You are on page 1of 4
B B u u l l e e t t i i n n p p

BBuulleettiinn ppaarroohhiiaall,, BBiisseerriiccaa SSffâânnttaa EEccaatteerriinnaa ddiinn BBuuccuurree[[ttii,, PPaarraacclliiss uunniivveerrssiittaarr

NNrr..

1122 IIaannuuaarriiee 22001155

B B u u l l e e t t i i n n p p

Mama şi copilul – o legătură spre veşnicie

  • C opiii, miracolul vieþii de familie, deschid în noi orizonturi de neînchipuite

trãiri, tainice, despre care n-am avut ºtiinþã ºi de care nu ne credeam ca- pabili. Emoþiile aºteptãrii în pragul casei a acestor daruri cereºti sunt greu de descris în cuvinte, mai uºor le descriu lacrimile ºi transpiraþiile pãrinþilor, al cãror suflete îngenun- cheazã la vederea acestei minuni pline de viaþã. Mama – acel izvor permanent de care copiii au nevoie. Cu mama, timp de nouã luni, se în- tâmplã ceva unic. Ceea ce se plãmã- deºte în pântecele ei, legãtura care se formeazã, este, de multe ori, peste putinþa de descriere ºi nu poate fi înlocuitã de nimic. Mama se face pãrtaºã la lucrarea lui Dumnezeu. Timpul pe care mama îl oferã co- pilului sãu nu poate fi comparat cu nimic altceva, nici cu jucãrii, nici cu alte persoane cu care acesta interac- þioneazã. Cel mai frumos cadou pentru cel mic este însãºi mama ºi faptul cã se aflã lângã el atunci când acesta simte nevoia. Timpul stã în loc când mama îºi priveºte duios pruncul. Când privirile mamei ºi ale pruncului se întâlnesc, în sufletul mamei coboarã cereasca pace, se trezeºte nepãmânteanul dor ºi în mare tainã pruncul dãruieºte mamei sale un preaplin de încredinþare ºi încredere. Total! Este mare aceastã

tainã ºi de necuprins. Se trãieºte doar de mamã ºi doar atunci! Timpul îþi reia trecerea sa ºi, ast- fel, zi dupã zi pruncul zâmbeºte, pãºeºte, vorbeºte. Mama ºtie cã are o misiune ºi o lucrare frumoasã, dar nu uºoarã, de creºtere ºi de educare

B B u u l l e e t t i i n n p p

a copilului dãruit ei; iar de aceastã educaþie va da rãspuns în faþa lui Dumnezeu. Mama creºtinã ºtie cã nu este singurã în aceastã lucrare ºi cã Mãicuþa Domnului, Îngerul pãzi- tor primit la botez ºi sfinþii protec- tori îi vor sãri în ajutor când le-o va cere ºi nu numai atunci. Educaþia copilului este o împle- tire armonioasã a bucuriei de viaþã, a jocului, a diverselor activitãþi de învãþare ºi, foarte important, a unei vieþi spirituale. Sfântul Teofan spunea: Dintre toate sfintele lucruri, educaþia religioasã a copiilor este

cea mai sfântã. Într-o lume decãzutã spiritual, educaþia religioasã nu este tocmai o sarcinã simplã pentru pã- rinþi. Dar copiii, sã nu uitãm, au privilegiul unei relaþii fireºti ºi spon- tane cu Dumnezeu, ei nu se lasã cuprinºi de îndoieli aºa cum facem noi. Ei sunt de multe ori mai înþe-

lepþi decât noi, ei ne amintesc de lu-

cruri promise ºi nefãcute, ne sme-

resc cu replici simple ºi ne trezesc

spiritual de atât de multe ori. Pãrin-

tele Arsenie spunea: Lucrurile sunt

simple. Oamenii complicaþi fac lu-

crurile sã fie complicate. ªi aici eu

mã gândesc la simplitatea ºi nevi-

novãþia copiilor. Aºa lucreazã scân-

teia de har dãruitã lor la Sfântul

Botez, scânteie care aºteaptã sã se

transforme în flacãrã uriaºã.

Zi de zi sãmânþa trebuie stropitã

ºi încãlzitã pentru a da rod. Ca pã- rinþi, dar mai ales ca mame, trebuie sã menþinem treazã flacãra dumne- zeiascã ce se aflã sãditã în pruncii noºtri. Nu cred cã ar trebui sã ne întrebãm ce adevãruri sã-i învãþãm pe copii, ci cum sã le înfãþiºãm ade- vãrul, cum sã le oferim hrana spiri- tualã de care au nevoie, fãrã sã le rãpim râvna ºi entuziasmul specific vârstei lor. Trãirea unei vieþi armo- nioase în familie va ajuta sã ardã scânteia de dumnezeire în sufletele copiilor.

Aurora Filimon

B B u u l l e e t t i i n n p p

Un p o p o r [ i u n i n d i v i d a t â t a p r e ] u i e s c : c â t a u ` n ] e l e s d i n Ev a n g h e l i e

B B u u l l e e t t i i n n p p

Simion Mehedinþi

2

Editorial

Veºnica luptã

2 Editorial Veºnica luptã Augustin P\unoiu Am devenit duri. ªi tari la cerbice cum spune Sfântul

Augustin P\unoiu

Am devenit duri. ªi tari la cerbice cum spune Sfântul ªtefan în discursul sãu dinaintea morþii sale.Vremurile sunt difi- cile. Timpul s-a scurtat. Iubirea se rãceºte. E vremea luptei. Lupta între înscãunarea spiritului rãului ºi Împãrãþia lui Dumnezeu care, se pare, a intrat într-o nouã fazã. Cu toþii suntem implicaþi în acest duel dintre moarte ºi viaþã. Toþi suntem chemaþi sã fim combatanþi în lupta durã, care aºa cum spune ºi Sfântul Pavel poate sã fie împo- trivire pânã la sânge (Evrei 12, 4). Aceastã bãtãlie este dusã între Adevãr ºi miile de travestiri ale Sale, între Iubire ºi miile Sale de prostituãri, între Viaþã ºi miile Sale de contrafaceri, între Frumos ºi miile Sale de caricaturi. Aºa cum scria un episcop occidental, o luptã durã contra puterilor întunericului traverseazã istoria omenirii. Începutã dupã crearea omului, ea va dura pânã la sfârºitul timpului. Angajat în acest rãzboi vãzut ºi nevãzut, omul trebuie fãrã încetare sã se opunã rãului pentru a se ataºa Binelui. Când i s-a cerut pãrintelui Iustin Pârvu sã dea o definiþie a omului acesta a mãrtu- risit: „Omul este – sau ar trebui sã fie! – jumãtate dragoste ºi jumãtate luptã, jertfã pentru a pãstra dragostea intactã, neatinsã de rãu”. Doar trei categorii de oameni vor pierde aceastã bãtãlie: laºii, mincinoºii ºi nesimþiþii. Pentru a învinge rãul, sã îndrãznim a-l privi în faþã. Sã avem sinceritatea de a re- cunoaºte realitatea, fãrã a o farda. Sã avem luciditatea celor smeriþi ºi curajul celor sãraci. Vom refuza politica lui Pilat. Vom respinge laºitatea. Raportarea echilibratã faþã de lumea de astãzi, de sãrãcia, lacri- mile, discordia, persecuþiile ºi calomniile ei e singura soluþie pentru a ajunge la liman. Altfel, optimismul naiv va scurtcir- cuita speranþa, pesimismul va declanºa violenþa. Doar realismul va naºte încrede- rea. Încrederea cã vom fi biruitori!

2 Editorial Veºnica luptã Augustin P\unoiu Am devenit duri. ªi tari la cerbice cum spune Sfântul
2 Editorial Veºnica luptã Augustin P\unoiu Am devenit duri. ªi tari la cerbice cum spune Sfântul

D e s p r e c r e [ t e r e a c o p i i l o r

SSff..

IIooaann GGuurr\\ ddee AAuurr

Sãlbaticã e tinereþea ºi are nevoie de mulþi învãþãtori, dascãli, pedagogi, în- soþitori, doici. ªi toate acestea abia de sunt deajuns sã o poatã þine în frâu. Ca un cal fãrã frâu, ca o fiara neîmblânzitã este tinereþea. Deci, dacã de la început ºi din cea dintâi vârstã îi fixãm cu tãrie

niºte hotare în care sã se miºte, nu vom

avea nevoie de multã ostenealã dupã aceea, ci obiºnuinþa le va fi copiilor pe mai departe lege. Sã nu le îngãduim sã facã nimic din cele plãcute ºi vãtãmã- toare ºi nici sã nu-i rãsfãþãm ºi sã fim indulgenþi cu ei sub motiv cã sunt copii. Ci mai cu seamã sã-i pãzim ºi sã-i pãstrãm în întreaga înþelepciune. Vrei sã fie copilul tãu ascultãtor? De la început creºte-l în învãþãtura ºi certarea Domnului. Sã nu socoteºti cã este de prisos ca el sã audã necontenit dumnezeieºtile Scripturi. Cãci acolo va auzi mai întâi acest lucru: „Cinsteºte pe tatãl tãu ºi pe mama ta”. Aºa încât pen- tru tine faci asta. Copiii sunt o mare comoarã care ni s-a încredinþat. Sã ne îngrijim, dar, de ei ºi toate sã le facem ca nu cumva Cel Rãu sã-i ia de la noi. Iar acum noi toate le facem pe dos. Ne grijim pentru averile lor, dar pentru ei nu ne îngrijim. Vezi tu câtã lipsã de minte? Antreneazã sufletul co- pilului ºi toate celelalte vor veni dupã aceea. Cã dacã nu va avea acest bun, nici un folos nu-i va fi din averi. Iar dacã acesta îl va sãvârºi, nici o vãtã- mare nu va avea de la sãrãcie. Vrei sã-l laºi bogat? Învaþã-l sã fie bun. Astfel va putea ºi sã-ºi rânduiascã cu dibãcie averile, iar dacã nu va avea avere, nu va fi cu nimic mai prejos decât cei care au. Pe când dacã este rãu, chiar dacã îi laºi mii de averi, tot nu l-ai lãsat ºi pã- zitor al lor. ªi în acest caz l-ai fãcut mai de plâns decât cel mai de pe urmã sã- rac. Iar celor care nu sunt educaþi bine din copilãrie, mai bunã le este sãrãcia decât bogãþia. ªi asta pentru cã sãrãcia îi þine ºi fãrã sã vrea în virtute, pe când bogãþia nu vrea sã-i lase sã aibã întrea- ga înþelepciune ºi îi scoate din ea ºi îi prãpãdeºte ºi îi arunca în mii de rele. Cãci dacã bazã ºi temelii bune pun când încep construcþia, vor avea ºi platã mare, dupã cum ºi, dacã vor fi fãrã de grijã, vor lua pedeapsã. Cãci dacã rãdã- cina este bunã, ºi ramurile se vor în- tinde spre mai bine ºi veþi lua platã de

pe urma tuturor acestora. Aºadar, cum nu este neghiobie sã trimiþi copilul sã înveþe arte ºi meserii ºi învãþãturã ºi toate sã te sârguieºti a le face pentru acest lucru, dar sã nu-l creºti în învãþã- tura ºi certarea Domnului ? Pentru aceea noi suntem cei dintâi care avem parte de roade, cãci îi creºtem pe copii obraznici ºi îndrãzneþi, neastâmpãraþi, neascultãtori, needucaþi ºi neciopliþi. Sã nu facem aºa, ci sã ascultãm de feri- citul Pavel care ne îndeamnã sã-i creº- tem în învãþãtura ºi certarea Domnului.

2 Editorial Veºnica luptã Augustin P\unoiu Am devenit duri. ªi tari la cerbice cum spune Sfântul

Sã le dam lor pildã, fãcându-i sã stãruie cu zãbavã din cea dintâi vârstã la citirea Scripturilor. Iar copiii sã fie atât de sfielnici ºi cu bun simþ încât sã se facã cunoscuþi alto- ra mai degrabã din cuviinþa ºi întreaga lor înþelepciune, ca astfel sã aibã ºi de la oameni ºi de la Dumnezeu multã laudã. Sã înveþe sã-ºi înfrâneze pânte- cele, sã se depãrteze cu totul de cheltu- ieli, confort ºi rãsfãþ, sã fie niºte buni iconomi, iubitori de pãrinþi, sã înveþe sã se lase conduºi. Cãci aºa vor putea sã aducã multã platã pãrinþilor. Aºa toate vor fi spre slava lui Dumnezeu ºi spre mântuirea noastrã în Hristos Iisus, Domnul nostru, împreunã cu Care Ta- tãlui ºi Duhului slavã, putere ºi cinste, acum ºi pururea ºi în vecii vecilor. Amin.

Text preluat din Sfântul Ioan Gurã de Aur,

Omilii ºi cuvântãri despre educaþia copiilor

3 I I n n s s t t r r u u c c }
3 I I n n s s t t r r u u c c }

3

IInnssttrruucc}}iiaa {{ccoollaarr|| {{ii eedduuccaa}}iiaa

  • I nstrucþia ºcolarã are în vedere transmiterea ºi asimi- larea de informaþie. Iar educaþie înseamnã formarea personalitãþii în întregul ei. Ea nu apeleazã doar la

procesarea de informaþii, doar la intelect. Din punctul meu de vedere, ºcoala româneascã face o educaþie destul de pri- mitivã, care aproape distruge psihicul elevilor. Sã mã explic. Prin 1998-1999 am fost martorul unei cercetãri de psi- hologie a educaþiei prin care a fost demonstrat cã volumul de informaþie pe care trebuie sã-l asimileze elevii ºi nivelul de abstractizare sunt în medie de 2,5-3 ori mai mari rapor- tat la vârsta biologicã. Adicã un copil de clasa a VII-a face materie atât la nivelul conþinutului, cât ºi la nivelul capa- citãþii de procesare, de înþelegere ca pentru clasa a IX-a sau a X-a. Plastic reprezentând, e cam ºi cum i-am cere unui om sã meargã cu un sac de ciment în spate mai mulþi kilo- metri. Nu e posibil. Sã ne gândim cât timp petrece elevul stând la ºcoalã. Elevul stã ºase ore pe zi în bancã, dacã vrea sã fie cât mai responsabil cu putinþã, mai petrece încã patru ore cu învãþatul acasã sau la bibliotecã. Or, 10 ore de muncã intelectualã zilnic este enorm. Asta ce înseamnã? Înseamnã un nivel de stres ºi un consum de energie psihicã atât de mari, încât puþin câte puþin, în 12 ani de studiu, copilul, viitorul adult, ajunge sã nu mai aibã acea personalitate capabilã sã se adapteze nici profe- sional, nici social, nici academic. Practic avem de-a face cu niºte absolvenþi obosiþi, neadaptaþi social ºi chiar profesional.

Avem nevoie de o instrucþie echilibratã

Existã o concepþie în pedagogie numitã esenþialistã. Problema cea mai spinoasã a ºcolii româneºti este cea a programelor ºcolare. Sunt mult prea încãrcate, trebuie sã ne gândim la proiectare curricularã bazatã pe esenþializarea ºi simplificarea atât a nivelului de transmitere, a volumului de informaþie, cât a adaptãrii nivelului de abstractizare a informaþiei la vârsta celui cãruia i se adreseazã. Sã ne gândim la disciplina istorie, unde sunt sute de informaþii, date istorice pe care copilul trebuie sã le înmagazineze. Asta practic îl demotiveazã pe copil ºi, în loc ca el sã-ºi imagineze cum a fost bãtãlia de la Mãrãºeºti, trebuie sã-i dai o mulþime de informaþii cu caracter statis- tic, care sunt goale de conþinut. Nu mai este un sistem de educaþie viu, bazat pe o culturã vie, acesta nu este ceea ce grecii denumeau paideia. Elevilor trebuie sã le placã sã meargã la ºcoalã ºi nu sã considere acest fapt o corvoadã. Trebuie sã fim foarte atenþi la formarea motivaþiei învãþãrii. În ºcoalã nu suntem destul de conºtienþi ce importanþã au motivaþia, afectivitatea, voinþa sau alte procese psihice. Este o limitã mare a ºcolii româneºti. Dar cred cã cea mai mare problemã este faptul cã dascãlii nu-ºi cunosc propriii elevi.

Finalitatea educaþiei

În chiar Legea educaþiei din România scrie aºa: „ªcoala trebuie sã formeze o personalitate autonomã ºi creativã”. Or, dacã ne uitãm la absolvenþi, numai personalitãþi auto- nome ºi creative nu sunt. Autonomia se referã aici la capa- citatea de a alege ºi de a fi pe propriile picioare, de a avea un echilibru sufletesc, o armonie între toate dimensiunile personalitãþii. E foarte important acest concept de dimensiune

a personalitãþii. Americanii prin anii 2000 ºi-au pus pro- blema unei individualizãri a instruirii ºi a educaþiei în con- textul noilor provocãri tehnologice, culturale ºi sociale. Aºa a luat naºtere teoria inteligentelor multiple a lui Howard Gardner. El ºi-a dat seama cã în procesul educaþiei e nevoie de diferenþiere, de capacitatea de individualizare ºi dife- renþiere a educaþiei. Ce vrea sã spunã Gardner? Cã în ºcoalã trebuie sã ne adaptãm la nivelul personalitãþii fiecãruia, nu el, copilul, sã se adapteze la un anumit conþinut, la un volum de informaþii.

Cum stã România la capitolul educaþie?

Noi, românii, stãm extrem de deficitar cu douã ele- mente: cu formarea personalitãþii din perspectiva educaþiei, a formãrii personalitãþii ca întreg, format din educaþia moralã, sufleteascã, educaþie bazatã pe un pattern cultural ºi normativ specific societãþii în ansamblul ei dat ºi a indi- vidului purtãtor de valori. În România, ºcoala nu-l învaþã pe elev sã respecte regulile, normele. Pe de altã parte, nu vi se pare ciudat cã ºtim foarte multe din ce anume suntem

3 I I n n s s t t r r u u c c }

fãcuþi, biologia, genetica ne dau foarte multe informaþii, dar ºtim foarte puþin cine suntem? Avem probleme cu for- marea identitãþii ca personalitãþi atât în ºcoalã, cât ºi în familie. Or, e interesant cã doar educaþia religioasã creeazã acea formã de împlinire spiritualã. ªcoala poate ºi trebuie sã devinã un model al unei naºteri spirituale. E adevãrat, e nevoie de multã implicare. Mã gândesc de la cercetarea ºtiinþificã pentru domeniul educaþiei pânã la instituþii care sã susþinã proiecte bazate pe o naºtere spiritualã a personalitãþii. Vedem cum omul modern este gol pe dinãuntru. El a rupt legãtura cu tradiþia. Îmi place sã spun, deºi este un adevãr la care n-aº fi vrut sã ajungem, cã identitatea unei generaþii se terminã odatã cu acea generaþie. De ce? Pentru cã a rupt legãtura cu tradiþia. Nu mai existã continuitate, o permanentizare valoricã. Sistemele de valori atât individuale, cât ºi sociale sau co- munitare sunt într-o bulversare totalã.

Prof. Florin Micu

4

4
4
ORA DE RELIGIE - PREFERATA MEA

ORA DE RELIGIE - PREFERATA MEA

ORA DE RELIGIE - PREFERATA MEA

La ºcoalã, dintre toate orele pe care le fac, reli- gia este materia mea preferatã. Ora de religie pen- tru mine este o orã în care mã simt în largul meu. Mai sunt ºi alte ore frumoase, dar la religie e ceva special. Poate pentru cã vorbeºte mai mult inimii, sufletului. Doamna e foarte drãguþã. Deºi e cam tinericã ºi nu cred ca are aºa de multã experienþã la predat, compenseazã din plin prin dragostea ei. Poveºtile pe care ni le spune în fiecare orã sunt aºa de captivante ºi ni le spune cu multã pricepere. Încerc ºi eu acasã sã i le spun mamei, dar nu îmi ies aºa de bine. Mama mi-a spus cã ea nu a fãcut la ºcoalã religie ºi de asta îi prinde bine ce-i mai povestesc eu. Doamna ne spune mereu ca noi sun- tem niºte mici apostoli, pentru cã le spunem ºi celorlalþi ce am aflat despre Dumnezeu. Eu cred cã El ne iubeºte mult ºi mã strãduiesc sã fac ce ne spune doamna, sã fim buni cu ceilalþi, sã ascultãm de pãrinþi, sã ne facem rugãciunea cã aºa îl iubim ºi noi pe Dumnezeu. Mã rog sã o þinã pe doamna sãnãtoasã ºi rãbdãtoare, cã noi, uneori, mai suntem ºi neastâmpãraþi. Ce vreau sã spun e cã mie îmi place la ora de religie ºi, dacã s-ar putea, aº vrea mai multe ore de religie.

Miruna, clasa a IV-a

Ce cred eu despre ora de religie? Eu cred cã ora de religie ne dezvoltã, în primul rând, ca oameni. Ea ne explicã Cuvântul Domnului, fãrã de care

sufletul nu poate trãi. Fãrã ora de religie, sufletul e mort. Nu putem ºtii cele trebuitoare nouã pen- tru a ajunge la scopul final ºi anume desãvârºirea ºi mântuirea. Acesta e scopul religiei. Este de ne- închipuit ca un om sã nu iubeascã ora de religie

4 ORA DE RELIGIE - PREFERATA MEA La ºcoalã, dintre toate orele pe care le fac,
4 ORA DE RELIGIE - PREFERATA MEA La ºcoalã, dintre toate orele pe care le fac,

deoarece ea aduce în sufletul ºi în mintea noastrã un pic de luminã, acea luminã fiind speranþa noas- trã ºi totodatã cãlãuza noastrã. Religia m-a marcat foarte mult, prin intermediul ei putând sã-l cunosc pe Dumnezeu. De aceea, susþin cu desãvârºire pãs- trarea religiei în ºcoalã, fiind materia cea mai de preþ.

Octavian, clasa a VII-a

PP rr oo gg rr aa mm

ll ii tt uu rr gg ii cc ::

P P r r o o g g r r a a m m l l

– Vineri, orele 17.00, Taina Sfântului Maslu [i Taina Spovedaniei;

– Sâmb\t\, orele 07.00, Utrenie, Sfânta Liturghie [i Parastas; – orele 17.00, Vecernie – Duminic\, orele 08.00, Utrenia [i Sfânta Liturghie.

Biserica este deschis\ zilnic, `ntre orele 08.30–19.00.

Comitetul de redac]ie:

Constantin Andrei email: costi_andrei2007@yahoo.com; Tel. 0740.029.028

Gra]iela Tudose email: gratziela_t29@yahoo.com; Tel. 0743.517.510

PREO}I SLUJITORI:

Pr. Paroh Adrian Ni]\ email: adrian.nita7@gmail.com; Tel. 0749.288.889

Pr. Spiritual Georgian P\unoiu georgepaunoiu@yahoo.com; Tel: 0741.736.556

Pr. Spiritual Gruia-Mihail Zamfirescu email: gruia.zamfirescu@yahoo.com; Tel. 0740.230.574