Professional Documents
Culture Documents
RICHARD
DAWKINS
Magia realitii
De unde tim care este de fapt adevrul
ILUSTRAII DE
DAVE McKEAN
Traducere din englez de
Vlad Zografi
Cuprins
1
10
30
52
74
94
Ce este Soarele?
116
Ce este curcubeul?
138
Cnd i cum
a nceput totul?
158
180
10
Ce sunt cutremurele?
202
11
12
Ce este un miracol?
244
Mulumiri
265
Credit fotografic
265
nu-i aa? De fapt, nu e. Apar tot felul de probleme. Ce ne facem cu dinozaurii, care au existat odinioar, ns acum nu mai exist? Dar cu stelele, care
se afl att de departe, nct, atunci cnd lumina lor
sosete la noi, ar putea fi deja stinse?
Ajungem imediat la dinozauri i la stele. De unde
tim ns c lucrurile exist, chiar i n prezent? Cele
cinci simuri vzul, mirosul, simul tactil, auzul i
gustul reuesc s ne conving c multe lucruri sunt
reale: pietrele i cmilele, iarba proaspt cosit i
cafeaua proaspt rnit, glaspapirul i catifeaua, cascadele i clopoeii, zahrul i sarea. Vom spune deci
10
Dar undele radio? Exist ele? Nu le pot detecta nici ochii, nici urechile, dar instrumente
speciale televizoarele, de pild le transform n semnale pe care le putem vedea i auzi.
Prin urmare, dei nu putem vedea sau auzi undele radio, tim c ele fac parte din realitate. La
fel ca n cazul telescoapelor i microscoapelor,
nelegem cum funcioneaz radiourile i televizoarele. Ele ajut deci simurile noastre s
alctuiasc o imagine a ceea ce exist: lumea real realitatea. Radiotelescoapele (i telescoapele cu raze X) ne arat stele i galaxii prin alt
fel de ochi: o alt cale de a ne lrgi perspectiva
asupra realitii.
11
12
numit ADN. tim multe despre ADN i funcionarea lui, dar nu-l putem vedea n detaliu nici
mcar cu un microscop puternic. Aproape tot
ce tim despre ADN am aflat indirect, nchipuind modele i testndu-le.
De fapt, cu mult nainte ca lumea s fi auzit
de ADN, savanii aflaser deja multe lucruri
despre gene, testnd prediciile modelelor. n
secolul XIX, un clugr austriac pe nume Gregor Mendel a fcut experimente n grdina mnstirii lui, cultivnd mazre n mari cantiti.
El a numrat plantele care aveau flori de diferite
culori, ori aveau boabe ncreite sau netede, pe
msur ce se scurgeau generaiile. Mendel
n-a vzut i n-a atins niciodat vreo
gen. Tot ce a vzut au fost boabe i
flori, i i-a folosit ochii pentru a
numra diversele tipuri. El a inventat
un model care implica ceea ce noi
numim acum gene (dar Mendel nu le
numea aa) i, presupunnd
c modelul e corect,
a calculat c ntr-un anume
experiment
boabele de