You are on page 1of 74

2013/2014

Ursus Breweries
Raport de Dezvoltare Durabilã

#unparcURSUStenabil

GRI G4
A subsidiary of SABMiller plc

rezultate

Rezultate
1.429
milioane lei
cifra de afaceri1
(creştere anuală
de 11,14%)

457,4
milioane lei

53,13
milioane lei
profitul anual din
exploatare2
(creştere anuală de 325%)

5.719 hl
volum de vânzãri

Am încredere totală în oameni. Atunci când li se spune
adevărul, ei sunt cei pe care o naţiune se poate bizui
indiferent de amploarea unei crize. Este minunat să ştii
că nu trebuie decât să le pui pe masă fapte reale şi bere.
Abraham Lincoln, cel de-al XVI-lea Preşedinte
al Statelor Unite ale Americii

taxe ßi impozite3

70 la sută

1.514

din orzul pe care îl
folosim este procurat
de pe piaþa localã

numãr de
angajaþi

peste 2.100

47,01 la sută

ore de formare
profesionalã

dintre funcþiile de conducere
sunt ocupate de femei

Orice lucru pare imposibil. Până
când e pus în practică.
Nelson Mandela, Filantrop şi
politician sud-african

28.000 locuri 3,23 hl/hl
consumul de apã /
de muncă
unitatea de produs
generate indirect

8,26 la sută

90,7 la sută

din energia totalã directã
pe care o utilizãm
este regenerabilã

rata de reciclare a
deßeurilor

100 la sută

Zero

rata de respectare a
normelor legale din
România în baza
licenþelor de operare

Penalitãþi ßi sancþiuni

Dezvoltarea durabilă este calea spre viitorul pe
care ni-l dorim. Ea ne oferă cadrul pentru
generarea creşterii economice, pentru a obţine
dreptatea socială, pentru a gestiona problemele
de mediu şi pentru a întări buna guvernare.

1

Ban Ki-moon, Secretar-General al
Organizaţiei Naţiunilor Unite

La 31.12.2013, în conformitate cu legislaţia fiscală din România.
Idem.
3
Cifra include toate plăţile şi contribuţiile la bugetele locale şi la bugetul naţional (perioada 1 aprilie 2013 – 31 martie
2014), inclusiv accize, TVA, contribuţii sociale, impozite nerezidenţi, contribuţia la fondul cinematografic etc.
2

02 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

ut
contin
,

Conþinut:
Introducere

04

Cuvânt înainte din partea Preşedintelui companiei

05

Cine suntem

07

Mărcile noastre

10

Modul în care ne consultăm cu partenerii noştri

12

Modul în care abordăm dezvoltarea durabilă

16

Afilieri

22

Berea, afacerea noastrã

23

Aspecte de materialitate

24

Scurt profil al pieţei

25

Bune practici

26

Elementele de mediu

31

Aspecte de materialitate

32

Scurt profil al pieţei

33

Bune practici

34

Responsabilitatea noastrã

37

Aspecte de materialitate

38

Scurt profil al pieţei

39

Bune practici

40

Elementul uman

49

Aspecte de materialitate

50

Scurt profil al pieţei

51

Bune practici

52

55

Despre acest raport

59

Anexe

60

Anexa 1 – Indicatorii Global Reporting Initiative

69

Anexa 2 – Indicatorii UN Global Compact şi
suprapunerea acestora cu indicatorii GRI

Listã de abrevieri

70

03 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

Introducere
În aceastã secþiune:
Cuvânt înainte din partea Preşedintelui companiei
Cine suntem
Mărcile noastre
Modul în care ne consultăm cu partenerii noştri
Modul în care abordăm dezvoltarea durabilă
Afilieri

04 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

introducere

Cuvânt înainte Igor Tikhonov
introducere
Preßedinte Ursus Breweries
Ne dorim să fim cea mai admirată companie din industria de bere
din România. Ca subsidiară a Grupului SABMiller plc., am
adoptat, la rândul nostru, dorinţa de a ne menţine poziţia de lider
în domeniul nostru de activitate şi de a face diferenţa prin berea
pe care o producem. Şi suntem mândri că am reuşit! Suntem unul
dintre marii producători de bere de pe piaţa locală, ceea ce ne
responsabilizează atât în faţa angajaţilor noştri, a partenerilor şi
colaboratorilor, cât şi în faţa familiilor acestora, a comunităţilor în
care suntem prezenţi şi a societăţii româneşti, în ansamblul său.
Din punctul nostru de vedere, dezvoltarea durabilă nu este doar o
modalitate de a deveni mai eficienţi, mai inovatori şi mai
elocvenţi, ci şi o metodă de a influenţa comportamentul
responsabil şi de a încuraja schimbările în bine la nivelul tuturor
comunităţilor în care ne desfăşurăm activitatea şi care ne acordă
licenţa socială şi comercială de operare.
Suntem fericiţi şi entuziaşti să publicăm al treilea raport de
dezvoltare durabilă, care este şi cel mai bun raport al nostru de
până acum. Este atât datoria noastră, cât şi dorinţa de a ne informa
partenerii şi de a le arăta cum am reuşit să integrăm aspectele de
dezvoltare durabilă în activitatea noastră curentă.
Acesta este primul raport din industria românească de bere
elaborat conform cadrului G4 al Global Reporting Initiative
(GRI), o organizaţie de top din domeniul dezvoltării durabile. Ne
mândrim cu faptul că aplicăm cele mai înalte standarde şi
instrumente de raportare, care, pe de o parte, ne ajută în activitate,
iar pe de altă parte ne legitimează rezultatele obţinute. De
asemenea, pentru a defini conţinutul acestui document, pentru a
stabili priorităţile relevante, dar şi în organizarea procesului de
consultare a părţilor interesate, am urmărit recomandările
organizaţiei AccountAbility, care a elaborat standardul AA1000
SES.
Aşa cum veţi constata, cele patru capitole ale acestui document
urmăresc cu fidelitate activitatea noastră: suntem producători de
bere. De aceea, priorităţile noastre sunt legate intrinsec de Bere
(care este afacerea noastră), de Elementele de mediu, de
Responsabilitatea noastră şi de Elementul uman.

Suntem fericiþi ßi entuziaßti sã
publicãm al treilea raport de dezvoltare
durabilã, care este ßi cel mai bun raport al
nostru de pânã acum.
Acesta este primul raport din industria
româneascã de bere elaborat conform
cadrului G4 al Global Reporting Initiative
(GRI), o organizaþie de top din domeniul
dezvoltãrii durabile.

Suntem mândri de rezultatele noastre, suntem recunoscători
tuturor colegilor noştri care pun pasiune şi dăruire în tot ceea ce
fac şi suntem onoraţi să activăm alături de alte companii
responsabile. Pe parcursul anilor, ne-am îndreptat toate eforturile
spre o singură strategie de dezvoltare durabilă, “Zece priorităţi. Un
viitor”, fiind întotdeauna deosebit de competitivi şi vizând
permanent cele mai bune rezultate din regiune la nivelul
Grupului. Recunoaşterea a fost pe măsura rezultatelor. La
sfârşitul anului 2013, am ocupat locul I la patru dintre cele şapte
categorii ale competiţiei Green Business Index (GBI): dezvoltare
durabilă, utilizarea resurselor, sedii (clădiri) şi managementul
deşeurilor şi am câştigat marele premiu GBI, devenind compania
cea mai prietenoasă cu mediul din sectorul producţiei din
România.

05 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

Igor Tikhonov,
Preßedinte Ursus Breweries

introducere

Avem o reputaþie bunã ßi în ceea
ce priveßte mãrcile noastre.
Timißoreana, URSUS ßi Ciucaß
s-au numãrat, în prima parte a
anului 2014, printre cele mai
iubite mãrci din România
conform studiului Brand Value
Creator, care mãsoarã
permanent succesul unei mãrci
de bere pe piaþã.

Poveştile noastre de succes sunt profund înrădăcinate în
angajamentele noastre la nivel global. SABMiller s-a concentrat
asupra măsurilor de reducere a cantităţii de apă folosite pentru
fiecare litru de bere produs. Astfel, deşi obiectivul general a fost de
3,5 hl de apă pentru fiecare hectolitru de bere produs, în Ursus
Breweries am scăzut consumul de apă cu 8,4 la sută într-un singur
an, coborând de la 3,53 la 3,23 hl. Tocmai de aceea, ne-am asumat un
nou obiectiv: să nu utilizăm mai mult de 3 hl de apă /1 hl de bere.
Am reuşit, de asemenea, să reducem consumul de energie termică
cu 2,8 la sută, economisind astfel cu 3,9 la sută mai multă energie
decât în anul anterior, şi să sporim cantitatea de energie
regenerabilă utilizată. Aceasta reprezintă acum 8,26 la sută din
mixul total de energie directă. Nu în ultimul rând, am atins o rată de
reciclare a deşeurilor de 90,7 la sută. În pofida condiţiilor meteo
deloc favorabile, care au afectat serios culturile locale, am reuşit să
menţinem cantitatea de materii prime pe care o achiziţionăm de pe
piaţa locală la 70 la sută din total, fără a compromite calitatea
produselor noastre, îndeplinind astfel aşteptările clienţilor şi
consumatorilor noştri.

Suntem conştienţi de faptul că activitatea noastră nu are legătură doar cu produsele noastre, ci şi cu
povestea vie din spatele acestora şi valoarea pe care o aducem în comunitate. Partenerii noştri aşteaptă
ca noi să fim un exemplu de urmat şi să influenţăm pozitiv comunităţile în care activăm. Platforma
noastră de consum responsabil, www.desprealcool.ro, contribuie la schimbarea comportamentală a
consumatorilor români într-un mod care îi determină pe partenerii noştri să ne perceapă ca fiind cel mai
responsabil berar din România. Şi chiar suntem!
Veţi constata că dezvoltarea durabilă a format nucleul strategiei de afaceri a SABMiller. Ca atare, în 2014 ne-am
reorganizat priorităţile şi am adoptat o nouă abordare, Prosper, care constă în 5 direcţii strategice pe care noi le-am
denumit “direcţii comune de acţiune”. Decizia de a le numi direcţii rezultă din faptul că acestea sunt mai mult decât nişte
priorităţi – sunt elemente-cheie pentru succesul nostru viitor - şi sunt comune pentru că noi nu ne confruntăm singuri cu
provocările, ci o facem împărtăşind cunoştinţe şi experienţe şi construind parteneriate inovatoare pentru rezolvarea
acestora. Atunci când afacerea noastră prosperă, se dezvoltă şi comunităţile locale în care ne derulăm activitatea. Aceste
comunităţi ne asigură, aşadar, succesul pe termen lung; datorită lor şi împreună cu ele ne dezvoltăm.
Atunci când privim spre viitor, probabil una dintre cele mai mari dileme pe care trebuie să o rezolvăm este cum vom reuşi
să imprimăm principiile de dezvoltare durabilă la nivelul întregului nostru lanţ valoric, cum vom reuşi să selectăm şi să
creştem bunăstarea a cel puţin 16.000 de afaceri mici. Ne dorim să extindem iniţiativele prin care descurajăm consumul
iresponsabil de alcool, să creştem numărul de parteneriate cu diferiţi actori, inclusiv cu autorităţile şi cu instituţiile
publice de la nivel naţional, să sporim numărul de consumatori care au acces la informaţii corecte şi echilibrate cu privire
la consumul responsabil de alcool, ca parte a angajamentelor globale adoptate de Directorii Generali ai celor mai mari
companii din industria alcoolului. Tratăm cu toată seriozitatea fiecare promisiune pe care o facem. În cadrul procesului
de autoreglementare, aplicăm normele şi principiile respectului şi consumului responsabil de alcool în toate demersurile
noastre anuale, în relaţia cu Comisia Europeană şi cu Forumul European al Sănătăţii, respectând permanent
recomandările instituţiilor globale de reglementare în domeniu.
Ţin să mulţumesc tuturor partenerilor noştri, care au contribuit direct şi substanţial
cu idei şi propuneri astfel încât acest raport să aibă un conţinut relevant şi coerent.

bite
Multu
, miri deose

Nu în ultimul rând, mulţumirile mele se îndreaptă către toţi angajaţii Ursus
Breweries, mai tineri sau mai experimentaţi, pentru contribuţia lor la performanţele
economice, sociale şi de mediu ale companiei noastre, şi către dumneavoastră,
cititori ai acestui document şi consumatori ai berii produse de noi.
Lectură plăcută şi vă rugăm să ne transmiteţi comentariile şi sugestiile
dumneavoastră. Acestea ne vor ajuta să fim şi mai buni şi ne vor determina să
devenim un lider al dezvoltării durabile în România.

06 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

Cine

introducere

suntem

Ursus Breweries face parte din compania SABMiller, unul dintre liderii mondiali ai industriei de bere, şi este prezentă pe
piaţa românească din anul 1996. Suntem o societate pe acţiuni administrată în sistem dual, localizată în Bucureşti, Calea
Victoriei4 nr. 145 et. 4-5, sector 1, şi înregistrată la Registrul Comerţului sub numărul J40/20456/2005 din 06/12/2005,
CUI 199095.

Suntem al doilea cel mai mare producător de bere din România, având o cotă de piaţă de 30 la sută5 şi un portofoliu
diversificat, în care sunt incluse atât mărci autentice româneşti, cât şi mărci internaţionale de prestigiu. Interesele şi
activităţile noastre se derulează prin intermediul sediului central, situat în Bucureşti, al celor trei fabrici de bere
amplasate în oraşele Buzău, Braşov şi Timişoara, precum şi al unei mini-unităţi de producţie situată în Cluj-Napoca.
Numele companiei noastre îmbină într-un mod unic simbolul rădăcinilor noastre locale, Ursus (care reprezintă atât
moştenirea românească, cât şi brandul nostru portdrapel), cu Breweries, care reprezintă statutul internaţional conferit de
Grupul din care facem parte, SABMiller.
Ca producător important de bere în România, dorim să ajutăm milioanele de consumatori pe care-i avem să socializeze
alături de o bere produsă de noi. Totodată, generăm locuri de muncă, investiţii şi achităm taxe şi impozite în România şi în
comunităţile din jurul unităţilor noastre de producţie.

Structuri de conducere
Comitetul Executiv este entitatea responsabilă pentru performanţa de ansamblu din domeniul dezvoltării durabile, care
supraveghează strategia, obiectivele şi evoluţia companiei. Comitetul Executiv colaborează cu o echipă formată din
manageri experimentaţi (Senior Management Team sau SMT) care asigură aplicarea în activitatea curentă a priorităţilor
de dezvoltare durabilă ale Grupului SABMiller, precum managementul de performanţă adecvat.

4

Această adresă a fost validă până la sfârşitul anului financiar 2013/2014. La mijlocul anului 2014 ne-am relocat sediul
central, iar noua adresă este Şoseaua Pipera, nr. 43, Floreasca Park, Corp A, et. 2, Sector 2, Bucureşti, România.
5
Conform datelor AC Nielsen în perioada de raportare.

07 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

introducere

Echipa SMT este condusă de Preşedinte şi include reprezentanţi ai tuturor structurilor-cheie din companie: HR Business
Partners (Operations; Sales; Marketing), HR Manager Support & Demand Chain, Senior HR Manager, Reward,
Recognition & Reporting Manager, URSUS Brand Manager, Group Brand Manager; Timişoreana Brand Manager, Global
Brands Director, Regional Category Manager European Media, Insights Manager, Traditional Trade Director, Modern
Trade Director, Route to Market Manager, Trade Marketing, Sales Development & Route to Market Director, Revenue
Manager, Traditional Trade Director, On Premise & Events National Channel Manager, National Off Trade Channel
Manager, Sales Operations & Technical Services Director, Marketing Finance Manager, Senior Commercial Finance
Manager, Senior Legal Manager, Internal Audit Manager, Bfl Finance & Br Lead, Regional Category Manager
Marcomms & Team Lead Marketing, Country Head Of Procurement Romania, Operations Finance Manager, Finance &
Controls Manager, all Brewery Directors (Braşov, Buzău, Timişoara) Manufacturing Development Director, Brewing
And Quality Director, Strategic Projects Director, Country Supply Planning Manager, Demand Chain Planning
Manager, all Regional Sales Managers and Regional Field Trade Marketing Managers, Bfl Distribution & Warehouse
Management, Head Of Category Development, and the Capability And Procurement Excellence Regional Lead.
Echipa SMT se întruneşte trimestrial pentru a analiza performanţa de business şi performanţa de dezvoltare durabilă şi
emite recomandări relevante pentru Comitetul Executiv.
Un Comitet pentru Sănătate şi Securitate în Muncă (HSC) supraveghează toate aspectele care ţin de sănătatea
ocupaţională şi de siguranţa la locul de muncă la nivel de companie. Anul trecut, acest Comitet a fost condus de
managerul nostru pentru administraţie şi securitate. Unele dintre sarcinile Comitetului au ţinut de coordonarea
iniţiativelor la nivel de companie în ceea ce priveşte prevenirea riscurilor de siguranţă şi sănătate ocupaţională. HSC
colaborează îndeaproape cu departamentele de resurse umane, legal, tehnic şi cu departamentul de Corporate Affairs,
toate acţiunile sale rezultând în mecanisme specifice şi politici de sănătate şi siguranţă. În plus, trei specialişti (medici
specializaţi în medicina muncii) care lucrează în cadrul reţelei Regina Maria participă, prin rotaţie, la întâlnirile
Comitetului.
De asemenea, în cadrul fiecărei unităţi de producţie funcţionează câte un Sub-Comitet pentru Sănătate şi Securitate în
Muncă, iar acestea sunt compuse din directorul de fabrică, managerul de securitate, un medic de medicina muncii, alţi
manageri prezenţi în fabrică (adesea din departamentele tehnic şi ambalaje) şi un număr de reprezentanţi ai sindicatului
egal cu numărul de manageri care participă la întâlnirile Sub-Comitetelor.

08 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

introducere

Conducere / membrii Comitetului Director
1. Igor Tikhonov
Preşedintele Ursus Breweries
2. Simon Fearnhead
Vice-Preşedinte Financiar
(din februarie 2015 ocupă poziţia de SABMiller Group FP&A)
3. Tiarnán Ó hAimhirgín
Vice-Preşedinte Vânzări şi Distribuţie
4. Alan Sikora
Vice-Preşedinte Operaţiuni
5. Cristian Popescu
Vice-Preşedinte Resurse Umane
6. Mihai Bârsan
Vice-Preşedinte Marketing
7. Robert Uzună
Director Corporate Affairs
(a preluat funcţia de la Diana Klusch care, din martie 2014, ocupă poziţia de Manager, Internal
& Investor Engagement în cadrul SABMiller Plc.)

2.

1.

5.

3.

6.

4.

7.

09 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

Mãrcile

introducere

noastre

URSUS, cunoscută şi ca Regele Berii în România, promovează adevăratele
valori româneşti. În anul 2013, URSUS a sărbătorit 135 de ani de existenţă şi a
omagiat simbolul care l-a consacrat încă de la începuturile sale, onorând
emblema ursului.

Produsă după o reţetă tradiţională, Timişoreana transformă arta de a
produce bere într-un stil de viaţă contemporan. Berarii iscusiţi ai
Timişoreana îşi dedică pasiunea şi toată atenţia lor în producerea unei beri
care este "excepţională, care are un gust echilibrat, cu o savoare şi un gust
care corespunde perfect categoriei din care face parte, având atribute tehnice
excelente", după cum a afirmat Peter Manders, Preşedinte al Juriului, la
ceremonia de acordare a Premiilor Internaţionale ale Berii din Australia.

Ciucaş a fost un suporter al relaxării românilor încă din 1892. Ciucaş crede că
micile momente de relaxare pot aduce bucurie în viaţa de zi cu zi. Respectul
pentru natură este inima valorilor pe care le susţine Ciucaş, fapt confirmat şi
de prezenţa ingredientelor naturale folosite în producerea acestei beri. De
aceea, Ciucaş este berea care oferă relaxare tuturor consumatorilor noştri, în
armonie deplină cu natura.

Grolsch este o bere dedicată minţilor creative, care susţine experienţele
unice şi care-i provoacă pe consumatori să-şi exprime originalitatea. Încă din
2010, Grolsch a organizat prima petrecere la metrou, a experimentat
creativitatea dincolo de limitele timpului, a organizat primul anti-mall,
precum şi schimbările urbane din câteva oraşe din România. Grolsch este
marca ce a adus în România berea la borcan, un mod inovator de a consuma
bere la halbă.

Peroni Nastro Azzurro este berea celor care-şi trăiesc viaţa în stil italian. Este
berea celor care caută şi trăiesc la maxim frumuseţea vieţii, sub toate formele
sale: de la design de modă, la muzică, gastronomie, schimburi de idei cu
oameni minunaţi. Pe scurt, Peroni este stilul Italian adunat într-o sticlă de
bere.

Redd's nu este doar creatoare de tendinţe şi lider al categoriei de beri cu
arome, ci şi prima marcă de bere dedicată femeilor. Este un “taste-imonial”
exprimat de femei într-un univers al berii perceput ca fiind dominat de
bărbaţi. Promovează grija pentru detaliu şi bunul gust, încurajându-le pe
femei să fie încrezătoare şi să inspire prin alegerile feminine pe care le fac în
fiecare zi.

10 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

introducere

Pilsner Urquell este punctul de referinţă al berilor blonde, fiind, după cum
indică şi numele, o "bere pilsner de la sursa originală". Această bere este în
continuare produsă după reţeta originală din 1842, iar calitatea sa şi gustul său
excepţional au acompaniat istoria remarcabilă şi îndelungată a mărcii.

Azuga adună la aceeaşi masă oameni diferiţi care au de împărtăşit o poveste de
viaţă. Azuga este berea care a fost mereu aproape de tine – familiară, sprinţară şi
prietenoasă.

Stejar oferă bărbaţilor de esenţă tare o bere pe măsura lor. Cu un gust intens şi
consistent, Stejar lasă o amprentă puternică odată ce este băută. Berea Stejar este
uşor de recunoscut pentru că are un profil bine conturat, ce se datorează
conţinutului de alcool de 7 la sută, mai ridicat decât cel al berilor obişnuite şi o
culoare arămie obţinută dintr-un amestec special de malţ blond şi negru.
Promovează hotărârea, îndrăzneala, iniţiativa şi tăria de caracter.

11 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

Modul în care ne consultãm
cu partenerii noßtri
Suntem hotărâţi să continuăm a fi pionieri, nu doar prin
performanţa afacerii noastre, dar şi prin abordarea noastră faţă de
dezvoltarea durabilă. De data aceasta, am marcat un precedent puternic
de etică şi de transparenţă în cadrul industriei şi al mediului de afaceri
din România. Am dori să vedem din ce în ce mai multe companii din
România aderând la aceste bune practici şi îmbrăţişând nevoia de a
adresa rolul lor societal a cărui intensitate creşte. În Ursus Breweries,
ne-am asumat să continuăm parcurgerea acestei căi ce îşi propune să
depăşească aşteptările partenerilor şi comunităţilor din care facem parte
şi să ne concentrăm eforturile asupra lanţului valoric extins.

G4-18

G4-21

G4-26

Robert Uzunã,
Director Corporate Affairs

G4-27

G4-24

Ne consultăm permanent cu părţile interesate – fie că
este vorba de reprezentanţi ai sindicatelor, de
manageri, de reprezentanţi ai instutiţiilor publice, de
furnizori, de consumatori, de reprezentanţi ai comunităţilor şi ai
mediului academic sau de organizaţiile neguvernamentale.
Participăm, de asemenea, şi la dialogul continuu care se desfăşoară la
nivel de industrie şi de iniţiative multipartite, la întâlniri, la studii,
mese rotunde şi consultări extinse cu mediul de afaceri.
Primul pas în evaluarea procesului strategic de consultare a fost să ne
auto-evaluăm performanţa pe baza unui proces larg de consultare
internă la care au participat lideri de sindicat, angajaţi, manageri de la
diferite niveluri, ceea ce ne-a ajutat să definim în general ce elemente
ar trebui să conţină raportul nostru de dezvoltare durabilă.

G4-25

introducere

Evenimentul Porþi Deschise
organizat vara trecutã pentru
partenerii noßtri din Timißoara a
adunat peste o mie de vizitatori.
Aceßtia au vizitat birourile, liniile
de producþie, au interacþionat cu
colegii noßtri ßi au aflat cã e
nevoie de timp, de pasiune ßi de
tehnologie de ultimã orã pentru
a produce o bere de vârf – totul
cu resurse reduse. Am fost
impresionaþi de interesul
vizitatorilor ßi de aprecierea lor
ßi am decis sã organizãm un
astfel de eveniment în fiecare an.

Apoi am organizat peste 80 de interviuri cu parteneri
din afara organizaţiei noastre – reprezentanţi ai unor
instituţii publice, partenerii sociali care sunt cei mai
relevanţi pentru modelul nostru de afacere (mediul academic,
ONG-uri, grupuri de specialişti) şi reprezentanţi ai mediului de afaceri (firme din lanţul nostru de valoare, asociaţii de
business şi la nivel de industrie din care facem parte) – aceste discuţii purtându-se atât individual, cât şi în cadrul unor
întâlniri extinse organizate în Timişoara, Cluj-Napoca, Buzău şi Braşov.
Înainte de a defini strategia de dezvoltare durabilă, am evaluat aspectele care sunt relevante pentru partenerii noştri, leam suprapus peste propriile priorităţi şi am elaborat o matrice de materialitate care acoperă toate elementele-cheie pe
care trebuie să le urmărim în viitor.
Rezultatele sunt acum publice şi pot fi consultate în matricea de materialitate care include 30 de arii prioritare pentru
reţelele noastre locale şi pentru compania noastră şi care indică modul în care am luat în considerare rezultatele
dialogului extins atunci când am pregătit acest document. În matrice sunt incluse toate recomandările, însă am ales 14
dintre ele, care au fost validate şi care au fost considerate cele mai importante pentru toţi partenerii noştri din lanţul
complet de valoare.

12 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

introducere

Conf. Univ. Dr. Mãdãlin
Bunoiu, Prorector
responsabil cu Strategia
Academicã, Universitatea
de Vest din Timißoara

G4-21

Universitatea de Vest din Timişoara este preocupată de modelarea
generaţiilor viitoare şi de crearea unui mediu intelectual performant,
meritocratic şi fundamentat pe valori temeinice. Ca în oricare alt stat
european, pentru a ajunge la un asemenea rezultat, relaţia dintre mediul
academic şi mediul privat trebuie susţinută, ambele având
responsabilitatea dezvoltării unei relaţii comunitare armonioase şi
sustenabile. Am constatat cu bucurie din datele prezentate în Raportul de
Dezvoltare Durabilă că Ursus Breweries înţelege aceste priorităţi şi
contribuie direct la dezvoltarea durabilă a societăţii româneşti. Apreciem,
în acest sens, programele dumneavoastră de internship şi de sprijinire a
carierei tehnice şi vocaţionale, precum şi programul de susţinere a
excelenţei în educaţie, prin oferirea de burse de studiu pentru studenţi. Ne
bucurăm că împărtăşim valori comune, care au întărit relaţia între
Universitatea de Vest din Timişoara şi Ursus Breweries şi care vor
contribui la dezvoltarea viitoarelor proiecte.

G4-24

G4-25

G4-26

Vom analiza, pe termen lung, şi oportunitatea de a extinde lista de priorităţi, având în vedere că partenerii noştri se
aşteaptă ca noi să avem un comportament de lider al comunităţii şi, de aceea, să imprimăm expertiza căpătată de noi şi
bunele practici pe întregul lanţ de valoare şi la nivel de industrie a berii. Pentru noi, cei din Ursus Breweries, punctele de
vedere exprimate de partenerii noştri şi colaborarea cu ei pe astfel de teme este esenţială.
Participăm la dialog şi prin răspunsurile pe care le oferim la toate întrebările pe care le primim de la diferite grupuri sau
de la persoane individuale. De exemplu, în ceea ce priveşte responsabilitatea produselor noastre, suntem onoraţi să
spunem că avem confirmarea Consiliului Român pentru Publicitate (RAC) asupra faptului că rata noastră de respectare a
Politicii de Comunicare Comercială este de 100 la sută. În plus, toate solicitările legate de raportul nostru anterior de
dezvoltare durabilă (aproape 30 la număr) au primit un răspuns.

Într-un alt eveniment aniversar, i-am avut
alãturi de noi pe Goran Bregovic ßi orchestra
sa, pentru a sãrbãtori marca Timißoreana.
Cele 220.000 de persoane care au participat
la festivalul care a durat zece zile au stabilit
ßi un nou record: au consumat responsabil
12 km de bere (498 hl).

13 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

introducere

G4-21

G4-24

G4-25

G4-26

Ÿ Promovarea pieţelor noastre ca destinaţii atractive pentru afaceri, prin

or pe
întâlniril
În urma
părţile
m avut cu
care le-a
te
n
, su m
interesate
ăţim
să împărt
bucuroşi
am
ra
ro
supra că
zonele a
istă
x
e

t
a
n
concluzio
drepta
e a ne în
d
ia
o
v
e
n
r:
to
ii
v
atenţia în

puterea exemplului nostru ca model de investiţie;
Ÿ Încurajarea antreprenoriatului prin dezvoltarea unor planuri de afaceri cu

impact la nivel de comunitate, furnizarea de asistenţă tehnică, know-how şi,
acolo unde este posibil, asistenţă financiară;
Ÿ Continuarea programelor de reducere a consumului de energie şi a

amprentei de carbon, care au avut rezultate impresionante, inclusiv prin
programe educaţionale;
Ÿ Susţinerea, în continuare, a campaniilor de tipul Nu te urca la volan după ce

ai consumat alcool ;
Ÿ Sprijinirea educaţiei tehnice şi vocaţionale prin programe speciale de

practică;

G4-18

Ÿ Sprijinirea iniţiativelor şi asociaţiilor neguvernamentale;
Ÿ Sprijinirea, în continuare, a ONGurilor locale prin programe de voluntariat în

care să fie implicaţi angajaţii noştri şi prin iniţiative diverse, inclusiv prin
credite fiscale;
Ÿ Partenerii noştri ne-au încurajat să promovăm turismul local atât în

G4-27

comunităţile în care ne derulăm operaţiunile, cât şi în zonele adiacente, prin
intermediul unor parteneriate cu organisme specializate (e.g. ANTREC);
Ÿ Sprijinirea, în continuare, a autorităţilor locale, prin transformarea

comunităţilor în zone atractive (de exemplu, zonele de picnic Ciucaş din
judeţul Braşov);
Ÿ Susţinerea evenimentelor culturale şi artistice, în special în comunităţile în

care acestea sunt dorite şi necesare, atât în centrele urbane, cât şi în ariile
extinse, din jurul oraşelor în care ne derulăm activitatea;
Ÿ Să ne unim eforturile pentru organizarea unor evenimente la care să participe

atât reprezentanţi ai guvernului, cât şi fermierii locali;
Ÿ Continuarea sprijinirii unor iniţiative precum Berăria Culturală din Cluj-

Napoca, astfel încât să întărim profilul industriilor artistice şi creative şi să
reproducem aceste modele şi în alte comunităţi;
Ÿ Sprijinirea autorităţilor locale, împreună cu alţi agenţi economici, în

rezolvarea problemelor sociale;
Ÿ Contribuţia la conservarea patrimoniului istoric din zonele urbane;
Ÿ Continuarea şi, acolo unde este posibil, extinderea programelor de burse care

momentan se derulează în Cluj-Napoca;
Ÿ Promovarea locurilor de muncă disponibile şi a programelor de practică prin

intermediul serviciilor de orientare în carieră din cadrul universităţilor;
Ÿ Menţinerea poziţiei de model a companiei, pentru toate industriile şi

conducerea prin puterea exemplului!

Din perspectiva noilor direcţii comune de acţiune în domeniul dezvoltării durabile care trebuie imprimate în toate
operaţiunile noastre până în anul 2020, recomandările de mai sus vor fi atent analizate şi, pe cât posibil, vor fi
aliniate gradual cu ariile noastre prioritare şi integrate în acţiunile pe care le vom demara.
14 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

introducere

Figura 1: Matricea de materialitate a Ursus Breweries

G4-19
cele mai relevante aspecte de materialitate pentru
pãrtile
interesate si
,
, Ursus Breweries

Ridicat

Performanţa
economică
Formare
profesională

Gradul de interes al companiei Ursus Breweries

Emisii în aer
Alimentare cu apă
Audit al lanţului
de valoare
Confidenţialitatea datelor personale
Practici de
Efluenţi
achiziţii
Ambalaje

Taxe
Transparenţă şi etică

Politica
Practici şi condiţii
de alcool
de muncă
Sprijinirea
comunităţilor locale
Utilizarea eficientă a apei
Sănătate şi
Eficienţă energetică
siguranţă
Responsabilitatea
Impact economic
de produs
indirect
Relaţiile dintre conducere şi angajaţi
Guvernare
Deşeuri
corporativă
Innovare

Diversitate

Transfer de cunoştinţe
Lobby
Atragerea de talente
Biodiversitate
HIV/SIDA

Responsabilitate
politică

Exploatarea prin muncă a copiilor

Scăzut
Scăzut

Ridicat
Gradul de interes al părţilor interesate

Capitolul din raport

Berea, afacerea noastră

Elementul uman

Responsabilitatea noastră

Elementele de mediu

15 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

Modul în care abordãm

introducere

dezvoltarea durabilã
Salut iniţiativa Ursus Breweries de a-şi publica cel de-al treilea raport
anual de dezvoltare durabilă în România. Doresc să felicit echipa care a
iniţiat procesul de raportare conform cadrului G4, care include un proces
consistent de consultare a părţilor interesate şi care integrează principiile
inclusivităţii, materialităţii şi complexităţii. Este notabilă performanţa atinsă
de Ursus Breweries în ceea ce priveşte rezolvarea a două dintre principalele
probleme de sustenabilitate – utilizarea apei şi consumul responsabil de
alcool. Mi se pare la fel de importantă modalitatea în care compania a
înţeles să perpetueze principiile de sustenabilitate la nivelul lanţului de
valoare şi cum este reflectată această abordare în document. Ţinând cont de
numărul mare de firme care se regăsesc pe lanţul de valoare, atât în amonte,
cât şi în aval, compania are un impact uriaş pe piaţa locală.

Ioana Szatmari, Coordonator
de programe CSR ßi Practicant
Autorizat în domeniul
verificãrii procesului de raportare de sustenabilitate,
ARC România

Raportul de dezvoltare durabilă 2013/2014 al Ursus Breweries coagulează
în mod clar informaţii relevante despre performanţele companiei şi
surprinde aspecte importante la nivel de industrie. Am speranţa că procesul
de raportare se va dezvolta în continuare şi că în ediţiile următoare vom
găsi date suplimentare precum angajamentele referitoare la ciclul de viaţă al
produsului şi, în măsura în care acestea vor fi disponibile, informaţii despre
performanţele lanţului de valoare.

Suntem ferm convinşi că afacerea noastră este strâns legată de societate. Indiferent unde ne desfăşurăm activitatea,
colaborăm şi contribuim la crearea unei comunităţi inclusive, care este bazată pe siguranţă şi sustenabilitate. Înţelegem
perfect că profitabilitatea noastră depinde de bunăstarea comunităţilor, de dezvoltarea economiilor şi de utilizarea
raţională a resurselor. În acest sens, am integrat aceste aspecte în operaţiunile zilnice. Ele au fost evaluate prin
intermediul unei platforme, 10 Priorităţi. Un Viitor, pe care am utilizat-o atunci când am elaborat rapoartele de
dezvoltare durabilă precedente.

Figura 2: Prioritãþile de dezvoltare durabilã ale SABMiller (2007-2014)

Alcool: Descurajăm consumul iresponsabil de alcool
Apă: Reducem consumul de apă
Energie şi amprentă de carbon: Reducem amprenta de carbon şi de
energie
Ambalaje: Refolosim şi reciclăm ambalajele
Deşeuri: Obiectiv zero-deşeuri în activităţile noastre
Dezvoltarea antreprenorială: Susţinem antreprenoriatul şi
transmitem valorile noastre tuturor partenerilor
Investiţii sociale coporative: Furnizăm beneficii comunităţilor în care
activăm
HIV/SIDA: Contribuim la reducerea HIV/SIDA
Drepturile omului: Respectăm drepturile omului
Transparenţă şi etică: Suntem transparenţi în raportarea progresului

16 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

introducere

În 2014, am adoptat un nou cadru de dezvoltare durabilă care constă în cinci noi direcţii strategice, evaluate pe baza
indicatorilor de performanţă deja existenţi. Aceasta se numeşte acum Prosper şi reprezintă noile arii prioritare de
dezvoltare durabilă ale Grupului SABMiller6.
Dorinţa noastră este să devenim un lider al industriei româneşti de bere în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă. Vom
face publică evoluţia noastră atât pentru Grupul din care facem parte, cât şi pentru partenerii noştri locali. Performanţele
şi obiectivele noastre pentru fiecare dintre aceste dimensiuni sunt tratate în cele patru capitole ale acestui raport.

Matricea de evaluare a sustenabilitãþii (SAM)
Ca divizie subsidiară a Grupului SABMiller, ne evaluăm performanţa în materie de dezvoltare durabilă prin intermediul
unui instrument utilizat la nivel de Grup şi cunoscut ca Matricea de evaluare a sustenabilităţii (SAM). Acest instrument
le-a permis partenerilor noştri, şi nouă, deopotrivă, să urmărim modul în care evoluăm pe fiecare arie prioritară,
permiţându-ne astfel să constatăm îmbunătăţirile, dar şi să identificăm aspectele care trebuie redresate. De două ori pe
an, raportăm indicatorii în SAM în funcţie de o scală cu cinci niveluri de performanţă, aşa cum rezultă din imaginea de
mai jos.
SAM este un sistem de evaluare de tip cadru prioritar, lansat de Grupul din care facem parte, în 2007. Acest instrument a
fost dezvoltat pe baza normelor Iniţiativei Globale de Raportare (GRI) şi a principiilor Pactului Global al Naţiunilor
Unite.

Figure 3: Scala SABMiller Sustainability
Assessment Matrix (SAM)

5

Nivelul de vârf
Exprimă o performanţă de vârf la nivel mondial
în domeniul respectiv.
Bună practică
Exprimă atingerea unui nivel de performanţă considerat
bună practică la nivel mondial în domeniul respectiv.

4

3

Direcţie corectă
Exprimă abordarea complexă a problematicii, inclusiv
introducerea unor inovaţii si consultarea pe scară largă.
Progres
Exprimă consecvenţă în obţinerea unor performanţe
constante în domeniul respectiv.

2

1

Standard minim
Toate operaţiunile noastre trebuie să funcţioneze la acest
nivel sau să pună la punct un plan pentru a obţine acest
rezultat. Aceasta este o metodă de management al
riscului în domeniul dezvoltării durabile.

În iulie 2014, foaia de parcurs SD Way ßi sistemul SAM au fost reconfigurate
astfel încât ele sã reflecte cele cinci noi direcþii comune de acþiune. Toþi
indicatorii de performanþã în materie de dezvoltare durabilã vor mãsura
rezultatele tangibile pe fiecare direcþie în parte – cum ar fi eficienþa
consumului de apã, emisiile de carbon sau diversitatea în rândul angajaþilor.

6

Prosper – noua foaie de parcurs pentru dezvoltare durabilă a Grupului SABMiller – va fi adoptată şi explicată în detaliu în
ediţiile viitoare ale raportului nostru de dezvoltare durabilă.

17 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

introducere

Astfel, vom avea toate datele necesare pentru a putea purta un dialog strategic şi pentru a oferi partenerilor noştri
siguranţa faptului că cele mai relevante aspecte de dezvoltare durabilă ale lor au fost complet integrate în activitatea
noastră.

Performanþa în materie de dezvoltare durabilã
Scorul mediu obţinut în acest an fiscal de Ursus Breweries la toate priorităţile a fost 3,53 (din maximum 5), ceea ce
reprezintă al cincilea an consecutiv în care ne-am îmbunătăţit activitatea şi un scor cu 66 la sută mai bun faţă de anul 2010,
când media a fost de 2,35.
Pe parcursul ciclului de activitate surprins de acest raport, au crescut scorurile medii pentru trei priorităţi de dezvoltare
durabilă, îmbunătăţiri semnificative fiind înregistrate la consumul de apă, susţinerea antreprenoriatului şi transparenţă
şi etică.

Figura 4: Scorurile obþinute de Ursus Breweries pe parcursul ciclului de raportare 2013/2014

F10

4

3

3.3

1

1.75

2.6

3.1

1.7

0

2.6

3.04

2.8

2.8

2.41

2.8

2.41

3.3

3.4

5

4.65

5

4.6

2.6

3.33

3.6

3.65

4.6

2.97

2.6

2.4

F14

3

4.3

3.2

2.8

F13

5

3.5

1.91

F12

3

4.3

4.3

1.57 1.53 1.58

2

3

3.5

3

2.6

3

3.5

2.5

F11

10

5

15

18 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

20

25

introducere

5
4
3
2
1
0

'11 '12 '13 '14
Alcool

'11 '12 '13 '14
Apă

'11 '12 '13 '14

'11 '12 '13 '14

Energie şi
carbon

Ambalaje

'11 '12 '13 '14
Deşeuri

5
4
3
2
1
0

'11 '12 '13 '14
Dezvoltarea
antreprenorială

'11 '12 '13 '14
Comunităţi

'11 '12 '13 '14

'11 '12 '13 '14

HIV/SIDA

Drepturile
omului

'11 '12 '13 '14
Transparenţă
şi etică

Prosper: cinci direcþii strategice prin care urmãrim cele mai relevante aspecte de business la nivel
mondial
De-a lungul timpului, compania-mamă a depus eforturi semnificative pe linia delegării responsabilităţii pentru aspectele
locale către subsidiare, menţinând în acelaşi timp principiile şi modelul local de afacere aliniate la cele globale.
În acest sens, începând cu jumătatea anului 2014, cele mai relevante aspecte ale afacerii globale au fost reformulate şi
restructurate în cinci direcţii strategice. Acestea reflectă disponibilitatea Grupului SABMiller de a încheia parteneriate cu
părţile interesate (indiferent dacă acestea reprezintă comunităţile locale, furnizorii, distribuitorii, autorităţile sau
consumatorii) pentru a preîntâmpina riscurile ce pot avea efecte asupra tuturor.
Cele cinci noi direcţii strategice ne oferă o orientare şi ne aliniază la practicile de la nivel mondial, dar ne permit să
acoperim nevoile de pe piaţa locală. Cele cinci direcţii sunt comune pentru că putem preveni riscurile doar alături de cei
care pot fi, la rândul lor, afectaţi de consecinţele acestora. Doar împreună cu comunităţile locale, cu furnizorii şi
distribuitorii, cu autorităţile publice - locale sau central - şi cu consumatorii putem găsi soluţii în beneficiul tuturor.

19 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

introducere

Figura 5: Prosper, noile direcþii strategice comune de dezvoltare durabilã ale Grupului SABMiller

Să susţină creşterea şi
dezvoltarea socială în
lanţul nostru
valoric

Să încurajeze
consumul moderat şi
responsabil
de alcool

Să îmbunătăţească
siguranţa alimentară
şi productivitatea
resurselor

Să contribuie la
asigurarea rezervelor de
apă utilizate împreună
cu comunităţile
locale

Să reducă amprenta
de carbon şi deşeurile
pe întregul lanţ
valoric

Piaþa în cadrul cãreia operãm
În pofida verilor din ce în ce mai
capricioase şi în ciuda condiţiilor
dificile care caracterizează piaţa din
România, noi am continuat să
creştem.

87 litri de bere 19.061 hl
consumul pe cap
de locuitor7

dimensiunea
totalã a pieþei8

Industria berii este un sector
economic afectat direct de condiţiile meteorologice, fiind totodată sensibilă la fluctuaţiile produse de schimbările
climatice. Cu toate acestea, noi încercăm să facem faţă cererii pentru produse de calitate la preţuri rezonabile şi, în
acelaşi timp, să ne adaptăm la problemele semnalate mai sus.
7
8

Conform datelor Asociaţiei Berarii României, pentru perioada de raportare.
Conform datelor Asociaţiei Berarii României, pentru perioada de raportare.

20 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

introducere

Într-un studiu lansat recent9, Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice al Naţiunilor Unite a avertizat că
modul în care se modifică structura populaţiei, veniturile, preţurile, stilul de viaţă, legislaţia şi multe alte aspecte ale
dezvoltării socio-economice vor avea un impact puternic asupra lanţurilor de distribuţie şi asupra cererii de bunuri şi
servicii, în strânsă legătură cu schimbările climatice. De asemenea, dorinţa oamenilor de a participa la evenimente în aer
liber va fi afectată de schimbarea vremii şi a climei, efectele variind la nivel geografic şi de la un sezon la altul.

Figura 6: Evoluþia temperaturilor medii
Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie
Temperaturi medii
Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

30

22.5

15

7.5

0

2010

2011

2012

2013

2014

România este una dintre ţările europene identificată de IPCC10 ca urmând să fie afectată până în anul 2050 de variaţii mari
ale efectelor, în special negative, asupra culturilor agricole.
Schimbările demografice au deja efecte severe asupra României atât în ceea ce priveşte îmbătrânirea populaţiei, cât şi
fenomenul de migraţie, mulţi tineri şi persoane de vârstă medie care au capacitate de muncă deplină alegând să
părăsească ţara şi să lucreze peste hotare, în special în Spania şi în Italia. Ţinând cont de faptul că numărul emigranţilor
români a ajuns la 2,9 milioane11, piaţa va continua să scadă.
România se situează pe locul doi la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte sărăcia şi excluziunea socială, 41,7 la sută
din populaţie prezentând acest risc. Numărul persoanelor sărace sau excluse social este de aproape 8,9 milioane12. În anul
2012, rata sărăciei şi a excluziunii sociale a crescut la 42 la sută (faţă de 40,3 la sută, cât era în anul 2011).
Conform unui studiu al Băncii Mondiale, principalele priorităţi în materie de dezvoltare în România sunt educaţia (44 la
sută), reforma sectorului public şi buna guvernare (40 la sută), transporturile (31 la sută), dezvoltarea sectorului privat
local (24 la sută) şi dezvoltarea agriculturii (20 la sută), urmate de creşterea economică şi crearea locurilor de muncă
(fiecare reprezentând 16 la sută)13.

9

IPCC, Efectele schimbărilor climatice, adaptări şi vulnerabilităţi 2014, Cambridge University Press,
http://1.usa.gov/1tHurq8.
10
IPCC, Efectele schimbărilor climatice, adaptări şi vulnerabilităţi 2014, Cambridge University Press,
http://1.usa.gov/1tHurq8.
11
Sursa: Fundaţia Soros şi Agenţia Internaţională pentru Informaţii privind ţara-sursă, studiu comun “Maximizarea
impactului fenomenului migraţiei asupra dezvoltării”, mai 2013. http://bit.ly/1zZj81T.
12
Sursa: Banca Mondială, Lucrare privind harta sărăciei din România, martie 2014. http://bit.ly/1vlJriK.
13
Sursa: Banca Mondială, Studiul de ţară (România) 2013, publicat în martie 2014 http://bit.ly/12eTziq.

21 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

Afilieri

introducere

Ÿ AmCham Romania (Camera de Comerţ Americană în România),

Suntem membri ai
următoarelor
asociaţii profesionale:

organizaţie nonprofit şi non-politică ce promovează interesele
comerciale şi economice ale Statelor Unite ale Americii în România, dar ţi
pe cele ale comunităţii de afaceri locală şi internaţională.
www.amcham.ro
Ÿ ARAM (Asociaţia Română pentru Ambalaje şi Mediu), asociaţie

nonprofit a producătorilor şi importatorilor de ambalaje şi produse
ambalate din România, care implementează un sistem integrat de
management al deşeurilor de ambalaje, transparent, bazat pe costuri
minime, eficient şi eficace şi care sprijină soluţiile rezonabile pentru
reducerea impactului ambalajelor asupra mediului.
www.aram.org.ro
Ÿ BR (Asociaţia Berarii României), lider în domeniu, care reprezintă peste

80 la sută din ceea ce înseamnă industria de bere din România, un
partener de încredere pentru autorităţile statului, care educă publicul şi
promovează consumul responsabil de bere. Toate companiile membre
ale Asociaţiei Berarii României susţin şi derulează un cadru legislativ
care să promoveze concurenţa corectă şi etica în afaceri.
www.berariiromaniei.ro/ro/
Ÿ BRCC (Camera de Comerţ Româno-Britanică), organizaţie non-profit

deţinută, condusă şi administrată complet de membrii săi, având
misiunea de a uza de bunele sale oficii şi de a organiza activităţi menite a
spori investiţiile în România şi numărul de companii româno-britanice.
www.brcconline.eu/
Ÿ ECOROM Ambalaje este o organizaţie a cărei misiune este în folosul

publicului larg: protejarea mediului prin monitorizarea angajamentelor
membrilor săi şi prin îndeplinirea obiectivelor, anume refolosirea şi
reciclarea deşeurilor din ambalaje.
www.ecoromambalaje.ro/
Ÿ Consiliul Investitorilor Străini (FIC), cel mai important organism

format din reprezentanţi ai companiilor străine care funcţionează pe
piaţa românească, având ca misiune stimularea dezvoltării economice a
României.
www.fic.ro
Ÿ International Advertising Association (IAA) România este o organizaţie

tripartită care integrează toate organizaţiile ce reprezintă întregul spectru
al comunicărilor de marketing – de la agenţii de publicitate până la
companii mass-media, agenţii şi firme de marketing direct, - cât şi ale
practicanţilor individuali. Este un parteneriat strategic unic, care apără
interesele comune ale membrilor săi şi care promovează libertatea de
exprimare, deciziile consumatorilor şi dezvoltarea durabilă la nivelul
industriei.
Ÿ Romanian Advertising Council (RAC) este un organism de autore-

glementare în domeniul publicităţii, a cărui activitate are la bază un Cod
de Practică în Publicitate. Acesta conţine un set de norme etice la care
aderă toţi cei care activează în industria de publicitate şi care este
respectat în toate tipurile de comunicare comercială.
www.rac.ro/

22 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

Berea,
afacerea noastrã
În aceastã secþiune:
Aspecte de materialitate
Scurt profil al pieţei
Bune practici

23 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

berea

Aspecte de
berea

materialitate
În cursul procesului de elaborare a acestui document, am
identificat şi validat, împreună cu partenerii noştri, un
număr de 30 de priorităţi de dezvoltare durabilă. Nouă
dintre acestea acoperă pilonul economic al cadrului de
raportare GRI şi au un impact semnificativ cel puţin asupra
unui singur partener sau asupra unui grup mic de parteneri.
Marea majoritate a partenerilor noştri a considerat că taxele,
performanţa economică, impactul economic indirect şi
guvernarea corporativă sunt cele mai materiale (relevante)
aspecte. De aceea, am detaliat în acest raport atât abordările
de management, cât şi indicatorii specifici de performanţă
pentru aceste patru teme.

Performanţa
economică

Taxe

Impact economic
indirect
Guvernare
corporativă

G4-20

La nivel European, pentru fiecare euro cheltuit de un consumator în sectorul
ospitalitãþii, alþi 1,63 euro sunt cheltuiþi pe lanþul economic.
Contribuþia economicã totalã a acestei industrii aratã astfel (impact direct, indirect ßi
indus):
Ÿ Volum 6,1mld euro
Ÿ PIB 2,5 mld euro
Ÿ Locuri de muncã:

429.000
Contribuþii totale din
taxe: 547 mil euro
TVA 451 mil euro
Locuri de muncã 95 mil
euro
Ernst&Young, Sectorul
ospitalitãþii în Europa,
septembrie 2013

24 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

Scurt profil

berea

al pieþei

Facem parte dintr-o industrie care a investit 1,25 miliarde de euro în România14. Din berea achiziţionată de consumatorii
români, 97 la sută provine din producţia locală.
Funcţionăm într-un mediu în care evaziunea la producător este zero, acesta fiind unul dintre comportamentele
responsabile pe care le punem în slujba dezvoltării durabile a ţării.
România se situează pe locul opt în Europa la producţia de bere şi deţine 4 la sută dintre cele 2 milioane de locuri de
muncă generate de acest sector la nivelul continentului.

Ionuþ Oprea,
Director Executiv,
Soufflet Malt România

Soufflet Malt România S.A., alături de întregul Grup Soufflet,
împărtăşeşte şi susţine principiile pe care îşi axează activitatea Ursus
Breweries: entuziasmul şi deschiderea care ghidează acţiunile companiei
în relaţia cu partenerii, respectul faţă de client şi faţă de comunităţile
locale, precum şi sprijinul acordat constituirii unui lanţ de aprovizionare
durabilă, cu materii prime locale.
De asemenea, apreciem deschiderea, transparenţa şi onestitatea cu care
Ursus Breweries comunică societăţii civile în ansamblu proiectele
sustenabile pe care şi le asumă, implicându-şi totodată partenerii ‐ printre
care ne numărăm – în susţinerea acestor proiecte.

14

Sursa: Asociaţia Berarii României, www.berariiromaniei.ro.

25 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

Bune
berea

practici

Din anul 2010 până în 2012, sumele virate de noi la bugetul de stat au crescut cu 20 la sută (la aproximativ 259 milioane de
euro), acestea fiind împărţite în patru categorii de plăţi: acciza pe alcool (44 milioane de euro), TVA (121 milioane de
euro), impozite pe venit (85 milioane de euro), taxe şi impozite legate de mediu şi de activitatea comercială şi alte plăţi (9
milioane de euro). Suplimentar, sumele virate la bugetul de asigurări sociale şi impozitele din venitul angajaţilor se
apropie de 6 milioane de euro.
Ernst & Young15 estimează că Ursus Breweries generează un număr considerabil de locuri de muncă indirecte în jurul
zonelor în care sunt amplasate fabricile şi birourile sale (28.000 de locuri de muncă, din care 13.300 în lanţul de valoare,
prin achiziţia de bunuri şi servicii, 10.200 în sectorul ospitalităţii şi 3.100 în comerţul en-gros şi cu amănuntul). Nu numai
că facem investiţii în zonele adiacente fabricilor noastre, dar alocăm resurse şi pentru atragerea turiştilor care doresc să ne
viziteze unităţile de producţie.
În plus, nivelul bunurilor şi serviciilor achiziţionate de pe piaţa din România a rămas neschimbat faţă de cifrele publicate
în raportul nostru anterior.

Figura 7: Volumul de bunuri ßi servicii achiziþionate de Ursus Breweries de pe piaþa localã

120%

România %

100%

Străinătate %

80%
Total %

60%
40%
20%

Alte bunuri
şi servicii

Media şi marketing

Echipamente şi alte
activităţi industriale

Transport şi
depozitare

Ambalaje

Utilităţi

Produse
agricole

0%

În materie de valoare adăugată, industria de bere are un impact direct şi indirect asupra altor sectoare (agricultură,
transporturi, utilităţi, tehnologie, media şi publicitate, ambalaje şi sectorul ospitalităţii), toate fiind legate de procesul de
fabricare a berii.

15

Sursa: Ernst&Young, Contribuţia Grupului SABiller la economia românească, septembrie 2013, pe baza datelor din
2012.

26 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

berea

Figura 8: Într-un studiu comandat de Asociaþia Berarii României ßi realizat de AT Kearney16 se
estimeazã cã valoarea totalã a pieþei ilicite de alcool din þarã a fost egalã, în 2012, cu suma
totalß a fondurilor investite în industria de bere din România

Recunoaştem că trebuie să ne sprijinim partenerii în dezvoltarea propriilor aptitudini şi abilităţi, în dezvoltarea
angajaţilor lor, în evaluarea rezultatelor şi măsurarea evoluţiei anuale.

Dan Toader,
Ursus Breweries
Finance and Controls
Manager

Fiecare dintre cei trei factori de bază ai dezvotării durabile (persoane,
planetă, profit) are importanţa sa, deşi ca entitate privată, profitul este ceea
ce trebuie să livrăm ca rezultat la sfârşitul fiecărui an financiar.
Cu toate acestea, profitul în sine nu poate fi atins fără oameni (persoane) şi
fără a avea grijă de ceea ce se întâmplă în jurul tău pe termen lung (planetă).
Cheia este să dezvolţi un mod de gândire care te conduce către un profit
generat responsabil de oameni, un profit care-şi permite să ai acces la
resurse – cum ar fi apa sau energia - şi la ingrediente de înaltă calitate fără a
pune în pericol nevoile comunităţilor din jurul unităţilor de producţie.

Un exemplu al modului în care ne implicăm în astfel de acţiuni este programul multianual Evolutio, prin care extindem
expertiza noastră în domenii precum marketing şi management la nivelul lanţului de valoare. Programul a debutat în
2011 şi de atunci s-a transformat într-un parteneriat benefic atât pentru compania noastră, cât şi pentru distribuitorii
noştri.

16

Sursa: Asociaţia Berarii României, studiul A.T. Kearney “Băuturile alcoolice: impactul pieţei ilicite”, martie 2014.

27 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

berea

Fie că este vorba despre planificarea afacerii, optimizare sau bună guvernare, dialogul cu micii comercianţi este o
constantă preocupare pentru noi. Mulţi din aceştia au nevoie de ajutorul nostru în dezvoltarea aptitudinilor comerciale
sau în înţelegerea responsabilităţilor pe care le au. Acesta este motivul pentru care am decis să dezvoltăm programe prin
care să-i sprijinim pe distribuitorii noştri să-şi sporească profiturile şi prin intermediul cărora să le arătăm cum îşi pot
servi mai bine clienţii. Programele au trei dimensiuni importante (transparenţă, onestitate şi comunicare) şi vizează cinci
domenii majore: abilităţi comerciale, generare de venit, management general, planificare financiară şi managementul
activităţii.

Toate standardele noastre în materie de piaţă sunt orientate către
creşterea profitabilităţii fiecărei locaţii. În Trade Marketing avem programe
prin intermediul cărora îi ajutăm pe distribuitori sau pe antreprenorii din
lanţul nostru de valoare.
De exemplu, îi pregătim pe managerii berăriilor sau ai magazinelor cum săşi gestioneze veniturile, cum să-şi prezinte mai bine produsele şi cum să-şi
optimizeze spaţiile. Toate aceste principii pot fi aplicate apoi la toate
produsele pe care le vând sau le gestionează.

Cãtãlin Calotã,
Route to Market
Manager

Un alt exemplu este platforma Renegade care oferă cursuri de perfecţionare
pentru barmanii din HORECA.

Taxe ßi impozite

Încercăm şi abordăm mereu proactiv relaţia cu autorităţile din România, pentru a ne
asigura că respectăm întocmai prevederile legale şi că ne plătim la timp taxele şi
impozitele. În acest sens, am decis să adoptăm o poziţie comercială echilibrată,
transparentizând procesul decizional cât de mult posibil. Suntem conştienţi că
politicile privind taxele şi modul în care sunt administrate bugetele sunt o parte
importantă a gestionării unei afaceri într-un mod responsabil şi sustenabil.
Pentru mai multe detalii legate de modul în care abordăm noi problema taxelor şi
impozitelor, vă rugăm vizitaţi http://bit.ly/1yIz6LN.

Performanþa
economicã

Volumele anuale de bere au crescut organic. În ciuda unui an de declin economic,
creşterea volumelor a fost bazată pe vânzările mari ale mărcii Ciucaş, datorită noului
ambalaj din PET lansat la sfârşitul anului financiar acoperit de acest raport.
Pentru mai multe detalii legate de modul în care abordăm noi performanţa economică,
vă rugăm vizitaţi http://bit.ly/1DeKyEh.

28 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

berea

Impactul
economic indirect

La mijlocul anului 2013, SABMiller a comandat Ernst & Young şi Regioplan un studiu
pentru a măsura impactul pe care îl au activităţile de producţie şi vânzare ale
Grupului. România este una dintre cele nouă ţări analizate prin acest studiu, celelalte
fiind Republica Cehă, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, Slovacia, Spania şi Marea
Britanie. Acest document face parte dintr-o serie de studii pe care le-am demarat în
anul 2009.
Pentru mai multe detalii legate de modul în care abordăm noi impactul economic
direct, vă rugăm vizitaţi http://bit.ly/1EGHPFA.

Bunã
guvernare

Pentru că facem parte din Grupul SABMiller (companie listată la bursa din Londra),
noi respectăm prevederile Codului Britanic de Guvernare Corporativă şi ne-am
angajat să menţinem cele mai înalte standarde de guvernare. Membrii Comitetului
Executiv, prin mijloace de leadership adecvat, au o abordare strategică privind
controlul intern şi urmăresc mediul prin care producem, susţinem şi livrăm valoare
tuturor acţionarilor companiei. Ei aplică principiile de integritate, bună guvernare şi
responsabilitate în întreaga lor activitate, fiecare manager senior abordându-şi rolul
cu independenţă şi justeţe. Toţi membrii Comitetului Executiv sunt conştienţi atât la
nivel individual, cât şi colectiv, de responsabilitatea pe care o au în faţa acţionarilor.
Performanţa lor şi principiile pe baza cărora îşi desfăşoară activitatea sunt analizate
permanent.
Pentru mai multe detalii legate de modul în care aplicăm noi prevederile Codului
Britanic de Guvernare Corporativă, vă rugăm vizitaţi http://bit.ly/1F6D9WE.

29 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

berea

30 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

Elementele

elementele de mediu

de mediu
În aceastã secþiune:
Aspecte de materialitate
Scurt profil al pieţei
Bune practici

31 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

Aspecte de

materialitate
În cursul procesului de elaborare al acestui document, am
identificat şi validat, împreună cu partenerii noştri, un
număr de 30 de priorităţi de dezvoltare durabilă. Opt dintre
acestea acoperă pilonul de mediu al cadrului de raportare
GRI şi au un impact semnificativ cel puţin asupra unui
singur partener sau asupra unui grup mic de parteneri.
Marea majoritate a partenerilor noştri a considerat că
utilizarea eficientă a apei, eficienţa energetică şi deşeurile
sunt cele mai materiale (relevante) aspecte. De aceea, am
detaliat în acest raport atât abordările de management, cât şi
indicatorii specifici de performanţă pentru cele trei teme.

elementele de mediu

Utilizarea eficientă a apei
Eficienţă energetică

Deşeuri

G4-20

Procesele de bază în care se utilizează apa – în afara celor 0,95 litri de apă care se regăsesc
în produsul final – sunt spălarea utilajelor folosite în procesul de fermentare, excesul de abur
care rezultă în timpul încălzirii şi pierderile prin evaporare din timpul răcirii produsului.
La nivel mondial, am depus eforturi considerabile pentru a ne atinge ţinta de 3,5 hl/hl cu un an
în avans, devansând limita impusă pentru luna aprilie 2014.
Fabricile noastre din Europa sunt cele mai eficiente, cifrele coborând sub 3,2 hl/hl. Dar
acesta este doar
începutul: în ziua de 9
iulie 2014, membrii
Comitetului Executiv al
Grupului au stabilit o
nouă ţintă – atingerea
obiectivului de 3,0 hl/hl
până în anul 2020.

Neil Morrison,
consultantul tehnic al
SABMiller pentru
probleme de apã,
energie ßi emisii

32 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

Scurt profil

elementele de mediu

al pieþei

Captările anuale de apă potabilă17 pentru uz industrial reprezintă 61 la sută din volumul total, în timp ce captările
destinate consumului casnic reprezintă 22 la sută.
Consumul de energie electrică din România a crescut cu 3,33 la sută, de la 2.551 kwh pe cap de locuitor în 2010 la 2,639
kwh pe cap de locuitor un an mai târziu.
Conform Eurostat18, în România sunt generate 219.309.676 tone de deşeuri din ambalaje. Rata de colectare este de 54,4 la
sută (faţă de rata medie la nivelul EU-27 de 77,3 la sută), iar rata de reciclare este de 50 la sută (faţă de 63,6 la sută în EU-27).
În ceea ce priveşte emisiile de CO2, cifrele furnizate de Banca Mondială pentru perioada 2010-2014 indică un volum
constant de 3,9 tone pe cap de locuitor (78.745 kt).

Îmi face plăcere să spun despre bere că, atunci când îi
aloci suficient timp şi te bucuri cu adevărat de ea, vei
rămâne mereu surprins de subtilităţile sale. Sunt tipuri de
bere care te lasă să descoperi noi arome şi texturi la fiecare
sorbire, ceea ce contribuie la o experienţă de consum
deosebită. Din acest motiv, consumatorul va aprecia mereu
un produs echilibrat şi armonios.

Dragoş Hopulele,
Strategic Projects Director

Sabina Luca, Manager de
Proces ßi Calitatea
Produselor – câßtigãtoare a
premiului SABMiller pentru
cel mai bun degustãtor de
bere al anului în 2012

Fabrica este locul în care berea capătă viaţă. Berarii noştri sunt oameni
pasionaţi, profesionişti grozavi, care îşi canalizează toate eforturile în
crearea celor mai bune beri, folosind doar materiale prime de cea mai bună
calitate, tehnologii moderne, prietenoase cu mediul, dar respectând reţele
tradiţionale.
Operaţiunile noastre sunt recunoscute la nivel global în SABMiller ca şi
performanţă, de aceea facem tot ce ne stă în putinţă pentru a depăşi rolul
nostru strict productiv şi a aduce fabricile mai aproape de comunităţi.
Organizăm Ziua Porţilor Deschise, tururi pentru vizitatori, invităm
consumatorii să exploreze aceste micro-universuri şi îi introducem în
procesul de fabricaţie al berii. Suntem mândri să fim parte din povestea
berii, o poveste care a început acum sute de ani şi care va fi relatată şi în
continuare.

17
18

Sursa: Banca Mondială, Baza de date cu indicatorii de ţară, http://bit.ly/1yaiUqY.
Sursa: Eurostat, Date statistice privind deşeurile din ambalaje, informaţii din luna octombrie 2013. http://bit.ly/12mA9rW.

33 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

Bune

elementele de mediu

practici

Găsirea unor metode mai eficiente de consum de apă şi de energie, dar şi alternativele pentru reducerea deşeurilor fac
parte din activitatea noastră. Dorim să ne consolidăm reputaţia de lider local în materii de activităţi sustenabile şi de berar
responsabil.
Astfel, introducem în fabricile noastre procese noi pentru reducerea consumului de apă fără a face rabat de la calitatea
produselor noastre. Colectăm fluxurile de ape în exces din fabrici şi le reutilizăm acolo unde este posibil, în special în
procesele de răcire sau în procesele de spălare non-produs.

Peste doar câţi ani, fabrica noastră de bere din Timişoara va aniversa
300 de ani de existenţă. Nu numai că ducem povestea Timişoreana mai
departe, dar vrem să vedem că moştenirea este transmisă de la o generaţie
la alta.

Cristina Gherman,
Timişoreana Senior
Brand Manager

În ultimul nostru raport ne-am stabilit o ţintă ambiţioasă: aceea de a reduce volumul de apă pe hectolitrul de produs până
în anul 2015. Continuăm să publicăm îmbunătăţiri ale modului în care utilizăm apa: din anul financiar F13, când am
raportat un consum de 3,53 hl de apă / hl de bere, consumul de apă s-a redus cu 8,4 la sută. Astfel, în F14 consumul de apă
este de numai 3,23 hl / hl. Noua ţintă este de a nu utiliza mai mult de 3 hl de apă / fiecare hl de bere pe care îl vom produce
în F20.

În ceea ce priveşte captările
de apă, volumele totale au
atins 18.212.590 hl de apă,
din care 7.600 hl au provenit
din ape de suprafaţă,
14.498.410 hl din ape
subterane, iar restul cantităţii
a fost furnizată prin reţeaua
municipală de alimentare.

Când se vorbeßte despre utilizarea energiei, fabricile din Grupul
SABMiller sunt printre cele mai eficiente din lume. Noi, cei din
Ursus Breweries, suntem deosebit de mândri sã vedem cã douã
dintre cele trei fabrici din România sunt printre primele 10 cele
mai performante unitãþi din lume: fabrica din Buzãu se situeazã
pe locul X în Grupul SABMiller, în timp ce fabrica din Braßov se
aflã pe podium, ocupând locul III (în anul 2014). Chiar dacã ne
considerãm a fi pe direcþia corectã, continuãm sã ne
automotivãm ßi sã transformãm fabricile noastre în unitãþi de
producþie ßi mai eficiente din punct de vedere energetic.

Consumul de energie
Energie directă totală: 541.826.700,96 Mj
Gaz şi gaz petrol lichefiat (GPL): 370.667.307,59 Mj
Biogaz: 44.700.209,77 Mj

34 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

elementele de mediu

Consumul total de energie, înregistrat şi raportat la nivel de Grup conform standardelor globale de raportare interne ale
Grupului SABMiller (indicatori de performanţă pentru energie şi emisii şi protocolul GHG) şi estimat conform etichetei
energetice eliberate de furnizorul de energie în anul 2012, a fost de 541.826.700,96 MJ.
Consumul de electricitate, care include şi consumul pentru circuitele de răcire, a atins 35.127.551 kWh, din care
componenta regenerabilă a fost de 35,71 la sută (la data de 31.12.2013, înregistrată conform legislaţiei din România şi pe
baza etichetei eliberată de furnizorul de energie).
Consumul de căldură, inclusiv cel de
abur, a atins 415.367.517,36 MJ şi a fost
asigurat de biogaz, GPL şi gaze
naturale.
Am atins o valoare de 96,11 Mj / hl,
ceea ce reprezintă o reducere de 3 la
sută din consumul de energie totală
directă (TDE) comparativ cu ciclul
anterior de raportare, când valoarea a
fost de 99,11 Mj/hl. Suntem permanent
în căutarea de alternative care să ne
permită să atingem o nouă ţintă şi
anume 90 Mj / hl în jurul anului
financiar F18.

În decembrie 2013, Green Business Index (GBI) ne-a
acordat premiul pentru compania cea mai
prietenoasã cu mediul în sectorul industrial /
producþie din România. De asemenea, ne-am clasat
pe primul loc la patru dintre cele ßapte categorii
ale competiþiei GBI: dezvoltare durabilß, utilizarea
resurselor, clãdiri ßi managementul deßeurilor.

În F14, valoarea energiei regenerabile
din mixul de energie totală directă
(TDE) – biogas şi energie electrică din
re ea – a atins 8,26 la sută. Mai mult,
am înregistrat o reducere a
consumului19 de energie termică de 2,8
la sută (73,68 Mj/hl în F14 faţă de 75,77
Mj/hl în F13) şi o economie de
electricitate de 3,9 la sută (6,23 kWh/hl în F14 faţă de 6,48 kWh/hl în F13).
Marea majoritate a deşeului produs în fabricile noastre este, prin natura sa, organic şi este considerat produs secundar,
deci nu deşeu. Aici sunt incluse materiale precum mustul de bere sau drojdia de bere reziduală, care sunt de obicei
valorificate. În plus, alte tipuri de deşeuri sunt considerate produse secundare care pot fi reutilizate şi / sau reciclate, aici
intrând metalele şi deşeurile din ambalaje. Aşadar, cantitatea de deşeuri care iese din fabricile noastre este foarte mică.
În F14, greutatea totală a deşeurilor organice reutilizate a fost de 88.379 tone, alte 94.260 tone fiind reciclate. O cantitate
suplimentară de 2,36 tone de deşeuri periculoase a fost incinerată, iar 9.610 tone de deşeuri au fost depozitate la groapa de
gunoi. Rata de reciclare a deşeurilor pe care am atins-o la nivel de companie (Ursus Breweries) a fost de 90,7 la sută.
O analiză a amprentei de carbon ne arată că producerea de ambalaje, utilizarea energiei în fabricile noastre şi activitatea
de transport din lanţul nostru de valoare sunt cele mai mari surse generatoare de emisii, în ordinea redată mai sus.
Valoarea de CO2 pe care o putem măsura direct (nu deţinem informaţii despre impactul activităţii de transport) a scăzut
de la 34,967 tone în F13 la 33,333 tone, rezultând o reducere de 4,67 la sută.

19

Conform protocolului SABMiller GLT.EN.PR.007 (energie & emisii, indicatori de performanţă), GHG Protocol Stationary
Combustion Tool. Conform prevederilor legale din România, eticheta energetică este eliberată la sfârşitul fiecărui an (31
decembrie), de aceea noi am estimat valoarea pentru trimestrul I / 2014 folosind factorul de conversie din perioada similară
a anului 2012.

35 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

elementele de mediu

Utilizarea eficientã
a apei

Apa este una dintre principalele noastre preocupări de dezvoltare durabilă. Ca primi
semnatari ai Directivei CEO privind Apa a Naţiunilor Unite, Grupul SABMiller din care
facem parte şi-a asumat responsabilitatea de a promova utilizarea responsabilă a apei la
nivelul tuturor operaţiunilor noastre şi de a-i încuraja şi pe furnizorii şi distribuitorii
noştri să facă acelaşi lucru. Echipele noastre de conducere de la nivel local şi global au
investit un volum semnificativ de timp pentru a înţelege ce pericole prezintă lipsa apei
şi importanţa calităţii acesteia şi cât de importantă este apa pentru afacerea noastră. Dar
tot mai avem multe detalii de pus la punct.
Problema lipsei apei a devenit mai complexă şi mai puţin predictibilă odată cu efectele
schimbărilor climatice. La nivelul surselor, lipsa precipitaţiilor se poate traduce prin
reducerea debitelor râurilor şi/sau modificarea stratelor acvifere. Mai mult decât atât,
schimbările climatice pot afecta structurile ecologice, care menţin sistemele de apă
intacte.
Pentru mai multe detalii legate de modul în care abordăm noi utilizarea eficientă a apei,
vă rugăm vizitaţi http://bit.ly/16ApAnb.

Eficienþa
energeticã

Avem obiective clare stabilite la nivel global, performanţa energetică fiind o
componentă a sistemului de evaluare a managerilor din compania noastră, ei fiind
responsabili pentru fiecare stadiu al procesului de producţie. Până în anul 2020, ne
dorim să reducem semnificativ cantitatea de energie pe hectolitrul de bere produs,
economiile cele mai importante provenind dintr-o utilizare mai eficientă a energiei,
inclusiv prin utilizarea energiei regenerabile în locul combustibililor fosili. Aceste
economii ne permit să investim apoi în noi proiecte de eficientizare, dar şi în susţinerea
obiectivelor de creştere economică.
Pentru mai multe detalii legate de modul în care abordăm noi eficienţa energetică, vă
rugăm vizitaţi http://bit.ly/1CvKKA6.

Deßeuri

Factorii demografici cuplaţi cu creşterea economică, la care se adaugă standardele
ridicate de dezvoltare umană, reducerea numărului de spaţii pentru depozitarea
deşeurilor şi prevederile legale din ce în ce mai aspre au condus la situaţii în care
depozitarea deşeurilor solide devine prohibitivă. Astfel, reducerea cantităţii de deşeuri
care rezultă din procesul de producţie şi reutilizarea sau reciclarea acestora sunt
argumente solide şi condiţii care nu vor mai putea fi evitate. În ceea ce priveşte fabricile
de bere, mare parte din cantitatea de deşeuri sunt reciclabile sau reutilizabile.
Pentru mai multe detalii legate de modul în care abordăm noi problema deşeurilor, vă
rugăm vizitaţi http://bit.ly/1DeMxsh.

Emisii

Ne dorim o lume curată, în cadrul căreia nimic nu se aruncă, iar cantitatea de emisii se
micşorează semnificativ. Scopul nostru este de a crea valoare prin reducerea emisiilor
de carbon şi vom lucra cu furnizori, distribuitori, autorităţi şi consumatori pentru a ne
atinge scopurile. Suntem pe drumul de a atinge o reducere de 50 la sută a emisiilor de
gaz cu efecte de seră până în 2020.
Pentru mai multe detalii legate de modul în care abordăm problema emisiilor, vă rugăm
vizitaţi: http://bit.ly/1GxsWmZ.

36 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

Responsabilitatea
noastrã
În aceastã secþiune:
Aspecte de materialitate
Scurt profil al pieţei
Bune practici

37 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

responsabilitatea

Aspecte de

responsabilitatea

materialitate
În cursul procesului de elaborare a acestui document, am
identificat şi validat, împreună cu partenerii noştri, un
număr de 30 de priorităţi de dezvoltare durabilă.
Treisprezece dintre acestea acoperă pilonul social al
cadrului de raportare GRI şi au un impact semnificativ cel
puţin asupra unui singur partener sau asupra unui grup
mic de parteneri. Marea majoritate a partenerilor noştri a
considerat că transparenţa şi etica, politica de alcool, modul
în care sprijinim comunităţile locale şi responsabilitatea de
produs sunt cele mai materiale (relevante) aspecte. De
aceea, am detaliat în acest capitol atât abordările de
management, cât şi indicatorii specifici de performanţă
pentru aceste patru teme.

Transparenţă şi etică
Politica
de alcool

Sprijinirea
comunităţilor local

Responsabilitatea
de produs

G4-20

Aşa cum a intrat deja în obişnuinţă, relaţiile dintre Universitatea
Babeş-Bolyai şi Ursus Breweries s-au axat pe două coordonate clar
delimitate: prima e aceea a susţinerii financiare a implicării în comunitate
a studenţilor prin intermediul Burselor Ursus; cea de-a doua vizează
susţinerea unor proiecte inovative ale cadrelor didactice şi studenţilor
universităţii noastre astfel încât acestea să genereze valoare adăugată
competitivităţii pieţei locale şi regionale.

38 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

Prof. univ. dr. Mihaela
Luþaß, Prorector al
Universitãþii Babeß
Bolyai din Cluj-Napoca

Scurt profil

responsabilitatea

al pieþei

Alcoolul se află pe locul trei, după tutun şi hipertensiune arterială, printre factorii de risc pentru afecţiuni şi mortalitate în
Europa22. România, alături de alte state europene precum Austria, Franţa, Letonia şi Lituania, a raportat în ultimii ani
creşteri ale consumului de băuturi alcoolice.
Consumul dăunător de alcool poate conduce la creşterea tensiunii arteriale şi a nivelului colesterolului din sânge, care
sunt asociate cu rate crescute de afecţiuni cardiace, cardiovasculare şi neurologice, cu ciroza hepatică şi cu anumite forme
de cancer. Consumul de alcool în timpul sarcinii sporeşte riscul de naştere prematură sau apariţia tulburărilor mentale.
Alcoolul poate conduce şi la deces sau la dizabilităţi cauzate de accidente sau loviri, atacuri, acte de violenţă, omucidere
sau suicid. Cu toate acestea, este unul dintre factorii comportamentali de risc ce poate fi evitat.
Limita de vârstă pentru servirea şi vânzarea băuturilor alcoolice în România este de 18 ani, iar limita tolerată de alcool pur
în aerul expirat prevăzută de Codul rutier este zero.

22

Sursa: OECD, Studiu privind sănătatea, Europa 2012, http://bit.ly/1yTUiD9.

39 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

Bune

responsabilitatea

practici
Politica de alcool

Dialogul cu partenerii noştri face parte din cotidian. Viziunea noastră de a face ca berea
să devină alegerea naturală a consumatorului moderat şi responsabil de băuturi
alcoolice este legată de angajamentele noastre referitoare la prevenirea abuzului de
alcool. Obiectivul nostru este de a construi parteneriate locale şi de a împărtăşi din
cunoştinţele acumulate de noi, iar pe baza recomandărilor făcute de partenerii noştri, să
avansăm spre un dialog elocvent şi spre acţiuni comune prin care să ne adresăm
obiceiurilor dăunătoare de consum.
O abordare comună şi o acţiune concentrată a celor care pot schimba lucruri şi situaţii
reprezintă cea mai bună cale de urmat.
Pentru a ne îndeplini obiectivele, am sprijinit studiile despre alcool, despre consumul
de alcool şi metodele eficiente de intervenţie; am setat direcţii la nivel de industrie; am
colaborat cu guvernele, cu cadrele din învăţământ, cu actorii din sănătatea publică şi cu
societatea civilă; am dezvoltat un portofoliu de mărci şi de produse care reflectă o
alegere moderată şi responsabilă; am comunicat proactiv despre consumul responsabil
şi am coordonat iniţiative de autoreglementare şi de co-reglementare în materie de
marketing şi comunicare comercială; am lucrat alături de comercianţi pentru a ne
asigura că metodele de vânzare a produselor noastre sunt aliniate la cele mai înalte
practici de marketing şi de vânzări; şi am pus la punct programe speciale care să rezolve
aspecte importante pentru societate precum consumul de alcool în rândul tinerilor,
inclusiv cel excesiv, şi şofatul sub influenţa băuturilor alcoolice.
SABMiller, Grupul din care facem parte, este semnatar al Acordului pentru un
Marketing Responsabil al Federaţiei Mondiale a Advertiserilor, încheiat de
producătorii mari de bere în mai 2014. Conform acestui Acord, semnatarii au adoptat
un set de standarde solide pentru prevenirea accesului şi expunerii accidentale a
minorilor la comunicări de marketing care vizează băuturile alcoolice. Printre altele,
prevederile includ introducerea unui 'profil al consumatorului de alcool' pe reţelele de
socializare, a unui standard demografic pentru comunicarea de marketing dedicată
adulţilor şi alte recomandări şi norme prin care să ne asigurăm că materialele
publicitare se adresează numai celor care au atins vârsta legală la care pot cumpăra
băuturi alcoolice.
Toate platformele noastre de comunicare comercială digitală (website-uri) sunt
securizate, accesul nefiind permis celor care au vârsta mai mică de 18 ani; astfel, niciun
minor nu poate accesa conţinutul de marketing sau informaţiile despre mărcile noastre
de bere care sunt disponibile în variantă digitală.
Am sporit volumul de informaţie pusă la dispoziţia consumatorilor, inclusiv valorile
nutritive şi ingredientele pe care le folosim, am inclus pe etichete şi în comunicările de
marketing mesaje de responsabilitate, precum şi informaţii despre sănătate şi bere.
Acestea sunt detaliate şi pe canalele digitale precum platforma noastră
www.desprealcool.ro.
Consumul abuziv de alcool este o problemă de comportament individual, iar
schimbarea comportamentală poate fi produsă numai prin acţiunea comună a mai
multor parteneri. Aşa cum reiese din cercetarea efectuată de prestigioasa organizaţie
britanică Demos23, stilurile parentale pot contribui la reducerea riscului consumului de
alcool în rândul minorilor, în special prin adoptarea unui stil parental ferm, dar
apropiat, cunoscut ca 'iubire raţională'. Participând la Forumul European pentru Alcool
şi Sănătate, am considerat că trebuie să susţinem o astfel de cercetare şi în România,
fiind convinşi că astfel de studii pot contribui la adoptarea unor strategii valoroase.

23

Demos, studiul privind stilul parental, este în derulare. Având în vedere că el va fi finalizat în afara perioadei de raportare,
rezultatele lui vor fi detaliate în următorul nostru raport de dezvoltare durabilă, 2014/2015.

40 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

responsabilitatea

Astfel, noi considerăm că doar împreună putem rezolva problemele serioase precum
consumul dăunător de alcool. În acest sens, dorim să colaborăm cu toate părţile
interesate, de la agenţii guvernamentale, organisme de sănătate publică, organe de
ordine, societate civilă, comercianţi şi alţi actori de la nivelul industriei.
Partenerii noştri au subliniat importanţa unui dialog constant şi deschis, prin care să ne
asigurăm că ajungem la publicul potrivit folosind mesajele potrivite. Iată câteva
exemple de parteneriate încheiate cu organizaţii neguvernamentale şi organizaţii din
domeniul sănătăţii: Institutul Naţional pentru Sănătate Publică, Autoritatea Naţională
pentru Protecţia Copilului şi Adopţie, reţeaua privată de sănătate Regina Maria, cu care
am colaborat la derularea unor campanii online şi offline, la pregătirea unor materiale
educaţionale şi am oferit consiliere de specialitate pentru a creşte gradul de
conştientizare asupra riscurilor consumului de alcool în timpul sarcinii.
În calitatea noastră de membru activ al Asociaţiei Berarii României, am susţinut în
totalitate campania “Cedează volanul când bei!”, menită a atrage atenţia şoferilor
asupra acestei probleme. Iniţiativa, care continuă încă din anul 2008, s-a derulat în
colaborare cu Inspectoratul General al Poliţiei Române (Poliţia Rutieră) şi Consiliul
Naţional al Audio-Vizualului. În anul 2013, împreună cu aceiaşi parteneri, campania i-a
vizat pe toţi şoferii, avertizându-i asupra pericolelor pe care şi le asumă atunci când
conduc sub influenţa alcoolului. În perioada decembrie 2013 – ianuarie 2014, posturile
TV au transmis de peste 1.100 de ori spotul acestei campanii.

Studiu de Caz 1
www.desprealcool.ro

Berea este o băutură socială ce aduce oamenii împreună. De aceea, scopul nostru
este de a crea o cultură vibrantă a berii în România. Ne pasă de posibilele
consecinţe negative ale consumului iresponsabil de alcool şi de aceea am iniţiat
programul www.desprealcool.ro – Află-ţi echilibrul, menit să încurajeze
deciziile responsabile în privinţa consumului de alcool. Programul se adresează
tuturor categoriilor de consumatori şi terţe părţi interesate, adresând probleme
legate de consumul de alcool şi comportamentul social aferent acestuia.
Segmentul său online, www.desprealcool.ro şi canalele sale de social media sunt
integrate complet în activităţi offline, concentrându-se asupra atragerii şi
construirii dialogului cu consumatorii. O strategie integrată de comunicare,
incluzând parteneriatul cu formatori de opinie şi parteneri, comunicări digitale,
evenimente şi prezenţă media a fost implementată pentru a susţine
conştientizarea consumului responsabil de alcool şi importanţa dialogului
public cu partenerii interesaţi.
În iunie 2010 am implementat un studiu asupra a 1,868 respondenţi (din mediul
urban, cu vârsta între 18 şi 45 de ani, din care aproximativ 70 la sută de gen
masculin şi 30 la sută de gen feminin), pentru a înţelege nivelul de cunoştinţe al
publicului asupra efectelor consumului de alcool. Rezultatele au arătat faptul că
aproximativ 9 din 10 tineri adulţi din România nu ştiu “de ce suntem mahmuri
după ce am consumat prea mult alcool“, iar 8 din 10 persoane nu ştiu de ce
“femeile sunt intoxicate cu alcool mai repede decât bărbaţii“. Cercetarea
demonstrează, de asemenea, faptul că românii încă cred în mituri despre
consumul de alcool: 32 la sută dintre respondenţi considerau că un duş rece este
un remediu bun împotruiva mahmurelii, în timp ce 24 la sută considerau că o
cafea tare este suficientă.

41 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

responsabilitatea

Doar 50 la sută dintre aceştia erau conştienţi de faptul că cineva care suferă în
urma intoxicării cu alcool nu trebuie lăsat să doarmă. În timp ce aceste rezultate
nu erau sensibile în privinţa genului, ele au demonstrat că o variabilă puternică
de luat în calcul este vârsta. Cei cu vârsta între 18 şi 35 de ani au fost cei mai
interesaţi de subiect, fiind de asemenea şi cei mai frecvenţi utilizatori ai
internetului. Concluzia cercetării arată că cele trei arii de intervenţie şi nevoie de
conştientizare ar fi: consumul responsabil de alcool, consumul de alcool în
rândul minorilor şi consumul de alcool asociat condusului autovehiculelor.
Din raţiuni de consistenţă, am întreprins un nou studiu sociologic în anul 2012,
preocupaţi fiind de înţeleseurile sintagmei a fi în control pentru vizitatorii
frecvenţi ai website-ului nostru, cu vârsta între 25 şi 35 de ani. Analizând profilul
respondenţilor, am înţeles că aceştia sunt în mod particular interesaţi de subiecte
legate de educaţie, locuri de muncă, dezvoltare personală, călătorii, distracţie,
i.e. activităţi în general legate de a fi în control şi a descoperi echilibrul traiului.

“Impactul operaţiunilor noastre este parte a abordării asupra dezvoltării
sustenabile a afacerii noastre. Susţinem oamenii în luarea deciziilor informate
în privinţa consumului de alcool, în timp ce se bucură de timpul de calitate
petrecut cu prietenii şi familia la o bere.
Platforma noastră, www.desprealcool.ro, campaniile şi instrumentele sale
aferente contribuie la menţinerea licenţei noastre de comercializare, prin
promovarea responsabilităţii în cadrul consumatorilor români, astfel încât
partenerii noştri ne apreciază ca o companie dedicată societăţii în care cu toţii
trăim. O asemenea percepţie nu poate decât să impacteze pozitiv obiectivele
noastre comerciale prin îmbunătăţirea sentimentelor asupra mărcilor noastre şi
să lumineze calea spre a deveni cel mai admirat producător de bere din
România"- Igor Tikhonov, Preşedinte, Ursus Breweries

Intenţionăm să ne sporim atenţia asupra includerii a şi mai multe componente
responsabile în activităţile de dezvoltare durabilă, pentru a ne extinde şi a nişa
corespunzător audienţa. Vom continua să promovăm cele trei mesaje de
responsabilitate prin proiecte dedicate, implementate atât prin instrumente
digitale, cât şi prin iniţiative în mediul fizic.
Promovarea instrumentelor www.desprealcool.ro este parte din strategia
noastră anuală: Zero La Mie, Hai la Petre, secţiunea contributorilor, felicitările
dedicate conducătorilor auto responsabili, concursuri, texte informative şi
campanii dedicate, e.g. campania dedicată femeilor însărcinate. Comunicăm
constant avantajele deciziilor informate în privinţa alcoolului.
Alătură-te pe www.desprealcool.ro! Este distractiv şi folositor!

42 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

responsabilitatea

Comunicarea
online

Prezenţa online, personală sau profesională, poate avea un impact major asupra
reputaţiei companiei şi a mărcilor noastre. De aceea, am elaborat o Politică Internă
pentru Reţelele de Socializare. Acest document a fost comunicat angajaţilor noştri prin
buletinele informative periodice şi este disponibil, pentru consultare, şi pe Intranet.
Această politică stabileşte parametrii activităţii din mediul online, încurajând angajarea
în discuţii, dar stabilind şi o serie de responsabilităţi care derivă din această activitate.
Documentul este complementar politicilor interne, cum ar fi Codul de Conduită şi Etică
în Afaceri şi Politica noastră de Comunicare Comercială (http://ursusbreweries.ro/upl/pdf/politica_de_comunicare_comerciala.pdf).
Indiferent dacă este vorba de angajaţii noştri, de sub-contractori, de agenţii sau
parteneri care folosesc reţelele de socializare sau se angajează în discuţii în mediul
online în numele companiei Ursus Breweries, cu toţii trebuie să adere la următoarele
principii:
Ÿ Responsabilitate – Politica noastră de Comunicare Comercială trebuie respectată în

toate comunicările comerciale, atât în mediul offline, cât şi în cel online;
Ÿ Transparenţă – toate activităţile din mediul digital trebuie derulate complet

transparent;
Ÿ Respect – respectăm dreptul fiecărei persoane la intimitate, ne asigurăm că toate

informaţiile pe care le colectăm sunt corect gestionate şi nu dezvăluim nicio
informaţie care ne-a fost furnizată sub anonimat sau în baza unor clauze de
confidenţialitate. Respectăm dreptul de proprietate, mărcile înregistrate şi
proprietatea intelectuală, iar toate comunicările noastre digitale sunt legale, decente
şi oneste.
Politica se aplică la nivelul întregului Grup SABMiller şi acoperă modul în care sunt
folosite reţelele de socializare atât în scop profesional, cât şi în scop personal, în special
atunci când utilizarea are un impact asupra afacerii noastre, în timpul sau în afara orelor
de program şi indiferent de echipamentul folosit.
Aceeaşi politică se aplică şi sub-contractorilor, agenţiilor şi altor terţi care folosesc social
media în numele mărcilor produse şi al companiei Ursus Breweries.

Studiu de Caz 2
Zero alcool în
timpul sarcinii

Ghidul
ici informate
ãm
m
unei

Cu sprijinul Reţelei Private
de Sănătate Regina Maria

Ca parte a platformei www.desprealcool.ro, am iniţiat la mijlocul anului 2013 un
program de responsabilitate socială dedicat femeilor însărcinate. Dat fiind faptul
că practicienii din domeniul sănătăţii cu greu se supun unui acord asupra
cantităţii minime de alcool pe care o femeie însărcinată ar trebui să o consume
fără a genera consecinţe negative asupra evoluţiei sănătoase a fătului,
recomandarea noastră este: zero alcool în timpul sarcinii.
Campania, derulată în parteneriat cu Reţeaua Privată de Sănătate Regina Maria,
continuă eforturile noastre în promovarea consumului responsabil de alcool şi
introduce mesajul de responsabilitate dedicat femeilor însărcinate – Nu
consuma alcool în timpul sarcinii – ca o iniţiativă de pionierat în industria berii
din România.
Campania s-a materializat prin dezvoltarea broşurii Ghidul unei Mămici
Informate (http://www.desprealcool.ro/wp-content/uploads/2012/05/
ghidul-unei-mamici-informate.pdf), broşură distribuită în 900 de copii de
Reţeaua Privată de Sănătate Regina Maria, prin seminarii informative
coordonate de medicul obstetrician Alina Ursuleanu, discutând cu 80 de femei
însărcinate asupra unei sarcini responsabile, precum şi prin concursuri şi
activări în mediul online, cu precădere în formuri dedicate mamelor.

43 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

responsabilitatea

Ca şi audienţă, campania a colectat 1,991,000 de impresii şi 15,821 vizite în
website-ul www.desprealcool.ro. Un număr suplimentar de 17,000 de vizitatori
unici a fost generat prin comunităţile online ale mamelor. În ceea ce priveşte
performanţa în mediul offline, articolele publicate în diverse reviste au ajuns la
un număr de 5,225,577 cititori.
Ca parte din iniţiativele Ursus Breweries ce vizează descurajarea consumului
iresponsabil de alcool, o sarcină responsabilă în care consumul de alcool este
descurajat este una dintre priorităţile noastre principale.

O viaþã construitã
pe baza principiilor
etice, acasã ßi la
serviciu

Pentru noi, un comportament etic înseamnă să fim corecţi, deschişi, să acţionăm cu
onestitate, să ne respectăm colegii, partenerii şi prietenii şi să fim trataţi la fel. Mai
presus de toate, un comportament etic înseamnă a conduce prin puterea exemplului.
Setul de principii care explică clar şi în detaliu poziţia companiei noastre faţă de
comportamentul etic este pus în practică în fiecare zi şi face parte din politicile şi
procedurile noastre. Pe scurt, acest set de principii stabileşte politica anti-mită,
procedurile privind conflictul de interese şi nepotismul şi conţinutul declaraţiei privind
cadourile primite de la partenerii de afaceri (orice cadou primit de la un partener de
afaceri trebuie declarat într-un registru disponibil pe portalul nostru intern). Dacă unul
dintre colegii noştri doreşte să semnaleze un act ne-etic, are la dispoziţie două mijloace
pentru a ne informa: fie urmând procedura pentru plângeri (disponibilă pe Intranet), fie
alegând politica de denunţare (prin intermediul unei linii telefonice alocată angajaţilor).

Pe parcursul anilor, am constatat că IMM-urile care colaborează
frecvent cu corporaţiile multinaţionale au o înţelegere profundă a modului
în care funcţionează sistemul nostru. Reprezentanţii lor ştiu cum să-şi
prezinte firma, ofertele şi în general cum să comunice corect cu noi. Acesta
este motivul pentru care şansele lor de a lucra cu noi pe termen lung sunt
foarte mari.

Responsabilitatea
de produs

George Ungureanu,
Head of Procurement

Comunicarea comercială responsabilă: Conform Consiliului Român pentru
Publicitate (RAC), în cursul prezentului ciclu de raportare nu au fost înregistrată nicio
plângere la adresa companiei noastre. Acest fapt indică modul în care înţelegem să
respectăm în totalitate prevederile Politicii noastre de Comunicare Comercială şi
codurile auto-impuse prin statutul nostru de membru în diferite asociaţii. Conform
politicilor generale ale companie noastre, orice încălcare a Politicii trebuie făcută
publică fie printr-un organism, fie într-un raport al companiei noastre, fie publicat pe
site-ul nostru.

44 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

responsabilitatea

Sprijinirea
comunitãþilor

Scorul SROI UBB:
Valoarea
impactului /
Valoarea investiþiei
= 2,4

Printr-o analiză făcută pe baza metologiei SROI (rentabilitatea investiţiilor sociale) şi
întocmită de Asociaţia pentru Relaţii Comunitare (ARC România) în anul 201324, am
evaluat eficienţa fondurile alocate de noi unui număr de trei iniţiative sociale.
Am continuat programul de burse pe care îl derulăm în parteneriat cu Universitatea
Babeş Bolyai din Cluj-Napoca. Acesta are drept obiectiv creşterea gradului de implicare
a studenţilor în comunitatea locală şi promovarea voluntariatului, încât criteriile de
eligibilitate a studenţilor ţin cont atât de rezultatele academice, cât şi de implicarea în
proiecte de voluntariat. Aici găsiţi detalii despre acest proiect (http://centre.
ubbcluj.ro/fundraising/burse_ursus/). Scorul SROI a fost în acest an 2,4, cu 33 la sută
mai mare ca în anul trecut, când am evaluat aceeaşi iniţiativă.
În ceea ce priveşte sprijinirea comunităţii din Cluj-Napoca, ne mândrim să spunem că,
în decembrie 2013, am organizat cea de-a XIV-a ediţie a Premiilor URSUS pentru
Excelenţă. Ursus Breweries susţine performanţa în educaţie şi comunitatea locală prin
acordarea a zece premii în valoare de 1,000 de lei fiecare câte unui student care obţine
rezultate academice excepţionale. Din anul 2000 până în 2013, 140 de studenţi
provenind din Universitatea Babeş-Bolyai, Universitatea Tehnică, Universitatea de
Medicină şi Farmacie, dar şi din Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină
Veterinară au beneficiat de Bursele URSUS pentru Excelenţă. Ceremonia de înmânare a
premiilor a fost organizată ca o ediţie a Berăriei Culturale, un alt proiect susţinut de noi
în Cluj- Napoca.
Berăria Culturală este un proiect cultural-comunitar ce contribuie pozitiv la ”viaţa
cetăţii” şi constă într-o serie de evenimente în care sunt analizate aspectele culturale,
sociale şi economice prin care este stimulată dezbaterea publică în Cluj-Napoca.
Proiectul este derulat de Fundaţia Armonia în spaţiul Fabricii de bere URSUS, fiind
susţinut încă de la debutul său de Ursus Breweries.

Scorul SROI
Fundaþia LEADERS:
Valoarea
impactului /
Valoarea investiþiei
= 3,99

24

Împreună cu Fundaţia Leaders, am continuat să sprijinim o serie de programe
educaţionale prin care este dezvoltat potenţialul de leadership al tinerilor adulţi cu
vârste între 18-25 şi 25-35 de ani şi este bazat pe schimbul de cunoştinţe, experienţe şi
idei. Principala prioritate este descurajarea consumului iresponsabil de alcool şi
încercăm mereu să descoperim soluţii alternative pentru informarea consumatorilor şi
pentru promovarea unui consum responsabil şi sănătos.
De aceea, am extins colaborarea cu Fundaţia Leaders şi i-am invitat pe cei care participă
la cursurile organizate de ei să se alăture campaniei noastre “Găseşte-ţi echilibrul!” care
este dedicată atât consumatorilor, cât şi firmelor care se ocupă cu comercializarea sau
producerea de alcool. Cei 26 de manageri şi antreprenori care au participat la tabăra de
vară au fost implicaţi într-un proiect în care li s-a cerut să conducă un “centru de
responsabilitate pentru alcool”, acesta având formatul unor terase de dimensiuni
reduse la care se comercializează produse din alcool. Cerinţele au inclus interacţionarea
activă cu consumatorii care trebuiau încurajaţi să adopte un comportament responsabil
în timp ce consumau alcool, dar şi după aceea, să-şi alinieze practicile de
responsabilitate la cerinţele sociale şi de mediu şi să privească antreprenoriatul ca pe o
alternativă socio-economică. Aici găsiţi detalii despre acest proiect (http://www.
desprealcool.ro/campanii/leadership-school-leadership-academy-7/). Scorul SROI a
fost 3,99, mai mare cu 85,58 la sută faţă de anul anterior.

SROI este un cadru bazat pe principiile universal acceptate de contabilitate socială (SGAAP). Acest instrument poate fi
utilizat pentru a putea înţelege şi gestiona modificările comportamentale economice, sociale şi de mediu create de
activitatea unei organizaţii, ARC România 2012.

45 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

responsabilitatea

Scorul SROI LDIR:
Valoarea
impactului /
Valoarea
investiþiei = 2,89

În 2013 i-am încurajat din nou pe angajaţii noştri să participe la cel mai mare program
naţional de ecologizare, Let's Do It, Romania!. Pe parcursul unei zile, obiectivul nostru a
fost acela de a colecta deşeurile aruncate pe spaţiile publice, în special în ariile protejate.
În septembrie 2013, angajaţii noştri din oraşele în care avem unităţi de producţie au
strâns 1.776 de tone de deşeuri. Aici găsiţi detalii despre acest proiect
(http://www.letsdoitromania.ro/). Scorul SROI a fost 2,89, mai mare cu 30 la sută faţă
de anul anterior.

Pentru Ciucaş, natura joacă un rol foarte important. O folosim şi o
promovăm atât în comunicare, cât şi în tot ceea ce facem în activările
noastre. Încercăm să arătăm că relaxarea, cu un Ciucaş în mână, este foarte
plăcută în natură. Dar, ca să se întâmple lucrul acesta, trebuie să avem şi
grijă de natură. În sensul acesta, avem câteva proiecte pe care le-am
derulat pe parcursul timpului. De exemplu, pentru a încuraja
comportamentele responsabile şi pentru a informa publicul cu privire la
existenţa legii picnicului, am colaborat cu autorităţile publice din judeţul
Braşov pentru a identifica cele mai potrivite locuri pentru picnic. Împreună
cu localnicii, am amenajat câteva zone speciale, am amplasat mese şi bănci,
unele fiind lucrate chiar de meşteri locali. Colegii noştri din Braşov i-au
încurajat pe locuitorii din zonă să adopte o atitudine responsabilă faţă de
natură şi să se implice atât în activităţile de colectare a deşeurilor, cât şi în
programe educaţionale.

Transparenþã
ßi eticã

Victor Teioşanu,
Brand Manager Ciucaş

O companie care este transparentă în ceea ce priveşte comunicarea obiectivelor sale,
succeselor şi problemelor cu care se confruntă se bucură de încrederea partenerilor săi.
Buna credinţă este crucială pentru menţinerea neştirbită a reputaţiei şi consolidează
licenţa socială de operare de care depind toate organizaţiile. Astfel, avem toate motivele
să fim transparenţi în publicarea evoluţiei noastre şi a aspectelor de dezvoltare durabilă
pe care trebuie să le îmbunătăţim în continuare. În plus faţă de aşteptările la nivelul
transparentizării decizionale, partenerii noştri vor să vadă şi că noi, ca firmă, operăm cu
sisteme interne solide care permit Comitetului Director să conducă responsabil această
afacere.
Pentru mai multe detalii legate de modul în care abordăm noi transparenţa şi etica, vă
rugăm vizitaţi http://bit.ly/1KspY3r.

Politica de alcool

Viziunea noastră este să devenim cea mai admirată companie din industria de bere.
Unul dintre cei mai importanţi factori pe care ne clădim reputaţia este modul în care ne
asumăm responsabilitatea faţă de consumul de alcool. Această responsabilitate vizează
un număr mare de practici, inclusiv în ceea ce priveşte deciziile legate de portofoliul
nostru de produse sau de modul în care comercializăm sau ne prezentăm produsele în
strânsă legătură cu temerile societăţii la adresa consumului de alcool.

46 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

responsabilitatea

Sunt şase factori care ne permit să evaluăm dacă un produs anume este adecvat
portofoliului nostru: sănătate şi siguranţă; mixul marketing-vânzări; cadrul de
reglementare; reputaţia categoriei de produs; implicaţiile legale; şi Politica noastră de
Comunicare Comercială.
Pentru mai multe detalii legate de modul în care abordăm noi politica de alcool, vă
rugăm vizitaţi http://bit.ly/1LMZUn8.

Sprijinirea
comunitãþilor locale

Iniţiativele de responsabilitate socială trebuie private mai puţin din perspectiva gloriei
şi mai mult din cea a unei conduite etice naturale, responsabile, consecvente şi relevante
pentru comunitate. Prezenţa în viaţa comunităţii într-un mod care este benefic atât
pentru cetăţenii acelei comunităţi în care berea noastră este produsă şi consumată, cât şi
pentru autorităţile locale, nu este doar o necesitate, ci şi o condiţie sine qua non pentru
succesul unei companii.
Pentru mai multe detalii legate de modul în care abordăm noi iniţiativele de
responsabilitate socială, vă rugăm vizitaţi http://bit.ly/1BV6obJ.

Responsabilitatea
de produs

Ne asumăm responsabilitatea de a ne auto-impune şi de a respecta o serie de principii
care se aplică pe toate palierele de activitate, de la faza de creaţie la cea de comunicare
sau de vânzare a mărcilor noastre. Aceste principii au fost elaborate la nivel de Grup
(SABMiller) şi sunt universal aplicate, indiferent de ţara în care Grupul este prezent.
În acelaşi timp, Ursus Breweries, ca membru al Asociaţiei Berarii României, susţine
eforturile industriei de bere din ţară prin care este promovat un comportament
responsabil faţă de consumul de alcool, fapt care se reflectă inclusiv în principiile
stipulate în Codul de Comunicare Comercială al Asociaţiei.
În acest sens, oricine – fie că este vorba de persoane individuale, de persoane juridice
sau de autorităţi ale statului – ni se poate adresa pentru orice posibilă deviere sau
încălcare a principiilor prevăzute în Politica de Comunicare Comercială a Ursus
Breweries, trimiţându-ne un mesaj cu toate informaţiile necesare şi relevante legate de
cazul semnalat la adresa: comunicare.comerciala@ro.sabmiller.com.
Pentru mai multe detalii legate de modul în care abordăm noi responsabilitatea de
produs, vă rugăm vizitaţi http://bit.ly/1yISMzp.

47 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

responsabilitatea

48 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

Elementul

elementul uman

uman
În aceastã secþiune:
Aspecte de materialitate
Scurt profil al pieţei
Bune practici

49 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

Aspecte de

elementul uman

materialitate
În cursul procesului de elaborare al acestui document, am
identificat şi validat, împreună cu partenerii noştri, un număr
de 30 de priorităţi de dezvoltare durabilă. Treisprezece dintre
acestea acoperă pilonul social al cadrului de raportare GRI şi
au un impact semnificativ cel puţin asupra unui singur
partener sau asupra unui grup mic de parteneri. Marea
majoritate a partenerilor noştri a considerat că practicile şi
condiţiile decente de lucru, formarea profesională şi educaţia,
sănătatea ocupaţională şi siguranţa şi relaţiile dintre
management şi angajaţi sunt cele mai materiale (relevante)
aspecte. De aceea, am detaliat în acest capitol atât abordările
de management, cât şi indicatorii specifici de performanţă
pentru aceste patru teme.

Formare
profesională

Practici şi condiţii
de muncă

Sănătate şi
siguranţă

Relaţiile dintre conducere şi angajaţi

G4-20

50 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

Scurt profil

elementul uman

al pieþei

Ne desfăşurăm activitatea în zone diferite ale României, de aceea condiţiile locale şi impactul social local sunt diferite. Un
exemplu este rata şomajului care variază între 1,49% în judeţul Timiş şi 9,11 la sută în judeţul Buzău, aceasta fiind a cincea
cea mai mare rată a şomajului20 la nivel naţional.
Bărbaţii şi femeile sunt afectaţi diferit de şomaj21. De exemplu, rata şomajului în rândul bărbaţilor este cea mai mare în
judeţul Buzău (10,9 la sută) şi cea mai mică în judeţul Timiş (1,39 la sută), între aceste valori situându-se judeţele Braşov
(4,57 la sută) şi Cluj (2,75 la sută), respectiv Bucureştiul (1,93 la sută). Femeile au şanse mai mari să-şi găsească un loc de
muncă în judeţele Buzău (7,22 la sută) şi Braşov (4,34 la sută), dar au dificultăţi în judeţul Cluj (2,91 la sură), în Bucureşti
(2,22 la sută) şi în judeţul Timiş (1,62 la sută).

20

Sursa: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, http://www.anofm.ro/. Informaţii extrase la data de 31 iulie
2014.
21
Idem.

51 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

Bune

elementul uman

practici

La nivelul companiei noastre, diversitatea oamenilor şi a gândirii este deplin apreciată, iar noi încercăm permanent să
descoperim noi talente şi să le încurajăm pe cele pe care le avem deja. Investim constant în angajaţii noştri şi îi tratăm pe
toţi cu demnitate şi respect. Pentru mai multe detalii despre modul în care abordăm noi problemele din sfera resurselor
umane, vă invităm să consultaţi raportul de dezvoltare durabilă 2012/2013 (http://bit.ly/1ej5eid). Pentru explicaţii
suplimentare care vizează modul în care apreciem diversitatea şi egalitatea la nivel de Grup, vă rugăm să accesaţi
următorul link: http://bit.ly/12lRwsM.

Figura 9: Angajaþii Ursus Breweries de gen feminin
C
A
A <30 ani

110

B 30-50 ani

290

C >50 ani

68

B

Spre deosebire de raportul nostru anterior, am înregistrat o creşere uşoară a numărului de persoane care lucrează în
compania noastră (de la 1.499 la 1.514). Dintre aceştia, 468 sunt femei (30,91 la sută).
În acest an financiar, un număr de 316
persoane au părăsit compania, 82 fiind
femei (25,95 la sută) şi 234 (74,05 la sută)
bărbaţi.
În funcţie de forma de angajare, 1.376
(90,89 la sută) dintre angajaţii noştri au
avut contracte pe perioadă nedeterminată
şi 138 (9,11 la sută) contracte pe perioadă
determinată.
Dintre cei care au beneficiat de concediu
parental în acest an financiar, 100 la sută
(30 de persoane) au fost femei. La finalul
concediului de maternitate, doar două
dintre ele (6,67 la sută) au decis să
părăsească firma, restul de 93.33 la sută
întorcându-se în companie.

Dupã categoriile de angajaþi, 364 deþin
poziþii de management (47,01 la sutã fiind
femei ßi 52,99 la sutã bãrbaþi), restul
reprezentând funcþii non-manageriale (din
care 25,77 la sutã sunt femei ßi 74,23 la sutã
sunt bãrbaþi).

În conformitate cu politicile şi procedurile de resurse umane, Ursus Breweries utilizează o grilă salarială aliniată la media
salarială de la nivelul industriei de bere din România. În afara unui salariu de bază atractiv, pachetul de beneficii include
creşteri salariale anuale, prime de performanţă lunare sau anuale, sporuri (timp suplimentar de lucru, schimburi
prelungite), alocaţii şi beneficii pentru situaţii deosebite (naşterea unui copil, căsătorie). În anul financiar F14, bugetul
nostru salarial a fost de 82 de milioane de lei.

52 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

elementul uman

Am avut un mare avantaj şi anume că, indiferent
de obiectivul pe care mi l-am propus în companie, am
reuşit să-l ating. Am obţinut poziţia de management pe
care mi-am dorit-o, lucrez împreună cu nişte colegi
minunaţi şi cred că fac parte din cea mai frumoasă
echipă de marketing!

Loredana Catanã,
Activation Manager
pentru marca URSUS

În Ursus Breweries, fiecare angajat este încurajat să se preocupe de propria dezvoltare profesională, fiind susţinut în acest
sens de către şeful direct. Toţi angajaţii noştri (100 la sută), indiferent de gen, vârstă sau categorie beneficiază de o
evaluare anuală a performanţei profesionale şi de orientare în carieră.
Pe parcursul anului financiar care s-a încheiat la 31 martie, au fost alocate peste 2.100 de ore de pregătire a angajaţilor,
indiferent dacă aceştia au ocupat funcţii de conducere sau nu. Astfel, cei cu funcţii executive au avut alocate echivalentul
a 32 de zile de pregătire, cei din management 175 de zile, iar cei cu roluri de supervizare 151 de zile. Chiar dacă cifrele sunt
semnificativ mai mici decât cele de anul trecut, intenţia noastră este să le îmbunătăţim considerabil până la finalul noului
ciclu de raportare.
SABMiller, compania noastră mamă, este organizaţie semnatară a Pactului Global al Naţiunilor Unite şi are o politică
clară privind riscurile ce derivă din nerespectarea drepturilor omului, aceasta fiind elaborată pe baza prevederilor
Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi a Principiilor Directoare privind Mediul de Afaceri şi Drepturile Omului.
Această politică ne ajută să identificăm şi să remediem orice risc operaţional la nivel de companie sau pe lanţul nostru de
valoare.
Dacă suntem o companie de succes, acest lucru se datorează în mod special angajaţilor noştri. Le solicităm în mod regulat
punctele de vedere, îi consultăm, ţinem cont de ideile şi de opiniilor lor exprimate în chestionarele privind gradul de
satisfacţie faţă de locul de muncă, astfel de evaluări făcându-se în fiecare an. Dreptul lor la asociere în sindicate este
respectat, astfel că 40,9 la sută dintre angajaţii noştri sunt membri de sindicat (faţă de 37,8 la sută, cât era ponderea în anul
2013). În plus, am încheiat parteneriate productive cu cele trei sindicate care sunt active la nivel de companie, iar
consultările privind contractele colective de muncă sau privind alte teme de interes se desfăşoară în mod regulat.

Cristian Popescu,
Vice-Preßedinte Resurse
Umane

După criza economică, am fost martorii unor schimbări şi ai
apariţiei unor noi modele de afaceri. Am trecut într-o etapă nouă, cea în
care consolidăm noile direcţii, o perioadă a repornirii motoarelor
bunăstării, în care folosim un nou tip de combustibil.
În acest context, Departamentul Resurse Umane joacă un rol cheie în
comunicarea şi promovarea nevoii constante a angajaţilor de
perfecţionare, de învăţare, de flexibilitate, de eficientizare şi de autodezvoltare. Nu în ultimul rând, Departamentul Resurse Umane îi poate
ajuta pe oameni să înţeleagă că nimic nu vine de la sine în mediul de
afaceri, iar incertitudinea şi schimbarea sunt singurele certitudini cu care
trebuie să ne obişnuim.
Ne dorim să-i sprijinim pe oameni şi să-i pregătim pentru orice fel de
schimbare. Ne dorim ca angajaţii noştri să evolueze, punându-şi
întrebările potrivite şi canalizându-şi energia în direcţia potrivită.
Imprevizibilul poate apărea în orice moment, aşa că fiecare în parte
trebuie să se bucure de prezent, de fiecare şansă nouă şi să privească
partea plină a paharului (ideal, a paharului cu bere J).

53 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

elementul uman

Sãnãtate
ocupaþionalã
ßi siguranþã
în muncã

Toate capacităţile de producţie ale Ursus Breweries sunt certificate conform
următoarelor sisteme de management recunoscute la nivel internaţional: ISO 14001,
pentru sisteme de management de mediu, OHSAS 18001 pentru Sănătate Ocupaţională
şi Siguranţă şi ISO 9001 pentru sisteme de management al calităţii.
Comitetul nostru de Sănătate şi Securitate în Muncă ne furnizează expertiza necesară şi
ne pune la dispoziţie bunele practici, în timp ce echipele locale de sănătate şi securitate,
împreună cu fiecare director de fabrică răspund de performanţele în materie la nivel
local.
Cu toate acestea, anunţăm cu regret că în acest ciclu de raportare am înregistrat trei
incidente în care au fost implicaţi trei angajaţi şi un colaborator. Două dintre acestea au
fost rezultatul unor accidente în care au fost implicaţi angajaţii noştri şi au avut loc în
timpul unor activităţi, iar cel de-al treilea s-a soldat cu decesul unui angajat de-al unui
subcontractor. Fiecare caz în parte a fost supus unei investigaţii, după care au fost
aplicate toate măsurile pentru prevenirea apariţiei unor incidente similare în viitor.

Practici de muncã,
condiþii decente de lucru
ßi relaþiile dintre management ßi angajaþi

Ca subsidiară a Grupului SABMiller, am aderat la standardele internaţionale de muncă
şi ne-am angajat să respectăm drepturile fundamentale ale omului la locul de muncă şi
în comunităţile în care ne derulăm activitatea. Chiar dacă aceste principii au fost gândite
astfel încât să-i protejeze pe angajaţi, este de aşteptat ca standardele să fie aplicate şi în
relaţia cu sub-contractorii sau cu muncitorii ce nu au un contract de muncă oficial.
Pentru mai multe detalii legate de modul în care abordăm noi practicile de muncă,
condiţiile decente de lucru şi relaţiile dintre management şi angajaţi, vă rugăm vizitaţi
http://bit.ly/1DeTXMf.

Pregãtire profesionalã
ßi educaþie

Investim în dezvoltarea profesională a angajaţilor noştri prin facilitarea accesului la
formare continuă, la forme de mentorat şi coaching pentru educaţie continuă. Angajaţii
noştri au acces la opţiuni diferite precum cursuri de leadership; abilităţi comerciale şi
operaţionale; diversitate; etică; sănătate şi siguranţă; şi consum responsabil.
Pentru mai multe detalii legate de modul în care abordăm noi pregătirea profesională şi
educaţia, vă rugăm vizitaţi http://bit.ly/1I2O7Sy.

Sãnãtate
ocupaþionalã
ßi siguranþã
în muncã

În 2013, Grupul SABMiller a revizuit practicile de sănătate şi securitate. Imediat după
aceea, a fost introdus un nou sistem de guvernare în domeniu, având la bază zece
standarde globale minime de evaluare a riscurilor din arii precum transportul rutier,
securitate şi sănătate ocupaţională şi procese de management al securităţii şi sănătăţii.
Pentru mai multe detalii legate de modul în care abordăm noi sănătatea ocupaţională şi
securitatea în muncă, vă rugăm vizitaţi http://bit.ly/1DGkQ9Z.

54 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

Despre

despre raport

acest raport
În aceastã secþiune:
Ariile de aplicabilitate ale acestui raport
Perioada de raportare
Scopul acestui raport
Normele de referinţă
Principiile de raportare
Mulţumiri
Sugestii şi observaţii

55 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

Despre

despre raport

acest raport

În perioada scursă de la raportul nostru anterior nu au avut loc modificări majore în ceea ce priveşte scopul
documentului, ariile de aplicabilitate sau tehnicile utilizate în procesul de elaborare.
Am rugat o serie de parteneri (reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale, ai mediului academic şi parteneri de
afaceri) să studieze documentul final şi să îşi exprime punctele de vedere, independente, legate de conţinutul acestui
document şi de performanţele noastre. Comentariile sunt publicate atât în mediul online, cât şi în documentul de faţă.

Ariile de aplicabilitate
ale acestui raport
Prezentul raport descrie performanţele companiei Ursus Breweries SA de pe teritoriul României atât din unităţile de
producţie (Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov şi Buzău), cât şi din sediul său central din Bucureşti. Termenul 'unităţi de
producţie' se referă la fabricile noastre de bere. Dacă nu se specifică altfel, informaţiile incluse în acest raport au acoperire
naţională. Atunci când este cazul, menţionăm că cifrele referitoare la unele dintre operaţiunile noastre nu sunt
disponibile. Două dintre serviciile externalizate (salarizarea şi flota comercială) nu intră sub incidenţa acestui raport.

Perioada de raportare

Cifrele din acest document reflectă situaţia existentă în cursul anului financiar 2014 (1 aprilie 2013 – 31 martie 2014), mai
puţin atunci când se specifică altfel. În plus, am inclus şi informaţii relevante din a doua jumătate a anului 2014.

Scopul acestui raport

Acesta este cel de-al treilea raport de dezvoltare durabilă al companiei noastre şi al doilea întocmit conform normelor de
raportare elaborate de GRI şi de Pactul Global al Naţiunilor Unite. Începând cu acest an, aşa cum ne-am angajat în
raportul anterior, vom utiliza cadrul G4 "în conformitate". Documentul reflectă activităţile URSUS Breweries SA din
România şi prezintă amprentele noastre de tip economic, social şi de mediu. Raportul descrie modulîn care abordăm noi
dezvoltarea durabilă şi măsurile pe care le-am luat în cursul anului financiar 2014 (F14) pentru a introduce noi practici
responsabile şi credibile în activitatea noastră. Vom continua să publicăm un astfel de raport în fiecare an.

Normele de referinþã

Iniţiativa Globală de Raportare (GRI)
Raportul a fost produsîn conformitate cu instrucţiunile şi normele GRI G4 şi întruneşte toate condiţiile pentru nivelul “de
conformitate“ Core. Detaliile despre abordările de management şi indicatorii de performanţă sunt incluse în Anexa 1.

56 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

despre raport

Pactul Global al Organizaţiei Naţiunilor Unite
Ca divizie subsidiară a companiei SABMiller, Ursus Breweries aderă la cele zece principii ale Pactului Global al
Naţiunilor Unite. Prin datele conţinute în acest raport, obiectivul nostru este acela de a ne califica pentru nivelul avansat
de raportare.

G4-18

Principiile de raportare

Acest raport a fost întocmit în acord cu următoarele principii, aşa cum au fost ele definite de GRI:

Principiile pentru definirea conţinutului:
Principiul incluziunii părţilor interesate: Am identificat şi am cartat părţile interesate şi le-am explicat partenerilor
noştri modul în care înţelegem să răspundem aşteptărilor şi intereselor lor rezonabile. Dialogul cu părţile interesate este
un proces continuu. De altfel, împreună cu consultantul nostru, care este practicant autorizat în procesul de consultare a
părţilor interesate (aşa cum este prevăzut în standardul AA1000 SES), am suprapus priorităţile noastre de dezvoltare
durabilă peste nevoile şi aşteptările partenerilor noştri.
Contextul dezvoltării durabile: Acest raport ilustrează performanţa noastră în contextul extins al dezvoltării durabile.
Principiul materialităţii: Temele tratate în acest raport reflectă cele mai considerabile aspecte care vizează impactul
nostru economic, social şi de mediu sau influenţa substanţială a deciziilor şi evaluărilor partenerilor noştri.
Principiul complexităţii: Documentul acoperă toate aspectele relevante şi ariile lor de aplicabilitate care reflectă
influenţa economică, socială şi de mediu pe care o are activitatea noastră asupra comunităţilor şi pentru a-i ajuta pe toţi
partenerii noştri să ne evalueze performanţele din perioada de raportare.

Principiile pentru definirea calităţii:
Principiul echilibrului: Documentul reflectă atât aspectele pozitive ale activităţii derulate de noi, cât şi pe cele negative,
astfel încât cei interesaţi să poată face o evaluare completă a performanţei noastre.
Principiul comparabilităţii: Am selectat, colectat şi inclus în acest document o gamă largă de informaţii. Am încercat, pe
cât posibil, să prezentăm informaţiile într-un mod care să permită părţilor interesate să analizeze modul în care a evoluat
în timp performanţa noastră şi care să îi ajute să ne compare cu alte organizaţii.
Principiul acurateţii informaţiei: Din punctul nostru de vedere, informaţiile din acest document sunt corecte şi suficient
de detaliate încât să îi permită cititorului să ne evalueze performanţa.
Principiul oportunităţii: Publicăm un astfel de raport în mod regulat, iar informaţiile sunt puse din timp la dispoziţia
partenerilor noştri astfel încât aceştia să poată lua decizii informate.
Principiul clarităţii: Am încercat să formulăm informaţiile astfel încât ele să fie uşor de parcurs şi de inţeles de către toţi
cei care citesc şi folosesc acest document.
Principiul încrederii: Am colectat, înregistrat, contextualizat, analizat şi publicat informaţiile şi procesele utilizate în
procesul de elaborare a acestui document astfel încât acestea să poată fi analizate, iar pe baza lor să poată fi stabilite
calitatea şi relevanţa informaţiilor.

57 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

despre raport

Mulþumiri

Acest document a fost elaborat de echipa de conducere a companiei Ursus Breweries SA, cu sprijinul unui consultant
independent şi practicant autorizat în sustenabilitate, Cristina Bălan.
Dorim să mulţumim tuturor partenerilor noştri pentru participarea activă şi pentru contribuţia lor la definirea
conţinutului raportului. Dorim, de asemenea, să felicităm fiecare persoană din compania noastră care a transformat
performanţa Ursus Breweries în domeniul dezvoltării durabile din viziune în activitate zilnică.

Sugestii ßi observaþii

Dorim să cunoaştem opiniile tuturor celor care sunt interesaţi de activitatea noastră. Pentru aceasta, vă rugăm să luaţi
legătura cu persoana desemnată a se ocupa de dezvoltarea durabilă, dra Iris Golopenţa.
Email: iris.golopenta@ro.sabmiller.com.
Tel / Fax: 021.315.98.04.

58 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

anexe

Anexe
În aceastã secþiune:
Anexa 1 – Indicatorii Global Reporting Initiative
Anexa 2 – Indicatorii UN Global Compact şi suprapunerea acestora cu indicatorii GRI

59 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

Anexa 1
Indicatorii GRI (Global Reporting Initiative)
INFORMAÞII GENERALE
Informaþii
generale

Numãrul paginii (sau link)

Verificare externã

Informaţiile despre abordările standard de management obligatorii
pentru opţiunile ‘în conformitate’ ar putea fi disponibile în rapoartele
anterioare elaborate de către compania noastră.
Din acest motiv, dacă informaţiile au fost deja făcute publice, am decis
să publicăm aici link-urile ce pot fi accesate şi să includem doar acele
date care nu sunt disponibile în altă parte.

Precizaţi dacă
informaţia a fost
verificată.

STRATEGIE ŞI ANALIZÃ
G4-1

Cuvânt înainte din partea Preşedintelui Ursus Breweries - pg. 5-6

NU

PROFILUL ORGANIZAÞIONAL
G4-3

Numele organizaţiei - pg. 7

NU

G4-4

Principalele mărci - pg. 10-11

NU

G4-5

Sediul companiei - pg. 7

NU

G4-6

Numărul unităţilor şi localităţile în care ne desfăşurăm
activitatea - pg. 7

NU

G4-7

Forma de organizare şi acţionariatul - pg. 7

NU

G4-8

Pieţe deservite - pg. 7

NU

G4-9

Dimensiunea organizaţiei - pg. 2, 7

NU

G4-10

Numărul total de angajaţi - pg. 40-41

NU

G4-11

Procentul angajaţilor care participă la contractele colective de
muncă - pg. 53

NU

G4-12

O analiză 360 de grade a lanţului nostru de valoare se află, în
prezent, în fază de lucru şi va fi detaliată în următorul nostru
raport de dezvoltare durabilă (2014/2015).

NU

G4-13

Nu s-au înregistrat schimbări majore faţă de perioada anterioară
de raportare.

G4-14

În cadrul Ursus Breweries funcţionează un Comitet de Criză care
a elaborat un manual specific. De asemenea, este operaţională o
Echipă de Management (Senior Management Team) al cărei
mandat include şi aplicarea prevederilor manualului amintit.
Detalii suplimentare vor fi incluse în ediţia următoare a raportului
nostru de dezvoltare durabilă.

G4-15

SABMiller, grupul din care face parte Ursus Breweries, este
semnatar al Pactului Global al Naţiunilor Unite.

G4-16

Iniţiative la care am aderat - pg. 22, 53

60 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

NU

anexe

INFORMAÞII GENERALE
Informaþii
generale

Numãrul paginii (sau link)

Verificare externã

Informaţiile despre abordările standard de management obligatorii
pentru opţiunile ‘în conformitate’ ar putea fi disponibile în rapoartele
anterioare elaborate de către compania noastră.
Din acest motiv, dacă informaţiile au fost deja făcute publice, am decis
să publicăm aici link-urile ce pot fi accesate şi să includem doar acele
date care nu sunt disponibile în altă parte.

Precizaţi dacă
informaţia a fost
verificată.

ASPECTELE DE MATERIALITATE ŞI LIMITELE IDENTIFICATE
G4-17

Toate informaţiile de natură financiară relevante sunt disponibile
la http://bit.ly/1x3NLGD (Ministerul Finanţelor Publice - vă
rugăm inseraţi la codul unic de înregistrare fiscală 199095 şi daţi
click pe Vizualizare) sau la http://bit.ly/1BpfmNN.

G4-18

Detalii despre procesul parcurs pentru definirea conţinutului
acestui raport sunt prezentate la pg. 12-14 şi 56-58.

NU

G4-19

Matricea de materialitate pentru raportul de dezvoltare durabilă
2013/2014 al Ursus Breweries este publicată la pg. 15.

NU

G4-20

Toate aspectele de materialitate sunt explicate şi pot fi consultate
la pg. 24, 32, 38 şi 50.

NU

G4-21

Detaliile despre modul în care abordăm noi procesul de
consultare a părţilor interesate sunt disponibile la pg. 12-14.

NU

G4-22

În raportul nostru anterior nu au existat informaţii care trebuie
reconfirmate.

NU

G4-23

Nu s-au înregistrat schimbări majore faţă de perioada anterioară
de raportare.

NU

NU

PROCESUL DE CONSULTARE A PÃRÞILOR INTERESATE
G4-24

Detaliile despre modul în care abordăm noi procesul de
consultare a părţilor interesate sunt disponibile la pg. 12-14

NU

G4-25

Detaliile despre modul în care abordăm noi procesul de
consultare a părţilor interesate sunt disponibile la pg. 12-14

NU

G4-26

Detaliile despre modul în care abordăm noi procesul de
consultare a părţilor interesate sunt disponibile la pg. 12-14

NU

G4-27

Detaliile despre modul în care abordăm noi procesul de
consultare a părţilor interesate sunt disponibile la pg. 12-14

NU

PROFILUL RAPORTULUI
G4-28

Perioada de raportare - pg. 56

NU

G4-29

Cel mai recent raport de dezvoltare durabilă este cel care acoperă
anul financiar F13 (2012/2013)

NU

G4-30

Procesul de raportare non-financiară are un ciclu anual - pg. 56

NU

61 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

anexe

INFORMAÞII GENERALE
Informaþii
generale

Numãrul paginii (sau link)

Verificare externã

Informaţiile despre abordările standard de management obligatorii
pentru opţiunile ‘în conformitate’ ar putea fi disponibile în rapoartele
anterioare elaborate de către compania noastră.
Din acest motiv, dacă informaţiile au fost deja făcute publice, am decis
să publicăm aici link-urile ce pot fi accesate şi să includem doar acele
date care nu sunt disponibile în altă parte.

Precizaţi dacă
informaţia a fost
verificată.

PROFILUL RAPORTULUI

G4-31

Datele de contact ale persoanei desemnate să răspundă
solicitărilor legate de aspectele de dezvoltare durabilă sunt
disponibile la pg. 58

NU

G4-32

Acest raport a fost întocmit respectând cerinţele cadrului de
raportare G4 al GRI, nivelul de conformitate "in accordance"
Core.

NU

G4-33

Cu toate că, pentru ediţia 2012/2013 a raportului de
dezvoltare durabilă al Ursus Breweries, am verificat
conţinutul, am decis ca anul acesta să nu mai parcurgem
etapele acestui proces.

NU

GUVERNARE CORPORATIVÃ
G4-34

Detalii complete despre componenţa Consiliului nostru
Director sunt disponibile la pg. 9

ETICÃ ŞI INTEGRITATE

G4-56

Misiunea, viziunea şi valorile noastre, precum şi principiile şi
standardele la care am aderat, sunt disponibile la
http://bit.ly/1ANfyJE.

62 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

anexe

ABORDÃRILE DE MANAGEMENT
Politici,
Numãrul paginii (sau link)
Omisiuni
Informaţiile despre abordările standard În situaţii
proceduri
excepţionale, dacă
ßi indicatori de management obligatorii pentru
opţiunile ‘în conformitate’ ar putea fi
disponibile în rapoartele anterioare
elaborate de către compania noastră.
Din acest motiv, dacă informaţiile au
fost deja făcute publice, am decis să
publicăm aici link-urile ce pot fi
accesate şi să includem doar acele date
care nu sunt disponibile în altă parte.

Motivele
omisiunii

În situaţii
nu se poate raporta o excepţionale, dacă
anumită informaţie, nu se poate raporta
trebuie menţionată
o anumită
informaţia omisă.
informaţie, trebuie
menţionată
informaţia omisă.

Verificare externã
Precizaţi dacă
informaţia a fost
verificată.

CATEGORIA: ECONOMIC
ASPECTUL DE MATERIALITATE: PERFORMANÞA ECONOMICÃ
G4-DMA

Pg. 28

NU

G4-EC1

Pg. 2

NU

ASPECTUL DE MATERIALITATE: PREZENÞA PE PIAÞÃ
G4-DMA

Pg. 7, 28-29

NU

G4-EC5

Pg. 52

NU

G4-EC6

Pg. 9

NU

ASPECTUL DE MATERIALITATE: IMPACTUL ECONOMIC INDIRECT
G4-DMA

Pg. 29

NU

G4-EC8

Pg. 26-28

NU

ASPECTUL DE MATERIALITATE: PROCEDURI PRIVIND ACHIZIÞIILE
G4-DMA

Pg. 29

NU

G4-EC9

Pg. 26

NU

CATEGORIA: MEDIU
ASPECTUL DE MATERIALITATE: ENERGIE
G4-DMA

Pg. 36

NU

G4-EN3

Pg. 34

NU

G4-EN6

Pg. 35

NU

ASPECTUL DE MATERIALITATE: APÃ
G4-DMA

Pg. 36

NU

63 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

anexe

ABORDÃRILE DE MANAGEMENT
Politici,
Numãrul paginii (sau link)
Omisiuni
Informaţiile despre abordările standard În situaţii
proceduri
excepţionale, dacă
ßi indicatori de management obligatorii pentru
opţiunile ‘în conformitate’ ar putea fi
disponibile în rapoartele anterioare
elaborate de către compania noastră.
Din acest motiv, dacă informaţiile au
fost deja făcute publice, am decis să
publicăm aici link-urile ce pot fi
accesate şi să includem doar acele date
care nu sunt disponibile în altă parte.

Motivele
omisiunii

În situaţii
nu se poate raporta o excepţionale, dacă
anumită informaţie, nu se poate raporta
trebuie menţionată
o anumită
informaţia omisă.
informaţie, trebuie
menţionată
informaţia omisă.

Verificare externã
Precizaţi dacă
informaţia a fost
verificată.

CATEGORIA: MEDIU
ASPECTUL DE MATERIALITATE: APÃ
G4-EN8

Pg. 34

NU

ASPECTUL DE MATERIALITATE: EMISII
G4-DMA

Pg. 36

NU

G4-EN15

Pg. 35

NU

G4-EN19

Pg. 35

NU

ASPECTUL DE MATERIALITATE: EFLUENÞI ŞI DEŞEURI
G4-DMA

Pg. 36

NU

G4-EN23

Pg. 35

NU

G4-EN26

Niciuna dintre unităţile noastre
de producţie nu este amplasată în
arii protejate.

NU

ASPECTUL DE MATERIALITATE: CONFORMITATE LEGISLATIVÃ
G4-DMA

Pg. 36

NU

G4-EN29

Valoarea totală a amenzilor şi
sancţiunilor a fost zero

NU

ASPECTUL DE MATERIALITATE: ANSAMBLU
G4-DMA

G4-EN31

Pg. 36

NU

Investiţii şi cheltuieli totale
pentru protecţia mediului

Această
informaţie a
fost omisă.

Este greu de estimat care
sunt costurile reale
având în vedere că, pe de
o parte, anumite
informaţii sunt
NU
confidenţiale, iar pe de
altă parte, nu avem acces
la informaţii din afara
companiei noastre.

64 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

anexe

ABORDÃRILE DE MANAGEMENT
Politici,
Numãrul paginii (sau link)
Omisiuni
Informaţiile despre abordările standard În situaţii
proceduri
excepţionale, dacă
ßi indicatori de management obligatorii pentru
opţiunile ‘în conformitate’ ar putea fi
disponibile în rapoartele anterioare
elaborate de către compania noastră.
Din acest motiv, dacă informaţiile au
fost deja făcute publice, am decis să
publicăm aici link-urile ce pot fi
accesate şi să includem doar acele date
care nu sunt disponibile în altă parte.

Motivele
omisiunii

În situaţii
nu se poate raporta o excepţionale, dacă
anumită informaţie, nu se poate raporta
trebuie menţionată
o anumită
informaţia omisă.
informaţie, trebuie
menţionată
informaţia omisă.

Verificare externã
Precizaţi dacă
informaţia a fost
verificată.

CATEGORIA: SOCIAL
SUB-CATEGORIE: PRACTICI DE MUNCÃ ŞI CONDIÞII DECENTE DE LUCRU
ASPECTUL DE MATERIALITATE: OCUPARE ÎN MUNCÃ
G4-DMA

Pg. 54

NU

G4-LA2

Toţi angajaţii noştri, indiferent
de tipul de contract de muncă,
au acces la acelaşi pachet de
beneficii şi sporuri salariale.

NU

G4-LA3

Pg. 52

NU

ASPECTUL DE MATERIALITATE: RELAÞIILE DINTRE MANAGEMENT ŞI ANGAJAÞI
G4-DMA

Pg. 54

NU

G4-LA4

Conform Codului muncii,
perioada minimă de preaviz este
de 20 de zile lucrătoare.

NU

ASPECTUL DE MATERIALITATE: SÃNÃTATE OCUPAÞIONALÃ ŞI SIGURANÞÃ LA LOCUL DE MUNCÃ
G4-DMA

Pg. 54

NU

G4-LA5

Pg. 53

NU

G4-LA6

Pg. 54

NU

ASPECTUL DE MATERIALITATE: EDUCAÞIE ŞI FORMARE PROFESIONALÃ CONTINUÃ
G4-DMA

Pg. 54

NU

G4-LA9

Pg. 52

NU

G4-LA11

Pg. 53

NU

65 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

anexe

ABORDÃRILE DE MANAGEMENT
Politici,
Numãrul paginii (sau link)
Omisiuni
Informaţiile despre abordările standard În situaţii
proceduri
excepţionale, dacă
ßi indicatori de management obligatorii pentru
opţiunile ‘în conformitate’ ar putea fi
disponibile în rapoartele anterioare
elaborate de către compania noastră.
Din acest motiv, dacă informaţiile au
fost deja făcute publice, am decis să
publicăm aici link-urile ce pot fi
accesate şi să includem doar acele date
care nu sunt disponibile în altă parte.

Motivele
omisiunii

În situaţii
nu se poate raporta o excepţionale, dacă
anumită informaţie, nu se poate raporta
trebuie menţionată
o anumită
informaţia omisă.
informaţie, trebuie
menţionată
informaţia omisă.

Verificare externã
Precizaţi dacă
informaţia a fost
verificată.

CATEGORIA: SOCIAL
SUB-CATEGORIE: PRACTICI DE MUNCÃ ŞI CONDIÞII DECENTE DE LUCRU
ASPECTUL DE MATERIALITATE: DIVERSITATE ŞI ŞANSE EGALE
G4-DMA

Pg. 54

NU

G4-LA12

Pg. 9, 52

NU

CATEGORIA: SOCIAL
SUB-CATEGORIE: SOCIETATE
ASPECTUL DE MATERIALITATE: COMUNITÃÞILE LOCALE
G4-DMA

Pg. 47

NU

G4-SO1

Pg. 12-14

NU

ASPECTUL DE MATERIALITATE: COMBATEREA CORUPÞIEI
G4-DMA

Pg. 46

NU

G4-SO3

Toţi angajaţii noştri urmează
anual un curs care vizează
metodele de combatere a
corupţiei, a luării şi dării de mită
şi politicile şi procedurle etice
din cadrul companiei. Pe
parcursul prezentului ciclu de
raportare nu a fost sesizat şi/sau
rezolvat niciun incident de
corupţie.

NU

G4-SO4

Pg. 43, 52

NU

G4-SO5

Pe parcursul prezentului ciclu de
raportare nu a fost sesizat şi/sau
rezolvat niciun incident de
corupţie.

NU

66 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

anexe

ABORDÃRILE DE MANAGEMENT
Politici,
Numãrul paginii (sau link)
Omisiuni
Informaţiile despre abordările standard În situaţii
proceduri
excepţionale, dacă
ßi indicatori de management obligatorii pentru
opţiunile ‘în conformitate’ ar putea fi
disponibile în rapoartele anterioare
elaborate de către compania noastră.
Din acest motiv, dacă informaţiile au
fost deja făcute publice, am decis să
publicăm aici link-urile ce pot fi
accesate şi să includem doar acele date
care nu sunt disponibile în altă parte.

Motivele
omisiunii

În situaţii
nu se poate raporta o excepţionale, dacă
anumită informaţie, nu se poate raporta
trebuie menţionată
o anumită
informaţia omisă.
informaţie, trebuie
menţionată
informaţia omisă.

Verificare externã
Precizaţi dacă
informaţia a fost
verificată.

CATEGORIA: SOCIAL
SUB-CATEGORIE: SOCIETATE
ASPECTUL DE MATERIALITATE: POLITICI PUBLICE
G4-DMA

Pg. 22

NU

G4-SO6

Valoarea totală a amenzilor
şi/sau a sancţiunilor
nefinanciare a fost zero.

NU

ASPECTUL DE MATERIALITATE: CONFORMITATE LEGISLATIVÃ
G4-DMA

Pg. 47

NU

G4-SO8

Valoarea totală a amenzilor
şi/sau a sancţiunilor
nefinanciare a fost zero.

NU

ASPECTUL DE MATERIALITATE: MECANISME DE REZOLVARE A DISPUTELOR LEGATE DE IMPACTUL
ASUPRA COMUNITÃÞII
G4-DMA

Pg. 47

NU

G4-SO11

Pg. 13

NU

CATEGORIA: SOCIAL
SUB-CATEGORIE: RESPONSABILITATEA DE PRODUS
ASPECTUL DE MATERIALITATE: SÃNÃTATEA ŞI SIGURANÞA CONSUMATORULUI
G4-DMA

Pg. 47

NU

G4-PR2

În perioada de referinţă pentru
acest raport, am înregistrat zero
sancţiuni şi penalităţi pentru
incidente de nerespectare a
legislaţiei în vigoare.

NU

67 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

anexe

ABORDÃRILE DE MANAGEMENT
Politici,
Numãrul paginii (sau link)
Omisiuni
Informaţiile despre abordările standard În situaţii
proceduri
excepţionale, dacă
ßi indicatori de management obligatorii pentru
opţiunile ‘în conformitate’ ar putea fi
disponibile în rapoartele anterioare
elaborate de către compania noastră.
Din acest motiv, dacă informaţiile au
fost deja făcute publice, am decis să
publicăm aici link-urile ce pot fi
accesate şi să includem doar acele date
care nu sunt disponibile în altă parte.

Motivele
omisiunii

În situaţii
nu se poate raporta o excepţionale, dacă
anumită informaţie, nu se poate raporta
trebuie menţionată
o anumită
informaţia omisă.
informaţie, trebuie
menţionată
informaţia omisă.

Verificare externã
Precizaţi dacă
informaţia a fost
verificată.

CATEGORIA: SOCIAL
SUB-CATEGORIE: RESPONSABILITATEA DE PRODUS
ASPECTUL DE MATERIALITATE: ETICHETARE
G4-DMA

Pg. 47

NU

G4-PR4

În perioada de referinţă pentru
acest raport, am înregistrat zero
sancţiuni şi penalităţi pentru
incidente de nerespectare a
legislaţiei în vigoare. Pg. 13

NU

ASPECTUL DE MATERIALITATE: CONFORMITATE LEGISLATIVÃ
G4-DMA

Pg. 47

NU

G4-PR9

În perioada de referinţă pentru
acest raport, am înregistrat zero
sancţiuni şi penalităţi pentru
incidente de nerespectare a
legislaţiei în vigoare.

NU

68 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

anexe

Anexa 2

Indicatorii Pactului Global al Organizaþiei Naþiunilor Unite ßi suprapunerea acestora cu indicatorii
Global Reporting Initiative
Pactul Global al Naţiunilor Unite încurajează companiile să adere, să susţină şi să aplice, în limitele sferei lor de influenţă,
un set de principii de bază în domeniul drepturilor omului, al standardelor de muncă, al mediului înconjurător şi al
combaterii corupţiei.

Anticorupţie

Mediu

Muncă

Drepturile omului

Principiile Pactului Global al ONU

Indicatori GRI

Principiul 1

Companiile private trebuie să sprijine şi să
respecte drepturile omului recunoscute la nivel
internaţional

Pg. 54, G4-14

Principiul 2

Companiile private trebuie să se asigure că nu
sunt complice la abuzurile împotriva
drepturilor omului

Pg. 54, G4-14

Principiul 3

Companiile private trebuie să respecte
libertatea de asociere şi să recunoască dreptul la
negocierile colective

Pg. 54, G4-LA4

Principiul 4

Companiile private trebuie să elimine munca
forţată şi obligatorie sub orice formă

Pg. 54

Principiul 5

Companiile private trebuie să susţină abolirea
exploatării prin muncă a copiilor

Pg. 54

Principiul 6

Companiile private trebuie să susţină
eliminarea discriminării la angajare şi la
ocuparea în muncă

Pg. 54, G4-LA2

Principiul 7

Companiile private trebuie să sprijine o
abordare precaută a problemelor legate de
mediul înconjurător

Pg. 36, G4-EN1-EN29

Principiul 8

Companiile private trebuie să lanseze ini iative
pentru a promova o mai mare responsabilitate
faţă de mediu

Pg. 36, G4-EN29

Principiul 9

Companiile private trebuie să încurajeze
dezvoltarea şi promovarea tehnologiilor
nepoluante

Pg 36, G4-EN3, G4-EN6

Principiul 10

Companiile private trebuie să combată corupţia
sub toate formele sale, inclusiv escrocheria şi
mita

G4 SO3, SO4, SO5

69 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

Lista de abrevieri
În aceastã secþiune:
Lista de abrevieri

70 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

lista de abrevieri

Lista de abrevieri

lista de abrevieri

AA1000 SES

Standard elaborat de organizaţia AccountAbility pentru procesul de consultare a părţilor
interesate

CEO

Chief Executive Officer (Director General)

CO2

Dioxid de carbon

CSR

Responsabilitate socială corporativă

EBITDA

Profit operaţional

EBRD

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

ERP

Enterprise Resource Planning (sistem informatic de management)

EU, UE

Uniunea Europeană

F13, F14

Anul financiar 2013, 2014

GBI

Organizaţia Green Business Index

GDP

Produs intern brut

GHG

GHG – Emisii de gaze cu efect de seră

GRI

Iniţiativa Globală de Raportare

HSC

Comitet de Sănătate şi Siguranţă în Muncă

ILO

Biroul Internaţional al Muncii

IPCC

Organismul Interguvernamental al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Schimbări Climatice

ISO

Organizaţia Internaţională pentru Standardizare

KPI

Indicator de performanţă

kWh

Kilowat oră

LPG

Gaz petrol lichefiat

MJ

Mega joule

NGO, ONG

Organizaţie neguvernamentală

NRB

Sticlă nereturnabilă

NOx

Oxizi de azot

OECD

Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare

PET

Ambalaj din plastic

PPP

Puterea de cumpărare

RBL

Sticlă returnabilă

RON

Moneda naţională în România (leu)

SAM

Matricea SABMiller de evaluare a sustenabilităţii

71 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

lista de abrevieri

SD

Dezvoltare durabilă

SOx

Oxizi de sulf

SROI

Rentabilitatea socială a investiţiilor

UK

Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord

UN, ONU

Organizaţia Naţiunilor Unite

UNAIDS

Programul Comun al Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA

UNGC

Pactul Global al Organizaţiei Naţiunilor Unite

VAT, TVA

Taxa pe valoarea adăugată

VP

VP – Vice-Preşedinte

72 | Raport de Dezvoltare Durabilã 2014

Raportul de Dezvoltare Durabilã al Ursus Breweries SA
este valabil atât în format printat, cât ßi online.
Pentru versiunea electronicã, vã rugãm sã vizitaþi site-ul nostru
http://ursus-breweries.ro/responsabilitate/

2013/2014
Raport de Dezvoltare Durabilã