You are on page 1of 36

F U M AT U L

INTRODUCERE
Fumatul este acţiunea de a aspira şi a trage fumul de tutun, din ţigară sau
din pipă, acţiune denumită regional şi a bea tutun sau a duhăni1.
Fumătorul a fost considerat persoana care în momentul studiului fumează,
utilizând orice produs din tutun, fie zilnic, fie ocazional.
Fumătorul zilnic este cel care fumează cel puţin o dată pe zi. În această
categorie intră şi persoanele care nu fumează în zilele de sărbătoare religioasă.
Fumătorul ocazional este cel care nu fumează zilnic şi cuprinde ca
subcategorii: reducers (cei care reduc) şi care sunt aceia care au fumat zilnic, dar
care în momentul analizei nu mai fumează zilnic, cei cu continuare ocazională –
persoanele care nu au fumat niciodată zilnic, dar care au fumat mai mult de 100 de
ţigări şi care acum fumează ocazional, cei în experimentări - persoanele care au
fumat mai puţin de 100 de ţigări, iar acum fumează ocazional.
Nefumătorii sunt acele persoane care nu fumează deloc în momentul
studiului şi prezintă următoarele subcategorii: ex-fumători – cei care au fost
fumători zilnici, dar care în momentul studiului nu mai fumează deloc, niciodată
fumători – sunt cei care nu au fumat niciodată sau cei care au fumat în viaţă mai
puţin de 100 de ţigări, dar actual nu mai fumează deloc, ex-fumători ocazionali –
cei care au fost ocazional fumători, niciodată fumători zilnici, şi care au fumat mai
mult de 100 de ţigări în viaţa lor. Fumători vreodată sunt acele persoane care au
fumat vreodată în viaţa lor cel puţin 100 de ţigări. Fumători zilnic sunt cei care au
fost fumători curenţi, zilnici, sau „reducers”. (După Department of Health and
Human Services – The health benefits of smoking cesation. A report of the Surgeon
General, 1990).

1

Dicţionar explicativ al limbii române, ediţia a II a, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”,
Editura Univers enciclopedic, 1998.

1

SCURT ISTORIC
Tutunul (Nicotiana Tabacum) face parte din Familia Solanaceelor, este
originar din Mexic, unde, în secolul al VI-lea, era folosit în ritualuri magicoreligioase.
În epoca precolumbiană, „tobacco”2 sau “tobaco” era numele unei plante pe
care indienii o utilizau din timpuri stravechi în scopuri religioase şi magice,
fumând-o în pipe confecţionate din piatră specială din Minnesota sau în pipe de
piatră simple, precum triburile maya. După Las Casas, episcop din localitatea
mexicană Chiapos, termenul de „tobacco” era folosit spre a desemna un trabuc,
grosolan confecţionat, pe care triburile indiene îl aprindeau la un capăt şi îi inhalau
fumul, inducând astfel stări extatice în scopul comunicării cu forţele supranaturale.
Atunci când primii navigatori, conduşi de Columb, au debarcat în Antile şi
pe coastele noului continent descoperit de ei, au preluat termenul care, în dialectele
indigene, era atribuit atât plantei, cât şi instrumentului de fumat. Ulterior,
exploratorii Jacques Cartier3 şi Francis Drake4 au confirmat că fumatul era un
obicei răspândit în toate triburile din America de Nord.
Descrierea precisă a plantei de tutun se datorează lui Gonzalo Hernandez de
Oviedo y Valdes, guvernator de San Domingo, unde spaniolii iniţiaseră primele
culturi sistematice cu scop de comercializare, fiind imitaţi de portughezi în Brazilia
şi de englezi pe teritoriul statului Virginia de astăzi.
Introdus în Europa de către spanioli, tutunul se răspândeşte iniţial în Franţa,
începând cu anul 1560, din ziua când Jean Nicot5, ambasadorul Franţei la Lisabona,
îi trimite o cutie de tutun Caterinei de Medicis, spre a-şi uşura durerile migrenoase,
pe atunci existând convingerea că tutunul, fumat sau băut în infuzie, are pronunţate
calităţi medicinale, de unde şi numele de „herba panacea” sau „herba sancta”.
2

Tabacco = tutun sau tabac
Jacques Cartier (n. 31 decembrie 1491 – d. 1 septembrie 1557)
4
Francis Drake (n. cca. 1540, d. 27 ianuarie 1596)
5
Jean Nicot (1530 – May 4, 1600)
3

2

Oricum, importul tutunului în Franţa, unde în timpul lui Ludovic al XIII-lea
fumatul devine un fel de ocupaţie voluptoasă, a constituit semnalul răspândirii lui
în Europa. La aducerea sa pe continent, europenii au reacţionat prompt,
considerând tutunul ca fiind o plantă diabolică. În 1604, regele Jaques I scria
despre fumat că este un obicei „respingător la vedere, detestabil pentru nas,
periculos pentru creier, de temut pentru plămâni”.
Pentru ştiinţă, importante sunt două evenimente din istoria tutunului: anul
1735 când botanistul suedez Linne6 îl studiază şi îl clasifică sub numele de
Nicotiana Tabacum, asociindu-i astfel denumirea cu cel care l-a introdus în Europa
- Jean Nicot, precum şi anul 1809, când Nicolas Vanqueli descoperă şi izolează din
tutun alcaloidul nicotina, ale cărei efecte toxice sunt studiate de Claude Bernard
cinci decenii mai târziu.
În 1875, compania Allan & Ginter din Richmond, Virginia, a oferit un
premiu de 75 000 dolari pentru cel ce urma să facă o maşină de făcut ţigări.
Americanul James Albert Bonsack (1859-1924, Philadelphia) a inventat în 1880
prima maşină de făcut ţigări, pe care a brevetat-o în 1881, aceasta putând fabrica
cca 120 000 ţigări în 10 ore.7
În Europa, obiceiul de a fuma ţigări este relativ recent, s-a dezvoltat rapid în
prima jumătate a secolului XX. Noile ţigarete, mult mai accesibile pentru
consumatorii de toate vârstele, din toate mediile sociale şi cu venituri dintre cele
mai variate, au declanşat un adevărat „boom” de piaţă, devenind un pericol pentru
sănătatea tuturor.
În România primele informaţii au fost furnizate de Ion Ionescu de la Brad 8
cu mai mult de 150 de ani în urmă, obiceiul fiind însă mai vechi aşa cum atestă o
serie de descoperiri arheologice datând din secolul al XVI-lea. Sigur că odată cu

6

Carl Linné, născut Carolus Linnaeus, cunoscut după înnobilare ca şi Carl von Linné, (23 mai 1707 – 10
ianuarie 1778), a fost un botanist, medic şi zoolog suedez. Este considerat părintele taxonomiei şi tatăl ecologiei
moderne.
7
http://en.wikipedia.org/wiki/James_Bonsack
8
Ion Ionescu de la Brad (n. 24 iunie 1818, Roman - d. 17/31 decembrie 1891, Brad (Filipeni))

3

răcnind până ce cădeau la pământ. de-a lungul istoriei vor fi trecut în America înainte de noi. Magicienii diverselor triburi. clarificarea inteligenţei şi posibilitatea de al face pe om mai vesel şi mai tonic. malaiezi. crezând că alungă spiritele rele. făcut din cupru. portugheză Cristóvão Colombo. Este binecunoscută acea „pipă a păcii” pe care multe popoare aveau obiceiul să o folosească când încheiau pace. Deşi unii cred că tutunul s-a folosit abia după ce a fost adus în Europa de către Cristofor Columb9 pe la anul 1492. Se credea de asemenea că îl face pe om mai puternic. Astfel zeul suprem al Pieilor Roşii le-ar fi spus că luleaua cu care fumează ei e carne din carnea lor şi de aceea luleaua e la mare cinste în toate triburile lor.20 mai 1506) 4 .acceptarea acestui obicei au apărut şi primele fabrici rudimentare de prelucrare a tutunului în 1812 în Moldova şi 1821 în Muntenia. întâlnită doar la popoarele asiatice. spaniolă Cristóbal Colón. unele dintre acestea ţinând de potenţă. după ce în interiorul lui se făcea foc până se înroşea. i se jertfeau oameni 9 Cristofor Columb (italiană Cristoforo Colombo. băteau din tobe. Aceasta s-a probat prin credinţa americanilor în secolul al XVI-lea despre potopul universal. serbarea sabatului şi a anului jubileu. mongoli şi alţi invadatori. japonezi. Şi la popoarele păgâne prezente în Vechiul Testament. epuizaţi. americanii aveau obiceiul să ardă tutun în fața zeilor sau a idolilor lor. Unele legende ale lor susţin că oamenii au fost făcuţi din lutul roşu din care se fac lulelele. Era folosit atât ca ritual cât şi ca dorg. suflând cu fum albastru de ţigară asupra războinicilor pronunţau cuvintele: „În scop de a-i goni pe duşmani primeşte în tine acest spirit de forţă. popor care a venit cu război şi în Ţările Romane. idolului Moloh. circumciziune. totuşi povestirile străvechilor istorici ne arată că exista şi înainte de era creştinismului la triburile din Asia şi America. La descoperirea Americii de către europeni. Ei se aşezau în jurul unui foc unde fumau. gesticulau violent şi săreau în jurul focului. n. şamanii (preoţii tătari) foloseau fumatul. între august şi octombrie 1451 – d. cât şi de indieni şi alte popoare asiatice care. La tătari.” Poate că tutunul va fi fost adus din America în Europa de indieni. Interesant este că indienii din tribul Tupinamba din Brazilia investeau tutunul cu diverse proprietăţi.

inhalator) care este redusă progresiv până la renunţarea completă.idol. cu biciul cu plumb. Din cauza aceasta. Fumatul este practicat de 30% din populaţia adultă a globului. Cultivarea tutunului s-a răspândit repede în Europa. foloseau fumatul. Fumatul e răspunzător pentru 90% din cancerele pulmonare. iar idolatrii. Binecredincioşii creştini au văzut totdeauna ceva diavolesc în această patimă. spray. Biserica afurisea pe fumători. un rău făcut trupului. Deosebirea între tămâiatul cu tămâie sau smirnă sfinţită şi fumatul cu luleaua sau cu ţigara se vede clar de către oricine. cu toate măsurile de interzicere. în multe case au fost certuri şi bătăi de pe urma fumatului. Din totdeauna fumatul a fost considerat un păcat. încât de prea multe explicaţii nu e nevoie. Fumul mirositor ieşea prin gură şi nările monstrului . el ucigând un om la fiecare 6 secunde şi 50 % din persoanele care fumează toată viaţa. Alte metode adaugă acestor substituenţi alţi factori (medicamente. El îngrădeşte drastic libertatea omului. o călcare a cuvintelor Sfântului Apostol Pavel: „Că nimeni vreodată nu şi-a urât trupul său. Fumatul a trecut cu uşurinţă de la uşuraticii idolatri la majoritatea creştinilor. Tutunul este cea mai importantă cauză evitabilă de decese de pe glob.care erau aruncaţi înăuntrul lui. terapie). iar ţarii Rusiei îi deportau în Siberia după ce-i biciuiau. patima fumatului fiind încă de pe atunci considerată „unealtă a diavolului”. Cum mai 10 Efeseni 5. ci fiecare îl hrăneşte şi îl încălzeşte” 10. al lucrului de care e biruit. ca să se asemene idolului. fie înlocuirea temporară a fumatului cu nicotină terapeutică (plasturi. înrobeşte pe om căci fiecare este robul păcatului său. gumă. Metodele de renunţare la fumat presupun fie renunţarea prin voinţă. ÎNVĂŢĂTURA ORTODOXĂ DESPRE FUMAT Fumatul este un păcat grav îndreptat împotriva sănătăţii trupului care este templu al Duhului Sfânt.29 5 . Riscul de cancer la fumătorii activi este de cca 8 ori mai mare decât la cei nefumători. deoarece este o sinucidere lentă.

mai curând sau mai târziu. că orice ţigară este un cui bătut în coşciugul în care vei fi înmormântat. acest coşciug şi odată terminat va trebui neapărat să-ţi iei rămas bun de la cei vii şi să pleci degrabă în mormânt!” Imediat ce-i plecă musafirul. Aşa se petrec lucrurile şi cu obiceiul fumatului. încetă imediat socoteală. ori pentru alta.dar cum să fac.pot spune cei care fumează. fără să uiţi că tutunul se găseşte 6 . În clipa aceea sosi unul dintre cei mai buni prieteni ai lui. De tine atârnă să-ţi găteşti. La supărare. omul spune că fumează. să spună adevărul. sărmanul om se puse din nou pe gânduri şi-şi zise: „E foarte adevărat că paguba cea mai mare pe care o cauzează tutunul nu este numai risipa banilor. ca să-şi mai risipească gândurile negre ce-i năpădesc sufletul. ci şi zdruncinarea sănătăţii. La bucurie spune că cea mai nevinovată distracţie este o ţigară…! Un lucrător a început într-una din zile să facă socoteala tuturor cheltuielilor. îngrozit de risipa pe care o făcea. lasă-te odată de tutun. căci câtă otravă introduce el în organismul nostru şi câtă necurăţie produce el pe unde trece. trebui însă. să se hotărască a da uitării acest obicei. deşi la început caută să ocolească lucrurile. căci drumul spre iad e pardosit numai cu hotărâri bune şi frumoase şi nu e nevoie decât de o singură hotărâre. pe care le făcea săptămânal cu tutunul. scoţând fum pe gură ca odinioară idolul Moloh. care părăsise de multă vreme obiceiul fumatului şi imediat îl întrebă: „Ce faci acolo. Atunci colegul sau îi zise: „Prietene. ori pentru una. Toate bune zise bietul om . bunul meu amic?” Săracul lucrător. că mai au chipul lui Dumnezeu? Omul găseşte o mulţime de scuze pentru orice deprindere rea în viaţă. Pune-ţi mai înainte viaţa şi moartea şi hotărăşte-te odată. dar temându-se ca nu cumva. în cele din urmă. fără să putem şterge cu ceva urmele lui vătămătoare! Bine s-a zis că fumatul de tutun e drumul cel mai scurt către tuberculoză. care să trăiască şi să ne croiască drumul greu al ducerii ei la îndeplinire în orice clipă a vieţii noastre. care să dureze numai o clipă. să mă scap de acest obicei vătămător?! De câte ori nu mi-am luat frumoasa hotărâre de a o rupe odată pentru totdeauna cu ţigările şi toate hotărârile mele pentru viitor au rămas fără nici un folos!…” Omule! Nu uita că nu e de ajuns să iei hotărâri frumoase.

Voinţa noastră însă trebuie să fie înclinată spre bine şi nu să fie subjugată de patimi. Creştinii sunt datori să tămâieze înaintea lui Dumnezeu cu tămâie şi cu smirnă. beată şi care înjură?! Când. De aceea spune Mântuitorul: „Dacă lumina care e în tine este întuneric. Toţi creştinii sunt datori să se lupte să părăsească această urâcioasă patimă pentru a câştiga mult: 11 Psalmul 49. dar nimeni nu s-a lăsat de fumat ca să facă economie! Oare ne putem lăsa de fumat? Da! Cum? Printr-o hotărâre tare de a nu mai fuma. Trebuie ştiut că în fiecare creştin sălăşluieşte o putere uriaşă. „Şi Mă cheamă pe Mine în ziua necazului şi Eu te voi izbăvi şi Mă vei preaslăvi”11. poate. şi nimic nu vă va vătăma”13. prefăcând în fum şi scrum însemnate sume de bani. cu duhoarea fumului de tutun. pentru un om cuminte şi prevăzător. dar întunericul cu cât mai mult?”14.19 13 Luca 10. după cuvântul Mântuitorului: „Iată. nu aduce anul ce aduce ceasul. Hotărârea odată luată. Fumatul afectează sănătatea şi Sfânta Scriptură ne învaţă că „trupul nostru este templu al Duhului Sfânt”12. Astăzi cu toţii ne văităm de sărăcie. alături de raţiune şi sentiment. deşi văd că se prăbuşesc în iadul vremelnic şi veşnic totuşi continuă să tămâie pe satana.23 12 7 .totdeauna. Ce fel de educaţie vor primii copiii de la o astfel de mamă depravată şi care poate când sunt mici le mai pune şi câte-o ţigară în gură ca să facă haz de ei? Mulţi care sunt stăpâniţi de această patimă. neavând o voinţă tare şi un suflet întărit duhovniceşte. iar nu înaintea duhurilor necurate. deci îi trebuie o deosebită îngrijire pentru acest dar pe care îl are de la Cel Preaînalt.19 14 Matei 6. cu ajutorul căreia biruinţa este sigură în lupta cu patimile. Voinţa este una din cele trei facultăţi ale sufletului omenesc. Încearcă şi fii sigur că vei izbuti. caută de o duce la bun sfârşit şi numai atunci vei vedea că în privinţa ruperii cu obiceiurile trecutului. Şi femeile fumează! Ce poate fi mai urât decât o femeie cu ţigară în gură şi. alături şi în faţa morţii. de fapt. rolul şi rostul femeii este acela de a creşte copii.16 1 Corinteni 6. v-am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii şi peste toată puterea vrăjmaşului. acestea făcându-l pe om să se deosebească de animale.

al săracilor. aprindem ţigară. Dumnezeu a rânduit ca din ceea ce câştigăm să folosim şi pentru ajutorul bisericilor. Dimineaţa în loc de rugăciune. dar pentru ţigări avem mereu! Dacă e vorba să cumpărăm icoane. A arunca banii pe ceea ce ne dăunează nouă şi nu foloseşte nici altora este un păcat greu. apoi mai susţinem că e bine aşa. Duminică în timp ce în biserică se aduce Mântuitorului Hristos tămâie întru miros de bună mireasmă duhovnicească. Seara. totdeauna stăm la îndoială.dezrobirea de sub tiranica robie a păcatului. seara. pentru că sămânţa lui Dumnezeu rămâne în acesta şi nu poate să păcătuiască”15. cărţi sfinte. Ce nu am văzut niciodată la dobitoacele cele fără de minte ale pământului vedem la oameni! Omul pătimaş chiar purtător de nume creştinesc jertfeşte idolului fumatului de mii de ori mai mult decât a tămâia lui Dumnezeu celui viu. că-s prea scumpe. Pentru milostenie nu avem niciodată bani. poftei de mâncare. Vai ce vremuri şi ce oameni am ajuns să vedem! Vai cum ne robim noi. înainte şi după masă şi peste zi în loc de a se ruga lui Dumnezeu după datorie. Însă când trebuie să cumpărăm pachetul ucigaş. mereu găsim bani. 8-9 8 . Mulţi oameni. susţin că fumatul nu este păcat. bani economisiţi care se pot întrebuinţa pentru fapte folositoare sufletului. simpli sau învăţaţi. întocmai. n-avem bani. Orice păcat este dăunător pentru om şi de aceea Sfântul Evanghelist Ioan a zis: „Cine săvârşeşte păcatul este de la diavolul pentru că de la început diavolul păcătuieşte. puterii. noi aducem lui Satan tămâie… Idolul acesta care se numeşte patimă ne batjocoreşte şi ne face să fim plini de mirosuri grele pentru oamenii cei nefumători. sănătatea îmbunătăţită. ne ţine şi se îngrijeşte de noi. Oricine este născut din Dumnezeu nu săvârşeşte păcat. iar noi îi slujim mai mult decât Sfintei Biserici şi-l iubim 15 1 Ioan 3. Numai omul slujeşte idolului fumatului dimineaţa. Care ne-a creat. oamenii unei puturoase de buruieni otrăvitoare. Chiar şi ultimul leuţ îl dăm pe mahorcă! Dintre toate vieţuitoarele pământului numai omul scoate fum pe gură şi pe nas. mulţumirea sufletească pentru eliberarea din tirania acestui obicei păgubitor sufleteşte şi trupeşte. redobândirea memoriei.

fumatul este păcat. Păcatul risipei banilor daţi de Dumnezeu. sunt munca mea” sau „Nu şi tutunul este buruiana lăsată de Dumnezeu?” şi câte şi mai câte. acelea sunt păcate. chiar mai mult decât Lui Dumnezeu căruia îi datorăm toate. pentru că aşa cum vom vedea mai departe fumătorii. Păcatul sinuciderii. 2. Aşa trebuie să le răspundem celor care spun: „Ei. nici pentru suflet: „ Pentru ce folosiţi argintii voştri pentru un lucru care nu vă hrăneşte şi câştigul muncii voastre pentru ceva ce nu vă satură?”16. ce păcat e să fumezi? Nu dau în cap la nimeni. ci cele care sunt rânduite de Dumnezeu să nu le facem şi nici măcar să nu le gândim. fără să se pocăiască şi să se oprească de la acest păcat. bieţii de ei! Se îmbată cu apă chioară! Că nu numai ce cred ei este păcat. îl va strica Dumnezeu pe el. în care locuieşte Duhul lui Dumnezeu şi care devine prin această patimă sălaş al diavolului: „Nu ştiţi oare că voi sunteţi templu al lui Dumnezeu şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi? De va strica cineva templul lui Dumnezeu. până chiar şi din buruiana tutunului căreia mulţi îi jertfesc şi îi slujesc. dar va greşi 16 17 Isaia 55.mai mult decât pe săraci. Un creştin adevărat trebuie să lupte hotărât contra tuturor patimilor. În fiecare dintre noi există un loc care nu poate sta niciodată gol: ori este plin de Duhul Sfânt împreună cu îngerul cel bun. Întrucât vatămă sănătatea. pentru că sfânt este templul lui Dumnezeu care sunteţi voi”17. până şi viaţa noastră. pe orfani şi pe văduve.15-17 9 . oamenii. păcatele alungând pe Duhul Sfânt. ori este plin de păcate împreună cu diavolii lor. scurtează viaţa şi alungă pe Duhul Sfânt. Păcatul profanării trupului. treptat. nu fur banii de ţigări.2 1 Corinteni 3. îşi distrug sănătatea lor pogorându-se în iad de vii dacă mor în acest păcat. Astfel fumătorii săvârşesc trei mari şi înfricoşate păcate din care se nasc apoi şi altele: 1. O. De aici se poate vedea clar ce idol iubit ne-am făcut noi. De aceea Sfântul Apostol Iacov a spus: „Cine va păzi toată legea. fie ele mari sau mici. pe ceva nefolositor nici pentru trup. 3.

La alţi sfinţi vrăşmaşul cel ucigător de suflete le-a adus ispite sub forma unor mirosuri foarte grele. pag. să vă aprindă Domnul casa şi să vă pedepsească cu aşa o moarte. sufletul tău poate fi înaintea lui Hristos Judecătorul Care-ţi va cere socoteală de acest păcat? Ce vei răspunde? Pune capăt păcatului şi roagă-te şi iar roagă-te şi roagă-te! 18 19 Iacov 2. Şi tot el spune că diavolii „poartă cu ei asemănarea focului ce are să-i primească” după Înfricoşata Judecată. la un loc cu păcătoşii. încât n-au mai putut sta în locul acela de atâta putoare. Numai creştin nu se poate numi cel cu ţigara în gură! Mulţi sfinţi cărora li s-a descoperit iadul au simţit acolo un miros foarte urât. căci sunt cu dracii în casă şi nu cu părinţii! Căci numai ei scot fum pe nări şi pe gură. s-a făcut vinovat faţă de toate poruncile” 18. Aşa putoare drăcească este şi în casă şi în haine şi în gură şi în toate ale fumătorului. Şi să mai te gândeşti că poate chiar şi peste un ceas. din nările lui iese fum ca din cuptorul ce arde cu foc de cărbuni şi din gura lui iese văpaie”19. Asemenea sunteţi voi. Când sfinţii însă au văzut îngeri de lumină.315 10 . să te gândeşti cât de frumoasă e viaţa şi că ţigara-i moartea. Acest aspect ni-l descrie cel mai bine Sfântul Antonie cel Mare când zice cum se arată uneori diavolul: „Ochii lui sunt ca un chip de luceafăr. în faţa Judecătorului. fumătorilor! Veţi da seama şi voi alături de demoni. cum am auzit pe la televizor multe cazuri! Fumătorule! Când vine dracul şi-ţi zice: „Mai ia o ţigară”. pentru supărările pe care le-aţi făcut aproapelui vostru cu mirosul vostru cel urât! Veţi da seama pentru cei pe care i-aţi îmbolnăvit cu fumul duhănit de voi! Înfricoşaţi-vă că nu cumva de la un capăt de ţigară aprins uitat pe undeva. Vai de bieţii copilaşi care trebuie să respire duhoarea de tutun cu care părinţii umplu casă! Vai de viitorul lor.10 Vieţile sfinţilor pe Ianuarie. ei nu s-au arătat scoţând fum şi foc pe nări şi plini de putoare. din gura lui ies făclii aprinse şi se aruncă precum nişte scântei de foc.într-o singură poruncă.

lipsa apei şi igienei. cum ar fi malnutriţia. În ţările cu economie dezvoltată. dar cu cuvinte potrivite. bolile parazitare. starea socială. astfel încât. Într-o anumită privinţă. adică să te urască. infecţii.Nefumătorule! Când vezi pe un rob al acestui păcat. transformându–se în hazarduri ce–i ameninţă integritatea fizică şi psihică. nici chiar în gând să nu îndrăzneşti să faci acestea. deşi ameninţarea produsă de creşterea continuă a consumului de alcool şi droguri. nu păcătui şi tu! Nu-l judeca şi nicidecum nu-l condamna. Fumatul. ci şi prosperitatea comunităţii din care acesta face parte. purtător de boli. anumite obiceiuri. nu fi cicălitor că nu cumva fumătorul să mai facă alt păcat.. ele continua să fie devansate de alte cauze patogene externe. Dacă-ţi este mai apropiat sfătuieşte-l. Asemenea costuri se exprimă nu numai prin efectele directe ale acestor tipuri de comportamente hazardante asupra bugetului. stilurile de viaţă par să depindă mai degrabă de factori sociali decât individuali. Ştii cum îl poţi ajuta cel mai bine? Roagă-te pentru el şi iar roagă-te şi roagă-te! Stilul de viaţă sau comportamentul specific al oamenilor constituie cauza unor frecvente dezechilibre fizice şi psihice. 11 . educaţia. în timp ce în ţările slab dezvoltate. deoarece ele impun ridicate costuri sociale. devine tot mai accentuată. etc. financiare şi chiar morale asupra celorlalţi indivizi ai comunităţii. fumatul este. deşi aceleaşi comportamente de risc întreţin ridicate cote de morbiditate şi mortalitate. exprimate prin consecinţele medicale. credinţa etc. devenind o povară greu de suportat pentru toţi cei din jur. practici sau ocupaţii existenţiale însuşite şi perpetuate de acesta pot dobândi valenţe negative. celui ce îl adoptă şi dezvoltă. Nu fi insistent. consumul de alcool sau alte substanţe psihotrope (cum ar fi drogurile). 20 Care se referă la boală. capacităţii de muncă şi sănătăţii individului ce le practică. pe când comportamentul individual depinde nemijlocit de personalitatea. reprezintă unele din cele mai periculoase „deprinderi” umane care ameninţă nu numai sănătatea individului ce le practică. sociale. care provoacă boli. vârsta. cel mai important factor de risc patogen20. ci şi prin efectele indirecte la distanţă. de departe.

în timpul arderii sale în procesul fumatului. produc o serie întreagă de efecte patogene care nu numai că afectează în mod direct sănătatea umană. dar şi amplifică unele calităţi nocive ale altor agenţi fizici. chimici şi biologici prin insidioase reacţii sinergice. Din aceste motive însumate. fumatul. fiind practicat în egală măsură de bărbaţi şi femei. nicotina din compoziţia să pătrunde în căile respiratorii.Consumul de tutun. ci şi prin faptul că în timpul cultivării sale se folosesc o serie întreagă de pesticide care apoi sunt inhalate odată cu nicotina. pot presta alte activităţi. El are la bază multiple cauze. dar cea mai importantă se referă la dependenţă de efectul drogant al nicotinei existentă în toate formele de prezentare comercială a produselor obţinute din frunze de tutun. în general. tutunul este dăunător organismului uman nu numai prin faptul că. Tutunul atât de larg utilizat de milioane de consumatori din întreaga lume este reprezentat. este recunoscut drept o importanţă primejdie a sănătăţii umane. şi nu numai. putând fi ţinute în gură fără a folosi mâinile care. între timp. nu în ultimul rând. de frunzele speciilor Nicotina tabacum şi Nicotina rustică 12 . şi fumatul. impactul sau major asupră comportamentului individual a fost determinat şi de industrializarea şi comercializarea tutunului sub formă de ţigări care sunt relativ ieftine. uşoare şi deci eficiente din punct de vedere economic. Fumatul în sine este un obicei larg răspândit în întreaga lume. În plus. inserţie rectală. prin adoptarea unor măsuri ferme de interzicere a fumatului în diferite locuri publice. care se manifestă prin diferite forme de mestecare. prizare nazală şi orală sau sugere. programe educaţionale de promovare a unei atitudini publice sănătoase şi. De altfel. pielea umană absoarbe o mare parte din nicotina conţinută în frunzele de tutun cu care vine în contact. în numeroase ţări adoptându–se severe măsuri legislative de prevenire şi control a consumului de tutun prin implementarea unor politici de taxare. în special. copii şi adulţi şi afectând viaţa şi sănătatea a milioane de oameni. de fapt. sau prin faptul că în timpul recoltării sau procesării sale.

cea mai largă putere de adopţie din motive menţionate anterior. de departe. Dacă înlăturăm definiţiile care nu privesc subiectul în discuţie. praf de scoici şi miere. destrăbălare. produce efecte de dependenţa farmacologică şi psihologică. CE ESTE FUMATUL? Dacă avem curiozitatea să consultăm Dicţionarul Explicativ al Limbii Române vom găsi la cuvântul „viciu” următoarea definiţie: VICIU. care duce la anularea valorii acestora. el a început să fie înghiţit şi exhalat de la o persoană la alta în timpul unor ritualuri religioase. cusur. defect. vicii. care odată pătrunsă în organismul uman. juridice. constând din arderea controlată a frunzelor de tutun (tratate şi îmbogăţite cu diferiţi aditivi aromatizanţi) rulate sub forma ţigărilor sau introduse în recipienţi speciali (pipe) şi inhalarea fumului rezultat. diformitate fizică.). Acestea conţin o substanţă alcaloidă. 2. Viciu de conformaţie = dispoziţie anormală a unor părţi sau organe ale corpului. apucătura rea. fumatul ţigărilor a avut.aparţinînd genului Nicotiana din familia plantelor Solanacee. pe gură. acesta era practicat numai de băştinaşii amerindieni. sau în combinaţie cu cenuşă. anume acelea legate de viciu de conformaţie sau de procedură. dezmăţ. neajuns (de construcţie. cu ajutorul unui tub în formă de Y. precum şi pe nări. dar ulterior. el a fost rapid adoptat şi de populaţiile europene. dar după descoperirea Americii de către Columb. prin intermediul unor tuburi sau rulouri din frunze de tutun. clauzelor etc. nicotina. desfrâu. patimă. Iniţial. întreţinând şi perpetuând obiceiul fumatului. unde se mai practică şi mestecatul frunzelor de tutun singure. Dintre aceste forme. la început. obiceiul fumatului a devenit aproape universal. care conţine peste 100 de specii şi subspecii. rămâne să vedem dacă fumatul 13 . Neîndeplinire a unor condiţii legale de formă sau de conţinut în întocmirea actelor. Pornire nestăpânită şi statornică spre rău. Fumul rezultat prin arderea tutunului era inhalat. de funcţionare etc. În zilele noastre.

Fumătorii nu se aleg neapărat din rândul persoanelor răutăcioase şi cu moravuri uşoare. manifestarea unei boli: dependenţa de nicotină. sevrajul21. De aceea pentru a găsi adevărul despre fumat trebuie să căutăm ceva mai departe. substanţa este folosită în cantităţi mai mari sau pe o perioadă mai lungă de timp decât se intenţiona iniţial 21 Dependenţa de fumat şi renunţarea la fumat. definită ca: a. Cu toţii cunoaştem persoane foarte cumsecade şi respectabile şi care totuşi fumează. b. de-a lungul timpului. nevoia tot mai mare de creştere a cantităţii de substanţă pentru a atinge efectul dorit. nicotina întruneşte criteriile unei substanţe ce determină dependenţă. sau b. Iar ca să spunem că e un defect. 14 . adică este un drog. sindromul caracteristic de sevraj în absenţa substanţei. este faptul că nevoia de a aprinde o ţigară este. Nevoia de a fuma este o stare. Ceea ce nu ştie de obicei fumătorul. manifestat prin oricare din următoarele: a. manifestată prin cel puţin trei dintre simptomele următoare. neajuns sau o pornire nestăpânită şi statornică spre rău. Criteriile care definesc boala numită „dependenta de substanţe” sunt stabilite în cea de a patra ediţie a „Manualului de diagnostic şi statistici” (DSM-IV) elaborat de Asociaţia Psihiatrilor Americani. 2. În conformitate cu clasificarea internaţională a bolilor a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. cusur. ar însemna să încadrăm fumatul în categoria greşită.poate fi considerat defect. Desigur că nu. 3. de fapt. nu o calitate sau un defect. aceeaşi substanţă sau una asemănătoare este folosită pentru a uşura sau evita simptomele de sevraj. scăderea efectului produs de aceeaşi cantitate de substanţă. Conform DSM-IV dependenţa este un model maladaptiv de uz de substanţe care duce la suferinţă. iar dependenţa nicotinică ce apare ca urmare a consumului de tutun este o tulburare mentală şi comportamentală. toleranţa. şi care pot apărea în orice moment în decursul a douăsprezece luni: 1.

serotonină23. sex. o mare parte din timp este petrecută în activităţi necesare pentru obţinerea substanţei (ex. 7. indiferent de stimul – alimentaţie. livrată prin fumul de tutun. unde determină secreţia de dopamină22. asocierea ţigării cu anumite momente şi stări determină fumătorul să reacţioneze precum în experimentul lui Pavlov: apare stimulul. Cum se ajunge ca un gest. Acesta este o reţea de neuroni responsabilă de producerea stării de satisfacţie fizică şi psihică. prof. 6.4. sexy. trabuc sau orice altă modalitate de a-şi administra imediat drogul: un semnal care nu este urmat de recompensă declanşează frustrare. alte droguri. Nicotina. folosirea substanţei sau recuperarea în urma efectelor sale. De aici şi necesitatea compulsivă de a intra în posesia tutunului – obiectul care te face să te simţi mai bine. ocupaţionale sau recreaţionale se reduce semnificativ în urma folosirii substanţei. consumul substanţei continuă în ciuda conştientizării unor probleme fizice sau psihologice cauzate sau exacerbate de substanţă. să devină boală? Simplu. apare anticiparea recompensei şi imediat acţiunea pentru obţinerea acesteia – aprinderea ţigării. timpul alocat activităţilor sociale. substanţe ce activează „circuitul recompensei”. Karl Fagerstrom din Suedia a propus de mai bine de 15 de ani testul care îi poartă numele şi care astăzi este acceptat la nivel internaţional ca instrument de evaluare obiectivă a dependenţei nicotinice (Testul Fagerstrom). recompensat. atitudine aparent socială. Pentru a uşura determinarea gradului de dependenţă nicotinică a fumătorilor. există o dorinţă persistentă sau eforturi nereuşite de a înceta sau diminua folosirea substanţei respective 5.deplasarea pe distanţe mari. Dar tot aici îşi are explicaţia şi instalarea sindromului de sevraj atunci când fumătorul nu are la îndemână ţigări. ori în toiul nopţii). 23 15 . acţionează ca neurotransmiţător. „plăcerea”. noradrenalina24. 24 Hormon adrenergic şi neurotransmiţător a sistemului nervos simpatic. Acest semnal 22 Unul dintre principalii neurotransmiţătorii de la nivelul sistemului nervos Amină derivată de la indol. ajunge în 6-7 secunde la creier. În timp. atașat în anexă. cool.

nu trebuie să fii un fumător împătimit pentru a fi expus riscurilor de îmbolnăvire. beneficiază de tratament medicamentos şi îngrijire din partea medicului. Vicepreşedintele Societăţii Române de Pneumologie. Şi. se instalează dependenţa de nicotină – adică boala codificată în clasificarea internaţională a bolilor (ICD 10) cu codul F17 . Bogdan Miron afirmă că: „fumatul nu înseamnă doar o dependenţă psiho-comportamentală. Timpul în care se instalează această boală depinde de cantitatea de ţigări fumată. dar şi renunţarea este mai dificilă) dar şi de anumiţi factori genetici – persoanele care au un defect la nivelul genei ce codifică citocromul P450.poate fi însă atât extern (ocaziile care „nu merg” fără o ţigară) cât şi intern (scăderea concentraţiei sanguine a nicotinei sub nivelul care menţine activ circuitul recompensei). EFECTELE TUTUNULUI ASUPRA SĂNĂTĂŢII Riscurile fumatului asupra sănătăţii sunt multe şi grave. în timp. fumează mai puţin şi renunţă mai uşor. de sex (la femei se instalează mai greu. în timp. să devenim dependenţi de nicotină. Boiseregard avertizează că tinerii care consumă prea mult 16 . ca orice boală. prof. iar femeile sunt în mod special predispuse spre cancerul la plămâni. În jurul anului 1600. de vârsta de debut. filozoful Fang Yizhi arată că „anii lungi de fumat distrug plămânul”. dr. ci şi una biologică. Efectele fumatului asupra sănătăţii au fost intuite şi descrise încă de acum câteva secole. Dependenţa de tutun este o boală cronică. A. De cele mai multe ori. Prin urmare. cedează în faţa acestei boli”. în 1701 N. din cauza căreia persoana se simte depăşită în lupta cu renunţarea. Fumatul se dovedeşte a fi mai mult decât un simplu obicei rău. consumarea a 1 – 4 ţigări pe zi este asociată cu un risc semnificativ mai mare de deces în urma bolilor de inimă. Studii recente au demonstrat faptul că la ambele sexe. o proteină ce participa la degradarea nicotinei. în China. Pe lângă faptul că riscăm că. Este important să nu ne amăgim cu ideea că suntem „doar” fumători ocazionali.

formaldehidă. fiind cauza unei game foarte variate de boli ce pot avea caracter acut sau cronic. iar în 1939 acesta publică o lucrare de 1. precum şi o serie de 17 . se ştie că tutunul. afectează în mod direct sănătatea umană. Tutunul are o compoziţie complexă.100 pagini „Tutunul şi organismul”. tutunul are ca substanţe specifice nicotina şi isoprenoizii (hidrocarburi nesaturate). iar în anii 1930–1940 cercetătorii germani au demonstrat pentru prima oară o asociere între cancerul de plămâni şi tutun. amidon. au mâinile şi picioarele nesigure. amoniac. acetilenă. El este alcătuit din peste 4. care sa constituit ulterior în „acuzaţia cu cea mai mare comprehensiune şi acurateţe asupra tutunului care a fost vreodată publicată”. emfizem pulmonar şi afecţiuni bronşice. Takeshi Hirayama (Japonia) realizează primul studiu major asupra fumatului pasiv şi cancerului pulmonar.tutun tremură. minerale etc. proteine. În 1981. îşi pierd vigoarea „părţilor lor nobile”. Printre aceştia se află gudronul (tarul) care expune fumătorul la un risc crescut pentru cancer bronhopulmonar. iar în 1950 trei studii cazcontrol demonstrează legătura dintre fumat şi cancerul pulmonar. iar în 1761 John Hill avertizează asupra cancerului la nas al celor care prizează tutun. În frunze se găsesc diverse componente chimice: celuloză. Unele din aceste substanţe produc boli cardiovasculare şi pulmonare şi toate pot fi letale. Fritz Lickint publică dovezi statistice ale legăturii dintre cancerul pulmonar şi ţigarete. benzen. incluzând mai mult de 60 substanţe cunoscute ca fiind cancerigene. Alături de gudron. metanol. în compoziţia fumului de ţigară intră şi alte substanţe cum ar fi: cianuri. steroli. În 1929.000 compuşi chimici. Dar veţi putea spune că aceşti compuşi se mai găsesc şi în alte plante. Primul studiu epidemiologic din lume asupra legăturii dintre cancerul pulmonar şi tutun a fost prezentat în 1939 de Muller. prin numeroşii săi compuşi toxici. Fumul de ţigară este un amestec de compuşi organici şi anorganici produşi prin arderea tutunului şi a aditivilor. De altfel. Sammuel Thomas von Soemmering raportează în 1795 cancerul de buze la fumătorii de pipă.

nivelul nicotinei acumulată în organism în timpul zilei persistă şi în cursul nopţii. trans-mucoasă şi respiratorie. nicotina produce o stare de excitaţie psihică. ea este distribuită în toate ţesuturile şi organele. După pătrunderea în circulaţie. compusul principal al fumului de ţigară este nicotina a cărei structură chimică este beta-piridil-Npirolidină. În doze mici. euforie. La nivelul acestuia. iar în doze mari. moartea poate surveni înaintea inhibiţiei centrului respirator prin curarizarea (paralizia) muşchilor toracici ce participă la procesul respiraţiei. Totuşi. nornicotina este mai puţin toxică decât nicotina. determina tahicardie (frecvenţa cardiacă peste 80 bătăi/minut). Din cauza hidro-lipo-solubilităţii şi a volatilităţii sale. nicotina pătrunde în organism pe cale trans-cutană. Eliminarea nicotinei se realizează pe cale renală. iar mirosul este slab la rece şi asfixiant la caldură.gaze toxice: oxidul nitric şi monoxidul de carbon. Are un gust amar şi iritant. Prima doză 25 Un metabolit al nicotinei 18 .5 mg nicotină/l). dar în contact cu aerul şi lumina se colorează în brun. prin stimularea ganglionilor simpatici cardiaci. inclusiv în laptele matern (laptele fumătoarelor poate conţine până la 0. De aceea. Multă vreme s-a crezut că nicotina este cel mai toxic agent activ al tutunului şi într-adevăr este o otravă foarte puternică. pulmonară şi salivară. Dintre metaboliţi. Efectele complexe exercitate de nicotină în organism sunt explicate prin existenţa unei faze de excitare. Prin fumat. prin stimularea nervului vag. reducerea senzaţiei de foame şi oboseală. iar cotininei şi N-oxizilor li se atribuie potenţial cancerigen. dar mai ales asupra sistemului nervos. manifestate la nivelul diferitelor sisteme. efectul inhibitor se manifestă în special asupra centrului respirator. În anumite cazuri. o doză de 5 mg de nicotină fiind suficientă pentru a omorî un câine în câteva clipe prin paralizia nervilor motori. nicotina determină bradicardie (scăderea frecvenţei bătăilor inimii). iar una de 60 mg este la fel de eficientă pentru om. urmată de inhibare. Nicotina este un lichid incolor în clipa extragerii. Prima treaptă de metabolizare este oxidarea la cotinină25. cei care fumează sau mestecă tutun ziua sunt expuşi la efectele nicotinei timp de 24 ore.

cum ar fi înţelegerea limbajului. Dependenţa faţă de nicotină se manifestă prin apariţia simptomelor de sevraj atunci când o persoană încearcă să renunţe la fumat. dorinţa de a fuma. Aşa cum am spus. nelinişte. tulburări ale somnului. iritabilitate. Persoanele aflate în sevraj după fumat necesită o perioadă mai lungă de timp pentru a-şi redobândi echilibrul emoţional perturbat în urma unor situaţii stresante. Principalele simptome ale sevrajului nicotinic sunt reprezentate de anxietate (stare de teamă pentru un pericol iminent real sau imaginar). Poate v-aţi întrebat de ce tuşesc fumătorii? Iată explicaţia: Fumul de ţigară conţine o serie de substanţe chimice care au proprietatea de a irita căile respiratorii şi plămânii. fumătorii prezintă perturbări ale unei game largi de funcţii psihomotorii şi cognitive. Aceasta stimulează sistemul nervos central şi alte glande endocrine26 ceea ce produce o eliberare bruscă de glucoză. Un studiu a arătat că atunci când un fumător cronic nu fumează timp de 24 ore. cilii ce tapetează mucoasa traheei şi a bronhiilor mari ajută la eliminarea reziduurilor din plămâni. Tusea matinală a fumătorilor are mai multe cauze. 19 . senzaţie de foame.de nicotină produce o stare de agitaţie şi trezire. dificultăţi în concentrare. Nicotina are o mare capacitate de a produce adicţie (dependenţă). cefalee (dureri de cap). stimularea este urmată de depresie şi o senzaţie de oboseală. el prezintă un nivel crescut al ostilităţii. producând o descărcare de adrenalină de la nivelul cortexului glandei suprarenale. făcându-l pe fumător să caute a-şi administra şi mai multă nicotină. Fumul de ţigară încetineşte funcţia lor astfel încât unele din substanţele nocive ce 26 Glande cu secreţie internă. furiei şi agresivităţii precum şi o cooperare socială redusă. somnolenţa. În timpul perioadei de abstinenţă şi/sau atunci când simt nevoia acută de a fuma. nervozitate. într-un mod asemănător cocainei şi heroinei. probleme gastrointestinale. Când un fumător inhalează aceste substanţe. În mod normal. organismul său încearcă să se protejeze prin producerea de mucus şi eliminarea lor cu ajutorul tuşei. dozele următoare generează un sentiment de calm şi relaxare.

între 1 şi 9 luni se reduce tusea şi „scurtarea” respiraţiei. Modificările care apar în organism în momentul în care se renunţă la fumat: S-a pus problema dacă renunţarea la fumat este utilă şi în cazul celor care au fumat o viaţă întreagă. la 1 an riscul de a face cardiopatie ischemică scade la jumătate comparativ cu cel al unui fumător. După o expunere de lungă durată la fumul de ţigară. între 2 săptămâni şi 3 luni se îmbunătăţeşte circulaţia sanguină şi funcţia pulmonară. Scade şi riscul de apariţie al cancerului cavităţii bucale. vezicii urinare. fumătorul tuşeşte pentru că plămânii încearcă să se cureţe de „otrăvurile” acumulate în ziua precedentă. Totuşi. gâtului. colului uterin şi pancreasului. S-a constatat că la 20 minute de la oprirea fumatului frecvenţa cardiacă scade spre valori normale. la 12 ore nivelul monoxidului de carbon din sânge revine la normal. scăderea temperaturii pielii datorită vasoconstricţiei periferice. unii cili îşi revin şi devin din nou funcţionali. somnolenţa. esofagului.). iar mucusul stagnează în căile respiratorii. la 10 ani riscul de cancer bronho-pulmonar este jumătate din cel al unuia care a continuat să fumeze. În timpul somnului. 27 Accidenta vascular cerebral 20 . determină creşterea frecvenţei cardiace şi a tensiunii arteriale. După trezire. cu cât te laşi mai curând de fumat. etc. la 15 ani riscul de cardiopatie ischemică este egal cu cel al nefumătorilor. efecte gastro-intestinale. emoţiile. Concluzia a fost că nu este niciodată prea târziu să renunţi. cilii îşi pierd funcţia în mod permanent.au pătruns în plămâni prin inhalarea fumului de ţigară rămân acolo. le creşte abilitatea de a manipula mucusul. la 5 ani riscul de AVC27 este egal cu cel al unui nefumător. de a curăţa plămânul şi scade riscul de infecţii. scăderea capacităţii de concentrare. Atunci plămânii fumătorului sunt mai expuşi decât înainte în special la acţiunea nocivă a virusurilor şi bacteriilor din mediul înconjurător. cu atât îţi scad şansele de a face o formă de cancer sau alte boli asociate cu fumul de ţigară. cilii îşi recapătă funcţia normală. Efectele fumatului activ Pe termen scurt: nicotina influenţează funcţiile cerebrale (dispoziţia.

5 ori mai susceptibili să sufere de astm bronşic. Efectele fumatului pasiv la locul de muncă Un studiu pe 10 ani a demonstrat o reducere semnificativ mai rapidă a funcţiei pulmonare la nefumătorii expuşi la fumat pasiv la locul de muncă faţă de 21 .5 ori mai susceptibili să dezvolte o infecţie de tract respirator în copilărie. Efectele fumatului pasiv la adulţi Pe termen scurt: greaţă. impotenţă. BPOC (boală pulmonară obstructivă cronică). anevrismului aortic.80 ţigarete pe an. cefalee. Pe termen lung: creşterea riscului de cancer pulmonar. contribuie la instalarea accidentului vascular cerebral. inhalează echivalentul fumatului a 30 . este factor de risc în cancere (în special carcinom bronho-pulmonar). Copiii care fumează au şanse mai mari să dezvolte ulterior diverse boli pulmonare. fluxul sanguin coronarian este redus la nefumători după doar 30 de minute de fumat pasiv. sunt de 1. Efectele fumatului activ la copii Copiii au de trei ori mai multe şanse să fumeze dacă ambii părinţi sunt fumători. Fumatul în perioada copilăriei determină modificări genetice ireversibile la nivel pulmonar. bolii vasculare periferice. infarct miocardic acut). cardiopatiei ischemice (angina pectorală. La copiii ai căror mame fumează în timpul sarcinii. sindromul de moarte subită infantilă apare de 2 ori mai frecvent. creşterea riscului de accident vascular cerebral. creşterea riscului de boli cardiace.Pe termen lung: fumatul este factorul de risc principal pentru apariţia aterosclerozei. tuse. Efectele fumatului pasiv la copii Copiii ai căror părinţi fumează sunt de 1. Fumul de ţigaretă este de 2 tipuri: fumul rezultat direct din arderea ţigaretei (85% din fumul dintr-o cameră provine direct din arderea ţigaretei şi conţine o concentraţie mai mare de substanţe toxice şi carcinogene decât fumul expirat de fumător) şi fumul expirat de fumător. exacerbări la pacienţii astmatici. iritaţia ochilor.

comparativ cu nefumătorii. 28 Intoxicaţie cronică şi acută cu substanţe toxice. Numeroase studii arată cu cât fumează mai mult timp.şi hipofaringe. Cancerul bronho-pulmonar (NBP) . de 10 ori pentru cel de laringe. un om moare din cauza consumului de tutun” afirmă OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii). 1. existente în frunzele de tutun.5-2 ori pentru cancerul renal şi de vezică urinară. de 4-5 ori riscul de cancer al cavităţii bucale. absenteism datorat afecţiunilor respiratorii.cei neexpuşi. Studiile arată că acei care încep să fumeze în adolescenţă (mai mult de 70% dintre fumători) şi continuă în următorii 20 ani sau mai mult. de 4-5 ori pentru cancerul de oro. vor muri cu 20 până la 25 ani mai devreme decât cei care nu au aprins niciodată o ţigară. dispnee (senzaţie subiectivă de dificultate în respiraţie).s-a demonstrat că există mai mult de 40 de substanţe cancerigene în fumul de ţigară. de 2 ori pentru cel de stomac. de 2-4 ori pentru cancerul de pancreas şi de 1. „din cap până în picioare”. expectoraţie. Fumătorii au o probabilitate de 20 ori mai mare de a face un cancer pulmonar. BOLILE SPECIFICE FUMĂTORILOR „La fiecare 6 secunde. Nefumătorii expuşi la locul de muncă la fumat pasiv au prezentat semnificativ mai frecvent: tuse. cu atât un fumător îşi creşte riscul de a dezvolta un cancer în alte organe: de 2 ori pentru cancerul de nas şi sinusuri. Oprirea fumatului determina scăderea substanţială a riscului pentru majoritatea cancerelor menţionate. iritaţia ochilor. Tabagismul28 cauzează aproximativ 90% din cancerele pulmonare la bărbaţi şi 80% la femei. 22 . viroze pulmonare. Filtrul ţigărilor micşorează riscul. tutunul negru îl creşte. Nu numai cancerul pulmonar şi bolile de inimă provoacă probleme serioase de sănătate sau moartea. de 2 ori pentru cancerul de rinofaringe. Studii recente sugerează o legătură între fumat şi cancerul de sân. de 2-5 ori pentru cel de esofag. Mai jos sunt prezentate câteva din efectele mai puţin cunoscute ale consumului de tutun.

dovezile care legau cauzal fumatul de apariţia NBP erau indirecte. şi de 251/100. conţinutul în nicotină al ţigărilor. Aceeaşi cauză explică în mare parte incidenţa (numărul de cazuri noi de boală sau de persoane îmbolnăvite pe o perioadă de timp dată şi într-o populaţie determinată) mai mare a NBP în mediul urban şi industrial. gradul inhalării fumului. iniţial prin observaţii empirice şi ulterior prin ample studii epidemiologice şi date de patologie. Un risc crescut ar exista şi pentru fumătorii pasivi.Majoritatea datelor de etiologie privind NBP sunt centrate pe rolul dovedit al tutunului în carcinogeneză (apariţia cancerului). per ansamblu.an care se calculează înmulţind numărul de pachete fumate/zi cu numărul de ani de fumat). prin studii genetice o legătură directă între tutun şi NBP. Într-un studiu larg efectuat în Marea Britanie pe 3. explicabil prin prevalenţa (numărul cazurilor de îmbolnăviri) mai mare a fumătorilor bărbaţi .000 locuitori la fumătorii de ţigarete. Studiile epidemiologice au demonstrat că riscul pentru NBP este direct proporţional cu durata totală a obiceiului de a fuma. de 10/100.000 locuitori la nefumători şi de 140/100. cu un raport de 4-3/1.000 locuitori la marii fumători. S-a stabilit însă. numai 2% din cazuri s-au întâlnit la nefumători. Riscul de NBP este de cel puţin 10-30 mai mare la fumători decât la nefumători. Un metabolit specific al benzo23 . folosirea ţigărilor fără filtru.raport care tinde să scadă în societatea modernă.070 pacienţi. Acest risc este demonstrat prin rata deceselor prin NBP. În SUA. dar şi cu vârsta de începere a fumatului. se estimează că cel puţin 87% din totalul cazurilor de cancer pulmonar sunt atribuite fumatului de ţigarete (90% la bărbaţi şi 79% la femei). Vârsta de la care creşte riscul fumătorilor de a dezvolta cancerul pulmonar este de 40 ani. Până recent. NBP este mai frecvent la bărbaţi decât la femei. Vârsta de apariţie este în medie peste 50 ani la bărbaţi şi aproximativ cu zece ani mai mult la femei. faţă de mediul rural. în special epidemiologice. în ultimii ani. Fumatul este principala cauză dovedită a NBP. Astfel. cu doza cumulativă de ţigarete (număr pachete .

). Cataracta . Acest efect este explicat prin două mecanisme: prin iritarea directă a ochilor de către fumul de ţigară şi prin eliberarea în plămân de substanţe chimice care apoi sunt transportate prin sânge până la nivelul globilor oculari. putându-se ajunge până la orbire. ar modifica trei loci (punct precis de pe un cromozom. fiind evidenţiat prin prezenţa de mutagene în urina fumătorilor. care este anormală la aproximativ 60% din cazurile de NBP. dibenzantracen. 3.pirenului. recunoaşte figurile sau culorile şi de a vedea detaliile cele mai fine ale obiectelor. cadmiu etc. constituient chimic al fumului de tutun. uretan. Analiza chimică a fumului de tutun a identificat un mare număr de agenţi mutageni şi carcinogeni29.) sau în faza sa volatilă (hidrazină. unde se găseşte o genă) specifici de pe gena supresoare p 53. care se găsesc fie în faza particulară a fumului (benzopiren. catechol. formaldehida. boala în care cristalinul devine opac şi împiedică trecerea razelor luminoase.Se consideră că tutunul produce/agravează o serie de afecţiuni oculare. izotop radioactiv sau radiaţie implicată în producerea cancerului Pete care “mănâncă” 24 . este posibil ca unii constituienţi chimici ai tutunului să fie carcinogeni sau cocarcinogeni. Mecanismul precis al carcinogenezei prin tutun este necunoscut. nichel. o boală inflamatorie necontagioasă a pielii care se manifestă prin apariţia unor pete roşiatice şi pruriginoase30. Carcinogenele din fumul de tutun sunt nu numai absorbite de epiteliul de suprafaţă a căilor aeriene şi alveolelor. este cu 40% mai frecventă la fumători. 2. 29 30 orice substanţă.se pare că fumătorii sunt mai predispuşi să dezvolte psoriazis. Fumatul se asociază şi cu degenerescenţa maculară senilă. Această zonă e responsabilă de focalizarea imaginilor şi ne oferă abilitatea de a citi. o boală oculară incurabilă provocată de degradarea părţii centrale a retinei (macula lutea). conduce o maşină. clorura de vinil. împreună cu alţi factori inductori. nicotină. dar sunt de asemenea metabolizate. Cataracta. Psoriazisul . urme de nitrosamine etc.

Pierderea auzului .definită ca inflamaţie cronică nespecifică a peretelui bronşic. fumatul produce şi emfizem. Ridurile . Emfizemul pulmonar . fumătorii îşi pot pierde auzul mai curând decât nefumătorii şi sunt mai expuşi riscului de surditate cauzată de infecţii ale urechii sau de zgomote puternice. micşorează aportul de vitamina A şi diminuează circulaţia sanguină. 6. fumătorii au un risc de 1. manifestată clinic prin tuse cu expectoraţie. producând grave dezechilibre ale mecanismelor mucociliare de epurare. fumătorii au un risc de 3 ori mai mare de a suferi infecţii ale urechii medii comparativ cu nefumătorii. S–a demonstrat de fapt. 7. De asemenea. 5. Prin mişcarea lor împing spre laringe unii corpi străini de mici dimensiuni pătrunşi acolo. o boală în care dilatarea şi ruptura alveolelor pulmonare 31.Fumatul influenţează echilibrul chimic de la nivelul cavităţii bucale provocând formarea tartrului dentar şi îngălbenirea dinţilor. 8.Deoarece fumul de ţigară antrenează apariţia unor plăci de aterom pe pereţii vaselor de sânge (adică se îngroaşă vasele de sânge). ceea ce presupune reducerea severă a posibilităţii plămânilor de a se apăra şi conservă (pe suprafaţa interioară a traheelor şi bronhiilor mari există nişte „perişori” care se numesc cili. cu evoluţie cronică de minimum trei luni pe an. cu scăderea irigaţiei sanguine a urechii interne. Există studii care arată că fumatul contribuie la formarea cariilor. dar şi modifică proprietăţile fizice şi chimice ale structurilor ciliare. în special în jurul buzelor şi ochilor. Scade capacitatea de preluare a oxigenului şi de eliminare a dioxidului de carbon.4. Cariile dentare . În 31 Unitatea structurală şi funcţională a plămânului 25 . timp de minimum doi ani consecutiv. că substanţele iritante conţinute în fumul de ţigară nu numai că irită mucoasa căilor respiratorii. cum ar fi de exemplu praful).5 ori mai mare de a-şi pierde dinţii. Bronşita cronică . aspră şi cu riduri.În afară cancerului pulmonar.Fumatul provoacă o îmbătrânire prematură a tegumentelor deoarece distruge proteinele care conferă elasticitate pielii. cu alterarea structurilor ce secretă mucus. Fumătorii au o piele uscată. De asemenea.

9. după un traumatism. De aceea.monoxidul de carbon. bolile cardiovasculare sunt responsabile de 1 din 3 decese. că fumatul este cauza a peste 26–30 % din decesele datorate bolilor cardiovasculare şi s–a dovedit de altfel că unii compuşi volatili ai tutunului. Ulcer gastric . Ca urmare. Osteoporoza . asociată cu UG (ulcer gastric). este absorbit în sânge mult mai rapid decât oxigenul. În bronşita cronică se formează mucus purulent care se acumulează în bronhii producând tuse. principalul gaz toxic al gazelor de eşapament şi al fumului de ţigară. Fumatul e unul din cei mai importanţi factori de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare. 10.cazuri extreme. Fumatul determină.Fumatul scade rezistenţa organismului la bacteria numită Helicobacter pylori. scade capacitatea stomacului de a neutraliza acizii care pot apoi eroda straturile peretelui gastric. fumătorii sunt mai predispuşi la probleme la nivelul coloanei vertebrale.În lume. De asemenea. 11. Bolile cardiovasculare legate de fumat provoacă anual mai mult de 600. 26 . de unde sunt absorbite în fluxul sanguin. Bolile cardiace . oasele fumătorilor îşi reduc densitatea.000 oameni în ţările în curs de dezvoltare. se fracturează mai uşor şi au nevoie de mai mult timp pentru a se vindeca în cazul fracturilor (cu până la 80% mai mult timp). Un studiu a demonstrat că muncitorii din industrie care fumează au un risc de 5 ori mai mare de a rămâne cu o durere de spate. la marii fumători. creşterea cu peste 200–400 % a riscului de infarct miocardic acut şi de AVC (accident vascular cerebral) deoarece nicotina pătrunde în sânge şi determină creşterea TA (tensiunea arterială) şi accelerarea frecvenţei bătăilor inimii. nicotina.000. este necesară traheostomia pentru ca pacientul să poată respira: se face o incizie a traheei şi aerul e împins în plămâni cu ajutorul unui ventilator. capacitatea de a transporta oxigenul e redusă cu până la 15%. de exemplu. Se cuvine să menţionăm. oxidul de azot sau gudronul pătrund în alveolele pulmonare.000 decese în ţările dezvoltate. Aceste afecţiuni omoară într-un an mai mult de 1. ceea ce înseamnă că inima suportă o activitate şi presiune mult mai intense. De asemenea. de fapt. precum monoxidul de carbon.

Este un fapt cunoscut că fumatul poate afecta anumite aspecte ale sexualităţii feminine. UG e mai greu de tratat la fumători. Atât în cazul femeilor. Când nicotina este inhalată în plămâni. În plus. Fumatul a mai mult de o jumătate de pachet de ţigări pe zi este asociat cu un număr ridicat de cazuri de infertilitate. răspândirea tuturor afecţiunilor respiratorii cronice este strâns legată de obiceiul fumatului. de feţi morţi. numărul potenţial de ani fertili este redus. fumatul poate induce instalarea prematură a menopauzei. În plus. Ciclul menstrual neregulat are o cotă ridicată printre fumătoare. fluxul sangvin preia această substanţă şi o transportă către ţesuturi într-un interval de zece secunde. cât şi al bărbaţilor. Fumatul pe parcursul sarcinii creşte riscul ca nou născutul să aibă o greutate mică la naştere şi probleme de sănătate în viitor. Cancerul de col uterin şi avortul spontan – În afara creşterii riscului de cancer al colului uterin.Deci. sindromul de moarte subită a nou născutului se asociază cu consumul de tutun. prin scăderea nivelului estrogenilor32. La fumătoare pierderea sarcinii e de 2-3 ori mai frecventă. 13. Numărul de cazuri de femei bolnave de cancer pulmonar este mult 32 Hormoni resposabili de dezvoltarea caracterelor sexuale 27 . Colorarea degetelor – Gudronul (tarul) din fumul de ţigară se acumulează în pielea degetelor şi în zona unghiilor de unde şi tenta gălbui-maronie specifică. De asemenea. s-a dovedit că la fumători vindecarea ulcerului este întârziată şi recurenţele sunt mult mai frecvente decât la nefumători. Incriminarea fumatului în ulcerogeneză este categoric concludentă deoarece acesta este asociat cu incidenţa crescută a ulcerului. Fumatul intervine prin anularea mecanismelor inhibitorii ale secreţiei acide gastrice şi scăderea secreţiei alcaline pancreatice. iar riscul de recidivă e mai mare. iar frecvenţa acestuia la fumători se corelează pozitiv cu durata fumatului. 12. fumatul provoacă probleme de fertilitate la femei şi complicaţii în timpul sarcinii şi a naşterii. iar menopauza survine mai devreme. ca şi naşterea prematură. din cauza privării de oxigen a fătului şi anomaliilor placentare produse de monoxidul de carbon şi de nicotina din fumul de ţigară.

Copiii născuţi din mame fumătoare cântăresc în medie cu 300 de grame mai puţin decât cei ai unei nefumătoare. 15. există o legătură certă între fumat şi cazurile de moarte subită a nou-născuţilor. De asemenea. Dacă nu e tratată adecvat poate evolua către gangrenă. venelor şi nervilor. fumatul reduce numărul spermatozoizilor şi îngreunează circulaţia sângelui la nivelul penisului. Există. risc de hemoragii şi de naştere prematură). putând astfel provoca avorturi spontane şi anomalii congenitale.Fumatul poate altera sperma şi implicit ADN-ul33 prezent la nivelul spermatozoizilor. Se pare că această scădere a greutăţii la naştere este legată de cantitatea mai mică de oxigen pe care fătul o primeşte intrauterin. deoarece greutatea la naştere este determinantă pentru evoluţia ulterioară a copilului. Copiii născuţi din mame fumătoare se pot dezvolta mult mai lent. de asemenea.crescut de când şi numărul fumătoarelor este în creştere. sunt predispuşi disfuncţiilor cerebrale. el reprezintă un factor de risc ce poate fi evitat şi responsabilitatea mamei în acest caz este. Unele studii au demonstrat că riscul de cancer e mult mai mare la copilul al cărui tată fumează. Infertilitatea de cuplu e mai frecvenţa în rândul fumătorilor. mare. Un alt efect este acela al creşterii riscului de avort spontan. necesitând amputarea zonei afectate. 33 Acidul dezoxiribonucleic 28 . pot avea o dezvoltare psihică defectuoasă şi un coeficient de inteligenţă sub medie. acest risc este dublu în cazul fumătoarelor. într-adevăr. Acest fapt este unul foarte important. Chiar dacă fumatul nu produce în mod obligatoriu malformaţii ale fătului/copilului. ceea ce poate duce la tulburări de dinamică sexuală (probleme de potenţă). o mare varietate de complicaţii posibile în timpul sarcinii şi al travaliului (ex. Boala Buerger (trombangeita obliterantă) – această boală e o inflamaţie a arterelor. 14. localizată în special la nivelul membrelor inferioare şi în care se produce o reducere a circulaţiei sanguine. Totodată. De fapt. Afectarea spermei .

Printre temele alese an de an. În fiecare an. − informarea fumătorilor cu privire la riscurile la care se expun adoptând acest obicei. şcoli. politici fiscale şi de preţ cu efecte descurajante pentru anumite categorii de fumători. restricţia vânzărilor de tutun în clădiri publice. universităţi. educative . se numără: „The media and tobacco: getting the message across” (1994). interzicerea vânzării ţigărilor la minori şi nu în ultimul rând educaţia antifumat a tinerilor în special. dar şi a adulţilor. centre socio . în special tineri. − protejarea stării de sănătate a nefumătorilor. Foarte importante sunt: restrângerea sau interzicerea publicităţii la produsele din tutun. avertizarea fumătorilor asupra pericolului reprezentat de tutun pentru sănătate. începând din 1987 şi până în prezent.STRATEGII ANTIFUMAT Strategiile împotriva tabagismului se situează la două niveluri: individual şi social. în timp ce scăderea numărului fumătorilor în ţările dezvoltate se datorează 34 Ziua Mondială Fără Tutun 29 .toate coroborate în sensul influenţării comportamentului indivizilor faţă de fumat. economice.culturale. O cauză importantă a creşterii numărului fumătorilor în ţările în curs de dezvoltare este tocmai masiva publicitate făcută în mass media produselor din tutun. Statele Membre ale OMS au înfiinţat World No Tobacco Day. spitale. Experienţa internaţională a arătat că în controlul consumului de tutun trebuie abordate trei direcţii principale: − reducerea accesibilităţii la produsele de tutun. în 1987 cu scopul de a atrage atenţia opiniei publice asupra efectelor negative ale consumul de tutun. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) celebrează ziua de 31 mai ca fiind World No Tobacco Day34. interzicerea fumatului în locurile publice. Pe lângă decizia individuală sunt necesare acţiuni legislative. „Growing up without tobacco” (1999) „Leave the pack behind" (2000) „Tobacco kills don't be duped" (2001) „Second hand smoke kills”(2002).

sănătos. fumatul este o cauză majoră a morbidităţii şi mortalităţii. Îi conving pe aceştia de faptul că dacă vor fuma vor fi atrăgători. Deci. etc. Strategiile de publicitate utilizate de industria producătoare de ţigări sunt foarte diverse: folosirea de mesaje şi imagini atrăgătoare. corelată cu o campanie agresivă antifumat desfăşurată pe mai multe planuri: educativ. acceptare din partea celorlalţi. pentru că îl asociază cu maturitatea. oferirea gratuită a unor produse din tutun. producător de bunăstare. social. frumuseţe. legislativ. sofisticat. distractiv. Reclamele la ţigări arată fumatul ca fiind fascinant.vedeta campaniilor Winston . Fumatul este o patimă care. Orice pachet de ţigări atrage atenţia că “tutunul dăunează grav sănătăţii”. foarte bine realizate tehnic. putere. în lumea de astăzi. incitând la fumat şi creând impresia că fumatul le poate oferi anumite avantaje: încredere. 35 Noiembrie 30. plini de succes. acceptaţi de grupul de prieteni. În concluzie. ceea ce reclamă organizarea unor ample campanii educaţionale pentru conştientizarea oamenilor asupra pericolelor care îi ameninţă pe fumători şi nefumători deopotrivă. Iar această imagine este proiectată în fiecare produs media . Allan Landers35.de la filme la reviste şi chiar personaje de desene animate”. fără a exclude nici o naţiune sau popor. Fumătorii maturi nu au un motiv raţional pentru fumat. 2009 30 . este purtată pe braţe. Tinerii adoptă cu mare uşurinţă fumatul. 1940– Februarie 27. vorbim de o voință slăbită a omului. iar industria tutunului acţionează ca o forţă globală.limitării drastice a acestei publicităţi. Reclama şi publicitatea la tutun urmăresc să atragă câţi mai mulţi consumatori. care copleşesc publicul convingându-l asupra efectelor pozitive ale fumatului. sponsorizarea diferitelor acţiuni culturale sau sportive. Asta înseamnă că fumatul creează dependenţă. persuasive.transformat în luptător împotriva consumului de tutun afirmă: „Companiile producătoare de ţigări cheltuiesc anual 6 miliarde de dolari incitând tinerii spre a fuma. succes.

nu sclavii poftelor.. Deşi aceste tipuri de anchete au o sensibilitate de obicei de 85% şi o specificitate de 89. în Marea Britanie obiectivul este o diminuare a prevalenţei la grupa de vârstă 11-15 ani de la 13% în 1998 la 11% în 2005 şi 9% în 2003) Croghan E. ci şi trupului.. Importantă ca o primă măsură de îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei este reducerea prevalenţei fumatului la adolescenţi.datele sunt interesante pe de o parte pentru cercetarea epidemiologică şi pentru monitorizarea problemelor de sănătate legate de fumat. Iată de ce Părinţii nu tolerează fumatul.C.The importance of social sources of cigarettes to school students-Tobacco Control 2003.2% se ştie că există un comportament al individului reacţional la astfel de chestionare care poate scădea acurateţea studiului (în special femeile sunt influenţate în răspunsurile legate de fumat de stigmatizarea socială.Holbrook B. Studiul.P. Să nu uităm că mântuirea nu se adresează doar sufletului.din punct de vedere istoric. studiul de faţă fiind şi un studiu de supraveghere epidemiologică . De aceea .. obiectiv care şi l-au propus multe guverne (ex. iar pe de altă parte pentru stabilirea obiectivelor viitoare în lupta antifumat şi evaluarea intervenţiilor. ci şi trupeşte. ei ne vor stăpâni pe propria voie. Când iubeşti pe cineva.B.Cheng K.Griffin C..178-183 31 .-Improving the self reporting of tobacco use : results of a factorial experiment-Tobacco Control 2003. o oglindă a stadiului actual al cunoştinţelor şi atitudinilor legate de consumul de tutun în România.K.Tang H.. Warnecke R.. nu-l mai poţi lăsa să facă ce vrea. obiectivează din plin necesitatea de a interveni cu toate pârghiile pe care le deţine statul român pentru controlul acestui fenomen cu 36 Cowling D.67-73).Johnson T..De ce duhovnicii nu sunt de acord cu fumatul? Pentru că ei ne sunt părinţi şi ne vor sănătoşi nu doar sufleteşte. Nu poţi admite ceea ce nu admite Dumnezeu.Aveyard P. Iubirea faţă de aproapele trebuie să fie întotdeauna în raport cu iubirea faţă de Dumnezeu. unii negând fumatul sau afirmând că fumează ocazional)36..12. CONCLUZII România se înscrie pe o linie ascendentă din punct de vedere a morbidităţii şi mortalităţii induse de fumat.W.12.

Astfel. care aşa cum arată şi alte investigaţii în domeniu determină un răspuns similar din partea acestora indiferent în ce ţară se aplică (Wakefield M. În afară de acest tip de fumat activ.McElrath Y. pentru prima dată afişată în locuri publice din Bucureşti.I.Flay B. de abordare şi pe această cale a tineretului prin intermediul reclamei antifumat. Emery S. Această anchetă. medicale poate contribui la relansarea programelor de luptă antifumat din România. O primă consecinţă a acestei cercetări a fost şi lansarea unei campanii împotriva fumatului pasiv care a inclus şi reclama antifumat. medicii constată existenţa şi nocivitatea fumatului pasiv. 32 . Szczypka G. cu implicaţii legislative..12. dar şi cel pasiv... care constă din inhalarea involuntară a fumului de ţigară de către persoane care se află în aceeaşi încăpere cu fumători activi. Anderson S.12. . În august 2011.caracter epidemic care se cheamă fumat. se realizează un deziderat mai vechi. Fumatul activ. Campanie realizată în cadrul programului implementat de Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate şi finanţat de Uniunea Europeană prin programul Phare – Dezvoltarea Societăţii Civile 2000. program în cadrul căruia – de altfel – a fost realizat şi prezentul studiu. încercând să descifreze aspecte multifactoriale. fenomen care pune mari probleme şi costă foarte mult societatea românească.Australia’s National Tobacco Campaign Tobacco Control 2003. sociale. Ruel E. reprezintă în continuare o problemă gravă cu multiple consecinţe economice.Carroll T...ii82 ).Appraisal of antismoking advertising by youth at risk for regular smoking: a comparative study in the United States.. Balch G.. Australia and Britain-Tobacco Control 2003. numărul fumătorilor din întreaga lume era estimat la 1 miliard.Terry. Continuarea acestor campanii şi mai ales integrarea lor în abordări variate ale populaţiei din România poate să aducă .. Durrant R. Pe baza unui astfel de studiu se pot organiza campanii naţionale folosind reclama antifumat care să arate riscurile fumatului pentru sănătate şi se pot influenţa pozitiv atitudinile legate de riscurile fumatului.diminuarea consistentă a prevalenţei fumatului pe sexe (Hill D.aşa cum demonstrează şi statisticile australiene ..ii9).

circa 600. Datorită ignoranţei şi lipsei de educaţie sanitară. dar şi prin zilele de incapacitate temporară de muncă. Oricărui fumător îi place să se gândească la fumat ca la un viciu.Conform unui studiu global din 2010 al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).000 de oameni mor anual din cauza fumatului pasiv. prin consecinţele imediate asupra productivităţii muncii. Impactul se materializează şi sub forma deceselor premature în cazul unor boli maligne unde fumatul este factor de risc. de regulă. iar dependenţa indusă şi întreţinută de aceasta necesită repetate intervenţii. fumatul pasiv poate cauza pierderea auzului. Deoarece fumatul creează dependenţă. actualmente există câteva tratamente eficiente care ajută la obţinerea unei abstinenţe pe termen lung sau chiar realizarea uneia permanente cu condiţia ca monitorizarea pacientului să se facă pe termen lung. Prof. o acţiune care îi conferă o aură de siguranţă de sine şi de persoană care gustă din plăcerile vieţii. o treime din ei fiind copii care sunt expuşi fumului de ţigară acasă. ducând. încercarea de a întrerupe fumatul este dificilă. OCTAVIAN BUTUZA 33 . pentru a nu aminti decât câteva din efectele negative economice ale acestui obicei. Fumatul este de obicei văzut că o slăbiciune inofensivă. Totodată. Efectul sigur al fumatului este tabagismul. de fapt. tratată cu îngăduinţă. la sevraj tabagic. în ţara noastră. o boală? Foarte puţini… Dependenţa de tutun este o stare cronică. Câţi dintre cei care fumează ştiu însă că fumatul este. diagnosticul bolii se realizează în stare avansată. nicotina este în familia drogurilor. când tratamentul rămâne adesea numai paliativ şi extrem de costisitor atât pentru societate cât şi pentru individ.

1008-9.7:383–385 383 2.Warnecke R. 335-42.Johnson T. *** Starea de Sănătate a Populaţiei din România. Townsend. BALABANOVA Dina. 9.Improving the self reporting of tobacco use : results of a factorial experimentTobacco Control 2003. 303. 4. Ministerul Sănătăţii. (2002). BMJ. MIHĂLŢAN Florin Dumitru.B. COWLING D.178-183 3. Comparaţii internaţionale privind statistica demografică şi sanitară” – Ministerul Sănătăţii şi Familiei . Clinical Medicine.W.M. Bucureşti 2003 34 . MORRIS Leo. J.Consecinţe şi tratament. Centrul de Calcul.Tang H.P. LANTZ P. Editura Medicală. (1991). Bucureşti 2001 7. Martin Bobak.Holbrook B. Bucureşti 2001 8.BIBLIOGRAFIE 1.-Smoking on the rise among young adults: implications for research and policy-Tobacco Control 2003.. Tobacco control policies: the European Dimension. MIHĂLŢAN Florin Dumitru. Martin McKee-Patterns of smoking in Bulgaria-Tobacco Control 1998. GILMORE. A.12. Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2002. „Anchetă naţională medicală”-1997. Tobacco and the European common agricultural policy.. Institutul Naţional de Statistică. AND MCKEE. ŞERBĂNESCU Florina..i60 5.Centrul de Calcul .C. Statistică Sanitară şi Documentare Medicală 12. M.Statistică Sanitară şi Documentare Medicală 2003. Institutul Naţional de Statistică. 2. Bucureşti 2001 10. MARIN Mona – Studiul Sănătatea Reproducerii România 1999.12.Ce nu ştie fumătorul român-Editura Medicală. Bucureşti 2001 6. 11. CIOBANU Magdalena – Tabagismul ..

*** www.smokeatwork. 55/1999 pentru interzicerea publicităţii produselor din tutun în sălile de spectacol şi interzicerea vânzării produselor din tutun minorilor 15.insse.org 19.tobacco. ***www. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun 18. Legea nr.13. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Legea nr.cdc. 125 din 3 aprilie 2001 privind modificarea şi completarea art. Ordonanţa nr. Legea nr.13 din 30 ianuarie 2003 privind modificarea şi completarea Legii nr. *** www. 853 din 17 octombrie 2000 privind stabilirea textului şi dimensiunilor inscripţiilor-avertisment ale formelor de publicitate referitoare la produsele din tutun 14. 148 din 26 iulie 2000 privind publicitatea 16. Ordinul nr.gov 20. 349 din 6 iunie 2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun 17.ro 21.org 35 . *** www.

Nu = 0 3. Fumaţi când sunteţi bolnav şi trebuie să rămâneţi la pat o zi întreagă? Da = 1. 21-30 = 2. 36 . . Câte ţigarete fumaţi pe zi? Sub 10 = 0.între 0 şi 3 puncte = dependență mică. Fumaţi mai mult dimineaţa decât după-amiaza? Da = 1. . Nu = 0 Încercuiţi răspunsul corect şi adunaţi punctele. La ce ţigară renunţaţi mai greu? Prima = 1. În funcţie de punctajul obţinut la acest test. dependența de nicotină poate fi: . Când fumaţi prima ţigară după trezire? În primele 5 minute = 3 6-30 minute = 2. peste 30 = 3 5. Nu = 0 6.ANEXA Testul Fagerstrom 1. La celelalte = 0 4.între 4 şi 6 puncte = dependență medie. Este dificil să nu fumaţi în locuri interzise? Da = 1. 31-60 minute = 1 Peste 60 minute = 0 2.între 7 şi 10 puncte =dependență severă. 10-20 = 1.