Chestionarul accentuărilor de personalitate (Leonhard - Schmieschek

)
În psihologia aplicată, diagnosticarea personalităţii are, astăzi, o pondere deosebită,
încercându-se diverse corelări între comportament, activitate, performanţă şi „trăsăturile
personale”. Neuropsihiatrul german Karl Leonhard insista asupra exploatării „personalităţii
accentuate” pentru nevoi clinice, iar colaboratorii săi au elaborat diverse instrumente de
lucru pentru facilitarea investigaţiilor.
În acest sens, dr. H. Schmieschek, de la clinica de boli nervoase Charité a Universităţii
Humboldt din Berlin (unde profesorul Leonhard a funcţionat ca director) a întocmit un
Chestionar pentru depistarea personalităţilor acentuate, tradus, experimentat şi adaptat
pentru ţara noastră de psihologul I. M. Nestor, în 1975.
Scop: Chestionarul elaborat în 1970, își propune evidențierea aspectelor care vor
diagnostica unele structuri de personalitate accentuate, fiind un instrument subsumat
tipologiei personalității clinice/accentuate dezvoltate de Leonhard.
Administrare: Chestionarul cuprinde 88 de întrebări, prezentate amestecat, formînd
zece scale (I-X), fiecare grupă urmărind explorarea/evidenţierea unei anumite trăsături
accentuate, fiecare cu un număr de 12, 8 sau 4 itemi, corespunzînd celor 10 tipuri de
trăsături accentuate la care subiectul urmează a răspunde prin DA sau NU, după cum
acestea corespund felului de a fi al subiectului. Chestionarul poate fi folosit atît individual,
cît și colectiv.
Instrucţiuni: Fie că utilizarea chestionarului este individuală, fie că ea are loc în colectiv,
este necesară o încăpere adecvată şi fără presiuni fonice. În cazul unui examen colectiv,
subiecţii sînt aşezaţi distanţat, preferabil fiecare cu masa/banca lui. Psihologul atrage
atenţia subiecţilor că este vorba de un chestionar (cu 88 de întrebări) la care ei, subiecţii,
vor avea de răspuns prin selectarea lui DA sau NU. Subiectul este invitat să nu lase nici o
întrebare fără răspuns, el putînd cere experimentatorului explicaţii suplimentare, prin
chemarea acestuia lîngă banca lui, discuţia avînd loc în şoaptă. Nu se lucrează pe sărite, ci
la rînd. Nu se citeşte mai întîi totul (şi apoi să se răspundă), ci se citeşte întrebarea şi se
răspunde imediat. Subiecţii nu sînt presaţi sau invitaţi să lucreze repede. Schmieschek
recomandă ca subiectul să fie făcut atent că la acest chestionar nu este vorba de
examinarea unei aptitudini oarecare, ci de precizarea -în interesul subiectului- unor situaţii
comportamentale.
Timp: Timpul de lucru este liber. Nici o presiune. Nici o constrîngere. Cine termină, predă
materialul şi părăseşte în linişte sala/clasa. În linii mari, timpul de lucru (exclusiv pregătirile
şi instrucţiunile) variază între 30 şi 60 de minute, după ritmul gîndirii şi gradului de
înţelegere al fiecărui subiect. Ca perioadă a zilei, chestionarul poate fi aplicat în orice
perioadă între 7-18, dar numai dacă subiectul nu se află într-o stare de oboseală, tensiune
sau grabă. Oboseala, tensiunea, graba falsifică situaţiile de răspuns.
Corectare: Pentru facilitarea realizării acestei secvenţe, redăm mai întîi, în tabelul de
mai jos, cheia răspunsurilor simptomatice pentru fiecare din cele zece grupe (I – X),
numerele din tabel referindu-se, deci, la numerele întrebărilor din chestionar. Se
preconizează că, la unele din întrebări, răspunsul NU este cel simptomatic, contînd, deci,
drept DA (simptomatic). El va fi, astfel înglobat printre răspunsurile pozitive (simptomatice).
Numerele acestor întrebări (cu răspuns NU, dar contînd DA) sînt menţionate în tabel la
rubrica NU (în dreapta):
I

GRUPA
Demonstrativitate

II

Hiperexactitate

III

Hiperperseverenț
ă
Nestăpînire
Hipertimie
Distimie

IV
V
VI

DA
7, 19, 22, 29, 41, 44, 63, 66, 73,
85, 88
4, 14, 17, 26, 39, 48, 58, 61, 70,
80, 83
2, 15, 24, 34, 37, 56, 68, 78, 81
8, 20, 30, 42, 52, 64, 74, 86
1, 11, 23, 33, 45, 55, 67, 77
9, 21, 43, 75, 87

NU
51
36
12,
59
31,

46,

53,

din timp şi înaintea oricărei alte operaţii. cifra rezultată este înscrisă imediat în tabelul „Sinteză”.a. 38. Se adună. 53. 49. 51. 36. În cazul cînd la vreo grupă nu apare nici un semn + (nici un simptom). în stînga cifrei romane respective se marchează semnul + (plus). 12. 35. precizarea răspunsurilor pozitive simptomatice şi care vor caracteriza pe subiect pe linia accentuărilor) poate fi efectuată în două secvenţe: a) Cunoscînd cele 10 întrebări la care răspunsul NU contează drept DA. 62. cu atenţie. apoi de la cifra III ş. se obțin valoristandard comparative. Vom avea. Coeficientul ajută și la compararea cantitativă a rezultatelor. dacă la întrebările 5. 27. duc la marcarea cu semn + (sau la încercuire) a cifrei romane din stînga întrebării. cu atît este mai mare și gradul de semnificație a trăsăturii respective. se examinează atent răspunsurile DA. b) Odată această secvenţă terminată. apoi. 25. 40. 50. 47. se adună numai acele semne + (sau încercuiri) de la cifra romană I (grupa I – demonstrativitate). 28. se face calculul simplu al frecvenţei simptomelor pentru fiecare din cele 10 grupe. 79 65 5 25 Aşadar. adică se notează valorile brute pentru fiecare grupă (I . un număr de semne + (sau de încercuiri).d. deci. se examinează mai întîi aceste răspunsuri şi. 69. semnele + de la cifra romană II (care indică grupa II – hiperexactitate). Operaţia de corectare (de fapt. atunci în coloana a 3-a din „Sinteză” se trage liniuţă (-. 82 3. 76 16. 46. adică „nimic”). de răspunsuri DA”). de asemenea. 72. TABELUL DE SINTEZĂ Numărul Coeficient de Valoril Grupa ul de întrebăr e brute înmulțire i I Demonstrativitat 12 2 e II Hiperexactitate 12 2 III Hiperperseverenț 12 2 ă IV Nestăpînire 8 3 V Hipertimie 8 3 VI Distimie 8 3 VII Ciclotimie 8 3 VIII Exaltare 4 6 IX Anxietate 8 3 X Emotivitate 8 3 Rezult at Procent aj Norme: Cu cît rezultatul obținut este mai mare (adică se apropie de 24). Aceste valori se multiplică prin coeficientul stabilit pentru fiecare grupă în parte. „Corectarea” propriu-zisă a chestionarului se operează prin examinarea. 71. răspunsul este simptomatic şi va fi socotit drept DA. examinînd cele trei pagini ale chestionarului. preferabil cu un creion colorat (sau se încercuieşte cifra romană). Valoarea 24 indică un procentaj simptomatic de 100%. prin înmulțirea efectuată.VII VIII IX X Ciclotimie Exaltare Anxietate Emotivitate 6. li se face un semn special). în coloana a 3-a („Nr. în dreptul grupei I. în cazul sublinierii lui NU. 31. întrucît. a răspunsurilor DA (în care se înglobează şi NU-urile socotite drept DA. cărora. 57. marcîndu-se astfel direcția de accentuare a personalității.X). obținîndu-se astfel un rezultat care poate varia de la 0 la 24. 13. 59 şi 65 subiectul subliniază/scrie NU.m. care. 60. dispersate pe cele zece grupe (I – X). Cotare: În continuare. valoarea . 84 10. 54. Parcurgând numai şirul cifrelor romane. 32. de către experimentator. 18. calcul care este uşurat prin marcarea (prealabilă) cu semnul + (sau cu încercuire) de la operaţia -corectare-.

6% 24. În vederea economisirii timpului şi a raţionalizării operaţiei. valoarea 6 indică un procentaj simptomatic 25%. de pildă. care are 12 întrebări simptomatice. Cu referire la interpretarea rezultatelor.18 indică un procentaj simptomatic 75%. date primare. pentru o mai adecvată caracterizare a accentuării. III) 1 răspuns simptomati c 2 răspunsuri simptomati ce 3 răspunsuri simptomati 8. totuşi. toate.5% c 2 răspunsuri 25% simptomati ce 3 37.a.5% răspunsuri simptomati Grupa cu 4 întrebări (VIII) 1 răspuns simptomati c 2 răspunsuri simptomati ce 3 răspunsuri simptomati 25% 50% 75% .9% Grupele cu 8 întrebări (IV. II. Răspunsurile înscrise astfel în coloana a 3-a din „Sinteză” reprezintă. şi anume 24. Pentru a fi sigur că totul a fost operat corect. acelaşi număr de întrebări. cifra primară (din coloana a 3-a) se înmulţeşte cu coeficientul din coloana a 4-a (valorile coeficienţilor sînt: 2 pentru grupele cu 12 întrebări. propunem fie alcătuirea unui profil pentru fiecare subiect examinat (care. fie calcularea procentajului respectiv la fiecare grupă I-X. după întreaga operaţie.m. VII. plecînd de la formula cea mai simplă. Dacă luăm. VI.3% 16. V. Schmieschek . X) 1 răspuns simptomati 12. Întrucât grupele I-X nu au. Coeficienţii ajută şi la compararea cantitativă a rezultatelor. mai ales în cazul grupelor cu număr mic de întrebări. tehnicianul reexaminează testul şi observă imediat semnele + rămase netăiate. Grupele cu 12 întrebări (I. IX.d. un răspuns DA echivalează cu 8. cu semnul + (sau încercuit). prin prezentarea sa grafică. Credem că este indicată şi o confruntare a rezultatelor obţinute de la cele 10 grupe. Valori standard ale cotei 24 18 12 6 Procentaj simptomatic 100 % 75 % 50 % 25 % Cu referire la interpretarea cotelor.avansează ideea că se poate vorbi de o accentuare în cazul în care numărul de răspunsuri DA trece de 50%.bazîndu-se pe unele date experimentale .6) ş.3% (1 x 100 : 12 = 8. două răspunsuri DA echivalează cu 16. am întocmit un tabel cu procentajele respective. valoarea 12 indică un procentaj simptomatic 50%. prilejuieşte intuirea mai operativă a personalităţii). cu atât se face marcată direcţia de accentuare a personalităţii. întrucât prin înmulţirea efectuată se obţin valori standard comparative.3). ceea ce poate duce la rezultate finale inexacte. Cu cât rezultatul/cota se apropie de 24. autorul chestionarului avansează ideea că se poate vorbi de o accentuare în cazul cînd numărul de răspunsuri semnificative depășește 50%. totuşi. rezultată din multiplicări. adică mai mult de jumătate din numărul de întrebări specifice fiecăreia din cele 10 grupe de simptome. Personalitatile accentuate nu sunt patologice. iar rezultatul se înscrie în coloana a 5-a („Rezultate”). Psihologului grăbit/neglijent i se poate întîmpla să sară/să treacă peste un simptom (răspuns DA) marcat. grupa I (demonstrativitate). În acest sens. unele simptome corelînd clinic cu altele. Ele se caracterizează prin evidențierea unor trăsături pregnante de caracter. atunci cînd se extrage/calculează frecvenţa semnelor + semnul respectiv este tăiat cu alt creion colorat sau cu stiloul. Cifra maximă. care apoi poate fi înscris în coloana a 6-a din „Sinteză” în dreptul grupei vizate.6% (2 x 100 : 12 = 16. 3 pentru grupele cu 8 întrebări şi 6 pentru grupa cu 4 întrebări). este astfel aceeaşi pentru toate grupele.

5% 49.3% 99. psihologul îşi mai poate structura o opinie suplimentară analizînd şi numărul total de răspunsuri DA (sumarea coloanei a 3-a din „Sinteză”) sau procentajul total (sumarea coloanei a 6-a). va oferi criterii juste pentru o poziţie sau alta. În principiu.4% ce 4 răspunsuri simptomati ce 5 răspunsuri simptomati ce 6 răspunsuri simptomati ce 7 răspunsuri simptomati ce 8 răspunsuri simptomati ce 50% ce 4 răspunsuri simptomati ce 100% 62.5% 100% 74. numai activitatea practică. .5% 75% 87.2% 41. În acest caz.8% 58.7% 83% 91.ce 4 răspunsuri simptomati ce 5 răspunsuri simptomati ce 6 răspunsuri simptomati ce 7 răspunsuri simptomati ce 8 răspunsuri simptomati ce 9 răspunsuri simptomati ce 10 răspunsuri simptomati ce 11 răspunsuri simptomati ce 12 răspunsuri simptomati ce 33. s-ar putea discuta un „coeficient de dezechilibru emoţional” global şi n-ar fi lispit de interes un barem calculat şi de pe această poziţie. de teren.6% Afară de toate acestea şi indiferent de diferenţierile trăsăturilor pe grupe.1% 66.

Formarea la aceste persoane a scopurilor și motivelor pozitive. Multe din aceste persoane asteapta recunoaștere. dorința de a fi în centrul atenției. implicare emotivă de lungă durată în tot ce i se întîmplă. Evidențierea acestor caracteristici duce la concentrarea gîndurilor asupra trăirilor negative. apariția tendințelor de reflectare neproductivă. II. ar putea duce la apariţia simptomelor propriu-zise. cât şi cu tehnica de exploatare/depistare a lor. şcolar. facînd-o dificilă. Persoanele acestui tip deseori mint pentru obținerea scopurilor sale. . Mediul de astăzi (social. Această persistență vine în urma influenței unei educații defectuoase. Au aptitudini artistice. Cauzele acestui comportament poate fi: tendința de a obține succese. cere în vederea unei integrări eficiente o cât mai amănunţită cunoaştere a structurilor de personalitate. manifestarea ideilor fixe. Acțiunea de lungă durată a condițiilor nefaste poate influența negativ asupra acestor persoane: devenind mai dificilă luarea deciziilor corecte. atât în legătură cu structura celor 10 tipuri. răzbunarea. cu coordonatele sale multilaterale şi complexe. Utilitatea chestionarului H. aceasta le ușureaza adaptarea și cîștigă simpatia și predispunerea unor persoane importante pentru el. Tipul hiperperseverent – manifestat prin ambiție extremă. Schmieschek ar putea fi reliefată şi în cadrul organizării unei campanii de profilaxie mintală. Ed. cu o orientare mai mult clinică. compatimire. suspiciune și dusmanie față de lumea înconjurătoare. aceasta îi va face să se abțină de la un astfel de comportament. suspiciunea. orientarea lor la lucruri serioase pentru a-i face cetățeni deplini ai societății. prin ai ruga să argumenteze (de obicei nu prea le reușește). Se recomandă: disciplinarea. neliniştitoare şi (parţial) degradante pentru fiinţa umană. unul din părinți este mai sever. ei pot lucra cu insistență și autodăruire pentru a obține ceva. O sensibilitate mărita se manifestă față de jignirile personale: a mîndriei.). indiferent de consideraţiile noastre teoretice sau generale. autoapreciere neadecvată. sensibilitate la supărări. aceasta le ajuta să facă abstracție de gînduri negative. Există și latura cealaltă a ambiției. În comunicarea cu aceste persoane se cere o atenție deosebită și concretizarea unor date cu ajutorul întrebărilor. 1972). Enciclopedică Română. ar putea depista precoce unele tendinţe care. O restructurare a chestionarului ar putea prilejui articularea unui instrument de lucru mai simplu. tendința de a îndeplini toate însărcinările extrem de corect deseori provocă la ei neîncredere în forțele proprii. în fond. Sentimentul unei înalte responsabilități. Pedantismul se dezvăluie în comunicare. Descrierea accentuărilor de personalitate I. Ei recunosc că pot să ierte ofensa. existența dubiilor referitor la corectitudinea acțiunilor sale. Pentru informaţii mai ample. autocompătimire. încîntare. care. insuficient considerate. Se recomandă: recunoașterea șiretlicurilor. Dar. susceptibilitate. desigur. obținerea unor avantaje materiale. se urmăreşte depistarea unor „tipuri” umane şi că metoda închide o „tipologie” umană. Tipul demonstrativ – manifestat prin teatralism.Consideraţii finale: O analiză atentă a chestionarului Schmieschek ar putea prilejui reflecţia că. dezvoltarea voinței. Se recomandă: lupta cu îngrijorarea exagerată. III. amorului propriu. Pe sine se preaslăvesc și se jelesc. punctualitate. ei devin netacticoși cu oamenii pentru a înlătura concurența. acuratețe și pedantism exagerat. pedanții pot deveni foarte excitați și conflictogeni cu cei ce-l înconjoară. egocentrism si demonstrativitate comportamentală. evitarea unui lucru incordat. altul are cerințele mai mici. dar să n-o uite niciodată. Lipsit de posibilitatea manifestării acurateții și exactității sale. aplicat în variate medii. onoarei. ceea ce-i face să recurgă la controlul repetat a lucrului efectuat. care nu iar permite acufundarea în incertitudini ci trecerea la momentul oportun la alte activități. Este adevărat că Leonhard şi colaboratorii lui au urmărit depistarea personalităţilor accentuate. Comportamentul său este construit în baza observărilor diferitor tipaje de oameni. dar nu-i așa. poate fi consultată lucrarea lui Karl Leonhard – „Personalităţi accentuate în viaţă şi în literatură” (Bucureşti. Vorbirea este construită pe un ton ridicat. psihologul practician nu poate trage decât foloase din utilizarea unor asemenea metode de descifrare a personalităţii. datorită imaginației bogate. industrial etc. spirit razbunător. Tipul hiperexact – manifestat prin conștiinciozitate și seriozitate exagerată. dese conflicte. orientarea rațională a căutarilor ambțioase. cu simptome ferme şi. Ambiția – este caracteristica care le ajută să se autoafirme. ei cu adevărat cred în minciuna sa. Multe din aceste persoane neagă existența acestor calități din dorința de a nu părea nesociabil. înduioșare. să ocupe o poziție în societate. La prima vedere par a minți conștient. punînd în funcțiune mimica și gesturile.

VIII. Aceste persoane pot conflicta „cu viata” din cauza nedreptatii ei. energie. evenimentele triste – depresie. animale. uneori devieri (alcool. impulsivitate sporită. Pesoanele exaltate se caracterizeaza in primul rand prin excitabilitate. Se tem de intuneric. oricat nu ar incerca sa le evite ei sunt implicati in ele.IV. dominarea lui. chiar sa loveasca. aceasta in cazul cand nu devin usuratici si activismul lor in munca nu se transforma intr-o impartire continua la mai multe lucruri odata. insa la cel exaltat alternarea fazelor se petrece mai des si foarte brusc. X. Cad sub influenta instinctelor si dorintelor nesatisfacute. deprimare accentuata. Usor cad sub influenta alcoolului. Tipul ciclotimic – manifestat prin labilitate afectivă. In colectiv aceasta persoana isi manifesta nemultamirea prin discutii pe un ton ridicat. persoanele emotive – sensibilitate. copiii cei inconjoara. timiditate si anxietate exagerata. Pentru ei este caracteristica slaba dirijare a constiintei asupra actiunilor si prevalarea puterii si excitarii in comportament. Tipul emotiv – manifestat prin perturbarea trăirilor afective. toxicomanie etc. Cu ei este interesant. plecari si trantiri de usa demonstrative. In aparenta seamana cu tipul ciclotimic. IX.). sport. seriozitate exagerată. la ei predomina atitudinea serioasa si responsabila. VI. optimisti. In comunice sunt veseli. Aceste persoane usor se adapteaza la mediul inconjurator. Isi permit de a vorbi vulgar nu numai cu colegii. alternarea a fazelor hipertimice si distimice: evenimentele pozitive produc activism. el retraieste neplacerile altora ca fiind ale sale. formarea unor valori morale. caracterul masculin. vorbarie. indispoziție. VII. cel mai greu din toate tipurile se supun influentelor educationale. furtuna. dezvoltarea unui control constient asupra actiunilor si faptelor sale. Ei pot avea conflicte cu persoanele autoritare care inainteaza multe reguli si cerinte fata de ei. gandirea incetinita. dar si cu superiorii. Aceasta schimbare poate avea loc fara careva pricini din exterior. Se recomanda: pentru rezolvarea conflictului e deajuns lichidarea pricinei sau orientarea acestei persoane catre o alta activitate. Exaltarea este produsul unui sentiment de umanism deplin. Se recomanda: dezvoltarea vointei. se atesta o sexualitate marita. Evenimentele negative le provoaca niste trairi foarte profunde si neplacute. Excitatiile trebuie inhibate la etapa lor initiala prin sustragerea catre alte activitati (munca fizica grea). sau a unei priviri usturatoare. uneori sunt prea vorbareti. deseori trec de la o tema la alta ajungand la asocieri neasteptate. Acest lucru poate avea loc din diverse pricini: un cuvant spus intamplator la adresa acestuia. control scăzut asupra imboldurilor și tentațiilor. Tipul anxios – manifestat prin fobie. rapiditate. Tipul exaltat – manifestat prin pendulare între euforie și depresie. Le este foarte dificil sa se adapteze la mediul inconjurator. compatimesc si retraiesc nevoiasii. se ataseaza puternic de oamenii apropiati. . Nu sunt sociabili si comunicabili. profunzime si finete a trairilor spirituale. Exploziile de furie pot aparea in urma situatiei de conflict generat de egoismul. petrecand mai mult timp cu fetele sau copii de o varsta mai mica. satisfactie si alternarea frecventa a acestora cu starile de tristete si disperare. sensibilitate. Se recomanda: (pentru ultimele trei tipuri) intarirea unei dispozitii optimiste. activism inalt. destul de puternic retraiesc si evenimentele pozitive. Sentimentele lor sunt fine si profunde. deseori actioneaza impulsiv si spontan. Ei sunt foarte milosi. a starilor de bucurie. nerabdarea. spirit intreprinzator. insa se deosebesc de cei din urma printr-un grad mai mic de radicalism si aparitia nu prea rapida a emotiilor. ii umilesc si chiar ii lovesc. V. Ei se tem de situatii de conflict. ajuta orice persoana aflata in dificultate. impresionabilitate si compasiune. Nu se vor inainta cerinte mari. Cateodata aceasta stare de spirit enerveaza alte persoane. curajului. voiosi si ingeniosi. Se deosebesc in primul rand prin faptul ca usor se sperie. observand fricile lor. sunt pasionati de arta. fericire. impulsivitate. Se recomanda: ajutor in constientizarea trasaturilor de caracter negative si motivarea lui de a le corecta. treceri bruște de la veselie la tristețe cu tăcere. Tipul distimic – manifestat prin posomorîre permanentă. Tipul hipertim – manifestat prin dispozitie preponderent buna. probleme filozofice. Tipul nestapînit – manifestat prin irascibilitate. trairea intensiva. gandire si miscari incetinite. centrarea atentiei asupra aspectelor sumbre ale vietii. Activitatea vitala este slabita. se vor sustine si incuraja orice inceput. lupta cu explodarile emotionale. sex. datorita bunei dispozitii. Baietii evita companiile de baieti considerandu-le brutale. Tipul emotiv semana mult cu cel exaltat. inhibitie ediomotora. Pesimisti.

fără motiv aparent.de la mare bucurie la mare deprimare? 7. încît este mai bine să nu vi se adreseze nimeni? 9. Sînteţi o persoană foarte sociabilă? 41. De obicei. De obicei. Uitaţi uşor cînd cineva v-a jignit? 13. Aveţi. Cînd cineva v-a făcut o nedreptate. Fiți atenți. simpatizat(ă) de către cunoscuţii dumneavoastră? 20. cu adevărat exuberant(ă). În activitatea dumneavoastră profesională. Cred despre dumneavoastră. Dispoziţia dumneavoastră este schimbătoare . să faceţi parte din cei mai buni? 16. vă plăcea (vă place) să recitaţi poezii? 42. sînteţi totdeauna printre cei mai capabili? 30. stări de nelinişte şi de tensiune (încordare) puternice? 21. sînteţi un om voios şi fără griji? Sînteţi sensibil(ă) la jigniri? Vă dau. sînteţi în centrul atenţiei celorlalţi? 8. Citiți cu atenție fiecare afirmație și răspundeți prin DA. Vă plac mult activităţile care trebuie făcute încet şi foarte exact . Credeţi că sînteţi o persoană serioasă? 10. Sînteţi în stare să vă entuziasmaţi puternic? 11. Dispoziţia dumneavoastră depinde de întîmplările prin care treceţi? 19. cîteodată. Vă supără faptul că. La şcoală. obişnuiţi să controlaţi. Sînteţi în stare să tăiaţi un animal? 26. unii oameni. repede lacrimile? După ce aţi terminat cu bine o treabă oarecare. Aţi fi de acord să fiţi invitat(ă) la o reuniune veselă? 34. pînă acum. cînd eraţi copil? 43. deprimat(ă)? 22. vă era frică să rămîneţi seara singur(ă) în casă? 28. Vi se pare grea viaţa? .în locul celor care pot fi făcute repede şi fără migală? 40. Atunci cînd puneţi o scrisoare în cutia poştală. nu lăsați nici o întrebare fără răspuns. referitoare la caracterul Dvs. perdeaua sau faţa de masă sînt puţin cam strîmbe şi le îndreptaţi imediat? 27. 2. cu mîna. De obicei. 3. Sînteţi înclinat(ă) să interveniţi pentru oameni cărora li s-a făcut o nedreptate? 38. Vă înfuriaţi repede? 31. Vă este frică (sau v-a fost. Aveţi ambiţia ca. Sînteţi foarte întreprinzător? 12. Aţi avut. Vă este teamă să vă duceţi într-o pivniţă (cămară) întunecoasă? 39. Sînt zile în care. Vă place o activitate cu mare răspundere personală? 37. uneori. vă simţiţi apăsat(ă) de ceva. dacă scrisoarea a intrat cu adevărat? 15. dacă nu vi se potrivește. 1. să trăiţi un sentiment de fericire deplină? 33. la locul de muncă. acasă. sau prin NU. Aţi fugit vreodată de acasă. într-o reuniune amicală. luptaţi energic pentru interesele dumneavoastră? 25. uneori. 4.Chestionarul accentuărilor de personalitate Instrucțiuni: Vi se prezintă un șir de afirmații. În copilărie aţi fost tot atît de îndrăzneţ (îndrăzneaţă) ca şi ceilalţi de o vîrstă cu dumneavoastră? 6. spuneţi oamenilor în mod deschis părerea dumneavoastră? 35. crize de plîns sau crize nervoase (şoc nervos)? 23. sînteţi îmbufnat(ă) şi iritat(ă). Vă impresionează dacă vedeţi sînge? 36. Sînteţi foarte milos? 14. vi se întîmplă. că sînteţi puţin pedant(ă)? 18. cînd eraţi copil) de furtună şi de cîini? 17. totuşi. dacă ceea ce se conține în ea vi se potrivește. Puteţi fi. uneori. Sînteţi totdeauna agreat(ă). Vă vine greu să staţi pe scaun timp mai îndelungat? 24. să vă îndoiţi că aţi făcut bine şi nu aveţi linişte pînă cînd nu vă convingeţi încă o dată? 5. Puteţi. În general. Vi se schimbă des dispoziţia fără motiv? 29. voios (voioasă)? 32. Cînd eraţi copil.

pentru ca apoi să cădeţi într-o stare grea de amărăciune? 77. Sînteţi peste măsură de grijuliu încît acasă la dumneavoastră. fiind pe peronul unei gări. Ca şcolar. Vă simţiţi adînc descurajat(ă) cînd aveţi decepţii? 55. De obicei. Sînteţi cîteodată chinuit(ă) de o frică nelămurită că dumneavoastră sau rudelor dumneavoastră li s-ar putea întîmpla ceva rău? 50. În mod obişnuit. în general. dacă uşile sînt încuiate etc. la etaj. în întuneric? 61.acasă sau la locul de muncă totul este în regulă şi că nimic nu se poate întîmpla? 49. chiar dacă întîmpinaţi rezistenţă? 57. cînd priviţi la o fereastră. scriaţi încă o dată o pagină dacă se întîmpla să faceţi o pată de cerneală în caiet? 81. Dacă v-a jignit cineva. Sînteţi foarte puternic impresionat(ă) de suferinţa altor oameni? 80. Sînteţi sperios (sperioasă)? 72. Suferiţi mult din pricina nedreptăţii? 69. faceţi primul pas spre împăcare? 47. la cercuri teatrale de amatori? 74. Întrucît nu sînteţi chiar atît de sigur(ă). plină de viaţă? 68. încît ei să nu observe adevărata dumneavoastră părere despre ei? 67. aţi suflat colegilor sau i-aţi lăsat să copieze după dumneavoastră? 60. priviţi viitorul cu pesimism? 76. într-o reuniune? 78. pentru că vă gîndiţi la problemele zilei sau ale viitorului? 59. Aveţi des vise cu spaime? 83. în general. uneori. stare care să dureze cîteva ore? 63. deveniţi vesel(ă) într-un loc plăcut? . S-ar putea spune despre dumneavoastră că. Vă este cîteodată foarte dor de depărtări? 75. Se poate spune că. rămîneţi multă vreme supărat(ă)? 79. Vă vine uşor să creaţi bună dispoziţie într-o societate. în tinereţea dumneavoastră. Vi se poate schimba dispoziţia în urma consumării alcoolului? 73. nu vă pierdeţi prea repede buna dispoziţie atunci cînd aveţi un insucces (cînd nu vă reuşeşte ceva)? 46. vă arătaţi faţă de oameni mai mult prudent(ă) şi bănuitor (bănuitoare) decît încrezător (încrezătoare)? 82. fiecare lucru să aibă un loc al lui? 62. În mod obişnuit. Faţă de oamenii pentru care nu aveţi consideraţie. Vi s-a întîmplat să fiţi atît de tulburat(ă) de conflicte sau de supărări încît v-a fost imposibil să vă mai duceţi la lucru (la școală)? 45. să vă aruncaţi în gol? 84. Colaboraţi sau aţi colaborat cu plăcere. să controlaţi totdeauna încă o dată starea unor lucruri ( de exemplu. cîteodată. Aveţi uneori dureri de cap? 65. Poate să vă influenţeze într-atît un film tragic încît să vă dea lacrimile? 58. În mod obişnuit. să vă aruncaţi înaintea trenului împotriva voinţei dumneavoastră? Sau. urmăriţi cu tărie scopul pe care vi l-aţi propus. aveţi obiceiul ca. terorizat de gîndul că. V-ar displace să treceţi prin cimitir.)? 71. dacă aparatele electrice sînt scoase din priză. Vi se întîmplă să adormiţi cu greutate. Vi se poate schimba atît de puternic dispoziţia. atunci cînd plecaţi de acasă sau mergeţi la culcare. În mod obişnuit. Vi se întîmplă să mergeţi seara la culcare şi dimineaţa să vă sculaţi prost dispus(ă) şi apăsat(ă). Rîdeţi des? 66. Sînteţi. Vă plac mult petrecerile? 54. vă puteţi purta prietenos. Credeţi că dispoziţia dumneavoastră depinde de starea vremii? 51. aţi fi în stare să vă ieşiţi din fire şi să vă încăieraţi? 53. din drum ca să vă convingeţi că . Cînd cineva vă necăjeşte rău de tot şi cu intenţie. Puteţi să vă adaptaţi uşor la situaţiile noi? 64. Vă întoarceţi. Vă place o muncă unde dumneavoastră trebuie să vă ocupaţi îndeosebi de partea organizatorică? 56. uneori. Sînteţi un categoric prieten al naturii? 70. Sînteţi o persoană vioaie. încît să aveţi. un mare sentiment de bucurie. Vă plac animalele? 48. dacă gazul este închis.44. V-ar displace cumva să vă urcaţi pe o scenă şi să vorbiţi în faţa publicului? 52.

de obicei . Dacă aţi fi pus în situaţia să colaboraţi la o reprezentaţie teatrală. deveniţi . aţi putea să vă însuşiţi atît de bine şi cu atîta dăruire rolul.impulsiv(ă)? 87. încît pe scenă să uitaţi complet cine sunteți cu adevărat? Chestionarul accentuărilor de personalitate Fișa de răspuns Numele și _____________________________________________________________________ Vîrsta _______________________ _______________________________________________________ V III X II IX VII I IV VI VIII V III X II III IX II VII I IV VI I 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 prenumele Data 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 . vă debarasaţi uşor de problemele apăsătoare şi nu vă mai gîndiţi la ele? 86.85. În discuţii sînteţi mai degrabă zgîrcit(ă) la vorbă decît vorbăreţ (vorbăreaţă)? 88. Cînd consumaţi alcool. În general.

Related Interests