EZA DE LICENTA

TEMA:
AUTISMUL SI ANALIZA
APLICATA A COMPORTAMENTULUI
COORDONATOR:
ABSOLVENT:
BUCURESTI
2005
Cuprins
Argumentarea
temei ...............................................................................................4

alegerii

Inroducere....................................................................................................................
..........5
Capitolul I
Despre
autism.........................................................................................................................
8
I.1.Istoric
al
autismului........................................................................................8

abordarii

I.2.Ce
este
autismul?............................................................................................................13
I.3.Tipuri
autism.............................................................................................................18

de

I.4.Etiologii
autismului..................................................................................................19

ale

I.5.Prognosticul
autism...................................................................................................22

in

I.6.Prejudecati
si
idei..................................................................................................23

false

Capitolul II
Analiza
Aplicata..................................................................................25
II.1.Despre
Analiza
Aplicata.............................................................29

Comportamentala
Comportamentului

II.2.Generalizarea........................................................................................................
........39
II.3.Integrarea
in
institutii
invatamant.........................................................................41

de

Capitolul III
Caracterizarea dezvlotarii psihologice
a
copilului
prescolar
ani)................................................................................45

normal

(3-6

III.1.Caracterizarea
generala.............................................................................................45
III.2.Substadiile
prescolaritatii...........................................................................................47
III.3.Stadiile
de
dezvoltare
Piaget...................................................................48

propuse

de

Capitolul IV
Ipotezele
si
cercetarii ......................................................................................51

obiectivele

Capitolul V
Metodologia
cercetarii........................................................................................................52
V.1.Prezentarea
subiectilor...............................................................................................52

V.2.
"Horia
si A.A.C.A.R.....................................................................................55
V.3.Metoda
utilizata
si
evaluare...........................................................57

Motoi"

instrumentul

de

V.4.Prezentarea
tipurilor
programe............................................................................59

de

Capitolul VI
Desfasurarea
cercetarii......................................................................................................67
VI.1.Criterii
pentru
adecvat.........................................................................67

tratamentul

VI.2.
Personalul
terapeutic
parintii...............................................................................69
VI.3.Desfasurarea
activitatii
cercetarii......................................................74

si

pe

parcursul

Capitolul VII
Interpretarea
datelor..........................................................................................................77
VII.1.Prelucrarea
statistica................................................................................................77
VII.2.Studiile
caz............................................................................................................97

de

Capitolul VIII
Concluziile
studiilor...........................................................................................................103
Capitolul IX
Directii
in
cercetarile
viitoare............................................................109

comportamentale

Bibliografie..................................................................................................................
.......112

. ..... datorita faptului ca se investeste din ce in ce mai mult in centre speciale........... Consideram.Anexa.... ca este o tendinta clara a societatii romane de schimbare a atitudinii vis-a-vis de autism si posibilitatile de ameliorare ale acestuia. si mai ales faptul ca rezultatele au inceput sa apara destul de repede....... in general....... considerand aceasta un act de profesionalism.. Acestea... cu metodele de interventie in autism a devenit un fapt absolut necesar pentru mine. si din ce in ce mai multi parinti de copii autisti isi creaza propriile lor work-shop-uri si investesc in carti greu accesibile unui roman (dupa care le traduc si le ofera mai departe altor persoane care sunt in aceeasi situatie). astfel putand fi evitate.. Interesul pentru aplicarea terapiei ABA si de asemenea pentru consilierea parintilor implicati in program a crescut odata cu obtinerea de rezultate extrem de motivante din partea copiilor atat din centru cat si de la work-shop-uri................ obtinerea a cat mai multor informatii in legatura cu autismul..... Astfel.. De asemenea fiind notate datele si avand si inregistrari video din timpul sedintelor se poate oricand reproduce un demers terapeutic similar in care se pot lua in considerare si erorile depistate si observate... si a continuat cu descoperirea de aspecte ale complexitatii lucrului cu persoane autiste si necesitatea punerii la curent cu toate informatiile...... cercetarile si metodele terapeutice deja existente si puse in practica cu un real succes in tari mai avansate...... impresionandu-ma.... In timp.. Noutatea cercetarii nu poate fi contestata datorita premierei terapiei ABA in tara noastra si datorita surprinderii acesteia inca de la inceputul ei de foarte aproape. particulare ( independente de stat )... adunate si studiate.......114 ARGUMENTAREA ALEGERII TEMEI Totul a inceput cu angajarea mea la centrul "Horia Motoi".. apoi cu urmarea unui curs de specializare in lucrul cu copii autisti organizat de catreCentrul Roman de interventie sociala si psihoterapeutica... Consider un beneficiu faptul ca cercetarea are avantajul aplicabilitatii datorita aplicarii terapiei ABA pe o perioada mai lunga si surprinderea acesteia in lucrare............. o mare parte din materialele necesare lucrarii erau deja selectate.................... m-au determinat sa aleg aceasta tema pentru pentru teza de licenta.... ..............

pe care parintii trebuie sa le acopere (bani si timp) acesta datorata in special faptului ca guvernele fie nu aloca fonduri deloc fie aloca fonduri insuficiente. si mai ales . mai tarziu de aceasta rezultatele nemaifiind la fel de bune. . care este aproape ca si un miracol pentru multi copii cu A. daca este perceputa corect. ("autistic sindrom disorder" . si nu se renunta brusc la ea. Pretul ei consta in faptul ca acesti copii nu au parte de o copilarie normala.I.B.I. Acestea se datoreaza in primul rand faptului ca la varsta de 7 ani se formeaza patternurile la nivelul creierului. pe de alta parte sunt si costurile destul de mari ale terapiei.S.B. Una dintre metodele E. iar comportamentele stereotipale slabesc in intensitate si frecventa si se transforma odata cu evolutia generala a copilului. nu sustine pregatirea personalului necesar pentru aceasta terapie. iar copilul renunta la ele tot mai greu. . nu exista limbaj la acesti copii .INTRODUCERE In ceea ce priveste autismul. Exista cea ce se numeste Interventia Intensiva Precoce asupra Comportamentului (E. corectati si solicitati pentru ca eficienta sa fie la nivel maxim. fiind in permanenta supravegheati . Inainte de inceperea tratamentului . Trebuie inceputa inainte de varsta de 5-6 ani a copilului . retardul se accntueaza odata cu varsta . si de aici decurg frustrarii si uneori suferinta pentru un viitor mai bun si pentru obtinerea unei vieti cat mai independente. In fapt.patologia sindromului autist). ci numai probleme severe ale comportamentului datorita inabilitatii acestora de a-si comunica nevoile si de a-i intelege pe ceilalti. sunt inca prea multi oameni care au rezerve serioase in legatura cu eficienta interventiei terapeutice.I. Terapia intensiva dureaza aproximativ 2 ani. Prin aceasta interventie precoce terapeutica . iar comportamentele negative in exces se inmultesc si se adancesc.I. este cea aplicata in cercetarea prezentata in lucrarea practica a tezei: ABA (Analiza Aplicata a Comportamentului).D. 75% dintre copiii cu autism dezvolta limbajul . si isi imbunatatesc semnificativ adaptarea sociala . si nici lucrul cu copilul nu va mai f i la fel de usor. de obicei .Early Intensive Behavioural Intervention). Interventia terapeutica comportamentala trebuie sa contina aproximativ 2040 de ore pe saptamana pentru a da rezultate. ea va deveni un stil de viata pentru copilul autist si anturajul sau.

apoi sa se intereseze de potentialele metode terapeutice si sa nu ezite in aplicarea lor cat mai curand. kinetoerapeut Andreea Dogea. desi in restul Europei si mai ales in SUA este demult aplicata.in numai cateva luni de la inceperea activitatii. Datorita succesului avut . In afara de centrul "Horia Motoi" . Apoi. ABA a aparut de foarte curand . Centrul "Horia Motoi" . Chiar si la noi .Asociatia "Casa Faenza" . in Romania . cererile de inscriere ale parintilor in program sunt nenumarate . la initiativa unui parinte de copil autist. scrisa si televiziune . Din nefericire . iar parintii ai caror copii au beneficiat de inscrierea in acest program sunt extrem de multumiti. Otilia Secara (medic specialist in psihiatria copilului si a adolescentului).Fundatia " Sfanta Margareta" din Bucuresti. De aceea este foarte important ca parintii in momentul in care observa tulburarii de dezvoltare la copilul lor sa se prezinte fara intarziere la medicul diagnostician. unde echipa de profesionisti este formata din: As. Damian N. Marturiile parintilor copiilor pe care s-a aplicat ABA sunt cele mai bune si evidente dovezi pro terapie comportamentala. mai exista alte doua centre unde se aplica terapii pe copii autisti.Centrul Comunitar pentru Copii Autisti din Timisoara . care doresc sa aplice ABA nu mai sunt nevoiti sa caute un institut din alte tari mai civilizate . acestea fiind: . Dr. este foarte important ca parintii sa selecteze nu numai metoda terapeutica potrivita . care sa ii primeasca sub aripa lui. insa rezultatele sunt incomparabile (dintre interventia precoce si cea mai tarzie). parintii de copii autisti romani. spatiul limitat din centru nu permite lucrul cu mai mult de trei copii in acelasi timp. care a ajutat la informarea multor parinti de copii autisti din Romania de aceasta metoda terapeutica si rezultatele ei (vezi in anexa . .Interventia terapeutica comportamentala este foarte eficienta si se poate aplica la orice varsta . si recunoscut in cazul centrului "Horia Motoi". Succesul a fost recunoscut si de catre presa. psihopedagog Daciana Barbuti. care este finantat de orasul Faenza din Italia. la noi in tara . deschis in luna octombrie 2004. Astfel. fiind necesara cate o camera pentru fiecare copil in parte. psihopedagog Mihaela Giurgiu-terapia teeach . este locul unde a avut loc cercetarea si unde activitatea continua inca cu succes. iar persoana care a avut initiativa aplicarii terapiei ABA este aceeasi ca si in cazul centrului "Horia Motoi". Voi prezenta cateva pe parcursul lucrarii. din Bucuresti . ci si institutia si personalul adecvat si suficient pregatit. psiholog Marinela Antal. si de asemenea cel putin doi tutori (terapeuti).

www. ceea ce explica repetitiile monotone (stereotipiile . A . in 2003 . astfel explicandu-se adaptarea precara la mediu si problemele de comunicare .autismromania. autostimularile etc.autism. Frecventa aparitiei acestui sindrom este de patru ori mai mare la baieti decat la fete . Din nefericire autismul este cat se poate de real si poate lovi pe oricine fara mila .I.ro .Un alt mijloc de informare despre ABA este internetul . de rasa . prin a va prezenta legenda autistilor . Exista . totusi un criteriu de care autismul tine cont : sexul . iar in 75% din cazuri indivizii afectati manifesta si retard mintal . cu simptome ce se manifesta de obicei inaintea varstei de 3 ani. Decurge de aici o limita in varietatea activitatilor spontane .nustadeoparte. un copil la trei sute de nasteri este autist . ) . Conform celui mai recent studiu facut in S . . dar nu traiesc realmente intr-o lume a oamenilor . www. Autismul a fost descoperit ca si o patologie aparte relativ recent .articolele). ca si cum comportamentul copilului ar fi guvernat de o cautare a imutabilitatii . Se spune ca zanele rapesc prunci din patutul lor si ii inlocuiesc cu copii de zane . El a numit tri criterii clinice care stau la baza sindromului : incapacitatea de a realiza si dezvolta relatii sociale reale . 1. U .ro . a carei principala caracteristica este varietatea formelor in care ea se manifesta la subiectii sai . ecolaliile . Cap. a descris tabloul clinic studiind un grup de 11 copii ("Autistic Disturbances of Affective Contact" ) si i-a dat denumirea de " autism infantil precoce" . . Istoric al abordarii autismului In marea varietate patologica care afecteaza viata psihica si sociala umana exista si o afectiune numita autism . in 1943 . Leo Kanner a fost primul care . de comportament stereotip si repetitiv. DESPRE AUTISM AUTISM= este o stare patologica caracterizata prin scaderea capacitatii de a interactiona pe plan social si de a comunica. In tara noastra. o poveste magica si frumoasa . sitturile privind aceasta fiind putine si destul de noi : www. Am sa incep intr-o nota optimista . izolarea si detasarea de lumea inconjuratoare . care sunt deosebit de frumosi .ro . Orice aport din exterior reprezinta "o intruziune ingrozitoare" (Kanner) . netinand cont de nevinovatia copilului . varsta sau alte criterii . I .

ignora . Privind limbajul . . Etiologic vorbind .patie infantila" . doar opt dintre ei vorbeau ( spuneau doar cuvinte . zacand la pat . functia de comunicare . "oligofrenie" . biologica . "copil fara contact" . Aproape toti copiii din lotul studiat traiau in institutii pentru bolnavi cronici . "fond encefalopat prin dismaturitate" . nativa . subliniind ca niciodatanu a existat la acesti copii relatie initiala dupa care sa fi avut loc o retragere : " Exista de la inceput o extrema solitudine autistica . ) . respingand orice psihogeneza postnatala .nume de obiecte identificate . adjective privind culorile sau indicatii lipsite de specificitate) . Kanner spune ca : " este deviat spre o autosuficienta lipsita de valoare semantica sau spre exercitii de memorie grosolandeformate . D. "psihoza infantila" . "intarziere psihica" . insa unele dintre concluziile sale se dovedesc contrazise de studiul pe care Kanner l-a efectuat el insusi dupa trei zeci de ani ( "Follow up Study of Eleven Children Originally Reported 1943" . Multe dintre observatiide lui Kanner au ramas inca de actualitate . cat si la ceilalti trei muti era aproape la fel in ciuda diferentei aparente . aceste doua exceptii sunt considerate ca fiind rezultatul al interactiunii cu fiinte capabile sa intre cu adevarat in contact cu ei . exclude tot ceea ce vine spre copil din exterior" ( Kanner ) . Makita . S-au mai facut si alte confuzii si substituiri cu alte sindroame . cat si ale altor autori au subliniat varietatea clinico-evolutiva si diversitatea cauzelor si mecanismelor patologice implicate ( Anthony ." Din toti cei 11 copii studiati . adulta sau infantila . de a avea un contact afectiv cu oamenii" . stari care sunt insuficiente pentru a acoperi tot ceea ce autismul presupune .In ceea ce priveste semnele precursoare . Avramescu in "Defectologie si logopedie" (Bucuresti 2002 ) spune ca studiile urmatoare atat ale lui Kanner . ori de cate ori este posibil . Kanner presupune ca "acesti copii au venit pe lume cu o incapacitate nativa . 1971) asupra evolutiei celor unsprezece copii studiati . solitudine care . copiii autisti nu sunt capabili de acest lucru . facand dovada de capacitati creatoare culturale si artistice . atat la cei care vorbeau . "tulburari emotionale grave" . Kanner observa faptul ca daca de obicei copilul invata din primele luni de viata sa-si ajusteze corpul cu pozitia persoanei care il tine in brate . Tot M. Aici el sustine cu mai multa convingere conceptia sa privind etiologia biologica . Doi dintre ei ajunsesera totusi la o autonomie profesionala si economica . Cand acestia spuneau fraze erau de fapt ce astazi se numesc ecolalii intarziate sau repetari imediate de combinatii de cuvinte auzite . De aceea . a. cum ar fi : " encefalo. Unii parinti profitau de pe seama memoriei extraordinare pe care acestia o poseda si ii invatau pe de rost psalmii sau alte texte . Treffert s. dupa cum precizeaza si Monica Delicia Avramescu . dispretuieste . Leo Kanner elimina orice confuzie cu schizofrenia .

in baza lucrarii lui R. Mahler (cu teorii psihogene ) . asteptandu-se sa gaseasca cauze de ordin psihologic . din care ar rezulta cauze psihiatrice ale sindromului. A. au inceput si multi alti cercetatori si autori sa abordeze problema si sa aprofundeze studiul autismului si modalitatile terapeutice ale acestuia . Ivar Lovaas cu teoriile comportamentale ) . si nu in ultimul rand . cu un an mai tarziu aparuta decat lucrarea lui Kanner . Anthony . cel mai probabil . care s-a preocupat de studiul cauzelor autismului .din Australia. el nu a stiut . Fester .Treptat . El a scris o carte in 1964 despre acest subiect . care a descoperit Audiokinetromul . care in timp a influntat mult cercetarile de mai departe.este un psihanalist freudian care a scris o serie de topice privind autismul . W. · Uta Frith . · Bernard Rimland . Van Krevelen ( cu teorii explicative organogenetice ) . de lucrarea lui Leo Kanner.este un cercetator care s-a preocupat de autism in anii 1970 si care inca este implicat in studiul acestuia . unul dintre posibilele dispozitive folosite in "Auditory Integration Training". dar nu mai este interesat de alt e subiecte. · Douglas Biklen . · Guy Bernard . insa a ajuns la concluzia ca sunt cauze biologice. · Bruno Bettelheime .este un cercetator si un parinte . Lucrarea sa apare in "Frith's Autism and Asperger Syndrome". · Rosemary Crossley . Din cauza celui de al doilea razboi mondial . pornind de la Kanner .este un medic in Annecy-Franta . Pe scurt voi enumera alti cercetatori care au adus contributii importante in aprofundarea cunostintelor privind autismul: · Hans Asperger .a adus facilitarea comunicarii cu copiii autisti in SUA . Wing J. Spre deosebire de Kanner . si nu in ultimul rand Dr. O. Emil Verza . . . care a fost ignorat inainte de a publica Kanner. Donald Meltzer . Crossley. M. Printre acestia sunt : F. K. Este prima care a incercat facilitarea comunicarii cu copiii autisti. Winncott .a lucrat in Australia si a publicat "Autistic Psychopathology in Childhood" (psihopatologia autista in copilarie) in 1944 . Se pare ca pacientii lui Asperger erau cumva mai comunicativi decat cei ai lui Kanner. el credea mai degraba intr-o cauza biologica decat intr-una psihologica.a scris carti in domeniu. · Mikhael Rutter . Lacan (ca si abordari psihanaliste ) . D. Lauretta Bander . Tustin .

vom prelua tabelul lui Kazdin ( 1994 ) .· Stanley Greenspan . Dintre toti acesti autori ne vom preocupa in special de ultimul enumerat mai sus . Principiul dupa care ABA functioneaza este reprezentat de reflexul conditionat din experimentul lui Pavlov . Comportament . Consecinta ) : COMPORTAMENT ANTECEDENT SUNA TELEFONUL RASPUNZI LA TELEFON UN PRIETEN FACE TE APROPI DE PRIETEN CU MANA CONSECI NTA VOCEA PERSOANEI LA CAPATUL CELALALT VIZITA STATUL VORBA SI DE . cu cele trei componente care stau la baza operarii conditionate ( Antecedent .1989. Departamentul de Psihologie. exista chiar si un institut care ii poarta cu mandrie numele si care reprezinta de multe ori speranta de mai bine a multor parinti de copii autisti . si anume de O. Numele acesteia este ABA ("Applied Behaviour Analysis") si sta la baza cercetarii prezentate pe parcursul acestei lucrari .1981. "Clarifying Comments on the Young Autism Study". The Me Book". alaturi de alti cercetatori . care si-a dovedit eficienta . Drept multumire pentru aporturile importante aduse in domeniu . nu neaparat din spectrul autismului. care ne confera exemple concrete . "Long-term Outcome for Children with Autismwho Receved Early Intensive Behavioral Treatment"-1993). in S.a scris carti despre copiii cu tulburari de dezvoltare . Ivar Lovaas este directorul Clinicii pentru Terapia Comportamentala a Copiilor a UCLA . de zi cu zi . "Behavioral Treatment and Normal Educational and Intelectual Functioning in Young Autisuic Children"1987.1981. banale . Ivar Lovaas .A. El a initiat o metoda terapeutica dupa nenumarate cercetari facute pe autisti . care a scris nenumarate lucrari valoroase pentru intelegerea autismului si abordarea de metode terapeutice ("Teaching Developmentally Disabled Children .U. Pentru o mai buna intelegere . "Five Videotapes for Teaching Developmentally Disabled Children".

Los Angeles ) . Bleuler . care sunt de origine bio-chimice sau asociate unei probleme genetice). 2. in lucrarea sa "Grupa schizofrenicilor". colaboratori ai lui Lovaas . Tristan Smith ( de la Universitatea din California . I. McEachin . Acest termen a fost introdus pentru prima oara in psihiatrie in anul 1911 de catre E. care au contribuit . care inseamna "pentru sine insusi". Miguel . care sunt manifestate de cel putin doua din urmatoarele: . Ce este autismul ? Autismul este cel mai cunoscut dintre TID-uri (tulburarile invazive de dezvoltare. CADOURI SI BANI DE BUZUNAR STARE DE RAU SI ALIMENTELOR VOMAREA ALIMENTEL OR Se cuvine sa-i amintim si pe acei cercetatori . Carr .INSTRUCTIUNILE COPILUL ADUNA JUCARIILE PENTRU COPIL SA ISI FACA CURAT IN CAMERA LUI AVERTIZAREA DE A NU MANCA MANCAREA ALIMENTE EXPIRA EXPIRATE TE PREMIU . Carente calitative in interactiunea sociala . Caio F. de asemenea . Termenul de autism . atat pe plan teoretic . Fourth Edition") vom avea urmatoarea descriere: 1. In DSM VI ("Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders . etimologic vorbind . James E. importante si recunoscute pe plan mondial: A. Vom prezenta cateva definitii si abordari mai mult sau mai putin similare . cat si pe plan practic prin cercetari importante : John J. Mesajele transmise la creier sunt prost receptate si interpretate. provine din grecescul "AUTOS" . Jack Michael ( de la Western Michigan University ) si multi altii .

Carente calitative in comunicare care se manifesta in cel putin una din urmatoarele: a) Intarzierea sau lipsa totala in dezvoltarea limbajului (nu este acompaniat de incercarea de a compensa prin modalitatile alternative de comunicare . 2. c) Utilizarea stereotipa si repetitiva a limbajului. preferand activitatile solitare sau implicare a celorlalti in activitati numai ca si instrumente sau ajutoruri "mecanice"). interesele sau realizarile impreuna cu alte persoane(Ex: lipsa capacitatii de a indica . sau miscari complexe ale intregului corp). expresia faciala . b) Esecul in a dezvolta relatii adecvate conform nivelului de dezvoltare. marcheaza lipsurile din abilitatea de a initia sau de a sustine o conversatie cu ceilalti. d) Lipsa varietatii . d) Lipsa a empatiei (Nota: in descriere se dau urmatoarele exemple: nu participa activ in joaca simpla . ritualuri sau rutine nefunctionale si inflexibilitatea. 434c21e c) O lipsa a spontanietatii in cautarea de a impartasii distractia . . Repetitiile neaccepate si patternurile stereotipe ale comportamentului . bizara prin intensitate si concentare. b) Aparenta dependenta de specific . interesele si activitatile manifestate de cel putin doua din urmatoarele: a) Preocuparea mare pentru una sau mai multe stereotipii si patternuri neacceptate . Functionarea intarziata sau anormala in cel putin una din zonele urmatoare este specifica: - interactiunea sociala. pozitia corpului. d) Preocuparea insistenta de mici parti ale obiectelor. a aduce sau a arata cu degetul obiectele care il intereseaza). sociala . spontanietatii jocurilor simbolice . cum ar fii gestica sau mimica). cum ar fii : focalizarea privirii .a) Carente marcate in utilizarea comportamentelor nonverbale multiple . c) Maniere motorii stereotipe si repetitive (Ex: "fluturarea" sau invartirea mainilor sau a degetelor . 434c21e 3. b) La indivizii cu vorbire adecvata . abstracte sau jocul imitativ social adecvat nivelului de dezvoltare.

B. Asociatia Americana de Psihiatrie "Manualul Statistic si de Diagnostic pentru boli mentale. Este important sa distingem autismul de retard sau alte boli mentale . mirosul . Sindromul autist poate aparea singur sau in asocierea cu alte afectiuni. tactilul . gustul . sociale si limbaj. Forma severa a sindromului poate include automutilari extreme . . Sesizeaza deficiente cantitative in ceea ce priveste interactiunea sociala manifestata de cel putin doua din urmatoarele:  deficiente in folosirea unor multiple comportamente nonverbale ca lipsa a contactului ochi in ochi. - jocul simbolic sau imaginativ. Oricare combinatie a simturilor sau raspunsurile la stimuli sunt afectate: vaderea . Raspunsuri anormale la senzatii. 3. Simptomele sunt cauzate de tulburari de ordin fizic ale creierului. care afecteaza functionarea creierului . etc. C. pozitii ale corpului . expresie faciala . tulburari ale metabolismului si epilepsia. Ele includ: 1. 1994. Se regaseste in familiile din intreaga lume . lipsa unor gesturi folosite in mod uzual in interactiunea sociala. care poate fi diagnosticata in primii trei ani de viata.  deficiente in dezvoltarea unor relatii umane apropiate de nivelul de dezvoltare mental. Washinton DC . obiecte sau evenimente. cum ar fii: infectiile virale. Definitia data de "Autism Society of America" este urmatoarea: autismul este o tulburare severa de dezvoltare pe parcursul intregii vieti . durerea . 4. Programele de educare speciala care folosesc metode comportamentale s-au dovedit cel mai bun tratament. a patra editie". Relationare anormela cu persoane . Nici un factor cunoscut din mediul psihologic al copilului nu s-a dovedit ca fiind cauzator de autism. de orice rasa umana . comportament agresiv neobisnuit. Limbajul si comunicarea sunt absente sau intarziate. 2. pentru ca din moment ce se face confuzia diagnosticului se poate apela la tehnici terapeutice neadecvate si ineficiente. echilibrul . repetitive .- limbajul asa cum este el folosit in comunicarea sociala. indiferent de baza sociala sau etnica. Modificari ale ratei de aparitie a capacitatilor fizice . auzul .

repetari stereotipe de limbaj verbal. . Autismul mai este definit ca "aplecare asupra lumii sale interioare a subiectului care refuza contactul cu lumea exterioara . Restrictive repetari stereotipe si manifestari foarte restrictive in cea ce priveste comportamentele. o lipsa a sponteanietatii aratata in releva bucuria. · lipsa intelegerii si a practicarii unor jocuri social-imitative sau a unor jocuri variate si spontane referitoare la orice conditii abstracte (ex: imposibilitatea de a lua o banana si a o folosi pe post de microfon sau similar). · activitati sau comportamente stereotipe si repetitive din cadrul motor (bataiala maini sau a degetelor sau in unele cazuri o miscare mai complexa a intregului corp). · la indivizii cu vorbire adecvata . sa arate cu degetul obiecte de interes. interesul sau reusitele impreuna cu alti oameni (ex: o lipsa in a reusi sa aduca . activitatile .1997). Deficiente in comunicare reprezentate de una din urmatoarele: · intarziere sau lipsa totala de dezvoltare a limbajului vorbit ( neacompaniat de nici o incercare de a compensa prin moduri alternative de comunicare ca gesturi sau mima). precum si concentrarea nefireasca pentru un subiect care nu necesita acest lucru (ex: invartirea unei roti de masina de jucarie pentru un timp indelungat cu o foarte mare concentrare) aparent inflexibil la interesul pentru anumite activitati care par strict nonfunctionale sau social rituale (ex: nu intelege de ce oamenii isi dau mana cand se intalnesc sau motivatia pentru care se spala pe dinti). deficiente in abilitatea de a initia si sustine conversati cu altii. aceasta repliere putand fii conceputa ca efect al unei ratari radicale a localizarii imaginii corpului"( Larousse "Dictionar de psihanaliza" . D.  lipsa unopr trairi emotive sau sociale de reciprocitate (ex: de a arata compasiune pentru cineva in suferinta). preocuparea persistenta pentru parti nesemnificative ale obiectelor (ex: preocupare foarte mare nu pentru ceea ce este un instrument de scris sau pentru cum arata ci doar pentru penita sau capatul minei pe care il studiaza ore in sir). sau sa inteelaga obiectele aratate cu degetul la diferite distante). interesele asa dupa cum urmeaza: · nefireasca preocupare cu una sau mai multe activitai stereotipe si putine la numar .

000 de locuitori . Parintii . incercand sa stabileasca contactul. nu diferentiaza persoanele si nu intelege socialul in general. Prima caracteristica a afectiunii este diversitatea formelor in care apare si se manifesta si faptul ca nu exista doi autist la fel. Subiectul poate sa nu ofere atentie persoanelor din jur nici daca acestea sunt singure cu acesta in camera.In cazul autismului . S-a demonstrat mai tarziu ca nu parintii sunt cauza declansarii autismului. individul se izoleaza de realitate si refuza sa comunice cu mediul (dar nu trebuie generalizat). Nu il influenteaza starea afectiva a celor din jur si nici nu intelege sensul acestora. Trasaturile autismului: lipsa limbajului . sau limbajul slab dezvoltat. anomalii de releationare. traiau sentimente de culpabilitate deorece existau ipoteze conform carora parintii de copii autisti aveau trasaturi de personalitate comune (parinti reci care apartineau clasei sociale superioare. Pentru ca nu au imaginatie si nu stiu sa se joace cu alticeva. Ex: invartirea rotilor de la masinute . absenti . atingerea scurta a unui obiect apoi retragerea brusca a mainii de pe acesta . Multi copii sunt insensibili la prezenta parintilor . privirea unui obiect stralucitor mai mult timp . Temple Garden (autist recuperat) in incercarea de a explica experienta sa in legatura cu contactul vizual spunea ca in momentul in care se uita la o persoana nu ii vedea ochii . etc. iar altii vor respinge strainii care se avanta asupra lor . si de 4 ori mai des inilnita in cazul persoanelor de sex masculin. El poate fugii si nu intelege sensul relationarii sociale. etc). Frecventa tulburarilor invazive de dezvoltare este de 22 de persoane la 10. o inspaimanta si o facea sa evite privirea. nu initiaza jocuri interactive. la inceput . obiectele sunt folosite in mod stereotip. iar acest lucru o deranja . Contactul vizual nu este folosit pentru a atrage atentia altor persoane. Se regasesc des tipete sau strigate. - autistului ii lipseste empatia. i se parea ca vede o masca cu ochii negri . . actiune repetata indelung . Nu este obligatoriu ca toate simptomele si manifestarile sa se regaseasca in toate cazurile. potrivirea si aranjarea obiectelor de acelasi gen .

copilul concentrandu-se pe imitarea mecanica a gesturilor si nu pe sensul acestora. insa . iar in timp se pot transforma in joaca abstracta. de teama. etc. insa presupun imaginatie . pot fii sensibili la anumite modificari. Ex: cei mai multi dintre ei au o faccinatie pentru reclame si videoclipuri . Pentru a cere. bizara manifesta un limbaj inadecvat. bizare . activitatea motorie poate fi foarte redusa . Fac foarte greu trecerea de la un obiect la categoria careia apartine . in cazul in care sunt existente. dar in cazul celor hiperkinetici este invers. iar expresiile faciale sunt sarace("fata de gheata"). facandu-le o mare placere sa le priveasca chiar si ore in sir. pentru subiect . Ex: cubul il vor tine foarte aproape de ochi . In ceea ce priveste comunicare atrebuie precizat faptul ca multi nu au miscari de bucurie. multi iau mana adultului pentru ca acesta sa rezolve sarcina . aici sunt deficitari. Ei pot invata . Cei mai sensibili la acestea sunt cei din familii deoarece sunt obisnuiti cu o anumita stbilitate. desi ar putea sa o indeplineasca singuri. Ex: o cana alba de cele mai multe ori nu va reprezenta .nu imita gesturi. Cand se produce schimbarea de obicei apare frustrare si incep sa tipe si sa planga si nu comunica ce ii deranjeaza pentru ca nu stiu cum. si aproximativ 70% dintre si au carente la acest capitol. Centrii nervosi de la nivel cerebral sunt afectati . comunicarea si limbajul prezinta intarzieri severe . stimulare vizuala bizara. - jocurile de rol sunt inexistente. O mica parte dintre autisti sunt capabili de acestea . scheme de joc in mod mecanic pe care le vor aplica in asa zisa joaca . dar poate aparea pe de alta parte ecopraxia. sau daca poarta ochelari il vor lipi de acestia. de incitare. pentru obiecte lucioase sau stralucitoare . Achizitia deformata. . au o capacitate foarte slaba de a generaliza. Tonul . Cei din centre de plasament . ritmul limbajului sunt particulare . sau la altul asemanator. sau de zi sunt mai putin sensibili la schimbari pentru ca sunt ingrijiti de catre un personal care este in permanenta schimbare( ex: in ture ). Nu utilizeaza mimica de a cere . si asa cum am mai precizat . Toate functiile senzoriale pot fi afectate intr-o forma hipo sau hipersensibila. Intelegerea comunicarii si a limbajului ale altor persoane de catre autist este precara. acelasi obiect cu o cana albastra. senzorio-motricitatea este afectata. si deasemenea este caracteristica inversiunea pronumelui(in loc de persoana intai folosesc persoana a doua).

copilul in acest caz rigid.pag. autismul secundar regresiv. Aici. Tipuri de autism In complexitatea spectrului de manifestari caracteristice pentru sindromul autistic . insensibil. si anume ( Monica Delicia Avramescu . centrat pe senzatiile corporale. Autismul primar anormal se caracterizeaza prin faptul ca la sugar nu exista o diferentiere intre corpul sau si cel al mamei sale si de asemenea nu exista o delimitare a suprafetei sale corporale . fugind de contactul fizic. iar actul de gandire inhibat. 3. si tocmai de aceea functionarea mentala a acestuia este organizata in jurul unor senzatii deosebit de primitive. Autismul secundar regresiv reprezinta de fapt corespondentul schizofreniei infantile. desi adesea rad. centrata in jurul anumitor procese corporale. . si au accese de furie. Se poate intalni si rasul bizar. autismul primar anormal. se instaleaza greu pe activitate si poate fi comutata foarte greu de la stereotipie . 2. copilul retragandu-se intr-o viata fantasmatica. I. atentia se ficseaza greu .". cu o exceptie: sunt foarte expresivi cand sunt agresivi. Activitatea fantasmatica este saraca. multi dintre ei . la activiate. autismul secundar cu carapace. Autismul secundar cu carapace are o denumire care exprima in sine esenta acestui tip aparte de afectiune si consta in intr-o "bariera autistica destinata sa interzica accesul la <non-eul> terifiant.247) : 1. Copilul este confuz privind diferentierea de mama sa. Tustin propune trei grupe de clasificare ale acestuia. Este in fapt o prelungire anormala a autismului.3. ca la persoanele normale. psihanalista engleza F. parand absent. capacitatile video-spatiale si memoria sunt mai bune . Nu au umor .emotiile. dupa o evolutie aparent normala. Emotiile le exprima intr-o maniera gresita . "Defectologie si logopedie". autostimulare . Psihanalista declara aceasta forma ca fiind "crustacee" si subliniaza rolul important al hipersensibilitatii copilului la depresia mamei si la stimuli senzoriali in general . de obicei. proces intarit de mecanismul identificarii proiective cu mama. apar manifestari regresive.

Dupa Kanner s-au constituit trei subgrupe de etiologie: a) Numai factori de natura psihologica. 3. si de asemenea se regasesc mult mai multe simptome din tabloul clinic al autismului in moduri mult mai accentuate. sever asociat si cu o forma de retard congenital. introverti . al unui comportament parental inadecvat . care pot fii neonatale sau postnatale). 4. al neglijarii se declanseaza autismul). responsabile de aceasta sunt anomaliile somatice congenitale .genetice si exogene . Factori psihogenetici (la nastere copilul este sanatos psihic . 2. insa nu sunt foarte multe ca numar si nici extrem de grave. Prognosticul in cel de-al doilea tip este cu mult mai sumbru decat in primul. . adica: inteligenti peste medie .In diagnoza autismului se vehiculeaza alte doua tipuri de autism: cel inalt functional. proveneau dintr-o clasa sociala superioara . fara gandire empatica . usor evazivi si obsesionali. IPOTEZELE PSIHOGENETICE Sunt de factura psihanalitica si in urma studiilor recent efectuate s-au invalidat. Etiologii comportamentale (invatarea unui set de comportamente inadecvate . dar in urma unor traume psihologice . Al doilea tip este cel grav. iar pe fondul lor evenimentele traumatice declanseaza autismul). de aceea ne vom preocupa in continuare de primele doua ipoteze. Kanner din prima sa lucrare (din 1943) a observat ca parintii copiilor autisti au caracteristici comune .4. in care copilul nu prezinta carente foarte mari si afectiunea este mai putin severa. Cauzalitatea mixta (copilul se naste cu fragilitati somatice . simptome clare care determina inscrierea acestuia in tabloul clinic al autismului. endogene .traumatice . de exemplu recompense si pedepse intamplatoare ale parintilor). Etiologii ale autismului Etiologia autismului a dat nastere la numeroase controverse intre cei care sustineau organogeneza si cei care sustineau psihogeneza. Ipotezele trei si patru nu au facut istorie . Exista patru etiologi ale autismului in timp: 1. I. Factori somatici (evenimentele psihotraumatice nu pot declansa autismul . Geneza acestei afectiuni pare a fi multifactoriala. erau preocupati de gandirea abstracta . Subiectul prezinta caracteristici.

ci prin stresul asociat lor.tipurile de relatii dintre cei doi parinti sunt de natura sa determine o atitudine patogene fata de copil. care isi resping copilul de 6-9 luni (in special ) determina aparitia sindromului . Alta cauza ar fii aparitia unor boli somatice grave .. divortul celor doi). care induc aparitia simptomelor. b) Existenta a doua tipuri de autism: . ETIOLOGIE GENETICA SI SOMATICA Teoria spune ca daca are o tulburare genetica. va trebui identificata si o etiologie somatica. S-au aplicat inventare de personalitate parintilor si s-a observat ca trasaturile lor sunt la fel de diversificate ca cele ale oricarui esantion de populatie. s-a dovedit ca teoria lui Kanner despre parinti nu este 100% valabila. Alte cauze sunt : accidente cerebrale. b) Vaccinurile Persoanele cu probleme intestinale erau mai predispuse la autism dupa ce utilizau vaccinurile (contra oreionului. . .copii cu etiologie pur organica. Alti cercetatori spun ca peste douazeci de gene sunt afectate. Kanner in 1954 propune si cautarea unei etiologii somatice.).a. insa cel mai probabil. accidente la nastere etc.copii cu autism cu etiologie pur psihologica (variantele de la punctul "a"). Dar si intre 18-24 luni (la afirmarea eu-lui ) mama este foarte importanta si este important ca aceasta sa il stimuleze pe copil si sa comunice cu el. cromozomul fragil x este cauza autismului. care nu conduc direct la autism . a) Ereditatea Dupa studiile recente facute pe autisti care includ probe de sange analizate s-a ajuns la concluzia ca cel de-al treisprazecelea cromozom s-ar putea sa fie raspunzator pentru sindromul autist.Aceasta teorie a fost infirmata. au cel mai mare impact. s. pojarului.mama este cea care are anumite carente afective si o atitudine rece fata de copil . . Mamele reci afectiv ostile . . Deci. Sugereaza prevalenta dintre fragilitatea organica si ingrijirea deficitara care amandoua duc la aparitia autismului.accidente existentiale in viata familiei determina o ingrijire defectuasa a copilului (moartea unui parinte . alte studii spun ca de vina este cel de-al saptelea cromozom.

Din EEG s-a observat ca este mult mai slaba reactia subiectilor autisti decat cea a . -labilitatea emotionala. Rosiile.inclusiv creierului. nivelul serotoninei creste pana la patruzeci de ani. iar uneori pot percepe dureros anumite senzatii.c) Chimismul intern Rapoartele spun ca peste 50% dintre copiii autisti au mare nevoie de cantitati considerabile de vitamina B6.ciocolata si nucile cresc nivelul serotoninei. . dupa care descreste pana la pubertate. fiind necesara pentru psihica.a. -agitatia psiho-motorie. Lipsa FSF (fenolsfatferic) de asemenea este caracteristica. alteori sunt receptate extrem de slab. s. s. prin care se evita consumarea alimentelor precizate. S-a intreprins un experiment pe subiecti autisti asemanator cu cel al lui Pavlov: S-a asociat un un stimul slab cu o lumina puternica pentru mai mult timp.care este implicata in procese psihice ca: -termostazia corporala.bananele. Primul nu stagneaza la un moment dat in dezvoltarea sa psihica. Cerebelul copilului autist este neobisnuit de mic fata de copiii normali. Cresterea nivelului serotoninei este normala pana la varsta de un an. urmand ca apoi sa descreasca iarasi. ci regreseaza odata cu inaintarea in varsta. -comportamentul sexual. -senzatiile dureroase. -agresivitatea.cum se intampla cu cel normal.Dupa aceasta.a. d) Structura creierului Aproximativ 33% dintre copiii autisti prezinta anomalii ale sistemului nervos central. Exista substante nocive care afecteaza organismului. Cei cu probleme gastro-intestinale au carente de vitamina A. cum ar fii nivelul mare al serotoninei (stimulator al conducerii influxului nervos) .si in procese patologice precum: -inhibarea proceselor cognitive. si tocmai de aceea medicii au conceput o dieta speciala pentru autisti. Autistii primesc informatii incomplete din mediu.

S-a ajuns la concluzia ca accidentele genetice-somatice sunt adevaratele cauze ale sindromului autist si nu teoriile psihanalitice s-au dovedit a fii cele reale. . iar retardul in sine nu are acelasi grad de severitate. si din pacate . Unii autisti vor putea fii integrati in scoli normale . De obicei . pentru a da maxim de randament si de a obtine prognsticul cel mai bun cu putinta. Exista idei preconcepute si false idei care se vehiculeaza in legatura cu autismul .  efectuarea pe loc a unor operatii matematice comlexe . autismul . precum : 1.  abilitatea de a numara aproape instantaneu mici obiecte care cad pe podea . prognosticul de a fii integrat 100% este sumbru. la altii un an perioada de tratament .celor normali. cum ar fi :  abilitatea de a face puzzle-uri imense in timp record. cu cifre mari. I. care pun diagnostice si dau sfaturi parintilor de copii autisti . Orice persoana cu autism . depinde de la caz la caz. si nici distribuirea acestuia pe functiile psihice nu este general valabila . dar cu un adult insotitor. dar nu va sti cum sa raspunda la complexitatea din mediu. nu exista doua cazuri la fel. Concluzia a constat in faptul ca persoanele autiste au tendinta de asi forma mult mai slab reflexele conditionarii anticipative. El va putea in anumite contexte sa aplice scheme comportamentale invatate .6. fie ea copil sau adult . La unii dureaza cateva saptamani . Este foarte important ca terapia sa fie inceputa cat mai devreme si sa se tina cont de ritmul maxim . si pentru multi " specialisti" . Prejudecati si false idei Desi nu este foarte rar intalnit . Deci . I. ramane inca un mister pentru foarte multi oameni . Toti autistii au capacitati extraordinare . Diferentele dintre functiile lor intelecutale nu sunt la acelasi nivel de retard . Prognosticul in autism Este foarte greu de a spune ca nu au sau au sanse foarte mari de a fii integrati in societate persoanele cu autism. se poate ameliora. gradinite .5. stabilit in functie de fiecare caz in parte .

Aparent am zice ca placerea consta in faptul ca "savura" actiunea de cadere a bucatelelor de hartie . echilibrate si afectuase sunt mai putin predispusi in a manifesta un comportament agresiv decat cei care provin din familii dezorganizate . iar autistii se pot integra foarte bine in societate. care povesteste la un moment dat ca ii facea o deosebita placere sa rupa hartii si sa le arunce in aer dupa aceea. insa se poate observa ca nu este un fapt general valabil . Exista studii concrete si recunoscute . 2 . mai vechi sau mai noi .Este adevarat ca unii dintre autisti au aptitudini deosebite care le permit sa faca aceste lucruri . iar in urma tratamentului psihoterapeutic. Sunt imposibil de ameliorat. sau al vaccinului cu Timerosol ( in cazul intoxicatiilor cu mercur ) au fost tratate complet sau partial . si pot aduce contributii importante omenirii ( exista autisti care au scris carti). Toti autistii sunt agresivi Autistii pot fi agresivi sau / si se automutileaza . Este o patologie legata de senzatia auditiva . Ex: Temple Garden . sansele de recuperare raman foarte mici si tin de anumite criterii pe care vom ajunge sa le dezbatem mai amanuntit . insa placerea ei era datorata senzatiei de zbor pe care i-o dadeau hartiile in caderea lor. 4 . am observat ca acei autisti care provin din familii organizate . insa sunt cazuri izolate . Este una dintre cele mai periculoase prejudecati pentru ca le restrange dreptul la tratament . Se cunosc cazuri clare ale unor persoane care au suferit de autism . sau care au fost abandondonati . care au demonstrat ca autismul se poate ameliora considerabil. Cu toate acestea . Intrebati dupa ameliorare cum au "simtit" autismul ca si experienta. fie au explicat dorinta mare pe care o resimteau de a-si comunica dorintele si blocajul pe care il intampinau in momentul in care incercau acest lucru. 3 . Spre exemplu . ei fie nu isi aduc aminte ceva aparte .

De multe ori persoanele care nu cunosc nimic despre autism tind sa asocieze afectiunea cu o deficienta de auz din cauza asemanarii fonetice a cuvintelor . SITTING= termen imprumutat din limba engleza care reprezinta acel interval temporal in care se desfasoara lectia din cadrul terapiei si care se situeaza intre pauze scurte de joaca. este o terapie comportamentala conceputa de catre dr. . iar comenzile se dau apartinand numai unui singur program ( nu se amesteca programele in cadrul aceluiasi sitting decat in situatii exceptionale cu scopul de a acorda prompt. 5 . Diferenta consta in faptul ca autostimularea nu are conotatie erotica . TERAPIE COMPORTAMENTALA= reprezinta un ansamblu de "tehnici bazate pe teoriile invatarii si pe descoperiile psihopatologiei cognitive"( Ion Dafinoiu. Jeno-Laszlo Vargha. sau in care sa indeplineasca sarcina. mai mult sau mai putin acceptat social diferit de autoerotism . PROMPT= este acel ajutor acordat de catre terapeut sau de catre asistentul acestuia (daca este cazul) cu scopul de a-l invata pe subiect modul in care trebuie sa raspunda la comanda data. Asemanarea dintre cele doua este faptul ca in ambele cazuri ele reprezinta actiuni facute de catre o persoana cu propriul sau corp scopul fiind obtinerea satisfactiei . "Psihoterapii scurte").inlantuire reprezinta acea tehnica folosita in cazul unor programe ABA prin care se secventializeaza o sarcina mai lunga.II. in cadrul unui sitting se comenzi si se acorda intaritori. ajutor). ( Ivar Lovaas) ABA= Applied Behavior Analysis (Analiza Comportamentului Aplicata ). atunci trebuie sa ii predam in felul in care el poate invata". CHAINING= termen imprumutat din limba engleza .Analiza Comportamentala Aplicata "Daca un copil nu poate invata in felul in care ii predam. Autostimularea este o forma de masturbare Autostimularea reprezinta un comportament repetat de catre subiect . Ivar Lovaas in urma studiilor pe copii si adolescenti care sufereau de autism. se desparte in mai multe componente pentru a putea fi indeplinita. recompense. Cap.

metaforic. cum ar fi citirea si scrierea sau Sistemul de Comunicare prin Schimb de Imagini. desi persoanele cu autism par la început a fi un grup destul de omogen. Comunicarea pe mai multe cai senzoriale in acelasi timp astfel incat mesajul sa fie cat mai clar. reprezinta acea tehnica folosita in cazul programelor ABA. la o privire mai atenta descoperim ca exista o gama larga de diferente individuale. TUTORE= persoana care aplica terapia ABA si se ocupa si cu ingrijirea si supravegherea copilului autist pe parcursul acesteia. concentrat si folosit mereu la fel de catre toate persoanele care interactioneaza cu autistul. Acestui grup trebuie sa i se predea forme de comunicare vizuala.formare. De exemplu.SHAPEING= termen imprumutat din limba engleza . si in abordarea autistilor in general. modelare. . usor de inteles si sa dureze cat mai mult timp. unii îl asimileaza foarte încet. si se va incerca in permanenta sa se obtina un raspuns din ce in ce mai bun. care pun la îndoiala faptul ca aceste persoane ar avea ceva în comun. Acest punct de vedere da însa nastere la o serie de întrebari. unii asimileaza limbajul foarte rapid dupa începerea tratamentului. 1987). iar câtiva nu reusesc sa imite vorbirea altora si sa realizeze comunicarea auditiva nici dupa o pregatire de durata. Nu trebuie folosite cuvinte sau propozitii cu sens figurat. Terapiile aplicate cu succes pe autisti sunt cele comportamentale si sunt similare deoarece lucrul cu persoanele cu autism pretinde respectarea a mai multor reguli mulate pe specificul tabloului clinic. care le diferentiaza de alte grupuri de persoane. cum ar fii: · · · Limbajul simplu. prin care se accepta si se recompenseaza cea mai buna forma de raspuns pe care subiectul o poate acorda in momentul respectiv. autistii se pot înscrie într-o limita normala a coeficientului de inteligenta si a stapânirii limbajului. SHADOW= termen imprumutat din limba engleza . înainte de tratament.umbra. persoana specializata care insoteste copilul autist la gradinita sau scoala in vederea adaptarii acestuia. Unii autisti încep tratamentul având capacitatea de a imita vorbirea altora. Mai întâi. Teoriile traditionale despre persoanele care sufera de autism postuleaza ca acestea ar avea ceva în comun. sau la fel de bine într-un interval de retardare profunda a functionarii intelectuale (American Psychiatric Association.

Toate sistemele vii sunt variate. deoarece nu exista initial alt mod de a ne face intelesi de catre acestia. · Metodele folosite in terapiile specifice pentru autisti (care pot fii aplicate cu succes in orice caz de retard. familia subiectului si invers. prompturi sistematice care sa ajute autistul sa indeplineasca sarcina data. mai intensiva decat cealalta.· Adresarea cu persoana autista trebuie sa se faca cu un mod ferm. el putand interpreta gresit mesajul. regimuri precum cele propuse de Marx si Hitler) este dezavantajata în perspectiva pentru ca dispune de variabilitatea si flexibilitatea necesare pentru adaptarea la noi medii care cer noi comportamente într-un viitor pe care noi nu putem sa îl prezicem. itemilor invatati se face cu mult mai mult si mai sistematic. · Respecarea intocmai a unui program strict pentru a ordona si disciplina subiectul. O societate care restrânge variabilitatea (e. · Nu se folosesc materiale incarcate pentru a nu conduce autistul pe o cale gresita. Activitatea din centrul "Horia Motoi" a fost surprinsa in cercetare inca dinnainte de debutul ei ( pregatirile teoretice facute personalului de catre supraveghetori) si in fiecare zi de activitate. dar se accentueaza acelea care in urma evaluarilor periodice ies ca fiind cele mai deficitare si acelea impuse de varsta cronologica a subiectului. programele terapeutice si ritmul aplicarii lor se vor stabili in functie de mai multi factori : capacitatea subiectului intelectuala. comunicarea fiind aproape imposibila. in ideea ca aceasta va avea tendinta de a nu lua in seama alt mod de adresare datorita faptului ca se refugiaza in lumea sa. · Se urmaresc toate dimensiunile. insa nu si inveras) sunt pe principiul invatarii pe baza de intaritori pozitivi si negativi. · Se acorda ajutoruri. varsta acestuia. precum si pentru crearea de noi directii în stiinta si arta.g. ceruta. . Unele dintre diferentele majore intre Teacch si ABA constau in faptul ca ultima este mult mai stimulativa. pentru ca el sa inteleaga ce anume si cum trebuie sa faca. · Invatarea. iar generalizarea abilitatilor. inclusiv cu sedintele aferente ei. dar nu tipat si nu dur. sincronizarea stimularii de catre personalul terapeutic cu anturajul . iar variatia este esentiala pentru supravietuirea fizica.

care a influentat întreaga cultura mondiala. ele nu ar putea sa traiasca independent. De aceea trebuie sa-i admiram si sa-i apreciem. era izolat social. · are loc implicarea parintilor. Un tratament de asimilare a abilitatilor sociale în cazul lui Van Gogh ar fi dus la centrarea lui pe recompense. deci ar fi petrecut mai mult timp cu prietenii si iubitele si ar fi pictat mai putin. nu numai pentru ca ea contribuie la supravietuirea in mediile viitoare diferite. Ce soarta trista am fi avut daca l-am fi 'tratat'. de exemplu. In afare de tutorii care aplica terapia exista si un consultant care are ani de experienta in aplicarea de ABA. Fiecare copil are de obicei intre trei si cinci tutori care lucreaza cu el unu la unu . La fel stau lucrurile si cu multi alti artisti si oameni de stiinta renumiti: Einstein. Omul poate trai cu aceasta variabilitate. Sunt cateva elemente care sunt cruciale in acest proces: · predarea unu la unu. Încurajarea variabilitatii ridica probleme despre modul de tratare a persoanelor atipice. · invatarea sistematica a abilitatilor. De asemenea. Lipsa lui de abilitati sociale este binecunoscuta.Am ajuns sa privim persoanele atipice ca apartinând acestui continuum al variabilitatii. de obicei. si este responsabil cu dezvoltarea curriculumului . · fiecare copil are parte de 40 de ore de tratament saptamanal. Modelul de aplicare a Analizei Comportamentale Aplicata a UCLA este o interventie intensiva pentru copiii cu autism care implica patruzeci de ore pe saptamana de terapie unu la unu. ca diferite în grad si nu în calitate.Acestia sunt responsabili cu invatarea zilnica a copilului. Sa ne gândim la Van Gogh. dar si pentru ca ne permite sa ramanem asa cum suntem. unul sau doi dintre ei vor insoti pacientul la gradinita sau scoala cand acesta va incepe. Persoanele cu repertoriu comportamental variat au mai multe optiuni si vor supravietui mai lesne. · interventia terapeutica are loc acasa. Aceia care difera reprezinta protectia noastra într-un viitor incert. De ce atunci sa tratam persoanele izolate social? Pentru ca fara un repertoriu comportamental mai bogat. · programul acopera un curriculum comprehensiv. astazi ar fi fost definit ca autist sau poate schizofrenic.

abilitati sociale . 2.1. In general etapa aceasta este facuta de catre parinti in mediul familial si se refera exclusiv la motivarea copilului sa isi dezvolte anumite abilitati si comportamente si descurajarea lui in a mentine alte comportamente negative.copilului inclusiv integrarea in institutii si conduce "workshop-ul" la domiciliul copilului cu o frecventa de minim o zi la fiecare sase saptamani. comportamente obsesive sau asa numitele stereotipii . Sectiunile se refera la metodele de invatare reprezentand: . . Despre Analiza Comportamentala Aplicata ABA in traducere inseamna Analiza Comportamentala Aplicata si se refera la analiza autismului strict din punct de vedere comportamental. agresivitate . Comportamente deficitare (limbaj . hiperkinetism . in care aceste lucruri invatate se transpun in viata de zi cu zi si care devin parte a sistemului sau de valori. 2. Din acest punct de vedere comportamentele autiste se impart in doua mari categorii: 1. Scopul terapiei este de a descreste comportamentele obsesive si de a creste si modela comportamentele deficiatare. Etapele se refera la modul cum se pune in practica terapia si sunt urmatoarele: . ecolalie). care presupune o schimbare a comportamentului vis-a-vis de copil a familiei si medilui inconjurator.etapa de pretratament. abilitati academice si abstractizari . automutilare . . abilitati de joaca . Este o abordare care se bazeaza in principiu si pe factorul practic in care autismul este in fapt o afectiune diagnosticata doar pe baza observatiior de comportament fara o alta cauza biologica. abilitati de autoajutor si autoservire).sectiunea de generalizare. Terapia ABA are doua sectiuni si trei etape: 1. II. Comportamente in exces (autostimulare . si care nu reprezinta in fapt decat o ajusatre comportamentala a copilului si de preluare a controlului asupra comportamentelor acestuia.sectiunea care se refera la programele curente in care copilul este invatat pur si simplu niste lucruri .itemi (in cea mai mare parte aproape mecanic).

copilul se duce la gradinita. . In interventiile comportamentale exista trei modele de invatare care pot fi identificate: a) Conditionarea simpla. c) Invatarea prin observatie.doi ani). Antecedentele . perioada in care copilul a capatat destule abilitati de viata . iar in paralel acasa se continua atat programele curente din terapie cat si generalizarea cunostintelor deja invatate. sociale si de limbaj. cel mai probabil se va ignora telefonul data viitoare cand va suna. Comportamentul in sine pe care un individ il are ca raspuns la antecedent. Relatia dintre comportamente si mediul inconjurator este descrisa de principiile conditionarii operationale care are trei componente: 1.. precum si trecerea acestora in generalizare astfel incat copilul sa poata folosi la modul concret ceea ce invata in programele curente. 2.etapa de terapie in sine .care reprezinta urmarea pe care respectivul comportament al unui individ il declanseaza ulterior. astfel incat in momentul in care este integrat intr-o gradinita. 3. In aceasta etapa. scoala sa aiba cat mai putine frustrarii legate de imposibilitatea lui de a se alinia cu ceilalti copii. fiecare consecinta are un efect asupra unui viitor antecedent. aceasta etapa apare dupa o anumita perioada de terapie ( sase luni . dupa cateva incercari . scoala cateva ore pe zi insotit de un "shadow"(un terapeut special pregatit). Astfel . adica daca telefonul suna si nimeni nu raspunde la capatul celelalt al firului . care are o serie de programe si inseamna in fapt invatarea copilului o multitudine de cunostinte si dezvoltarea tuturor comportamentelor deficitare . Consecinta . . b) Conditionarea operationala. care il ajuta sa se integreze in comunitate .care reprezinta un lucru care s-a intamplat inainte sa apara un anumit comportament la un individ si care ii declanseaza acestuia comportamentul respectiv.ultima etapa o reprezinta socializarea si incercarea de integrare in comunitate si in scoala a copilului. In general.

astfel incat se va putea tine evidenta a ceea ce face si care sunt evolutiile copilului. dar sunt momente in care anumite doze de aversive sunt foarte eficiente. -colectarea de date .raspunsul (comportamentul) . cel putin in prima faza . -progresele copilului sunt simplu de urmarit si de asemenea carentele unde trebuie mai mult lucrat ies in evidenta.In mod uzual acesta este tipicul dupa care ne conducem viata si deasemenae este modelul de invatare din mediu.nu inseamna nimic si nu reprezinta o consecinta neaparat pozitiva pentru ce ei nu inteleg ca atare. pe cand . s-a apelat la o tehnica care se numeste "discrite trial" (DT). asa numitele aversive tind sa fie folosite din ce in ce mai putin . La modul practic si copiii (autisti sau nu) invata dupa acelasi pattern. Pentru a folosi aceasta succesiune in modul de invatare a unui copil autist . DT este la modul concret unitatea de invatare care utilizeaza teoria conditionarii operationale. care pe ei ii bucura. Componentele "discrete trial" . Aceasta metoda de invatare este foarte des utilizata in cazurile copiilor cu autism si alte dizabilitati de invatare.consecinta (incurajarea sau premiul sau Prin prisma ultimelor adausuri la terapii . -consistenta si directia tuturor celor care intra in contact cu copilul si au valente de profesori pentru acesta poate fi aranjata astfel incat sa fie aceeasi pentru toti si astfel . Singura diferenta relevanta este aceea ca in cazul copiilor normali consecintele pozitive pot fi si consecinte pur sociale. Utilizand modelul DT de invatare vor fi posibile urmatoarele: -comportamentele pot fi schimbate si manipulate lucrand intr-un mod sistematic. astfel incat frustrarea si momentele de deruta vor fi din ce in ce mai rare. -copilului ii poate fi foarte clar ceea ce se urmareste si ceea ce se asteapta de la el. urmarindu-se renuntarea la ele aproape in totalitate . in cazul copiilor autisti consecintele (intaritorii) pozitive sociale . copilul sa beneficieze cat mai mult. DT relationeaza direct cu conditiile de operare descrise mai sus si se compune din: SD (cerinta) .

Raspunsul corect la un SD este stabilit dinainte de catre cei care formeaza echipa de terapie a copilului (intotdeauna si familia copilului). sa spunem 10 ori. dupa care repet SD-ul ). Daca raspunsul nu s-a incadrat in acest interval nu se va lua in considerare ca fiind corect si se va inchide DT-ul (discrete trial) si se va repeta SD.Raspunsul . -Nu trebuie adaugate alte cuvinte in momentul in care se da SD-ul. Tendinta oricarui profesor (mai ales in cazul copiilor normali ) va fi sa adauge in fata SD-ului si numele copilului . ceea ce se urmareste este ca raspunsul copilului sa vina inca de la prima cerinta (ex. -Un SD nu trebuie niciodata repetat pana ce "discrete trial"-ul nu s-a incheiat.1.Este feet-back-ul asteptat de la copil ca raspuns la SD. iar schimbarea formei cerintei se va face in etapa de generalizare. -SD-ul trebuie stabilit dinainte si orice parinte sau terapeut trebuie sa foloseasca identic acelasi SD pentru aceeasi sarcina (bineinteles cu exceptia generalizarii . -Trebuie dat cu voce mai ferma. se va accepta ca raspuns corect acela pe care echipa considera ca subiectul il poate da.Copilul are la dispozitie pana in 6-8 secunde ca sa raspunda. SD (discriminative stimulus) sau cerinta -Reprezinta instructiunea exemplu :"Ce este?" sau intrebarea adresata copilului (de -Este semnalul adresat copilului ca un raspuns este asteptat si ca premiul sau intaritorul este disponibil. SD : "Ce este?"-raspuns: copilul tace-consecinta: "Nu!". unde copilul invata ca mai multe SD-uri inseamna acelasi lucru. . iar el va gasi elementul comun ). cu o tonalitate mai inalta si mai autoritar decat vorbirea in mod uzual. si trebuie intotdeauna sa fie precedat de SD si intotdeauna urmat de o consecinta. . Acest lucru inseamna ca cerinta nu va fi repetata de mai multe ori in speranta ca la un moment dat copilul va fi atent la noi si va raspunde la o intrebare sau va executa o cerinta pe care i-am repetat-o de . Astfel . . sau cuvinte de genul "te rog" etc. actiunea sau comportamentul copilului . Pentru un copil autist SD-urile putin schimbate sunt total diferite intre ele . 2.

ceea ce ii place fiecarui copil in parte trebuie stabilit in functie de fiecare situatie particulara . este foarte important a avea in minte faptul ca fiecare copil este diferit si ca reiforcementurile sau premiile nu sunt aceleasi la fiecare copil. la copiii autisti este foarte greu . atunci cand el nu este motivat prin insasi dorinta de a invata lucruri noi. . . de a se juca cu cineva . mai ales in stadiile de inceput ale programului .Nu trebuie aprobat nici un alt comportament in timpul in care trebuie dat raspunsul (de exemplu: comportamentele isterice sau autostimulatoare. acesta nu va fii acceptat). si deasemenea . astfel incat timpul din momentul in care este dat premiul si urmatorul SD sa nu depaseasca 8-10 secunde maximum.Ceea ce mai trebuie luat in considerare in cazul intaritorului pozitiv este ca trebuie gasite premii astfel incat sa fie simplu de administrat . Ulterior copilul se automotiveaza prin lucrurile pe care le invata si deasemenea devine din ce in ce mai dornic inclusiv de consecinte pozitive sociale (de ex: de a fii aplaudat . un anumit comportament de dorit pozitiv va fi i astfel incurajat sa apara cat mai des.Astfel .. un chips rupt in . .Este la fel de important ca un premiu stabilit pentru lectii sau din cadrul programului in general sa nu fie folosit decat in cadrul unui "discrite trial" pentru a mentine motivarea cat mai mare pentru premiul respectiv si a nu crea artificial o "satietate" pentru un anumit premiu. . care chiar daca sunt insotite de un raspuns corect . Nu trebuie sa existe nici o intarziere in a oferi copilului premiul. joaca sau orice ii face placere copulului). social (de ex: "bravo" . de asociat un premiu social ca o consecinta pozitiva si atunci se recurge la un premiu material (mancare sau bautura) sau premiu fizic (gadilaturi . . "foarte bine" . sau orice alceva de . si care sa fie destul de rapide (sa se termine repede). Reinforcementul este un lucru extrem de important deoarece este "motorul" si motivatia copilului de a invata lucruri noi.n' bucati .De ficare data cand este oferit un intaritor material sau fizic trebuie oferit si un intaritor verbal.Reinforcementul urmeaza imediat dupa un raspuns corect. de a i se spune "bravo" . etc. . 3. mai ales in fazele incipiente ale programului. poate fi compus din o bomboana tic-tac taiata in patru sau opt bucati .La fel. In cele mai mult cazuri . Intaritorul pozitiv material . de a i se zambi . Reinforcing stimulus (consecinta pozitiva). . mai ales la inceput . sau a fii luat in seama). aceste premii vor avea ca si consecinta imediata intarirea unui anumit comportament si copilul va fii incurajat sa raspunda cat mai corect .Reprezinta intaritorul pozitiv care se va aplica copilului atunci cand acesta va da un raspuns corect si poate fi un premiu de orice fel. si de preferintele fiecaruia.

Reinforcementul material nu trebuie dat in cantitati mari . Un amanunt important este faptul ca reinforcementul verbal trebuie spus cu o alta tonalitate decat cea folosita la SD. . Acest lucru este necesar din mai multe motivatii. pericolul de satietate pentru premiul respectiv si pierderea motivatiei sunt aproape certe. pentru ca . astfel incat la un moment dat copilul sa asocieze orice "bravo". se va folosi doar in momentul in care pentru o anumita cerinta este sigur faptul ca subiectul poate raspunde si stie raspunsul. astfel incat copilul sa faca diferenta. b) Dupa tipul de intaritor: 1. sticksuri. dar totusi . sau alte premii sau aprecieri sociale . . o a doua motivatie este ca pe masura ce programul se deruleaza se va renunta incet la reinforcementurile materiale si se vor accentua cele sociale. 2. astfel incat pe parcursul zilei sa se foloseasca in mod preferential (de catre copil) cel putin 4-5 feluri de premii ( tic-tac .reinforcementurile materiale . chipsuri. Pozitive .folosite pentru a intari un anumit comportament pozitiv si a mari frecventa aparitiei acestora.Existe mai multe tipuri de intaritori : a) Dupa tipul de comportament la care se aplica intaritorul: 1. sociale . Cel mai des folosit intaritor negativ este cuvantul "NU" . sau nu va da nici un fel de raspuns. la inceput. el va trebui sa stie cand a raspons corect. cu mandria de a fii facut un lucru bun. suc.Din aceeasi cauza a motivatiei reinforcementurile trebuie sa nu fie de un singur fel . o carte cu imagini etc.). desi o bucata mai mare poate crea o satisfactie mai mare a copilului . Acest "NU" . fara a fi nevoie sa se recurga la intaritorii negativi materiali (asa numitele aversive). astfel incat sa se creeze o consecinta negativa din care copilul va putea sa inteleaga dezaprobarea comportamentului . Negative . gadilaturi. la inceput. .cum sunt reinforcementurile verbale .pentru a scadea frecventa aparitiei unui comportament nedorit. De asemenea . .acest gen) . la reinforcementul verbal se va folosi o tonalitate teatrala si o voce extrem de fericita si inalta. Secundari . Principali . printre care: in viata reala nimeni nu ii va oferi un premiu material pentru un raspuns corect . spus cu voce tare se va folosi imediat ce copilul da un raspuns incorect . 2. napolitane.

Atat parintii . Invatarea in prima faza . ci doar sa stie ca nu poate primi premiul pentru ca raspunsul a fost unul gresit.este o disciplinare rutiniara la care copilul cedeaza mai repede sau mai usor . Targetul este ca si copilul sa "execute" imediat ce i s-a dat o comanda . obligat sa acorde atentie mediului . si sa treaca treptat peste barierele autiste. Cu siguranta cei mai importanti oameni din cadrul pretratamentului sunt parintii si familia copilului. doar din cateva semne .Folosind "NU" il ajutam pe copil sa faca diferenta intre raspunsurile corecte si cele incorecte . sa discearna intre corect si incorect. si deci . ii pot oferi copilului ce isi doreste . situata intre pauze) si aproape totul este la "liber". in functie de personalitatea fiecaruia). pentru care copilul nevoit de circumstante se vede in situatia de a face un efort suplimentar pentru satisfactie. si deci se evita frustrarea care provine din neobtinerea lucrului dorit. In acest fel copilul este stimulat sa invete. si il va ajuta pe acesta sa isi creeze comportamentul optim . fara ca acesta sa mai fie nevoit sa comunice . Dupa un timp scurt de la schimbarea atitudinii copiii vor reactiona la aceasta si isi vor adapta si ei comportamentul. cu foarte mult calm astfel incat copilul sa nu se sperie . in vederea unei vieti viitoare intr-un regim normel. dar poate ca nu il va face decat uneori si doar atunci cand va dori. este mecanica dupa principiul intaririi comportamentelor. Ideea pretratamentului este aceea de a-l invata pe copil ca exista consecinte placute si mai putin placute si de a prelua controlul asupra lui (de a-l face pe copil sa inteleaga ca are obligatia de a da un raspuns la fiecare SD dat . Expresia "a prelua controlul" asupra copilului poate parea dura . Folosirea intaritorilor pozitivi si negativi este foarte importanta pentru ca stau la baza functionarii terapiei si a evolutiei copilului. . "NU-ul" trebuie spus tare si cu o voce neutra . aceasta nu este o solutie pentru ca se doreste obtinerea independentei subiectului . nu exista sittinguri (lectie fara intrerupere. asa cum am mai precizat . iar acesta nu este "dresaj" . Acest lucru nu se poate obtine decat exploatand nevoile si orice lucru dorit . cat si terapeutii care au lucrat mai mult timp cu acelasi subiect ajung la un moment dat sa intuiasca dorintele si nevoile copilului . Insa . si in functie de acesta va primi un intaritor . si deasemenea ii va face pe toti cei care intra in contact cu copilul sa fie consecventi in atitudinea lor vis-a-vis de copil. iar unii parinti vor avea tendinta de a spune ca deja copilul lor face acele lucruri. Terapia incepe cu o perioada de cateva saptamani de pretratament in care nu exista un program concret de lucru . Ajustarea lor trebuie facuta in permanenta astfel incat sa ramana din punct de vedere motivational la fel de importante pentru copil. ci un lucru necesar (chiar daca ambele au la baza aceleasi principii de invatare). deoarece ei sunt cei care trebuie sa isi modifice complet comportamentul lor fata de copil.

fiind dispus sa incerce o verbalizare sau sa execute o comanda pentru aceasta). spre exemplu la programul de "Expressive Colours"(culori in . care se foloseste in special la inceputurile programelor si mai ales la inceputul terapiei si se refera la faptul ca obiectul care se cere invatat sau trebuie manipulat se afla foarte aproape si in campul vizual al subiectului (la indemana acestuia ). care nu va primi apa. a cincea oara cerand-ui sa execute fara ajutor . ajutand-ul pentru aceasta . fiind un model pentru acesta. este atunci cand se executa sarcina ceruta in fata pacientului. opturand o cale de comunicare care poate fii deschisa dintr-o motivatie mare (ex: atunci cand copilului ii este foarte sete . In preterapie tot comportamentul fata de copil trebuie sa fie unul in care sa se ceara in permanenta ceva in schimbul ajutorului dat. Nu trebuie sa se cedeze . Parintele trebuie sa fie pregatit si sa reactioneze obiectiv la protestele si tipetele copilului . nu o va primi. 2) PROMPTUL DEMONSTRATIV SAU DE IMITATIE.Parintele este tentat de cele mai multe ori sa ajute copilul de fiecare data . va incerca pe cai diferite sa isi satisfca nevoia . 4) PROMPTUL . iar cel mai simplu mod de a-l invata imitatia este lucrul in tandem: cel care da comanda executa si sarcina in fata copilului. astfel vom avea : 1) PROMPT FIZIC. si implicit receptiv la mediu dintr-o cauza obiectiva . daca nu .AJUTORUL IN LEGATURA CU O CUNOSTINTA DEJA AVUTA. si deci . va stagna sau involua. care se face in general cu mana terapeutului peste mana pacientului. astfel indeplinindu-se sarcina ceruta dar si o demonstratie a modului in care este posibil acest lucru. iar schimbul continua de inca 3-4 ori . iar o alta persoana va sta in spatele pacientului si il va ajuta fizic sa execute ceea ce i se cere. sau din cauza revoltei in a fii controlat . in schimb mama ii cere sa spuna cuvantul "apa" . indiferent de reactia copilului sau de durata ei . daca acesta raspunde cu un comportament pozitiv primeste apa . lipsa de consecventa in comportamentul parintelui avand repercursiuni asupra raspunsului asteptat. dominat. Acesta este posibil numai atunci cand subiectul a invatat ce est aceea imitatie. ajutand-ul fizic sa il dea. Dupa ce a executat comanda i se da un pic de apa . atunci nu va depune nici un efort . De exemplu: copilul vine si isi ia de mana mama si o duce la chiuveta sa ii dea apa. sau sa ii dea un obiect de pe masa . Daca va obtine cu usurinta tot ceea ce isi va dori . 3) PROMPTUL POZITIONAL. Revenind la "prompting"(ajutorul dat copilului pentru indeplinirea sarcinii) vom aminti tipurile acestuia in functie de tipul de sarcina care se doreste a fii invatata.

O alta regula deosebit de importanta se numeste "Nu-Nu-Prompt" si se refera la momentul cand se foloseste promptul dupa ce sarcina a fost introdusa cu "mass-prompting" . In general. "Cate una!". Atunci cand sarcina se considera masterata (stiuta de catre subiect in proportie de 90%-100% ) iar copilul nu o executa (motivul pentru care acesta nu o face nu este important decat daca este vorba de o suferinta fizica) se . un prompt se face imediat ce s-a formulat SD-ul sau in acelasi timp cu formularea acestuia (nu exista timp mort intre acestea). si subiectul sa astepte ajutorul pentru a indeplini cerinta. Alt tip de ajutor verbal este cel care contine indicatii cu ajutorul carora pacientul va indeplini sarcina (de exemplu la programul de "Puzzle". 5) PROMPTUL VERBAL.expresiv-subiectul trebuie sa demonstreze in final ca stie sa denumeasca culorile dupa ce a invatat sa le recunoasca si sa le indice la cerere in programul de "Receptiv Colours") . cu verbalizarea subiectului (de exemplu : cerinta-"Ce culoare este?". "Alta!" sau "Impinge!"etc.cum ar fii gesturile precum aratat cu degetul sau indicii cu capul sau privirea etc.sau cu o alta cerinta gen "Spune rosu!". In principiu . de abilitatile subiectului si de imaginatia psihoterapeutului. dupa care tot terapeutul ca raspunde aproape imediat-"Rosu". Cand un raspuns la o cerinta a fost ajutat (cu prompt) de mai multe ori. dupa care i se da cerinta imediat de "Ce culoare este?" cu raspunsul "Rosu. la fel ca si pe cel fizic si mai ales odata cu introducerea programelor expresive.". in functi de capacitatea copilului de a intelege. scaderea intensitatii acestuia. in functie de tipurile programelor. Ultimul tip de ajutor verbal se va folosi cu grija si nu prea des pentru a nu-i crea dependenta de acesta. se va folosi cel mai des. astfel copilului i se sugereaza raspunsul. unul dupa altul (poate fi si de 8-9 ori la rand sau mai mult). 6) PROMPTUL DAT DE INFLEXIUNEA VERBALA si se refera la faptul ca atunci cand se da SD-ul (cerinta) se pune accent pe un anumit cuvant din propozitie(de exemplu: "Arata cana MARE!") sau pe anumite litere sau sunete la programele de verbalizare pentru o mai buna pronuntie sau pentru a face o mai buna distinctie dintre cuvinte omonime sau asemanatoare pe care copilul le poate confunda. 5 Promptingul se foloseste atunci cand se introduce o sarcina noua sau un obiect nou pentru pacient si de asemenea pentru fiecare situatie noua . Mai exista o multitudine de prompturi.i se poate cere inainte sa denumeasca culoarea respectiva sa o arate cu cerinta gen "Arata culoarea rosu!". nu se renunta brusc la acesta . In acest caz procedeul se numeste "mass prompting" si se foloseste ajutorul de mai multe ori.ci se foloseste "pierderea de prompt"("fading prompt").in general. copilului i se pot oferi sugestii prin expresii pe care el in mod sigur trebuie sa le inteleaga gen : "Roteste!". adica subtilizarea treptata. care are mai multe caracteristici si mai multe moduri de utilizare.

a doua zi la acelasi SD poate va raspunde cu "aaahhh". Alta tehnica la fel de importanta este cea de "chaining"( inlantuire) si este folosita de asemenea pentru invatarea de comportamente care nu ar aparea de la sine .si tocmai de aceea este foarte greu sa le maresti frecventa. la cateva ore distanta una de cealalta si de asemenea facute cu persoane diferite. Sarcina este separata in sarcini mai mici in care il poti ghida pe copil si ajuta sa le duca la bun sfarsit cu prompting. dupa mai multe forme mai bune si mai putin bune cu multe incurajari si insistente el ajunge la forma finala "apa" si nu va mai primi premiu. In timp. Spre exemplu o sarcina la care se aplica chaining este "spalatul pe maini".2 Generalizarea . dorit (chiar daca este foarte departe de acesta) si se tinde ca in timp sa se obtina din ce in ce mai mult. apoi sa inchida apa si sa ia prosopul si sa se stearga pe maini. sa-si puna mainile sub apa si sa le ude. dupa care sa ia sapunul si sa-si dea cu sapun pe maini si sa puna sapunul la loc. si daca ciclul se repeta de prea multe ori se reintroduce sarcina cu "mass-prompting". intaritor decat pentru aceasta. Metoda este folosita mai ales in cazul invatarii limbajului de catre copii care nu stapanesc limbajul. invatata daca copilul reuseste sa raspunda corect la patru sau cinci din cinci SD-uri in sedinte de lectii diferite. dupa care sa puna prosopul la loc.dupa acestea trebuie ajutat). care presupune: sa-si suflece manecile. O sarcina se considera masterata. De exemplu: se incearca sa se invete cuvantul "apa".foloseste consecinta negateva "Nu" de doua ori. sa dea drumul la apa.raspunsul : "aaaahhhhhh" si se premiaza pentru ca a facut un efort mare si este cea mai buna forma pe care o poate in momentul respectiv. sa puna mainile sub apa si sa le frece. ulterior va putea probabil sa spuna un "aaap" care va fii obligatoriu foarte bine intarit. In general inlantuirea este folosita pentru comportamente care presupun o imposibilitate de prompting deoarece sarcina dureaza prea mult sau este complexa. Va trebui ca subiectul sa fie invatat cate o sarcina la doua zile si sa fie premiat pentru fiecare in parte. II. se da SD-ul "Spune apa!". Dupa ajutorul dat in "Nu-Nu-Prompt"se reia procedeul. sau nu vorbesc deloc.unde in prealabil s-au dat cate un SD inaintea fiecarei consecinte si apoi se foloseste promptul o data (pacientul nu trebuie niciodata sa aiba mai mult de doua raspunsuri incorecte. Dupa ce stim ca el poate sa spuna "aaap" nu va mai fii premiat pentru nici o alta forma mai slaba decat aceasta. Una dintre cele mai importante tehnici in ABA este "shapeing"(modelarea) sau invatarea prin modelare si este folosita de obicei atunci cand trebuie invatate anumite comportamente care ar putea sa nu apara niciodata de la sine si nu au cum sa fie "intarite" si de asemenea nu au cum sa fie ajutate cu prompt simplu. Prin "shapeing" se va premia orice raspuns similar cu raspunsul asteptat.

Copiii cu autism pot avea mari probleme in generalizarea abilitatilor si a obiectelor invatate. · Stimuli . dar scopul va fi acela de a invata elemente individuale ale generalizarii. apoi formele din pagina unei carti . de exemplu: "spune-mi cum te . · Locatia .Copilul ar putea avea nevoie sa lucreze cu materiale noi pas cu pas. iar apoi fiecare este masterata una cate una. dar acestea au fost mai ales pe cartonase.stimuli sau materialele folosite pentru invatarea copilului ar putea fi generalizate in invatarea initiala. Mai multe locatii sunt scrise in foaia de generalizare . este importanta testarea abilitatii copilului de a traversa itemii masterati prin situatii de generalizare. apoi in generalizare copilul trebuie sa identifice o forma dintre mai multe pe un cartons . Desi generalizarea poate include o varietate de fenomene. · SD . Cand un program este masterat. De exemplu daca un copil a invatat sa identifice o varietate de stimuli pentru forme .un program masterat este trecut sistematic prin locatii noi. Tocmai de aceea este esential sa o tratam ca pe orice alt comportament si sa invatam copilul cum sa o faca. Atunci se continua lucrul la programul respectiv. apoi forme ale unor obiecte din carti(sa stie ca o minge este un cerc). in camere diferite . invatat este transferat in dosarul de generalizare. apoi forme ale obiectelor tridimensionale(o carte este un dreptunghi). Oricum. copilul este invatat sa raspunda la: "cum te cheama ?" . dar nu poate intelege "cum te numesti ?". Unii copii vor generaliza anumite elemente fara a avea nevoie sa fie invatati. Aceasta este momentul in care abilitatile invatate devin functionale si pot fi folosite in situatiile din viata de zi cu zi. altii ar putea avea nevoie sa fie invatati sistematic fiecare element al generalizarii. ca sta pe scaun sau pe podea . De exemplu cand se invata intrebarile sociale . introducand un set nou la un moment dat. locuri in comunitate ect. apoi din linii desenate in diferite forme colorate pe interior . Aceasta ar trebui sa includa faptul ca sta in picioare sau pe scaun . In generalizare este invatat sistematic sa raspunda la limbajul alternativ pentru aceasi intrebare. poate fi foarte specific. dupa care randomizand(rotind) seturile si apoi combinandu-le. 1994 "Behaviour Moditification in Applied Settings"). sau "care este numele tau ?".limbajul cu care a fost obisnuit copilul in timpul programului curent.Aceasta trebuie continuata. Generalizarea este o parte deosebit de inportanta a invatarii unui program ABA de catre un copil. Initial va fi foarte similar cu SD original ."Termenul de generalizare a fost investit foarte usor pentru a sugera schimbarile de comportament adaptate la alte conditii decat cele din cadrul terapiei. pe langa schimbarile lor de comportament care duc la situatii. perioade sau peisaje altele decat cele in care programul comportamental s-a desfasurat" (Kazdi A.

Astfel. odata ce intaritorul va fii inlaturat. Astfel. persoana care insoteste copilul in permanenta pe o anumita perioada in care acesta participa la activitatile normale ale institutiilor de . · Premiul .3. intaritorului .desi copilul lucreaza cu mai multe persoane la programul de terapie si astfel generalizarea persoanelor are loc in timpul invatarii . · Raspunsul . deoarece uneori chiar si schimbari minore sunt greu de inteles de catre copil. cum ar fii tonul . Daca parintele spune "Poti sa-ti gasesti pantofii ?" cand sunt pe cale sa iasa din casa . abilitatile sunt insotite de intaritor de fiecare data cand se intampla. Aceasta ar trebui sa inceapa cu adultii cunoscuti care nu lucreaza cu copilul. terapeutul spune : "Filmul meu favorit este Toy Story II " si copilul spune: "Filmul meu favorit este Alladin" . apoi cel mai probabil va fii recompensat cu mancare. Alte elemente ale SD-ului trebuie de asemenea luate una cate una . si pe care parintii ii roaga sa ii dea copiluli un SD. · Persoana . nu doar sa ii atinga. Urmatorii adulti sunt cei care intra in casa . II.Integrarea in institutii de invatamant Studiul condus de catre Dr.intonatia intensitatea limbajului. copilul va trebui sa isi ia pantofii . va fi recompensat pentru fiecare raspuns pe care il da. Lovaas(1987) a demonstrat ca noua din nouasprazece copii au fost capabili sa devina parte componenta a societatii urmand tratamentul. De exemplu daca copilul este invatat cum sa initieza o conversatie simpla . Frecventa intaritorului trebuie sa se rareasca treptat pentru ca un comportament intarit continuu se va extinde rapid . Astfel trebiue sa aiba loc o generalizare sistematica a persoanelor.cheama ?" . Ei trebuie sa decida care raspuns este mai potrivit pentru acea situatie. Dupa aceea urmeaza copiii cu care intra in contact copilul autist.generalizarea prremiului . In sfarsit copilul trebuie sa raspunda altor copii pe care ii vede mai rar(la acest punct este bine sa ne asiguram ca acesta a masterat locatia . De exemplu : copilul s-ar putea sa fi fost invatat ca raspuns la SD-ul "Poti sa-ti gasesti pantofii ?" isi ating pantofii care sunt pe masa in fata lor. acesta nu va primi premiul pentru o afirmatie reciproca. stimulul si SD-ul). Cand copilul incepe sa invete o abilitate noua este nevoie de o frecventa mare a intaritorului pentru a creste sansele ca aceasta sa se intample. aceste persoane sunt cunoscute de catre copil. Daca copilul reuseste sa transfere cu succes abilitatea in mediul natural frecventa si tipul intaritorului pe care copilul o primeste trebuie slabite. Desi intr-o situatie normala cu un alt copil . are multe elemente. Programul aplicat a inclus o integrare treptata in scoala cu "shadow" (umbra.uneori copilul va avea nevoie sa invete sa dea raspunsuri diferite adecvate situatiilor.

in timp ce profesorul preda acestuia. shadow-ul va fii la locul potrivit pentru a se asigura ca subiectul va demonstra abilitatile invatate in cadrul oficial. Aceasta este esentiala pentru mentinerea consistentei in tehnica. · Reinforcementul. profesorul va trata copilul ca fiind parte din clasa. promptingul este folosit pentru a invata copilul comportamentele care se cer demonstrate intr-un mediu oficial de .invatamant) . Asadar.  Pentru a colecta date despre comportamentele copilului in timp ce se afla la clasa. De exemplu . ca fiind un membru oarecare al clasei. · Ajutorul.  Pentru a asigura un intaritor suplimentar la un comportament adecvat.  Pentru a-i acorda ajutorul copilului . Tehnicile de shadowing · Teoria care sta la baza shadowingului este aceeasi cu teoria care sta la baza tratamentului aplicat acasa. astfel incat acesta sa fie capabil sa invete in sala de clasa.shadow-ul poate furniza intaritor cat timp copilul sta pe covor. intaritorul pozitiv in contextul programului este definit ca fiind o consecinta care urmeaza unui comportament. in timp ce shadow-ul ii acorda ajutorul daca este necesar. Acesta inseamna ca este o apropiere consistenta pentru copil atunci cand tranziteaza intr-un mediu nou. acesta dovedindu-se eficient in programul de terapie de acasa si de asemenea avand un training corespunzator acestui tip de activitate.  Pentru a acorda consecintele la comportamentele inadecvate pentru a le reduce frecventa aparitiei acestora. pentru ca abilitatile sa fie cu succes generalizate si comportamentele inadecvate sa fie reduse. Rolul pe care il are un "shadow" (persoana care insoteste copilul autist atunci cand acesta frecventeaza o institutie in care se doreste sa fie integrat. si care va face posibila repetarea comportamentului. Shadow-ul NU este acolo pentru a prelua rolul de profesor de clasa. independent la un moment dat) consta in:  Datorita faptului ca persoanele cu autism nu au capacitatea de a invata si de a transfera abilitati asemeni celorlaltor persoane.  Scopul final este ca si copilul sa fie capabil sa invete intr-un mediu de clasa . pentru a asculta si a participa. aditional intaritorului dat de catre profesor.

shadowul si profesorul. · Premiul dat de shadow este discret. Promptingul este mai apoi facut din ce in ce mai discret si mai rar. · Initial premiul este dat de catre shadow impreuna cu profesorul . astfel incat profesorul va acorda premiul singur la fel ca si ceilalti copii. dar premiul propriu-zis va fi primit abia mai tarziu.institutie de invatamant. · Recompensele tipice folosite de catre shadow sunt: a) Premii Shadow-ul va recompensa verbal copilul cu o voce joasa apropiinduse de el si spunand-ui ca ceea ce a facut este foarte bine. b) Gesturi Shadow-ul poate folosi gesturi cum ar fi semnul de "OK" cu degetul mare sus. Aceasta este o metoda foarte discreta de intarire si poate fi facuta de la distanta. ideal fiind sa fie atat de discret incat copiii sa nu realizeze acest lucru. Pentru a primi un . c) Premiul de asteptare Un premiu de asteptare este un sistem de recompensare ce semnifica faptul ca subiectul poate primi un intaritor pozitiv pentru comportamente specifice . etc. pentru a demonstra copilului succesul sau. sunt identificate. iar mai tarziu intensitatea si frecventa premiului se micsoreaza . Alti copii si-ar putea da seama ca subiectul este supravegheat. specifice copilului.treptat si sistematic. Intaritorul · Shadow-ul va acorda intaritorul copilului astfel incat el sa isi dea seama cand a facut ceva corect. Targeturile sunt identificate prin observatie impreuna cu consultantul. Recompensele imediate sunt necesare pentru ca ei sa inteleaga un mesaj clar in legatura cu comportamentul lor si sa il mentina pe acesta. acelea care trebuie sa se reduca sau sa se incurajeze. Profesorul va identifica tintele academice in scoala ca si cu oricare alt copil. Acest lucru este necesar pentru ca persoanele cu autism nu sunt adesea recompensate de premiile sociale tipice asa cum sunt celelalte persoane. · Comportamentele tinta.

cat si a celei psihice. d) Ascultarea. "Motorul dezvoltarii psihice il va constitui insa adancirea . 1. Cap. Marea majoritate a copiilor sunt cuprinsi in invatamantul prescolar. g) Abilitatile sociale si comunicarea.premiu de asteptare. in special la profesor. dar si in ceea ce priveste planul relational. Aceste diferente de solicitari antreneaza dupa ele. Abilitati necesare in sala de clasa Abilitatile pe care shadow-ul trebuie sa le sporeasca in sala de clasa vor include de obicei: a) Atentia. pe de o parte surescitarea tuturor posibilitatilor de adaptare a copilului. mult deosebite fata de cele din familie. Caracterizare generala Prescolaritatea aduce schimbari importante in viata copilului. pe de o alta parte diversitatea conduitelor sale. Copilul va lucra pe targetturi care apartin ariilor amintite mai sus. c) Urmarirea instructiunilor date de catre profesor. cadrul gradinitei depasind orizontul restrans al familiei si punand in fata copiilor cerinte noi. atat in planul dezvoltarii somatice. copilul trebuie sa aiba experienta prealabila a acestuia in mediul in care acesta este obisnuit(acasa sau la centru). CARACTERIZAREA DEZVOLTARII PSIHICE A COPILULUI PRESCOLAR NORMAL (3-6 ANI) III. e) Limbajul.III. f) Joaca. b) Statul pe scaun in asteptare.

Acesta devine mai deschis la insusirea . crizele de prestigiu fiind foarte frecvente. mimarea unei actiuni va fi inlocuita cu invatarea si efectuarea reala a actiunii respective. comunicabilitate si se emancipeaza intr-o oarecare masura de dominanta afectiva si activa care o frana pe cea anterioara. cu dezvoltarea gandirii care castiga coerenta. de data aceasta el ca trebui sa-i recunoasca acesteia o individualitate proprie. imaginative si subiective asupra lumii vor fi inlocuite treptat cu atitudini realiste si obiective. Acest lucru va constitui totodata si sursa unor complexe (complexul odip. atitudinile fictive. nu numai a lui insusi.tendintele de rivalitate fata de parintele de acelasi sex). conformarea la ceea ce este necesar sa fie facut. aspiratiile. mai ales cu mama sa. Pana acum copilul se confunda cu alte persoane. Cu toate ca jocul ramane activitatea principala a acestei etape. Astfel."( Mielu Zlate. la perfectionarea formelor de activitate a copilului. ceea ce va da o lovitura serioasa egocentrismului. se organizeaza in forma complexa a sentimentelor. de data aceasta copilul descopera existenta unei realitati extreme care nu depinde de el si de care trebuie sa se tina cont daca vrea sa-si atinga scopurile. mai mult. percepe diferentele anatomice dintre sexe. "Psihologia copilului"). dintre modul oarecum primitiv de satisfacere a trebuintelor si modul civilizat de satisfacere a lor. la schimbarea atitudinii fata de mediul inconjurator. "Psihologia copilului").instabil. Afectivitatea. interesele copilului si posibilitatile lui de a si le satisface. ceea ce il va face sa traiasca o experienta tulburatoare: iubirea si a altor persoane. adultii ii impun o conduita anume. il obliga sa respecte diverse reguli de manipulare a obiectelor."( Mielu Zlate. in sfarsit. isi percepe mult mai clar partile corpului. Copilul devine mult mai constient de propria-i existenta si individualitate. modificat conform dorintelor copilului. In timp ce universul perioadei anterioare (1-3 ani) era oarecum deformat. dintre dorintele. credintei ca toti oamenii sunt la fel cu el. el incepe sa se coreleze cu sarcinile de ordin instructiv-educativ si "vom asista la complicarea si adancirea proceselor de cunoaste.contradictiilor dintre solicitarile externe si posibilitatile interne ale copilului. claritate. Este vorba de o noua lume care presupune prezenta si respectarea unor reguli. constiinta lui morala. desi fragila. Obiectele il constrang pe copil sa le manuiasca inst-un mod anume. Exuberanta motorie si senzoriala a acestei etape se va asocia firesc cu imbogatirea si flexibilitatea limbajului. in concordanta cu anumite norme comportamentale si socioculturale. Personalitatea prescolarului este si ea in plina formare si se contureaza mai pregnant imaginea si constiinta de sine a copilului si mai ales.

B) PRESCOLARUL MIJLOCIU (4-5 ANI) Se adapteaza cu o mai mare usurinta mediului gradinitei. el trecand foarte repede de la o stare la o alta. printre care se afla si cateva activitati sistematice simple . si ia forma unor repetari stereotipe a unor actiuni. alimentare. In acest caz. unitatea exigentelor devine esentiala. tensionat. nervos.unor reguli si norme comportamentale. El poate fii calm. El are dificultati de adaptare la mediul gradinitei deoarece este dependent de mama. Preocuparile lui devin mai variate. Realitatea inconjuratoare inccepe sa-l preocupe din ce in ce mai mult. Ca urmare a diferentelor de solicitari din partea mediului familial. Predomina inca egocentrismul. el achizitioneaza unele deprinderi de imbracare. dar si datorita faptului ca nu intelege prea bine ce i se spune si nu stie sa se exprime clar. Aceeasi instabilitate o regasim si la nivelul motricitatii. un raspuns fiind un pretext pentru o alta intrebare. iar pe decealalta parte a mediului formal de la gradinita apare pericolul dedublarii comportamentului copilului. iar jocul in sine este relatev sarac. care ii sporeste gradul de autonomie copilului. se inmultesc conduitele dezirabile din punct de vedere social( de exemplu. jocul mai bogat in continut. linistit. atras de obiectele din jur si nu intelege foarte bine comenzile verbale care i se dau. se amplifica puterile imaginative si creatoare ale . capricios in familie sau invers. rasfatat. facand miscari bruste .2.politete fata de adulti). independente. Copilul este curios. Copilul se joaca mai mult singur. Se dezvolta mult limbajul (in aceasta perioada se castiga cam 50 de cuvinte pe luna). In ceea ce priveste autoservirea si autoajutorarea. Planul afectiv este instabil. formele de respect . igienice etc. fiind neindemanatic. insuficient coordonate. Principala lui forma de activitate este joaca. Substadiile prescolaritatii Exista trei substadii ale dezvoltarii copilului prescolar dupa cum urmeaza: A) PRESCOLARUL MIC ( 3-4 ANI) Copilul la aceasta varsta este foarte putin deosebit de anteprescolar. pe de-o parte.destins la gradinita si iritat. Specific pentru procesele intelectuale este desprinderea lor treptata de actiune si instituirea lar in procese intelectulale de sine statatoare. ii place sa fie plimbat de acestia si pune intrebari in lant. III. care iau tot forma jocului. Manifesta interes fata de adulti.

3. Totodata. isi fac loc din ce in ce mai mult si activitatile de invatare sistematica. limbajul capata o structura mult mai inchegata decat in etapele logice. este in mod esential controlata prin procesele de maturizare determinate biologic. ci si in contact cu orice situatie noua. desi este influentata de experientele particulare ale copilului. Reactiile emotive sunt mai controlate. Apare limbajul interior spre varsta de 5 ani. 1) STADIUL SENZIOMOTOR ( aproximativ de la nastere pana la 2 ani ) Copilul experimenteaza lumea mai ales prin perceptii imediate si prin activitate fizica. Copilul. Acum copilul poate anticipa viitorul si poate gandi despre trecut. Odata cu achizitia conceptului obiectului si a celorlalte mijloace de cunoastere. . succesiv si la aproximativ varstele mentionate in continuare. care va constitui o cotitura esentiala pentru dezvoltarea psihica a copilului. trece prin fiecare dintre aceste stadii. Perceptia. transformata de mult in observatie. "Procesul nu poate fi grabit . C) PRESCOLARUL MARE (5-6/7 ANI ) Se adapteaza rapid la mediul gradinitei si nu numai. care ramane inca principala activitate. iar copilul nu va incerca sa se uite dupa un obiect vizibil anterior care este plasat in afara campului vizual." ( Ann Birch.copilul trebuie sa fie apt sa progreseze in urmatorul stadiu. La fiecare stadiu nou. pe langa joaca. se contureaza careacterul voluntar al celor mai multe dintre procesele psihice ( memorare. devine pricepere. pentru noile responsabilitati care ii vor reveni si mai ales pentru competitia scolara careia va trebui sa ii faca fata. atentia voluntara isi prelungeste durata. cum ar fi memoria si limbajul. sunt utilizate unele procedee de memorare. se adapteaza usor. Rapiditatea cu care acesta trece prin fiecare stadiu. La aceasta varsta. Pana la 8 luni nici un copil nu detine conceptul de permanenta a obiectelor. tot ceea ce se afla in campul vizual se afla in afara mintii. imaginatie etc. demonstra Piaget. orientate spre sistematizarea si observarea faptelor particulare. repertoriul cognitiv al copilului i se adauga niveluri de gandire mai sofisticate.copilului. "Psihologia dezvoltarii"). El isi va organiza mai bine activitatile si va manifesta o atitudine critica fata de ele.). Gandirea copilului este dominata de principiul "aici si acum". fara o gandire asa cum o cunosc adultii. se incheie stadiul senziomotor. Stadiile de dezvoltare propuse de Piaget Piaget a identificat un numar de stadii distincte de dezvoltare intelectuala. Prescolarul mare are capacitatea de a se inhiba. se ataseaza repede. Incepe pregatirea pentru scoala. se exerseaza. III.

abilitatea de a aranja entitati in siruri ordonate. desi Piaget demonstreaza ca aptitudinile intelectuale ale copilului sunt inca puternic dominate de perceptii.si seriere.abilitatea de a grupa logic obiectele in functie de caracteristicile lor comune. indiferent de relevanta lor. Ireversabilitatea se refera la faptul ca in acest stadiu copilul este incapabil de a face operatii mentale reversibile. Acesta marcheaza o perioada lunga de tranzitie care culmineaza cu aparitia gandirii operationale. 3) STADIUL OPERATIILOR CONCRETE (7-11 ani ) Principalele trasaturi ale acestui stadiu sunt: - achizitia gandirii reversibile. mai putin de intelegerea conceptuala a situatiilor si evenimentelor. copilul este acum capabil de gandire simbolica. de exemplu in functie de culoarea sau marimea lor. volumului. distributiei spatiale etc.2) STADIUL PREOPERATIONAL ( 2-6/7 ani) Este stadiul de dezvoltare cel mai intens studiat de Piaget."( Ann Birch). Copilul este incapabil sa inteleaga ca pot exista si alte opinii in afara de propria-i opinie si are impresia ca toata lumea percepe situatiile si lumea inconjuratoare in acelasi mod ca al lui. intrucat isi da seama ca transformarea formei. O alta trasatura importanta a acestui stadiu este abilitatea crescuta a copilului de a opera cu concepte. Este supusa reversibilitatii. Prin urmare. Piaget descrie o serie de limitari cu referire la gandirea copilului din acest stadiu de dezvoltare: Egocentrismul se refera la inabilitatea copilului de a vedea lumea altfel decat din punctul lui de vedere. fiind capabil sa vada obiectele si evenimentele si din punctul de vedere al celorlalti. - abilitatea de decentrare. iar pe de alta parte gandirea copilului nu mai este dominata de o singura trasatura a situatiei. "copilul este capabil sa inteleaga conceptul invariantei. Centrarea implica orientarea atentiei asupra unei singure trasaturi a situatiei si ignorarea celorlalte. de exemplu clasificare. . De asemenea copilul nu mai este egocentric. mai intai apare conservarea numerelor la 6 sau 7 ani si apoi conservarea volumului la varsta de 11 sau 12 ani. Odata cu dezvoltarea limbajului. Piaget sustine ca procesul de conservare apare intr-o ordine definita.

elaborate in prealabil de catre specialisti. . b) Selectarea bibliografiei in vederea documentarii. Am selectionat atat materiale informative pur teoretice. care dintre ele este cea mai scunda?". sa analizeze intercorelationarea lor. Gandirea copilului se aseamana din ce in ce mai mult cu aceea a adultului.OBIECTIVELE SI IPOTEZELE CERCETARII Obiectivele particulare in aceasta cercetare. respectiv a autismului si modalitatea de ameliorare a acestuia prin intermediul terapiei ABA.Stadiul operatiilor concrete poarta aceasta denumire intrucat copilul trebuie sa manipuleze si sa experimenteze obiecte reale. d) Selectarea unui instrument de evaluare. dar nu va intampina nici o dificultate daca i se dau trei papusi care le reprezinta pe Joan.IV. care duc sau nu la confirmarea ipotezelor sunt urmatoarele: a) Stabilirea temei de cercetare. si eficace din cauza faptului ca se pot observa foarte usor laturile cu deficitul cel mai mare pe care este necesar sa se lucreze mai mult. ca instrument recomandat in lucrul cu copiii autisti de catre specialistii care au supervizat activitatea. cu scopul de a rezolva probleme intr-o maniera logica. Cap. 4) STADIUL OPERATIILOR FORMALE ( peste 11 ani) Acest stadiu marcheaza aparitia abilitatii de a rationa abstract fara a se bizui pe obiecte sau evenimente concrete. Joan este mai scunda decat Mary. "copilul aflat in acest stadiu de dezvoltare are dificultati in rezolvarea problemei verbale: "Joan este mai inalta decat Susan. c) Documentarea propriu-zisa atat din materialele selectate. cat si rapoartele unor studii de caz pe aceeasi tema. a problemei psihologice. in acelasi timp. De exemplu."(Ann Birch). e) Observarea permanenta atat a subiectilor. cat si a parintilor si personalului centrului pe baza lucrului practic cu acestia si a sedintelor saptamanale. Am selectat testul Portage. statistice. Susan si Mary. El este capabil sa rezolve o problema la nivel mental prin evaluarea sistematica a mai multor propozitii si. cat si din urmarea unui curs de specializare pe lucrul cu copii autisti.

varsta si nevoile fiecarui subiect in parte. se va accelera ritmul de achizitionare a noilor abilitati. in functie de potentialul. dar si starea generala a subiectilor. sarcinilor nou introduse. Acestea sunt urmatoarele: 1) Se presupune ca in urma parcurgerii de 5-6 luni de aplicare a terapiei ABA. de programe. negative in comportamente adaptative. j) Selectarea programului de "Receptive Instructions" ca etalon pentru evidentierea ritmului in care subiectii reusesc sa invete o sarcina.Q. k) Interpretarea si prelucrarea datelor obtinute. atat a itemilor. I. Ipotezele cercetarii sunt patru la numar datorita faptului ca s-au urmarit mai multe aspecte ale interventiei ABA asupra subiectilor din centrul "Horia Motoi" in perioada desfasurarii ei. i) A doua testare cu Portage a subiectilor si interpretarea rezultatelor acesteia. ponderea ajutorului acordat de catre tutore pentru achizitia de noi deprinderi a subiectilor se va reduce.  reducerea comportamentelor negative. g) Prima evaluare cu testul Portage si interpretarea rezultatelor obtinute. 2) Se presupune ca in urma parcurgerii de 5-6 luni de aplicare a terapiei ABA.  transformarea comportamentelor inadecvate. .-ul subiectilor depistat la testare va creste. iar mai tarziu. se va observa o ameliorare comportamentala:  achizitia de comportamente adecvate. 4) Se presupune ca in urma parcurgerii de 5-6 luni de aplicare a terapiei ABA. si permanenta monitorizare a acestora. de tipuri diferite. 3) Se presupune ca in urma parcurgerii de 5-6 luni de aplicare a terapiei ABA. la inceputul cercetarii. h) Parcurgerea de programe in ritmuri diferite. cat si a celor verificate sau considerate ca fiind masterate (invatate).f) Notarea zilnica in fisele de protocol.

. s-au selectat subiectii care intruneau cele mai multe conditii dintre urmatoarele stabilite:  Sa nu aiba si alte afectiuni asociate ( exceptand retardul. Lotul subiectilor a fost selectat din mai multe CV-uri si cereri ale parintilor. cu o capacitate financiara redusa neavand suport material din multe surse. aceasta datorandu-se faptului ca "Horia Motoi" a inceput ca program pilot. personalul nu aveam experienta practica ci doar teoretica.de ce nu. In ABA se lucreaza. intrand astfel in contact in fiecare zi cu toti subiectii si cu cate unul ( exceptand vacanta de doua saptamani de Craciun si . METODOLOGIA CERCETARII V.1. astfel incat sa se perfectioneze metoda. prin importanta dezvaluirii si incurajarii a metodelor noi de abordare a autismului si nu in ultimul rand prin prezentarea unor date cat se poate de obiective si minutioase care se intind pe o perioada mai lunga de timp. individual si intensiv. iar observarea si monitorizarea acestora s-a facut extrem de minutios. cu insemnari zilnice si riguroase la fiecare program in parte. incurajarea parintilor si profesionistilor de a lua initiativa de a incerca metode mai noi care si-au dovedit eficient in repetate randuri. cu un centru cu capacitate mica . Prezentarea subiectilor Lotul de subiecti este redus la trei : Vladut (3 ani). sa se invete din erorile facute pe percursul aplicarii terapiei in centrul "Horia Motoi". astfel incat limita impusa de spatiul fizic a impus si o limita a copiilor care au putut beneficia de includerea in program. Consideram compensat acest numar limitat de subiecti cu faptul ca studiile de caz se intind pe o perioada mai mare de timp. Vlad (5 ani) si Andrei (3 ani). Tocmai de aceea cercetarea capata un aspect calitativ datorita pe de-o parte noutatatii temei si captarea acesteia de la inceput. care descurajati de "variantele" oferite in Romania erau dispusi sa incerce orice initiativa . dar si . Datorita faptului ca noi .Cap. binenteles sfarsiturile de saptamana). o casa inchiriata care nu are mai mult de trei camere (se urmareste in prezent deschiderea si altor centre). care sa speram ca vor avea impact la nivelul societatii civile pentru informarea acesteia cu date noi. acesta fiind prezent in 75% din cazuri). eu insami aplicand terapia pe fiecare subiect. asa cum am mai precizat.V. desi nu cunosteau prea multe lucruri in legatura cu aceasta.

 Sa nu fie violenti cu cei din jur sau cu ei insisi. 1999 . Vom prezenta pe scurt cateva date in legatura cu subiectii. exceptand dozele mici de Rispolept pentru cei care sunt hiperkinetici. 11. dupa cum urmeaza: VLADUT DATA NASTERII: 16.  Varsta cronologica sa nu depaseasca sase ani.  Sa nu aiba medicamentatie la activ. 10. 03. 2005 ANDREI DATA NASTERII: 18. 2001 SEX: M DATA INCEPERII TERAPIEI: 18. 04. 2004 DATA STOPARII OBSERVARII CAZULUI: 04. 01. 2005-05-08 VLAD DATA NASTERII: 16. 10. 2004 DATA STOPARII OBSERVARII CAZULUI: 01.  Sa aiba IQ peste 35. 2002 SEX: M DATA INCEPERII TERAPIEI: 04. 04. Ambii parinti sa doreasca acest lucru si sa fie dispusi sa coopereze in aplicarea si sustinerea terapiei.

si de asemenea nu parea sa-si cunoasca copilul foarte bine confundandu-i frecvent hainele si incaltamintea ( evident.R. 10. 2004 DATA STOPARII OBSERVARII CAZULUI: 01. 04. Tocmai de aceea trebuie sa se tina cont si de marja de eroare aceasta constand in faptul ca subiectii aveau deja importante achizitii de pe urma inceperii terapiei si a programelor. insa a reusit sa faca progrese suficiente . s-a preferat ca in locul lui Ionut.2.A. si nu cunostea nici macar modul in care copilul sau urineaza ( in picioare sau sezand). ceilalti copii fiind cu mult mai mici ). copii lor sa participe la activitatile din centru si ca urmeaza sau nu tratament medicamentos ( vezi in anexe ). Initial. Centrul "Horia Motoi". insa nu ar exista daca nu s-ar aplica ABA. care avea 7 ani. ale carui sanse de recuperare erau cu mult ingreunate.Sex: M DATA INCEPERII TERAPIEI: 04. chiar mult mai mari ca decat cele ale lui Vlad care a fost prezent de la inceput. vorbea foarte bine . Ionut. Primele evaluari ale subiectilor s-au facut la diferenta de aproximativ o luna deoarece s-a folosit grila Portage si s-a dorit o surprindere cat mai obiectiva a realitatii si pentru aceasta am dorit sa cunoastem cat mai bine subiectii si sa evitam posibila subiectivitate a parintilor. sa se aduca un alt copil ale carui sanse sunt mult mai mari. .C. beneficiind de tot sprijinul din partea mai vechi infiintatei si binecunoscutei ANCAAR ( Asociatia Nationala a Copiilor si Adultilor Autisti din Romania). citea la fel de bine si extrem de repede. De aceea in cercetare cazul lui Andrei este cel mai scurt ca si intindere temporala. mereu aceeasi) iar cea mai mare problema s-au dovedit a fii parintii datorita faptului ca tatal nu parea interesat. V. locul desfasurarii cercetarii a debutat ca si program pilot in cadrul AACAR ( Asociatia de Ajutorare a Copiilor Autisti din Romania). ii placea sa se joace impreuna cu cineva. "Horia Motoi" si A. Evident . si astfel sa participam cat mai multe persoane la completarea chestionarului. in locul lui Andrei a fost un alt copil. desi accepta. 2005 Parintii au acceptat sa completeze formulare prin care care sa-si dea acceptul ca ei. insa avea mari probleme in ceea ce priveste alimentatia ( manca numai o supa.A.

insa cu un program mult mai lejer si cu o intensitate de asemenea mult mai slaba si fara a avea un impact considerabil) s-a extins si in nenumarate work-shop-uri (terapii efectuate la domiciliul subiectului de catre persoane pregatite teoretic in prealabil) sub atenta supraveghere si sustinere a centrului. deoarece alternativele sunt aproape inexistente cu exceptia unor centre de asemenea extrem de noi in care se aplica o alta terapie comportamentala. Este in permanenta perfectionare si transformare in functie de descoperirile care se fac in permanenta.A. dar si cu indoieli aceasta propunere de a participa la un experiment. pe subiecti autisti. Proiectul a inceput ca o incercare indrazneata de a aduce ceva nou intr-o societate si un sistem invechite si ostile. insa incomparabila ca si intensitate.. parinti care se jeneaza cu copiii lor autisti si ocolesc locurile publice. sponsorizat din Italia. de orice gen ar fii aceasta. Primul centru care a initiat acest lucru este cel din Timisoara. se feresc de a primi musafiri si considera aceasta tragedie un fapt rusinos care in loc sa fie combatut este ascuns. Mai mult. care sunt elementare pentru acesta. .iar terapia aplicata . Parintii au primit cu entuziasm. chiar am avut ocazia de a observa personal in unele dintre cazurile intampinate. proiectul initiat la centrul "Horia Motoi"(care a debutat la centrul "Sfanta Margareta". sau de frica sa nu fie loviti de ultimii dintre ei. unde copiilor normali l-i se spune ca nu trebuie sa se joace cu autisti pentru ca se considera ca nu au nimic bun de invatat de la acestia. Italia . copiii cu handicap sunt inca refuzati si nedoriti in institutiile de invatamant si educare.atat in institutii cat si sub forma de worl-shop-uri. Canada etc.Programul pilot a luat amploare devenind rapid cunoscut in randul parintilor de copii autisti. Cu doi ani in urma nu exista nici un centru in care sa se aplice psihoterapie. Astfel. "Casa Faenza". Terapia ABA este un sistem extrem de bine pus la punct care are la baza numeroase cercetari efectuate timp de decenii pe subiecti autisti. Am avut fericita oportunitate de a capta in cercetarea prezentata si in experienta mea proprie aceasta incercare reusita de ajutorare a copiilor autisti inca de la inceputul ei si de a beneficia de informatii de ultima ora din materiale de specialitate oferite cu generozitate de catre organizatorii proiectului. foarte asemanatoare cu ABA. In momentul de fata. si treptat. unde persoanele care sunt speciale sunt ocolite. in primul rand pe baza rezultatelor foarte bune de care a dat dovada si mai apoi cu ajutorul mediatizarii fenomenelor prin mass-media. Consider ca este o mare pierdere faptul ca in Romania nu au patruns informatii inportante care ar fi putut ajuta multe vieti ale unor persoane cu autism. copilul nu mai beneficiaza de stimularea din partea mediului inconjurator sau a anturajului . si care se aplica de multi ani in tari precum: S.U. si in randul medicilor diagnosticieni .

este Teacch, alt centru pentru persoane cu autism si care s-a dezvoltat rapid in
ultima vreme este Centrul "Ancora" din Iasi, unde se aplica de asemenea Teacch.

V.3. Metoda utilizata si instrumentul de evaluare

Metoda selectata pentru cercetare este studiul de caz aplicat pe trei subiecti
pe perioada de aproximativ 5-6 luni, prin colectarea sistematica si permanenta de
date si observatie directa. Am considerat ca aceasta metoda este cea mai relevanta
in aceasta cercetare deoarece este vorba de o terapie comportamentala individuala
si pe termen lung, iar numarul subiectilor pe care se poate aplica terapia, din
motive obiective (spatiul fizic limitat si intensitatea mare a aplicarii pe fiecare
subiect in parte- aproximativ 8 ore pe zi).
Pentru a face evaluarile subiectilor din aceste studii de caz am selectat
inventarul de abilitati Portage care a fost alcatuit pe baza etapelor de dezvoltare din
psihologia copilului. Acesta contine itemi din urmatoarele dimensiuni:
-socializare;
-limbaj;
-autoservire;
-cognitiv;
-motor.
Itemii sunt organizati, grupati pe grupele de varste:
-0-1 ani ( 28 itemi la socializare, 10 itemi la limbaj, 13 itemi la autoservire, 14
itemi la cognitiv, 45 itemi la motor);
-1-2 ani ( 16 itemi la socializare, 18 itemi la limbaj, 13 itemi la autoservire, 10
itemi la cognitiv, 18 itemi la motor);
-2-3 ani ( 7 itemi la socializare, 30 itemi la limbaj, 26 itemi la autoservire, 16 itemi
la cognitiv, 17 itemi la motor);
-3-4 ani ( 12 itemi la socializare, 12 itemi la limbaj, 15 itemi la autoservire, 24
itemi la cognitiv, 15 itemi la motor);
-4-5 ani ( 9 itemi la socializare, 15 itemi la limbaj, 23 itemi la autoservire, 22 itemi
la cognitiv, 16 itemi la motor);

-5-6 ani (11 itemi la socializare, 14 itemi la limbaj, 15 itemi la autoservire, 22 itemi
la cognitiv, 29 itemi la motor).
Avantajele aplicarii testului psihometric Portage sunt urmatoarele:
 Se poate aplica atat pe copii verbali, cat si pe cei non-verbali;
 Daca este aplicat corect este extrem de obiectiv deoarece se elimina posibilii
factori perturbatori, inhibitori de mediu ai subiectului;
 Este bine sa fie completat de catre mai multe persoane care cunosc foarte
bine copilul si ceea ce acesta poate si stie sa faca si ce nu;
 Daca nu se cunoaste raspunsul la unii itemi exista posibilitatea de a testa
copilul (exista un manual Portage care explica pe larg la ce se refera itemii si
cum se poate face testarea), astfel raspunsurile fiind cat se poate de corecte;
 Poate fii aplicat oriunde si oricand fara a se tine cont de conditiile ce tin de
timpul zilei, conditiile de iluminat etc.;
 Fiind organizat pe cele 5 dimensiuni, se pot observa concret si
constientiza partile slabe, si notandu-se se pot lucra in continulare.
Dezavantajul acestuia ar fii faptul ca aplicarea lui dureaza mai mult timp si
depinde de disponibilitatea si obiectivitatea parintilor si a altor persoane din
anturaj.

V.4. Prezentarea tipurilor de programe
Programele existente sunt de ordinul a sutelor, poate chiar a miilor, insa
putem le include in cateva categorii pe acelea care au fost aplicate in cele trei
cazuri studiate, in functie de scopul urmarit prin acesta :
ASOCIEREA SI SORTAREA

Aceste programe au fost usor de invatat pentru toti subiectii si s-au dovedit a fii
extrem de eficiente atat in derularea programelor celorlalte, cat si in dezvoltarea
acestora in ansamblu (vezi programul de "Matching").

Programele de deprindere a asocierii, sortarii si imitatiei nonverbale se
bazeaza pe stimuli vizuali care sunt relativ usor de predat de catre adult si de
invatat de catre subiect. Pe de alta parte, programul de deprindere a imitatiei
verbale , care se bazeaza pe stimuli auditivi, este cel mai dificil program din punct
de vedere al predarii si unul din cele mai dificile programe de asimilat.
Elementul comun al acestor programe este invatarea copilului sa asocieze
stimuli. In programele de deprinderii a asocierii si a sortarii, acesta invata sa
asocieze itemi care sunt similari sau identici din punct de vedere al unor
caracteristici (ex: culoare, forma, marime, functie).
Dupa deprinderea asocierii si sortarii, elevul va inregistra rezultate
importante. Unul din aceste rezultate este abilitatea de a observa asemanarile intre
evenimentele prezente si cele viitoare astfel incat cunostiintele vor putea fi
transferate (generalizate) de la o situatie la alta; observarea asemanarilor intre
diferite situatii ajuta la instalarea regularitatii in comportamentul individului.
Acest rezultat este important avand in vedere ca elevii cu autism si alte
intarzieri in dezvoltare intampina dificultati in transferul cunostiintelor de la un set
de stimuli sau mediu de invatare la un altul. Deprinderea Programului de Asociere
si Sortare ar trebui sa reduca aceste dificultati.
Asocierea si Sortarea stimulilor nu este numai foarte utila ci este si foarte
usor de invatat. Mai mult decat atat, subiectilor le place programul si fac progrese
rapide poate si pentru ca stimulii sunt vizuali sau pentru ca perceperea
asemanarilor intre obiecte sau evenimente este intaritoare (stimulatoare) pentru
acestia.
LIMBAJUL RECEPTIV ("RECEPTIVE INSTRUCTIONS")

Subiectul va trebui sa dobândeasca mii de mesaje de limbaj receptiv pentru a
functiona corespunzator în societate. Unele dintre aceste mesaje sunt relativ usor
de predat de catre profesor si de învatat de catre subiect, cum ar fi "Vino aici" si
"sezi." Altele sunt mai dificile, precum "termina de mâncat înainte sa îti pui haina"
si "Mergem acasa la bunica." Cei mai multi indivizi sunt capabili sa învete cel
putin câte ceva din limbajul receptiv asa cum este el prezentat.
INVATARE SI DIFERENTIERE

Învatarea prin diferentiere reprezinta un proces de baza de predare care
ajuta subiectul sa execute (diferentieze), si deci sa înteleaga, toti stimulii subtili si
complecsi la care trebuie sa raspunda oamenii pentru a supravietui si a se dezvolta.

imagini de obiecte decupate din reviste sau din alte surse care sunt fixate pe fise de 3 x 5-inci. Incet si treptat. Sporirea atentiei care s-a realizat prin folosirea procedurile de învatare prin diferentiere creste sansele de reusita ale copilului într-un exercitiu. . copilul este invatat cu ajutorul sugestiei si intaririi sa imite comportamentele simple ale unui adult.Cu timpul. persoanele tipice învata sa execute o gama foarte larga de stimuli fara ca cineva sa-l învete în mod explicit cum sa faca acest lucru. Persoanele cu autism sau cu alte întârzieri de dezvoltare manifesta întârzieri foarte mari în deprinderea de a reactiona si de aceea trebuie sa li se predea aceasta deprindere. cesti. am avut nevoie de un numar mare de obiecte din gospodarie (de exemplu. pantofi. Pentru a preda elevului identificarea receptiva a obiectelor. IDENTIFICAREA RECEPTIVA A OBIECTELOR Programul de Identificare receptiva a obiectelor este menit sa învete elevul sa identifice obiectele si sa persoanele întâlnite în viata de zi cu zi. La inceput. elevul este invatat sa imite comportamente mai complexe. cum ar fi aruncarea unui cub intr-o galeata sau miscarea mainii . imagini cu aceste obiecte gospodaresti. a scrie sau a juca jocuri specifice perioadei prescolare. si o masa pentru a aseza obiectelor si imaginilor. cum a se juca cu jucarii. In programul de imitatie verbala. fotografii ci parintii copilului si cu rudele. creion) cu care subiectii intra în contact foarte frecvent. copilul este invatat sa asocieze propria voce cu cea a terapeutului (ex: subiectul asociaza exprimarea cuvantului "mama" cu exprimarea de catre terapeut a aceluiasi cuvant). prajitura. cub. IMITATIA In programul de imitatie nonverbala. subiectul invata sa isi asocieze comportamentul cu cel al altei persoane (ex: elevul saluta cu mana ca raspuns la salutul altei persoane si zambeste la un zambet). Este o abilitate ce poate fi deprinsa indiferent daca elevul detine abilitati de limbaj expresiv.

cu rabdare. Totusi. miscarea unei masinute inainte si inapoi. Nici nu e neobisnuit pentru ei sa necesite asistenta considerabila din partea parintilor si altor adulti alti pentru a îndeplini chiar sarcini de baza ca de exemplu îmbracarea si spalarea. a plange atunci cand plang si altii.Semnul Verde. Semnul Rosu . recreativ si abilitati ale limbajului prin observarea si imitarea comportamentelor altor persoane. Prin acest program. a se spala pe maini). a rade atunci cand rad si altii). emotionala si intelectuala al individului. SELF HELP (AUTOAJUTORAREA) Nu este neobisnuit pentru indivizii cu întârzieri mintale de a fi în urma cu îndemânari intrinseci de baza. va avea un tonus mai bun si va fi mai usor de îngrijit. Pe scurt. aruncarea unui cub intr-o galeata. Aceasta nereusita de a invata prin imitatie reprezinta o cauza majora a intarzierii in dezvoltare. o miscare de bataie usoara pe masa). a invata subiectul sa imite comportamentul altora intensifica procesul de dezvoltare sociala. multi studenti cu întârzieri mintale pot sa învete complexe îndemânari intrinseci. elevul este invatat sa imite anumite comportamente motorii grosiere. Urmeaza Conducatorul. indivizii cu intarzieri in dezvoltare adesea nu reusesc sa imite comportamentele altora. instructie sistematica. a bea dintr-un pahar. Îmbracarea. De exemplu. a desena. individul invata sa acorde mai multa atentie celorlalti si devine motivat sa invete prin urmarirea comportamentului acestora. . cei care folosesc toaleta e mai probabil sa fie acceptati în colectivitate decât ceilalti.Mai concret. abilitati prescolare (ex. Odata deprinse. Însa. a-si pieptana parul. a scrie. De asemenea învatând sa fie stapân pe sine va fi mai usor de integrat în scoala si comunitate. a se da peste cap). cand profesorul spune "Fa asa" si in acelasi timp demonstreaza actiunea (ex. O data ce subiectul devine mai stapân pe sine. Indivizii tipici achizitioneaza multe comportamente complexe cum ar fi cel social. aruncarea mingii la cos. noile comportamente imitative pot fi extinse in vederea invatarii prin imitatie a unor comportamente autoajutatoare de baza (ex. a lipi) si comportamente sociale adecvate (ex. a decupa. jocuri si sporturi potrivite stadiului incipient (ex.

3. pasii se inverseaza.Îmbracarea tricoului. Pantalonii ar trebui sa aiba o betelie elastica care nu necesita descheierea la nasturi sau fermoar si ar trebui sa intre cu usurinta peste solduri si picioare. 3. 7. 4. Se introduce celalalt brat prin mâneca. 2. Se trag pantalonii de pe genunchii studentului pe coapsele sale. si de asemenea printr-un al doilea exemplu. Trageti pantalonii de pe gleznele studentului pe genunchii sai. 2. Actiunea e prezentata în continuare în pasi distincti: 1. Alegeti un tricou cu mâneci scurte si mai larg la gât. 5. iar obiectul este îmbracat. 4. Se trage tricoul în jos de sub brate spre talie. Se pozitioneaza pantalonii în dreptul piciorului (când altcineva tine pantalonii). Se trag pantalonii de pe coapsele studentului pe soldurile sale. Se pozitioneaza betelia pantalonilor pe talia studentului. imbracarea tricoului: I. Se introduce bratul prin mâneca. Cu alte cuvinte. În afara de comanda (Ex. scopul este de a convinge studentul de a se îmbraca când i se cere sa faca astfel."îmbraca-te") ar trebui sa fie la fel cu dezbracarea. Se ridica pantalonii. Îmbracarea tricoului sa fie împartita în urmatorii pasii: 1. 8. Se impinge primul picior prin crac pentru a îmbaca pantalonii pe glezna studentului.În aceasta sectiune.Se aleg o pereche de pantaloni care sa îi fie mai largi. 10. 6. II. Se pune mâneca în dreptul bratului. Se impinge piciorul al doilea prin crac pentru a îmbaca pantalonii pe glezna studentului. a sistemului in care acesta se deruleaza voi exemplifica prin imbracarea pantalonilor de catre subiect. Se trag pantalonii de pe soldurile studentului pe talie. cu pasii pe care acesta trebuie sa ii parcurga. . Pentru o mai buna intelegere a programului.

manca singur. 6. nu a intampinat probleme deosebite. invatat sau nu inca. subiectul anunta verbal. este foarte important de precizat faptul ca la inceputul terapiei. Problema majora la Vladut era faptul ca abandona sarcina destul de usor si prezenta la sarcinile mai dificile comportamente isterice si de aceea progresele s-au facut intr-un ritm mai lent decat la ceilalti. dimensiunea de autoajutorarea a ramas punctul sau slab si contrastant cu restul dimensunilor. au insistat pe acest aspect. Se trage tricoul de la barbia studentului la gâtul sau. Andrei mergea excelent si mai avea foarte putini itemi. Vladut termina primul masa. renuntand permanent la scutec. de-a dreptul surprinzatoare intr-un timp atat de scurt. solicita olita fara nici un fel de problema. programul de puzlle. La capatul opus se afla Vladut. si trebuie luata in considerare si diferenta de aproximativ doi ani dintre ei si ceilalti subiecti). La sfarsitul cercetarii . si astfel el fiind deja familiarizat intr-o mica parte cu unele dintre sarcini.". ce-i drept pentru ambele tipuri de nevoi . In momentul in care s-a terminat cercetarea. Un progres suplimentar ce tine de autoajutorare.somnului etc si nu avea absolut nici o reactie). Se plaseaza tricoul pe fruntea studentului. De exemplu. insa nu la fel de bine ca la Vlad. chiar si in timpul somnului. itemii au fost desfasurati in mai multe sau mai putine parti. dupa un program special pentru toaleta. . 8. subiectul anunta nevoia de a merge la toaleta verbal prin formularea "Fac pipi. Se trage tricoul de la urechile studentului spre gât.ingrijorati de varsta destul de mare a copilului (pentru terapie. In ceea ce-l priveste pe Andrei pot spune ca programul a mers foarte bine. In ceea ce priveste toaleta. programul a fost masterat. 7.si extrem de important a fost acela ca in jurul terminarii prezentei cercetari. In ciuda restului itemilor din programul de autoajutorare. De asemenea. Vladut purta scutec in permanenta si nu prezenta absolut nici un fel de control sfincterian (elimina chiar si in timpul meselor . fara ajutor si foarte variat. unde trebuia sa manuiasca si sa manipuleze piesele a mers foarte slab din aceeasi motivatie. In functie de fiecare caz in parte.Si de asemenea. In ciuda evolutiei sale remarcabile.treptat sa se faca diferenta. parintii . chiar daca la celelalte programe a mers mult mai greu decat ceilalti doi subiecti studiati.5. avand o motricitate suficient de buna si colaborand destul de bine cu tutorele. urmand ca mai tarziu. Vlad. a carui motricitate atat fina cat si cea grosiera era si mai este inca un factor dificil si problematic. Se trage tricoul de la partea de sus a capului la urechi.

terapeutii. Am avut marea surpriza din cauza faptului ca el era relaxat si isi dorea foarte mult premiul (joaca in baltoaca) ca el sa imi raspunda. el deja nefiind foarte stapan pe controlul miscarilor gurii sale. trebuie sa-si reaminteasca constant ca graba creste riscul de a face limbajul aversiv studentului. . propozitii si fraze. Insa nu a decurs totul foarte bine. Din dorinta de a fi lasat sa se joace intro baltoaca banala. studentul invata sa pronunte sunete. spre incantarea si sansa mea. noi fiind extrem de entuziasmati am grabit putin lucrurile. deoarece o data ce imitatia verbala este stapanita.si rezultatul acesei greseli fiind faptul ca nu a mai putut sa pronunte "N" si "M". In momentul acesta. inclusiv cei care nu vorbesc curent si cei care sunt ecolalici. o organizare a itemilor mai buna si o insistenta mare impletita cu rabdare. dupa doar cateva luni de terapie toti copiii au o pronuntie extraordinara. Vazand efectul verbalizarii sale. Verbalizarea lui a inceput in timpul unei pauze mari la mijlocul zilei. i-am conditionat chiar eu. Cea mai senzationala si emotionanta zi la centru pana in ziua aceasta a fost aceea in care Andrei a inceput sa vorbeasca dupa nenumarate incercari si stimulari. In invatarea imitatiilor verbale. a prins curaj. Acesta este un program foarte dificil de predat si un program foarte dificil pentru ca studentul sa-l stapaneasca. Problema a fost depasita dupa un timp. si au ajuns a spune mai multe sau mai putine cuvinte si propozitii spontan. o explozie generala si recompense generoase . pe care aveam impresia ca il ingana. Pronuntia este primul pas in a invata sa foloseasca cuvinte intr-o maniera cu sens.IMITATIA VERBALA Deprinderile invatate in programul de imitatie verbala. cuvinte. sunt importante pentru toti indivizii cu intarzieri de dezvoltare. incurajata si de programul de "Miogimnastica" si exercitii simple de logopedie aplicate de noi insine dupa recomandarile unei doamne logoped. s-a dezinhibat si a continuat cu placere sa vorbeasca din ce in ce mai bine. Inceea ce priveste subiectii nostri . au plecat de la a spune 3-4 cuvinte (Vlad si Vladut) sau de la starea de non-verbal. cand el a fost scos in curtea centrului pentru a se relaxa. aceasta joaca cu faptul de a spune sunetul "a" la comanda si cuvantul "pisica". De-a lungul acestui program. aceasta deprindere poate fi folosita pentru a obtine raspunsuri in alte programe care cer raspunsuri verbale.

Accentuarea comportamentala . aplicarea unor interventii mai tehnice. In cazurile lui Vlad si al lui Vladut vorbim de o perioada de studiere de 5-6 luni. Cap. S-a reusit totusi atingerea unui consens intre cercetatori si practicieni.1.pe langa impunerea structurii si recompensarea comportamentelor potrivite. Participarea familiei. Parintii si alti membri ai familiei trebuie sa participe activ la educarea persoanei cu intarzieri de dezvoltare. Koegel si Koegel. iar in cazul lui Andrei este vorba de 5 luni. Olley si Rosenthal. evolutia acestora si modul in care s-a aplicat terapia. Cu toate ca parerile sunt impartite nefiind nici doua cercetari la fel. care era foarte accentuata. iar devierea de la acestea avand serioase implicatii. nici doi cercetatori cu aceeasi structura mentala. pregatire. DESFASURAREA CERCETARII Cercetarea in sine prezinta cazurile a trei copii autisti pe care s-a aplicat terapia comportamentala ABA intr-un centru nou deschis din Bucuresti. 1987): 1. La Vlad am intampinat o alta problema. 2. 1988). anume ca tratamentul adecvat trebuie sa contina urmatoarele elemente (Simeonnson. Fiecare dintre aceste reguli si aspecte ale aplicarii ABA s-au dovedit si in prezenta cercetare a avea un real fundament. stabilirea de discriminari intre stimuli si predarea imitarii (R.VI. producerea de schimbari in controlul stimulilor. formarea prin aproximari succesive.O problema majora care ne-a determinat sa schimbam forma SD-ului din "Repeta" in "Spune" si se spunea doar o singura data la inceputul sittingului a fost ecolalia lui Vladut. L. Criterii pentru tratamentul adecvat Pentru ca tratamentul sa dea randamentul maxim a trebuit sa se tina cont de cateva reguli stabilite in urma a zecilor de ani de experienta si a observatiilor facute pe baza acestora. pe pasi mici. VI. faptul ca deforma cuvintele foarte tare si inversa ordinea sunetelor din cuvinte. Aceasta si-a aflat rezolvarea doar prin evolutia sa generala si o insistenta mare a noastra. Fara o astfel de . etc si mai ales datorita diferntelor mari dintre subiecti si implicit loturile de subiecti. printre care testele discrete.

.. iar comportamentele noi trebuie invatate unul cate unul. Desi se observa cresteri ale functiei cognitive (cum sunt reflectate in scorurile IQ). 1988). abilitatile sociale si lingvistice acumulate de individ dispar in cateva minute. In primele 6-12 luni de tratament. 2002). individul trebuie invatat cat mai multe comportamente social acceptabile. Rincover si Egel. 1987). De exemplu. In prezenta altor autisti. deoarece autistii si alte persoane cu intarzieri de dezvoltare invata mai bine in situatii individuale (R. cam 40 pe saptamana (Lovaas si Smith. grupul trebuie sa fie cat de normal posibil. cum ar fi stapanirea pronumelor. trebuie sa se puna accent pe remedierea deficientelor de limbaj (Lovaas. Autistii trebuie sa fie invatati practic totul de la inceput. 1982). 1977). Lovaas et al. Poate ca un corolar la nevoia de complexitate. In majoritatea celor 40 ore. inclusiv studenti si membri ai familiei (Lovass si Smith. Instructie individuala.L. nu duce direct la aparitia altor abilitati lingvistice. instructia trebuie sa fie individuasizata si nu in grupuri. aceasta se datoreaza faptului ca invatarea unui comportament arareori duce la aparitia altor comportamente neinvatate direct (Lovaas si Smith. Tratamentul poate fi administrat de persoane cu pregatire temeinica in tratamentul comportamental. spitale) rareori duc la imbunatatiri in mediul familial sau comunitar (Bartak. clinici. 6. Mai tarziu. cum ar fi prepozitiile. si nici 20 (Anderson et al. o interventie eficienta necesita un numar foarte mare de ore. Ei au putine comportamente adecvate. Integrarea. Autistii se descurca mai bine cand sunt integrati cu persoane normale decat cu alti autisti (Strain. Lovaas si Watthen-Lovaas.participare. nu inseamna ca subiectul se va integra in randul colegilor normali. 1988). progresele realizate in medii profesionale (programe de educatie speciala. cel putin in primele 6-12 luni de interventie. 1988). acest interval poate fi impartit intre promovarea integrarii si remedierea deficientelor de limbaj. Cand individul este gata sa intre intr-o situatie de grup. iar invatarea unei singure abilitati lingvistice. probabil din cauza ca nu i se raspunde in aceeasi maniera (Smith. Simpla expunere la persoane normale nu este totusi suficienta pentru a facilita un comportament adecvat. Intensitatea. Inainte de integrarea intr-o situatie de grup. 1983). aceasta pregatire trebuie supravegheata de profesionisti cu pregatire in Analiza comportamentala aplicata si in tratamentul individual. 1978. Autistii necesita o instruire explicita in privinta interactiunii cu semenii lor (Strain. Koegel. 5.. 1988). Dupa cum am spus mai devreme. Complexitatea. 1973) 3. 4. ci doar ca el va regresa daca nu se continua tratamentul. Zece ore pe saptamana nu sunt suficiente (Lovaas si Smith. invatarea de abilitati lingvistice nu duce la aparitia abilitatilor sociale. 1983).

In conditii optime. nu ajung la o functionare normala cu tratamentul comportamental la acest moment si probabil vor necesita tratament individual pentru tot restul vietii lor pentru a-si mentine abilitatile existente si pentru a-si dezvolta noi abilitati. Dupa cum s-a mai discutat. descriindu-le in ce constau autismul si alte intarzieri de dezvoltare si in ce consta ajutorul pe care il cautati. Pentru evitarea neintelegerilor. o minoritate semnificativa a copiilor castiga si mentin o functionare normala (McEachin et al. 9. VI. Data fiind vizibilitatea datelor UCLA. il puteti prezenta. Daca elevul a reusit sa faca. cateva progrese in cadrul tratamentului. Restul copiilor. 1981) sau prezentul manual.. cu invatare vizuala. pentru ca aproape oricine poate sa se dea drept persoana calificata sa aplice acest tratament daca a participat la un seminar de o zi sau o saptamana si daca a citit ME Book (Lovaas. aratati ceea ce a invatat si cum au fost asimilate aceste cunostinte. In ultimii ani. Exista diferente semnificative in raspunsurile subiectilor la tratamentul comportamental. pentru asigurarea calitatii tratamentului. deja. Acestia sunt copii ce pot fi etichetati ca avand invatare auditiva. Trebuie de asemenea creat un sistem de certificare a asistentilor specializati. Tratamentul trebuie sa dureze toata viata la un autist pentru ca intreruperea lui duce la pierderea beneficiilor acumulate pana atunci (Lovaas et al. fiind mai focalizati asupra carierelor lor si cu mai multa compasiune in atitudinea lor fata de indivizii cu intarzieri de dezvoltare. 1973). Acest lucru este foarte important.. Acestia par sa se fi maturizat. interesul in randurile studentilor si elevilor de liceu pare sa fi crescut spectaculos. Controlul calitatii. . 1993). Durata. 8.7. dar mai au nevoie de alte cercetari si rezultate (vezi Capitolele 29 si 30). In prezent exista doua nivele de certificare: Nivelul I (Asistent personal) si Nivelul II (Asistent supraveghetor). recomandam citirea Capitolului 34. este important sa se specifice cat mai multe dimensiuni ale tratamentului. educatie si alte specializari asemanatoare si de a ii ruga sa va ofere posibilitatea unei prezentari de 5-10 minute. au fost selectati studenti sau absolventi din domeniul psihologiei . pentru a putea fi reprodus si de altii. Personalul terapeutic si parintii O metoda eficienta de a recruta membri pentru formarea echipei terapeutice este aceea de a contacta studenti in psihologie. dupa care cazul prezentat ca si exemplu a fost acela al fiului persoanelor care au initiat proiectul si care au infiintat centrul. Proiectul UCLA de certificare poate fi de ajutor in acest sens. Daca subiectul nu prezinta un comportament prea zbuciumat.2. Diferente individuale. singura exceptie o reprezinta copiii care incep tratamentul foarte devreme si se integreaza deja la varsta de 7 ani. Programele de facilitare a comunicarii pentru cei cu invatare vizuala sunt promitatoare. Astfel s-a procedat si in cazul "Horia Motoi".

Echipa are nevoie sa i se ofere un amplu feedback pozitiv . Daca va placea modul in care persoana respectiva se prezinta si daca aceasta pare usor de instruit si nu se prezinta plina de pareri predeterminate privind modalitatile de predare. acest lucru se produce foarte repede. doua. Sunt putine persoane care se pricep la o buna estimare a momentului cand sunt pe cale sa cedeze. referirea la . foarte greu de format. In general. de aceea. zilnic.au fost invitate la o discutie care contine intrebari despre experienta cu indivizi de aceeasi varsta cu subiectul. precum: · Sa aiba absolvita sau in curs de absolvire facultatea de psihologie sau alte studii adiacente. · Sa fie o persoana flexibila. · Sa isi doreasca sa lucreze cu copiii. consecutiv. atunci. Pentru a evita epuizarea provocata de stres. deschisa. Pe parcursul cercetarii echipa s-a modificat in functie de calitatile de care dadeau dovada membrii echipei si de posibilitatile financiare ascendente(donatiile diferitelor firme ale caror ajutor era solicitat). rabdatoare. In plus. si e mai putin probabil sa duca la epuizare nervoasa. pentru ca riscati ca acestea sa fie incapatanate si inflexibile. trebuie evitate tratamentele preferentiale. Echipa formata initial a constat in sase membrii selectati pe baza unui interviu extrem de selectiv prin care s-au urmarit mai multe aspecte. · Sa fie creativa. sa plece intr-o zi. si. iar persoana care a cedat nervos va dori. probabil. atat pentru profesor cat si pentru elev. · · Sa nu aiba copii si de asemenea sa nu aiba experienta cu ei in general(pentru a putea fii mai usor de format in lucrul cu copii autisti). Au fost evitate persoanele care sunt "experte" in alte domenii de tratament. nici o perosoana nu trebuie sa efectueze mai mult de 4-6 ore de tratament direct. fara prejudecati si capabila sa se joace mult cu copiii. Motivatia principala sa nu fie baniii.Atunci cand unele persoane si-au manifestat interesul privind posibilitatea de a face parte din echipa. Generalizarea indemanarilor dobandite reprezinta un proces mai putin intens ca tratamentul prin contact direct. dupa fiecare ora. in scopul de a ii generaliza sarcinile stapanite de acesta. trebuie intercalate transferari ale subiectului din mediul de invatare prin contact direct in medii mai informationale.A munci in concordanta cu vorba: "Strangi mai multe albine cu miere decat cu otet"este o buna strategie de lucru. atunci acel aplicant este foarte posibil sa devina un bun tutore. Daca cineva lucreaza 6 ore.

ca tratamentul comportamental incipient si intensiv. creditarile oferite de curs si aprecierea sunt suficiente. este necesara o doza considerabila de specializare. Acest lucru poate divide echipa . Daca unul dintre membrii echipei nu participa la intalnirile saptamanale. Solutiile la aceste probleme reclama. fiecare membru al echipei trebuie sa lucreze cu elevul in fata celorlalti. In momentul de fata. Pe parcursul acestor intalniri. vor fi trecute in revista castifurile si problemele elevului din saptamana precedenta. Pentru a putea fi considerat profesionist in furnizarea unui asemenea tratament.unul din membrii echipei ca la "ajutorul minune". . pentru o persoana singura. Membrii echipei trebuie sa se simta importanti fata de progresele elevului si sa aiba sentimentul ca sunt apreciati. Este absolut esential ca intreaga echipa sa se intruneasca. O asemenea persoana nu este suficient calificata pentru a indeplini importanta munca de a preda indivizilor cu intarzieri de dezvoltare. totusi. mai degraba. mese gratuite sau alte asemenea favoruri. aproape oricine poate sustine ca este competent in a oferi tratament comportamental pentru copiii mici suferind de autism. probabil multumita selectarii riguroase a personalului nu am avut incidente majore exceptand o perioada in care s-au inregistrat unele intarzieri ale tutorilor. iar fiecare membru va intari indemanarea si cunostintele celorlalti. salariile. Nu trebuie oferite cadouri costisitoare. o data pe saptamana. Este imposibil. In timp. se opune feedback-ului aplicat procedurilor de tratament sau se plange de salariu sau de alti membrii ai echipei. Socializarea se va desfasura dupa incheierea sedintei. indepartati aceasta persoana. unde fiecare persoana primeste o intarire prin contributia sa la solutiile potentiale. in cadrul echipei de tratament. Realitatea este. vor fi expuse dificultatile intampinate si se va efectua un feedback de determinare a modului cum ar putea fi surmontate aceste dificultati. Intalnirile saptamnale trebuie sa fie focalizate asupra muncii echipei si sa dureze 12 ore. In timpul intalnirilor saptamanale. Este esential ca acest proces de feedback sa se desfasoare intr-o maniera constructiva si sa fie mai mult pozitiv decat negativ. inainte sa produca stricaciuni. un efort de grup. sa rezolve toate problemele complicate pe care le prezinta cazul unui singur subiect. pentru a primi un feedback legat de performantele sale. intarzie in mod repetat la sesiunile de tratament. se va dezvolata o coeziune din ce in ce mai mare. pentru copiii cu autism este o specializare din cadrul Analizei Comportamentului Aplicata. introduce programe noi fara a se consulta cu restul echipei. impreuna cu subiectul. Din fericire.

dupa 24 de ore. cu . Sefii de echipa in cazul centrului "Horia Motoi" au fost patru la numar. Romantismul care i-a atras unul spre celalalt si care esteesential in cadrul vietii maritale este suprimat.pe parcursul cercetarii au ramas trei si aveau minim un an de experienta in aplicarea terapiei. repetati-va ca multi. Cel care are grija de copil va cere numarul de telefon mobil al parintilor numai daca esteabsolut necesar. sau ambii parinti devin peste masura de implicati in tratamentul copilului lor. cu toate cu nu se stie inca pana la ce nivel de dezvoltare. putandu-se solda cu un divort. Parintii trebuie sa aiba grija. la cel putin 100 de km de casa si interzicerea oricaror conversatii legate de autism. O familie intacta reprezinta una dintre cele mai mari contributii la dezvoltarea subiectului. si descoperirea ca totuleste in ordine poate fi cel mai bun remediu impotriva sentimentului de vinovatie. tatal. in schimb. chiar si pentru o perioada scurta de 24 de ore. este foarte posibil ca elevul sa faca progrese stabile. Totusi. in acea echipa profesori implicati. Se recomanda sa se ia cate o vacanta de la autism. Trebuie anticipat ca sentimentul de vinovatie pentru parasirea casei. Oricum. nu se mai gandesc la si nu mai vorbesc despre nimic altceva. In asemenea circumstante am vazut parinti care si-au pierdut toate relatiile personale. restul familiei si prietenii sunt neglijati. avand. si au ajuns la concluzia ca 47% din copiii ce au beneficiat de asemenea interventii au atins un nivel de functionare normala din punct de vedere educational. sau cei mai multi dintre copiii suferinzi de autism sunt mult mai puternici decat va asteptati. Cateodata mama. emotional si social. aceasta statistica a fost obtinuta conditiile celui mai bun tratament in cadrul unor clinici. Nu vor fi efectuate convorbiri telefonice acasa. Recomandam intreruperea ingrijirii si parasirea casei timp de 24 de ore la cel putin 3 saptamani odata. fiecare de sine insusi si de celalalt. Fara un sef de echipa calificat. Asemenea implicari exagerate sunt periculoase. va fi puternic. Este indicata cazarea la un hotel. Nu trebuie lasat ca cerintele inerente ce apasa asupra parintilor pe parcursul tratamentului comportamental intesiv sa puna in pericol mariajul acestora sau relatia cu ceilalti copii din familie. revenirea. cat mai des cu putinta.Multi parinti au acumulat cateva informatii despre interventiile comportamentale intensive si intr-un stadiu incipient. Ceilalti copii. Tratamentul in cazul lucrului in echipa este estimat a avea o rata de recuperare intre 10% si 20%. Unele persoane sugereaza ca tatal sau mama copilului sa se mute la o clinica de tratament. Rata de recuperare pentru echipele care sunt conduse de persoane necalificate nu depaseste 5% . in functie de nivelul de calificare al sefului de grup. ce lucreaza impreuna si isi canalizeaza resursele.

acesta, in timp ce celalalt parinte sa ramana acasa, la cateva sute de kilometri
distanta.
Pe masura ce indemanarea elevului creste, nu este neobisnuit sa observam
ca acel elev ajunge sa prefere mediul educational fata de varianta de a sta, pur si
simplu, nefacand nimic, aceasta este si situatia centrului unde se desfasoara
activitatea terapeutica a cazurilor prezentate in cercetarea de fata. Acestia au
acceptat spatiul cu tot ceea ce el implica si de asemenea si personalul terapeutic cu
destul de mare usurinta, in doar cateva zile ajungand sa-si doreasca sa ajunga la
centru.
Ajutorul dat in rezolvarea unei probleme dificile, precum si contributia
pozitiva fata de generatiile viitoare sunt motivatiile de baza pentru cei mai multi
dintre cei ce lucreaza cu indivizi cu intarzieri de dezvoltare.
Observam si utilizam in fiecare zi principii de invatare operanta, caci in
fiecare zi modificam comportamentul celor din jur, iar ceilalti, la randul lor, il
modifica pe al nostru.
Programele prezentate in manualul ABA variaza mult pe o scara a
complexitatii. Un factor de evaluare a complexitatii unui program anume este dat
de diferentele individuale care exista intre persoanele cu acelasi diagnostic, si chiar
intre indivizii ce obtin aceleasi rezultate la testele standardizate de inteligenta,
capacitate de folosire a limbajului, sau functionare adaptativa generala
Multi parinti sau profesori ai copiilor cu intarzieri de dezvoltare au inceput
deja tratamentul comportamental si pot oferi un ajutor semnificativ in rezolvarea
unor probleme cu incidenta mai mare. Multe dintre aceste probleme pot fi
solutionate cu ajutorul unei organizatii numite FEAT (Familii pentru Tratamentul
Incipient al Autismului).
Comportamentele dificile pe care elevii cu intarzieri de dezvoltare le
prezinta atunci cand se adapteaza la mediul educational, fie ca e vorba de educatie
acasa sau la scoala sunt numeroase. Asemenea comportamente includ manifestari
isterice deosebit de puternice si comportament auto-distructiv, manifestari autostimulante, lipsa de motivatie si dificultati de focalizare a atentiei.
Pe parcursul manualului ABA al lui Lovaas se ofera numeroase si
amanuntite descrieri privind tratarea acestor comportamente dificile, pe masura ce
apar in procesul de predare al diverselor programe. Retinem, totusi, ca nu toti
elevii cu semne de intarziere in dezvoltare prezinta toate comportamentele
descrise.
VI.3. Desfasurarea activitatatii pe parcursul cercetarii

In cadrul stadiilor incipiente ale predarii, sedintele de predare au continut
maxim cinci - sase probe, cu pauze scurte de joaca intre seturi de probe. Statul pe
scaun in stadiile incipiente nu ar trebui sa depaseasca 2 minute intre pauze. Pe
masura ce elevul avanseaza in programele am putut mari timpul de stat pe scaun de
la sub 1 minut pana la 5 minute, permitand astfel mai multe probe.
Primele sarcini care li se dau subiectilor sunt unele pe care noi stim ca
acestia le pot face cu usurinta. Tot procesul terapeutic pleaca de la sarcini foarte
usoare la cele mai complexe in ritmul pe care ni-l permit copii, fara insa de a sta pe
loc, incercand in permanenta sa se obtina mai mult.
In final, asa cum se procedeaza si la scoala, subiectului i se va cere sa stea
pe scaun o perioada neintrerupta de 45 - 50 minute. Atunci cand vine timpul unei
pauze de joaca, am semnalizat inceputul acesteia cu instructiunea "Gata" si am
ajutat copilul sa se ridice de pe scaun si sa mearga la joaca. In toate programele,
am semnalizat inceputul pauzei de joaca doar dupa un raspuns corect (nesugerat ori
de cate ori este posibil).
Ne-am asigurat ca subiectul nu primeste pauza atunci cand nu asculta, cand
este furios sau in urma unui raspuns incorect.
Parintii au fost rugati inca de la inceput sa aduca liste cu ceea ce le face
placere copiilor sa manance si sa bea ca sa le putem pregatii premiile, de asemenea
liste cu ceea ce stiu sa faca, sa spuna si ce activitati si jocuri le plac.
Pana ca subiectii sa inteleaga sistemul de recompensare, programul ,
regulile terapiei si faptul ca nu este optionala cooperarea cu terapeutul exista o
perioada de acomodare in care ei trebuie sa cedeze , iar terapeutul sa preia
controlul. In momentul in care copilul intelege ca daca are o criza de isterie, de
protest, de refuz vis-a-vis de ceea ce ii cere terapeutul nu va obtine nimic si nu va
putea pleca din lectie, nici macar nu va avea voie sa se ridice de pe scaun, si mai
mult, daca va coopera va primi cate o recompensa din partea acestuia.
In momentul cand acestia protestau noi continuam sa facem lectia ajutand
copilul sa indeplineasca sarcina facandu-le prompt sau , daca era o criza puternica
de isterie ii tratam cu ignor pana cand acestia se linisteau si atunci li se dadea un
intaritor pozitiv pentru a le incuraja acest tip de comportament.
Dupa ce s-a preluat controlul si ne-am adaptat reciproc cu terapia si intre
noi, programele si itemii fixati in cadrul acestora au mers in ritmul in care a putut
fiecare, dupa capacitatea lui.
In permanenta echipa terapeutica a fost supravegheata si monitorizata,
astfel incat greselile sa poata fii corectate din timp, echipa sa prinda cat mai multa
experienta intr-un timp cat mai scurt si sa dea randamentul maxim. Supravegherea
se face fie prin usile cu geamuri usor transparente (in 2 dintre camere), fie printr-o

camera video conectata la un televizor instalat pe hol. S-a decis, dupa un timp, ca
orice obiectie sau observatie sa se faca in momentul in care se va lua pauza mare
de 10 minute de la fiecare ora, in care se iese din camera.
Cu respectiva camera video s-au inregistrat lectii de la inceput cu fiecare
copil in parte, astfel incat sa nu existe dubii mai tarziu in legatura cu starea initala a
dezvoltarii si manifestarile specifice ale subiectilor.
Pentru o cooperare cat mai buna cu parintii si o informare reciproca in
legatura cu starea copilului, evolutiile, obiectivele etc. Au loc sedinte in fiecare
saptamana, la care prezenta tuturor este obligatorie , si de asemenea sunt informati
parintii in legatura cu programul cu itemi si cu toate schimbarile din saptamana
care urmeaza.
La sfarsitul fiecarei zile se completeaza in dosare concepute individual pe
subiecti, in care se afla liste cuprinzand itemii, cu data la care au fost introdusi si
data la care au fost masterati , invatati de catre copil, iar pe de alta parte langa
listele cu itemi exista liste in care se compleaza detaliat(in fiecare zi ) cum s-au
desfasurat lectiile, starea generala a subiectului, factorii perturbatorii ( daca exista),
ce itemi s-au introdus in ziua respectiva, in ce mod si cum arata acestia (daca este
carte se precizeaza care este aceasta, daca sunt fructe, care sunt acelea si ce culoare
au etc.), si ce itemi s-au verificat si cum au mers acestia.
Pentru a nu le crea dependenta subiectilor, terapeutii au fost organizati in
echipe si s-au incercat rotatii la intervale diferite de timp de la un copil la altul
pana s-a ajuns la concluzia ca, pe de-o parte se simte nevoia schimbarii echipelor
atat din partea echipelor cat si din partea terapeutilor, dar, pe de alta parte nu sunt
recomandate nici schimbarile dese deoarece se ajunge la o acomodare benefica a
terapeutilor atat cu personalitatea si particularitatile copilului, cu ritmul si
programul acestuia. Astfel s-a ajuns la concluzia ca trecerea echipelor de la un
subiect la altul este bine sa se faca la minim o luna si maxim doua luni.
Pe langa obiectivele programelor se urmaresc si altele in functie de situatia
fiecarui caz in parte, de exemplu: sa anunte nevoia de a merge la toaleta, dorinta de
a i se da apa ("Vreau apa"), dorinta de a i se deschide usa, formule de politete la
masa, de salut, "multumesc" etc., precum si raspunsuri la intrebari de genul "Cum
te cheama?", "Cati ani ai?", "Cine este Andrei?"- "Eu", "Cum face pisica, catelul..."
etc.
Programele propru-zise sunt impletite cu multa joaca, timp in care
terapeutul are sarcina de a interactiona cat mai mult pe toate caile cu subiectul :
afectiv (gesturi de tandrete si alintare pentru a-i stimula interactiune sociala in
general, pentru a-i antrena aceasta dimensiune si pentru a se face cat mai placut in
timpul pauzelor astfel contrastand cu atitudinea ferma din timpul dectiilor), tactil
(prin atingeri, imbratisari etc., pentru a stimula simtul tactil si incurajarea
initiativelor de acest tip), vizual ( asigurandu-ne ca la joaca suntem in campul sau

S-a considerat ca in acest rastimp personalul terapeutic va putea sa cunoasca copii suficient de bine cat sa poata participa la aplicarea testului Portage impreuna cu parintii.1.25. INTERPRETAREA DATELOR Asa cum am mai precizat. insa lucrurile au decurs bine in ciuda acesui inconvenient. ca el sa stie ca se joaca impreuna cu cineva). VII.vizual. auditiv ( stimuland astfel comunicarea la joaca si in general).VII. primele evaluari ale subiectilor s-au efectuat la aproximativ o luna de cand ei incepusera activitatea la centru pentru o obiectivitate mai mare a rezultatelor.2004 Varsta cronologica 33 luni (2 ani 9 luni) Varsta mintala 22 luni (1 an 10 luni) . astfel incat acestuia sa ii faca placere sa vina la centru si sa se destinda si binedispuna intre lectii. Din cauza faptului ca centrul este nou infiintat si nu are foarte multe fonduri am fost nevoiti sa improvizam si sa ne folosim de orice obiecte ne inconjurau si de multa imaginatie si improvizatie. In timp a fost contractata o doamna logoped care face vizite saptamanale lucrand cu fiecare copil in parte si lasandu-ne sarcini de indeplinit si invatandu-ne modul in care sa le indeplinim pentru a imbunatati pronuntia acestora. Joaca trebuie sa fie cat mai placuta pentru copil. Cap. De aceea nu putem stii cat au evoluat in prima luna.Prelucrarea statistica a datelor Rezultatele de la prima evaluare Portage a subiectilor sunt urmatoarele: VLADUT LA PRIMA EVALUARE Data evaluarii 10.

Scale Portage Socializar e 17 luni (1 an 5 luni) Limbaj 21 luni (1 an 11 luni) Autoservir e 19 luni ( 1 an 7 luni) Cognitiv 24 luni ( 2 ani) Motor 31 luni (2 ani 7 luni) IQ=66. "lapte". Vladut foloseste doar cateva cuvinte cu sens ( de ex: "apa". Nu cere sa i se citeasca din carti pentru ca acestea nu ii trezesc nici un interes lui Vladut. Nu pronunta deseori consoana initiala din cuvintele pe care le repeta in mod ecolalic si care nu semnificatie.66 1. . "paine"). Totusi imita miscarile altor copii. Socializare Contactul vizual este redus si nu exista intentia de a cauta privirea celor din jur. In acest caz poate fi vorba mai mult despre o manifestare ecolalica a lui Vladut. "suc". le. Limbaj In momentul evaluarii. In plus pronunta cateva grupuri de sunete: ia. 2. ie. Tendinta la ecolalie este accentuata. la. decat de intelegerea semnificatiei acestor formule de politete. si manipuleaza aceeste obiecte pentru a face zgomot. Nu interactioneaza cu alti copii in joc. Nu ofera jucarii sau obiecte celor din jur. Adreseaza formule de politete precum "te rog" si "multumesc" numai cand i se aminteste sau i se cere.

stie sa foloseasca lingurita. Nu foloseste numele membrilor familiei atunci cand are nevoie de ajutorul lor. de repetare fara sens a intrebarii formulate de adult. formele geometrice.13. Nu formuleaza intrebari si nu raspunde la intrebari care ii sunt adresate decat printr-un comportament verbal ecolalic. Motor Dezvoltarea motorie este apropiata de nivelul normal corespunzator varstei cronologice a lui Vladut. mai ales daca acestea sunt usor de manipulat. 5. cercuri. numerele. Nu are controlul sfincterian format si nu foloseste nici o indicatie verbala sau gestuala in momentul in care simte nevoia de a merge la toaleta. care in mod normal ar fi trebuit sa fie insusite pana la varta cronologica pe care o are Vladut in momentul evaluarii.Nu stie sa se imbrace cu nici un articol vestimentar. 4. si nu are formate conceptele de mare-mic. Autoservire Poate sa dezbrace haine descheiate. da impresia ca ii este frica sa le dezbrace pentru ca l-ar vatama. Mananca singur. Executa gesturi simple la cerere (ex: sa bata din palme) Nu poate sa completeze un incastru de trei figuri. Cognitiv Este capabil sa asocieze obiecte asemanatoare si obiecte cu imaginile lor. triunghiuri. Nu formeaza in vorbire propozitii compuse din 2 cuvinte alaturate si nici nu alatura substantive cu adjective sau adverbe.200 Data evaluarii 4 . ANDREI LA PRIMA EVALUARE 12. Indica imaginile numite. Poate sa numeasca trei parti ale corpului atat la el cat si la papusa. Nu prezinta intarzieri semnificative. etc. 3. In contitiile in care sunt foarte stramte. Cand e pus pe olita incepe sa planga si nu ii place sa i se schimbe scutecul.Nu foloseste raspunsurile afirmative si negative atunci cand situatia o cere. cruci. Nu cunoaste culorile. nu poate copiatrasee pregrafice precum linii. lingura in mod adecvat.

alt obiect sau atentie). adulti sau copii si nu accepta prezenta aluia in jocul sau. mancat.Varsta cronologica 38 luni (3 ani 2 luni) 22. Nu raspunde la propriul nume prin nici un fel de gest. pupat. Socializare Nu interactioneaza in joc cu alte persoane. Este interesat de obiecte. .uneste mainile papusilor) Contactul vizual este bun si cauta privirea mai ales in conditiile in care doreste sa obtina ceva de la adult (jucarie. de jucarii ( mai ales masinile pe care le manipuleaza in mod corespunzator). precum si de mediul inconjurator pe care il examineaza. Imita uneori in joc obiceiuri obisnuite ale adultilor (baut. Nu are simtul pericolului atunci cand este langa obiecte interzise sau periculoase. tinut de mana .94 1.4 luni (1 an 10 Varsta mintala luni) Scale Portage Socializare 13 luni (1 an 1 luna) Limbaj 12 luni (1 an) Autoservire 32 luni (2 ani 8 luni) Cognitiv 20 luni (1 an 8 luni) Motor 35 luni ani11luni) (2 IQ=58.

sosete. picior. Limbajul receptiv este putin mai dezvoltat si poate executa comenzi simple. 4. Nu poate sa arunce si sa prinda mingea. Stie sa se imbrace numai cu pantalonii. Controlul sfincterian este bine format si indica nevoia de a merge la toaleta prin gesturi sau se orienteaza singur catre ea in propria casa. sa mearga cu spatele. marimile. Limbaj Nu repeta nici un sunet prin imitatie. dar nu si bluze. capsele sau sireturile (dezbraca pantalonii. Motor Motricitatea grosiera este mai bine dezvoltata decat cea fina. pulovere. sosete). Poate sa arate 3 parti ale corpului (cap. dar nu indica imagini din carti. dar da cu piciorul in ea. Dezvoltarea motorie fina este deficitara. Nu cunoaste culorile. Pe de alta parte nu are control voluntar asupra miscarilor aparatului fonoarticulator. fiind capabil sa alerge. "sico". Are pensa digitala formata. Cognitiv Face asocieri de obiecte identice. 3. Poate sa dezbrace orice articol vestimentar care are deschisi nasturii. Nu foloseste nici un cuvant cu sens. Autoservire Mananca independent la masa folosind in mod adecvat lingura si furculita.2. 5. Poate sa completeze un incastru de 3 figuri. dar nu reuseste sa asocieze obiecte la imaginile corespunzatoare. sa urce si sa coboare scarile. sa sara pe doua picioare. Prin urmare limbajul expresiv este absent. Poate indica cel putin 12 obiecte familiare atunci cand i se cere. Inchide si deschide fermoare fara sa actioneze inchizatoarea. prepozitiile. dar manifesta stereotipii verbale prin repetarea continua si fara sens a unor sunete sau silabe (de ex: "asi". formele. Aceste fapte au implicatii directe in nedezvoltarea limbajului expresiv. dar nu isi coordoneaza foarte bine miscarile mainilor si ale degetelor. si apuca obiectele preponderent cu toata mana fara sa se . mana). Nu indica imaginile numite. haine descheiate. ia-ia"). Nu poate sa faca morisca cu mainile. Controlul voluntar al respiratiei este absent (nu poate sufla nici macar pentru a stinge o lumanare sau pentru a fluiera cu un fluier). pulovere.

Poate sa construisca turnuri din 7 . cruci. Mazgaleste cu creionul fara a tine instrumentul de scris in pozitie corecta si nici nu are coordonarea mainii suficient de dezvoltata pentru a putea realiza trasee grafice care necesita precizie (linii orizontale sau verticale. patrate.8 cuburi. cercuri.foloseasca de pensa digitala.200 4 Varsta cronologica 66 luni (5 ani 6 luni) 32.25.6 luni (2 ani 8 Varsta mintala luni) Scale Portage 18 luni (1 an 6 Socializare luni) Limbaj 17 luni (1 an 5 luni) 41 luni (3 ani 5 Autoservire luni) IQ=49. colorare in contur fara depasirea acestuia). Socializare Cognitiv 27 luni (2 ani 3 luni) Motor 60 luni (5 ani) . VLAD LA PRIMA EVALUARE Data evaluarii 10.39 1.

4. Poate indica 3 . nici pe fata. Autoservire Se dezbraca singur si se imbraca in 50% din cauri. Nu manifesta nici un interes pentru copii sau adulti nefamiliari si evita sa interactioneze cu ei. Nu tolereaza foarte bine carnea. "nu". lipsa de relationare cu semenii 2. Datorita intarzierii in dezvoltarea limbajului. Vlad nu foloseste nici un cuvant cu sens pentru a denumi obiecte sau persoane din jurul lui. "aici". Limbajul expresiv este redus la vocalizarea unor sunete sau silabe diferite si in jocul sau vocalic pronunta cuvinte simple precum "apa". . Nu se sterge cu prosopul foarte bine nici pe maini.La prima evaluare realizata. Din punct de vedere al socializarii. si se incalta cu ajutor. Uneori se mai intampla si accidente in timpul noptii. Vlad fiind dominat de autostimulari si stereotipii specifice copiilor autisti. Se spala pe dinti prin indicatii verbale si imitatie. ci se foloseste numai de gesturi. dar nu manuieste foarte corect lingura cand o duce spre gura cu alimente lichide pentru ca o inclina suficient de mult incat aproape tot lichidul se scurge inapoi in farfurie. dar nu denumeste nici un obiect cunoscut. Nu foloseste nici o forma de interogatie. Nu foloseste nici un cuvant pentru a indica nevoia de a merge la toaleta. Nu isi pune sosetele sau dresul. Nu stie sa raspunda afirmativ sau negativ (da/nu) la intrebarile legate de propriile sale nevoi sau dorinte. "par". Cunoaste aproximativ 12 obiecte familiare pe care le indica atunci cand sunt numite. Vlad nu are dezvoltat comportamentul de imitatie (nu imita miscarile copiilor in joc. "caca". Nu initiaza comunicarea in relatie cu ceilalti. Limbaj 3. intregul comportament indica retragerea fata de lumea exterioara. "pipi". nu imita actiuni simple sau obiceiuri ale adultilor).5 imagini dintr-o carte cand acestea sunt denumite si recunoaste 10 parti ale corpului. Singurele jocuri care ii fac placere si in care a acceptat prezenta adultului sunt cele care presupun gadilaturi sau leganari. Foloseste tacamurile cand mananca. Toate aceste cuvinte nu au semnificatie si nici nu sunt folosite in sensul reala al comunicarii (al dorintei de a comunica ceva prin ele celor din jur). Comportamentele ludice sunt aproape absente. "da". "pa". nu foloseste nici o formula de salut sau de politete precum "te rog" sau "multumesc".

prin urmare nu poate asocia obiecte la categoria in care aceasta este inclusa. Motor Dezvoltarea motorie grosiera este foarte buna. Cognitiv Din punct de vedere al dezvoltarii cognitive Vlad se afla la varsta de 2 ani si 3 luni. In plus acest deficit este accentuat de lipsa interesului pentru activitati care implica motricitatea fina. Aria de dezvoltare motorie in care apare un deficit este motricitatea fina (taiat cu foarfeca. Nu imita decat linia orizontala si in realizarea ei nu are precizie. Interesul pentru activitatea pregrafica(mazgalit. Mazgaleste cu creionul pentru perioade scurte de timp. Notiunile temporale si orientarea in timp sunt absente. aceasta fiind o activitate total lipsita de interes pentru Vlad. Nu a achizitionat notiunile de mare-mic. de obiecte cu imaginea lor. 6. Nu intelege semnificatia prepozitiilor sau a altor cuvinte care indica relatii spatiale intre obiecte. coloratul in interiorul unor contururi). Nivelul cogitiv se afla in stadiul operatiilor concrete. Indica la cerere 10 parti ale corpului. decupat dupa contururi drepte sau curbe. culorile si nici formele. precum si de deficitul de atentie si lipsei de concentrare in timpul sarcinii specifice copiilor autisti. apropiata de nivelul de dezvoltare al unui copil de varsta lui reala. Completeaza un incastru de 3 figuri. personal si desfasurarea programelor curente tinand cont si de restul demersurilor terapeutice (generalizarea si socializarea). desenul si activitatea pregrafica in genere. Respectand modelul prezentarii datelor obtinute din prima evaluare pentru o mai buna evidentiere a cazurilor si diferentelor aparute vom prezenta urmatoarele in aceasi ordine a cazurilor: . Nu cunoaste numerele si nici conceptul de multime de obiecte carei i se poate asocia un numar.5. desen. pictat. Nu are format conceptul de categorie. Poate face asocieri de obiecte identice. imitarea unor trasee grafice) este absent. dar nu le denumeste. Cea de-a doua (si a treia in cazul lui Vladut) evaluare cu testul Portage nu a avut loc simultan la cei trei subiecti din considerente obiective care tin de alegerea momentului oportun atat pentru parinti.

Ofera si imparte jucarii cu alte persoane. cauta sa interactioneze cu adultii si cu copiii. Nu-i place sa fie lasat singur.31. .48 1. miscari. Imita foarte bine actiuni. Poate sa imite secvente de peste 10 miscari inlantuite realizate de alta persoana. Initiaza comunicarea si diverse jocuri. doreste sa le vorbeasca si sa se joace cu ei.2005 Varsta cronologica 37 luni (3 ani 1 luna) Varsta mintala 39. Socializare Contactul vizual s-a imbunatatit considerabil. Pe copii ii ia in brate.4 luni (3 ani 3 luni) Scale Portage Socializar e 39 luni (3 ani 3 luni) Limbaj 46 luni (3 ani 10 luni) Autoservir e 33 luni (2 ani 9 luni) Cognitiv 42 luni (3 ani 6 luni) Motor 37 luni (3 ani 1 luna) IQ=106. obiceiuri.VLADUT LA ULTIMA EVALUARE Data evaluarii 2. gesturi. Vladut cauta privirea celui cu care comunica si cauta prezenta celuilalt.

Arata pe degete cati ani are. receptiva si expresiva. a celor din pliantele de la magazine. Foloseste onomatopee pentru a indica diverse animale si poate denumi chiar si animalele respective. Vladut foloseste propozitii simple si complexe. langa. 2. Raspunde la intrebari de tipul: "Unde?". "Avion cu motor". Isi asteapta randul in jocurile care presupun acest fapt. Pronuntia cuvintelor este inca defectuoasa datorita efortului scazut al lui Vladut de a pronunta corect. si recunoaste toate obiectele uzuale din imagini si actiunile care se desfasoara in acele imagini. "Podul de piatra". aici si prepozitii care indica locatia unor obiecte: pe. Poate sa-l pronunte chiar si pe "R". Pune intrebari precum "Ce este?" in scopul descpoeririi unor obiecte pe care nu le cunoaste. Coopereaza cu parintii cand i se dau sarcini. A invatat cantece scurte si poezii de asemenea pe care le recita cu placere cum ar fii: "Catelus cu parul cret". . bluze. dar are nevoie de exercitii logopedice pentru a-l pronunta corect in cadrul cuvintelor. sa-i povesteasca. cu ambele sale componente. Are chiar preferinte pentru anumite carti. a avut un salt extraordinar in cazul lui Vladut. in ciuda faptului ca poate pronunta toate sunetele limbii romane. pana la 5 -6 cuvinte. sub. dar din acest punct de vedere inca nu povesteste asemenea unora dintre copiii de varsta lui. pulovere. 3. Limbaj Dezvoltarea limbajului. sosete. Spune "te rog" si "multumesc" in situatiile in care aceste formule de politete se impun. "Cine?". Limbajul lui este spontan.A devenit interesat de cartile cu imagini si ii cere adultului sa-i citeasca din ele . Autoservire A invatat sa se imbrace cu pantalonii. complex si cu rol de comunicare. poate cere "mai mult" si spune "gata" daca nu mai doreste continuarea unei activitati. iar daca se intampla sa nu cunoasca denumirea incearca sa asocieze acel obiect cu utilitatea lui spunand "pentru ce" este folosit acel obiect. Foloseste adverbe precum: acolo. Povesteste uneori lucruri care i s-au intamplat. Cunoaste denumirea obiectelor din jurul lui.

In momentul acestei evaluari nu mai poarte scutec decat pe parcursul noptii. A invatat sa numere obiecte pana la 5.). Cunoaste toate culorile si le denumeste la cerere pe obiectele din jur. 5. pleoapa. recunoaste si numeste actiuni realizate de alte persoane. Daca se murdareste la gura sau la nas. Indica si denumeste la cerere toate partile corpului pe propriul corp. fiind prezent un mic deficit al motricitatii fine datorat insuficientei exersari a degetelor mainii si a muschilor implicati in realizarea traseelor grafice. sau se duce singur la olita daca simte nevoia. Arata spre sine cand este intrebat. Motor Nivelul de dezvoltare al motricitatii este conform varstei sale reale. sold. Adesea cere sa fie asezat. 4.deschis. Foloseste notiunile de mare .4. etc. A invatat sa infiga furculita in alimente.mic. se sterge singur cu servetelul daca i se aminteste.Controlul sfincterian este mai bun si a inceput sa ceara la toaleta in 90% din cazuri. ANDREI LA ULTIMA EVALUARE Data evaluarii 4. Cognitiv Numeste actiuni din imagini. Nu sufla nasul. Acum Vladut accepta linistit sa stea pe olita atata timp cat este nevoie. Completeaza puzzle de pana la 12 piese. si-a insusit formele geometrice pe care le poate asocia imaginilor lor. ceafa. inchis . in mod adecvat. sprancene. pe alta persoana si pe papusa (cunoaste chiar si parti precum: palma.2005 Varsta cronologica 41 luni (3 ani 5 luni) .

Socializare Andrei este un copil vesel. In jocul sau manipuleaza obiectele in mod adecvat. Accepta absenta parintilor. nu suporta ideea ca un copil poate pleca din acel loc.60 1.30. Nu interactioneaza insa in joc cu acestia. gadilat. 2. Ii plac copiii si cand ii vede simte nevoia sa-i ia in brate. dar se poate juca langa alt copil. iar el sa ramana intr-un fel singur. Daca se afla intr-un loc in care mai sunt si alti copii. Coopereaza cu parintii in 75% din cazurile in care acestia solicita ceva de la el. care isi exprima bucuria prin gesturi. Limbaj .8 luni (2 ani 6 Varsta mintala luni) Scale Portage Socializar 19 luni (1an 7 e luni) Limbaj 23 luni (1 an 11 luni) Autoservir e 36 luni (3 ani) Cognitiv 32 luni (2 ani 8 luni) Motor 44 luni (3 ani 8 luni) IQ=75.15 min). facand o activitate separata. Ii plac jocurile cu alte persoane daca acestea presupun actiuni fizice precum tumbe. continuandu-si jocul. Ii place sa se joace mai mult singur decat cu alte persoane si este capabil sa se joace linistit un timp indelungat langa adult (20 . expresivitate faciala si vocalizari atunci cand vede persoane de care este atasat sau cand se intampla ceva care il bucura. alergare in urma careia este prins.

Foloseste in vorbirea spontana raspunsuri de tipul "Da/Nu" atunci cand situatia o cere. camasa. si denumeste 10 parti ale corpului. inclusiv pentru nevoia de a merge la toaleta.Vocalizeaza. bCombina gesturi si cuvinte pentru a-si face cunoscute dorintele. dar si alte constructii din 4 cuburi.. Autoservire Andrei a invatat sa se imbrace singur cu jachete. care nu imita nici un sunet produs de adult. In 75% din cazuri finalizeaza imbracatul. Recunoaste si denumeste toate culorile. forme cu imaginile lor. numeste si identifica obiecte "la fel" si "diferite". Poate rezolva puzzle de pana la 16 piese cu minimum de ajutor sau fara. Indeplineste 2 comenzi legate intre ele. Cognitiv Asociaza obiectele cu imaginile lor si poate indica atat obiecte din mediu cat si imagini atunci cand sunt denumite. si la intrebarea "Cine?". Pronuntia este defectuoasa. haine. iar papicii ii poate pune singur in picioare. cu sunete pe care nu le poate reproduce corect. Recunoaste toate partile corpului pe sine. . Indica obiecte mari si mici la cerere. denumind obiectul. Mananca singur intreaga masa si foloseste tacamurile in mod corespunzator pentru a manca. Nu inchide si deschide nasturii la haine. fapt care ingreuneaza achizitia limbajului expresiv. Amintesc faptul ca Andrei era un copil nonverbal. Raspunde la intrebarea "Ce este asta?". Isi pune sosetele si manusile. jucarii. pe alta persoana si pe papusa. repeta sunete si cuvinte rostite de alte persoane. 3. Totusi progresele sunt foarte mari. Se incalta cu ghetele daca este ajutat. 4. si prin exercitii logopedice va reusi sa isi depaseasca dificultatile de pronuntie. persoane familiare. Construieste in mod imitativ un pod din trei cuburi. Face asocieri de culori. dar a invatat sa deschieie nasturii mari la o jacheta pusa pe o platforma de invatare. Foloseste mai multe cuvinte prin care denumeste obiecte din mediul inconjurator. fiind capabil sa incheie fermoare potrivind inchizatoarea acestora. desi incearca. numind persoana care a facut o actiune. Intelege apartenenta obiectelor la categoriile din care fac parte si aranjeaja in consecinta obiecte pe categorii. Indica imagini din carti atunci cand acestea sunt numite.

sare pe doua piciare de mai multe ori.0 5 Varsta cronologica 71 luni (5 ani 11 luni) 38. alearga schimband directia. intoarce paginile unei carti una cate una.2 luni (3 ani 2 Varsta mintala luni) Scale Portage Socializar 20 luni (1 an 8 e luni) Limbaj 26 luni (2 ani 2 luni) Autoservir 46 luni (3 ani e 10 luni) Cognitiv 38 luni (3 ani 2 luni) Motor 61 luni (5 ani 1 . pe alta persoana. Motor Dezvoltarea motorie este adecvata varstei reale pe care o are Andrei. pe papusa si in imagini. isi mentine echilibrul pe o scandura lata. VLAD LA ULTIMA EVALUARE Data evaluarii 03. sa puna papusi una langa alta pretinzand ca se tin de mana sau ca se saruta.28.Cunoaste toate partile corpului pe care le indica la cerere pe propriul corp. Poate sa despacheteze obiecte mici. si prinde mingea. 5. A invatat sa se joace cu mingea pe care o arunca la distanta de 1 metru si jumatate. Poate sa coboare trepte cu ajutor si singur. poate tine in mana un trandafir realizat din plastilina fara a-l deforma.

Foloseste formulele de politete "te rog" si "multumesc" cand I se aminteste. vreau X" sau "Te rog. dar nu si cu copii. din imagini. Jocul sau s-a imbunatatit si este capabil sa imite in joc obiceiuri ale adultilor. vreau sa beau Fanta". preferand izolarea pentru a isi manifesta comportamentele stereotipe si de autostimulare (sarit pe doua picioare timp indelungat si fara intrerupere).). Daca intra o persoana cunoscuta intr-o incapere in care se afla el. ii spune "Buna" urmat de numele acelei persoane. 2. fie tot versul. Am amintit toate aceste jocuri pentru ca in momentul inceperii terapiei Vlad nu avea nici un joc mai elaborat care sa-l bucure sau sa-l atraga. Raspunde la intrebari precum "Ce este asta?" prin denumirea obiectului respectiv. ciocolata. Cere alimente si jucarii preferate prin formule de genul "Te rog. "Ce face?" prin denumirea actiunii pe care o indeplineste cineva din jurul lui sau din imagini prezentate Isi spune la cerere numele intreg si poate sa raspunda la cateva intrebari mai simple legate de propria sa persoana. prins si apoi gadilat. alteori avand nevoie sa I se aminteasca. jucarii preferate. Ii place sa fie alergat. Limbaj Foloseste numeroase cuvinte cu sens pentru a denumi obiecte din mediul inconjurator.luna) IQ=53. Pe acestia din urma ii ignora. jeleu. etc.8 1. si denumeste foarte precis ceea ce doreste (seminte. Interactioneaza numai cu adultii pe care ii accepta in jocul sau. sa se joace cu un trenulet. uneori spontan. covrigei. Poate sa ceara "mai vreau" atunci cand doreste continuarea unei actiuni care ii face placere. Foloseste raspunsuri afirmative si negative cand I se adreseaza intrebari referitoare la ceea ce doreste. se implica in jocuri verbale precum poeziile si cantecele de la care a invatat fie numai ultimul cuvant al versurilor. cere jocul "Di calutul!"ii place sa se joace cu sania in zapada. pentru a numi persoane familiare. Coopereaza in 50% din cazuri cu adultii din jurul sau. Socializare Vocalizeaza cand I se da atentie si incearca sa raspunda in masura in care stie la intrebarile si indicatiile care I se adreseaza. Foloseste limbajul expresiv si gesturile pentru a cere ceea ce doreste. Saluta atunci cand intra intr-o incapere in care sunt mai multew persoane. . inclusiv nevoia de a merge la toaleta.

existand posibilitatea ca aceste accidente sa reprezinte o forma de enurezis pe fondul unor frustrari resimtite in plan afectiv. parti ale corpului uman. pe papusa si pe imagini cu oameni. sau imagini cu animale). simbolurile cifrelor de la 1 la 10. de obiecte la imaginile corespondente. recunoaste si denumeste toate culorile. la alta persoana. Limbajul receptiv este mai dezvoltat decat cel expresiv. poate incheia fermoare. 4. isi pune singur sosetele si dresurile. finalizant actiunea de imbracare in aproximativ 75% dintre situatii. actiuni din imagini. actiuni realizate de adultii din jur. din imaginile cartilor. Cognitiv Face asocieri de obiecte similare. si se sterge corect pe maini cu prosopul. Cere sa mearga la toaleta folosind gesturi si formulari verbale precum "Vreau la baie. 3. Numeste obiecte care produc sunete dupa zgomotul produs. Cunoaste toate simbolurile cifrelor de la 1 la 10 si le numeste corect la cerere. fie asteapta pana in momentul in care este prea tarziu pentru a evita un accident. fie indica prin gesturi si prin formularile verbale de mai sus. in timp ce intr-un mediu necunoscut sau in care depinde de alte persoane pentru a se orienta in spatiu. dar nu are inca format conceptul de multime de obiecte si asocierea unei multimi cu cifra corespunzatoare numarului de obiecte pe care il cuprinde. fac pipi. Dupa ce foloseste toaleta trage apa si se spala pe maini. Autoservire Se dezbraca singur si se imbraca cu toate articolele vestimentare. In legatura cu toaleta trebuie mentionat faptul ca in mediul familial se orienteaza singur catre toaleta atunci cand are nevoie fara a fi nevoit sa ceara acest lucru. Numara cu ajutor pana la 10 si fara ajutor pana la 5. fac pipi. Recunoaste si numeste obiectele din jurul sau. Mananca singur preponderent alimente lichide (supe) folosind in mod adecvat lingura. avand nevoie de indicatii verbale uneori. uneori si mai mult. Pana in prezent nu exista o explicatie sigura a accestor accidente care nu pot fi puse pe seama insuficientei controlului sfincterian." sau "Deschide usa.".Recunoaste si denumeste toate partile corpului (pe propriul corp. Isi incalta singur pantofii cu arici. . Poate indeplini comenzi simple si combinatii de doua comenzi legate intre ele. Poate totusi sa infiga furculita in bucati de mancare. Aceasta ultima situatie nu se intampla decat in anumite perioade. Ii place sa asocieze texturi identice.

Dupa incheierea studiilor de caz si aplicarea si interpretarea ultimelor teste de evaluare se pot evidentia progresele prin urmatoarele tabele: Vladut Datele evaluarii 10/25/200 varsta 4 reala 1/31/200 varsta 5 reala 02/31/200 varsta 5 reala Socializare 17 33 37 36 39 37 Limbaj 21 33 44 36 46 37 Autoservire 19 33 30 36 32 37 Cognitiv 24 33 37 36 42 37 Motor 31 33 36 36 37 37 . 5.Cunoaste simbolurile literelor mari de tipar de la A la . verticale si trasee circulare.. Nu poate decupa dupa contururi. precum si toate partile corpului. Activitatea pregrafica ii trezeste un interes mai mare decat il avea la inceputul terapiei. Mazgaleste cu creionul. picteaza. Poate rezolva puzzle de pana la 24 de piese si face cu placere orice puzzle pe calculator. Totusi apuca corect creionul atunci cand coloreaza. Numeste toate culorile si le indica si pe obiecte cand I se cere.15 minute.. coloreaza fara a avea precizie si depasind contururile. Comportamentul motor grosier este bine dezvoltat. poate trasa prin imitatie linii orizontale. Poate sta prins in actiunea de a picta 10 . Motor Motricitatea fina este inca deficitara in sensul ca majoritatea actiunilor care presupun activitati motrice fine nu ii trezesc un interes deosebit lui Vlad.

Andrei Data evaluarii 12/13/200 4 varsta reala 4/4/200 5 varsta reala Socializare 13 38 17 41 Limbaj 12 38 23 41 Autoservire 32 38 35 41 Cognitiv 20 38 32 41 Motor 35 38 44 41 .

Vlad Data evaluarii 10/25/200 4 varsta reala 3/28/200 5 varsta reala Socializare 18 66 20 71 Limbaj 17 66 26 71 Autoservire 41 66 46 71 Cognitiv 27 66 38 71 Motor 60 66 61 71 .

Pentru o imagine mai corecta. de ansamblu vom prezenta urmatorul tabel care contine scorurile tuturor subiectilor de la toate evaluarile si pe toate cele 5 dimensiuni ale testului Portage: Vladut Vladut Vladut Andrei Andrei Vlad Vlad 25/10/20 04 31/01/20 05 31/02/20 05 13/12/20 04 4/04/20 05 25/10/20 04 28/03/20 05 Socializar 17 e 37 39 13 19 18 20 Limbaj 44 46 12 23 17 26 Data evaluarii 21 .

obtinute din prima testare si din cea finala. rezultatele cumulate ale subiectilor. comportamentelor stereotipe si implicarea parintilor. VR= varsta reala. analizei functionale a comportamentului. abilitatilor.2 IQ= coeficientul de inteligenta calculat in baza testului Portage.-ului este un factor important in cercetare si in lucrul cu copii autisti (chiar daca. a simptomelor.Autoservi 19 re 30 33 32 36 41 46 Cognitiv 24 37 42 20 32 27 38 Motor 31 36 37 35 44 60 61 IQ 66. din cauza specificului sindromului nu are aceeasi insemnatate ca in cazul altor copii) pentru ca pe baza stabilirii acestuia. In ansamblu. a dificultatilor sociale. cronologica. VM= varsta mentala. se formuleaza programele individualizate.8 39.8 VR 33 36 37 38 41 66 71 VM 22 36. capacitatii de comunicare verbala si non verbala a copilului.8 32.4 22. repartizate pe toate cele cinci dimensiuni urmarite.6 38.6 100 106 60 75 50 53. Aflarea I.4 30. se prezinta astfel: . de asemenea rezultata in urma aplicarii testului Portage. varstei.Q.

spre exemplu punandu-se problema si de diferente subiective. nefiind relevante intotdeauna datele de masterare de la fiecare item. copiii trebuie sa indeplineasca sarcinile cerute verbal de catre tutore dupa ce acesta ii demonstreaza practic).Q. si I. de la un caz la altul.Q.-ul total al subiectilor rezultat de la a doua testare (final) vom elabora urmatoarea reprezentare grafica: Pentru a evidentia ritmul in care copiii au masterat sarcinile. aici. vom selecta programul "Receptive Instruction" ( de intelegere a limbajului receptiv. Vom considera acest program ca fiind relevant datorita obiectivitatii sarcinilor (in cazul verbalizarii. precum si ajutorurile acordate subiectilor de catre tutori in vederea indeplinirii acestora. .Din tabelul de mai sus putem evidentia diferenta dintre I. pe de alta parte.-ul total al subiectilor de la prima testare (initial). ci ansamblul.

.....".2004............"...... si ultima comanda simpla (inainte de a trece la urmatorul nivel de dificultate al programului.......19........................ si datele in care acestea au fost introduse si masterate....... precum si interesul pe care acesta si trasaturile sale le starnesc...18.........................14....... evitand pe cat posibil variabile perturbatoare..12...").............2004...10...2004. in special a familiei cu subiectii..2004 -"Arunca mingea....11............2004 "Intoarce puzzle)..............nu puteam considera relevante nici programele expresive.......30.2005 "Fa DATA INTRODUCERII / DATA MASTERA RII VLAD -"Stai jos..2004 piesa.......08... In aceasta privinta vom selecta primul item..". acela de sarcini duble... depinzand foarte mult de frecventa utilizarii prealabile a respectivului obiect......11.2004 morisca.....10...... programele receptive pentru invatarea persoanelor din anturaj nu par de asemenea ca fiind cele mai potrivite din cauza diferentelor afective mari dintre subiecti si a altor factori mai mult sau mai putin obiectivi. astfel putem observa anumite fenomene pe termen lung..Studiile de caz ....2..2004.."Stai jos....... de ex: "Stai jos si bate din palme.2004......10................ nici identificarea receptiva a obiectelor nu este indicata deoarece unele obiecte sunt mai familiare decat altele pentru subiecti.... 04........ DATA INTRODUCERII / DATA MASTERARII VLADUT ...02..).......29.12..04.09.......11........02. Programul selectat este unul de lunga durata..... etc... deoarece nu toti subiectii verbalizau la inceputul terapiei..11."....................."(de DATA INTRODUCERII / DATA MASTERA RII ANDREI -"Stai jos. intensitatea de relationare a persoanelor din anturaj...2004......"................................. printre care si modul.... 06....... in mod diferit.16...................08....10... care este acelasi la toti subiectii: "Stai jos.2004 VII..".. la subiecti...........

La inceputul terapiei nu prezenta control sfincterian. I.Datorita faptului ca s-au conturat deja profilele complexe ale subiectilor in subcapitolul precedent. privirea cu coltul ochilor a obiectelor. VLADUT Are un frate mai mic cu aproximativ un an care nu are nici un simptom autist. de o sponanietate foarte mare (spre finalul cercetarii. in momentul in care nu doarme pe timpul zilei. dificultati mari in canalizarea atentiei si pastrarea acesteia. la inceputul acesteia neavand decat foarte putine initiative). fiind atat de schimbat incat a reusit sa surprinda intr-un mod foarte placut atat echipa terapeutica cat si parintii si chiar si vecinii sai. depasind cu 39. In timp. de a comunica si de a denumi obiecte inconjuratoare.88 de puncte IQ-ul calculat initial. lipsa empatiei. una dintre frustrarile cele mai mari ale mamei era atunci cand Vladut se trezea plangand si nu stia sa spuna de ce si nici nu intelegea explicatiile mamei sale. fara nici o retinere. s-a obisnuit sa faca si chiar sa ceara olita. Acesta a prezentat o evolutie rapida si neasteptata. motricitate atat grosiera cat si fina foarte redusa. iar tatal lucreaza pe calculator. . are momente in care se adanceste intr-o stare de absenta specifica din care este scos cu greu. control sfincterian inexistent. Mama este profesoara. interesul exagerat pentru partile mici si mai putin ale obiectelor. actiuni si caracteristici a dobandit-o pe parcursul cercetarii. dar si in baza observarii comportamentelor acestora in conditii variate. slaba capacitate imitativa. In momentul in care trebuia sa-i fie schimbat scutecul protesta. in subcapitolul acesta vom completa informatiile deja existente si vom face recomandari pentru viitor. Prezinta tulburari de somn noaptea. capacitatea de a se exprima verbal. dupa ce si-a imbunatatit limbajul a aparut echolalia imediata si intarziata. persoane. invartirea stereotipa a rotilor de la masinute. de prelucrare a datelor obtinute in baza evaluarilor cu testul Portage. chiar si in timpul somnului si mesei satisfacandu-si necesitatile fiziologice. Vladut reprezinta cazul care a prezentat saltul evolutiv cel mai inalt. purtand in permanenta scutece. dezinteres pentru comunicarea cu ceilalti. dand dovada de o capacitate de memorare extraordinara. nu stia cum sa se joace. limbaj slab dezvoltat (spunea trei cuvinte la inceputul terapiei). Simptome: contact vizual prost (ocoleste privirea). la inceput spunand aproximativ 3-4 cuvinte. Aparent. Mama a fost cea care a insistat foarte tare ca Vladut sa intre in programul ABA. nu punea intrebari si nu se angaja intr-un joc reciproc.

Generalizarea in acest caz a mers foarte bine. cine). sa faca anumite lectii si sa primeasca laudele si aprecierile atunci cand indeplinea sarcina bine sau avea orice alt comportament pozitiv. "Puzzle". Punctul sau slab era motricitatea extrem de slaba. chiar cel mai slab dintre toti subiectii. de aceea programele care implicau si motricitate. Comparativ cu ceilalti subiecti. sa se joace. putea sa isi exprime preferinte si chiar sa ceara anumite alimente pe care le vedea in jur sau stia ca se afla in frigider. lasand in sarcina centrului atributiile. Vladut a cedat cel mai greu la preterapie. Aceste programe sunt: "Self Help". la care invata raspunsuri la anumite intrebare).Ask" ("Nu stiu. Cu toate acestea ii facea mare placere sa vina . facand si crize de isterie. sau alt obiect pentru "nu"). Intreaba". iar modalitatea in care el invata era inca pe principiile ABA. iar tehnica terapiei nu au fost dispusi sa o invete. unde subiectul este invatat ca atunci cand nu recunoaste un obiect sa spuna "Nu stiu" atunci cand este intrebat ce este si sa intrebe o persoana "Ce este?"cand nu stie).". "Wh Questions" ( la care invata raspunsuri la intrebari care incep cu: ce.  "Factual Yes/ No" ( reprezinta un nivel superior al programul de "Yes/ No"da si nu. chiar si pe parcursul terapiei protestand des. in special fina au mers foarte slab. cu succes.  "Receptive Instructions" cu doua si cu trei instructiuni legate. Dupa ce termina de mancat era invatat sa spuna "Sarut mana pentru masa. aratandu-i-se o cana pe care o stie din programul de receptiv pentru "da". Monitorizarea acestui caz s-a terminat mai devreme decat a celorlaltor cazuri deoarece parintii au renuntat la terapie in ciuda faptului ca au fost avertizati de riscul destul de mare ca Vladut sa piarda multe din achizitiile facute. precum:  "Social Questions" (intrebari sociale. cum. parintii recunoscand in timpul sedintelor ca nu reusesc sa il invete multe lucruri intr-un mod obisnuit de invatare. Acest lucru s-a dovedit a fi datorat inconsecventei comportamentelor parintilor. unde. care mai tarziu au renuntat si sa il certe atunci cand avea un comportament inadecvat. care. El manca singur. Initial au fost invocate motivatii de ordin material.A fost singurul subiect la care s-au putut introduce programe si niveluri mult mai complexe in cazul altora. in care invata sa raspunda cu da sau nu la intrebari de genul: "Este cana?". rugandu-ne si pe noi sa procedam la fel. insa organizatorii centrului au fost dispusi sa reduca considerabil suma cu care ei . Frustrarea copilului crestea si percepea uneori mediul din centru din timpul lectiilor ca fiind ostil.  " I don't Know.

nu ocoleste obstacolele. nu se angajeaza intr-un joc reciproc si are tendinta de a se folosi de mana cuiva pentru a indica sau cere un obiect.contribuiau. autostimulare verbala ( face precum masina timp indelungat. se impiedica si loveste des. care se remarca si la nivelul aparatului fonator. slaba capacitate imitativa. are dificultati in concentrarea atentiei si mentinerea acesteia pe o activitate. ii place sa priveasca lumina de la xerox atunci cand acesta este utilizat). in special cele de tristete. autostimulare vizuala (ii place sa se uite la rotile masinutelor cum se invartesc cand este impinsa. acumularea de alte cunostinte. continuarea generalizarii de programe. care a evoluat intr-un mod neasteptat. De asemenea. Andrei este un caz care a evoluat bine. printr-o rigiditate a mandibulei si a limbii. Nu pune intrebari. Pana atunci scotea cateva sunete. educationala si financiara medie spre superioara si sunt foarte cooperanti. din ce in ce mai clare si mai complexe sub forma de autostimulare.66 in aproximativ 4 luni. ANDREI Are o sora mai mica cu aproximativ doi ani care nu prezinta simptome autiste. motricitate grosiera si fina foarte slabe. un inceput de autostimulare fizica ( dat din cap gen "nu"). amenintand cu divortul. imbunatatirea motricitatii si a limbajului. care initial nu a fost de acord cu terapia. face proteste la multe tipuri de mancare pentru a primi alte variante pe care le prefera sau ca pedeapsa aplicata adultului atunci cand vrea sa domine. se interiorizare. non-verbal.. Simptome: hiperkinetic. ii place sa se uite cand toarna apa dintr-un recipient intr-altul. ingana mult aproape mereu aceleasi sunete). are momente de "absenta". Dupa aceea au fost invocate profundele neantelegeri dintre parinti. iar acest lucru nu a cantarit nici o clipa. chiar si cu riscurile mari asociate. Punctele sale slabe sunt motricitatea. nu mai are nevoie suficient de mult de aceasta terapie cat sa merite eforturile facute. spre bucuria tuturor.. sotul. la nivelul unor miscari (cum ar fii sa faca morisca) etc. nu intelege sentimentele altor persoane . Parintii fac parte din clasa sociala. II. iar numarul de puncte cu care s-a depasit IQ-ul initial calculat este de 16. In ceea ce priveste alimentatia. Cea mai fericita zi a fost la centru cea in care Andrei a inceput sa vorbeasca. echolalie imediata dupa ce a inceput sa verbalizeze. nu evita pericolele. Cu toate acestea era inca necesara continuarea terapiei pentru integrarea sa in gradinita. fara empatie. dar nu la fel de spectaculos ca si Vladut. combaterea acelor simptome inca ramase. Se presupune ca cei doi parinti au considerat ca fiul lor . . si nu in ultimul rand imitatia (care s-a imbunatatit considerabil dupa exersarea ei prin programe specifice).

chiar si a bunicilor. gimnastica. La masa este recomandat sa nu i se mai ofere alte variante de alimente in schimbul celor care se doresc de catre adult si sa nu se ridice de pe scaun pana nu a terminat de mancat. nu suporta firimituri pe masa. armonioasa. ceea ce i-a agravat starea.a. monitor. pentru ca o sa-i treaca de la sine". sa adune si sa priveasca obiecte similare sau identice. buricul.Parintii sunt extrem de cooperanti si se implica pe cat posibil in demersul terapeutic informandu-se din manuale. diverse materiale si specialisti in domeniu. Are tendinta de a deveni . se autostimuleaza cu limba in gura. sare foarte mult timp. iar parintii fac parte din clasa medie spre superioare atat financiar. nu isi poate desfasura activitatea pana nu le elimina. se stramba si da din cap s. precum si multe exercitii de miogimnastica atat cu un logoped specializat. III.). le rupe. tinde sa se dezbrace si isi maseaza zona genitala. cu atat mai mult cu cat este si un caz grav. dealtfel. iar varsta lui ni ii este foarte favorabila. Astfel i se va intari comportamentul pozitiv din timpul mesei si va invata faptul ca nu are sens sa protesteze. precum si cu parintii si cu personalul terapeutic. ceilalti copii atunci cand ei se schimba de haine si sunt pe jumatate dezbracati. iar de la primul diagnostician la care s-au prezentat au primit sfatul de a-l lasa pe copil "undeva la aer. avand un obiect sexual declansator precis (burta. iar atmosfera familiala pare a fi una pozitiva. jocuri cu degetele si cu palmele s..a. care nu aveau si rol de comunicare. autostimulari vizuale la aproape orice. ceas. Simptome: hiperkinetism. Atunci cand vele "obiectul sexual" si are dispozitia necesara devine anxios. ii place sa potriveasca. daca el va mai dori i se va mai pune alta portie. exersarea motricitatii prin cele mai diverse moduri ( introdus siret prin orificii. sanii etc. si l-au lasat la bunici in provincie peste un an. VLAD Nu are frati. In schimb sunt cei mai rezervati in privinta informarii celorlalti in legatura cu patologia fiului lor. televizor. sfat pe care l-au si urmat. Pare a avea o disfunctie sexuala din cauza faptului ca se excita si are erectie in mod frecvent. nu suporta sa vada bubite pe pielea sa sau a altcuiva. Pentru aceasta nu trebuie sa i se puna in fata portii mari de mancare. de la obiecte care cad. neobtinand nimic. Are retard verbal.). Acestia au fost in totalitate de acord cu aplicarea terapiei. social si educational. insa nu ofera suficient timp copilului. fiind lipsit de mediul stimulativ de care are atata nevoie. cu din tii. Dupa ce va manca portia oferita va putea primi si alte feluri de alimente preferate. deficit mare de atentie. Se recomanda consultul la un medic specialist privind aparenta disfunctie sexuala. asociate cu autostimulari precum scrasnitul dintilor si cu tensiune musculara mare. Nu este interesat de nici o persoana decat atunci cand are nevoie de aceasta pentru a-si satisface o dorinta. casetofon care merge. la inceputul terapiei repeta foarte putine cuvinte.

s-a confirmat. in ideea ca "Isi va reveni singur la aer curat. "Puzzle". 2) Cea de-a doua ipoteza s-a confirmat din observatiile notate in dosarele subiectilor in cadrul programului de "Receptive Instruction". Ritmul in care Vlad a evoluat.80 de puncte. profesional vorbind si nu acorda suficient timp subiectului. avand prezente extrem de multe simptome si accentuate. Este . urmarind prima comanda si ultimile comenzi simple. putem trage urmatoarele concluzii: 1) Prima ipoteza. Acest copil. Modul in care subiectii invatau sarcina la inceput era mult mai greoi. desi s-a insistat foarte mult.4 puncte. De asemenea are o memorie foarte buna. insa achizitiile raman fixate.-ului subiectilor depistat la testare dupa 5-6 luni de aplicare a terapiei ABA. precum si pe baza observatiei directe a subiectilor. Cazul lui Vlad este unul deosebit datorita faptului ca este diagnosticat cu autism infantil sever.Q. cat si in generalizare fiind unul foarte lent. El a castigat pe parcursul a aproximativ 6 luni 3. in momentul in care a fost diagnosticat. la inceput.".Q.a fost trimis sa stea in provincie cu bunicii sai un an la sfatul medicului. cu privire la cresterea I. si modificarea atitudinii vis-a-vis de subiect in conformitate cu specificul sau patologic.VIII.-ul copiilor avand un castig de 19. acesta ramanand in continuare in grija bunicii. a comportamentelor acestora. inscrierile din fisele de observatii si de protocol ale programelor. grav. CONCLUZIILE STUDIILOR Privind interpretarile testelor Portage.violent din cauza frustrarilor pe care nu stie sa s-i le manifeste si ale tensiunilor mari pe care le resimte si a energiei mari neconsumate. nu pune intrebari si nu stia sa se joace (deloc). fiind necesare mult mai multe prompturi decat la . I. iar munca cu acesta s-a dovedit a fi cea mai solicitanta pentru echipa terapeutica. de aceasta data in Bucuresti. Se recomanda implicarea familiei in mai mare masura. atat in programele curente. in special vizuala. Tabloul patologic este unul incarcat .cumva. a mers foarte bine si la programele care implica acest lucru. Cap. Pe langa acestea. Parintii sai sunt persoane foarte ocupate. De cele mai multe ori respinge persoanele care doresc sa i-l imbratiseze si sa il sarute. astfel pierzand timp pretios in demersul sau terapeutic. caracterizarea de mai sus fiind una de ansamblu. imitand foarte bine. inversul lui Vladut in sensul ca programele la care el a mers cel mai bine au fost: "Self Help". accentuarea socializarii lui prin punerea in contact cu cat mai multe persoane in cat mai multe locatii si situatii.

precum si data masterarii in toate cele trei cazuri.Q. respectiv a ultimului item simplu din acest program ( 2 zile). subiectii erau pusi sistematic sa aiba o alta manifestare prin care se va putea descarca de energie. s-a confirmat.).  reducerea comportamentelor negative. si-au diversificat preocuparile. iar ultimele comenzi simple din program in doar 4 zile ( invatind sa indeplineasca ultimele sarcini cu 23 de zile mai putin decat pe primele ).-ul subiectilor este considerabil mai mare. 4) Ipoteza care presupune ca in urma aplicarii terapiei ABA timp de 5-6 luni se va observa o ameliorare a comportamentului pe urmatoarele planuri :  achizitia de comportamente adecvate. afland cat mai multe lucruri in legatura cu mediul inconjurator. numarul celor negative scazand din cauza faptului ca o parte din ele au fost transformate direct (ex. subiectii au masterat primele comenzi simple in 27 de zile. in parc. urmarind data de introducere. Astfel. vecinii. iar ultima doar intr-o zi. la centru. subiectii prezentand schimbari comportamentale majore pe toate planurile (in familie. din programul "Receptive Instructions". referitoare la faptul ca se va accelera ritmul de achizitionare a noilor abilitati dupa 5-6 luni de aplicare a terapiei ABA s-a confirmat. a primului item. Insumat. este evidenta contributia terapiei ABA aplicata timp de 5 luni in cazurile lui Andrei si Vladut. medicii care i-au diagnosticat. si daca tinem cont de faptul ca subiectii care sufera de sindromul autist dupa varsta de trei ani fie stagneaza in dezvoltare. familiile. fie prezinta regres. I. Cu totii am putut remarca faptul ca au achizitionat comportamente sociale. iar Vlad a masterat prima sarcina in 14 zile. s-a observat faptul ca in cazul lui Vladut nu exista nici o diferenta intre timpul de masterare a primului. iar ultima intr-o singura zi. si de 6 luni in cazul lui Vlad. dupa ce ei s-au obisnuit cu programele si au acumulat o serie mai mare de cunostinte. medicii pediatri ai subiectilor.  transformarea comportamentelor neadecvate in comportamente adaptative.si crizele de isterie devenind mult mai rare). la masa etc. sau indirect (prin faptul ca. Printre cei care au observat schimbarile au fost: personalul terapeutic. momentele in care intervenea plictiseala. pozitive. invatand comportamente si descoperind.sarcinile de mai tarziu. In momentul in care aparea o forma de autostimulare. dar care se apropie mai mult de ceea ce se poate numi fapt acceptat social). Se poate spune ca odata cu inaintarea in . in cazul lui Andrei prima sarcina a fost masterata in 11 zile. care parea foarte bizara sau chiar periculoasa pentru cei din jur. comanda si a ultimelor. Odata cu acumularea de noi informatii se accelereaza ritmul de dezvoltare si se imbunatatesc comportamentele. 3) Ipoteza cu numarul trei.

personaje din carti sau persevereazã cu aceleasi miscãri la infinit. incat copilul nu poate participa la alte activitati). la un moment dat cu sigurantã va arãta semne de ameliorare. De asemenea prompturile. Dacã fixatiile lor ajung sã perturbe participarea în clasã la un nivel considerabil (sunt distructive sau consumã foarte mult timp. Neavând structura verbal-socialã prin care sã articuleze ceea ce simt. pentru început. interesele si fixatiile copilului cu autism. Odata cu invatarea si intelegerea functionalitatii limbajului si a comunicarii in general scad frustrarile si numarul acceselor de furie si se inlocuiesc cu stari de relationare. miscãri specifice. prin recompensarea continua si sistematica a ceea ce este acceptabil. iar autostimularile sunt transformate in actiuni acceptate social. forme geometrice. a momentelor în care comportamentul lui este acceptabil.programul terapeutic subiectii invata mult mai repede itemii. azvârlirea de obiecte. O conditie este monitorizarea sistematica. ajutorurile sunt din ce in ce mai putine ca numar cand se introduce un nou item. Fixatia pe care un copil cu autism o dezvoltã nu trebuie interzisã. Controlul comportamentului este foarte eficient dacã este fãcut într-o manierã pozitivã. mãrimi. Multi dintre copii cu autism pot prezenta tulburãri de comportament. Copiii cu autism dezvoltã fixatii pe obiecte. copilulu exprimandu-si dorintele si nevoile si simtindu-se inteles. si-au diversificat activitatile si si-au insusit cunostinte importante care le deschid orizontul si ii fac sa fie mai deschisi catre mediul inconjurator si anturaj. Conceperea programului educational trebuie sã se facã având ca bazã pasiunile. Fie datorita faptului ca ei au invatat jocuri. Punctul de plecare ar fi încercarea de a vedea prin ochii lor de ce fac un anumit lucru si de a inlocui treptat ceea ce este nepotrivit cu un . Astfel se confirma si aceasta ultima ipoteza prin care se intelege faptul ca odata cu formarea unei baze cat mai solide de cunostinte se observa o accelerare a ritmului de invatare in general si de asemenea inmultirea comportamentelor pozitive. ci este cel mai bun rãspuns (din perspectiva lor) pe care îl pot avea la ceea ce li se întâmplã în acel moment. se obisnuiesc mult mai repede si mai usor la programele noi si invata mult mai usor si din mediul inconjurator. etc. De exemplu. De exemplu: dacã un copil care tipa. etc. agresarea celor din jur. persoane. etc. cu un copil cu autism cu fixatie pe pesti se pot folosi pesti decupati ca sã învete operatiile aritmetice. adecvat social. ataca alti copii sau pur si simplu azvârle obiecte va primi câte o recompensã pentru zilele în care are un comportament acceptabil. sã participe într-un joc pe aceasta tema. Comportamentul agresiv al copilului cu autism nu este o formã de reavointã. atunci trebuie luatã în considerare inlocuirea comportamentului. Cel mai bun rãspuns al educatorului este sã-l învete pe copilul cu autism sã înlocuiascã acel comportament agresiv cu un alt rãspuns. ei se vor exprima prin tipete. ci gandita ca un nou început.

De aceea. un elev trebuie sa invete sa se conformeze dorintelor adultilor.tot ce vine din lumea lor trebuie sa fie un indiciu care sã ne ajute sa construim comunicarea cu ei. Procesul de invatare devine astfel din ce in ce mai natural. in functie de starea in care se gaseau.. acceptabila. "mainile cuminti". Unii elevi au avut si atitudini de conformare in trecut. desi multi elevi nu au stat niciodata pe un scaun pentru o perioada mai indelungata de timp (nici macar in timpul mesei) sau au stat fara a constientiza motivul. sa indeplineasca aceste sarcini. Cel mai rau lucru pe care un parinte sau profesor il poate face unui copil autist este sa creada ca acesta este capabil sa invete in acelasi mod in care o fac copiii normali. Daca elevul nu va face acest lucru. La prima vedere poate parea o metoda nenaturala. Pe masura ce programul ABA avanseaza (in 90% din cazuri cu succes). pentru a-si dezvolta mai multe manifestari de comportament normal. Copilul cu autism este cel mai bun profesor al nostru . deci elemente prezente in orice proces normal de invatare trebuie exagerate. Chiar daca sarcinile predate in primele ore ale tratamentului pot parea minore (ex: sa stea pe scaun. O educatie creativa a copilului cu autism. creierul elevului se schimba.). poate fi cu succes înlocuitã cu explorarea senzorialã a propriului corp prin exercitii specifice kinetoterapeutice). ca un ventilator. Cei mai multi elevi cu intarzieri in dezvoltare nu au raspuns niciodata la chemarea parintilor. tipand si lovind. Nu putem sa interzicem un comportament daca nu avem cum sa-l invatam sa inlocuiasca acel comportament cu altul care satisface aceeasi nevoie (ex: cautarea unitãtii corpului prin invârtire continua. poate avea rezultate uimitoare. etc. Dezvoltarea copilului presupune o capacitate uimitoare de a invata o multime de lucruri intr-un timp scurt. si pentru a cladi increderea elevului in terapeut si mandria fata de sine insusi. si sa il plaseze intr-un mediu tipic (fie si cu extra-suport). sporadice. Ghideaza profesorul in maximizarea acelor elemente de instruire unu-launu ce conduc la un proces de invatare eficient si durabil in timp. ABA este o tehnologie dezvoltata in scopul maximizarii capacitatii de invatare. sarcinile de inceput sunt special proiectate. sa vina la cel care il cheama. asteptand ca acesta sa "prinda". cu intentia de a stabili fundatia necesara invatarii deprinderilor descrise in terapia ABA. toata practica dovedeste faptul ca. tiranizandu-i intr-un anume fel. El "INVATA CUM SA INVETE". asta deoarece elevul are din start un sistem de invatare defectuos. nimeni nu va putea sa-l invete ceea ce ii este necesar sa stapaneasca. care foloseste fixatiile lor in manierã pozitiva. Pentru a reusi in mediul educational. Multi dintre acestia si-au chinuit destul de tare parintii. copiii autisti sunt mult in urma la . ei vor invata intr-un timp variabil.comportament care ar fi acceptabil.

Pur si simplu nu exista nici o cale ca ei sa invete "natural" daca nu sunt pregatiti in scopul achizitionarii deprinderilor de baza necesare ca ei sa inteleaga ce se intampla in lumea in care traiesc. cu prietenii. categorii de insecte si de mancare 2. Prin urmare aceasta repetitie continua cum ar fi statul la masa sau alte actiuni "nenaturale" caracteristice ABA. imbratisari puternice. conceptul de "a manca" si "a dormi" 4. copilul va primi un mare suras. adverbul "in jurul" (construieste un cocon in jurul sau) 5. ideea de secventiere (mai intai construieste. Insa ganditi-va cate notiuni trebuie sa aiba fixate pentru a pricepe aceasta lectie simpla: 1. toate acestea sunt rezultatul unei cercetari riguroase asupra procesului de invatare. insa in momentul in care parintele primeste cel mai mic raspuns. Copilul tipic va invata aceasta intr-o singura lectie si va prezenta un interes pe termen lung pentru subiect. Acest proces de invatare poate o sa para mai natural daca il comparam cu modul in care un parinte isi invata instinctiv copilul sa zambeasca. . Acest lucru se repeta iar si iar pana cand cel mic da mamei si tatalui un mare zambet si contactul cu privirea. de a-si mentine concentarrea timp indelungat. ca si plasarea lui intr-o sala de clasa "normala". sau chiar de atentie intensiva cumulata cu sprijin individualizat pt a invata concepte foarte simple cum ar fi "pe" si "in". apoi iese din cocon) Aceasta este doar o lista partiala: ei trebuie sa stapaneasca deprinderea de a fi atent la explicatiile profesorului. chiar si la varste fragede.acest capitol. ceea ce il va ajuta sa se bucure de mediul inconjurator. etc. Copilul autist are nevoie de acest tip de atentie intensiva. Eventual se uita ceva mai insistent. Sa presupunem ca micutul se afla la scoala . La inceput un copil nu are nici o idee cum sa-i raspunda parintelui. Programele ABA sunt concepute astfel incat sa urmeze principiul terapeutic de la simplu la complex. o amplificare a procesului firesc prin care toti copiii il folosesc pentru a invata si a se dezvolta. ideea de transformare (un lucru se transforma in altul) 3. iar profesorul vorbeste despre omizi si fluturi. ii va da ceva (o informatie) ce poate impartasi cu parintii. A astepta ca un copil care nu stapaneste cateva din aceste notiuni si comportamente sa invete "natural" este o greseala. si cu din ce in ce mai putina interventie artificiala. Daca acest lucru este facut in mod corect. atunci copilul va invata cum sa invete din ce in ce mai repede.

imitatie nonverbala). De exemplu: nu se va putea face apartenenta la cateorii pana cand copilul nu poate face asocieri de obiecte nonidentice. de analiza a asemanarilor si deosebirilor. Raspunsurile ce vor veni se vor adauga si nu vor înlocui abordarea prezenta. programele devin din ce in ce mai complexe. Desi aceste schimbari pot fi greu de implementat. recunoastem ca mai exista multe întrebari la care nu s-a raspuns înca. operatii care. sa îsi schimbe programa si sa colaboreze îndeaproape cu toti indivizii semnificativi (inclusiv parinti. vor duce la beneficii substantiale pentru autisti si familiile lor. a raspunde la intrebari. desi aparent sunt foarte simple (potriviri de obiecte identice.Programele de inceput. . si bazandu-se pe achizitiile formate din primele programe ele vor dezvolta capacitatea copilului de a clasifica obiectele din jurul sau in categorii. profesori. a ccula. profesorii din domeniul educatiei speciale) trebuie sa fie instruiti special. Prin urmare nu se va introduce nici un program nou mai complex pana cand operatiile mintale necesare pentru a forma baza pentru acest program nu sunt exersate si formate prin programe mai simple. Unele din întrebarile ramase sunt de natura practica. pentru ca ea se bazeaza pe cercetarea inductiva si cumulativa. de sinteza a elementelor percepute. sa lucreze în case si comunitati mai mult decât în spitale si clinici. a scrie. a vorbi despre diverse subiecte. In acelasi timp. de exemplu implementarea eficienta a procedurilor comportamentale necesita o reorganizare majora a modului de tratament: persoanele cele mai potrivite pentru administrarea unui astfel de tratament (ex. daca nu stapaneste fiecare categorie de obiecte precum si cate elemente componente ale acestor categorii. fara de care o formare a operatiilor mintale mai elaborate nu poate fi posibila. a citi. Ele au menirea de a forma deprinderi de asociere mintala. frati si prieteni) care interactioneaza cu persoanele tratate. Copilul va trebui sa poata face analiza si sinteza unor elemente percepute. dupa cum am aratat sunt formate si exersate prin programe mai simple (asociere si sortare). de a numara. acestea vor forma baza cognitiva.IX. instructii simple. nu pe o ipoteza specifica. aceste programe de inceput il vor invata pe copil sa fie atent la ceea ce ii cere o alta persoana si sa ii raspunda corect (cu atat mai mult cu cat terapia ABA este o metoda ce urmareste sa-i ofere solutii adaptative copilului care nu poate gasi singur aceste solutii). Cap. DIRECTII IN CERCETARILE COMPORTAMENTALE VIITOARE Desi credem ca abordarea comportamentala din manualul lui Lovaas trateaza multe din problemele autismului. asocieri de imagini. de a opera in plan mintal cu elementele componente fiecarei categorii. Pe masura ce terapia avnseaza.

etc. din punct de vedere comportamental. Pentru fiecare persoana care ajunge la functionarea normala. când sunt expusi pentru prima data acestor stimuli (Epstein. Taubman si Lovaas. comportamente stereotipe). întârzieri de limbaj si cognitive. Mare parte a fenomenelor comportamentale importante par sa fie intrinsec auto-stimulante (Favell et al. fara sa trebuiasca sa se bazeze pe relatarile si amintirile parintilor (cf. autistii si schizofrenicii. Deoarece acestia din urma sunt mai putin întârziati decât autistii.. au probleme comportamentale asemanatoare (ex. 1985). O astfel de identificare i-ar ajuta pe cercetatori sa studieze direct problemele acestor copii. O alta problema a tratamentului este daca interventiile concepute pentru autisti au aplicabilitate si la alte grupuri de diagnostic. internari în spital. acordare de locuinte. se pare ca fac progrese prin interventia comportamentala. cu citirea numerelor. Ruttger si Locklyer. identificarea timpurie poate fi cheia cresterii numarului de copii autisti care ajung la un grad normal de functionare. deficiente de atentie. totusi. De exemplu. Rutter. Cercetarile care ofera noi fatete conceptuale pot fi ilustrate în zona comportamentelor auto-stimulante (ritualice si intensificate). Vorbirea ecolalica are caracteristici ale comportamentului auto-stimulant: repetitiva. Asigurarea tratamentului poate necesita numirea unui profesionist (ex. 1967). cum ar fi dezvoltarea de instrumente pentru identificarea copiilor autisti în primul sau în primii doi ani de viata. un profesor în domeniul educatiei speciale) si a mai multor asistenti care sa lucreze norma întreaga cu pacientul timp de doi ani. nu trebuie trecute cu vederea si alte beneficii practice.000USD.) Problemele care ramân sunt de natura practica si teoretica. schizofrenicii au fost priviti ca fiind diferiti de autisti (vezi ex. memorarea calendarelor smdp. se economisesc aproape 2 milioane USD pe costurile de tratament ce dureaza toata viata pacientului (clase speciale. Mai mult. abilitati sociale reduse. persoanele cu sindromul Asperger si alte tulburari de dezvoltare si atentie. permitând aproximativ unei jumatati a copiilor autisti sa atinga nivele normale de functionare.Desi îmbunatatirea functionarii persoanelor cu autism este în mod clar consecinta tratamentului comportamental intensiv. deoarece aceste persoane beneficiaza prea putin de pe urma tratamentelor existente. grupul de copii care nu a ajuns la un grad normal de functionare în proiectul Young Autism al lui Lovaas (1987) ar fi putut sa reuseasca daca ar fi început mai repede tratamentul. De exemplu. costul ridicându-se la aproximativ 120. Nu se stie înca de ce anumite materiale devin parte din comportamentul . 1982). O alta fateta conceptuala oferita de cercetare în zona comportamentului auto-stimulant este faptul ca multi autisti care sunt supusi la tratament comportamental intensiv încep sa persevereze cu pronuntia. Este important sa se determine acest factor. intensificata si cu rezistenta la anihilare. 1978).

Interventiile aplicate în aceste studii pot preveni dificultatile cu care aceste persoane se vor confrunta mai târziu în viata. autistii se dezvolta mai încet.Bucuresti. Investigând acest domeniu putem ajunge la gasirea unui remediu pentru dificultatile comportamentale demonstrate de copiii autisti. 2002. Elemente introductive de teorie si tehnica psihanalitica. Editura Univers Enciclopedic. iar abilitatile trebuie învatate explicit. dar au influentat totusi tratamentul lor (ex. H. Deci este interesant de aflat daca diferentele dintre aceste teorii si datele comportamentale reflecta diferente de dezvoltare sau doar diferente de orientare teoretica. BIBLIOGRAFIE Rodica. Vocabularul psihologiei. mai ales la copiii mici (Neville. Henri. 1997. 2001. Dupa cum am mai spus. Matei. Green. Larousse. cum ar fi a lui Piaget (Flavell. . Procesul este foarte diferit de cel constatat prin studii comportamentale la copiii autisti. Editura Fundatiei Romania de Maine. descoperind astfel noi zone de cercetare si contribuind la întelegerea deviatiilor neurologice ce stau la baza autismului si efectelor interventiilor de mediu asupra activitatii neurologice. mai ales ca interventiile asupra mediului s-au demonstrat a declansa schimbari neurologice majore în structura neurologica în anumite situatii. Bucuresti. Monica Delicia Avramescu. dar cercetarea acestui fenomen este foarte importanta pentru ca faciliteaza tratamentul si înca nu a fost bine explicata prin teoria învatarii. Editura Univers Enciclopedic. 1985). Schopler si Reichler. 1963) desemneaza etape de modificare a copilului ca rezultat al modificarii structurii cognitive. 1985) pot facilita studiul relatiilor creier-mediu la autisti. O alta arie de cercetare ce poate duce la observatii conceptuale este examinarea profunda a legaturilor între tratamentul comportamental si neurologie. 1976). Dictionar de psihanaliza. Cum se compara acest aspect cu dezvoltarea indivizilor normali? Majoritatea teoriilor dezvoltarii. Editura Fundatiei Romania de Maine. Pieron.auto-stimulant. Bucuresti. 2004. 1988). Bucuresti. cum ar fi crizele si nivelele ridicate de serotonina (W. Progresele recente în tehnicile de imagistica cerebrala (Sokoloff. O interventie comportamentala intensiva poate atenua problemele neurologice ale copiilor autisti. Defectologie si logopedie.

2000. Letitia. Copiii nostri si drogurile. Catalina. Editura Tehnica.ro http://www. Editura Fundatiei Romania de Maine. http://www.autismromania. Ivar. Sion. American Psychiatric Association.Florin. Verza. Bucuresti. Cap. Tudose. Mitasov. Notiuni introductive. Tudor. Editura Stef. Plenum Press. Ion. Bucuresti. Editura Infomedica. Ionescu. Bucuresti. Zlate.edu/psychiatry/autism . Teaching Individuals With Developmental Delays: Basic Intervention Techniques Applied Dehavioral Analysis (ABA). Psihologia copilului. Parents as therapist. Dr. Pantelimon. Psihoterapii scurte. 2002. Bucuresti. Iasi..mssm. Golu. Psihopatologie si psihiatrie pentru psihologi. 2001. Materiale informationale destinate pregatirii personalului terapeutic ale UCLA Young Autism Project: . Jeno-Laszlo.ro. Emil.1998. Dobranici. Dafinoiu.shrinltank. New York. Lovaas. 2003. pag. Dr. Editura Polirom. Ann. Ross. - UK Young Autism Project. Dr. Drogurile si copiii speciali. Editura Didactica si Pedagogica. Editura Curtea Veche. Washington D.. (3-rd edition-revised). http://www. 1987. Smelik. Bucuresti. Campbell.Theory Training Pack. Psihologia dezvoltarii. Jose. Psihoterapie. Bucuresti. Tudose. Ivar. Inge. Vargha. Editura Fundatiei Romania de Maine.autism. Iasi. 369-378.com http://www. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders. Autism: A Reapraisal of Concepts and Treatment. Birch. 2005. Lovaas. 2005. Psihologia varstelor.autismndi. Elemente de interventie in autism. 1978. 2003. Los Angeles.com http://www.C. Mielu.A Gradual Transition to School from Homebased Tuition. Gratiela. Angela.

ITEM .http://www.mediculmeu.com http://www.fata Copil :____________________________ PROGRAM:______________________ DATA INTRO:_____________DATA MASTERARII ______________ SD:_____________________________________ R:______________________________________ P:______________________________________ OBSERVATII ANEXA 1 Fisa de program tip.com ANEXE ANEXA 1 Fisa de program tip.boli-medicina.verso LISTA DE ITEMI NO .

Related Interests