PORTUL POPULAR
E len a SECO§AN

Costumul popular apartine unui domeniu de m are com plexitate al artei populare romane§ti. Prin rolul ce-1 detine im bracam intea m existenta omului, costumul popular reprezinta
un document de viata ; descifrarea §i analiza elem entelor din care se compune, fiind in masura
sa elucideze im portante problem e de etnogeneza.
Despre portul popular rom anesc din trecut avem putine documente istorice, iar din
m aterialul real, саге ne-ar putea aju ta in m unca de urm arire a etapelor de dezvoltare, prin
ca re a trecu t costum ul taranesc, nu s-au pastrat decit putin din secolul al X V III-le a §i ceva
mai mult din secolul al X IX -lea . A stfel ne lipse§te veriga de legatura m tre multe secole din
trecut, ceea ce face mai anevoios studiul portului popular sub aspect istoric.
Totu§i, ne sint de mare folos unele v estig ii arh eologice scoase la lumina pe teritoriul
tarii noastre, cum sint unele reprezentari figurative (figurinele din epoca bronzului descoperite la Cirna — O ltenia) monumente funerare etc. C ele mai pretioase docum ente insa pentru
portul popular rom anesc sint m onumentele rom ane : rrTrophaeum T raiani" de la A dam clisi,
din D obrogea §i „Columna lui Traian" din Roma. Im aginile, care reprezinta poporul dac, de
pe aceste monumente, ne arata im bracam intea fem eilor $i a barbatilor in care descoperim elem ente identice, pastrate pina astazi in costum ul popular rom anesc.
C ercetarile arh eologice indreptate inspre cultura epocii feudale au scos la iv eala citev a
fragm ente de tesaturi, dintre care broderiile din seco lele al X V -le a §i al X V I-le a gasite la
Suceava, ne arata modul de ornam entare a cama§ii, cu puncte de cusatura m otive identice
cu cele gasite §i astazi in ornam entica textilelo r populare romane$ti.
V aloroase docum ente pentru studiul costumului sint
picturile murale ale ctitorilor
din b isericile O lteniei §i M unteniei, unde num eroase chipuri de iarani apar im bracati in haine
sim ilare cu cele purtate astazi.
Urmeaza scrierile cronicarilor cu prezentari ale ocupatiilor
obiceiurilor, legate de
im bracam inte, diverse docum ente care ne sem naleaza date asupra unor sistem e tehnice sau
m ateriale (ca pivele de dimie, torcatoriile, im porturile de fire de cusut etc.), tranzactii com erciale, foi de zestre, care toate ne ofera inform ari asupra istoricului portului popular.
P retioase documente constituie $i notele de drum ale calatorilor straini, care prin descrieri
de detalii §i mai ales prin ilustratii, ne aju ta la identificarea, pe linie istorica, a unor piese de port.
Dupa cum am aratat aceste dovezi in^irate peste veacuari §i m ilenii — de$i cu mari
goluri intre ele — ne inlesnesc totu^i cunoa?terea elem entelor de baza ale portului popular ?i
in teleg erea evolu tiei m orfologice саге a dat costumului forma sa de astazi.
87

Dar cea mai valoroasa sursa de inform arc o constituie m aterialul etnografic real pastrat in muzee $i, mai ales, pe care-1 gasim m cercetarile pe teren. Prin analizarea form elor de
port, ce apar ln tr-о anum ita zona, prin analogiile cu variantele acestora din alte zone, raportate la form ele traditionale, Vom reu$i sa stabilim caracterul spocific al costumului ^aranesc,
locul definut de acesta in via|a poporului §i rolul pe саге 11 are in edificarea culturii $i artei noi.
Costumul popular s-a dezvoltat odata cu istoria poporului roman, fiind expresia traditiilor form ate de-a lungul veacurilor. Legatura strinsa intre im bracam inte ?i conditiile de
viata ale omului constituie una dintre caracteristicile fundam entale ale portului popular.
De$i portul rom anesc are o structura de baza unitara el a primit pe parcursul istoriei aspecte diverse de la o regiune la alta.
In epoca faram itarii feudale, pe teritoriul Rom aniei s-au desprins unitati teritoriale,
provincii storice, cu viata lor econom ica §i politica distincta $i cu arta lor proprie. A stfel s-au
creat p articularitatile regionale, conditionate de un com plex de im prejurari care au determ inat ?i stilul portului popular, legat de fiecarc provincie in parte.
V arietatea costumului popular din aceste zone distincte se in scric insa in cadrul unei
puternice unitati de fond, care este men|inuta de structura unitara a costumului rom anesc, ?i
este prezenta m toate aspectele sale esentiale §i anume :
1 . Intrebuintarea tesaturilor albe de cinepa, in, bumbac, lina, borangic, produse m gospodaria propric, coloritul alb fiind specific costum ului popular rom anesc.
2. U nitatea de croiala, care are ca lege de baza taietura in foi drepte (fara rascroituri).
Respectindu-se econom ia de m aterial, printr-o perfecta rationalizare se folosesc toatc
bu catile rczultate din taierea unei foi de tesatura.
3. Aceea^i unitate se vade^te ?i prin aspectul esential al costumului popular : decorul.
O rnam entica vestm intelor se caracterizeaza printr-o deosebita masura §i pondere in com pozitia ornam entala, in dispozitia m otivelor decorative pe suprafata ornam entata, creatorul
popular avind o excep tionala precizie ln stabilirea unui perfect echilibru de valori.
In ornam entica costumului popular, decorul este plasat pe portiunile vizibile ?i nesupuse uzurii. Dispozitia ornam entului urmeaza linia d re a p ta ; m otivele ornam entale se in§ira
intr-o succesiunie ritm ica, in rinduri, care strabat — fie de la o m argine la alta, fie pe suprafete delim itate — tesatura pieselor de port.
In unele cazuri $i la unele tipuri de costum , aceste rinduri de m otive se unesc, formind un ornam ent com pact, denumit ,,tabla" sau llb lan a‘, , cum avem num eroase exem ple la costumul de M ehedinti.
In a r ta p o p u la ra , o rn a m e n tu l e s te le g a t o rg a n ic de fo rm a $i v o lu m u l o b ie ctu lu i, d e te rm in a t fiind §1 de m a te ria p rim a §i te h n ic a de e x e c u t a r e a a c e s tu ia .

4. А1 patrulea elem ent care determ ina unitatea costumului popular este coloritul, care
se caracterizeaza prin prospetim e $i armonie. A laturi de culoarea de baza alba specifica portului popular rom anesc, coloritul de fond al unor piesc de port, ca §i ornam entatia sint redate in
culori prim are : ro^u, negru, galben, albastru sau verde, arm onizate fiind numai prin tonurl
m ajore.
5. Com ponenta costumului prezinta de asem enea un elem ent de unitate a portului
popular, care apare in structura unitara, atit la costum ul fem eiesc, cit $i la cel barbatesc. Costumul fem eiesc se caracterizeaza printr-o com ponenta s im ila ra ; aceea?i cam a$a im bracata
direct pe corp, care este legata la m ijloc cu briul lat, piese croite deopotriva in forma dreptunghiulara im braca corpul de la talie in jo s. Capul se poarta descoperit la fete §i acoperit
88

ca deodata cu selectio n area §i v alorificarea form elor traditionale. sa eliminam ori ce elem ent hibrid — de natura artificiala — care contravine legilor de crea|ie ?i nu se poate integra organic in componenta ?i arm onia costum ului autentic. vom incerca. Tipizarea costum ului este determ inata de form a §i functiunea pieselor de port. care !mboga|it pe parcursul istoriei cu elem ente noi. adaptm du-se conditiilor mereu schim bate de viafa. cit §i a costumului cu catrinte. fiecare din tim iturile tarii noastre §i-a impus o nota dominanta m caracteru l local al costum ului popular. pe care o cunoa§tem astazi. care im braca corpul de la talie in jo s $i care se incadreaza in trei mari categorii §i anume : 1) .la neveste. In general costumul. pentru a fi studiata $i v alorificata de noi astazi ? Ca toate fenom enele de cultura m ateriala. diferentieri de detaliu. pornit initial de la cele mai simple form e. Vom incerca. ce imbina utilul cu frumosul $i serve^te in mod firesc cerintelor de viata. la rmdul lor. 2) „vilm cu r' apartimnd costum ului de O ltenia ?i 3) „catrinta" apartinind costumului de Transilvania. iar in limitele acestor tinuturi. ce prezinta forma valabila de costum. * * ❖ Costumul fem eiesc de M ehedinti se incadreaza. variantele tipului principal de costum prezinta. pe linga functiunea sa de ordin practic §i atribute estetice. pina la form a complexa.fota" apartinind costum ului de M oldova §i partial de M u n ten ia. de aceea. cit §i m M untenia. 89 . Legatura sa strinsa cu via^a sociala il face sa apara ca un fenom en in continua transformaro. dar purtata deopotriva. La costum ul barbatesc. Factorii care au contribuit la evolutia costumului popular atohton. Costumul fem eiesc. Totu§i v arietatea portului popular rom anesc — m entinuta m cadrul unei evidente unitati de stil — este rem arcabila. costum ul popular este supus unei continue evolutii.prin structura sar atit in tipologia costumului cu vilnic. s-au cristalizat intr-un ansam blu armonios de im bracam inte. in cit numai unele detalii de croiala $i particularitati de ornam entica constituie o diferentiere de la o zona etnografica la alta. patrunse $i stratificate pe fondul stravechi. uniform itatea este atlt de mare. ne va fi ju stificata preocuparea noastra sus|inuta in d escrierea costum ului fem eiesc. In clasificarea generala a portului popular fem eiesc deosebim trei tipuri principale de costum. dar serve^te in mod practic §i ca im bracam inte de iarna. Datorita condifiilor de viata diferite. sint nenum arati §i apar^in unor domenii diferite. s-a p erfectionat §i com plicat msu§indu-$i. prin selection area form elor valabile care pastreaza §i valorifica cele mai intacte elem ente traditionale pozitive — reprezentind valoare de document — sa urmarim etapa culm inanta in evolutia portului popular.. atit m O ltenia. pe cind costum ul cu catrinte este purtat mai mult in tinuta de m unca ?i reprezinta totodata costumul de vara. Ocupindu-ne de costum ul acostei etape de evolutie. iar sum anele $i co jo a c e le pastreaza acelea^i forme. in raport cu cel barbatesc prezinta o tipologie mai variata $i o mai m are bogatie a decorului. Costumul cu viln ic reprezinta costum ul tinutei de sarbatoare. care duc la o mare varia|ie $i bogatie de forme. Inainte insa de a trece la analiza costumului de M ehedinti se cere a stabili care este etapa m dezvoltarea portuluipopular.

in care costum ul popular pastreaza particu laritati strict locale. In p r a c t i c a de in v e lire a ca p u lu i su rp rin d e m tre i e le m e n te p rin c ip a le : 1) p ie p ta n a tu l $i strin su l p a r u l u i . zona de nord m cepind cu colinele Poroinei §i a Livezilor. mai restrinse : zona сеп ­ в а й (11огга{. In p icioare m caltam intea. pastrat m unele regiuni pina astazi cu un convins respect fata de aceasta traditie.zavelca cu b eteala" prezinta o forma unica m tipologia costum ului oltenesc cu vilnic. tipologia portului popular se mai desprinde m ca in alte doua zone. care sta la originea tuturor sistem elor folosite in invelitul capului la fem ei de pe intreaga suprafata a tarii noastre. costum ul fem eiesc se compune din : im bracam intea capului. 2) cu p rin su l a c e s tu ia cu a ju to ru l u n e i p ie se a u x ilia re (c o n c i.in am bele formule. constatam §i m jude^ul M ehedinti desprinderea $i conturarea anum itor zone mai restrinse. In anotimpurile racoroase co jo cu l $i haina. Pentru o mai bun& cunoa^tere a pieselor ce compun im bracam intea §i o mai buna in teleg ere a rolului acestora m structura costumului. $i-a acoperit capul. diferentierile ce apar intre cele doua zone distincte — zona de nord $i cim pia dunareana — 90 . A. vom in cerca sa prezentam fiecare piesS in parte. $tergarul. care a luat de-a lungul timpului diverse forme. Form ele de im brobodire a capului in portul popular fem eiesc la romani sm t diferite. Butoe^ti) al carei costum cu . care reprezinta prin elem entele sale esentiale cel rruai valabil tip de costum m ehedintean $i zona din coltul de est al judetului (Breznita — Motru. Fem eia supunmdu-se acestei stravechi legi nescrise. prinse de m ijloc. m velirea capului nu are la baza intentia de infrum usetare — fiind gre§it num ita „gateala capului" — ea sem naleaza trecerea fem eii de la o stare civ ila la alta §i sub acest aspect are un rol de sim bol social. Ca un proces firesc. ce se desprind din tipologia generala a portului popular m ehedintean. determ inat de conditiile lo cale de v iata $i de interpenetrarile rezultate din contactul cu zonele etnografice vecine. care nu-i ingaduie sa -91 mai dezvaluie podoaba capului. Din cele doua mari en clav e etnografice opuse. Pruni§or). talie in jo s. !n M ehedinti unde se mai pastreaza portul §tergarului de cap. apare insa aceea§i piesa de baza. ca la urma sa aratam costumul in com ponenta sa. Invelitul capului m iresei in ziua nuntrii este subiectul unui cerem onial. I m b r A c a m i n t e a c a p u l u i Im bracam intea capului ln portul popular fem eiesc constituie unul dintre elem entele im portante privind studiul costumului. fie catrin tele (una in fa{a ?i alta m spate). pina la Obir§ia de munte. dupa ce s-a casatorit. fie vilnicul. с а т а н а (pusa direct pe corp). Stingaceaua. le g a to a r e e tc. iar de la. COSTUMUL FEMEIESC 1. conturind $i tipurile zonale. $i§e 5 tir M alovat. Groze$ti.. briul ?i b etele incinse la m ijloc. parul. Legata de stravechi cutume care au impus o anumita tinuta fem eii casatorite.) care -1 tin e a d u n a t ?i 3) im b ro b o d ire a ca p u lu i cu ^ terg aru l. folosind o tesatura. §i zona de sud care cuprinde Cim pia Dunarii. sub forma n ealterata.

strins im pletit m doua cozi. .clrpa'\ primind in zonele de nord (lim itrofe cu Transilvania) §i num ele de . iar m zonele din v est ?i sud de . In unele zone ale M ehedintiului. albe de bumbac.ciuciuloi" 1 . Im broboditul tinerei n eveste se incepea prin adunarea parului. folosindu-se diverse calitati : . cirpa s-a con fection at din aceasta fibra.. apoi din in... prin care se infigea un „bruconi" 3 sau un . . Cu patrunderea bum bacului in industria casnica din mediul rural. (doua cocuri alaturate).ceacir" (o virteln ita speciala) se .. pus deasupra. care au inlocuit cirpa de bumbac in tinuta de sarbatoare a fem eii. 2 Obir§a de munte . care cuprindea strins cocul.mai sus decit virful urechilor") unde se adunau m . incepind cu oparitul „gogoliilor" de m atase. incepmd de la cararea din m ijloc ?i duse spre spate.. Felul de im brobodire cu $tergarul (numit aici „cirpa".rini$or". care este cusuta pe lungim ea unei margini m forma de gluga.ata". tras adinc po ochi . -1 Podeni. ^tergarul poarta denum irea generala de . .apartin mai mult sistem ului de fixare a parului.vargaturi" din grupe de fire. totu?i surprindem $i unele note locale. Sovonul se a$eza pe capul m iresii.. Conciul reprezinta un tub. inca din secolul trecut.pe$chir". se a^eza „conciul". .cirpelor de borangic". ceea се a determ inat ?i evolutia decorului in m otive ornam entale mai com plicate. cirpa (sau proboana) are dim ensiunile mai mari (cca 3 m lungime $i 0. fem eile i§i ingroa§a coadele cu „pleteri". trei v ije de par false (din lina sau par cazut) pentru a-£i mari dimensiunea cocului. sub cre^tet (... conditionat §i de anotimp.bum bacel". care se aglom ereaza la cap etele cirpei m sens orizontal. 1 Bala . in v irf se prindea o crengu|a de busuioc. s-a dezvoltat !n .. care atirna pe spate.60 m latime) fata de pe$chirul mai nem sem nat (cca 2. cu parul im pletit in 2 coade din dosul urechilor. Dar cirpa de cap i$i atingo apogeul cu patrunderea borangicului. C re§terea 'derm ilor de m atase. colorate casnic in cafeniu. „proboada". m ireasa se cununa cu „sovon" sau „cujjm a". v irsta ?i ocazie.coton" etc.. erau diferite. Iarna poarta basm ale.. purtat de batrine §i in tinuta de munca a fem eii (dar totodata $i $tergarul de perete pentru lmpodobirea interiorului). P este parul adunat in modul amintit... frasin sau din corn de vita (in dimensiuni cca 8 cm diametru $i 7 cm lungime) avind la baza 2 gauri.. Firul se tragea din gogo^i fie cu mma in tr-о sita.(un coc legat cu а£а coadelor) sau 111 doua „m ocioace" 2.proboana" sau „proboada de co n ci".. in mediul rural. In M ehedinti.urzea pe gard" §i se introducea in razboiul de tesub ca orice alt fir textil. depa^ind decorul simplu de vargi orizontale. . ca §i industria casnica a borangicului — mai ales in zonele de sud ale M ehedintiului — a dus la o pronuntata productie a . F etele poarta capul descoperit. are multe sim ilitudini m cele doua zone.45 m latim e). o gluga facuta din „cirpa" ($tergarul) de cm epa sau in. Sistem ele de prelucrare ale borangicului.. in care se punea faina de porumb (ca sa nu se m curce firele) fie ca se tragea cu fusul ?i sim ultan se §i torcea.saciz". care reprezinta un $tergar de cap mai putin prefuit.ra 5 ch ia" apoi se . . M aestria urma la tesutul borangicului — totdeauna in 2 i|e — care reclam a o desavir$ita practica. Adunat pe m osoare in . Tesuta initial din cinepa. !n zona de nord.50 m lungime $i 0. con fection at din co a ja de tei.pe§chir" sau „cirpa de borangic"). O rnam entatia liniara a cirpei realizata initial din fire de cinepa $i in. legate fiind la capete cu „fonte". „cornite". sau o forma tronconica.. Conciul (care mai recen t se confectiona §i din tabla) era in velit in pinza alba pentru a se putea prinde de el §tergarul.piroi" '■ (ace lungi cu gam alia rasucita) pentru a fixa conciul de coc.

sau cu oglinzi rotunde. Cunoa$tem im brobodirea rrcu fonta". Legatoarea a urmat conciului din zona de nord. avind §i o functie practica. peste conci. de aceea niciodata nu v a arunca cap etele cirpei peste cre?tet. de categoria cirpei. C onfectionarea cirpelor integral din borangic — се a urmat — a dus la ornam entatia somptuoasa. unde nu s-a purtat conci pe par. atirna. reprezinta un elem ent caracteristic al portului popular fem eiesc din M ehedinti. unde se poarta conciul §i cea de sud.. A ici cunoa^tem portul cirpei cu cap etele atirnate drept (din cre§tet) pe linga obraji. A ceste interesante podoabe populare. m $irate pe m argine. cu danteluta „spituri" $i margelu$e. sau numai. |aranca evita acoperirea spelcilor. ocazie. datorita form ei sale triunghiulare. care se fixeaza dc conci cu „spelcile" (ace decorative) numite §i . fiind determ inat In afara de factorii a m in titi: virsta. In z o n a d e sud. zona Ilovat. fe m e ia § i-a lu a t m ai m u lta lib e r ta te §i a d at cu rs fan te z ie i §i in v e n tiv ita fii. Cu aspect de pandantive. Dar legatoarea se poarta §i independent. ca $i de stilul §i tipologia zonala a costumului respectiv.. reaiizata prin alesaturi cu m otive specifice m aram elor (. Cu privire la tipologia zonala. altfel cu cirpa din fibre v eg etale §i altfel cu cirpa de borangic. Un alt elem ent com ponent din im bracam intea capului la fem ei este „legatoarea" (tulpanul) denumita m sud „cornurar" sau „соД". cre in d d iv e rs e fo rm e de im b ro b o d ire a cap u lu i. Dar cele mai pretioase atribute estetice ale acestei tesaturi vaporoase sint nuantele de culori cu care este agrem entat decorul realizat din alesaturi.b o b o ci"r . folosindu-se un sistem generalizat de a se lega cu capetele innodate lateral. cu unul sau am bele capete incruci$ate la spate (dupa ce au fost trecute pe sub barbie) aduse in 92 . se punea cirpa.de bate cllciie le ".seb a ce“r . con fection ate din argint sau alam a. lipsind co n ciu l. mai ales costum ului din centrul judetului. iar m cimpia Dunarii. C u p e^ ch iru l e a u rm a re $ te in m od c u re n t u n ele ro stu ri p r a c tic e . semnalam inainte de toatc diferentierea bine conturata dintre zona de nord. m fata.Initial borangicul s-a iolosit numai la bateala in urzeala de bumbac sau ca ornam ent de „vargi batute in pinza" la cap etele cirpelor. to t drept (dupa urechi) pe spate.) care a inlocuit simpla vargatura ale vechilor cirpe. la spate.cadrele cu pui" etc. este decorul de vargi longitudinale. lunga . la suprafafa. ceea ce confera o deosebita valoare. Cirpa de borangic fiind m ai bogata in dimensiuni. pe margini.. In zona de nord. Felul de a se im brobodi cu cirpa peste conci sau legatoare este diferit. dobindind valori artistice deosebite. Este portul modest de m unca al batrm elor. spelcile sint compuse din cite 3 lanti^oare cu banuti .zvantuci" m capete. ea a folosit in mod curent la acoperirea §i stringerea parului sub cirpa a^ezata peste legatoare. A ltfel i?i leaga capul fem eia cu pe?chirul. pe care o mentionam. ca delim itari.pui“t r. sau atirnate. peste cirpa. A cestea atirna sau la spate sau unul in fata §i altul pe spate. d a r 111 im b ro b o d e lile c u c ir p a — m a i a le s c u c e a de b o ra n g ic — fe m e ia re a liz e a z a u n e le fo rm e in tu ite cu o su b tila in te le g e re a fru m o su lu i. $i?e?ti §i M alovaR O nota caracteristica a cirpelor de borangic din zonele de sud ale judetului M ehedinti.. care cuprindea cocul.m arginele". Este u$or de inteles ca in im brobodirea capului cu conci. raspindite pe intreg fondul cirpei. unde se poarta numai legatoarea. pe cre§tet in „fonta".. m cadrate in cercuri de m etal.. Se mfig. dupa ce au fost trecu te pe sub barbie. cite doua pe fiecare parte a conciului. re u $ind sa c r e e z e d e o s e b ite v a lo r i a rtis tic e . Reprezinta un triunghi din pinza alba. anotimp.

de v ech e traditie. rezultate. fie din urzeala. fie din bateala. tot albe. m unele regiuni ale tarii :?i din borangic.ciupag cu m m eca de sus" este atestata de im aginile monumentului istoric Trophaeum Traiani. servea numai ca b ateala in urzeala de cinepa. „basm a". in sau bumbac . unde cultura cm epii a constituit o indeletnicire im portanta a fem eii.ca sa iasa mai adunata".de sus". denumita in graiul m ehedintean . gasim „pinza cu m argini" sau .. In zona dc sud. am bele tipuri apartinmd celor mai vech i forme din istoricul portului popular rom anesc. unde se in cearca diverse mi^cari. ceea ce perm ite execu tarea cusaturii pe fir. denumit „bcn tita". pina la inceputul secolului al X X -lea. au fost m locuite treptat cu firul industrial de bumbac. sub denum irea de „testem el".pmza m cadreluri". ca fiind purtata $i de fem eile d acilor. Prezinta cea mai simpla croiala : foile drepte din fata („stanul din faia"). din fibre vegetale. In zona de nord pinza are o consistenta mai pronuntata.. pentru cam a$ile . „broboada cu iglita" etc. sau unul. care dau capului un aspect vaporos $i o linie de o mare pretiozitate de stil.. tesatura destinata cam a$ii cra din rrtort" de cinepa in trecut. grupe de firc mai groase. acelea din spate („stanul din spate") §i foile m inecilor sint in cretite in ju ru l gltului. raspindit in multiple calitati. care dadeau o nuanta galbena vargilor. G rija pentru econom ia de m aterial duce la o chibzuita im partire a pmzei. In judetul M ehedinti. m care sc introduc. pmza fiind navadita in 4 ite. datorita nu numai firului mai gros de bumbac utilizat.. la obraz. CA'MASA Cama?a. Tn unelc cazuri. datorita cre^tcrii vierm ilor de m atase. ci §i sistem ului de tesdtura practicat aici. de la razboiul din 1918 au patruns in portul popular basm alele industriale. m mod obi$nuit. § i cea mai m ica buca^ica de tesatura. . 2. fara risipa. dar tesuta in 2 Це. Pinza se tese in razboi orizontal — raspindit !n sud-estul Europei — $i totdeauna m 2 ite. din care se folose^te. cele doua fibre prelucrate m gospodarie.fa{a $i v lrite am bele. este piesa principala m com ponenta costumului popular. Inul. In im bracam intea fem eii gasim doua tipuri principale de cam a?a : cam a?a in cretita in jurul gitului §i cam a?a dreapta. din tinuta de sarbatoare a fem eii. . pentru a realiza ornam entul de vargi al pinzei. Cre^urile sus|inute de o simpla ata (cum se mai pastreaza inca la cam a?ile din Moldova) au fost fixate pe parcursu] timpului intr-un gulera? ingust. саге au scos din uz traditionalele forme dc im brobodire cu $tergarul de cap. Se confectioneaza.cam a 5 a creata dupa g it". Coborind spre Cimpia Dunarii. realizindu-se ... O bservam ca aici cirpa se leaga drept peste frunte. Recent. cu cap etele duse spre spate. care sc Im braca direct pe corp. mai subfire. g u un calcu l precis..pmza invargata".. ceea се a determ inat m area varietate a pinzei folosite in aceste locuri. Cu patrunderea bumbacului in mediul rural. 93 . respectindu-se sistem e simple. cm epa §i inul. iar in M oldova gasim cžm a?a confectionata §i din lina.Cčma$a Incretitč" in jurul gltului. aceste fire se incruci§eaza. cu un colt. sau . se introduceau m {esatura $i fire de borangic. cinepa. Сатаџа se croie?te in foi drepte (de cca 45 cm latim e). care prezinta o variata suita de dungi. din loc m loc. cu ltivat in m asura mai mica.

De§i la prima vedere.de sus" (finuta do sarbatoare) a fem eilor in starite poale mult mai largi — croite din 6 foi — ca un semn distinct al categoriei sociale cu posibilita^i m ateriale supcrioare.... pm a la glezne. . Elem entul de largire. de v ech e traditie §i cu o larga arie de raspm dire. datorita structurii mai com plicate a ciupagului. „гоЩ а" sau riieca" in graiul m ehedintean. Aceea^i cale — de la funcfia practica. . o fa$ie de pinza aplicata in điverse formule intre foile stanului din fata.. denumita m M ehedinti §i „pumn". la benjtita. ca : „cheie cu acu l". a stanului din spate $i a foilor m inecii.poale" (portiunea inferioara). cama$a este lunga. „pomezar" sau „curpenea". cam a?a se large§te — pe linga broasca — §i prin . de ciupag. In functie de asam blarea foilor din care se compune са т а н а (2 foi m fata. саге a primit diverse denumiri ca : „largam int'1. sau sa se form eze din m arginile celor doua foi de pinza. care in M ehedinti prime^te sugestive denumiri. gura cam a$ii este intarita adecuat.clin ascu tit".. M in eca cama$ii poate fi larga jos... drepte.pava". In functie de fieсаге caz. sau este term inata intr-un volan. gura cam a$ii poate sau sa despice pinza cama^ii (m primul caz). pe m ijlocu l pieptului. §i astazi. caracteristica creatorului popular.. in functie de sistem ele de largire. Denumita in M ehedm ti „bratarie".Gura cama^ii" se deschide in mod frecven t in fata.clin". dupa form a sa §i ddpa locul unde este introdusa.gura papu^ii". generalizat m croiul cam a$ilor. . este „broasca" sau . in mod separat.. fata de aceea a poalelor. carc se unesc In fa^a (in al doilea caz). la rolul artistic — a urmat §i m aestria creturilor. eia se compune din „ciupag" (рогјдипва de sus.. ea perpetueaza o cusatura peste muchGa creturilor. Initial foile cama^ii au fost unite cu o cusatura pe m uchea m arginilor „m uchiata" avind un rol pur utilitar.cheita" §i primind valoroase atribute estetice. „unghia cap rei". aplicate la subratul cam a§ii §i care reflecta aceea$i ingeniozitate. 94 . In unele zone din M ehedm ti se foloseau la costumul . un mic patrat in tercalat la subraR Dar pentru a facilita m i§carea. de?i gasim ciupagul unit de poale printr-o cusatura. poate fi in cretita pe o „ben ti{a“. cu num ele de „pilnie".In forma sa arhaica. „puricel" ctc. . Poalele se compun in mod curent din doua foi drepte (fata spate) $i cite doi clini pe parti (croiti oblic) c e e a ce reprezinta 4 foi intregi de pinza a cca 0. fiind cro ita intr-una. ea prezinta evidente diferentieri. 2 in spate $i 2 foi m ineca) fie ca foaia de pinza trece intreaga peste m ijlocu l pieptului (cam a?a largindu-se pe par|i cu doua ju m atati de foi) fie ca c..se aduna" cam a?a in jurul gitului ?i m ineca.cama$a de-a-ntregul" . numita in M ehedinti „сатан а cu totul" sau .. atit in portul popular rom anesc. cu care . croiala ciupagului in cretit la git pare a fi uniforma. „furnica". D ezvoltata m . O nota cara cteristica a costumului de M ehedinti este structura poal&lor din 4 foi de pinza. aceasta cusatura de unire a foilor a evoluat intr-una din cele mai savante realizari in arta cusutului. са т а н а propriu-zisa) $i . in cretite la $olduri..pui sub m m a". „furculita".80 m lungime. (din aceeaipi foaie de pmza) de la umeri pina jo s. O caracteristica a cam a$ilor din M ehedinti este gura đespicata pma la talie. In M ehedinti form ula Ircam a$ii cu totul" a fost parasita inca din secolul trecut. aceste doua piese de port smt con fection ate individual. cit §i in acela al altor popoare. oare se prind.pui sub m ineca" etc. §i reprezinta una dintre p racticile tradi^ionale in arta tGxtila mehGdinteana. .ele doua foi care compun pieptul cama^ii se unesc la m ijloc.

fiind mai larga decit altita (pentru a perm ite m i$carea libera a bratului). Pe Ипда structura clasica a alti^ei . ce se cro ia separat $i se integra in structura cama^ii. acoperind m mod com pact suprafaja ornam entata. „incret'ul" sub altifa §i „riurile" pe brat. care era m ica (atit cit acoperea umarul) se prindea „m ineca" incretita. !n zona de cim pie gasim o alti^a care ne am inte§te forma initiala a acestui elem ent de croiala.§abacit" etc. Dintre aceste suprafeie. A ltita constituie ornam entul principal. Un fenom en interesant. deopotriva. care se-nscrie intre acelea^i stravech i canoane. La cam a$ile recen te cu altita incorporata in croiala m inecii (facind corp comun cu m ineca) num ita §i „altita cu totul" se pastreaza aceasta m cadrare. A stfel a generat ornam entatia — ciudata — care im parte suprafata m inecii in cele trei portiuni : altita $i incretul m sens orizontal. са §i a celorlalte piese de port. a caror m otive m arunte se repeta omogen.in rinduri cu lcate" mai apar.O rnam entatia cama§ii.а 1Ща cu boboci prerupti" cu m ici m otive. care constituie totodata $i elem entul de baza m critoriul de clasificare al cam a§ilor §i de orientare in tipologia acesteia. formind o unitate independentS. iar cusatura de in cretire a m inecii situata sub altita a primit denum irea de „in cret'1. 95 .. . fiind decorat cu un singur chenar pe m argine „m arginar la altita".ba$ca" este unita de m m eca $i stani printr-o cusatura de cheita. astfel este „аШ^а in blana" cu decorul omogen. legate de sistem ul de ornam entare a bratului. iar riurile pe brat m sens v ertical. prinsa de la git §i acoperind umarul. care ingrade§te cele trei laturi ale altitei (sus ram ine liber !). plasat pe locul cel mai vizibil. raspindit in mod com pact. al pinzei. In continuarea altitei. centrul altitei fiind alb. care pastreaza elem entele traditionale) este faptul ca rindul de sus se desprinde din corpul altitei printr-un interval alb. neornam entat. Initial alti^a constituia o bucata de pinza dreptunghiulara. rrla un fir". La cama^ile vechi alti|a croita separat . este dispusa pe suprafetele vizibile §i nesupuse uzurii. pastrate prin traditie in structura decorului de astazi $i ale caror rosturi $i origini s-au pierdut in timp. La cam a$ile de M ehedinti — ca $i de altfel in general — decorul altitei se supune unor reguli precise de com pozitie. In functie de sistem ul de ornam entare al m m ecii. In graiul m ehedintean rindurile orizontale ale altitei (numita aici $i . ceea ce atesta §i stravech ea unitate.. „altita cu izvod sabiat". Rindurile sint delim itate Intre ele prin cusaturi lineare de „piezuri". ce a legat aceste trei teritorii. „Rindul de sus" sau „rindulet pe lm ga altita" se num e?te acest rind desparjit de altitS. raspindita.. in cele trei provincii istorice : M oldova. Surprindem de asem enea o particularitate lo cala a zonei dunarene prin am plasarea ornam entului alti^ei foarte sus.. Este compus din rinduri orizontale (de la 3 la 8 rinduri) alaturate strins.. Ornam entul plasat pe altifa $i-a insu^it acela$i nume. ca o excep tie §i alte form ule de decor. m ineca a fost destinata ca detinatoare a celui mai bogat decor. avind $i decorul mai dezvoltat. sau . umarul. acesta pornind de la guler.. cam a§a in cretita la git a costumului m ehedintean se inscrie 1x1 m area fam ilie a cam a§ilor cu „altita". ce apare la cam a$ile vechi ($i deopotriva $i la cele noi. Prin organizarea sa. cu rinduri oblice. sau „im bracatura altitei". M untenia §i O ltenia.аШ{а" pe umar.umara§") poarta denumiri plastice ca „rinduri cu lcate" sau „rinduri de doua". decorul — cu origini m departate ?i necunoscute — se grupeaza pe m ineca in trei categ orii de ornam ente distincte $i anume : . adeseori realizate cu fir m etalic. m arcata printr-o cusatura numita „ingraditura". pe umar. dispuse izolat.

„sabiete". dispus omogen peste intreaga suprafata superioara a m inecii. a treia categorie din com pozitia ornam entalS a m m ecii.riuri batuti" etc. Cusut pe dos..n u rile “. fie delim itate de linii drepte.ca sž se despartS de altita".blana de-a-ntregul" pornesc de la umar §i brazdeaza m ineca. mai larga decit altita. din care au generat „rindurile in furci" sau . in graiul m ehedintean. Pe m ineca se intind . „rind ravarsat" etc. §i apare adeseori ales m razboi. la cam a$ile recente.nasipite". care nu-$i mai are locul §i considerat inutil in com pozitia ornam entala. deasupra fiind umarul. brazdeaza m ineca de la in cret pina jo s. unde apare m treg repertoriul de ornam ente : „rinduri drepte".сМЦ cu coturi" 111 form a de unghiuri. cu un aspect de reliefuri consistente. in mod curent acesta repetindu-se pe . initial. fara interm ediul incretului. ca fiecare fir tras sa increteasca rindul de pmza prin саге trece. Punctul vechi al incretului a fost inlocuit cu puncte noi de cusatura decorativa.. In ca din secolul trecut incretul §i-a pierdut rostul utilitar. de altita.blana cu b o b o ci“ cu m otive izolate etc.foilc din piept". fara intrerupere pinS jo s. Bratul m inecii. rrblana sabiata" m otive dispuse m sens oblic. Dungile v erticale cu denumiri de „rinduri drepte".. !n M ehedinti. In acest scop incretul se realiza cu un anumit punct de cusatura organizat in a?a fel.. Ca o excep tie de la form ula clasicS a cama§ii cu altitS. s-a schim bat in nuan^e de albastru. ca un elem ent cu functia practicS pierduta...rind tinut"... m zona de cim pie. . incretul pastreaza o tehnica de veche traditie. . fie in sens oblic... „rinduri lungi pe m m eca". . Incretul a ramas totu$i m com pozitia ornam entala a m inecii ca un simplu chenar decorativ.blana" etc. „riurile" cam a$ii prezinta o mare varietate de sensuri ?i com pozitie. ce se in§ira m sens orizontal. iar culoarea galbena a cinepii cu care se tncretea rmneca in trecut. Dispozitia clasica a riurilor este sensul v ertical : unul.. ca §i . O caracteristica a cama^iJor de M ehedinti este dim ensiunea larga 96 . Ingradita intr-un dreptunghi . Pieptul cam a$ii urmeazž modelul bratului.rind sub а1Ща".. „riuri in deal §i v a le". . form atS din m otive m arunte ce se succed ritm ic §i alternat fie in sens vertical. apar in Mehedin^i — mai ales m zona subcarpatica. care se desfa$oara intr-o mare boga^ie $i opulenta. avind sensul oblic. ca un semn al unor legi apuse. pastrat de fem eie pe acela$i loc. „сге^ la altita". denumit $i simplu „m ineca" (ca dovada ca m ineca pornea abia de la incret.blana" se intinde de la incret (sau altita) pina la tivul m inecii.rind cusut cu alte m ode".Sub altita se m tinde in acela?i sens orizontal. Denumirile sugestive ne arata v arietatea acestui decor : „blana nasipita" compusa din m otive marunte. galben sau alb . prin cre$terea altitei la dimensiuni potrivite cu largim ea m m ecii ce se prindea.furci".... „a ltita “) ofera prin suprafafa sa larga un bun p rilej de ornamentare..rindul de la pumn". „rinduri de pene". . fie in conture libere.'mzelat" sau . Dar cel mai raspindit sistem de ornam entare al cama$ii de M ehedinti este „blana pe m ineca" un ornam ent com pact. A stfel riurile de pe m ineca. trei sau cin ci dungi. . La tivul m m ecii gasim . functiunea practica de a in creti portiunea m inecii. Constatam ca incretul este adeseori elim inat din decorul m inecii.. „incretul" care a avut. s-au dezvoltat in „rinduri sabiete" sau „chiti". de acum intinsa. unele cama§i cu un sistem de ornam entare mai sim plificat. . In M ehedinti incretul poarta multiple denumiri ca . Renuntindu-se la decorul altR ei „riurile pe m in eca”. pornesc de la baza altRei.

bata" se compune din mai multe rinduri.colti$ori cu acul" sau „bebiluri".platca" — un dreptunghi a§ezat pe umeri §i rascroit rotund la g i t d e aceasta se prind . care are un „sm oatec" (ciucure) la capat. denumit $i . Pe m arginea tivului este o dantela cro$etata denumita „m argine" m nord §i . Din cama$a cu platca s-a dezvoltat „сатан а cu um era?"..ban ta“.b lan a“ com pacta.. gulerul mic. Cama?a dreapta. „boboci rupti". M in ecile se prind drepte de la umar $i sint largi jo s.rind tinut" sau .а rindului de ре piept. la subrat se introduce „broasca" . la umar.1a un fir “ sau . denumite fiind §i ricama$i in varg ate". Pentru a com pensa lipsa ornam entatiei mai bogate. F oaia din fa^a m tinsa trece peste umeri spre spate ..blana" (ceva mai ingusta) sau cu fragm ente din ornam entatia m inecii ca . la git se rascroie^te §i se despica gura cama$ii. „piezuri".cusatura pe dos". de care se prind fetele. are o mai pronuntata frecven ta in zona de cimpie. realizata cu acul prin innodarea firului. ceea ce rezulta din structura cama§ii cu umera$i. De asem enea. 97 . el pastrindu-$i forma de . Gulerul ingust ofera p rileju l valorificarii m otivelor m arunte. cu num ele de .bebilurile" la tivurile cama$ii.. care reflecta o influenta a bluzei de ora$. care apar m m are v arietate pe aceasta m ica „bentita".spatoi'\ spre deosebire de alte regiuni este ornam entat de asem enea bogat cu .. iar la m argine cu .. acest decor. avind doua dreptunghiuri — .um era?ii“ — a§ezate pe umeri. dezvoltate citeodata in cite patru rinduri. De$i nu se incadreaza in tipologia cama^ilor originare a costumului popular. se impune a fi prezentata ca un produs al industriei casnice tarane$ti. la g it este decoltata in patrat.prejuroi".. In M ehedinti cama$a dreapta este denumita . pe parti sm t in tercalati cite doi clin i (pe o parte. In mod general gulerul este ornam entat prin cusatura in „mu^te". sub form a de . Cama$a cu platca se compune din . pastrind forma de „riuri". Poalele. facut cu gaurele.. se m $ira de obicei un rlnd de m otive izolate..riu pe piept" $i la m ineca deasupna tivului. constatam la cam a§a dreapta o preocupare deosebita pentru ornam entarea tivurilor — la gura $i m ineca — cu . „Сатаџа d rea ptč“ reprezinta al doilea tip principal din portul rom anesc. spatele in cretite §i m m eca . patrunsa in im bracam intea tarancii inca de la inceputul secolului al X X -le a ?i purtata pina astazi. este purtata de batrine §i in Unuta de munca . „tuturoci" etc. man$eta... A rareori. fata de ciupag. apar — in zona de sud — . cu denumire de „virteln ita". avind de asem enea o cro iala simpla in foi drepte. !n zona de sud gasim ornam entul de .. A ceste cama§i..rinduri m utate". ca un strat portiunea de linga gura cama^ii.соЩ§огН cu acul" sau .. o danteluta m aestrita. drept se leaga cu o „cheptoare". sint co n fection ate de obicei din pinza invargata m culori : vinat sau cafeniu.. rom anesc . care acopera..cama$a cop ilareasca". incretite. fie incretita.. La m argine gulerul se intare§te printr-un „brina?" sau „streja" cu aspect de im pletitura. „boboci prerupti" etc. Ornamentul de cusatura sau alesaturi este plasat la gura cama^ii.. fie dreapta. prezinta o mai redusa ornam entatie Deasupra tivului. Spatele cama^ii. Ornam entatia cam a$ii drepte este ređusa : se plaseaza la gura cama^ii. taiati cite doi dintr-o foaie).. considerata mai modesta.cđma$a сп platca". pastrind m otivele ornam entale $i tehnica de cusatura a cama^ii in cretite. sim plificata. delicate...foile din piept" $i din spate. . jo s avind o .?pituri in sud. M in eca se prinde to t de platca..§abace".

ce asigura o mai m are rapiditate in execu tarea decorului. .punct b atrin esc". considerata fiind ca cea mai veche tehnica de ornam entare a cam a§ilor. care in^irate fie in „rinduri drepte '1 fie .bobocel'‘. bom bata. Punctele de cusStura folosite se leaga organic de structura m otivului ornam ental.. tehnica specifica..piezuri" etc.. Tivurile lu crate cu „puricel".sa b ia te"r . se m cadreaza m p articularitatile sp ecifice cama^ilor m ehedintene. iar cretu rile „curpenea“ sau „bratarie" pastreaza m otive totdeauna geom etrice. ех еcutate cu multa m aiestrie pe dos.nisipit m blana" ele constituie cel mai bogat §i opulent decor al cam a?ii femeie^ti.. acela^i. . „репе" etc. decit cel nevedit ini^ial. ingradite in posibilitatile m ecanice ale razboiului de ^esut: prin nevedirea in ite $i alesul cu speteaza motivul ornam ental se repeta. care da relief m otivului. . a fost inlocuita treptat — fara insa sa dispara — cu tehnica alesului in razboi.. in mod automat peste intreaga suprafata tesuta §i nici un alt motiv. A ceasta tehnica impune insa anum ite conditii de confectionare. rrpitute"... a constituit m aterialul preferat in ornam entarea cam a$ilor . A ltita se distinge prin m otive m arunte §1 d elicate tratate m puncte adecvate de „piezuri". „boboci inchi^i“.cu co cleti" (o serie de Це suplim entare introduse 111 dosul itelor principale) care perm ite realizarea unor m otive mai complicate. sau al unor aspecte luate din natura. „gaurele" sau . care nu lipse$te „brinelul" de intarire la m arginea gulerului.M otivele ornam entale ale cama^ii pastreaza in general caracteru l artei populare romane?ti prin perpetuarea unor im agini cu valoare de simbol. T eh n ica cusaturli ornam entale. ce prezinta in com pozitia ornam entala portiunea respectiva. Incretul care stringea pinza m m ecii este rezolvat in puncte de cusatura savante. M otivele ornam entale ale m inecii prezinta genuri diferite.. Gulerul i$i are m otivele sale sp ecifice de . Incepind cu alesul cu mina. „suveicuta". din viata in con ju ratoare..co vei". . ca §i tehnica — totdeauna cusatura — m puncta adecuate.. au primit contururi de linii drepte. adaptat locului §i valorii. prin stilizare §i adaptare la posibilita|ile teh nice de cusut $i tesut. 98 .. rezultate din aceasta tehnica. F iecare portiune ornam entala a cam a$ii i?i are genul propriu de ornam entare. Cusatura m . M aterialul folosit la ornam entarea cam a§ilor in M ehedinti a fost in itial firul de cinepa §i de linS. fiecare categ orie detinind repertoriul propriu.de sus" (de tinuta) vopsit fiind cu. C usatura decorativa a atins inalte virtuozitati tehnice m portul popular din M ehedinti ?i poate fi considerata insa^i ca o creatie artistica. „m usculite".. nu se poate realiza pe parcursul alesului. datorita unei perfecte intuitii de care dispune taranca m ehedinteana m interpretarea m otivelor ornam entale. produse casnice.in furca" sau . A stfel se ехрИса de ce m otivul umarului (altitei) se repeta acela$i $i peste incret (care doar i$i schim ba culoarea !) $i peste intreg bratul. aceasta tehnica a evoluat in alesul . apoi cu ajutorul spetezei. Cu patrunderea borangicului m mediul rural..$abace" raspund functiei de m tarire a m arginei. de in cretire a pinzei. m otivele fiind schematizat-e in figuri geom etrice. din.5 ab acit".postai". $i a ingeniozitatii sale. prin care $tie sa dea expresie ornam entului cusut. Riurile de pe m ineca ?i piept ofera cea mai larga posibilitate de v alorificare a unor m otive variate ca .1a un fir". acest fir pretuit. ce dau relief $i forma distincta m otivelor indesate strins in rinduri. care.

In functie de |inuta costum ului (de sarbatoare sau purtare) §i de v irsta fem eii. camai?a in cretita $i-a m entinut o mare frecven ta peste intreg teritoriul M ehedintului purtata de toate virstele. constatam o frecven ta mai mare a cam a$ii incretite fa^a de cea dreapta. care au generat particularitati. Pe linga firele am intite. Dar cea mai m are raspindire a avut-o arniciul. care se folosea in fir su bjire „dezdoit". este de tipul . m costum atia judetului M ehedinti. Diferen tierile cc apar in ornam entarea cam a§ii sint đeterm inate de tipologia zonelor mai restrin.pui rupti" (izolati).. care prin coloritul sau in ro$u $i negru.. Ре piept „blana" lata.. m scriindu-se fiecare elem ent in perioada de apogeu al costumului popular meheđintean. Contem poran cu borangicul a aparat §i „linuta". O rnam entatia caracteristica legatS §i de tehnica. care in M ehedinti se m archeaza prin anum ite particu laritati lo cale cum sint : altita (croita separat in tercalata in corpul cama^ii) compusa din rinduri alaturate strins . cuprinsa intre colinele Livezilor §i a Poroinei din partea de sud. Si$e§ti §i Cazane$ti. tivul intarit discret cu „piezuri" sau „gaurele" (fara rind la pumn) sint calitati de originalitate.riuri sabiate" com puse in . a determ inat $i crom atica cam a§ilor intr-o anumita perioada. Teh99 . produs industrial. ce se refera la m ateria prima. „СћеЦа". cu m ineca jo s larga $i gura despicata pina la talie. iar spatele cu 2— 4 rinduri de . O rnam entatia specifica tipului rnehedintean se incadreaza in sistem ul de decor cu . repetate. care confera valoare de autenticitate cam a$ii. coloratc monocrom. denumit „arnici stricat" sau „modur". cretu rile — este impresionanta. care inviorau coloritul monocrom al cam a§iIor de Mehedin|i. reprezinta cam a?a autentica de M ehedinti cu valoare de document. ca $i cu m argelutele colorate diferit. cam a§a costum ului fem eiesc a primit diverse aspecte dintre care tipul cam a$ii din zona centrala. In judetul M ehedinti extin s intre Carpati §i Dunare. a intervenit §i la colorarea acestui fir. Dar taran ca mehedinteana. pastrmdu-!?i neschim bata numai structura.. tivurile. N ota caracteristica a acestei cam a$i cu privire la croiala este dim ensiunea larga (cite 2 foi fiecare stan $i 2 foi m ineca). ornam entul a fost agrem entat cu firul m etalic ?i beteala. tehniea $i ornam entica. fara alte rinduri.Ь 1апа". bumbac dezlinat $i fara stralucire. .riuri" pe m ineca. cu excep tia incretului care se diferentiaza in culoare $i a gulerului cu mici accen te policrom e.. Ilovat. am bele strSlucitoare.nasipit" cu m otive marunte. iar spre nord de Izvorul Birzii. * *■ * In cadrul tipologiei celor doua forme de cama$a din portul popular fe m e ie sc: cama§a in cretita in jurul gitului $i cama$a dreapta. lasind vizibil ?i fondul alb al pinzei. impuse de conditiile locale.coloranti vegetali : m „poroinic" (ro?u inchis) „nucariu" (cafeniu) §i „vinat". incretul cusut in tehnica specifica cu cinepa sau borangic .а1Ща\ „in cret" $i .se... Aten^ia ce se acorda m icilor detalii — cheifa. realizind din firul ro$u o culoare sobra de vinat. Pina cmd cama$a dreapta este purtata mai mult de batrm e $i щ tinuta de munca. In general cam a$ile de M ehedinfi se integreaza in crom atica cam a§ilor oltene$ti. nuanta caracteristica pentru cama^ile vechi din M ehedinti. care une$te foile. m ineca (bratul) cu . privite ?i prin prism a evolu tiei istoriee. croita in abundenta din pinza neteda (fara dungi).Ьга|ага" de sub guler. cama$a in cretita variaza in sistem ul de ornam entare.

In Clm pia dunareana apar unele formule care se inscriu m varietatea cara cteristica acestei zone : alaturi de tipul specific ce apare in zona cen trala in mod masiv. cu legile nescrise ale portului popular stravechi.75 m lunga — care. toarsa foarte subtire in zona de sud a judetului $i mai gros m zona de munte.nica de punct reliefat este legata de ornam entul nasipit. altita fiind adeseori elim inata.Pinza cu m argini" este primul elem ent de diferentiere m tre cam a§ile de la munte §i cele de la cimpie. C icicu l reprezinta lina adecvata batelei. .lina de zav elca". ce vor contribui pe parcurs la parasirea vechilor canoane. Legat de aceasta dispozitie amintim §i fenomenul interesant ce apare la cama$a din lo calitatile apropiate de Dunare a carei altifa m ica. dat fiind ca m portul popular rom anesc nu exista forma de fusta incheiata. VlLNICUL OPREG CRET. borangicul $i arniciul In co lo rit vinat. plasata sus pe umar (pornind de la guler) este lipsita de ornam entatia obi^nuita.50 m larga $i cca 0. Form a lui deriva dintr-o tesatura dreptunghiulara — de cc a 3.blana" intinzindu-se de la umar pina jos. A ltita tratata m puncte de cusatura delicate cu un efect rafinat din Cimpia dunareana. cama^a fem eiasca reflecta o sobrietate prin ornam entul tratat robust m linii largi §i preferin^a pentru solutii simple. incretul fiind elim inat. servind la urzeala. are infati$area unei fuste. . Tehnica alesului in razboi. La sfir^itul secolului trecut.. Dar firul de bumbac. vi^iniu.nucariu" (cafeniu).. iar calitatea a И-а denumita . ini^ial cu urzeala $i b ateala din lina. apare adeseori singura pe m ineca. negru $i „modur" (arnici vopsit m liliachiu). a 100 . O alta particularitate a acestei zone este am plasarea decorului altitei foarte sus. VlLNIC V ilnicul..$tim" se folose$te la bateala. s-a introdus in mediul rural bumbacul. ne arata func|ia practica §i rostul initial al altitei ca elem ent de largire in structura cam a$ii ?i nu ca elem ent de decor. denumit in M ehedinti .. CATRINTA. M aterialul principal. patruns sub diverse calitati. sau chiar integral din bumbac... pe umar. surprindem m aceasta zona o m odificare in croiala tradi|ionala a cama$ii. Prin continua evolutie §i m dorinta de a gasi solutii noi ipi practice. folosit la urzeala. cu cap etele suprapuse lateral. folosit in con fection area v ilnicului este Hna. de$i in cretita asem enea unei fuste. ornam entul pornind de la guler.m arginar la altita"). „parul" firul de calitatea I-a.opreg cret". gasim aici unele particularitati locale legate de aria larga dunareana. ^timul este đenumit —■ sub form a de fir tors — §i . fara „riuri". .ca sa nu se ingram adeasca cre|urile". ca inutil. 'in tipologia caruia se incadreaza §i costumul de M ehedinti. sp ecifice zonei de munte. ea se poarta despicata.. . Im bracat de la talie in jos. care pastreaza elem ente originare. V ilnicu l este tesut de mina.. Sm t transform ari $i noi adaptari de astazi. Firul de cusatura este Ипа. mai recen t $i cu urzeala din bumbac. ce au dus timp de secole $i m ilenii firul traditiei.. p racticata §i m trecut se valorifica $i astazi in frum oase cama$i alese m cocleti. In zona de nord. „catrin ta“. prin retezarea sau „scobirea" porliunii superioare a m inecii §i a stanilor . A ceste forme. „zavelca" sau riv iln ic" este piesa caracteristica portului fem eiesc din O ltenia. 3. care a inlocuit firul de par de lina. care fiind in cretita (incutata) da siluetei o linie evazata.cicic". ZA'VELCA. iar m ineca ram ine alba. avind numai un simplu chenarel pe m argini (.

ati$oara" sau „coton". de asem enea de v ech e traditie m M ehedinti. care se com pleteaza. Un sistem sim ilar il constituie tesatura in 5 ife. In cazul acesta se impune ca firele care se incruci^eaza sa fie de aceea$i calitate (lma) $i de aceea^i grosim e.coaste" sau „rinduri" (linii diagonale). patlagina etc. prelucrata §i colorata casnic.batuta" sau „calcata" in zona de cimpie. alesatura cu mma. „canuri".m co cleti" (ite suplim entare adaugate in numar mare.) fie cu produse industriale . In cazuri izolate se folosea la m otivele alese §i „m atasa de gogo$i". Cel mai pretuit m aterial pentru ornam entare a fost insa „ИпиЈа" industriala.. cu simple vargi colorate. cit $i cele d e bateala. a acestui viln ic. denumita m nord „dimiului".. realizindu-se astfel o tesatura rezistenta.bob" sau .. Un alt sistem de tesatura.pitute" sau . D atorita v arietatii ce o prezinta. o Im bracam inte u§oara §i agreata vara. sau аЩ coloranti de fabrica.. Sistem ele de tesut. cit 51 cele de ornam entare ale vilnicului. toarsa §i vopsita casnic. m ici romburi). pina la cele mai com plicate. M ult obi?nuita in aceste locuri este formula de nevedit in 4 sau 5 ije.... . aparind la suprafata numai stratul form at din firele dese de bateala. asem anator tesaturii de pmza. a c e s t gen de viln ic constituie categoria a Il-a in ierarhizarea valorica. frecven te in industria textila taran easca astfel : bataia cu suveica.. am bele cu o mare frecven ta in M ehedinti : — tesatura denumita .in ochiu ri". fie . fiind ?i ornam entat mai simplu.. care apare sub doua formule.dim ie?te'‘ (referindu-ne la tesatura dimiei) rezolvata in diverse fo r m e : fie in .C atrinta batuta" sau „calcata" cu „urzeala ascunsa" sau . Cum aceste m otive apar m reliefuri. iar in sud . . 101 . care s-a bucurat de o larga frecven ta §i care a adus cu sine §i noua $i straina ornam entatie florala . rezolvindu-se prin tesatura de fond.. cuprinzind princip alele tehnici.flori de pe h irtie" difuzata prin cataloag ele fabricilor de prelucrare a linei §i a colorantilor.coaste m toarse" (m linii zigzag). avmd in vedere greutatea §i consistenta viln icelo r confcction ate din lina. dar tesut in 2 ite (printr-o m anevra a calcatorilor).. pre^uit pentru consistenta sa pentru consumul m are de m aterial .zgrunz de lu laic" (piatra vinata). — a doua form ula a tesaturii in 2 ite este aceea denumita „pinziului" m zona de nord §i „pinze^te" in zona de sud. tehnicile am intite apar 111 mod curent in tipologia acestuia.. arhaice.. Pentru ornam entatie s-a utilizat Ппа de calitatea a Ill-a .in pinza" este mai u^oara $i dat fiind ca se preteaza mai putin la alesatura cu mina pe rost (a „rindurilor"). e^alonate cronologic. atit ale fondului. sim ultan §i ornam entul vilnicului. este neveditura m 4 ite.mura". vilnicul de M ehedinti — o varietate nem aiintilnita in alte regiuni ale tarii — . denum ite sugestiv . raspindite om ogen peste intreaga suprafata a tesSturii. Je s a tu ra . alesatura cu co cleti ?i navaditura.cu urzeala im bracata" este denum irea m zona de sud §i simplu „vilnic" in zona de munte. de la cele mai simple.. determinate de posibilitatile razboiului de tesut orizontal. in mod egal atit firele de urzeala. care lasa vizibile. alesatura cu speteaza. prin care se execu ta m otive de alesatura.-determinat §i con fection area integrala a unor v iln ice din „arn ici". Je s a tu r a curenta a v iln icelo r — §i totodata cea mai v ech e — se face m 2 Це. la acest vilnic. fie cu coloranti v eg etali (sovirf. reprezinta o textu ra deasa cu firele de urzeala acoperite. sint m ultiple variate..boabe de c ic ic ". celor douž ite principale).. fie in . ca un strat pe suprafaja tesaturii.v iln ic"r in zona de nord $i . avind m otive m relief. serpet. p racticata in vechim e $i reven ita la v iln icele de tip nou din zona de nord a M ehedintilor. specifice aici.. se rezolva deodata $i problem a ornam entatiei. Ultimul ?i recentul sistem de tesatura este . .

im bracatura rindului" etc. respectind o succesiune ritm ica prin reven irea acelora^i grupe de vargi de la un capat la altul al vilnicului.. O alta particularitate a rindurilor alese este variatia lor . cu o pondere deosebita in zona de nord.varguta". . „rinduri alese" $i „m argin ari" strabat in sens v ertical intreaga suprafata a vilnicului. din coltul de est al judetului M ehedinti. Vargu^ele §i v arg ile ramin. apare „rindul" sau . primind insa un rol secundar (auxiliar) alaturi de ornam entatia evoluata a rindurilor alese.. Cel mai simplu ornam ent este . 102 ...cu rostul in ch is".neam uri" (mođele) diferite de rinduri. „V argat cu suveica" este denum irea acestui procedeu..rmd in deal v ale" ne indica orientarea in sens v ertical al acestui decor. Num ele de ..ti" sau „m utati" (cind m otivele in§irate apar izolate). „berbecul". la v iln icele de tip vech i apar $i cinci „mode" sau .. care apare alaturi de rinduri. D ecorul de .opregului'‘. muntoasa.cirligu l". subtiri ?i egale pe in tervalele dintre rinduri. „catrintei" sau „zavelcii alese" din portul popular m ehedintean. Cind aceste dungulite se dezvolta in dimensiuni mai largite §i in colorit policrom. fie in conture libere. ornam ent ce confera odeosebita pretiozitate .vargute pe cim p"..vargatura" sau ..rind de riuri". ln tr-о succesiune ritm ica ?i sim etrica. caracteristica ornam entatiei portului popular rom anesc : „vargute". fiecare introducind cite un fir de culoare diferita de a celeilalte. sub denumirea de . raspindit peste intreaga suprafa|a a M ehedintiului. „rind a le s “ cu mina pe rost. care nu se abate de la traditia . iar la cele recente numai de doua. cu denumiri care ne sugereaza mediul in con ju rator §i confirm a spiritul inventiv al creatorului popular : .tanguta" sau „trasura". ci se in$ira modeste.varga m are") ?i se repeta in la^imi diferite. colorate distinct de coloritul fondului. regula era de trei variante de rinduri. denumita in zona de nord $i „chinguta". . . unde acest ornam ent mai persista m forma sa initiala.. fie delim itate in linie dreapta.. ..vargi" (. ceea ce nu reclam a o tehnica diferita de aceea cu care se tese fondul vilnicului. totu$i surprindem o excep|ie la vilnicul cusut cu beteala.. D ecorul urmeaza $i la viln ic aceea$i orientare lineara. ele nu mai variaza in latim e $i colorit. „m arginar la rind". ce apare la rindurile alese este delim itarea acestora prin „vargu^e de ingradea". La v iln icele ce au urmat. ce se intind pe lungime. la m arginea rindului ales. „izvoade cu papu^i" etc.O rnam entatia vilnicului este realizata prin tesut (sistem generalizat la toate piesele din lina (purtate de fem ei de la talie m jo s).. Simplul ornam ent aratat. ele primesc denumirea de .suveici". O particularitate.tangi".vargi batrine$ti" ne confirm a vechim ea acestui decor simplu. .... .... realizata prin bataia cu suveica a 2 fire — dus §i intors — .zim ti$ori"r „speteze". . ce apare la unele v iln ice (mai ales in zona de sud) cu m ici m otive in§irate. realizate cu doua suvcici. sau . se imbogate^te pe parcurs cu „zimti^orii". „postai".rind ales" nu exclude decorul de vargi. Decorul principal al vilnicului „rindul a le s '1 detine intregul repertoriu de m otive.rcanonului" ce sta la baza ornam entarii vilnicului din aceste locuri. specifice ornam enticii din aceste zone. O rnam entatia rindurilor alese la v iln icele vechi este geom etrica §i suparator de florala — ca rezultat al cataloag elor — la cele noi. m arunte m otive (in§iruite ln doua culori alternate).flori". Printre vargi §i zimti..boboci rup. „pitute".rind Unut" sau „inzelat" (cind ornam entul rindului se intinde legat) §i ... brazdind „cimpul" (tesatura de fond) a vilnicului. Denum irea acestuia ?i de „rind in p icioare" sau .

sau ro^u mai potolit (in zonele din nord. ca un aju r (genul Caramani) iar la a doua. Din acest sistem rezulta „alesatura co jo c a re a sca ". V ilnicu l ornam entat cu .Tehnica de realizare a rindurilor esto alesul cu m ina pe „rostul Inchis" trecind cu degetele firul m otivului c e -1 urmarim „calcind §i ridicind" tot cite un fir din urzeala prin care tragem firul colorat al ornamentului...se leag a". Incutarea viln icelo r se face cu vechi practici acum ulate printr-o experienta indelungata. realizindu-se un m otiv bombat. vilnicul se poarta incre|it sau incutat la talie. ceea ce in zona de nord se nume^te „in cretit ca dupa cap" (sistem ul vech i fiind in crelirea). excep|ie facind M ehedintiul. ce o prezinta vilnicu l pe teritoriul juđetului M ehedinti. C utele realizate astfel sint marunte. cu m uchia ridicata (identic cutelor govrate) m portul taranesc neexistm d — pina recen t — ....m u$cata". avind g rija sa se vada rindurile alese : „scoatem numai rindul $i cimpul il bagam m dos" 4.incutarea din degete pe blana". iar incutarea Irm b etit‘‘ sau .. caruia i-a urmat „alesatura leg ata" sau . introdusa mai recent in tehnica de ornam entare a vilnicelor. vilnicul apare in colorit de fond ro$u. .incutarea pe jo ard e" prin introducerea unor betiga$e din trestie sau brad sub fiecare cuta. Avind o largim e mare. 103 . Toate sistem ele de tesut.•• Un alt sistem de ales. M aterialul umezit $i incutat astfel se a$aza. Din alesul cu mina s-a dezvoltat alesul cu „speteaza".ales cu pinza". sau . m otivele sint unite prin firele de alesatura care . mai recent. pe pammt pentru a se usca incet. dat fiind ca reliefu rile ce rezulta din aceste sistem e.. * Љ . sau . privesc §i ornam entarea. Doua sistem e se folosesc la .rochiu lui“ (referire la rochia ora$ului plisata). sau a unor form e ce se izoleaza intr-un anumit loc. vi^iniu §i cafeniu.stringerea m cu te" a vilnicului : cel mai vechi este . Pe intreaga suprafa|a a O lteniei.cute cu lcate". 4 Pristol. se desprind unele particularitati lo cale conturate pe zone etnografice mai restrinse..se mu$ca firele intre e l e " .ales pe ro st". unde frecven ta vilnicului ro$u „cicic" este mare.rinduri alese" are cimpul ro$u „cicic".. sau pe dosul unei albii) careia i-a urmat .alesatura m sec" s-a dezvoltat in doua form ule tehnice. care a ccelereaza operatia alesului. ★ Din m area v arietate m unitate. cum spune taranul atit de sugestiv .cu lcat“. sau . legate pe o scindura. dintre care ce a mai veche este „alesatura n elegata" sau . Denumiri diferite ale acelora^i forme. m ici spatii libere. in cute late. mai pu^in sobru m zona cen trala §i colorat mai intens in Cimpia Dunarii... In coloritul vilnicului deosebim doua elem ente : culoarea fondului (a tesaturii insa$i) denumit „cimp" §i culoarea ornam entatiei.Дп tangala". m zonele de munte. acelea cu rinduri alese. constituie insu§i ornamentul.m toege". realizate cu fierul de calcat. La prima apare. unde vilnicul detine $i un colorit mai sobru : negru. legat strins.. printre m otive.. ce rezulta din alte conditii de in teleg ere 51 gindire in zona m untilor $i altele in Cimpia dunareana.. reflectind ingeniozitatea ?i abilitatea creatorului popular. este acela cu firul ornam entului dus peste mai multe fire de urzeala. se incuteaza .. V iln icele de factura mai noua. ne arata interpretari $i concepfii.postava" (cutele intinse. prin care se realizeaza fondul tesaturii de vilnic. sistem numit „alesatura pe deasupra" sau .pe tangala". in mai multe i|e decit doua. purtat ch iar $i de fem eile m virsta cu ocazia de mare sarbatoare). prima faza m ecanica. A cest sistem de alesatura numit ..

iar la Salcia.fistic “ in fa^a.In Izverna sau Cire§u. In aceasta zona.. singurul care s-a purtat pe vrem uri in asociatie cu fisticul m fa{a. vilnicului i se spune „opreg cret" (spre deosebire de opregul ingust. De asem enea surprindem aici $i urma opregului cre{. prin ornam entul de „rmduri a lese". Intre particu laritatile lo cale ale catrintei. interpretat §i tratat insa cu respectul form elor traditionale.straza" sau „poala". crescind scazind in scara (in form a de zigzag) pe portiunea de jo s a opregului cretJe s a tu ra de fonid in 4 §i 6 Це.c ic ic “r invargat fie cu vargi marunte. „pinziul" (de§i navadit m 4 Це). s-a mai dezvoltat opregul . creat §i pastrat fara alterari. de la bun inceput. bogata in m arturii ale portului autentic m ehedintean. cu navađituri in diverse m otive reliefate. Este „opregul cret" autohton al M ehedintiului. „C atrinta" sau Frzav elca" aleasa din Cimpia dunareana este sim ilara cu . Straza sau poala apar|ine vechilor oprege crete. Este prezent de asem enea $i .opregul-viln ic" din zonele de centru §i de nord am intite. a costum ului fem eiesc. C atrinta aleasa are totdeauna cimpul ro?u . v&rgile „culcate" este nelipsita la poala acestor oprege. „Straza" din. la poala opregului crei. ca de exem plu „m ura". in primul rind. doua mari categorii ale vilnicului purtat aici : 1 ) „catrinfa sau zdvelca aleasđ" $i 2) „o p regu l“. constituind piesa tinutei de sarbatoare. A cest tip de viln ic se prezinta in mod m asiv §i in form a opulenta in zona de cimpie... Coborind spre centrul judetului. cum este „opregul cret m tangala" cu simple vargi uniforme (mai rar cite o „bratarie" sau un . fie mai late. „rinduri cu lcate" care se mtind. rezultat al colorantilor vegetali. este nelipsit „opregul-vilnic" cu im presionante „rinduri alese" m m otive geom etrice pe cimpul ro$u lnvargat al opregului. denum irea de opreg fiind trecuta in Cim pia dunareana unui vlln ic de categorie mai m odesta... purtat cu un . V argile sint realizate fie din simpla „bataie cu su veica" a unui fir de cu loare distincta {cele scurte) urmind mjadelul reliefat al fondului. m Pristol sau Gruia este numit „catrinta calcata".. prezent $i el m portul fem eiesc de aici) . §i fiind riguros respectata ca indispensabila in vestim entatia de cerem onie a m iresei a na§ei. m mod special in factura vilnicului. sistem ul de deli104 .batuta" (cu urzeala ascunsa) §i in al doilea rind. O pregele crete de astazi.. In Cimpia dunareana. caracterizata in primul rind prin sistem ul de tesatura . care pastreaza $i aici esenta specificaiilui m ehedintean. ca dovada a dezvoltarii opregului cret din opregul ingust de la spate. care se schim ba aproape de la o comuna la alta. S ob rietatea coloritului §i ornam entul de „poala" s-au perpetuat plna astazi in aceasta zona. un grup de vargi orizontale albe. produc unele confuzii la primul con tact cu costum ul fem eiesc din aceasta zona. Cujm ir §i Opri$or „zavelcS aleasa". Putem stabili totu^i. in colorit potolit. fie sub aspectul varietatii. denumite tot . fie ca sint alese (cele lungi) in cocleti. forma de opreg cret fiind patrunsa aici din zonele din sud.cre| cu cot" cu acelea§i vargi v ertica le intrerupte la jum atate. In izolarea zonei de munte surprindem pastrarea unor elem ente arhaice. fie din aceea?i categorie. care se reflecta. Denum irile m ultiple ale acestei piese de port.. unde contactul cu zona D oljului §i mai ales unde pe substratul autohton s-au suprapus elem ente patrunse din cultura balcanica.riu:?or de zim ti") fara rinduri alese. dar la nivele diferite. A laturi de acestea.opregul cret marunt" tesut. Un alt elem ent pastrat m aceste locuri este ornam entul de . este curenta $i astazi la opregele crete. de data aceasta insa v erticale (una lunga pina sus $i alta intrerupta la jum atate) acoperind dens poala opregului.. gasim o mai m are im bel§ugare a decorului. se inscrie. apare o n eintiln ita v arietate in portul popular local. ca o bordura.cu poala". au ре portiunea de jo s a aglomerare de vargi.

. ceea се a determ inat $i diversele denumiri ale acestor oprege : .cod ricei". sau „dim iasca" in 4 Це : .). din tesatura „pinzeasca" 111 2 ite.. ca ?i prin tesatura de o deosebita finete §i subtirim e. 5 Pristol. care ridica problem a unor interpenetrari cu zonele vecin e : este ..valanicul". 6 Danceu.opregul cu ochiuri". . Com pozitia decorului se centreaza la poala zavelcii. ce apar policrom pe m uchia cutelor ?i form eaza un ornam ent de romburi in tercalate.ingradeala" sau „m arginar".opregul cu rmd la poale" sau .cu im prejuroi". !n tipologia opregelor din zona de sud apare un exem plar putin m tilnit. se inscrie de asem enea m tre caracterele locale ale acestei piese de port. in afara de decorul linear. prin . Dolj $i G orj.prejuroiul din chite de be$ici" (m otive de buline). Firul de cicic.. cu m area sa v arietate de forme.pui" etc. unde gasim . o bordura de alesaturi cu speteze pe por|iunea de jo s sau „opregul m ite". In timp ce „catrinta aleasa" prezinta o puternica unitate pe intreg teritoriul zonei de sud. Opregul in ochiuri reprezinta o creatie pre|ioasa.m itare de-a lungul rlndurilor alese. Form ula cea mai simpla este tesatura simpla fara ornam ent.opreg invargat cu v ristele" (cu vargile m onocrom e). traditionalele calitati ale acestei piese. Z avelca cu betea prezinta un caz izolat in tipologia viln icelo r $i ofera o interesanta temS de cercetare. cu m aruntc m otive. mguste. neperm itind un ornam ent com plicat. valanicul pastreaza prin vargile colorate rindurile alese. o tesatura deasa $i fina. unde descoperim un fenom en izolat in tipologia vilnicului ?i anume : .. sub formula cea mai originara a acestui tip de vestim entatie. surprinzmd $i cazuri cind opregul in 4 i|e este tesut m 2 nuante (una coloritul urzelii $i alta a batelii).. facut mai mic. colorate uneori m nuante de verde..opreg lacrat" (cadrilat) etc. Rem arcam in primul rind factura de piesa de partare a opregului.. care aici apare frecvent $i adeseori in conture libere de m otive m eandrice (. apar^ine unei forme de ornam entatie inca n eintiln ita in tipologia viln icelor. 105 .pentru a fi mai scortos" 6.. ne mdreptam inspre соДи 1 din extrem a estica a judetului. O рагticu laritate a acestui opreg este urzeala din borangic ..flori m utate" $i „cracute". mai scurt. De origine necunoscuta zavelca cu betea raspindita intr-o restrinsa enclava. galben. iar pe partea superioara . Un tip de opreg mai evoluat este . reflectm d aceea^i bogatie §i opulenta in conceptia decorului din aceasta zona m sorita. de o m are virtuozitate tehnica. care niciodata nu este ro$ie (ln contrast cu catrinta). „opregul" apare intr-o m are v arietate de ornam entatie $i tehnica de execu tare. unde se intilnesc trei jude|e : M ehedinti. ci m nuante potolite de cafeniu.. .opregului incutat pe jo ard e". vinat sau negru.ghenarul din §erpi" $i . „opreg cu vargi" (din fire colorate diferit). din care rezulta. In schimb acest ornam ent de vargi se dezvolta intr-o m are v arietate de dimensiuni. Parasind zona sudica a M ehedintiului.Sa fie u$or §i sprinten la purtare" r>.zavelca cu b etea".. specifice Cimpiei dunarene. cutele marunte. Pe fondul negru de tesatura din lina „pinzeasca" sint cusute cu beteala argintie ornam ente reliefate.. sau cu „vargatura '1 a . O caracteristica fundam entala a opregului o constituie cu loarea de fond. Ca o m arturie a tim purilor trecute apare in zona de cimpie a M ehedintiului ... Compus din doua foi m guste de tesatura cu fondul ro$u vi^iniu. albastru etc. vi^iniu. sensuri $i colorit.. care ne amintesc de motivul sim bolic „arborele v ietii".. o formula noua de opreg ornam entat pe toata suprafata cu m otive geom etrice alese in cocleti. tors subjire. O alta particularitate locala este ?i policrom ia vargilor de pe cimpul catrintei.

ce apar pe suprafata judetului M ehedinti.impreju ro i".. se incadreaza m tipologia costumului cu doua catrinte.. cu ornam entul orientat orizontal. Dat fiind suprafata m ica a acestora.си chenar la poala" sau . fie orizontale. fie v erticale. O rnam entatia urmeaza de asem enea aceea^i regula ca §i la vilnic.opregul ingust" cu . Fiind mal putin pretuit decit portul cu viln ic. apare in partile estice ale zonei de cim pie „prestelca de trei co ti". unde este considerat de v ech e traditie. ornam entatia urmeaza in. de catre batrine ?i in Unuta m odesta a fetelor. ce apar m ereu altele pe intinsa arie a judetului. raspinditi omogen pe toata suprafata prestelcii.rinduri in picioare" — care se Jese in lungime nelim itata $i din care se taie atit cit cere dim ensiunea piesei respective. A m bele reprezinta o tesatura ornam entata linear — opregul in sens orizontal . purtate in sens perpendicular.. sa se ingusteze. aici ca ?i la vilnic.. iar fisticul in sens v ertical „rinduri drepte" sau .. sint marunte. evolutia sa. repetindu-se acelea$i la o pereche : opreg §i fistic. A ici confectionarea prestelcii se sim plifica prin faptul ca se taie din ^esatura . A ceasta piesa dreptunghiulara este tesuta de asem enea din lina. fiind purtate perechi.ridicaturi". Ca §i vilnicul zonei de nord ?i aceste piese. prestelca din fata cre^te in pretuire. o prestelca lata (1 m) purtata in cretita pe doua а^е. am bele ornam entate egal in sens vertical. fara borduri §i fara delim itari.catrintei alese" cite o latim e de cca 50 cm pentru prestelca din spate cu trei rinduri alese — §i cca 40 cm pentru cea din fa^a — cu doua rinduri alese. In mod izolat insa se tese ?i in 4 i|e. ne arata — spre deosebire de celelalte jude|e din O ltenia — rezultatul conditiilor de viata. anterior costum ului cu vilnic.fisticu l" purtat in fat§ (cca 40 cm X 80 cm). cu urzeala ascunsa. prezinta a ici un colorit mai sobru §i o mai redusa ornam entatie. .este aceea .prestelca'‘ Cimpiei dunarene. Deci ornam entul se repeta in mod egal.zuvelca") apare sub alta forma. Ineepind cu sim plele vargi. Pe Cim pia Dunarii „prestelca" (in vechim e denumita . FlSTICUL. obi$nuita finid tesatura in 2 ite „batuta".boboci sariti"..speteze". In transform arile ce au urmat. In judetul M ehedinti acest port are o mai pronunfata utilizare in zona de nord. O alta categ orie de prestelca mai recen ta. A tit in nord cit §i pe cimpie.. raspindit m mod general in Transilvania §i cu o mare frecven ta §i m O ltenia. PRESTELCA (ZUVELCA) Piese de port dreptunghiulare.. vara. iar in anotimpul de vara de catre toate fem eile. Ca o influenta patrunsa din zona lim itrofa a Doljului. in teh nica uzltata vilnicului. cu un chenar mai dezvoltat in portiunea de jo s. constatam o distincta diferentiere intre . tesuta fiind special cu alt gen de ornam entare de . una in fata $i alta la spate.fisticul" din zonele de nord $i centrala §i . despre care se presupune a fi de provenienta din Cimpia dunareana. este folosit la munca.. cu poalele vizibile pe parti. m otivele ce se in§ira in rinduri.Repertoriul bogat al diferitelor forme de vilnic.rmduri de-a doua" sau ...rinduri cu lcate". . 106 . OPREGUL INGUST. cind tinea prea cald. prinse fiind la talie.. o bordura pe portiunea de jos.. denumite rrtan gi". ре care se stringea. toate fazele : . s-a dezvoltat m ultimul timp portul prestelcilor perechi. „zim toaica". „rinduri cu pui schim bati" etc.Opregul in gust '1 se poarta numai la spate. dintre Carpati $i Dunare. fiind mai lat (cca 50 cm X 80 cm) decit ...

. vi^iniu $i negru. cu urzeala .bracira". este tesuta m mod obi$nuit in 2 Це. 107 . Portul sumnei tesute se lim iteaza numai la zona de cimpie. vopsit in gospodarie. sau .. care se desfa^oara intr-o m are v arietate de com pozitie ?i o bogata crom atica. BRlUL ?I BETELE Cama$a se incinge cu briul. apar insa ?i sumne tesute in 4 ite..sumnei tesute" un loc intre creatiile artistice din portul popular fem eiesc de pe Cimpia dunareana.20— 0. sumna reprezinta o piesa de port de vara $i pretuirea de care se bucura intre piesele de port.rind la poala".. V argi dispuse vertical.De§i nu prea variat. 5. SUMNA TESUTA De$i m forma de fusta incheiata. portul acestor piese reprezinta o form a interesanta $i importantS sub aspect istoric.de-a doualea". care s-a perpetuat m crom atica briului. . 4. IntegratS in costum ul fem eiesc ca o replica a opregului.batuta" (ascunsa).catrinta cu rinduri alese" in tinuta de sarbatoare a costumului fem eiesc. reprezentind o influenta a ora$iilui. intre 0.. produs al industriei casnice.30 m se poarta indoit pe lungime. In partea de vest a zonei de cim pie gasim denum irea de „cita" la sumna. denumire pe care o poarta §i opregul din aceste locuri. ce s-a perpetuat pina in zilele noastre. ce form eaza o bordura la poala . avind radacini adinci infipte m traditia locala. й confera .. cafeniu. Larga $i mai lunga decit opregul (acoperind poalele) ега in cretita pe baer la talie (cea veche) sau „incutata pe degete" cu procedeele traditionale (aceea mai recen ta). au situat-o dupa . el este con fection at din firul rezistent al linei . dar fem eia a preferat culoarea ro§ie. iar peste briu se incing betele denumite in M ehedinti . fie ca are §i un rol in pastrarea sanatatii. servind §i ca loc de pastrare a diverselor obiecte necesare. pastrmd nuantele de fond specifice opreg u lu i: vm at. Tesuta numai din bumbac (niciodata din lina).. tesut fiind in 4 ije. fie de a stringe cam a§a pe m ijloc... avind o latim e variabila. Printre vargi apare — in cazuri izolate — $i cite o alesatura m arunta facuta cu speteaza la „sumna pe speteze". Briul reprezinta o fa§ie lunga de tesatura de cca 3 m . Functia briului fiind pur utilitara... sumna Jesuta este con fectionata casnic din fir de bumbac.varga ш аге". „sumna in p icio are". vargi in tretaiate „sumna lacrata". Ornam entul caracteristic sumnei este . Sumna. .im prejuroi" sau .. vargi orizontale .cerc" sint dispuse intr-o m are diversitate de sensuri ?i in pronuntate nuan^e de culori clare. calitatile estetice §i mai ales preluarea unor elem ente traditionale de ornam ent $i tehnica. ca o dovada a varietatii ?i bogatiei de form e ce detine aceasta parte a judetului M ehedinti. In itial briul a fost alb.varga".cad rilata"r sau grupe de vargi. „navadite in ochiu ri".parul".

legata prin croiala de forma cama$ii de ora$.stanul din fata") este trecuta peste umeri spre spate plna jo s (. ram ine invizibil. croiti dintr-o foaie de pinza taiata in diagonala. confectionata din piele de miel neagra se face in forma ascutita . bete. compus fiind peste m treaga suprafata a judetului M ehedinti din acelea?i piese de port. In zonele din sud. care au supus costum ul barbatului la anum ite transform ari pe parcursul timpului. C đ m a џ a b a r b a t e a s c d prezinta doua forme principale.са т а н а dreapta" prezinta o structura simpla : aceea$i foaie de pinza din fa^a (. „clrligu". B. a fost treptat inlocuita cu bumbacul. bracira adeseori inlocuie?te briul in portul barbatilor §i in acest caz ea se confectioneaza mai lata de cca 8 cm §i intr-o tesatura mai solida. In M ehedinti. ca $i in G orj. Sub raportul diversitatii.Bracira.. bracira barbateasca este denumita §i . Cama§a este confectionata din pinza tesuta din fibre veg etale in 2 i|e „pm ziului". in fazele cronologice de evolutie. este ornam entata cu m otive marunte ... briu. fie deasupra. derivat din urzeala care сгееагб modelul. iar la subra^ este introdusa 108 .stanul din spate") . care batut prin urzeala. cu ltivata m mod intens pina la inceputul secolului al X X -lea. $i in fata se despica . astazi fiind folosita numai la con fection area cam a$ilor de munca.cicic".pui" etc. . fara modele ornam entale. depa$ind 3 m.ochiuri". Se mai poarta de catre . Pina la razboiul din 1940 palaria purtata de taranim e pastra forma particulara portului popular. mai ingusta decit briul (de cca 5 cm) se incinge fie peste briu. Pe parti sint intercalati cite 2 clini. Fiind lunga. Bateala este un fir de culoare inchisa.. atunci cind coloritul acesteia este ro§u. COSTUMUL BARBATESC Fata de im bracam intea fem eii. Bracira. costum ul barbatesc prezinta o com ponenta mai simpla §i o mai redusa ornam entatie. purtata fara indoituri. confectionata special pentru mediul rural : neagra rotunda.. ca un fir de suport. Cinepa. cama$a. sistindu-se con fection area speciala a palariilor tarane^ti. care se tese cu urzcala navadita in mod speeial. mai de graba. costumul barbatesc apare unitar. la git foaia este rascroita. In timpul din urma au patruns in portul popular palariile de moda curenta. .. .gura cam a$ii".$erpi". C ea mai veche forma. .. B racirile din MehedinU prezinta un bogat repertoriu de ornam ente §i culoare. peste opreg.то|аiata" §i se poarta „frinta intr-o parte" in zonele de munte §i .. avind motul indesat in m ijloc §i in cercu it de o indoitura a caciulii.cu motul induplecat spre spate" in cimpie. care reprezinta tipul vech i §i cama§a cu platca. cioareci.co d ricei“. in colorit policrom . „C aciula m ocaneasca" purtata de ciobanii ungureni nu apartine tipului de costum m ehedintean.cei fuduli '1 §i „rotunda cu tarc". C a c i u l a . care sint raspindite in mod general in portul popular barbatesc $i se inscriu totodata $i m evolu^ia cronologica a form elor de Im bracam inte barbateasca : este сатан а dreapta. ea cuprinde m ijlocul de 3— 4 ori... infa$urindu-se „resfirat". vesta $i incaltam inte.. Costumul se compune din : caciu la sau palarie. diferentierile ce le consem nam se inscriu. cu borul u$or ridicat $i calota bom bata.. H ainele de dimie §i co jo a cele com pleteaza costumul m anotimpurile racoroase.

са т а н а barbateasca . Un elem ent de decor. ajungind pina la 3 foi stanul cu . m aterialul folosit m zona de cimpie este . are dimensiuni neobi$nuite : larga.pinza cu m argini". este compusa dintr-o foaie $i jum atate. Pmza supla. apar unele p articularitati locale. unde pe linga decorul vargilor apar 5 ! cusaturi de „sabace" pe piept. este „са та н а cu p latca". cusute in alb pe guler. spunea C uretin Gheorghe. c a re m archeaza anum ite elem ente de diferentiere — mai ales — intre zona de nord $i cea de cimpie a juđetului M ehedinti. 109 . era tiv ita in ju ru l gitului $i legata in fata cu . Intre aceste elem ente se inscrie calitatea pinzei §i dimensiunea cam a§ilor. sau . ca $i . {esuta din fir de bumbac subtire este invargata cu dungi. de 94 ani. De platca sint prin§i $i „stanii". A$a este pinza barbatilor. iar jo s este in cretita §i sustinuta de o . policrom ia fiind rara chiar §i la cam a§ile mai recen te. avind in plus $i clinul de la subra{. facuti cu acul) la m arginea tivurilor. C iteodata bum bacul vargilor este vopsit in .clini m fundati". ca m a ja se „m cinge cu sin" (ridicind m iinile se leaga la m ijloc.betit&". iar lungim ea ajunge pina la genunchi. Cam a?a din nord nu depa$e§te dim ensiunea obi^nuita de IV 2— 2 foi la stan. care insa s-a purtat §i paralel cu cam a§a dreapta. pentru a facilita mersul.. vargile se in cre{esc $i se m§irž ca m argelele. Lungimea . M ineca prinsa la umar.bate ca lciile" ^i.• jo s este largS. iar platca prime^te arareori un decor de chenar de ju r im prejur. fie intinsa. In itial cSma§a dreapta nu a avut guler.sabace" (un sistem de cusatura perforatž).pava". realizate din fire mai groase.pava" pentru largirea cama^ii. „Pinza cu m argini" se face „zglrcita" dupa spalat. O alta nota de diferentiere Intre cama^ile celor doua zone opuse este dimensiunea. С а та н а cu platcd аге ornam entul plasat pe piept sub form a de cercurele. dupS cum confirm a §i denum irea de .а£е cu topi" (cu ciucuri). la m ineci (. realizata m alb. fara ornament de linii..la pumni'‘) §i la poala cu „tiv cu g au rele“. neteda. din D evesel. La subra^ cam a§a este largita cu clinul §i cu „broasca".. ceea ce constituie singurul ornam ent. din fata $i din spate.calecan ‘\ m nuant& de cafeniu.banta". fie incretita. M ineca dreapta..„ b ro a sca ".. de$i unitara ca fond. се a urmat.. compu^i fiind.. fiecare. Gulerul ram ine. fie cite o dunga singura. P latca reprezinta un dreptunghi plasat pe umeri care este rascro it la glt.m cro$nata" este con fection ata din pinza mai con sisten ta (m care a persistat firul de cinepa pina recent). specifica Cim piei đunarene. In timp ce. cu vargi dlspuse pe lungime. fie m grupe de dungi. cusatura de unire a foilor de pinza. sau .. sau „clinul" (o jum atate de foaie) — se prinde de la umar ... O rnam entatia este de asem enea mai abundenta 111 cimpie. care constituie insu$i ornam entul cam a$ii. Dupa spalat pmza se adunS $i vargile — mai groase — se onduleaza. tot albe. neornam entat. ca apoi sa atirne bluzata peste briu).. „bete". ce se succed ritm ic pe intreaga suprafata a pinzei. introduse m urzeala.. iar m zonele de sud vargile sint facute din borangic de nuanta galbuie. din cite 2 foi de pinzS. care se deosebe$te de cama§a đreapta prin croiala §i prin ornam entatia mai bogata. Gulerul се a urmat era drept mgust. m mod curent. al&turi de citev a puncte de „tigh ele“. $i '/2 foaie la clini.. С атан а din sud. in zonele de nord. fara m an?eta.bebilurile" (m ici colti§ori dantelati. reali^zate cu tighel de mina.. §i . ambii incretHi.co aja de corcodu$" sau .cheptori" sau . А1 doilea tip de сатан а. intinsa — compusa dintr-o foaie „largam intul". care apare uneori dezvoltata intr-o pretioasa creatie artistica. In tipologia cam a§ii barbate§ti. In general ornam entatia cSma^ii barbate$ti este simpla.. Cama$a este tiv ita la gura. unde este prins gulerul rasfrint („frint"). care la cama^ile barbate^ti devine mai pretios — dat fiind ornam entatia acestora mai redusa — este „сћеЦ а".

este realizata prin aplicarea de $iret negru. obiceiu l de a purta cio arecii numai pina la §olduri. unde decorul se com plica in mai m ulte rinduri §i In m otive numite . Rem arcam §i aici. am plasat fie la spate. incinge m ijlocul. a Cim piei dunžrene. ornam entati m g rijit cu sireturi in m otive de . sau bracira. Sint confectionati din dimie — stofd taraneascd — tesuta din lina (urzeala din „раг" b ateala din „canura") in 4 i^e . E xceptie face. prin rasucirea a 2 §i 4 fire cu aju torul uneltei. ca §i a hainelor albe. unde cio arecii sint brazdati de decorul negru al gaetanelor. „speciala"). pe Cimpia dunareana ei se poarta.. apartinlnd costum ului de vara. gasim dimia tesuta $i cu urzeala din bumbac.cracii" § i'.§uita‘\ produs industrial. . In unele localitati din zona de nord briul ro§u (sau ales). „beteica" sau „b etelca".tbirna$" (cel vechi). formind o man^eta.. deasupra cioarecilor.pe vinele cracilo r" $i tur. birna^ul serve§te §i la intarirea tivurilor. Largi (cu un crac din 2 foi) fara tur.. pentru fixarea cioarecilo r pe corp. ca $i in intreaga O ltenie. in mod curent. De asem enea. acum ulata m industria casnica taraneasca. cu cioarecii (confectionati din . Pe a ce a stš structurS de baza se axeaza — de la o zona la alta — diversele variante in sistem ul de croiala a cioarecilor. denumit .. simpli. In zona de cimpie.. Pe cele doua pSr^i din fata apar ni§te deschizaturi ovale. care se intind pinS la talie. unde se intind liniile curbe §i drepte ale §ireturilor negre. croite simplu..$aic" o dimie fina. Ornam entaUa cioarecilor.beteica" cioarecilo r §i briu. §i mai ales la „pozonari". la man^ete. C io arecii sint structura^i in mod general din urm atoarele elem ente de croiala : foile din fata $i din spate. fie intre picioare. C i o a r e c i i prezinta o m are varietate de c r o ia la . costum ul de tinuta — din unele comune — . denumita „popic" §i a gaetanului. se mai poarta „ism enele“ din pinza. cioarecii acestei zone se incadreaza in tipologia hainelor cu dimensiuni mai dezvoltate. Procedeele tehnice de con fection are a birna^ului. neornam entati. rem arcm đ elem entele specifice cama^ii barbate?ti din zona de sud. cu un tur patrat §i fara ornam ente. cu clim a mai calda.dimiului in rinduri" §i data la piua. Spre deosebire de zona de nord. prin im pletirea unui singur fir cu aju torul „fu rchitei".. 110 .. avind in tercalati numai ni$te . cea mai m are diferenta prezentind-o cioarecii din Cimpia dunareana. Briul. pentru a facilita im bracarea lor. $iretul se aplica pe cusatura de unire a foilor de dimie. lasind vizibila cam a§a intre . $i . care form eaza . care se incadreaza in tipologia Intinsei arii a cim piei dunarene. de asem enea se deosebesc §i prin dimensiuni.Deci diferentierile de detaliu ale cam a?ilor din cele doua zone opuse ale jude^ului sint evidente. unde despica §i tivitura §i astfel рогЦипеа din fatS a cioarecilo r devine rabatabilS. se inscriu intre m ultiplele sistem e ingenioase de con fection are a pieselor de port..gaetan" (cel nou) prelucrate casnic din lina.. sub talie. ca sa se indeseasca §i sa devina im perm eabila. La talie cioarecii au o tivitura lata denumita „betila".cel de sus".pozonare‘‘. cracul este adeseori rasfrint.roti" $i cu aplicatii de postav colorat.. albi. . purtati fiind mai strim ti In zonele din nord §i mai largi In zonele de cimpie.. prin care se introduce „brm isorul" (o ata rasucita) sau cureaua. denumite „pozonari" sau „ghizde". A laturi de cio arecii din dimie..clini lunguieti" intre picioare. ca rezultat al spiritului inventiv de cared a dovada creatorul popular $i al p racticii de m ilenii.flori de g aetan 11. la . Jo s.tu ru l". iar piua este inlocuita aici cu „gratia" (o im pletitura de nuiele pe care se freaca ?i se bate dimia udata).

lat, purtat indoit, il gasim in asociatie cu „bracira" ingusta aleasa in „ochiuri" sau ir§erpi"
care se incinge peste briu. !n zonele de cim pie se poarta numai bracira (mai lata, cc a 8 cm) care
poate fi §i aleasS cu m otive §i numai simpla ro§ie, denumita „ cicic ". R ecen t briul a fost
inlocuit — mai ales in nord — cu „chim irul" sau cureaua de piele.
Barbatul poarta peste cam a§a o vesta de dimie alba, denumita „ je le tca ", care este incheiata cu nasturi m fata, neornam entata, are uneori m arginile tiv ite cu §iret negru.
Peste aceasta im bracam inte se purta „haina alba" sau co jo cu l simplu, lung, care serve?te la drum in timp de iarnS.

C. PIESE DE PORT DIN DIMIE SI BLANA, COMUNE COSTUMULUI
FEMEIESC §1 ĆELUI BARBATESC
Costumul popular este com pletat, in anotim purile racoroase §i la drum, de haine confectio n ate din dimie — stofa taran easca — pe care, in portul popular din M ehedinti le gasim
sub doua form e principale : „haina alba" §i „iepingeaua".
,,Haina alba", prin croiala in linii suple, de o lungime nem aim tilnita la alte haine din
costum ul rom anesc, prin ornam entatia discreta in sens linear, care-i accentueaza silueta lansata $i prin coloritul alb, reprezinta una dintre cele mai elegante piese din im bracam intea
taranului roman. Purtata deopotriva atit de femei, cit §i de barbati, ea este legata mai mult
de tinuta de sarbatoare a costum ului popular.
In itial a fost con fection ata integral in gospodarie, ca apoi sa treaca in atelierele me§terilor din cadrul rural — „croitorii de dimii" — , care s-au specializat in croiala, devenita
tot mai com plicata a acesto r haine $i mai ales m ornam entarea cu birna^e, gSetane §i $uita.
A stfel a ram as m sarcina fem eii numai con fection area dimiei, a birna^elor $i a gaetanelor.
Dimia este tesuta din calitatea cea mai buna a linei, ,,parul" (tors sub^ire ?i rasucit
pentru urzeala) ?i ,,§timul" (lina mai m oale „toarsa deslinat") pentru bateala. Pentru a-i asigura rezistenta, tesatura se face m 4 ite, navadita ,,dimiului" §i odata tesuta se ,,da la piu a‘;
pentru a se indesa §i a deveni im perm eabila. C onsistenta dimiei variaza, fiind foarte groasa
la munte §i mai sub^ire in zonele de cimpie, unde apare §i o calitate de dimie specifica Cimpiei dunarene, tesuta cu urzeala din bumbac $i numai b ateala din lm a. De asem enea gasim in
aceasta zona §i un sistem lo cal de a indesa dimia prin piua cu apa de fintinS, sau ,,1a gratie"
(cu dimia intinsa §i frecata pe o im pletitura de nuiele ?i stropita cu apa), din care rezulta
dimia supla ,,u§oara" a hainelor din aceste locuri.
Initial haina se croia in foi drepte, lara clini. A stazi cunoa§tem o form a evoluata a
acestei piese de port, croita destul de com plicat, in care nu lipsesc clinii. Principiul urmSrit
in cro iala hainei este in primul rind de ordin practic, de a largi portiunile, unde forma
corpului o cere §i de a nu im piedica m i§carea. A stfel au generat clinii de la $olduri, de la
miini §i broasca de la subrat, acestea fiind elem ente principale in structura hainei. Felul cum
se aplica, sau cum se am plifica clinii in jurul celor doua foi drepte din fa^a §i spate a hainei,
•este diferit de la o zon& la alta, variantele de croiala filnd determ inate $i de consideratii estetice §i categorii sociale.
111

O rnam entatia hainei o constituie aplicatiile de sireturi (in mod curent negre) denumite
,,birna?e", „gaetane", co n fection ate casnic, <?i ,,§uita", produs industrial. Birna§ul, mai vechi
decit gaetanul, se realizeaza prin rasucirea firelor de lina cu ajutorul uneltei, numita „popic",
odata in doua fire §i apoi „presucite" in patru, din care rezulta un §iret rotund. G aetanul se
implete^te dintr-un singur fir, cu ajutorul unei unelte, „furculita de g aetan 1', printr-un sistem
ingenios, ca racteristic spiritului de in ven tivitate al me§terului popular.
Dispozitia ornam entala urmeaza aceea$i regula la toate tipurile de haine, birna§ul (gaetanul) fiind aplicat in primul rind la unirea foilor de dimie ,,pe vinele m inecii §i ale clin ilor" ?i
la tivurile hainei (guler, man$ete, fete $i poala), de asem enea la „pozunare", servind §i pentru
intarirea acestor cusaturi. Ornamentu] principal insa se centreaza pe „fetele din piept", (de la
guler, pina la talie), unde se in§ira m tr-un strat dreptunghiular diverse m otive, „coltu rei", ,,pui",
,,spicul griului", $erpi" etc., term inate la baza cu o ,,floare innodata", m otiv de im pletitura a
birna^ului. Unele tighele, sau cusaturi cu bumbac, ce fixeaza din lo c m loc birna§ul, ca mici
accen te albe pe $iretul negru, agrem enteaza ornamentul.
La prima vedere hainele albe par egale, din toate zonele, exam inind insa mai atent
sistem ul de croiala vom observa ca in zona de nord — spre Banat — haina are o singura
foaie in fata, care despicata, este largita cu doi clini ascutiti, ,,clinii fetelor", spre deosebire de hainele din zona cen trala §i din sud, unde fiecare fata este compusa dintr-o foaie
intreaga, fara sa necesite clinii de largire. Gasim multe variante la sistem ele de largire la
subrab unde se intercaleaza ,,broasca", sau „clinu^ul", sau de unde porne^te clinul m are chiar
de la subtioara.
Dar cea mai m are diferenta apare intre ,,haina dreapta'‘ §i ,,haina in clin i" (ce apar^ine
categoriei sociale instarite) din zona de cimpie. In timp ce haina dreapta pastreaza dispozitia
obi$nuita a clinilor m sens vertical, ,,haina m clini'' adopta un alt sistem , cu clinii (pu$i in
patru foi intregi de dimie) m sens orizontal, care in cadere dau o m are largim e ,,polpoanei"
din clini, ceea се a sugerat denum irea de ,,haina roch iata" sau ,,pilniata" a acestui tip de haina.
Dat fiind ca pentru confectionarea acesteia sint n ecesare 10,50 m dimie, avind §i ornam entatia
de gaetane mai luxurianta, nu a fost con fection ata decit in putine sate $i numai de catre
oam enii m stariti, constituind un privilegiu al acestora.
Intre hainele fem eie$ti ?i cele barbate^ti intervin diferentieri m ici de ornam entare ; ceea
ce este m sa de retinut, e faptul ca fem eia nu a purtat ,,haina m clin i", inlocuind-o in tinuta
de sarbatoare cu „scurteica" facuta din m aterial industrial (mai rar din dimie colorata) avind
gulerul §i fetele garnisite cu blana de vulpe.
Pretuirea co lectiv a fata de haina alba, care constituie im bracam intea ,,de sus", i-a
con ferit rolul de vestim entatie de cerem onial, fiind nelipsita (in trecut) in tinuta mirelui $i a
m iresei ; de asem enea exista obiceiul, ca oam enii sa m oara im bracati m haina.
„Iepingeaua" denumita §i ,,manta v o in iceasca" este hnbracam intea practica, care ocrote§te omul la drum, in viafa de pastor ?i la vrem e rece ; ,,este scutul vietii omului" spune
venerabilul batrin Ilie M irescu, de 82 de ani, din Patulele.
Se im braca peste co jo c, peste alte ,,haine cald e", deci sint ju stificate dim ensiunile mari
ale acestei piese de port. A tit croiala, cit
$i elem entele din care se compune, servesc numai
n ecesitatile practice.
Deosebim doua form e de ipingea, aceea cu m ineca $i aceea in forma de pelerina,
numite lo cal §i „iepingea o arba". A m bele categorii, servind aceleia§i n ecesitati, sint croite
largi „in volcate", cu clini multi, prevazute cu un guler mare, patrat, la spate ,гсћерепеадиГ',
care, ridicat, se Incheie pe cap in forma de glugž.
112

Dat fiind frecven ta mai pronun^ata a „iepingelei oarbe", aceasta apare m doua sisteme de croiala : cu clini dispu$i vertical, sau cu foile de dimie puse orizontal (4 foi unite
prin cusatura) §i cu in tercalari de clini$ori la git. ln am bele cazuri croiala iepm gelei reflecta
idei inedite ?i multa originalitate.
Iepingeaua este confectionata de asem enea din dimie, dar de culoare inchisa : neagra
sau bruna, vopsita in gospodarie. Putinul decor ce-1 are este plasat pe gulerul mare, ,,chepeneagul", sub forma de „§u ita"r $ireturi colorate, facute rIcu cirligu l" §i m odeste aplicatii
din postav colorat.
M entionam ca de$i inform arile orale confirm a existen ta iepingelei m trecut §[ in zona
subcarpatica, aria de raspindire, m mod m asiv, a iepingelei s-a dovedit a fi Cimpia dunareana,
dat fiind originea de stepa a acestui tip de haina, patrunsa in tara noastra prin contactul
cu populatia slavS.

C o j o c u l sau p i e p t a r u l s-a
rile racoroase. C onfectionate din blana de
dat (inch eiat pe umeri), pieptarul despicat
judetului M ehedinti co jo a c e le nu prezinta

purtat alaturi de hainele de dimie, in anotimpuovine prezinta mai multe form e : pieptarul infunin fata §i co jo cu l lung, folosit la drum. In aria
deosebit interes sub raportul artistic al decorului.

D. INCALTAMINTEA
ч

in M ehedinti, ca pretutindeni m tara noastra, m caltam intea traditionala a taranului
a fost opinca. Confec|;ionata din piele de vita sau porc, argasita sau ,,cu parul n eras", era
in cretita lateral, unita „cusuta" la virf, unde se term ina in ,,gurgui" sau ,,cioc" $i unde tineretul prindea $i un ciucure ro§ur ,Дар din И п а". Barbatul i§i in velea piciorul in obiala de dimie
alba, sau „pestrita" (in zona de nord, unde se purtau o biele cu „cadrele" negre). Iarna inveleau obiala peste cioarec.
Fem eile purtau „caltuni" din dimie, in forma de tureci (fara laba) care le inveleau
pulpele pina peste genunchi. M arginea de sus rasfrinta era ornam entata cu gaetane. Peste caltuni, de la pulpa in jo s, se punea obiala alba din dimie, tivita
„batuta cu
c ic ic " (lina ro?ie),
care infa§ura piciorul m linie diagonalS.
In zona de munte, caltunii aveau $i talpa, primind forma de cizma, ?i serveau ca o buna
m caltam inte in timp de iarnž.
O pincile se legau de picior cu ,,n o jite'‘, curele din piele de vita, infa§urate de trei ori
pe glezna §i prinse cu o copcie de fier, denum ita ,,goanga".
Inca de la m ceputul secolului al X X -le a a patruns m mediul rural incSltam intea confectionata industrial, m cepind cu „im ineii" papucii femeie^ti, purtati m zona dc sud.
B in ein teles ca din incaltam intea de ora§, s-au im pam intenit in primul rind bocancii, dat
fiind ca lita tea lor de rczistenta.
113

fie cele doua catrinte (una in fata §i alta la spate). Si§e§ti ?i Cazane§ti la nord. ce le prezintž diferentierile zonale mai restrinse de pe teritoriul M ehedintiului. ce cuprinde com unele M alovat.opreg" in zona de cim pie §i 2 ) costum ul cu đoua catrinfe dreptunghiulare (perpendiculare). care se desprind din aceste doua form e de port. sensul divers al vergilor (orizontale ?i verticale) ce se succed uniform fara intreruperi (fara chenare) reprezentind m otive m arunte modeste. In alte zone insa ordinea ram m e cea obi^nuita. avind ornam entatia lineara : opregul de la spate cu vargile orizontale iar „fisticu l" din fata. ram ine aceea$i la toate variantele.. m ainte de toate. peste acestea (mod de a se im braca §i in Banat). In aceasta enclava etnografica. cuprinse in teritoriul judetului Mehedinti. peste briul incins pe cama$a se incinge im ediat §i bracira. Ilovat. N ota caracteristica a acestor piese este. incepind cu ornam entul redus la un singur rind orizontal pe umar „um era?". privind portul popular. in cret §i riuri pe m ineca. v aloarea docum entara a costumului autentic. pe urma. specific M ehedintiului. Este costum ul de vara. care reprezinta totodata §i com ponenta stravech e a vestim entatiei din aceste locuri. care se poarta perechi. numite . ce. cuprinsa intre colinele Livezii §i a Poroinei la sud. cu speteaza. unde se prinde fie vilnicul.opreg ingust" „fistic". acelor dintre Izvorul Birzei. Hu^nicioara Pruni^or. Pe harta etnografica a judetului M ehedinti. ornam entate fiind cu acelea§i m otive. in mod normal. apoi prins vilnicul (sau catrintele) peste care se incinge bracira. care reflecta. nu privesc com ponenta costumului. cu vargile v erticale (. la costumul cu doua catrinte. fixeaza aceste piese de talie. costumul fem eiesc pastreaza elem entele traditionale cele mai valabile. portul popular fem eiesc prezinta doua forme principale. Singura excep tie — care insa se refera la ordinea in im bracare a pieselor de port — apare la felul de im perechere a briului cu bracira (prezente am bele in costumul fem eiesc) dat fiind ca in unele zone. ca cele doua catrinte sa fie prinse. P otrivit §i in acord cu factura m odesta a acestui costum. P oalele cama^ii ržm in descoperite pe parti. este costum ul cu douđ catrinfe. Vom prezenta acest tip de costum pentru a arata apoi filiatia ce il leaga de portul fem eilor din celelalte zone. COSTUMUL FEMEIESC Pe teritoriul judetului M ehedinti. denumite local .. C ea mai simpla form ula a costumului fem eiesc. . „zavelca" sau . D eosebiriie de detaliu. incinsa la talie cu briul $i bracira.opreg ingust" ?i „fistic" in nord ?i „prestelca" sau „zuvelca" in Cimpia dunareana.Е. de la un loc la altul. Fondul ro^u (mai aprins sau mai inchis) este de asem enea specific acestor piese. cu bliul incins peste cam a?a.. se contureaza intre cele doua zone extrem e : zona subcarpactica de munte §iCimpia dunareana (cu aspecte net diferentiate) o larga zona centrala. „catrin ia". din portul batrinelor. purtat frecven t de batrine §i de fete tinere. COMPONENTA SI TIPOLOGIA COSTUMULUI POPULAR 1. ci structura insa§i $i com pozitia ornam entala a pieselor ce compun costumul. sau cam a§a in cretita la git. Com ponenta costum ului cu cama§a lunga (sau deosebit ciupagul ?i poalele). care se incadreaza m tipologia generala a provinciei isto rice O ltenia §i anume : 1 ) costumul cu vilnic denumit „opreg сге^" in zonele din nordul judetului . pina la decorul cu altita. alese in mod curent.ca sa se cunoasca din opreg").. cžma$a prezinta in mod cronologic toate fazele celor doua tip u r i: cama§a dreapta. in contururi bine definite.

m m otive m arunte bine conturate $i dispuse de obicei m „riuri sabiate" (oblice) pe m m eca.blana de riu ri". p ractica specifica M ehedintiului)... Sp ecifica acestei zone de ba$tina a costum ului mehedirgean. sau cirpa.. piesa costum ului de sarbatoare.. Incretul este prezent §i cusut. ceea ce-i confera o m are pretiozitate. 3. cu vilnic numit local .murS".opregul cret'1.. Din acest costum a evoluat a§a-numitul „costum n ational".. Cea mai veche categ orie este ..c ic ic “.. vilnicul fiind in cretit la talie.. lesut m 5 Це. ornam entate am bele cu vergi orizontale. Tivul este „batut" (un drug din cusatura) cu fir de lma. се a urmat. jo s la bordura. Este prezent §i opregul de traditie locala. Gura cama$ii este despicata pina la briu. $i ceea ce se vede din ele — fiind mai lungi decit opregul — este portiunea tivului de jo s. este decorul „nasipit" al cama$ii.opregul cu ite" — cea mai recenta form a — realizat din alesatura cu cocleti. care ajung pina la talic prin largim ea lor. respecta canonul stravechi al decorului. 115 . cit $i prin ornam entatia de rinduri alese. pastreaza coloritul natural al linei sau al borangicului nuantele de vinat „poroinic" (ro§u inchis) $i „nucariu" (cafeniu) ai colorantilor casnici. ce le prezinta vilnicul in judetul M ehedinti : 1 . O rnam entatia cam a?ii execu tata prin cusatura (arareori prin tesatura) in puncte specifice. „dim iului1'. la munca se poarta legatura triunghiulara.. desfa$urat larg. lata. $i ln fine. dintre care . {esut integral din Ппа. A cest opreg „viln ic" raspm dit peste intreaga suprafata a M ehedintiului reprezinta. largit la poala §i cuprinzind de ju r im prejur corpul fem eii. 2. care se aglom ereaza la m arginea de jo s intr-un chenar dezvoltat cu o „varga m are" sau .opreg cret". m mod curent.Capul este im brobodit cu pe$chir.opreg m arunt". de care ne ocupam. A spectul sau diferit fata de costumul cu 2 catrm^e apare in primul rind in linia evazata a siluetei. vertical. .rind m are la poala". atit prin tehnica tesaturii. Cama§a purtata la costum ul de sarbatoare — cu opregul cret — prezinta cele mai valabile elem ente ale tipului autentic de M ehedinti.punctul batrin esc nasipit" realizeaza aspectul reliefat. Gasim opregul „fesut v iln ic“ (cu urzeala ascunsa) ornam entat cu . avind rindul de sus totdeauna desprins. de Mpitute" $i .. In zona centrala. reprezinta costum ul sarbatoresc purtat insa m form a mai simpla §i ca lm bracam inte de iarna. compusa din rinduri alaturate strins §i . denumite „streaza". denumit $i . 4. in tehnica traditionala. pe cimpul ro$u r. A rniciul negru $i cel ro?u. O rnam entatia o constituie vargile subtiri §i dese m sens v ertical „vargat cu su v eica“ §i un grup de vargute $i orizontale.sabacite" intre ele.pmze§te" (navadit in patru i|e §i tesut in doua. poalele cama^ii sint acoperite. А1 doilea tip de costum. 5. totdeauna m . gasim form ele de baza ale m ultiplelor categorii. .. se alatura cite doua foi ale m inecilor. Alti^a croita separat. O nota caracteristica apare in decorul fetelor cama^ii. Gasim aici opregul ^esut in 4 Це. plasata mai indepartat de gura. cu opregele inguste egale. peste parul adunat in „conci" . In mod firesc. cu m otive reliefate. apare adeseori vopsit in „modur" (o nuanta liliachie). La prima vedere costatam abunden^a m aterialului folosit $i som ptuozitatea decorului. C elor patru foi de pinza ale stanilor. sau in „ochiuri".riuri alese". in ap recierea colectiva.

Transform arile $i suprapunerile intervenite 111 timp reflecta o filiatie directa cu conceptia §i stilul local traditional. De asem enea se resim te aici respectarea form elor traditionale locale.cu poala" sau . ca o rem iniscenta a form ei de port ba^tina?. C oloritul sobru este de asem enea mentinut. De asemenea..broboada". cele doua forme de costum : 1) cu doua catrinte §i 2) cu vilnic. !n aceasta zona. care a ramas din bumbac... Un elem ent traditional . ca ?i o potrivita solutionare tehnica a eleraentelor traditionale... Indelungatul proces de evolutie. Decorul de rinduri alese pe cimpul ro§u „cicic". Capul.. d ictat de diver^i factori locali — intre care influentele p eriferice au avut un rol important — a dus ?i aici la cristalizarea unui stil propriu fiecarei zone mai restrinse. ★ Dupa cum am m entionat. borangicul fiind un m aterial cu o frecventa redusa 111 aceasta zona. este astazi aleasa cu co cleti m variate m otive geom etrice.. denum itš aici .. de asem enea 91 .. Fem eia l?i invele^te capul cu . odinioara. cu accente de culori. culoare ca ?i prin preferinta fata de m ateriale ?i tehnici.. care a dat form a de astazi portului popular m ehedintean. este nelipsit. plna la zona centrala amintita. Ca o nota caracteristica a m icrozonei.opregul cret" fiind considerata ca patrunsa mai recent aici din zonele de sud. iar peste briu cu bracira nevedita In . cu opregul ingust in spate $i fisticu l in fata.cirpa de borangic" bogat ornam entata. le gasim raspindite peste intregul teritoriu al M ehedintiului. cu parul cuprins in . s-a purtat pmS recen t opregul cre^ in asociatie cu fisticu l m fata. care se intinde de la poalele Carpatilor. de munte.ochiuri" sau .dimiului". 116 . ce asigura rezistenta. printr-o pronuntata sobrietate m decor. O pregele cu fondul negru. A ceea§i sobrietate caracterizeaza ?i cama^ile cusute sau aleso in razboi cu arnici negru sau vi^iniu.fistic" (purtat frecven t ?i pe teritoriul v ecin al G orjului) form a de port cu viln ic . ca ?i faptul ca 1x1 unele lo calitati de aici.cu co t". pastrind stilul lo cal in organizarea decorului. A ltita este adeseori elim inata din decorul cama$ii in aceasta extrem itate a M ehedintiului.^erpi"..M ijlocu l este incins totdeauna cu briul ro$u..conci" este invelit in aceea?i cirpa. constatam persisten|a tipului de costum cu doua catrinte : „оргед ingust $i . care par mai putin alterate de influente straine. In zona de nord. opregul cret a pastrat dispozi^ia ornam entala .blana“ pe m m eca $i pe piept. este rar. surprindem m anifestarea unei arte viguroase. atit de prefuit. A ceasta o confirm a ?i inform arile orale ale batrinilor din Obir^a de munte ?i Godeanu.streaza" (bordura de la poala opregului) este nelipsita la opregele tesute „pinziului" sau . „C onciul“. costumul zilelor noastre prezinta — cum mai rar intilnim in alte parti — o ju sta valorificare.spelcile" sau „scalu^ele" cu care se fixeaza cirpa de conci. care se incadreaza intr-o . adeseori pe fondul g&lbui al borangicului. ceea ce-i confera denum irea de opreg .cu poala". conturate sever. in m otive mari. vi$iniu sau nucariu pastreaza decorul originar de vSrgi $i robustetea dim ensiunilor m ai largi. care cuprinde parul.. Cama^a cusuta sau aleasa 1x1 razboi cu mina. fiind decorat astazi cu o suita de vargute dense pe portiunea inferioara..

pe baza unei forme traditionale (a$a cum o gasim in zona de nord.. 117 . artistic. incret §i riuri cusute cu borangic. vizeaza mai mult detaliile de decor $i tehnica.. forma lui cea mai prefuita r.. In schimb vilnicul. fara sa desprinda forma costumului de tipologia sa de baza $i. dat fiind ca elem entele de suprapunere. o fusta din bumbac tesuta §i incutatš. care a cuprins deopotriva zona de nord. ce m archeaza caracterul local al portului din Cimpia dunareana. extrem a de sud a M ehedintiului. gasim o interesanta categ orie de viln ic negru (mai rar galben sau ro$u) cu origini necunoscute.cicic". Dar aspectul com plex al costum ului popular din aceasta zona se datore§te §i filierii cu stravech ea cultura a spatiului dunarean. m arcata prin „opregul invargat" de factura modesta. ce reflecta o continua cautare de noi $i rafinate atribute estetice. dar apartinind insa unei arii de raspindire foarte restrinse.rco n ci" (inexisten t aici) ci peste legatura triunghiulara. A ceea?i com ponenta apare $i cu „opregul In ochiuri". pe care il mai gasim aici sub aspectul sau originar : compus din doua foi. care se poarta cu cam a?a cu platca. M area unitate a form elor de cultura de pe intreaga Clmpie dunareana se inscrie $i in tradi^ia stravechilor legaturi ale acestei zone cu aria culturala bizantino-orientala. Cirpa de borangic. P restelca deriva din vilnic.. ornam entata prin broderie cu b eteala argintie.rmduri alese" pe cimpul ro$u . prezinta o m are v arietate de forme. cu poalele cam a§ii pronuntat vizibile. avind decorul clasic de altita. este purtat in toate tinutele.. Este denumit local . ornam entat cu vargi §i alesatura m guste ?i purtat scurt.catrinta" sau „zavelca" cu . costum ul fem eiesc din Cimpia Dunarii. m zonele din nord. In coltul de est al judetului M ehedinti. de structura costum ului m ehedintean. fiind raspindita masiv peste intreaga suprafa^a a cim piei $i purtata !n componen^a cu o cama$a de calitate. Costumul cu aceasta . din tesatura caruia se taie . care prezinta o n eintiln ita varietate. care sustm e parul. fiind inexistente. O forma noua de port este „sum na". „zavelca cu b etea". denumite aici „p restelci". U nitatea tipologica a costumului rom anesc sc pastreaza. Elem entul caracteristic al costumului đin aceasta zona este „vilnicul“. are o frecventa redusa §i nu pare sa apar^ina portului de origine locala.valanic“. tesut subtire. asociat cu cama^a simpla numai cu un „rind peste umar" sau alti^a cu „ingradea" fara de in cret riuri pe bra^. puternica §i bine inchegata. nu se leaga peste . de asem enea prepiit.catrintei alese" §i a „opregului in ochiuri" s-a dezvoltat in mod inevitabil 91 tinuta de m unca a fem eii. o exu beranta coloristica §i o virtuozitate tehnica. la „opregul ingust" $i la „fistic") este in existenta aici.zavelca" stralucitoare se incadreazS in tipologia unei restrinse enclave $i reprezinta o tinuta de sarbStoare in vestim entatia fem eii. m cazul nostru. A ceste piese de port apar numai m Cimpia dunareana. uniform itatea ?i sobrietatea din zona de nord. A laturi de im bracam intea cu aspect luxuriant a .★ Fata de sim plitatea. deci preocuparea pentru con fection area p restelcii in sine. al carei strat de civilizatie s-a suprapus pe trunchiul viguros autohton din aceste locuri. am bele prezentind form e influentate de im bracam intea ora§ului. ca §i cea de sud din cursul batrinului fluviu. Tipul de costum cu doua catrinte perpendiculare. care im braca capul in aceasta tinuta de sarbatoare. sau arnici.

In Cimpia Dunarii. clt §i m croiala pieselor de port.cu sin ". aici.. intervenind clinii mari.bebilurile".bate ca lciiele''. cu stanii din trei foi. cama^a din nordul M ehedintiului pastreaza structura obi^nuita. O rnam entatia mai bogata aici.tur" a cioarecilo r de munte. avind ca nota caracteristica portul cam a§ii v irite in cioareci la tinuta de iarna sau cea de sarbatoare. sp ecifica zonelor din sudul Ornam entul de gaetane negre lipse^te aici. Se compune din acelea§i piese pretutindeni : caciu la sau palaria. cu o larga arie de raspm dire pe cursul m arelui fluviu. De asem enea. se da. care s-a purtat paralel cu cam a§a cu platca pina astSzi. totu§idiferenta intre portul barbatilor din zona subcarpatica §i aceea de Cimpia dunareana este evidenta. folosindu-se aici bumbacul $i borangicul. cind cam a?a se vira in cioareci). Elem entele definitorii care determ ina diferenta intre cele doua tipuri principale de port m ehedintean apar atit In m ateria prima §i tehnica dc confectionare. la „gratie" care o pastreaza mai supla. F ata de costum ul fem eiesc. crea|a.§aic" — un ornam ent de §ireturi ce ocole§te o . ca . A plicarea gaetanului pe cusaturile de unire ale foilor $i in jurul turului subliniaza croiala cioarecilor de munte. suprafa^a neteda ne arata ca aici nu a patruns decorul de dungi („m argini") in tesdtura pinzei. in cit cama§a ram ine vizibiia sub talie. cSm a$a im bracatS direct pe corp. lipse§te formula cu . cu cele doua foi drepte ale stanilor ?i cei doi clini pe parti. Lungimea cam a$ii nu depa$e$te genunchii. de la o enclava etnografica la alta. O rnam entatia redusa a cama$ii din aceasta zona este com pensata prin r.. apare sub forma de . acele doua deschizatori ovale. briul cu care se m cinge m ijlocul. aplicat la buzunare ?i care prezinta sim ilitudini cu un stil propriu portului bSrbatesc de peste Dunare. s-a perpetuat aici §i utilizarea firului de cinepa. ce se incadreaza in tipologia hainelor cu dimensiuni dezvoltate ale Cim piei dunarene. cel bSrbatesc prezinta o mai redusa varietate. COSTUMUL BARBiAtESC Costumul barbatesc are o com ponenta m ai simpla decit cel fem eiesc. ce une$te foile cama§ii. ^esuta integral din lm a. cama§a prezinta tipul specific acestei zone. pentru indesat.. unde clim a indica o im bracam m te mai u^oara.. care indoit cu firul de bumbac da pinzei o con sisten ia specifica . !n Cimpia Dunarii. facuti din dimie. Dar cam a§a de cim pie prezinta §i in m ateria prima esentiale diferentieri fata de cea de munte. care se poarta peste cioareci sau izmene (cu excep tia unor cazuri. Costumul este com pletat. care dau acestei piese de port linia larga. din care se te se o pinza mai supla. specifice nelipsite cam a§ilor de aici. Se poarta suflecatS la m ijloc .cheita" decorativa. costumul barbatesc de M ehedinti se incadreaza in tipologia mai restrinsa a O lteniei. !n croiala cioarecilor. in unele regiuni. 118 . Pastrind aceea$i com ponenta. iar la tivuri gasim . C ioarecii din zona subcarpatica.. m ju ru l carora se centreaza decorul de birna?e §i gaetane negre. totdeauna. ornam entata cu dungi din tesatura („m argini" sau „ch en are"). iar briul incins m a$a fel. La munte s-a pastrat in mai mare m asura cam a§a dreapta.sabace" pe pieptul cam a?ii. Este cam aja de dimensiuni mari : larga. apare insa — la cioarecii de m are tinuta. In croiala. avind in fata. cu v esta din dimie §i m altele cu pieptarul din blana de ovine.. dat fiind ca cioarecii ajung cu betelia numai pina la §olduri. sub betelie. din .roata" de postav colorat. reflectind o mare unitate peste m treaga intindere a tarii noastre. cio arecii §i m caltam intea. cu cite trei clini pe parti $i lunga.2. indesata la piua. dimia tesuta cu urzeala de bumbac $i numai b ateala din lina. sm t croiti mai strim ti pe picior..

se poarta „m duplecata" spre spate.bracira" lata. care este tuguiata la munte. ★ Din cele de mai sus putem desprinde tipologia portului popular din M ehedinti. care cuprinde in lim itele sale zone etnografice — C arpaji §i Dunare — cu o pronuntata diferenta intre ele §i cu un distinct caractor local. purtata cu . lasmd vizibila ca m a ja intre betelia cioarecilo r ?i briul incins la talie. Briul ro^u. prezenta §i la cimpie. este.. ce араг atit de pregnant m M ehedinti. unde se poarta „frinta intr-o parte" §i rotunda la cimpie. iar peste briu se infa$oara cu „bracira".Дагс" (m doituri circu lare po cre?tet). m M ehedinti. C aciula tuguiata.Barbatul i$i incinge m ijlocul cu briul. specific costum ului barbatesc de pretutindeni. din care reiese incadrarea sa m m arile categorii de tipuri generale ale costumului popular rom anesc. M entionam sistem ul de a purta cioarecii numai pina la solduri. . D iferentierea m tre munte §i cimpie apare ?i in form a §i portul caciulii. atit cel fem eiesc cit §i cel barbatesc. adeseori inlocuit cu . dar totodata §i conturarea sa m tipuri zonale §i subzonale.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

9.. V ilnic cu „rinđuri alese" „vargute pe clmp" din zona de sud a judetului Mehedinti.cirpa de borangic" In sistemul . 14.cirpa de borangic". V ilnice .rmduri in codricei" 27.oprege cu rind la poala.. sau riuri . . Zona de sud a judetului Meheđinti..zimtoaica". 2. Femeie legata cu . 35.. 23. ornamentata cu alesaturi de .. Cama^i femeie$ti cu altite ?i bratul cu ... 15.Fistic" §i „opreg ingust" cu . Costum femeesc cu „сге{ cu cot" de tip nou.. 10. Ornamentatia camesii cu „altita". 22. Reprezinta tipul specific de Mehedinti. increlul sub altita 51 „rluri drepte“.. Marama . 30.. Briu 51 braciri barbatesti.opreg cret" din zona centrala a judefului Mehedinti. V ilnicc cu ..catrinta" sau „zavelca" In graiul mehedintean. 26.. 29.tangi 51 frunze inzelate". Cama$a femeiasca cu .riuri dreple" ?i „rluri sabiete". „rinduri cu lcate" uniforme.cirpa de borangic" cu capetele atirnate drept pe linga obraji. La festival folcloric.. Femeie imbrobodita cu .Ftstic" §i ... „incret" $i . Costum fem eiesc cu vilnic .opreg ingust" cu . „Fistic" $i .. din zona centrala a juđetului Mehedin{i.rinduri cu suveici" 28. 3..riuri" pe brap Deasupra altitei observam „rinđul desus" care sc desprinde de coipul altitei.conci" din zona centrala a judetului Mehedinti.opreg ingust“ de tip nou. Femeie purtlnd . . 32. 24. .cirpa de borangic" prinsa cu „spelce" de .. opreg ingust" de tip nou cu rindurile orizontale... 17. „Fistic" 51 „opreg ingust" cu .. . 10. . cusuta cu „punct batrin esc” din zona centrala a judetului Mehedinti. 33..sumne" din zona desud a juđetului Mehedinti. 34. situata sus pe umar. 21. denumit . 6 . 7.rinduri cu pui schimbati". 5.blana nasipita pe mineca ?i ре piept..LEGENDA 1. V ilnic .opreg in ochiuri" din zona de sud a juđetului Mehedinti.. sau cu im prejuroi" din zona de sud a juđetului Mehedinti.. „Cirpe de cap" din bumbac invargate.. Cam5$i femee?ti cu ornamentatia specifica de M ehed inti: altita din rinđuri orizontale..opreg ingust cu rinduri culcate".opreg ingust" cu „tangi" ?i .F istic“ $i . Bete .Fistic cu rinduri in picioare" §i .rinduri sabiete" (oblice §i cu „rinduriin furci" (unghiuri) din zona de nord a judetului Mehedinti.... 31.cu zimti§ori printre vargi" din zona de nord a judetului Mehedinti.. 25. Camasa femeiasca cu „blana cu bobici" pe mineca pe piept. V ilnic „vargat cu suveica" $i vilnic .ln deal ?i vale" pe brap Coloritul „modur" este de asemenea specific. Costum fem eesc cu doua catrinte „fistic" $i . 181 .rinduri alese" din zona de nord a judetului Mehedinti.. din zona de nord a judetului Mehedinti. 11. 19. 13. Costum femeesc cu „zavelca cu betea" din zona extrem a de est a judetului Mehedinti.braciri" fem eie 5 ti. „Fistic" 51 . Costume din zona de noid a judetului Mehedin|i. 12.§ebace". 20.. Fuste .opreg ingust" cu . V ilnice „oprege crete marunte cu strazŠ" din zona de nord a judetului Mehedinti. 4. 8 .'Opreg cret".. Cama$i femeie$ti cu „riuri deantregul" pe mlneca : . Costum femeesc din zona de sud a judetului Mehedinti.cu fonta" din zona de sud a judetului Meheđinti.

Cama?a barbateasca . Cama§i femee$ti cu ornamentatia specifica de Mehedinti. 49.. Caraa§a femeiasca cu . 48.blana nisipita" §i a doua. 39. Bete „braciri" nevedite lu diverse modele. 54. V ilnice „oprege сге{е" specifice judetului Mehedinti. In forma de pelerina.pinze$te" cu aspect de pinza. ornamentata cu un singur rind.vilnic incutat culcat". 60. ce sugereaza . puricelu" cu саге se Inchee foile cama$ii. 50. 59. 65. 52. 55. Cusatura specifica de „m cret" sub altita. 71. 47. Haina in clini din zona de sud a juđetului Mehedinti. Croiala cioarecilor din zona de sud a judetului Mehedinti...blana nisipita" pepiept. 62. Cama?a incretita in jurul gltului. Femee legata cu cirpa din bumbac. „Cirpe de cap" din bumbac ornamentate cu „vargi batute in plnza". Zona de sud a judetului Mehedm(i.pomezar" sau . 40. 69. 72.. 41. Cama^a femeiasca cu .. Costum femeesc din zona centrala a jude(ului Mehedinti. Detaliu de {esatura a vllnicului Intehnica „plnziului" sau . Detaliu de tesatura a vilnicului in tehnica „vilnic". „Ipingea oarba". 44.blana nisipita“. Cioareci din zona de sud a judetului Mehedinti.dreapta".. Purtata de batrine.. Detaliu de tesatura a vilnicului in 4 ite .altita". 67. Cama?i femeesti de tip recent cu ornamentatia aleasa in razboi . sau . Cama$i femeesti. „Vargufe pe clmpul" vllnicului.36. 64. §i a doua cu . care prezinta forma ini(iala a alti{Gi.b!rna$" din zona de nord a judetului Mehedinti.\ care o incadreaza plna la guler. 66.. Cusatura peste creturile de sub guler ale cama§ii femeesti. Poalele camasii de Mehedinti. Costum barbatesc din zona de sud a jude(ului Mehedin(i. denumita „bratarie". 58.. (1869 1898) . Haina alba din zona de nord a judefului Mehedin{i. . 61. Detaliu de (esatura a vllnicului . executata cu fir de cinepa. Cama$a barbateasca .. 57.. 43.Дп ochiuri"..cu platca. Marame đin diverse zone ale juđe(ului Mehedinti. pe umar. 73. 38. Cama§i femee 5 ti cu ornamentatia specifica de Mehedinti.in сос1еЏ". 45. Cama§a femeiasca traditionalii . V ilnice ornamentate din nevediturS.. Catna$i femee?ti cu ornamentatia specifica de Mehedinti. Cioareci cu ornament de . cu . 51. Aspecte de port popular din Meheđinti din secolul al X IX -lea. printre „rinduri alese". 68. Cheita . 46.blana sabiata".. cu „rinđuri inzelate". 42. avind un singur chenar „marginar de аШ(а.curpenea’'. cu . purtata de feraeile dacilor (imagine de pe monumentul Tropheum Traiani de la Adamclisi — Dobrogea). 63..blana de-a-ntregul“peimneca. V ilnic „incutat pe degete pe blana" ?i .crea(a dupa git". 70.ln ite". 53. 56. cu „blana nisipita" cusuta in punct batrinesc cu lina.. V ilnic „zavelca cu b etea“ (detaliu. 37.batuta" cu urzeala complet acoperita de beteala.. Poalele camasii de Mehedinti.

Related Interests