You are on page 1of 32

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIETI

PROIECT LA
PROIECTAREA EXPLOATRII
ZCMINTELOR DE
HIDROCARBURI FLUIDE

Student
Margarit Stefan
Anul IV Grupa 1

Ploieti
2014
Cuprins Partea I

INTRODUCERE
CAP. 1
MODELUL GEOMETRIC AL ZCMNTULUI
1.1 Harta structural ( cu izobate ) a zcmntului
1.2 Fixarea limitei iniiale a contactului iei ap
1.3 ntocmirea seciunilor geologice
1.4 Determinarea grosimii de start efectiv saturat cu fluide
1.5 Calculul zonei ariei productive
1.6 Calculul volumului brut al colectorului METODA
VOLUMETRIC
CAP. 2
PROPIETILE MEDIULUI POROS
2.1 Calculul mrimilor medii ale parametrilor fizici caracteristici
colectorului
2.1.1 Porozitatea - m
2.1.2 Permeabilitatea - k
2.1.3 Saturaia n ap ireductibil - S ai
2.1.4 Coeficientul de compresibilitate al rocii - r
2.1.5 Calculul volumului brut al rezervorului
2.1.6 Calculul volumului de pori al rezervorului
CAP. 3
PROPIETILE MEDIULUI FLUID
3.1 Propietile ieiurilor
3.1.1 Solubilitatea gazelor n iei - raia de soluie r s
3.1.2 Factorul de volum al ieiului - bt
3.1.3 Vscozitatea dinamic a ieiului -

3.1.4 Coeficientul de compresibilitate al ieilui - t


3.2 Propietile apelor de zcmnt
'
3.2.1 Solubilitatea gazelor n apa de zcmnt - G
3.2.2 Vscozitatea dinamic a apei de zcmnt -

3.2.3 Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate - ' a


CAP. 4
STABILIREA I AMPLASAREA REELEI SONDELOR DE EXPLOATARE
4.1 Amplasarea sondelor pe zcminte de iei tip band liniar ,
cu acvifer activ

TEMA DE PROIECT
Se consider un zcmnt de titei de forma si dimensiunile indicate n fig.1. Faliile F1, F2
si F3 sunt etanse.
n perioada exploatrii de prob au fost spate sondele mentionate n fig.1.Se
anexeaz diagrafiile electrice ale sondelor spate pe acest zcmnt (fig.2 si fig.3).
Pe baza acestor materiale se cere:
-ntocmirea hrtii structurale a zcmntului
-realizarea unor sectiuni geologice
-fixarea pozitiei initiale a contactului ap-titei
-calcularea volumului brut al rezervorului.
Studiul fizic asupra carotelor extrase din roca colectoare indic parametrii
mentionati n tabelul 1.
Se cere:
- s se calculeze mrimile medii ale parametrilor fizici caracteristici
colectorului;
- s se calculeze volumul de pori al rezervorului;
- s se calculeze rezerva de titei si gaze a zcmntului.
Studiul mediului fluid indic parametrii urmtori:

A - propriettile sistemului de hidrocarburi fluide n conditii de zcmnt care sunt


redate n diagrama din figura 4;

B - propriettile fizico-chimice ale apei de zcmnt sunt redate n tabelul 2.

Pe baza datelor de mai sus se cere:


- determinarea capacittii energetice a zcmntului la momentul initial al
exploatrii;
- stabilirea retelei sondelor de exploatare;
- executarea calcului de comportare n exploatare a rezervorului sub
energia natural a zcmntului;

- proiectarea procesului de injectie a apei sau gazelor n zcmnt pentru


mrirea factorului final de recuperare a titeiului.

INTRODUCERE
Petrolul, n pofida unor previziuni, a rmas principala surs de energie si cea mai
important surs de materii prime pentru industria petrochimic si va mai rmne, probabil, o
perioad nsemnat de timp si de acum ncolo. Or, se stie, resursele de petrol ale Terrei nu sunt
inepuizabile. Descoperirea de noi zcminte petrolifere nu va putea compensa mult vreme ritmul
epuizrii resurselor cunoscute n prezent. De altfel, n Romnia, productia de hidrocarburi fluide
este, de ctiva ani buni, n declin.
Pe de alt parte, factorii de extractie realizati astzi n Romnia si chiar pe plan mondial,
au valori destul de modeste, n special n cazul zcmintelor exploatate pe baza energiei proprii,
dar si n cazul zcmintelor la care se aplic diverse tehnologii de complementare a energiei de
zcmnt. Cauzele sunt att de natur obiectiv, legate de conditiile de zcmnt, ct mai ales de
natur subiectiv asociate de variantele de exploatare si tehnologiile de lucru adoptate.
Se poate spera, totusi, ntr-un reviriment al productiei de hidrocarburi n Romnia, dar
numai n cazul implicrii mai active a ingineriei de zcmnt. Acesta nseamn ntocmirea unor
proiecte de exploatare care s indice varianta optim de exploatare pentru fiecare zcmnt n
parte.
n cazul zcmintelor noi nu trebuie nceput exploatarea industrial pn ce nu se
determin exact capacitatea energetic a acestora, forma predominant a energiei de zcmnt,
cea care va determina fixarea regimului de exploatare. Dac conditiile de zcmnt o impun, este
preferabil s se fac complementarea energiei de zcmnt nc din faza primar a exploatrii si
s se evite, pe ct posibil, intrarea n domeniul eterogen al curgerii hidrocarburilor n mediul
poros.
n ce priveste zcmintele aflate n fazele secundar sau tertiar a exploatrii, zcminte
epuizate din punct de vedere energetic, dar care mai contin un procent nsemnat de hidrocarburi,
se ridic problema alegerii celor mai potrivite metode, conventionale sau neconventionale, n
vederea mririi factorului final de recuperare.
Eficienta exploatrii zcmintelor de hidrocarburi fluide este influentat, nu n mic
msur, de modul de traversare a stratului productiv, de modul de constructie si amplasare a
sondelor de extractie si a celor de injectie. De aceea este necesar ca orice inginer de forajextractie s priveasc activitatea proprie prin prisma corelatiei acesteia cu celelalte activitti
complementare pe care le desfsoar colegii si. Prezenta lucrare este elaborat n conformitate
cu programa analitic de la Facultatea de Ingineria Petrolului si Gazelor din cadrul Universittii
PETROL-GAZE din Ploiesti.

CAPITOLUL I
1. MODELUL GEOMETRIC AL ZCMNTULUI
Zcmntul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico-chimic alctuit dintr-un mediu
solid poros-permeabil si un mediu fluid format din sistemele de hidrocarburi si apele de
zcmnt.
Un zcmnt de hidrocarburi fluide ocup un volum bine determinat n scoarta
terestr. El este delimitat n acoperis si culcus de strate impermeabile, iar lateral de accidente
tectonice si/sau litologice.
n general, zcmintele de hidrocarburi fluide sunt alctuite din dou zone distincte: o
zon saturat cu hidrocarburi, numit zon productiv, si o zon saturat 100% cu ap - acviferul
adiacent, care poate lipsi n anumite cazuri.
n vederea exploatrii, un zcmnt trebuie delimitat att n suprafat (n plan
orizontal), ct si grosimea stratului. De asemenea, trebuie fcut o delimitare exact a celor dou
zone - zona productiv si acviferul adiacent.
Dup forma zcmntului si tipul capcanei, zcmintele pot fi: zcminte
stratiforme, masive, delimitate litologic, combinate si subtile.
Indiferent de tipul capcanei, n proiectare
exploatrii se opereaz cu dou forme geometrice de
baz:
a.

zcminte n form de band liniar, care admit o simetrie liniar;

b.
b.
b.
b.
b.
b.

zcminte de form circular, care admit o simetrie


radial.

n natur, nu ntotdeauna zcmintele se


ncadreaz perfect n una din cele dou forme geometrice de baz mentionate. In aceast
situatie se va aproxima forma real a zcmntului la una din cele dou forme geometrice de
baz specificate mai sus, obtinnd-se astfel modelul de zcmnt.

1.1. HARTA STRUCTURAL (CU IZOBATE) A ZCMNTULUI


Harta structural (harta cu izobate), reprezint proiectia n plan orizontal a punctelor de
intersectie ntre diverse plane izobatei si un plan reper. Ca plan reper se va lua intrarea n stratul
productiv.

Harta structural poate fi construit pe baza sectiunilor geologice sau prin metoda
triadelor. n acest caz s-a adoptat metoda triadelor. Aceasta presupune alegerea stratului reper,
intrarea n stratul productiv, intrri ce se determin pe baza diagrafiilor geofizice ale sondelor.
Adncimile reperului, citite pe diagrafii, sunt n cote absolute care vor fi raportate la un reper
unic, adic nivelul mrii. Astfel, din aceste cote absolute se va scdea elevatia sondelor si se obtin
cotele izobatice.
Cotele determinate pe diagrafii nu coincid ntotdeauna perfect cu cele reale din sonde,
abaterea fiind n functie de tipul dispozitivului utilizat, de grosimea stratului poros, de mrimea
rezistivittii. Pentru fiecare situatie n parte se utilizeaz relatii analitice care permit efectuarea
corectiilor necesare. In acest caz se vor ignora aceste decalaje.
Metoda de lucru:
- se alege ca reper, intrarea n stratul productiv;
- se trec pe hart cotele izobatice ale reperului, citite din diagrafii (anexele nr.2, 3) pentru
fiecare sond n parte;
- se unesc punctele cte trei;
- se caut puncte de valori egale pentru aceste drepte (interpolare).
Datele obtinute se trec n Tabelul 3.

H c =H c E=1247 m

Sonda 108
H a=H a E=1212 m

H t /a =H t /a E=1197 m

H c =H c E=1241 m
H t /a =H t /a E=1232 m
h=H c H a=29 m

h=H c H a=44 m
Sonda 781
H a=H a E=1169 m

Sonda 720

H c =H c E=1192 m

H a=H a E=1203 m

H t /a =0

H c =H c E=1188 m

h=H c H a=23 m

H t /a =0

Sonda 782
H a=H a E=1137 m

h=H c H a=51 m

Unde:
H a - cotele n acoperi absolute msurate pe diagrafii;
H a - cotele n acoperi izobatice;

H c - cotele n culcu absolute msurate pe diagrafii;


H c - cotele n culcu izobatice;

H t /a

- cotele limit iei/ap absolute msurate pe diagrafii

H t /a

- cotele limit iei/ap izobatice

E - elevatiile sondelor respective;

Dup determinarea acestor valori s-au fcut interpolrile din care a rezultat harta cu
izobate a zcmntului (anexa nr.5).

1.2. FIXAREA LIMITEI INIIALE A CONTACTULUI IEI/AP


Limita hidrocarburi/ap se determin tot din diagrafii, pe baza curbelor de rezistivitate. In
realitate nu exist un plan orizontal de separatie ntre fluidele respective, ci mai degrab o zon de
tranzitie hidrocarburi/ap, a crei grosime este n functie de structura spatiului poros si de
diferenta de mas specific dintre cele dou fluide din zcmnt. Totusi, pentru simplificare se
admite existenta planurilor orizontale de separare a fluidelor existente n zcmnt.

Aceast limit hidrocarburi/ap prezint dou contacte cu stratul productiv: un contact pe


acoperis si un contact pe culcus. Proiectia acestor dou contacte pe harta cu izobate prezint, la
rndul ei dou contururi: un contur interior (pe culcus) si unul exterior (pe acoperis). Intre cele
dou contururi se gseste asa numita zon de contact. In problemele de evaluarea a resurselor si
rezervelor de hidrocarburi, de urmrire a deplasrii limitei n timpul exploatrii, se opereaz cu un
contur mediu, numit contur de calcul sau contur de lucru (anexa nr.5).
Se traseaz limita titei/apa la adncimea

H t /a =2372 m .

1.3. INTOCMIREA SECTIUNILOR GEOOGICE


Sectiunile geologice sunt reprezentri n plan vertical al stratelor geologice. Cele mai
adecvate sunt sectiunile transversale, deoarece ofer o imagine mult mai realista asupra nclinrii
stratului dect sectiunile longitudinale. n plus aceasta evidentiaz limitele hidrocarburi/apa si/sau
titei/gaze. n cazul de fata sectiunile s-au ntocmit pe baza hartii structurale (anexele nr. 6,7).
1.4. DETERMINAREA GROSIMII DE STRAT EFECTIV SATURAT DE FLUIDE
Complexul productiv include si intercalatii de strate impermeabile, care trebuie puse n
evidenta si nlturate de la grosimea total a stratului.
Pentru acest lucru se ia fiecare diagrafie n parte si se analizeaz. Se identifica si se
noteaz stratele ce compun obiectivul. Grosimea se msoar att dup curba de potential standard
(PS) cat si dup cea de rezistivitate (), apoi se face media.
Dup
determinarea
grosimilor efective, acestea se
vor reprezenta pe geologice.

1.5. CALCULUL
ARIEI
ZONEI PRODUCTIVE
Aria zonei productive se
determina msurnd pe harta cu
izobate (anexa nr.5) aria
trapezului cuprins ntre faliile
F1,F2,F3 si limita titei/apa de
calcul.
Pentru
determinarea
ariilor s-au mprtit zonele
respective n triunghiuri, iar
ariile
s-au
calculate
cu
urmtoarea formula:
A i= p ( pa ) ( pb ) ( pc ) =

Bh
2

Unde:

psemiperimetrul triunghiurilor ;
a , b , claturile triunghiurilor ,citite pe hart

Tinnd cont de scara hrtii cu izobate (anexa nr.5) rezulta aria zonei productive.

SONDA 108
A 108 = A11 + A 12
A 11 =25

110 22
2
=30250 m
2

A 12=25

78 27
2
=2 6325m
2

A 108 =56575 m2

SONDA 720
A 720 = A21 + A 22
A 21=25

172 21
=45150 m2
2

A 22=25

136 15
2
=25 500m
2

A 720 =70650 m2
SONDA 781
A 721 =A 31+ A 32
A 31=25

134 72
=120600 m2
2

A 32=25

75 18
=16875m2
2
2

A 781 =13 7475 m


SONDA 782

A 782 =A 41 + A42
A 41=25

224 56
2
=156800 m
2

A 42=25

112 42
=5 8800 m2
2

A 782 =215 600 m2

Aria zonei productive:


A p= A 108 + A720 + A781 + A 782
2

A p=56575+ 70650+ 137475+ 215600=480300 m

1.6. CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL COLECTORULUI METODA


VOLUMETRIC
Volumul brut reprezint volumul total al zcmntului de hidrocarburi, delimitat de
hidrocarburi, delimitat nculcus si acoperis de strate impermeabile, iar lateral de faliile F1 si F3
(anexa nr,1). Pentru determinarea acestui volum se foloseste relatia:
V b= A p hmed
Unde:
V b -volumul brut al zcmntului;
A p -aria productiva;
hmed -grosimea medie efectiva a stratului n zona productiva, ce se poate calcula
cu relatia:
hmed =

hi A i = ( h 108 A108 ) + ( h720 A 720) +( h781 A 781 ) +( h782 A 782 )


A 108 + A 720 + A781 + A 782
Ai

hmed =

( 29 56575 ) + ( 44 70650 )+ ( 23 137475 ) + ( 51 215600 )


56575+70650+137475+215600

hmed =39,36 m

V b= A p hmed =4 80300 39,36=1890 4608 m

CAPITOLUL II
2. PROPRIETATILE MEDIULUI POROS
2.1 CALCULUL MARIMILOR MEDII ALE PARAMETRILOR FIZICI
CARACTERISTICILE COLECTORULUI
Pentru determinarea mrimilor medii a parametrilor fizici ai colectorului(porozitatea,
permeabilitatea, saturatie n apa ireductibila, coeficient de compresibilitate al rocii), se vor folosi
datele din tabelul 1. Pe baza diagrafiilor geofizice (anexele nr.2,3) se pozitioneaz carotele pe
sectiunile geologice (anexele nr.6,7). Se calculeaz o mrime medie ponderata cu grosimea
pachetului (ha,hb,hc). Daca ntr-un pachet avem mai multe carote, se face media aritmetica a
valorilor parametrilor fizici respectiv.
Valoarea medie pe zcmnt se calculeaz ca medie aritmetica.
Modelul de lucru este valabil att pentru determinarea porozittii cat si a permeabilittii si
a saturatiei n apa ireductibila.

2.1.1

POROZITATEA-m

Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta spatii libere numite pori sau fisuri. Acest
parametru msoar capacitatea rocii de a nmagazina fluide. n problemele de proiectare se
opereaz cu doua tipuri de porozitti:

porozitate efectiva(m), definite ca raportul dintre volumul de pori (Vp) si volumul


brut al sistemului roca-pori (Vb);
porozitate dinamica (md), utilizata n problemele de dislocuire a titeiului de ctre
alt fluid. Aceasta se poate defini ca produsul dintre porozitatea efectiva (m) si un
coeficient al utilizrii spatiului de pori, care ia n consideratie faptul ca, n conditii
reale de zcmnt, agentul de dislocuire nu spal complet titeiul din spatiul
poros.

Cunoasterea porozittii efective este necesara n calculele de evaluare a resurselor de


hidrocarburi, la stabilirea capacittii energetice a zcmntului, la alegerea metodei de
intensificare sau mbunttire a recuperrii. Porozitatea se poate determina prin metode fizice
(msurtori pe carote) si prin metode geofizice (din curbele de rezistivitate).
POROZITATEA MEDIE PE SONDA
n

hi
m

mmed, S = i=1n

hi
i=1

Unde:

m i - porozitatea medie masurata din carote;


hi - grosimea pachetului de roca (a,b,c, etc.).

SONDA 108
n

m hi

mmed, 108 = i=1n

hi

( 19.8 3 ) + ( 19.5 12 )
=19,56
3+12

i=1

SONDA 720
n

m hi

mmed , 720 = i=1n

hi
i=1

SONDA 781

( 20 22.5 )
=20
22.5

m h i

mmed , 781= i=1n

( 1 8 19 )
=18
19

( 1 8 .1 22 ) + ( 21.1 13 )
=19,25
22+13

hi
i=1

SONDA 782
n

m h i

mmed, 782= i=1n

hi
i=1

POROZITATEA MEDIE PE ZACAMANT

m s A i

mmed, Z = i=1 n

Ai
i=1

unde:

ms - Porozitatea medie pe sonda;


A i - Ariasuprafeei din jurul sondei.

mmed , Z =

2.1.2

( 19.56 56575 ) + ( 20 70650 ) + ( 18 137475 ) +(19.25 215600)


=19,03
480300

PERMEABILITATEA-k

Permeabilitatea poate fi definite, n general, ca proprietatea unui mediu de a permite


curgerea fluidelor prin el. n proiectarea exploatrii se opereaz cu toate cele trei categorii de
permeabilitate cunoscute: absoluta, efectiva si relativa.
Permeabilitatea absoluta a unui colector reprezint permeabilitatea msurat fata de o
faza, cnd porii rocii sunt saturati numai cu fluidul respective.
Permeabilitatea efectiva este permeabilitatea msurata fata de o anumita faza, cnd n
porii roci sunt prezentate doua sau mai multe faze. Din acest motiv i se poate spune si
permeabilitatea de faza.

Permeabilitatea relativa se exprima ca raport ntre permeabilitatea efectiva si cea absoluta


pentru acelasi zcmnt. Se poate vorbi, de asemenea, de o permeabilitate relativa fata de apa si o
permeabilitate relativa fata de gaze.
n acest capitol ne intereseaz determinarea permeabilittii absolute pe zcmnt. n
general rocile prezinta anizotropie n ce priveste permeabilitatea, adic permeabilitate paralela cu
directia de sedimentare (stratificare), numit de asemenea permeabilitate verticala. n cele mai
multe cazuri, valorile celor doua permeabilitti difer sensibil. Cum curgerea fluidelor n
zcmnt este radiala, n ecuatiile de miscare se va utiliza o valoare medie pe zcmnt, ntre cele
doua permeabilitti.
Ca si n cazul porozittii determinarea se va face n cazul de fata pe baza determinrilor
din carote.
PERMEABILITATEA MEDIE PARALELA PE SONDA
n

k iII hi

II
i=1
k med
, S=
n

hi
i=1

unde:
k IIs - permeabilitatea medie paralela, pe sonda;
hi -grosimea pachetului de roca(a,b,c,etc.) .
SONDA 108
n

k iII hi

II
i=1
k med
,108 =
n

( 6 93 3 ) + ( 6 09 12 )
=625,8 mD
15

( 502 22.5 )
=502 mD
22.5

( 6 64 19 )
=664 mD
19

hi
i=1

SONDA 720
n

k iII hi

II
i=1
k med
,720 =
n

hi
i=1

SONDA 781
n

k iII h i

II
i=1
k med
,781 =
n

hi
i =1

SONDA 782

k iII h i

II
i=1
k med
,782 =
n

hi

( 486 22 ) + ( 662 13 )
=551,37 mD
35

i =1

PERMEABILITATEA MEDIE PERPENDICULARA PE SONDA

k
med , S=

hi

i=1
n

K i
i=1

SONDA 108
n

k
med ,108 =

hi

i=1
n

K i
i=1

3+12
=412 mD
3
12
+
484 394

SONDA 720
n

k
med ,720 =

hi

i=1
n

hi

K
i=1

22.5
=328 mD
22.5
328

SONDA 781
n

med ,781

hi
=

i=1
n

K i
i=1

19
=243 mD
19
243

SONDA 782
n

med ,782

hi
=

i=1
n

K i
i=1

22+13
=380,43mD
22 13
+
342 458

PERMEABILITATEA MEDIE PE SONDA

II

k med
, S +k med , S
k med , S=
2

SONDA 108
II

k med
625.8+ 412
,108 +k med ,108
k med ,108 =
=
=518,9 mD
2
2

SONDA 720
II

k med
502+ 415
,720 +k med ,7 20
k med ,720 =
=
=415 mD
2
2

SONDA 781
II

k med
664 +453.5
,781 + k med ,7 81
k med ,781 =
=
=453,5 mD
2
2

SONDA 782
II

k med
551.3+ 465.68
,7 82 +k med ,7 82
k med ,782 =
=
=465,68 mD
2
2

PERMEABILITATEA MEDIE PE ZACAMANT


n

med , z

ki A i

= i=1n

Ai
i=1

unde:

K med , z -permeabilitatea medie pe sonda;


K
med , z=
336.9 mD

( 412 56575 ) + ( 328 70650 )+ ( 243 137475 ) +(380.43 215600)


=
480300

2.1.3

SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA- Sai

n porii rocii colectoare pot fi prezente urmtoarele fluide: apa, si titei si gaze. Prin
urmare, se poate vorbi de o saturatie n ap, o saturatie n titei si saturatie n gaze. Numeric,
saturatia se exprima ca raport ntre volumul de fluid din pori si volumul respectiv de pori si poate
lua valori ntre 0 si 1, respective ntre 0% si 100%. ntr-un anumit volum de pori pot coexista
toate cele trei faze. Saturatia n ap ireductibil, pentru un anumit zcmnt, rmne invariabila n
procesul de exploatare.
Cunoasterea saturatiilor n fluide este foarte importanta la evaluarea resurselor si a
rezervelor de hidrocarburi si la prevederea comportrii zcmintelor n exploatare. Determinarea
se poate face cu ajutorul metodelor fizice (determinri n laborator, carote mecanice), prin metode
geofizice (din curbele de rezistivitate) sau prin calcule (pe baza ecuatiilor de bilant, folosindu-se
date de productie).
Saturatia n apa ireductibila ia valori cuprinse ntr-un domeniu foarte larg, n functie de
compozitia chimico-mineralogica a rocilor colectoare, de structura porilor, de capacitatea de
udare a rocilor. Pentru calculul acestei saturatii se apeleaz la niste relatii similare cu cele folosite
la determinarea porozittii.
SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA MEDIE

( Sai )i h i
n

(S ai)med , S=
i=1

hi
i=1

( Sai)i - saturatian apa ireductibila medie, pe pachetul cu grosimea medie h i ;


h i -grosimea medie a pachetului (a,b,c, etc.).
SONDA 108
( Sai )i h i
( 25.8 3 )+ ( 100 12 )
(S ai)med ,108 = n =
=85,16
15
i=1
hi
n

i=1

SONDA 720
( Sai )i h i
( 22.7 22.5 )
(S ai)med ,7 20 = n =
=22,7
22.5
i=1

hi
n

i=1

SONDA 781

( Sai )i h i
n

( 62.5 19 )
(S ai)med ,781 = n =
=62,5
19
i=1

hi
i=1

SONDA 782
( Sai)i h i
( 22.1 22 ) + ( 23.2 13 )
(S ai)med ,782 = n =
=22,5
35
i=1

hi
n

i=1

SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA MEDIE PE ZACAMANT

( Sai)i A i

(S ai)med , Z = i=1

A i
i=1

unde:

( Sai)i - saturatian apa ireductibila, medie pe sonda;

Ai- aria suprafetei din jurul sondei.


(S ai) Z =

( 85.16 56575 ) + ( 22.7 70650 )+ ( 62.5 137475 ) +(22.5 215600)


480300

=41,36%
2.1.4

COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL ROCII r

Coeficientul de compresibilitate este parametrul prin care se exprima elasticitatea rocilor


colectoare, elasticitate ce are ca pondere n cadrul fortelor care determina deplasarea fluidelor
prin mediul poros. Coeficientul de compresibilitate este definit ca raport al variatiei volumului cu
presiunea si volumul nsusi, astfel:
1 dV
=

V dp
La T= constant
Se opereaz, n mod uzual, cu un coeficient de compresibilitate al rocii si cu un coeficient
de compresibilitate al porilor. Intre cei doi exista o legtur.
r=m p

Valoarea coeficientului de compresibilitate se poate lua, n lipsa unor determinri pe


carote, ntre 110-10210-10 1/Pa, n cazul rocilor plastice (nisipuri) sau se poate utiliza diagrama
din figura 2 n cazul rocilor elastic-plastice (gresii, calcare).

Figura 2. Diagrama pentru estimarea coeficientului de compresibilitate al porilor pentru gresii si calcare.

Pentru cazul de fata, cnd avem numai nisipuri coeficientul de compresibilitate va fi:
p = 1,510-10 1/Pa
(se citeste din figura 2)
r= 19,03% 5.210-10 =0,9910-10 1/Pa
2.1.5

CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL REZERVORULUI

Vb=AphZ
Vb-volumul brut al ariei productive;
hZ-grosimea medie a zcmntului.
3
Vb=480300 39.36=18904608 m
2.1.6

CALCULUL VOLUMULUI DE PORI AL REZERVORULUI

Roca colectoare are proprietatea de a prezenta pori si fisuri. Determinarea volumului de


pori al rocii, rezervorului este absolut necesara pentru evaluarea, n continuare a resursei
geologice de gaze. Pentru determinarea acestui volum se va folosi urmtoarea formul:
Vp=VbmmedZ,
unde:
Vp-volumul de pori al rezervorului;
Vb-volumul brut al ariei productive;
mmedZ,-porozitatea medie n zona productive.
V p=18904608 19,03 =3597546.902 m

CAPITOLUL III.
3. PROPRIETATILE MEDIULUI SOLID
3.1. PROPRIETATILE TITEIURILOR
3.1.1 SOLUBILITATEA GAZELOR IN TITEI-RATIA DE SOLUTIE - rs
Ratia de solutie se defineste ca fiind cantitatea de gaze, n

mN /m

, dizolvata intr-un

metru cub de titei, n conditii de zcmnt.


Se citeste din anexa 4.
3.1.2

FACTORUL DE VOLUM AL TITEIULUI - bt

Factorul de volum monofazic al titeiului - bt se defineste ca fiind raportul dintre volumul


ocupat de o anumita cantitate de titei n conditii de zcmnt (deci, cu gaze n solutie) si volumul
ocupat de aceeasi cantitate de \titei n conditii standard (fr gaze n solutie).
Factorul de volum al titeiului este adimensional, supraunitar, valoarea lui depinznd de
mrimea ratiei de solutie, n sensul ca un titei cu ratia de solutie mare va avea si un factor de
volum mare.
Din anexa 4 se citesc valorile diagramei din anexa 4 pentru:
bts factorii de volum ai titeiului la presiunea de saturatie ps;
bt0- factorii de volum la presiune initial p0.
3.1.3 VASCOZITATEA DINAMICA A TITEIULUI -t
Vscozitatea dinamica a titeiului scade cu cresterea temperaturii. Intre p0 si ps,
vscozitatea titeiului se reduce la scderea presiunii ca pentru orice lichid. Sub presiunea de
saturatie, vscozitatea creste cu reducerea presiunii, fenomen datorat iesirii gazelor din solutie.
Se citeste din diagrama din anexa 4.
Acesti parametrii se citesc din diagrama din anexa 4 nfunctie de temperaturile de
zcmnt.
TEMPERATURA DE ZACAMANT

Emed =

E108 + E 720 + E781 + E782 185+200+ 95+ 129


=
=152,25 m
4
4

T Z =( H t / a + Emed ) gradT + T ma= (1214 +152,25 ) 0.03+10

T Z =5 0.9 C
unde:

H t /a - limita titei-apa;
Emed - elevatia medie;
gradT=0.03C/m- gradientul de temperatur;
T ma =10C- temperatura mediului ambiant.
T Z =50,98 C
p
bar
p0=160
ps=120
pab=22bar
3.1.4

bt
1,10
1,11
1,042

rs
42,4
41,6
10

t
cP
30
24,8
30,8

COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL TITEILUI

Elasticitatea se exprima numeric prin intermediul coeficientului de compresibilitate al


titeiului, t.
Coeficientul de compresibilitate al titeiului se poate calcula cu relatia:
bts b t 0
t=
bts ( p 0 ps )
bt 0=1,10

p0=160

bts =1,11

ps=120

t=2,25 104

n diagrama de variatie avem doua domenii n care factorul de volum al titeiului, ratia de
solutie si vscozitatea variaz dup legi diferite si anume:
a) Intre presiunea initial si cea de saturatie;
b) Intre presiunea de saturatie si cea de abandonare.
pab=22 ;
p0=160 ;
psat =120 ;
Pentru determinarea legii de variatie se folosesc conditiile unei drepte ce trece prin doua
puncte.
CAZUL 1
p= psatp0rs= constant

a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut:


bt,0=1,10
p0=160 bar
bt,sat=1,11
psat=120 bar
bt bt ,0
p p
= 0
bt , sat b t , 0 p0 p sat
bt =1,140,055 p
b) Pentru determinarea legii de variatie a vscozittii:
t,0=30 cP
p0=160 bar
t,sat=24,8 cP psat=120 bar
t t ,sat
pp s at
=
t ,0 t , sat p0 p sat
t =0,13 p+98,44
CAZUL 2
p= pabpsat
a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut:
bt,ab=1,042
pab=22 bar
bt,sat=1,11
p0=160 bar
bt bt ,ab
p pab
=
bt , sat b t , ab psat p abt
bt =0,00069 p+1,026
b) Pentru determinarea legii de variatie a vscozittii:
t,ab=30,8 cP
t,sat=24,8 cP
t t , sat
p p
= sat
t ,ab t , sat p sat pabt
t =32,140,06 p
c) Pentru determinarea legii de variatie a ratiei de solutie:
3
3
rs,ab=30,8 mN /m

rs,sat=24,8 mN /m

r sr sab
pp ab
=
r s , sat r s , ab p sat pab

r s =0,06 p+32,14

3.2 PROPRIETATILE APELOR DE ZACAMANT


3.2.1 SOLUBILITATEA GAZELOR IN APA DE ZACAMANT G
Solubilitatea gazelor n apa de zcmnt este mult mai redusa dect n titei, dar nu este de
neglijat.
Solubilitatea gazelor n apa mineralizata de zcmnt se calculeaz cu relatia:

G =G (1

XY
)
10000
unde:
G- este solubilitatea gazelor (ratia de titei) n apa distilata, n

m3N /m3 , pentru a

carei determinare se poate utiliza diagrama din figura 3.1;


X- mineralizatia (salinitatea) apei, n meq/l, determinate prin analize de laborator;
Y- corectia salinittii cu temperatur, pentru care se poate folosi diagrama din
figura 3.2.
3
3
G= 2,62 mN /m

XS,108= 5031,96 mgech/l


XS,781=5447,92 mgech/l
Xmed= 5239,94 mgech/l
Y=0,06
G'S , 108 =2,54 m3N /m3 ;
G'S , 781=2,53m 3N /m3 ;
G'S , med =2,53 m3N /m3 ;

Figura 3.1. solubilitatea gazelor nfunctie de temperatura si presiune

Figura 3.2. Corectia salinittii cu temperatura.

3.2.2

VASCOZITATEA DINAMICA A APEI DE ZACAMANT-a

Vscozitatea dinamica a apei de zcmnt este un parametru sensibil n special, la variatia


structurii. Ea scade cu cresterea temperaturii si creste cu cresterea concentratiei n sruri.
Pentru determinarea vscozittii dinamice a apei de zcmnt vom determina:
SALINITATEA APEI- S

SONDA 108

SS108= 145432,5mg/l= 145,432 mg/ml= 14,5 %


SONDA 781
SS781= 157578,66mg/l= 157,578 mg/ml= 15,73 %
Se citeste din diagrama din figura 3.3. valoarea vscozittii dinamice a apei de zcmnt:
Pentru temperatura de zcmnt T Z =50,9 C si salinitatea de 16% avem urmtoarea
vscozitate dinamica a apei de zcmnt: 0,8.
s= 0,8 x10-3 Ns/m2

Figura 3.3. Variatia vscozittii dinamice a apei cu temperatura si salinitatea

3.2.3

COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL APEI MINERALIZATE 'a

Compresibilitatea apei este influentata de presiune, de temperatur, de concentratia n


electroliti (mineralizatie) si de prezenta gazelor n solutie.
Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate de zcmnt cu gaze n solutie se
poate calcula cu relatia:

'

'

a= a (1+ 0.05 G )
unde:
a - coeficientul de compresibilitate al apei distilate fr gaze n solutie;
a - se citeste din diagrafia din figura 3.4;
'

G - este solubilitatea gazelor (ratia de solutie) n apa mineralizata de


zcmnt

Figura 3.4. Coeficientul de compresibilitate al apei distilate

La temperatura T Z =50,9 C

si presiunea de 150 bar, coeficientul de compresibilitate al

10 2
apei distilate este a 1=4,2 10 m /N

(citit de pe grafic). La aceeasi presiune

presiunea de 200 bar, coeficientul de compresibilitate este

T Z , dar la

a 2=4,1 1010 m2 /N (citit de pe

grafic).
Interpolnd cele dou perechi de valori obtinem, pentru presiunea p0=160 bar, valoarea
coeficientului de compresibilitate al apei distilate pentru aceast presiune:
a=4,18 1010 m2 / N ,
astfel, stiind c

'

GS , med =2,53 mN /m

, rezult:

'a= a ( 1+0.05 G' )=4,18 1010 ( 1+0.05 2,53 )=4,7 1010 m2 / N

CAPITOLUL IV.
4

STABILIREA I AMPLASAREA REELEI SONDELOR DE EXPLOATARE

Amplasarea rational a sondelor este acea amplasare care asigur productia maxim de
titei, cu cheltuieli minime. n acest sens, n practica exploatrii apar dou situatii:

se d cumulativul pe zcmnt si se cere s se amplaseze sondele de extractie n asa fel


nct s avem cheltuieli minime;
se dau resursele materiale si se cere s se amplaseze sondele n asa fel nct s se obtin
valoarea maxim a productiei de titei cu aceste resurse.

Amplasarea sondelor de titei se face n functie de modul de manifestare a energiei de


zcmnt, de regimul tehnologic de exploatare adoptat, de configuratia geometric a
zcmntului.
4.1 AMPLASAREA SONDELOR PE ZCMINTE DE TITEI TIP BAND LINIAR CU
ACVIFER ACTIV
Amplasarea sondelor pe zcminte de titei tip band liniar cu acvifer activ (fig. 3.1) se
face n siruri (rnduri) paralele, n raport de conturul interior (limita titei/ap pe culcus), aceasta
deoarece sondele se inund mai nti pe culcus. Numerotarea sirurilor ncepe dinspre conturul
petrolifer (limita titei/ap) ctre conturul de nchidere (C.I).

Amplasarea ncepe cu fixarea


ultimului sir de sonde (sirul k); acesta
se fixeaz paralel cu conturul de
nchidere al zcmntului la o distant
de circa 80 -100 m.
O apropiere prea mare a sirului
k de conturul de inchidere conduce la
accentuarea
fenomenului
de
interferent a sirului cu falia
respectiv. O ndeprtare prea mare a
sirului k de respectivul contur ar face
ca n volumul situat ntre sirul k si C.I.
s rmn o cantitate substantial de
titei nedrenat de sonde.
Dup fixarea ultimului sir se
msoar distanta d, dintre ultimul sir
si conturul titei/ap pe culcus.

Fig. 4.1. Amplasarea sondelor de extractie pe un


zcmnt de tip band liniar, cu acvifer activ

Se determin distanta ntre siruri, a:


Sa msurat

d masurat =60 mm

si

calculat distanta d=60 5=300 m


Se alege k=1
d 300
a= =
=30 0 m
k
1

Unde:
d- distanta de la (t/a) culcus pn la ultimul sir de sonde;
k - este numrul total de siruri (k-2);
a1 - distanta de la (t/a) culcus pn la primul sir de sonde;
a2 - distanta de la primul sir la al doilea sir de sonde;
S - lungimea sirului.
Se recomand o distant optim ntre siruri de 150 - 200 m. Numrul de siruri va fi n
functie de lungimea zonei respective Lp.Distanta dintre sirurile intermediare (2, 3k - 1) este
aceiasi -egal cu a - si rezult din relatia de mai sus. Distanta de la conturul titei/ap pe culcus la
primul sir(a1) se alege mai mare dect a, avnd n vedere c primul sir este inundat mai repede
dect celelalte. Rezulta c distanta dintre penultimul sir(k-1)si ultimul sir(k) va fi ak, mai mic
dect a.

S-a constatat din practica exploatrii, c exploatarea cu mai mult de dou siruri simultan
nu este eficient din punct de vedere al consumului energetic si deci se recomand ca n
exploatare s fie ntotdeauna cel mult dou siruri, celelalte urmnd a fi activate succesiv.
Se va proiecta n continuare numai modelul zcmntului pe care func ioneaz un singur
sir in vederea expoatarii acestuia.
Astfel, distanta de la conturul titei/ap pe culcus la primul sir de sonde de extractie este:
a1=1,05 a=1,05 300=315 m
Numrul de sonde de pe sirurile intermediare se calculeaz cu relatia:
n s=

S
2

unde:
S- este ltimea zonei productive (fig. 4.1), respectiv lungimea sirului de sonde;
2

- distana dintre dou sonde vecine de pe irurile intermediare.

Pe sirurile intermediare (2, 3,..., k-1) numrul de sonde este acelasi. Pe primul sir se va
amplasa un numr mai mic de sonde dect pe celelalte, avnd n vedere c sirul 1 va fi inundat
primul si deci, sondele respective vor lucra o perioad mai scurt de timp. Notnd cu n s1
numrul de sonde de pe primul sir, avem:
n s1 =0,88 n s
Pe ultimul sir se va amplasa un numr mai mare de sonde dect pe celelalte siruri,
deoarece se va inunda ultimul si n faza final a exploatrii va trebui s dreneze ct mai complet
zona productiv. Se noteaz cu n sk numrul de sonde de pe ultimul sir si avem:
n sk=1,36 n s
Distanta dintre dou sonde vecine de pe sirurile intermediare se determin cu ajutorul
diagramei din figura 4.2. De mentionat c, n diagram, rs are semnificatia de raz redus a
sondei. Se calculeaz expresia lg ( a/r s ) i, din punctul corespunztor acestei valori de pe
abscis se duce o vertical pn la intersectia cu semidreapta nr. 2. De aici se duce o paralel la
abscis si se citeste pe ordonat valoarea raportului i /r s . Cunoscnd raza redus a sondei,
rezult semi distanta dintre dou sonde. Sondele laterale se vor amplasa la o distant
faliile F1respectiv F2 (fig. 4.1) si la 2 i ntre ele.

fat de

Dc
diametrul
coloanei
exploatare;

de

1
2

D c =5 13,97 cm

D s diametrul sapei;
D s=717,78 cm
Raza sondei:
rs =

D s 17,78
=
=8,89 cm
2
2