

Instalatia de ancorare este un ansamblu de piese, mecanisme si dispozitive
care servesc la executarea manevrei de ancorare a navei si cu ajutorul carora se
asigura mentinerea navei ce stationeaza intr-un loc voit, impotriva actiunii vantului,
curentilor sau valurilor.
Instalatia de ancorare are rolul de a asigura legatura dintre nava si fundul
apei, in locuri neamenajate. Nava poate stationa in ancora in bazinele si radele
portuare, in marea deschisa sau in zonele cu gheturi. Ea se fixeaza de fund cu
ajutorul ancorei, prin intermediul lantului de ancora, care poate fi ridicat la bord de
mecanismul de ancorare. Pentru a permite fixarea sigura a navei ancorate si
desprinderea ancorei la virare, ancora este construita astfel incat forta de fixare
este maxima atunci cand asupra ei actioneaza o forta orizontala si minima atunci
cand este solicitata de o forta verticala.
Instalatia trebuie sa indeplineasca anumite conditii, cum ar fi:
- asigurarea navei in locul dorit
- permiterea unei manevre rapide de fundarisire si virare a ancorelor
- fixarea in siguranta a ancorelor la post
Orice nava trebuie echipata în mod obligatoriu cu o instalatie de ancorare
dispusa de regula la prova, pe teuga, formata din urmatoarele parti componente:
- ancore
- lanturi
- nari
- dispozitive pentru fixarea ancorelor
- masina instalatiei
- putul lanturilor
- capatanile de ancora
- piese si dispozitive specifice navelor ce intrebuinteaza ancore de tip
amiralitate sau cu 4 gheare
sunt elemente de fixare a navei fata de fundul apei, prin
intermediul lanturilor de ancora. Ancorele tebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
- constructie simpla
- rezistenta mecanica mare
- comoditate la manevrare si intretinere
- forta maxima de frecare
- sa se fixeze rapid de fund
- sa se poata prinde din nou de fund
- sa permita actionarea numai prin lant.
La navele comerciale de tonaj mijlociu, greutatea ancorelor in kilograme este
aproximativ egala cu tonajul navei in tone (ex: 4500T –> 4500Kg)
Tipurile de ancore folosite în prezent la bordul navelor pot fi împartite în doua
categorii:
- ancore cu brate fixe, de tip Amiralitate
- ancore cu brate articulate, de tip patent
Fiecare din aceste tipuri de ancore poate fi împartit dupa criteriul existentei
traversei în:
- ancore cu traversa
- ancore fara traversa
Numarul ancorelor cu care este dotata o nava variaza in functie de

diamantul. avand la cele doua extremitati cate o sfera. Greutatea traversei este de 25% din greutatea ancorei fara traversa. cu un opritor asezat aproximativ la centru si un cui spintecat legat cu un lant. denimite ancoroate .Ancore de tip Amiralitate – ancore cu traversa si brate fixe . . o ancora de curent (ancorot) In general o ancora se compune din urmatoarele parti: . iar la mijloc un opritor si un orificiu prevazut cu o pana cu lantisor. . Se mai utilizeaza si ancore mai mici pentru ancorarea barcilor si ambarcatiunilor navei.Ancora de corp mort – cu un singur brat fix si traversa din lemn – utilizate pentru asigurarea geamandurilor . la capatul superior avand un inel numit inelul ancorei.Ancore de tip patent (Hall) – fara traversa si cu brate articulate . bara de metal incovoiata la un capat.bratele. de o parte si de alta a acestuia. care are un inel la extremitatea superioara si o ramificatie in doua sau patru brate.Diamantul – locul de imbinare dintre brate si fus.Fus – poate fi cilindric sau prismatic.Traversa – bara incovoiata la un capat. Lungimea traversei este egala cu cea a fusului.Palmele – extremitatile laterale ale bratelor.ancore secundare sau de rezerva (dispuse la pupa).Bratele – se desfac la extremitatea inferioara a fusului. care este locul de impreunare a bratelor cu fusul. .deplasament si scopul pentru care a fost construita nava.Unghiile – fetele orientate spre fus ale palmelor .inelul sau veriga de care se leaga unul din capetele lantului de ancora cu ajutorul unei chei. . in plan perpendicular pe planul bratelor. .Ancore de tip ciuperca – utilizate in special pentru asigurarea navelor far .Ancore de tip tirbuson – pentru constructii hidrotehnice . de care se leaga o cheie cu vartej (cheia ancorei).ancore principale sau serviciu curent (dispuse întotdeauna la prova) . ancorele se pot împarti în: . facand cu acesta un unghi de aproximativ 35-40 de grade. Opritorul si cuiul servesc la fixarea traversei pe fus. Tipuri de ancore: . daca nava are instalatie de ancorare la pupa. si in care eforturile sunt maxime. Din punct de vedere al rolului pe care îl au la bord. Distanta dintre ghearele . cu ajutorul caruia se asigura traversa cand este pliata. avand la extremitati varfuri ce se infig in sol si palme (partile plate ale bratelor) care maresc rezistenta impotriva deraparii.fusul. fixe sau articulate.Ancora de beton – pentru balize .Ghearele – extremitatile ascutite ale palmelor .Ancore cu 4 gheare (brate) – utilizate in special la navele fluviale. In fus este prevazut un orificiu prin care trece traversa. .traversa. La mijlocul fusului se gaseste o bratara (inel) numit traversiera. . .Ancore cu gheara de pisica – ancorot cu 4 brate utilizat pentru recuperarea obiectelor cazute peste bord  Se compune din: .

doua dintre ghiare se gasesc .ancorei este de 70% din lungimea fusului sau a traversei. ceea ce provoaca o rastumare a ei. 6. Cand s-a terminat filarea lantului si acesta incepe sa se intinda. ci doar patru brate fixe. fara traversa si cu brate articulate si se compune din: . 4 -diamant. iar bratele se orienteaza intr-un plan perpendicular pe fundul apei. la adancimi mici. 2 -fus. cele doua brate fiind orizontale si in contact cu fundul.Bratele – fixate de o parte si de alta a fusului. Prin filarea lantului.Contrabratele – fiecare brat este prevazut cu un contrabrat care are rolul de a ajuta la muscare si de a micsora viteza de cadere a ancorei.se deosebeste de ancora amiralitate prin faptul ca nu are traversa. La navele cu vele.se intrebuinteaza la unele nave (slepuri.  Este cel mai raspandit tip de ancora.  : Avantajul acestui tip de ancora consta in faptul ca patrunde usor in solul de pe fundul apei asigurand fixarea navei.in permanenta . .  Ancora cu patru gheare este manevrata cu ajutorul a doua lanturi: unul mai gros legat de inel si unul mai subtire. Dezavantajul consta in faptul ca lantul se poate infasura in jurul traversei (ancora subtraversata) sau in jurul bratului (ancora subbratata) cand nava vireaza. ancora se reazema cu capatul indoit al traversei pe fundul apei. La virarea ancorei inelul este tras in sus si cu un efort relativ mic. indiferent de pozitia in care cade. In plus. iar in partea inferioara cu un alt inel de care se leaga bratul de diamant prin intermediul unui bulon. unul din brate se sprijina pe fund si se infige in el. Un alt dezavantaj al ancorelor cu traversa il constituie manevra greoaie de punere la post. 5 –palme. dupa care. inelul ancorei este tras in jos. fapt care micsoreaza simtitor buna fixare precum si faptul ca o intindere mai brusca a lantului o poate smulge. .brate. . La fundarisirea acestei ancore. bratul se smulge din sol. 3 -brat.traversa  -folosita la fluviu si ape interioare . 1 -inel. avand posibilitatea de a oscila fata de fus cu un unghi de pana la 45 de grade. numit lantul calauza legat de o clama montata pe diamantul ancorei. bratul neinfipt poate avaria carena cand nava trece pe deasupra ancorei.in pozitie convenabila pentru fixare pe solul albiei. traversa devenind orizontala. in mod obligatoriu una dintre ancore trebuie sa fie o ancora de tip amiralitate. 7.  ancorei cu patru gheare sunt in principal aceleasi ca si la ancora amiralitate.  al acestui tip de ancora este urmatorul : la fundarisire ancora atinge fundul cu unul din brate din cauza greutatii mai mari a partii inferioare.Fus – este prevazut cu inelul de ancora in partea superioara.  . ceamuri) si mici ambarcatiuni.

. ori albia apelor curgatoare este in mare parte neteda sau stancoasa si in acest sol ancora Hall nu se poate infige destul de adanc. tip Danforth sau Matrosov. Aceste ancore se folosesc pentru a fixa solid si pe timp îndelungat diferite mijloace plutitoare.Speak.Taylor.Union. cu factor de smulgere ks = 6.Byers.ancora surub 1 – Amiralitate 2 – Primitiva de lemn cu bolovani 3 – Romana 4 – Vikinga 5 – Comuna 6 – Baldt 7 – Hall 8 – Dunn 9 – Marrel Tipuri de ancore 10 – Inglefield 11-Gruson-Hein 12 – Amiralitate fara traversa . Acest tip de ancora are o mare rezistenta si poate fi pusa la post printr-o manevra simpla.. fusul se ridica iar bratele se tarasc pe fundul apei pana intalnesc un obstacol sau o denivelare in care se infig. Constructia ancorei exclude orice fel de incolacire a lantului. Factorul de smulgere creste odata cu suprafata activa a bratelor. Alte tipuri de ancora cu fus articulat sunt: Gruson. prevazute cu traversa in planul bratelor pentru a asigura asezarea corecta pe fundul apei. incat se intampla ca uneori nava sa nu tina bine in ancora.11.  sunt ancore destinate pentru fixarea navelor far sau a altor instalatii plutitoare. Cand lantul se intinde.ancora ciuperca . Ea are un singur inconvenient: la ancorare trebuie sa fie tarata pe fundul apei pana intalneste un obstacol in care sa se poata infige. Cel mai frecvent sunt folosite trei tipuri de ancora de corp mort si anume: . . Pentru o buna ancorare este necesar ca ancora sa aiba o suprafata si o greutate cat mai mari.     Ancora se aseaza in cadere orizontal pe fundul apei din cauza formei sale. Pentru navele rapide sunt folosite ancore cu fus articulat.ancora de corp mort tip „Amiralitate” cu un singur brat si cu traversa fixa .

Podul mareste rezistenta zalelor la intindere cu 20% impiedicand si incurcarea lantului. Unsoarea cea mai buna este cea formata din doua parti petrol si o parte ulei mineral. si unite intre ele.  Se numeste lant un sir lung de inele elipsoidale fabricate din metal. ancora trebuie demontata. cu dopuri pasuite. apoi unse si se trece la montare. La piturare. pitura nu trebuie sa patrunda in spatiul dintre partile de frecare ale ancorei. numite zale. Ingrijirea ancorelor trebuie facuta cu atentie.Martin  La receptionarea ancorelor cu brate articulate trebuie intotdeauna probat daca partile mobile se rotesc usor. Dupa fiecare virare a ancorei. Zalele de lant pot fi cu pod (cu punte) sau fara. pentru ca malul si pietricelele mici care au patruns intre fus si brate sa fie indepartate. locurile atinse de rugina curatate. Daca partile in frecare sunt ruginite.13 – Amiralitate fara traversa 14 – Matrosov 15 – Amiralitate de submarin 16 – Tyszack 17 – Powell 18 – Rynvaart 19 – Trotman 20 – Northill 21 – Westney 22 – Danforth 23 – Cu patru brate 24 – Calota 25 – Cu un brat tip vechi 26 – Surub 27 – Bloc (beton) 28 – Cioc (fonta) 29 – Bloc (ferociment) 30 – Ciuperca 31 – Ciuperca ondulata 32– Tombostone 33 – Plug 34 – Grapa 35 – Cu un brat (moderna) 36 . Pentru adancimi mari de ancorare in loc de lanturi se folosesc parame . Lanturile de ancora sunt destinate pentru asigurarea legaturii dintre ancora si nava. umplute cu unsoare si din nou inchise bine. ea trebuie spalata cu apa. Orificiile pentru ungerea partilor in frecare trebuie curatate cu o sarma. Ele sunt confectionate din inele metalice de forma unei elipse numite „zale”.

masurat in dreptul podului la zalele cu pod sau la mijlocul ei la cele fara pod. cu conditia ca lungimea acestora din urma sa fie majorata cu 50% fata de cea a lanturilor. Lanturile sunt fabricate din bucati indivizibile cu lungimea de 25 sau 27. .5 metri. lanturile sau paramele metalice pot fi inlocuite cu parame din fibre sintetice. prin sudura. iar cele de calibru mare sunt fabricate din otel turnat si forjat. iar pentru navele rapide.5 m. care reprezinta diametrul zalei. In pozitia de ancorare lungimea lantului sau a paramei de ancora trebuie sa asigure orizontalitatea fortei de solicitare a ancorei. ce se leaga intre ele cu o cheie de impreunare demontabila numita cheie KENTER. b d 1 d 1 d l 1 Za marita cu punte b d d 1 l Za comuna cu punte r 1 b d 1 l 1 r 1 = 1. numite chei de lant. Prinderea de ancora a paramelor se face cu o bucata de lant de minimum 12. Prima cheie este fixata de ancora cu o cheie cu vârtej. In functie de adancimea de ancorare.7 d Za marita fara punte r b d l r = 1. parame nemetalice.7 d Za comuna fara punte Lanturile sunt caracterizate prin calibru. La navele de pescuit mai scurte de 30 de metri si la celelalte nave din otel cu Na < 205. lanturile de ancora pot fi inlocuite cu parame metalice. Lanturile de calibru mic sunt fabricate din otel.metalice. lungimile minime de lant da ancora sunt recomandate in diagrame. La navele din otel cu Na < 130.

montate la cheia dreapta 1 a ancorei si la capatul navei. montate cate una la fiecare cheie de lant si una langa anora.. dupa o perioada de mai multi ani este bine ca lantul sa fie intors. anume. zale vartej 3. zale obisnuite 4. numite chei de lant.. Fac exceptie lanturile cu un calibru d < 15 mm. intretinerea curenta si tractionarea de probare periodica. zale intarite 5 plasate pe ambele parti ale zalei vartej si zale de cuplare a cheilor de lant. cheia numarul 3 are pe a doua za dupa cheia de impreunare doua inele de sarma . A patra cheie cu rosu e. Prin piturarea cheilor kenter cu pitura colorata: a.. Deoarece capatul liber al lantului este supus la o tensiune mai mare decat capatul fix. cheile de lant pot fi: chei de lant de ancora. cu calibrul d1 = 1. Cheia numarul 1 nu are nici un semn b. chei de lant intermediare. echivalentul a 225 metri. o nava are intre 8 chei de lant la babord.. prima cheie de lant nu are nici un semn b. Prin piturare cu pitura alba a. Lungimea cheilor de lant intermediare trebuie sa fie cuprinsa intre 25 si 27.  . pentru d = 5. 3.100 mm). capatul fix sa fie legat la ancora. care se prind de ancora. Elementele constitutive ale unui lant de ancora sunt: zale terminale 2.. A sasea cu albastru … In general..2 d.5 m. Celelalte dimensiuni sunt exprimate in functie de calibrul d. A doua cheie cu alb c. Cheia numarul 2 are prima za dupa cheia kenter piturata in alb c. In functie de tehnologia de executie se deosebesc: zale sudate electric (fara punte. cu punte pentru d = 13. care se fixeaza de corpul navei. Nu este indicat ca lantul sa fie supus la tensiuni mai mari decat acelea pentru care a fost calculat. echivalentul a 200 metri si 9 chei de lant la tribord.  se face prin mai multe metode: 1. Prima cheie de impreunare cu rosu b. Dupa pozitia pe care o ocupa in lant.. 2. A cincea cheie cu alb f. Prinderea de ancora a lantului se face cu ajutorul cheii terminale 6. numarul de zale fiind intotdeauna impar.37 mm si cu punte. cheia numarul 2 are pe prima za dupa cheia de impreunare un inel de sarma c.. A treia cheie are primele 2 zale dupa cheia kenter piturate in alt . . decat in caz de forta majora. care este diametrul sarmei de otel din care este confectionata zaua. care pot fi executate fara a fi impartite in chei de lant.37 mm.62 mm) si zale sudate prin forjare (fara punte pentru d = 7... pentru d = 13.Lantul de ancora este caracterizat prin calibrul sau d. Pentru formarea lungimii necesare. De aceea nu se recomanda ancorarea cand nava are viteza . chei de lant de capat. Prin inelare a. lantul de ancora este format din mai multe tronsoane... A treia cheie cu albastru d.

Pentru marirea sigurantei ancorajului si evitarea ca întreg efortul cu care trage lantul ancorei sa se aplice in stopa. se curata de rugina si de vopseaua veche. Ele sunt fixate solid in punte si reprezinta un mijloc suplimentar de asigurare a lantului in afara vinciului.In timpul exploatarii.stope cu surub.nara de punte .nara de put propriu zisa  Fac parte din categoria dispozitivelor pentru fixarea ancorei sau lantului (mecanisme de siguranta dispuse pe punte intre nara ancorei si masina instalatiei). botul este format dintr-o bucata de lant cu 5-6 zale. suficient de largi astfel incat sa permita trecerea simultana prin ele a trei lanturi. Lantul de ancora nu trebuie folosit daca se constata zale crapate sau vreun pod slabit.tunel de ghidare al lantului . O instalatie de ancorare are urmatoarele nari: Nara ancorei: .nara de bordaj . Este necesar ca la fiecare virare lantul sa fie bine spalat cu instalatii speciale de spalare dispuse in nara ancorei. actionate cu ajutorul unui ax filetat Se mai pot intalni si stope cu falcele. Stopele de punte sunt dispuse pe traiectoria lantului de ancora. actionate cu o pârghie . si in care stau la post ancorele fara traversa. lantul ancorei trebuie verificat sistematic pentru a exista siguranta ca zalele nu sunt crapate si podurile nu sunt slabite.putul lantului  Sunt deschideri in punte si bordaj ce traverseaza corpul navei. Dupa felul constructiei exista doua tipuri principale de stope: . prin care trece lantul.tunel cu dispozitiv de spalare . Întotdeauna când nava este urcata pe doc.stope cu calcai. De regula.boturi .  Echipamentul pentru ancoraj constituie partea componenta a instalatiei de ancorare care este destinata pentru fixarea. fixata cu un capat la un ochet sau o placa metalica in punte iar in celalalt capat se termina cu un cioc de .nara de punte Nara putului: .stope . cu maneta etc. lanturile se scot din puturi. se întind pe puntea docului. dupa care se pitureaza cu miniu de plumb si apoi se vopseste. Pentru fiecare lant sau cablu de ancora sunt prevazute la bordul navei cate o stopa de punte care asigura la post sau fixeaza si opreste miscarea lantului pe timpul manevrei de ancorare sau pe timpul lucrarilor la lant. cu zavor. intre vinci si ancora (nara).nari . Sunt de forma elipsoidala sau circulara. se boteaza lanturile ancorelor cu ajutorul unor boturi confectionate din lant sau din parâma.postamentul ancorei . depozitarea si manevrarea ancorelor si lantului la bordul navei. Echipamentul pentru ancoraj este alcatuit din: .

realizandu-se practic lansarea sau punerea la post a ancorei. Ancorotul este o placa din metal masiv. numit grui de capon. sau pe plafon. 4 – palanc Stopa cu calcai  In timpul marsului ancorele sunt fixate la post. Boturile sunt montate de regula intre stopa si vinci.  Este un compartiment dispus in imediata vecinatate a vinciului de ancora in spatele acestuia sub puntea teuga. Postamentul ancorelor tip Amiralitate este dispus pe punte si constituie o întaritura a puntii pe care ancora se fixeaza la post in pozitie orizontala si se amareaza. Acesta are la extremitatea din afara navei un rai deschis prin care trece lantul ancorei. 3 – lant. peste balustrada si instalarea la post pe punte. In partea superioara. Este suficient de larg sa permita acomodarea intregii cantitati de lant existente. La circa 20-30 cm deasupra podelei se gaseste un gratar metalic pe care se aseaza practic lantul de ancora. Accesul in putul lantului se realizeaza prin forepeak. in imediata vecinatate a capacului de vizita. dispusa pe puntea teuga. cat mai rapid. este capitonat cu scanduri sau dulapi de lemn pentru atenuarea zgomotului. iar celalalt este pus pe vinci sau cabestan. Ancora cu 4 gheare fixata la post sta de-a lungul capului de sarpe. in apropierea bordajului. Capatanile sunt constituite dintr-o geamandura de mici dimensiuni. care se fixeaza de lantul ancorei si îl blocheaza. se gaseste un inel de care se prinde ultima za a lantului de ancora cu ajutorul unei chei cioc de papagal. Pentru ancorele cu 4 gheare se utilizeaza capul de sarpe care este un scondru metalic montat la prova navei la nivelul puntii teuga in axul longitudinal si spre inainte. 2 – sarma. cand exista riscuri de pierdere a acesteia. Podeaua este cimentuita cu panta de scurgere si orificii de scurgere a apei. pe care se inscrie numele navei si portul de inmatriculare. Lantul calauza este intotdeauna fara pod sau poate fi o parama metalica care se prinde cu un capat la un inel ce se gaseste prins de diamantul ancorei. . Langa acest inel se gaseste un ciocan care sa asigure eliberarea lantului din put.  . in situatia in care nava este pusa in situatia de a parasi sau de a renunta la lant si ancora din diferite motive. Punerea la post a ancorelor tip Amiralitate se face cu ajutorul unui grui rotativ. pe unul din pereti. Volumul putului de lant este de regula mai mare cu o treime decat volumul pe care il ocupa lantul de ancora in mod normal. Postamentul ancorelor de tip Hall se afla dispus in bordaj. Folosirea capatanilor de ancora ajuta la gasirea rapida a ancorei si lantului. sau cand se impune a parasi ancorajul foarte rapid si suntem nevoiti sa abandonam ancora si lantul. Putul lantului. De inelul geamandurii se prinde o parama metalica numita gripie ce se leaga cu celalalt capat de inelul de pe diamantul ancorei sau de o za de lant.papagal sau o gheara de drac. Carligul acestuia se prinde de inelul ancorei.  se intrebuinteaza atunci cand nava ancoreaza intr-o rada deschisa. pe postament sau suspendate. de regula de culoare oranj. destinat ridicarii ancorei iesite la suprafata. usor inclinata spre exterior. 1 – ochi in punte. la capatul din prova al navei. in interior. pe care se aseaza ancora de tip amiralitate cand aceasta este pusa la post.

cabestane. aceasta se infasoara pe un tambur cilindric montat in locul barbotinei.Cand pentru ancorare se foloseste un lant. . pentru cele doua ancore prova si de doi tamburi de capat pentru manevra. Puterea dispozitivului de actionare a mecanismului de ancorare trebuie sa asigure virarea oricaruia din lanturile de ancora cu o forta de tractiune la barbotina egala cu cea determinata prin calcul cu formula:     [N] unde  este calibrul lantului. Instalatia manuala de actionare a ancorei trebuie sa asigure o viteza de ridicare de minimum 2. pe care se pot monta barbotina si tamburul de manevra. cu viteza de minimum 8 m/min. efortul nu trebuie sa depaseasca 150 N. Masinile cu ax orizontal sunt denumite vinciuri.tragerea navei pe lant sau parama pana la verticala ancorei fundarisite.fundarisirea ancorelor cu ajutorul franei sau a mecanismului.manevrarea paramelor de legare pe tamburii de capat pentru manevre. . Pe acelasi arbore principal. Cand si pentru ancorare se foloseste parama metalica sau nemetalica.5 m/min. Pentru fiecare om care lucreaza la manivele. Cabestanele au intotdeauna tamburi de capat pentru manevra. permitand amplasarea sub punte a reductorului si a electromotorului de actionare. dispunand de doua barbotine.smulgerea ancorei de pe fundul apei si ridicarea ei cu viteza de minimum 8 m/min. care angreneaza lantul de ancora tensionat. . ceea ce prezinta avantaje in privinta economiei de spatiu la orice nava si a protejarii masinii.ridicarea unei ancore de la lungimea maxima de lant fundarisit. Capatul inferior al arborelui principal al unui cabestan poate traversa puntea.infasurarea sau desfasurarea paramei sub sarcina. Dispozitivul de actionare al mecanismului de ancorare trebuie sa asigure virarea concomitenta a doua ancore (dupa ce au fost smulse pe rand) si sa creeze in acest caz urmatoarea forta de tractiune  :      2 Un mecanism de ancorare: . aceste mecanisme au ca organe de lucru una sau doua roti cu canal profilat (barbotine). pentru manevrarea paramei cu capat liber. pentru legare exista tamburi de capat. . pot avea barbotina si nu pot avea tamburi cilindrici. Spre deosebire de vinci. . un cabestan are doar un capat liber al axului principal. iar cele cu ax vertical. Vinciurile de manevra cu tambur cilindric trebuie sa asigure: . In prova navelor vinciurile sunt de obicei duble. cu tambur .ridicarea ambelor ancore de la jumatatea adancimii de ancorare. la navele militare.

cu singura deosebire ca din constructie este prevazut cu tamburi si barbotine care se rotesc in jurul unui ax orizontal.mentinerea cablului tensionat. Înainte de ancorare sau virare seful de echipaj este obligat: .functionarea in suprasarcina.sa verifice daca functioneaza ungerea . El este format dintr-un tambur care se roteste in jurul unui ax vertical. cu ajutorul carora se pune in miscare cabestanul atunci când se lucreaza manual. cu ajutorul franei si atunci cand mecanismul nu este actionat. avand insa limitatori de moment maxim. cu ajutorul careia se angreneaza sau se elibereaza barbotina. Acestea permit rotirea tamburului fie intr-un sens. Lantul ancorei se angreneaza perfect in locasurile barbotinei. la acostarea navei. La baza tamburului exista una sau doua piese mobile cu rol de opritor.sa verifice functionarea acestuia fara sarcina . astfel ca. Cabestanele actionate mecanic sau hidraulic sunt întotdeauna dublate de posibilitatea actionarii manuale. La partea superioara a tamburului sunt prevazute 5-6 locasuri prismatice in care se introduc niste bare de lemn denumite „manele”. . Cabestanul – este un mecanism de forta.   Pe navele mari.  Vinciul – este un mecanism de forta cu aceiasi destinatie ca si cabestanul. o coroana cu santuri de forma zalelor de lant. Orice cabestan este dotat cu frâna sau stea de cuplare. fie in ambele sensuri. . care pe lânga virarea lantului ancorei este destinat si la întinderea parâmelor de manevra.decuplabil. Cabestanul                Toate cabestanele care sunt destinate pentru virarea ancorelor au in plus o piesa speciala. in functie de pozitia in care sunt asezate.sa puna in functiune cabestanul (vinciul) . in final lantul se misca in sensul in care se invarteste barbotina. care se numeste . care se numesc castaniete. instalatia de ancorare se afla in grija sefului de echipaj.

punerea in functiune a instalatiei de apa sub presiune pentru spalarea lantului si ancorei de namol Comunicarea prova – comanda la virarea ancorei Când operatiunea de virare este pregatita ofiterul comunica: Tribord / Babord gata de vira Pe timpul virarii se comunica numarul cheilor: 5 chei pe vinci / 4 chei pe vinci / etc Ancora s-a smuls Ancora la suprafata Ancora la post de mare  In afara ancorelor principale care se manevreaza. se fixeaza lantul cu stopa.asezarea lantului pe barbotina (garnisirea lantului) .. lantul se întinde pe fund .se strânge frâna. In functie de marimea navei ca ancora de la pupa poate fi folosita o ancora tip „Hall”. dar in general se lasa fara pentru o eventuala manevra a lantului. marea majoritate a navelor dispun de ancore secundare sau ancore de curent.nava este stopata . iar navele mai mici o ancora tip „Amiralitate”. Comunicarea prova – comanda la fundarisirea ancorei Ofiterul de la prova comunica: Tribord / Babord Gata de funda Funga Tribord / Babord – se da drumul la lant Ofiterul de la prova comunica in permanenta numarul cheilor si pozitia lantului: O / Doua / Trei / etc chei la apa / nara / pe vinci cu statia de manevra sau clopotul (o bataie de clopot pentru fiecare cheie din apa).sa verifice functionarea cuplarii si decuplarii barbotinei Desfasurarea operatiunii de ancorare se desfasoara dupa urmatorii pasi: .la comanda „FUNDA” se slabeste frâna vinciului iar ancora pleaca datorita greutatii .punerea in functiune si verificarea vinciului sau cabestanului . Lantul la pic Lantul intinde inainte Lantul intinde inapoi Lantul intinde la travers Lantul forteaza Ancora grapeaza Lantul cade in banda  Înainte de virarea ancorei se fac de asemenea o serie de pregatiri care constau in: . se pune botul sau gheara de drac. La alegerea locului de ancoraj trebuie avut întotdeauna in vedere asigurarea spatiului de siguranta – reprezentând lungimea navei + lungimea lantului din apa + factor de siguranta de cel putin 2 cabluri (2 x 185. In acest caz instalatia de ancorare de la pupa se actioneaza in mod similar cu . care se numesc ancoroate si care sunt dispuse la pupa navei. Unele nave au prevazute din dotare o instalatie de ancorare pentru ancora de la pupa. ancora se taraste pe fundul apei pana se fixeaza .cu ajutorul motorului nava se deplaseaza putin înapoi.2 m) când este posibil.se da drumul la lant cat este nevoie (de trei ori adâncimea apei).

toate mecanismele trebuie sa fie verificate si probate de catre inspectorii societatii de clasificare care urmeaza sa acorde navei certificatul de clasa. iar in cazul vinciurilor automate se verifica valorile tensiunilor care comanda filarea sau virarea paramei de legare.cea de la prova. La probarea instalatiei de ancorare se verifica capacitatea vinciului de ancora de a ridica si smulge. lantul trebuie scos din put. se verifica nivelul uleiului din reductor. masurandu-le cu ajutorul unor dinamometre montate pe cablu. lantul se va ciocani. operatiunea executandu-se in zonele in care lantrul a lucrat mai intens. babalelor. Se verifica franele. curatat si piturat. . Cand lantul se scoate din put se curata si acesta si se verifica orificiile de scurgere din putul lantului. astfel incat sa se realizeze o uzura fizica si morala uniforma pe toata lungimea lantului. etc. el trebuind sa dea un sunet clar.   Montarea si probarea instalatiilor de ancorare se executa in conformitate cu documentatia elaborata de proiectant si ele trebuie sa respecte conditiile tehnice impuse de proiect. In timpul fabricatiei in uzinele subfurnizoare. ghidajelor cablurilor. Pentru vinciurile de acostare si manevra se verifica capacitatea vinciului de a realiza forta periferica proiectata. fiecare din ancorele cu care este dotata nava. Periodic se vor schimba intre ele cheile de lant. La montare se urmareste in special ca fixarea mecanismelor sa se execute dupa o prealabila verificare a corectitudinii de amplasare a postamentilor. Dupa fiecare virare. lantul si ancora se vor spala cu jet de apa.  Se vor controla si gresa inainte si dupa virare toate componentele instalatiei de ancorare ce necesita acest lucru. cu viteza de virare de circa 8 m/min. stopelor. executand cate doua franari la fiecare lant. La fiecare 6 luni. La virare. se mai verifica corecta asezare si ghidare a lantului pe barbotina. precum si asezarea la post a ancorei. Cand vinciul si cabestanul nu lucreaza ele vor fi acoperite cu capoate de tenda. de la adancimea de 100 m (pentru navele cu zona nelimitata de navigatie). in tubul de ancora si in nara. In timpul lansarii ancorei se verifica capacitatea de franare a vinciului de ancora. De asemenea.