PROGNOZA MIGRATIEI INTERNATIONALE

Introducere in conceptual de migratie
O componentă importantă a fenomenului demografic, care exercită o mare influentă
asupra forţei de muncă şi, totodată, o caracteristică fundamentală a populaţiei zilelor noastre, o
reprezintă mişcarea populaţiei, deplasarea ei dintr-un loc in altul.
Migraţia internaţională, fenomen care implică consecinţe demografice, sociale, economice şi
politice a crescut semnificativ incepand cu 1980, iar interesul pentru analiza acestui proces s-a
intensificat şi a cuprins toate regiunile lumii. In cadrul migraţiei internaţionale, intalnim două
procese strans legate intre ele: imigraţia şi emigraţia.
Imigraţia este primirea populaţiei deplasată in ţara de destinaţie, temporar sau definitiv. Ţara de
primire sau ţara de imigraţie se caracterizează, din punct de vedere economic, prin următoarele
elemente:
- grad relativ mai ridicat de dezvoltare economică;
- cerere mai mare ;de forţă de muncă, in comparaţie cu disponibilităţile naţionale;
- pondere redusă a tineretului şi a populaţiei apte de muncă in total populaţie.
Emigrația este actul sau fenomenul părăsirii țării sau regiunii natale de către un individ sau grup
de indivizi pentru a se stabili în alta. Aceasta poate avea diferite motive, unele politice,
altele economice, sau chiar personale. Studiile arată că bărbaţii migrează in proporţie mai mare
decat femeile, iar o tendinta mai puternica de emigrare o au tinerii cu o anumita calificare in
diverse profesii.

Cauze si consecinte
●Cauze
Migratia internationala este un fenomen foarte complex, cauza acestuia nu este una
singura, studii mai aprofundate ale fenomenului au identificat doua tipuri de cause: cele din tara
de origine, care imping spre emigrare si pe de alta parte factori din tara primitoare, care atrag
imigrantii. Acesti factori sunt numiti “push-pull factors”, adica factori de respingere si factorii de
atractie. Putem face urmatoarea paralela intre factorii de respingere, respectiv factorii de atractie.
Factori de respingere:
Lipsa locurilor de munca; subdezvoltarea economica ;nivelul redus al salariilor ; supraproductia
si subutilizarea specialistilor; lipsa cercetarii si dotarilor ;discriminari la angajare si promovare ;
1

Se observa ca. in general familiilor. decalajul tehnologic. conditii de munca mai bune si oportunitati de angajare. disponibilitatea personalului cu experienta. Si chiar daca statul nu-i trimite la perfectionare tinerii tot au tendinta de a-si gasi implinirea acolo unde satisfactiile materiale sunt mai mari. Dar sunt si efecte negative asupra tarilor primitoare. statul nu a cheltuit nimic cu educatia lor. Tarile de origine pierd astfel nu numai specialistii atit de necesari economiilor lor deficitare dar pierd si o multime de bani cheltuiti cu instruirea specialistilor.dotari precare .dorinta pentru o viata urbana mai buna . favorizind migratia celor educati fata de cei fara studii superioare. in general. dotari mai bune pentru cercetare. Efecte asupra tarilor destinatare Tarile de adoptie cistiga specialisti cu pregatire superioara veniti gratis. atractia centrelor urbane. sunt insa si factori fara un corespondent. Si astfel cei saraci pierd si cei bogati cistiga si decalajele nu se reduc ci cresc. ●Consecintele Efecte asupra tarilor de origine Tarile de origine investesc bani publici (din impozite si taxe) pentru educarea tinerilor in profesii necesare societatilor respective. dorinta pentru o calificare superioara si recunoastere Factori de atractie: Perspective economice mai bune-salarii si venituri mai mari. De cele mai multe ori insa intoarcerea nu mai are loc. traditii culturale si stiintifice bogate. Un efect pozitiv insa este trimiterea de catre cei plecati de bani catre cei de acasa. 2 . sistem educational mai bun si oportunitati pentru specialist. un factor de respingere are echivalent un factor de atractie. alocarea de fonduri substantiale pentru cercetare.institutii nefunctionale.lipsa culturii si traditiilor stiintifice . prestigiul educatiei straine. la care insa ne putem imagina un echivalent. specialistii gasindu-si implinirea profesionala si materiala in tarile dezvoltate. strainii accepta salarii inferioare nativilor ceea ce poate duce la tensiuni sociale si deranjarea pietei fortei de munca. La terminarea studiilor tinerii specialist sunt incurajati de tarile lor sa-si continue perfectionarea in tari dezvoltate economic pentru ca apoi sa se intoarca in tara si sa fie si mai utili si mai performanti. Si tarile bogate beneficiare ale exodului de inteligenta chiar incurajeaza fenomenul.

O defalcare a imigrației totale pentru statele UE-27 în 2010 arată că 21 % din imigranți erau cetățeni ai țării de destinație (a se vedea figura 2). pe baza indicelui de dezvoltare umană (IDU)calculat de către Organizația națiunilor Unite (ONU) în cadrul Programului de dezvoltare al ONU. Majoritatea statelor membre ale UE au raportat niveluri de imigrare mai mari decât cele de emigrare în 2010. În raport cu dimensiunea populației rezidente (a se vedea figura 1). cea mai mare rată înregistrându-se în Elveția (21 de imigranți la 1 000 de locuitori). fiind urmat de Spania (465 200). toate cele patru țări raportând valori cel puțin duble față de media UE-27 (6. Prin contrast. Cetățenii țărilor din afara UE pot fi diferențiați în funcție de nivelul de dezvoltare al țării ai căror cetățeni sunt. Cele mai recente cifre disponibile indică o ușoară creștere a imigrației în 2010 față de 2009.Statistici privind migratia Uniunea Europeana are un efect de atractie considerabil asupra migrantilor datorita dezvoltarii economice si a stabilitatii politice. Regatul Unit a raportat cel mai mare număr de imigranți (591 000) în 2010. Fluxuri migratorii În 2010. Trebuie remarcat că cifrele prezentate mai sus includ toate fluxurile migratorii – cu alte cuvinte. Spania a raportat cel mai mare număr deemigranți în 2010 (403 000). circa 3. țările candidate (2 %) sau țările AELS (1 %) au avut cote relativ reduse din imigrația totală în UE în 2010. întrucât ele includ și fluxurile între diferitele state membre ale UE. țările cu IDU scăzut (4 %). cea mai mare parte (28 % din totalul de imigranți în UE) au provenit din țări cu IDU mediu și 14 % din total. dar în Irlanda. din țări cu IDU ridicat. În 2010. resortisanții care s-au născut în străinătate și care imigrează pentru prima dată. Italia (458 900) și Germania (404 100). urmat de Cipru (24) și Malta (20). în 2010. Lituania (26 de emigran ți la 1 000 de locuitori) și Luxemburgul (18 emigranți la 1 000 de locuitori) au raportat rata cea mai mare a emigrării. Republica Cehă.0 milioane de persoane au emigrat dintr-un stat membru al UE.9 % din toți imigranții în statele membre ale UE. Grecia.1 milioane de persoane au imigrat în unul dintre statele membre ale UE (a se vedea tabelul 1). urmată de Regatul Unit cu 339 400 și Germania cu 252 500. Este important de precizat că aceste cifre nu reprezintă fluxurile migra ției către/din UE considerată global. aceste patru state membre împreună reprezentau 61. foștii emigranți care „se întorc acasă”. iar cel puțin 2. Dintre statele membre ale UE. nivelul imigrației a fost de asemenea relativ ridicat în țările AELS. 31 % erau cetățeni ai altor state membre ale UE și aproape jumătate (48 %) din totalul imigranților erau cetățeni ai unor țări terțe (cetățeni ai unor țări din afara UE). și străinii (persoanele care nu sunt cetățeni ai țării de destinație) din alte state membre și din zone mai îndepărtate (țări terțe). în 2010 Luxemburgul a înregistrat cel mai mare număr de imigranți (33 de imigranți la 1 000 de locuitori). 3 . Slovenia și cele treițări baltice membre ale UE emigranții au fost mai mulți decât imigranții. (în limba engleză) Potrivit acestei analize.2 imigran ți la 1 000 de locuitori).

Ungaria (2009) și Cipru au raportat cote relativ scăzute. acestea au fost singurele state membre ale UE care au raportat că „resortisan ții care se întorc acasă” au reprezentat majoritatea din totalul imigranților. Slovacia. Italia. În privința distribuției pe sexe a imigranților în 2010. Pe de altă parte. în schimb. Estonia (57 %) și Grecia (54 %) în 2010. Țările în care s-a înregistrat cea mai mare proporție de imigranți de sex masculin au fost Slovacia și Slovenia (64 %). Spania. deoarece resortisanții care se „întorc acasă” au reprezentat mai puțin de 10 % dintre imigranți în 2010. țara în care s-a înregistrat cea mai mare proporție de imigran ți de sex feminin a fost Cipru (57 %).Ponderea relativă a „resortisanților care se întorc acasă” în totalul imigranților a fost cea mai mare în Lituania (80 % din totalul imigranților). Portugalia (72 %). a existat o ușoară prevalen ță a bărba ților față de femei pentru imigrația în UE pe ansamblu (52 % față de 48 %). Luxemburg. 4 .

Scăderea cheltuielilor arondate educaţiei are „un impact negativ asupra procesului de inovaţie şi de adoptare de noi tehnologii”. principale entităţi politice care au capacitatea să determine sau să schimbe. Privind dintr-o alta perspectiva. Sub impactul migraţiei (legală/ilegală) autonomia statelor-naţiune a fost redefinită. mai apar şi efectele negative. prin politica lor externă. Negiljarea propriilor sisteme educaţionale este unul din ele. atingerea esentei fenomenelor incitate de procesele specifice necesita punerea la punct a unei metodologii bazate pe anchete adaptate la specificul fiecarei tari in parte. fără nici o compensaţie. Aceste analize incomplete sunt departe de a raspunde chestiunilor majore implicate de migraţiile internaţionale care s-au manifestat de-a lungul timpului. . În consecinta. neasimilabili. 5 . cu o esantionare precise. Pe lângă efectele financiare benefice pentru ţările de destinaţie. statele-naţiuni nu au dispărut. accentul fiind pus pe multiculturalism.Concluzie Multe din statele continentului european au dobândit un caracter multietnic. cu urmări dramatice asupra evoluţiei ţării în viitor (încetineşte creşterea economică şi dezvoltărea tehnologică. plecarea personalului calificat dintr-o ţară mai puţin dezvoltată către una mai dezvoltată. scade veniturile şi lasă descoperite anumite sectoare). mai ales. reprezintă o pierdere vitală de resursă. evoluţia relaţiilor internaţionale. cuprinzând comunităţi importante de imigranţi non-europeni şi. rămănând. Contrar prognozelor unor analişti. nu putem avea decât o trecere în revista a principalelor fluxuri migratorii. în continuare.

Evoluţia migraţiei internaţionale în anii 1990 -2009 Tabelul 1 Sursa: Date ofi ciale publicate de Institutul Naţional de Statistică 6 . marcată de o scădere tot mai accentuată a potenţialului economic naţional şi. concomitent cu liberalizarea pieţei forţei de muncă la nivel global. Evoluţia economică şi socială a României din ultimii douăzeci de ani. La început. implicit. Acest fenomen de migraţie internaţională are ca efect principal emergenţa unei categorii speciale de persoane. Migraţia românilor a cunoscut o serie de schimbări structurale. tot mai multe persoane sunt forţate să găsească un loc de muncă – temporar sau permanent – în afara graniţelor ţării. în ultimele două decenii. respectiv cea a copiilor lăsaţi acasă în grija unei rude sau altor personae.STUDIU DE CAZ Analiza statistică a fenomenului migraţiei românilor Pe baza condiţiilor economice nefavorabile din România . a determinat un mare număr de români să îşi îndrepte atenţia spre ocuparea unor locuri de muncă în ţările europene dezvoltate. a veniturilor unei mari părţi a populaţiei. Un prim element de analiză a fenomenului migraţiei românilor către alte state ale lumii îl reprezintă evoluţia din ultimii 20 de ani. iar mai apoi au devenit migranţi cu statut legal. românii au fost migranţi ilegali în căutarea unui loc de muncă.

7 . in aceasta perioada aproximativ 10 000pers. Migratia international a cetatenilor romani a fost relative constanta dupa anul 2000./ an au parasite Romania pentru un loc de munca intr-o tara straina. Aceasta situatie are loc in urma deschiderii granitelor tarii.Evoluţia fenomenului migraţiei internaţionale este deosebit de sugestiv pentru perioada analizată. Evoluţia migraţiei internaţionale în anii 1990-2009 – numărul persoanelor Se observa ca primii ani inregistreaza o valoare foarte ridicata a fenomenului migratiei international a cetatenilor romani. Datele privind distribuţia pe sexe a cetăţenilor români ce au părăsit ţara în ultimii douăzeci de ani se prezintă în continuare. fapt ce semnifica plecarea definitive a peste 170 000 de cetateni in primi 2 ani. Analiza fenomenului migraţiei internaţionale a cetăţenilor români a fost aprofundată prin defalcarea datelor pe sexe. ceea ce oferă o imagine mai concretă asupra evoluţiei ulterioare a familiilor ce au rămas în ţară. prin reprezentarea grafi că prezentată. odata cu trecerea la un regim democratic.

Din nefericire.000 (33%) de cea a mamei. mai exact pentru un număr de circa 170. 8 . 55. în ciclul gimnazial. minorii se dezvoltă tot mai greu.000 de copii (reprezentând circa 20% din numărul total) sunt nevoiţi să se confrunte cu situaţia extrem de difi cilă a plecării ambilor părinţi. Potrivit studiilor efectuate de organizaţiile de specialitate din ţara noastră (UNICEF. în rândul minorilor ce rămân acasă. studiile de specialitate efectuate nu au putut fi realizate decât pentru aproximativ jumătate dintre aceşti copii. aproximativ 80. femeile prezinta o pondere mai mare (peste 60% ) din numarul total al persoanelor ce au parasite Romania pentru stabilirea domiciliului intr-un alt stat datorita numarului ridicat de locuri de munca destinate acestora. Salvaţi Copiii. Fundaţia Soros). în timp ce nu mai puţin de 35. Dintre aceştia.in ultimii ani. în ultimii ani. întâmpină difi cultăţi sporite în activitatea şcolară şi înregistrează tot mai frecvent abateri de la regulile de comportament social. tot mai accentuată. Fara protecţie maternă. aproximativ 350. Numărul tot mai mare de femei ce părăsesc România determină o reacţie nefavorabilă.000 de copii (47% din numărul total) sunt privaţi de prezenţa tatălui.000 de copii au cel puţin un părinte plecat în străinătate.000 de minori ce sunt încadraţi în sistemul de învăţământ public.Numărul persoanelor care au părăsit România repartizare pe sexe Tabelul 2 Conform tabelului de mai sus.

de măsura în care această creştere va ridica în mod semnificativ nivelul de trai şi bineînţeles de politicile de imigrare ale ţărilor occidentale. Chiar daca din punct de vedere material aceasta deschidere catre piata internationala a munciii constituie un avantaj deosebit de important pentru persoanele implicate. efectele negative nu intirzie sa apara asupra familiilor aflate in cauza cit si la nivel national.Un alt element ce poate fi considerat deosebit de important în analiza migraţiei internaţionale a românilor o constituie vârsta la care aceştia îşi părăsesc domiciliul. fenomenul migratiei internationale a romanilor necesita o continua studiere prin prisma importantei pe care acesta o manifesta in dezvoltarea durabila si securitatea Romaniei pe termen lung. S-a constatat că aproximativ 40% din numărul total al celor ce şi-au stabilit domiciliul în străinătate în ultimii ani este reprezentat de persoane cu vârsta cuprinsă între 30 şi 39 ani. 9 . Concluzia studiului de caz In concluzie. Migraţia externă a României va fi influenţată în perioada următoare de cât de ridicată şi sustenabilă va fi rata de creştere economică.

Related Interests