deosebit il reprezinta evaporarea. subtropicala.Hidrografia Australia este un spatiu deficitar din punct de vedere hidrografic. Vara.atunci cand din nord patrund vanturi fierbinti si uscate.gerurile sunt comune in interior si sud.deserturile Australiei nu sunt la fel de aride comparativ cu alte deserturi ale Terrei (Atacama .ceea ce impune sezonalitatea nord. Cea mai notabila caracteristica a climei Australiei este marea variabilitate a precipitatiilor. la nord de Peru și la est de Bolivia și Argentina .legate de aceste oscilatii. exceptand regiunea de sud-vest.in Muntii Flinders si Lofty din Australia de Vest.secetele majore fiind urmate de perioade umede.precipitatiile pot cadea intr-o singura luna sau. Austalia este unul dintre cele mai afectate continente.este uscat si fierbinte: 130mm la Perth si 180mm la Adelaide.mai rar.in partea sudica.in functie de sezon. In Australia. .fenomen cunoscut sub numele de El Nino. In timpul iernii australe se inregistreaza zapezi abundente in regiunea Kosciusko ( SE ) si in Tasmania. Diferentele termice dintre zi si noapte pot varia intre 15-20°C. sudul Australiei cade sub influenta vanturilor de vest si frunturile reci si umede. Ariditatea este accentuata in partea vestica (245mm/an la Kalgoorlie). se deplaseaza spre nord si spre sud.cade zapada si in podisurile din sudul statului Queensland. mari intinderi din vestul tarii fiind lipsite de cursuri de apa.in timpul iernii.la alta.cu climat mediteranean(8699mm/an la Perth). Este tara raurilor care seaca periodic.foarte intensa in partile centrale si vestice(1800-3000mm).ce aduc precipitatii mai bogate. Ocazional in timpul iernilor reci. in sudul Australiei.valurile de caldura.incendiile sunt de asmenea. iar in timpul noptilor.primeste sub 50mm/an).Precipitatiile atmosferice Centura de presiune ridicata.

Se afla uneori la numai cativa metrii adancime(Marele Bazin Artezian).prin aparitia de asezari.sub 1l/s insa unele au debite de pana la 138 l/s(ex.dar si crustacei.cu mii de izvoare individuale. Gresiile.dar nu este singurul.care intra in bazin.de asemenea.numarand circa 80 izvoare active.prin care apa arteziana curge.Unele ape sunt foarte sarate.sau pot fi intalnite la sute si mii de metrii adancime(2300m).Ele apar.din care se remarca 11 supergrupuri.pentru cele mai adanci).iar altele pot avea temperaturi foarte ridicate(chiar peste 100°C.acolo unde tectonica a permis apei sa ajunga la suprafata prin fisuri.specifice fiecarui izvor. Se admite ca o parte apreciabila a acestor ape constituie o mostenire a perioadelor pluviale.ferme sau cai de comunicatie. Sute de izvoare se gasesc de-a lungul marginii de sud-vest a bazinului.Canning. Cea mai mare cantitate de apa.de aproximativ 1. Marele bazin Artezian cuprinde o arie uriasa. Izvoarele Dalhousie sunt cele mai importante.dar si cea mai semnificatia fauna de izvoare.singurul supergrup care cuprinde izvoare cu apa calda(30-46°C).Unele din aceste izvoare au dat nastere unor mituri aborigene.dar. izvoarele Dalhousie).unele endemice. Originea apelor subterane nu este pe deplin lamurita.7 mil km2(22% din suprafara Australiei).ce dau aproximativ 40% din debitul izvoarelor naturale ale Marelui Bazin Artezian.ca unica sursa de alimentare cu apa.au fost depozitate ca sedimente in trei mari bazine:bazinul Carpentaria.sustinand mircoflora si fauna.Valorificarea apelor subterane a schimbat semnificativ peisajul geografic in regiunile uscate.fiind cel mai mare bazin cu apa subterana din lume.ele sunt alimentate si astazi de infiltratii.Carnarvon.fara scurgere permanenta de suprafata.si inca sunt o resursa valoroasa pentru sustinerea vietii salbatice.sub teritoriile statelor Queensland(cea mai mare parte).Australia de Sud(sud-estul) si Teritoriul de Nord(coltul sudestic).Apele subterane: Apele subterane au o mare raspandire in Australia.provine din ploile tropicale care cad in nordul statului Queensland.cu izvoare care ies la suprafata prin fisurile rocilor(mai ales la nord si nord-vest de Muntii Flinders).melci. Reprezinta. Se mai remarca: Bazinele Murray. Apele de suprafata: .Eucla.chiar si in cele mai aride regiuni (ex.Regiunea Lacului Eyre).fie datorita dezvoltarii urbane. De-a lungul timpului.cu 6 specii de pesti. Acest bazin cuprinde numeroase izvoare.compuse in mare parte din specii endemice.care impreuna formeaza Marele Bazin Artezian. Izvoarele au fost.multe din aceste izvoare au fost distruse.fie datorita folosirii intense.Noua Galie de Sud(nordul). Cele mai multe izvoare au debite reduse.bazinul Eromanga si bazinul Surat.ca niste oaze. Marele Bazin Artezian este principalul bazin artezian al continentului.in zonele aride ale Australiei.fara indoiala.detinand semnificatii spirituale in cadrul comunitatilor indigene.

Everard.Lacurile Australia se remarca.fapt ce determina regimul precipitatiilor si caracteristicile peisajului. Creek'urile se prezinta.Cea mai mare parte a terenului este semi-arid.expusi vanturilor umede dinspre sud-est.specifice fiind albiile seci numite creek'uri.de 640km lungime.circa 95% se foloseste pentru agricultura(cultura orezului.sa aiba o retea hidrografica densa. Deserturile sunt lipsite de cursuri de apa permanent.iar in munti formeaza defilee largi si stancoase.ca o albie larga.In timpul ploilor torentiale.precum bacterii(halobacteria).061. .bumbacului).jumatate din Victoria. Mackay. Bazinul Murray-Darling dreneaza cea mai mare parte a statului Noua Galie de Sud. De asemenea. majoritatea fiind efemere si localizate in regiunile aride si semiaride..Carnegia.cea mai importanta regiune agricola a Australiei.in general scurte.acestea acumuleaza o mare cantitate de apa.peste 70% din resursele de irigatii ale continentului sunt concentrate aici.cu rauri permanente.insa au o scurgere lenta si un volum de apa redus. Desi prezinta uriase suprafete aride si semiaride.munti inalti cu strat gros de zapada in timpul iernii si precipitatii mai bogate.ori de pe continent.uz industrial si aprovizioare domestica.de departe. Multi afluenti ai raului Murray sunt destul de lungi. Torrens. prin lacurile sale sarate: Eyre.Amadeus.tutunului.Din aceasta cantitate.cuprinde circa 40% din fermele tarii si produce cam acelasi procent din hrana statului.ochiuri de apa permanenta si strabate intense regiuni aride.Prezinta sectoare de chei(Glen Helen). Bazinul reprezinta. Sarea din aceste lacuri poate sa provina din evaporarea unei mari relicte(tertiare sau cuaternare).sau pe baza transportului din ocean. .Un aspect caracteristic al acestor lacuri este faptul ca isi schimba foarte des dimensiunile si formele. Desi primeste numai 6% din precipitatiile anuale ale Australiei.crustacei.o parte destul de mare din sudul statului Queensland si o mica parte din estul Australiei de Sud. Frome. Orientarea si altitudinea Muntilor Marii Cumpene de Ape fac ca versantii estici.000 gigalitri/an care se scurg in cadrul bazinului.ce are un curs intens meandrat.fiind cu doar cateva zeci de metri deasupra nivelului marii.circa 11.clima este calda si uscata vara si blanda iarna.dar cu potential hidroenergetic. creek'urile si albiile raurilor permanente transformandu-se uneori in torente si fluvii cu debite mari.469 km2 ai bazinului este extinsa la vest de Cordiliera Est Australiana.prin vapori sau praf.disolutia din roci de origine marina.care au izvoare in Alpii Australiei.care izvoraste din Muntii Macdonnell.inclusiv Teritoriul Capitalei Australiene.In general.in Australia.in principal.care strabat deserturile venind din regiunile muntoase.insecte sau pesti. . Exceptie face raul Murray si afluentii sai. Cea mai mare parte din cei 1.Raurile Distributia raurilor este puternic influentata de conditiile climatice si relief.Carey.Lacurile sarate pot cuprinde o serie de organisme.500 sunt folositi pentru irigatii.de cele mai multe ori. Important este creek'ul Finke.au o putere mare de eroziune si pot produce inundatii. apar frecvent inundatii catastrofale. Din cei aproximativ 13.la sud e Mount Zeil.si se varsa in lacul Eyre.in functie de precipitatii.plina de nisip si presarata cu grohotis.

L.agrement).hidroenergie.cand au disparut legaturile cu masa continentala sudica(Gondwana). Lacul Gippsland(Victoria).Vegetatia Australia apartine.din punct de vedere biogeografic.este cel mai mare de pe continent si unul dintre cele mai mari lacuri efemere din lume. L. In Muntii Marii Cumpene de Ape.fiind uscat mai tot timpul.cu o vechime de 160 mil. Destul de numeroase sunt si lacurile litorale: . L. Mici lacuri glaciare apar si in Masivul Sedgwick(L. Compus din doua parti. Cu aproximativ 45 milioane de ani in urma.de aceea flora si fauna prezinta aspecte diferite de restul lumii. .Tasmania).Pinus wollemi.Tuggerah (Victoria).care se intindea in nord pana la Golful Carpentaria.Victoria(pe Darling).dupa ploi. regiunii australo-papuaşe.Beatrice) din Tasmania.in apropiere de Cairns).lacul are fundul acoperit cu sare. L.Myall.care pot fi ocupate. In Masivul Kosciouszko se disting lacurile glaciare: Albina. Bazinul Lacului Eyre(1.o reprezinta lacurile de baraj antropic: Hume(pe Murray).acolo unde in Tertiar si Cuaternar au avut loc manifestari vulcanice.cea mai uscata si pustie regiune din Australia.500 ani.a facut parte in trecut dintr-o mare interioara.alimentarea cu apa.Narrabeen. bine reprezentata in Australia.a ramas izolata.Eucumbene(pe Snowy).de lacuri efemere. In anul 1994.1mil km²). L.Cu aproximativ 10 mii km².ocupa craterul vulcanului stins Mount Gambier din sud-estul statului Australia de Sud.Lacul Alexandrina(Australia de Sud).L Eacham (ambele in Queensland. Australia.ani.vantul escavand mici depresiuni si creand prin acumulare mici baraje de nisip. L.El poate deveni o vasta intindere de apa dulce cam odata la 8 sau 10 ani.Eyre de Nord si Eyre de Sud. Multe lacuri din vestul Australiei au originea cuveteri de origine eoliana.in timpul erei tertiare timpurii.care face ca raurile sa transporte mari cantitati de apa. Lacul Eyre.iar in nord-vestul Tasmaniei un pin Huon vechi de 10.Macquarie. se intalnesc lacuri vulcanice: Lacul Albastru(Blue Lake.ce pot provoca inundatii.Burbury(pe King.Lacul Barrine.care cuprindea atunci Tasmania si Noua Guinee.considerat cel mai batran organism viu din lume.irigatii.Tabourie.in parcul National Wollemi a fost descoperita o specie de copac foarte vechi .Blue. Caracteristicile hidrologice ale bazinului Lacului Eyre sunt influentate de patrunderea ocazionala a aerului tropical musonic din nord(noiembrie-martie).cu numeroase endemisme.Bonney. L.are o circumferinta de 3km si o adancime de 77m). O alta categorie de lacuri. .Illawarra. construite cu scopuri multiple (regularizarea debitelor. subregiunii australiene.Club si Cootapatamba(lacul situat la cea mai mare altitudine).

in special in Noua Galie de Sud.Melaleuca apare in habitate umede. In regiunile umede.Corymbia si Angophora.aproape in totalitate endemice. ha padure. Mai pot fi intalnite si paduri de marri.Datorita frecventei si duratei de .si poate varia de la 20m inaltime.Eucaliptul creste foarte repede.dominate.din Tasmania.7 mil. Padurile joase de eucalipt ocupa. Aceste paduri sunt adesea numite paduri sclerofile umede.de asemenea.dar nu si puterea de adaptare a eucaliptului. Se pot evidentia padurile karri.deoarece se gasesc in regiuni cu precipitatii de peste 1000 mm/an.wandoo.cu precadere.ha) apar. . Padurile inalte de eucalipt(peste 30m inaltimea arborilor) ocupa 8. .In conditii de umiditate ridicata pot ajunge la 25m.Acaciile au.iar arborii mai scunzi.Padurile umede cuprind padurile permanent verzi.iar la schimbarea anotimpurilor nu-si leapada frunzele.in regiunile umede din lungul raurilor.salmon gun.Malle reprezinta eucaliptii de talie joasa.larga raspandire.Casuarina cuprinde 60 specii.in tinuturile aride din interiorul continentului.impartite in 3 genuri: Eucalyptul.interioare sau costiere. Acolo unde precipitatiile sunt mai bogate.care se disting prin multiplele tulpini care pornesc de la nivelul solului.munti si chiar in semideserturi.dar si padurile din nordul continentului.Noua Galie de Sud sau Australia de Sud.din lungul coastei estice a Australiei si Tasmaniei.Aceste paduri prezinta o mare densitate a a arborilor. .toate reprezentative in Australia. Padurile de acacia(peste 16 mil.in general de o singura specie:Acacia melanoxylon.cam cu 5m/an.savane.ci coaja.pana la cele gigantice(100-110m) si apar in cele mai diferite medii:padure.compusa din Eucalyptus diversicolor.yellow tingle.fiind dominant pe circa 133 mil. acacia formeaza paduri deschise.campii si mlastini sau regiuni costale din nordul Australiei.Victoria si Tasmania.unde sunt ascociate cu acaciile.Muschii.unde media precipitatiilor este sub 750mm/an.din sud-vestul Australiei si padurile de frasin de munte. .lemnul este foarte dur. Padurile de eucalipt reprezinta 78% din totalul suprafetelor forestiere native ale Australiei.unde clima este musonica. .red tingle.Eucaliptul.fiind paduri inchise.de unde culoarea alba a trunchiurilor.insa pe soluri uscate se pipernicesc formand mulgascrubul.regiunile uscate. Inaltimea eucaliptilor variaza e la forme pitice(46m).blackbutt.cu inaltimi ale arborilor ce pot ajunge la peste 100m.din Queensland.Vegetatia de mangrove apare pe tarmurile nordice si nord-estice ale Australiei.cu umiditate alternanta.Noua Galie de Sud(partea sudica) si Victoria(nord-est). Padurile de eucalipt cu altitudine medie ocupa cea mai mare suprafata.in general.odata cu reducerea umiditatii si fertilitatii solului.alcatuita din Eucalyptus marginata si padurea karri.este un simbol al Australiei.epifitele si lianele reprezinta o caracteristica a acestor paduri.Callitris ocupa regiunile uscate.cuprind circa 80% din speciile de eucalipt si au o larga raspandire. In Australia se intalnesc peste 700 specii.ha. .Se evidentiaza:jarrah.formatia vegetala specifica o formeaza padurea jarrah.fiind tot mai deschise.in variate forme si habitate.la specii cu aspect de tufa.expuse mareelor si este compusa din arbori permanent verzi.cu numeroase specii de inaltimi cuprinse intre 2-10m.

frunze si tulpini suculente.in mare masura. Mulga acopera circa 20% din suprafata continentului si apare in regiunile care primesc intre 200-500mm precipitatii anual.caci sunt plante care apar in perioada ploilor si dispar complet in cea secetoasa.ironwood sau Casuarina cristata.89% din reptile. In partile sudice ale regiunilor desertice si semidesertice. .Pennisetum sau Sporolobus.Poaceele.precum Andopogul. Flora regiunilor desertice cuprinde un numar relativ mic de specii comparativ cu celelalte regiuni ale Australiei. Dispunerea neregulata a precipitatiilor are urmari directe asupra vegetatiei. Tufarisurile si arborii rari si scunzi se intalnesc. Cainele dingo. Vegetatia deserturilor este specifica celei mai mari parti a Australiei de Vest.Maireana.Covorul ierbaceu este dominat de cateva genuri de graminee.inundare.care sunt de fapt formatiuni de trecere spre acociatiile vegetale de tip subtropical. Deoarece deserturile nu sunt foarte aride.in zona mediana si superioara sunt frecvente genurile Avicennia.in jumatatea sudica a deserturilor australiene.fiind prevazuti cu numeroase radacini-proptele.acest nivel ridicat fiind datorat izolarii indelungate a continentului. Aproximativ 83% din mamifere.cu precipitatii de iarna. .in partile nordice unde predomina ploile de vara.Pe suprafetele argiloase ori sarate.Sonneratia si Bruguiera.datorita precipitatiilor mai uniforme.Scleroleana.Fauna Se deosebeste de fauna celorlalte continente.dar si radacini adanc infipte in sol. Este intalnit in areale variate.este formata din paletuvieri.pentru stocarea apei.Chenopodiaceele.in general.se dezvolta formatiuni de malle-scrub.adaptate la conditii de xerofilism.Scrubul este caracteristic pentru regiunile unde precipitatiile inregistreaza 250-350mm/an si se prezinta.Halosarcia.arbori si arbusti.principalul animal placentar. O caracteristica importanta a faunei este lipsa mamiferelor placentare native. .Aici apar specii de eucalipt mai scunde.ca o vegetatie pitica cu maracini si spinarii greu de patruns. Circa 70% din teritoriul Australiei este arid sau semiarid.Salicornia.Atriplex. . mangrovele sund dispuse in fasii paralele dinspre ocean spre continent:zona externa. prin vechimea si formele sale endemice. .cea mai inundata.Salsola.90% din pesti si insecte si 93% din amfibieni sunt endemice pentru Australia.datorita climatului cu caracter mai temperat.Mimosacreele. Vegetatia ierboasa este intalnita.constitutiei solului si compozitiei chimice a apei.iar dintre Angiosperme se remarca Myrtaceele.Vegetatia de savana este intalnita in estul Australiei si este compusa din graminee. a insotit aborigenii pe continent acum circa 5000 ani si a reprezentat singurul animal domestic cunoscut de bastinasi pana la venirea albilor.Gymnospermele sunt foarte putine(Callitris).exista o vegetatie si fauna variata cu specii endemice. Marginea estica a regiunilor desertice curpinde:gidyea.insa rar in stare pura.arbori ce pot depasi 15 m inaltime.apar tufarisuri cu Kochia.brigalow.Genul Acaria domina flora deserturilor. Principalele caracteristici ale plantelor sunt :caracterul sclerofil.cu precadere.

kookaburra(considerata sacra de catre aborigeni). Fertilitatea cea mai scazuta este specifica solurilor desertice.iepurii.balene. Monotremele: echidna si ornitorincul sunt mamifere care se inmultesc prin oua. periclitate.In partea periferica a Podisului Vest Australian si a lanturilor de munti insulari. Fauna marina mai cuprinde dugongi. sau ierbivore(koala.de la Janbour(Queensland) la Marele Golf Australian. Nevertebratele sunt cele mai numeroase specii ale faunei australiene.broaste testoate dar si crocodili.broaste testoase. casuarul(a 2-a pasare ca marime.adica echidna si ornitorincul. pietroase sau saraturoase.raspandite in aproape toate zonele climatice.animale ce poseda marsupiu.cerbii.cu circa 120 specii.fertilitate redusa si culoarea rosie(datorita oxizilor de fier). Australia are si 4 familii native de amfibieni. Ele sunt carnivore(diavolul tasmanian). Reptilele sunt reprezentate de numeroase specii de serpi. Pasarile sunt variate si bogat reprezentate (800 specii.pasarea lira.papagali.sunt cele mai cunoscute mamifere ale Australiei.cotofana australiana.asemanatoare strutului).pinguinul pitic.soparle:gecko.Doua specii de rechin de apa dulce din Teritoriul de Nord sunt.dromaderii sau animalele domestice. insectele reprezinta cel mai mare grup.deosebita este Chlamydosaurus kingii. Broasca raioasa de trestie a fost introdusa in 1935.bruna sau .Varanus giganteus.pesti. Dintre soparle.lebada neagra. simbol au Australiei.stele de mare.Atacurile frecvente ale acestora asupra turmelor de oi a condus la construirea gardului dingo. Pe masura ce agricultura s-a extins.omnivore(bilby). este reprezentat prin 52 de specii.caprioarele.pestele salamandra.exista fasii inguste de soluri de culoare castanie. acestea fiind nisipoase. Marsupialele: cangurul.ambele fiind specii foarte veninoase.vulpile rosii. Alte mamifere placentare care au fost introduse de catre europeni: .cangurii au fost alungati spre regiunile inospitaliere.Solurile Solurile Australiei se caracterizeaza prin vechime.cangurii).jabiru.anemone. raspandita in tufisurile din estul Australiei.iar puii ii hranesc cu lapte. iar taipanul. este intalnit in nord si nord-estul statului.in prezent.Tot aici apar 2 din cele 5 specii de monotreme cunoscute.cel mai periculos. Marea Bariera de Corali ofera o mare bogatie a lumii vii:corali.unde traiesc si astazi in numar destul de mare. Sarpele tigru este raspandit in zonele mlastinoase din sudul Australiei. Broastele sudice reprezinta cel mai mare grup de broaste din Australia.cu o lungime de 5614km -cel mai lung din lume.pasarile paradisului.in termen de numar de specii si indivizi: termitele si furnicile.din care circa 350 endemice): emu. ce se remarca prin volanele din jurul gatului. Marsupialele.pentru combaterea daunatorilor din lanurile de trestie. . In fauna deserturilor.delfini. Pestii din Australia sunt in numar de peste 4400 specii din care 90% endemici din care 2 specii primitive(Arowana si Neoceratodus forsteri .

populatia Australiei ajunge la circa 8 mil.000 de detinuti britanici au fost colonizati in Australia.germani. Primii circa 1000 britanici.s-a ajuns astazi la o societate multiculturala si toleranta. mai intai dupa 1851.si apoi. Politica asupra imigratiei s-a modificat treptat astfel incat. In timpul celui de-al doilea razboi mondial.au textura usoara si pot fi usor afectate de eroziune.a fost lansata o campanie viguroasa de incurajare a imigratiei din Europa.precum si de conditiile politice. Astfel.nu retin apa.dominata de barbati(una dintre cele mai misogine societati din lumea dezvoltata).rata de crestere a populatiei a fost mare.stabilite aici in secolul XIX. fiind putin modificata de imigratia din alte surse pana la jumatatea secolului XX.In prezent imigratia este atent controlata. de la o natiunea rasista. In acea perioada. avortul era ilegal.fiind influentat de politicile guvernamentale.asiatici care si-au format propriile comunitati si au zdruncinat vechiul model social si cultural.in regiunea Kalgoorlie -Coolgardie(Australia de Vest).se pastreaza inca pe mari suprafete in vestul Australiei.cand s-a descoperit aur la Ballarat.Sustantial relaxata dupa 1966.Populatia Populatia in istorie Societatea australiana a fost mult timp privita ca fiind britanica.chinezi sau alte grupuri etnice.majoritatea fiind rude sau refugiati. Multe soluri prezinta carente in diverse minerale. ce a determinat in secolul XIX-lea "goana dupa aur". .Bendigo si Castlemaine(Victoria).iar cenzura era stricta.dintr-o data ea s-a confruntat cu contingente masive de italieni. in care biserica romano-catolica avea o influenta mare asupra moralitatii.olandezi.rasista. Acest sol vechi.in 1950.economice si sociale ale Australiei si ale restului lumii. Australia se remarca printr-o societate rigida.datorita spectrului unei invazii japoneze.dar si diversificarea sa(in special cu greci si italieni). peste 160. sunt foarte nisipoase.cu o medie anuala de peste 2. Incepand din 1950. .stabilit in 1901. a fost modelul unei Australii albe si interdictia imigrarii populatiei de culoare.din care 2/3 detinuti. La sfarsitul Miocenului. mare parte din continent a fost acoperit de laterite cu grosimi mari(peste 100m).bogate in carbonati si gips. Pana in 1868. Un alt factor important in colonizarea continentului l-a avut descoperirea aurului. Existau concentrari locale de germani.care are nivel redus de nutrienti.contribuind cu 2/3 la totalul cresterii din perioadele 1901-2000.iugoslavi.4%. Descoperirea pasunilor bogate si introducerea cresterii ovinelor stimuleaza colonizarea civila (dupa 1820).cenusie.greci.aceasta politica a fost oficial abandonata in 1973.fapt ce a favorizat cresterea populatiei.nationalista.Sporul migratoriu a avut un curs fluctuant.au ajuns aici pe 26 ianuarie 1788.dupa 1891. locuitori. infiintand prima colonie pe actualul teritoriu al orasului Sydney.asiaticii reprezentand ponderea cea mai mare. Unul din primele obiective ale noului guvern federal.Daca in anul 1945 Australia era o rata in care 98% dintre locuitori aveau origine britanica. Cresterea naturala a fost cea mai importanta sursa a cresterii populatiei.

3%) si altii.de la inceputul anilor 90. Imbatranirea populatiei. vietnamezi si filipinezi).3% pe an.cand se infiinteaza o colonie penitenciara in Noua Galie de Sud.in prezent. Dinamica populatiei Cresterea naturala este datorata unei natalitati de 12 la mie.76 copii/femeie in prezent (una dintre cele mai scazute din lume).jumatate fiind data de cresterea naturala.2-1.combinat cu cresterea sperantei de viata.educatiei si asistentei medicale corespunzatoare.77.loc(nivelul minim si maxim de proiectie).ca si colonii penitenciare(Sydney.fiind prognozata sa ajunga. Speranta de viata este printre cele mai ridicate din lume.4 mil.cuprinsa intre orasele Newcastle si Adelaide.la 29.6 ani pentru femei datorita nivelului ridicat de trai.In fasia de litoral. In interiorul arid.7 ani. Prima asezare din Australia a aparut in 1788.una dintre cele mai permisive si tolerante societati din lume.de la o natalitate de 27.Orasele Una dintre cele mai importante schimburi demografice din perioada moderna a fost transformarea Australiei dintr-o societate rurala.in una puternic urbanizata.Din totalul populatiei.in prima faza.structura populatiei pe varste este proiectata sa se schimbe considerabil.Astfel. Incepand din 1901(crearea confederatiei) s-a inregistrat un evident declin al fertilitatii.va continua ca rezultat al nivelului relativ redus al fertilitatii. cu o repartitie inegala in teritoriu.Varsta medie de nastere a copiilor a crescut de la 26.Conform Australian Demographic Statistics(2006).cu densitati de sub 1 loc/10km².9 copii/femeie.cei mai multi fiind urmasii emigrantilor britanici si irlandezi.7 ani pentru barbati si 83.300 locuitori.452.evidenta deja in structura populatiei. Structura lingvistica: Limba nationala este limba engleza. Structura etnica: Australia este o societate multiculturala si.2 la mie si o rata a fertilitatii de 3.insa vitalitatea culturii australiene este sporita de multitudinea limbilor vorbine in comunitati.in 1979.in acelasi timp.se concentreaza aproape 90% din populatie. .si 1.5 la mie.Aceasta prognoza se bazeaza pe faptul ca.Aceasta diversitate umana s-a realizat in ultimii 50 ani.Se preconizeaza ca in anul 2051 ponderea populatiei de peste 65 ani va fi mai mare.5 ani.la o natalitate de 13.9-33.iar jumatate de sporul migratoriu.1 la mie.aborigeni(circa 2.in anul 2005 populatia Australiei era de 20.ceea ce face ca sporul natural sa fie 4.Brisbane).mari suprafete sunt aproape nelocuite.5 la mie.in principal chinezi. Densitatea populatiei este foarte redusa (2loc/km²). Oraselele australiene s-au dezvoltat.92% o formeaza albii.pe teritoriul actualului oras Sydney.in 2051.la 24. puncte strategice pentru protejarea comertului(Perth) sau ca .si unei mortalitati de 7. Cea mai mare parte a populatiei este stabilita in regiunea litorala din sud-est. fiind cauzat de schimbarile produse in economie si societate.cresterea populatiei Australiei a fost de circa 1.Restul populatiei este alcatuit din asiatici(circa 5%.

este situată în S-E Australiei.cu arhitectura specifica(arhitectura victoriana). în 1770. Orasele australiene se remarca si prin caracterul lor multicultural.mare centru universitar: University of Sydney(1850).Adelaide). Opera din Sydney a fost inclusă în anul 2007 pe Lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO.a lemnului . la 280 km sudvest de Sydney. cele mai mari două orașe ale Australiei. Australia.000 loc) .iar ulterior ca orase miniere sau de servicii.a fost planificat special pentru imigrantii persecutati religios sau de alta natura. cu un port natural minunat. De asemenea. la o altitudine de 550-700 de metri.industrie slab dezvoltata:industria hartiei si poligrafica.pastreaza cladiri din perioada coloniala.Orasul Adelaide. Se disting si o serie de orase planificate: Canberra.000. Un moment important in evolutia oraselor australiene a fost descoperirea aurului. mai adânc în interiorul continentului. cu o populație de 4. Are o climă mai răcoroasă comparativ cu căldura care domnește pe litoralul estic. Orașul se află în capătul nordic al Teritoriului Capitalei Australiei. Orasele importante ale Australiei sunt moderne. .cu bulevarde largi si multe spatii verzi. Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 628 mm.este capitala statului Noua Galie de Sud.Birdwood. este cel mai mare oraș din interiorul continentului. În Sydney se află celebra Sydney Opera House.Sydney ( 4.Griffith sau Leeton(Noua Galie de Sud) sunt orase planificate de catre arhitectul american Walter Burley Griffin.centre pentru comert local si regional(Melbourne.a altor resurse.Multe orase vechi. construit cu scopul de a fi capitală.destinatie turistica principala(sporturi nautice .2mil. pe care navigatorul britanic James Cookl-a botezat. Conditiile aspre din desert au impus adaptari inedite in stilul de locuite.Un rol important in schitarea orasului revine lui William Light.alimentara. . Cu o populație de peste 340.catedrala Garrison.dintre care se remarca orasul Melbourne. Uneori aici cad și ninsori.si apoi.loc.este capitala Australiei. parcul Hyde cu statuia lui .cu acoperisuri tuguiate si galvanizate si cu verande umbroase.200.In 1901 arhitectura australiana a abordat un stil arhitectonic inspirat dupa fermele din "tufisuri". Temperaturile medii multianuale sunt de +28 de grade în ianuarie și 0 grade în iulie. districtul Yass-Canberra.este situat pe malul unuia dintre cele mai frumoase golfuri din lume. Orașul Canberra a fost ales drept capitală în 1908 în urma unui compromis între rivalele Sydney și Melbourne.unele asezari mai mici avand o atmosfera specifica impusa de caracterul etnic:Donnybrook. . . . .000.spatioase cu multe spatii verzi(in Melbourne circa 30% din suprafata este ocupata de parcuri) si numeroase suburbii. Este deosebit de celelalte orașe australiene.Canberra: (310.) .White Cliffs(Noua Galie de Sud) este o asezare miniera de exploatare a opalului cu locuinte subterane numite dogout. Port Jackson. fiind un oraș planificat. și la 650 km nord-est de Melbourne. în statul New South Wales. orașul este cel mai mare din Australia.

ce a luat numele de la localitatea de bastina a lui George Murray.numit si "orasul educatiei":University of Adelaide(1874). din Australia.cuprinde 3/4 din populatia statului Australia de Vest .secretar de stat al coloniei.este un centru industrial major: industie grea. Opera) .din Scotia .1 mil loc (circa 70% din populatia statului Australia de Sud) .rafinarea petrolului.Melbourne: 3. . cu o populație de aproape 2 milioane de locuitori. și denumit după primul ministru britanic de la acea vreme. -aeroport international in suburbia Tulla Marine -centru de invatamant(Universitatea Melbourne -1853.a fost fondat in anul 1836 si a fost botezat dupa regina Adelaide. . și este situat pe Râul Yarra în apropiere de vărsarea sa în golful Portului Phillip.echipament medical.aluminiu. în care se dezvoltă industria petrolieră și cea producătoare de mașini.Perth: 1.este un oraș de coastă fiind situat în golful Saint-Vincent . -oras multicultural(greci.numit în cinstea lui Sir Thomas Brisbane. 40 de kilometri la nord.loc (aria metropolitana) .a devenit oras in 1856 . ca mărime. Lordul Melbourne.J.cultural si turistic(Galeria Nationala. .o sala de concerte. .rafinarea petrolului(Hallet Cove -sud de Adelaide) .Universitatea Murdoch) . -centru universitar(Universitatea Australia de Vest. .8mil.este capitala statului federal Victoria din Australia.Adelaide: 1.University of South Australia.Cook.produse electronice.este capitala statului Queensland și al treilea oraș.Centrul de Arta-3 teatre.47mil loc -se intinde in lungul estuarului raului Swan(19 km de gura raului) -in 1829 apare prima colonie. .vopseluri.este situat lângă Oceanul Pacific și străbătut de Râul Brisbane.evrei) .tractoare.otel. Colonia a fost mutată la Brisbane în 1825 și s-a .Universitatea La Trobe).sotia regelui britanic William IV .nichel.este o arhiepiscopie catolică și anglicană.7mil loc . orașul a crescut de la o colonie de ocnași stabilită în 1824 la Redcliffe.centre industriale: constructii de automobile.a fost fondat în 1835 de către John Batman și John Pascoe Fawkner din Tasmania.capitala a Australiei de Sud.Brisbane: 1.circa 80% din populatia statului Victoria.orasul este separat de suburbii prin numeroase parcuri .cauciuc.italieni.

Cooper si Eromanga.zinc.prod.plumb. carbune.Illawara).in prima parte a anului 1986 a schimbat soarta acestei industrii.locul 3 mondial.Baz.una dintre putinele resurse rentabile era aurul.argint.iar carbunii inferiori din Victoria.Economia Australia se inscrie in randul statelor dezvoltate ale lumii.important centru universitar. bauxita.In acesta regiune se remarca exploatarile de la Mount Tom Pricem.cu o crestere importanta fata de anul 1979.opal. rata de crestere a sectorului minier din Australia incepe sa scada.permis imigrarea din 1942. Aceasta industrie a prosperat inca din primii ani ai statului australian.Baz.cauciuc. Huila se exploateaza din Noua Galie de Sud(bazinele Newcastrle.persoane.plumb.cupru). Perth. Regiunea Pilbara din Australia de Vest furnizeaza mare parte din productia de minereu de fier a tarii. A fost aleasă ca și capitala Queensland-ului când a fost făcută colonie separată in 1859. uraniu.8%.Marea Timor devine un punct focal in industria petrolului.162 mil.dar si dezvoltarii de noi tehnologii.diamante. Minereul de fier este o resursa cu productii insemnate in Australia.automobile. Queensland(bauxita. . avand un PIB de circa 600 mld. Carbunele este resura de baza a industriei energetice.6%) Dezvoltarea socio-economica a Australiei a fost direct influentata de existenta si valorificarea resurselor minerale.din 1983.Marea Timor ( exploatari din 2002).zinc.la 57 tone in 1985.cupru.ilmenit.diamante.rutil sau zirconiu.prin reducerea investitiilor in explorare nu insa si in productie.mangan.datorita liberalizarii pretului(in 1968).cultural si turistic.argint) si Victoria(carbune.Australia de Vest(Collie).nichel .Cele mai importante rezerve sunt localizate in Australia de Vest(fier.Mount . fier.zinc.pe plan mondial.2%) si agricultura(3.ingrasaminte. La sfarsitul anilor 70.odata cu descoperirea campului petrolifer Jabiru. Carnarvon.plumb.Mount Whaleback.rafinarea petrolului.cand se produceau 95mil. In prezent.Australia este un major producator si explorator de resurse pe plan mondial.industrie (21.fiind insa puternic afectata de fluctuatiile pretului resurselor pe piata mondiala. Cel mai important sector de activitate il reprezinta serviciile(70% din PIB).La mijlocul anilor 80.Baz.2%) si agricultura 3.aur.2%).tone.functie industriala:aria metropolitana cuprinde peste 1/2 din capacitatea industriala a statului santiere navale.Astfel productia de aur a Australiei s-a multiplicat.nichel. Colapsul pretului petrolului.din cauza aparitiilor de noi mine pe plan mondial si cresterii concurentei.bauxita. textile si alimentare .$ (32.cu valori importante la carbune.hidrocarburi).gaze naturale). Forta de munca ocupata reflecta structura economiei:servicii(75.urmat de industrie(26.aur.000 $/loc) si o forta de munca de peste 10 mil.Australia de Vest(Esperance) sau Australia de Sud(Leigh Creek).de la 18 tone in 1981.argint.Noua Galie de Sud(carbune. Petrolul si gazele naturale sunt resurse de baza pentru industria chimica si se extrag din platforma continentala a Stramtorii Bass(Bazinul Gippsland).Queensland(exploatari la zi). .tone .

Toyota Motor Corporation Australia Ltd.tractoare.din Noua Galie de Sud.care devine ulterior .In industria lemnului se evidentiaza centrele:Manjimup.care cuprinde peste 20 locatii in Australia. Cel mai important producator de autovehicule din Australia este GMHolden .Tomworth. Mossman.cereale.Orebody.fiind cultivata experimental la Port Macquarie.prin asamblarea la Melbourne a medelelor Corolla si Corona.Necesitatile legate de cererea de razboi au impulsionat dezvoltarea acestei industrii. Australia exporta produse agro-alimentare(20%.in statele Victoria si Noua Galie de Sud.prin productia de paturi din lana la inchisoarea Parramatta.carnii de vita.Dificultatile economice au dus la achizitionarea companiei.dezvoltata dupa 1970.de catre General Motors. Australia cauta sa joace un rol tot mai important in zona Asia-Pacific(circa 70% din exporturi).ce detine uzine de asamblare la Campbellfield si Geelong. patrunde pe piata australiana a automobilelor compania Ford.produse chimice(11%).amoniac. Townsville.pe baza culturii trestiei de zahar.farmaceutice sau ingrasaminte fosfatice.Wollongong.s-a dezvoltat industria zaharului.prin producerea de gaz din carbune (la Sydney).In 2003.Wagga Wagga. In cadrul industriei alimentare. Bundaberg.lana(5%).Marandoo.carne si produse din carne.distilarii de rom.unde apare si prima fabrica.componente electronice si electrocasnice.in valoare de 117 mld.in 1828.Fabricile de zahar sunt amplasate in apropierea plantatiilor: Tully. In ultimii ani.tipice fiind tesatoriile din Portland si Woodville(Adelaide).doar o mica parte din lana tunsa in Australia.cea mai importanta companie din Australia. aeronautica.produse lactate). Brisbane se remarca prin industria pielariei si incaltamintei.minereuri(12%). Pleystowe.Produsele textile se fabrica la Lismore(Noua Galie de Sud).Melbourne). si importa echipamente si utilaje industriale(33%).unde se afla principalii sai parteneri comerciali.in 1931. Beenleigh.Prelucrarea lanii.Trestia de zahar a fost introdusa in Australia la inceputul secolului al XIX-lea.se remarca compania Boeing.Hobart. Proserpine.si se bazeaza inca pe mari importuri de materie prima.t oate in statul Queensland. In domeniul aeronauticii.in partea de sud-est a statului Australia de Sud.Brisbane.Newman.cu peste 66 mii unitati.industria carnii.industria produselor lactate.ce au devenit favorite pe piata australiana. Industria chimica a aparut in Australia inca de la jumatatea secolului al XIX-lea. In 1921.autovehicule(10%).Carnarvon. Pe baza unor intinse plantatii de pin. Toyota Group se stabileste aici in 1963.carbune(huila.10%). era cel mai mare exportator de vehicule din Australia.este cea mai importanta subramura a industriei textile.se gaseste cea mai mare concentrare de unitati de prelucrarea lemnului din Australia. Industria prelucratoare Marea varietate a resurselor metalifere si nemetalifere a permis dezvoltarea industriei constructiilor de masini: automobile (Adelaide.in 1801.sub numele de GMHolden.$.echipamente medicale.Jimblebar sau Paraburdoo.zahar.Corowa.Textilele din lana au fost dominante mult timp in Australia si au debutat.se face in majoritate. Alte ramuri ale industriei alimentare sunt: industria de morarit si panificatie. Industria bumbacului.petrol .nave.

ce ocupa circa 50% din suprafata totala cultivata si se extinde din centrul statului Queensland pana in sud-vestul Australiei -wheat belt.viticultura.Circa jumatate din lana produsa in Australia provine din Statele Noua Galie de Sud si Australia de Vest. Cultura cerealelor: are ca principal reprezentant graul(22 mil. In modul de utilizare al terenurilor.aduse din Africa de Sud.insa veniturile din exporturi(circa 27mld.Valoarea productiei agricole a crescut constant in ultimii 30 ani.7 mld.vita devie.mai ales pentru aprovizionarea cu apa a animalelor si fermelor. Cresterea animalelor: cea mai mare parte a suprafetelor agricole australiene este folosita pentru cresterea animalelor.trestie de zahar. Provincia Riverina.pomicultura. . O particularitate marcanta este cea a agriculturii de ferma. capete).400 km2 terenuri acoperite cu pasuni.vii si livezi(6%).$. .SUA. Australia este si cel mai mare producator de lana(peste 670 mii tone). Anual se exporta peste 5milioane capete ovine in tarile islamice.Germania.Marea Britanie.livezi.cresterea animalelor.Conditiile climatice au impus dezvoltarea sistemelor de irigatii.dar efectivele sunt in scadere(in 1965 se cresteau 180mil capete).cea mai mare parte provenind de la rasa merinos.Agricultura Agricultura antreneaza 3.Un rol important il au resursele de apa subterane.8% la PIB.$) sunt in raport cu evolutia preturilor pe piata mondiala. Stiinta si tehnologia au facut din australieni unii dintre liderii in eficacitate si productivitate agricola din lume.Acestea au aparut imediat dupa asezarea europenilor si s-au extins odata cu explorarea regiunilor interioare si dezvoltarea cailor de comunicatie.depasind 39 mld.iar circa 21% din terenuri prezinta o alta utilizare(constructii.bumbac. Cultura plantelor tehnice: principala planta tehnica a continentului este trestia de zahar.Coreea de Sud.tone). Agricultura Australiei este strans dependenta de clima.Australia fiind una dintre principalele tari exportatoare de produse agricole din lume.$.Balanta agricola este puternic excedentara.principalii parteneri comerciali fiind Japonia.Taiwan.odata cu introducerea oilor merinos.se impun pasunile si fanetele(54%) urmate de paduri(19%).exporturi si de preturile produselor agricole pe piata mondiala.situata intre raurile Murray si Murrumbidgee. ce da peste 50% din valoarea productiei agricole.brut(5%).Acest fapt a facut ca Sydney sa devina sediul bursei mondiale a lanii.terenuri arabile.Pastoritul a patruns in Australia inca din primele faza de colonizare.cereale-orez.aici practicandu-se o agricultura intensiva complexa:cereale.China si Singapore.fiind udate circa 25. Cresterea animalelor a fost favorizata de intensele pasuni naturale si de valorificarea apelor subterane.zootehnia(cresterea ovinelor si bovinelor)fiind ramura de baza a agriculturii.in valoare de 127.plante furajere.Aceasta activitate a avut un rol hotarator in dezvoltarea istorica si economica a Australiei. Australia este cel mai mare crescator de ovide din lume(circa 100mil.apoi de la rasele Polwart si Electorul de Saxonia.Primul export de lana a fost catre Anglia si a avut loc in anul 1811.6 % din forta de munca si contribuie cu 3.constituie cea mai vasta si mai reprezentativa regiune irigata a Australiei.grau.Noua Zeelanda.ape)sau nu pot fi utilizate(ariile desertice).

Townsville(important in exportul minereurilor de la Mount Isa si Cloncurry).zahar.in Valea Barossa(Australia de Sud).000 tone.ei au infiintat primele plantatii in Valea Hunter(Noua Galie de Sud).din care 336.Darwin(comercial).Bundaberg.cedrul rosu sau artarul de Queensland. Silvicultura: este un sector secundar al economiei.Port Jackson-Sydney. Pescuitul: zona de pescuit australiana este a treia ca marime din lume.variata ca tipuri.Rolul principal al cailor ferate consta in transportul materiilor prime spre centrele de prelucrare sau spre porturi. Caile rutiere au o lungime de circa 810.1397 km linie standard si 2462 km linie ingusta.641 km.Port Botany-Sydney.iar in 1976.din Australia de Vest).Port Adelaide.000 lucratori fiind activi in domeniul pescuitului comercial.italienii au fost cei care au plantat primele vii.din Noua Galie de Sud si Carnarvon. Din totalul liniilor de cale ferata.karri.carbune).in principal pe calea aerului.Bell .Primul vas cu aburi a intrat intr-un port australian in 1852.din Noua Galie de Sud.Principalele porturi ale Australiei sunt :Port Kembla -Wollongong(pentru exportul carbunelui si granelor).pe valea raului Margaret.Kurnell-Sydney(pentru produse petroliere).Transporturile Australia se remarca printr-o infrastructura de transport moderna.din Teritoriul de Nord. morcovi(Victoria) sau ceapa.in timp ce in regiunea Hilltops(Noua Galie de Sud) primii cultivatori au fost imigrantii croati(1860).iar in 1840.care are functie predominant turistica.Whyalla. Brisbane(containere.in timp ce intense suprafete din interior sunt accesibile. Vita-de-vie: primii care au introdus aceasta cultura in Australia au fost imigrantii germani.productiile nu sunt pe masura din cauza calitatii apelor.662km cu ecartament standard si 14. Pescuitul este oceanic.Port Lincoln.din Queensland. Trenurile sunt moderne si rapide.circa 17.962 pavate si reprezinta cel mai bine dezvoltat sector al transporturilor de uscat.Australian National Line.Cairns(zahar.grau.Port Stanvac(port petrolier).ce au un nivel redus de nutrienti.dar inegal distribuita in teritoriu.productia de acvacultura este redusa.de 2.Chiar data suprafata piscicola este foarte mare.minereuri.port turistic).in multe cazuri.738km .si include atat sectorul comercial cat si cel recreativ.Hobart.pentru transportul minereului de fier spre Japonia.831km cu ecartament ingust.rosii (se remarca centrele Jerilderie.peste 90% din padurile exploatabile fiind alcatuite din lemn de esenta tare:frasinul de munte.In anul 1828.vite.jarrah.doar 40 sunt intens utilizate in economie.Gladstone(exportul carbunelui).impune restrictii din cauza ecartamentului diferit. Dintre caile fluviatile(circa 2000 km)se detaseaza Murrey.3mld.din care 4015 cu ecartamenl lat. Cele mai dense cai de comunicatie se regasesc in partea de sud-est a continentului.ocupand o suprafata dubla fata de uscat.Din cele circa 700 specii de eucalipt. .De asemenea.Newcastle(important in exportul carbunelui). Caile ferate insumeaza 47.Legumele: desi foarte variate ca tipuri se remarca cele de cartofi(Australia de Sud).Valoarea afacerilor din pescuit a fost in 2003.insa reteaua feroviara.In Australia de Vest.doar o mica parte sunt electrificate(8%).a pus in functiune primul mineralier de 120. Transporturile maritime au jucat un rol important in istoria Australiei.grane.28. Pomii fructiferi: diversitatea conditiilor de mediu permite practicarea unor variate culturi pomicole:meri.$.din Australia de Sud.costal si continental.

Principala companie aeriana interioara este Qantas Australian.apoi Queensland(41%).iar cei mai putini Tasmania(2%).Melbourne. Transportul prin conducte este reprezentat prin conductele de petrol(4800 km).din Tasmania. Majoritatea turistilor straini vin in Australia pentru vacante de relaxare(54%). Dintre orase. Transporturile aeriene beneficiaza de peste 455 aeroporturi.in calatorii de afaceri.China.urmati de cei care vin pentru vizitarea prietenilor si rudelor(21%) si pentru afaceri(15%).Devonport.urmat de Melbourne (26%) si Brisbane (17%).Carnarvon.Teritoriul de Nord si Queensland prezinta cea mai mare pondere in turismul de relaxare.din Victoria.cu o crestere rapida la sfarsitul secolului XX.300km) sau gaz petrolifer lichefiat (240km).precum si farmecul marilor orase costale.Albany.Geelong. Coreea de Sud si Singapore. Australia are si un dezvoltat turism intern.Marea Britanie. .SUA.plajele nesfarsite.exportul produselor turistice este mai mare decat exportul carbunelui sau metalelor feroase si neferoase.Bay.Port Hedland(minereuri).Fremantre.Victoria si Australia de Vest.Ca exemplu.cel mai vizitat este Sydney (53%).montane si pescuit.a lumii animale si vegetale.de produse petroliere(500km).Dampier.Victoria(28%) si Australia de Vest(13%). Cei mai multi turisti viziteaza Noua Galie de Sud(55%). .cu o predilectie spre statiunile litorale. Turismul international este centrat pe imaginea unei Australii in care coexista salbaticia si exotismul peisajelor.dintre care 311 cu pista pavata.Turismul Turismul este una dintre cele mai importante industrii ale Australiei.care deserveste peste 100 destinatii.Cockburn SoundPerth.gaze naturale(31.Williamstown .Port Melbourne.Bunbury din Australia de Vest.iar Victoria si Noua Galie de Sud.Cuprinde circa 6% din forta de munca ocupata(circa 550mii persoane) si contribuie cu 4.Japonia.7% la PIB.in vizitarea prietenilor si rudelor. Principalele state furnizoare de turisti sunt Noua Zeelanda.

ariile tot mai mici de export si scaderea valorii dolarului australian au dus la un deficit major al economiei -tendinta de imbatranire a populatiei -reducerea biodiversitatii datorita defrisarilor.distrugerea habitatelor -riscuri provocate de fonemenele climatice extreme . RISCURI -seceta.iti poti mari puteri economice ale populatiei.combustibili in comercializarea fosili agricultura.datorita produselor -turism care contribuie puternic terenurilor nefertile -cele mai mici taxe la PIB'ul tarii -deficit -obiective turistice -reteaua de transporturi hidric.datorata variate diversificata.datorita dezvolta o afacere lumii regiunilor aride cel mai repede -principalul exportator al extinse -are cele mai putine produselor -investitii foarte mari restrictii in argricole.metane.cu infrastructura scaderii periodice a moderna raurilor -variabilitate mare a -relief monoton precipitatiilor.Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITATI -economie puternica -sistem social mult -in Australia -inflatie scazuta prea permisibil conform Bancii -legaturi puternice cu cele mai -densitate redusa a Nationale.

M.Bucuresti  Atlas geografic scolar.P.Bucuresti  Grifffits.O.1977.2007. Editura Corint  Ghid turistic “ Australia “. Oxford University Press..”Australia”..Australia. 1988.” Australia si Oceania”..V.I.Oceania.Bucuresti  Cotet.Peter .”Contemporary Australia”. 2009.Croom Helm. 1972editura Didactica si Pedagogica.Oceania”. editura Universitatii din Bucuresti. 2008..I.BIBLIOGRAFIE:  Gaceu.” Asia.Tony.Antarctica”. 2008. Bucuresti  Popa.editura Universitatii din Bucuresti.colecţia National Geographic Traveler . 2008.”Geografia Continentelor”. Bacanu.Marin.Oradea  Drake.editura Universitatii din Bucuresti. Editura Cartographia  Atlas geografic scolar.L.editura Universitatii din Oradea.Melbourne  Radulescu.London  Marin. 1977.”Economic Growth for Australia”..”Australia.