You are on page 1of 53

Academia de

Studii Economice

Facultatea de
Management

MANAGEMENTUL SERVICIILOR
Lucrare aplicativa privind cresterea eficientei serviciilor prin reabilitare si
modernizare

Studenti : Craciun Maria
Cretu Gabriela
Diaconescu Ana

Bucuresti 2013

1 CONCEPTE FUNDAMENTALE UTILIZATE IN MANAGEMENTUL
SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITATI PUBLICE
1.1 Serviciile publice de interes general
Serviciile publice de interes general,constituie un element esential al modelului European
de societate si joaca un rol important atat pentru imbunatatirea calitatii vietii tuturor
cetatenilor,cat si pentru lupta impotriva excluderii si izolarii sociale.Acestea acopera o gama
larga
de
activitati
din
marile
ramuri
industriale,cum
ar
fi
energia,telecomunicatiile,transportul,transmisiile
audiovizuale
si
serviciile
postale,educatie,distributia de apa,gestionarea deseurilor,servicii medicale si sociale.
1.2 Serviciile de alimentare cu apă şi cele de canalizare – componentă a serviciilor
publice de gospodărie comunală
1.2.2 Stadiul actual al prestării serviciilor de alimentare cu apă şi a celor de
canalizare în România
Recensământul populaţiei şi al locuinţelor efectuat în perioada 18-27 martie 2002 a scos
în evidenţă faptul că România are o populaţie de 21.680.974 locuitori, din care: 11.435.080
locuitori în mediul urban (52,7%) şi 10.245.894 locuitori în mediul rural (47,3%).4
Din punct de vedere administrativ, România are 42 judeţe, 268 municipii şi oraşe şi 2686
comune (cca. 15.700 localităţi rurale). Sisteme centralizate de distribuţie a apei potabile se
regăsesc în 2.915 localităţi, din care toate municipiile şi oraşele (268) şi cca 17% din numărul
localităţilor rurale (2647). Dintr-un total de 8.107.114 locuinţe de pe teritoriul României,
5.724.125 sunt dotate cu instalaţii de alimentare cu apă (70,6%). În mediul urban există
4.259.574 locuinţe (52,54% din numărul total al locuinţelor de pe teritoriul României), din care
4.078.180 locuinţe dispun de instalaţii de alimentare cu apă (95,74%). În schimb, în mediul rural,
dintr-un total de 3.847.540 locuinţe numai 1.645.945 locuinţe sunt echipate cu instalaţii de
alimentare cu apă (42,77%).5
Reţelele de distribuţie a apei potabile au o lungime totală de 40.267 km, asigurând o
echipare în mediul urban de numai 71% din lungimea totală a străzilor. Capacitatea actuală a
sistemelor centralizate de alimentare cu apă pentru centrele populate este de 120 mc/s, din care
48 mc/s furnizează sursele subterane, iar 72 mc/s sursele de suprafaţă, inclusiv Dunărea.
Cantitatea anuală de apă potabilă distribuită consumatorilor însumează cca. 1.350 milioane mc,
din care pentru uz casnic cca. 811 milioane mc. 6.
În ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită în reţea, cauzată
în principal, de reducerea activităţilor industriale şi a contorizării, precum şi o creştere a ponderii
cantităţii de apă distribuită populaţiei.

2

Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării, gradul insuficient de
regularizare a debitelor pe cursurile de apă, poluarea semnificativă a unor râuri interioare creează
serioase dificultăţi în alimentarea cu apă pe toată perioada anului în multe zone ale ţării.
Accesibilitatea serviciului de alimentare cu apă potabilă a sporit considerabil în ultimii 30
de ani. Dintr-un total de cca. 21,7 mil. locuitori, 14,7 mil. locuitori (67,74%) beneficiază de un
serviciu public de alimentare cu apă potabilă, existând însă diferenţe majore între mediul rural şi
cel urban. Nivelul de echipare cu sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă a populaţiei
este net defavorabil mediului rural, doar 3,4 mil. locuitori beneficiind de acest serviciu (ceea ce
reprezintă 23,12% din populaţia alimentată cu apă şi 33,33% din populaţia rurală) în comparaţie
cu 11,3 mil. locuitori din mediul urban (ceea ce reprezintă 76,87% din populaţia alimentată cu
apă şi 99,12% din populaţia urbană).
Calitatea apei distribuite prin sisteme publice este permanent controlată prin prelevarea
de probe din zone reprezentative ale reţelelor de distribuţie. Se apreciază că din punct de vedere
microbiologic apa distribuită populaţiei prezintă un grad ridicat de siguranţă. Calitatea chimică a
apei distribuite prin sisteme publice de aprovizionare se caracterizează doar prin indicatorii
generali de potabilitate, nefiind analizate în rutină substanţele toxice cum ar fi plumbul,
trihalometanii sau pesticidele. Se efectuează analize pentru determinarea substanţelor toxice din
apă, a consumului chimic de oxigen, a amoniacului şi a azotaţilor. Supravegherea apei potabile
este eficientă, siguranţa microbiologică fiind asigurată pentru majoritatea populaţiei
aprovizionate.
În prezent dispun de reţele de canalizare publică 644 localităţi de pe teritoriul României,
din care 266 municipii şi oraşe şi 368 localităţi rurale. Din numărul total de 8.107.114 locuinţe
de pe teritoriul României, 4.297.065 locuinţe sunt dotate cu instalaţii de canalizare (53%). În
mediul urban 3.744.665 locuinţe dispun de instalaţii de canalizare (87,91%), în timp ce numai
552.400 locuinţe din mediul rural sunt echipate cu instalaţii de canalizare (14,36%).7
Reţeaua de canalizare are o lungime totală de 16.812 km, din care 15.736 km în mediul
urban (93,6%). Lungimea străzilor echipate cu reţele de canalizare este de cca. 12.540 km,
asigurând în mediul urban o dotare de numai 51,8% din lungimea totală a străzilor. În comparaţie
cu străzile echipate cu reţele de alimentare cu apă, numai 73% dintre acestea sunt echipate şi cu
reţele de canalizare. În cele 206 staţii de epurare a apelor uzate existente în România se tratează
numai 77% din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare. Există un număr
important de localităţi urbane care deversează apele uzate în emisari fără o epurare prealabilă (47
localităţi urbane), dintre care putem aminti: Bucureşti, Craiova, Drobeta-Turnu-Severin, Brăila,
Galaţi, Tulcea etc.
Populaţia care beneficiază de serviciul de canalizare este de cca. 11,45 mil. locuitori,
adică numai 52,81% din totalul populaţiei României. Ca şi în cazul alimentării cu apă potabilă,
populaţia care beneficiază de serviciul de canalizare publică este mult mai numeroasă în mediul
3

urban (10,3 mil. locuitori, ceea insemnă 89,95% din populaţia care beneficiază de acest serviciu
şi 90,35% din populaţia urbană) decât în cel rural (1,15 mil. locuitori, ceea ce înseamnă 10,04%
din populaţia care beneficiază de acest serviciu şi 11,27% din populaţia rurală).
Prin corelarea celor două echipări hidroedilitare populaţia României poate fi grupată în
trei mari categorii şi anume:
- populaţia care beneficiază de ambele servicii – 51%;
- populaţia care beneficiază de alimentare cu apă potabilă, dar nu şi de canalizare – 14%;
- populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de canalizare – 35%
O influenţă majoră asupra calităţii apelor naturale o au evacuările de ape uzate neepurate
sau insuficient epurate, care sunt descărcate în receptorii naturali. Din acest punct de vedere,
bazinele hidrografice Prut, Argeş-Vedea şi Litoral sunt cel mai grav afectate. Cele mai mari
volume de ape uzate neepurate provin de la sistemele de canalizare ale localităţilor (peste 89%),
prelucrări chimice (3%), producerea energiei electrice şi termice (8%). Se constată că în ultimii
ani situaţia funcţionării staţiilor de epurare şi preepurare nu a cunoscut o îmbunătăţire
semnificativă.
Cei mai mari poluatori ai apelor de suprafaţă cu substanţe organice, suspensii, substanţe
minerale, amoniu, grăsimi, cianuri, fenoli, detergenţi, metale grele sunt marile aglomerări
urbane: Bucureşti, Craiova, Miercurea Ciuc, Braşov, Sibiu, Râmnicu Sărat, Slatina, Târgovişte,
Ploieşti, Slobozia,
Bacău, Bârlad, Vaslui, Botoşani, Iaşi şi Timişoara. Alţi poluatori importanţi ai cursurilor
de ape sunt: industria petrolieră, industria chimică şi de medicamente, exploatările miniere şi
prelucrarea metalelor, industria siderurgică şi construcţia de maşini, industria alimentară,
industria celulozei şi hârtiei şi fermele zootehnice.
Trebuie menţionat că, la nivelul operatorilor apă/canal, se constată rămâneri în urmă în
domeniul activităţii laboratoarelor de proces din staţiile de tratare sau staţiile de epurare. Acestea
se manifestă în ceea ce priveşte dotările cu echipamente, nivelul profesional al angajaţilor,
managementul de asigurare şi control al calităţii datelor de laborator.
Exigenţele menifestate în prezent la nivelul parametrilor de calitate ai apei pe fluxurile
tehnologice impun reconsiderarea modului de abordare a activităţii de laborator în cadrul
sistemelor centralizate de alimentere cu apă şi canalizare, fiind necesară adoptarea următoarelor
măsuri:
- dotarea laboratoarelor la nivelul exigenţelor actuale;
- instruirea personalului pe nivele de competenţe;
- certificarea şi acreditarea laboratoarelor;
- introducederea sistemului de asigurare şi control al calităţii;

4

- implementarea la nivel naţional a unui sistem cu o structură de monitorizare şi
intercalibrare a laboratoarelor de proces.
Prin măsuri legislative şi economice, statul sprijină dezvoltarea cantitativă şi calitativă a
serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi a infrastructurii tehnico-edilitare a
localităţilor afectată acestora, astfel încât aceste servicii să îndeplinească următoarele condiţii de
funcţionare: continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ, adaptabilitate la cerinţele
utilizatorilor, acces

2. ANALIZA PRESTĂRII SERVICIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI A
CELOR DE CANALIZARE ÎN MUNICIPIUL MORENI
Potrivit legislaţiei actuale, infrastructura aferentă serviciilor publice de alimentare cu apă
şi de canalizare aparţine domeniului public al cărui proprietar este autoritatea publică locală.
Responsabilitatea asupra funcţionării serviciului public, precum şi asupra efectuării de investiţii
revine autorităţii publice locale. Funcţionarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare se
face în baza unei legislaţii specifice sub monitorizarea Autorităţii Naţionale de Reglementare a
Serviciilor Publice de Gospodărie Comunală şi a Ministerului Sănătăţii, prin Direcţiile de
Sănătate Publică judeţene.
Administrarea serviciului poate fi „directă“ (compartiment în cadrul primăriei localităţii)
sau „indirectă“. În cazul administrării indirecte, bunurile care aparţin sistemelor publice de
alimentare cu apă şi de canalizare sunt încredinţate spre administrare unei companii. Serviciile
publice de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni sunt asigurate de societatea
comercială „Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa” S.A. (S.C. G.C.L.T.
Dâmboviţa S.A.).
Analiza prestării serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul
Moreni trebuie să includă o serie de aspecte generale referitoare la contextul serviciilor, respectiv
caracterizarea globală a operatorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare (obiect de
activitate, capital social, management, organizare, colaborare cu autorităţi şi instituţii publice,
colaborare cu alţi agenţi economici privaţi sau bugetari etc.). De asemenea, este necesară o
analiză tehnico-economică a operatorului serviciilor şi a sistemului public de alimentare cu apă şi
de canalizare, în urma căreia să se contureze principalele puncte forte, puncte slabe, oportunităţi
şi ameninţări şi pe această bază, să se propună măsuri de îmbunătăţire a serviciilor.
2.1 Caracteristici generale ale S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A.
Societatea comercială Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa S.A.
(S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A.) este persoană juridică română, având forma juridică de societate
pe acţiuni. Sediul societăţii este în România, reprezentanţe, agenţii situate în alte localităţi din
judeţul Dâmboviţa: Moreni, Fieni, Pucioasa şi Titu.

5

În urma privatizării societăţii comerciale Gospodărie Comunală şi Transport Dâmboviţa
S.A., în anul 2000 s-a înfiinţat societatea comercială Gospodărie Comunală Locativă şi
Transporturi Dâmboviţa S.A. (S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A.), iar activităţile de apă şi canal au
trecut în patrimoniul consiliilor locale sau a Consiliului Judeţean Dâmboviţa. Acestea au încheiat
contracte de concesiune cu S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A. pentru activităţile respective.
Obiectul de activitate al societăţii constă în:
- producerea şi distribuţia apei potabile, întreţinerea şi repararea reţelelor aferente;
- colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate;
- administrarea şi întreţinerea fondului locativ de stat;
- colectarea, transportul, depozitarea şi reciclarea resturilor menajere de la populaţie şi a
deşeurilor de la agenţii economici;
- operaţiuni de vidanjare a foselor septice;
- salubrizarea străzilor şi a altor spaţii publice;
- organizarea, administrarea şi întreţinerea pieţelor şi oboarelor;
- transport de persoane şi de mărfuri în trafic intern şi internaţional;
- lucrări de construcţii-montaj civile, industriale şi agro-zootehnice;
- prestări de servicii în domeniul construcţiilor;
- întreţinere şi reparaţii drumuri şi spaţii verzi;
- activităţi de proiectare şi asistenţă tehnică în construcţii şi instalaţii;
- întreţinerea, repararea şi verificarea tehnică a aparatelor de măsură şi control;
- întreţinerea şi repararea de ascensoare pentru mărfuri şi persoane;
- activităţi de autoservice;
- reparaţii pompe şi obiecte electrocasnice şi bobinaj;
- activităţi comerciale en gros şi en detail de produse şi mărfuri alimentare şi industriale;
- activităţi de import-export produse industriale şi bunuri de consum.
Capitalul social al societăţii este de 120.500 RON, împărţit în 50.000 acţiuni nominative
în valoare de 2,41 RON fiecare.
Managementul societăţii comerciale Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi
Dâmboviţa S.A. este asigurat de:
- Adunarea Generală a Acţionarilor;
- Directorul General;
- Directorii executivi: Director Tehnic, Director Producţie, Director Economic;
- Şefii de compartimente funcţionale şi operaţionale.
Atribuţiile, responsabilităţile şi competenţele organismelor participative de management
sunt evidenţiate în Statutul societăţii şi în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare. Pentru
personalul de management şi execuţie, documentele ce consemnează sarcinile, competenţele şi
responsabilităţile sunt fişele de post.
6

Întrucât alimentarea cu apă potabilă şi canalizarea sunt servicii de interes general prestate
pentru o mare parte a locuitorilor şi firmelor publice şi private dintr-un oraş, asigurarea acestui
serviciu presupune respectarea unor reguli, regulamente şi standarde, precum şi verificarea
acestor activităţi de către o serie de autorităţi centrale şi locale. De aceea, în cadrul analizei S.C.
G.C.L.T. Dâmboviţa S.A., trebuie luate în considerare mai multe autorităţi şi instituţii publice
care joacă roluri diferite în planificarea, controlul, informarea consumatorilor şi adoptarea
deciziilor în zona în care operatorul serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă şi de
canalizare îşi desfăşoară activitatea. Analizând autorităţile şi instituţiile publice care
colaborează cu S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A., putem distinge două tipuri:
1. autorităţi centrale, inclusiv serviciile deconcentrate şi instituţiile subordonate sau de
coordonare:
- Ministerul Administraţiei şi Internelor asigură realizarea programului de guvernare,
iar, prin Direcţia Generală Servicii de Gospodărie Comunală, analizează situaţiile
legale ale serviciilor publice de gospodărie comunală şi formulează propuneri de
îmbunătăţire;
- Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie
Comunală, are drept scop reglementarea, monitorizarea şi controlul la nivel central
al activităţilor din sfera serviciilor publice de gospodărie comunală. Ea îşi exercită
competenţele şi atribuţiile faţă de toţi operatorii furnizori/prestatori de servicii
publice de gospodărie comunală;
- Ministerul Sănătăţii aplică strategia şi politica Guvernului în domeniul asigurării sănătăţii
populaţiei, răspunde de realizarea reformei în sectorul sanitar şi are printre atribuţiile sale şi
monitorizarea calităţii apei potabile. La nivel judeţean, această
atribuţie este îndeplinită prin deconcentrarea serviciului unor instituţii denumite
Direcţii Judeţene de Sănătate Publică. Acestea au atribuţii de monitorizare a calităţii
apei potabile şi atribuţii de informare, raportare şi sancţionare;
- Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor are competenţă în problemele de
amenajare complexă a bazinelor hidrografice şi de utilizare a resurselor de apă.
Acest minister este reprezentat în teritoriu prin instituţii aflate în subordinea sa,
respectiv opt agenţii regionale de protecţie a mediului şi 42 de agenţii judeţene de
protecţie a mediului. Agenţiile Regionale de Protecţie a Mediului realizează
planificarea de mediu la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare, emit acte de
reglementare în domeniul protecţiei mediului, furnizează asistenţă de specialitate şi
elaborează, revizuiesc şi gestionează proiecte şi programe pentru protecţia mediului
la nivel regional finanţate din fonduri interne sau externe. Agenţia Judeţeană de
Protecţia Mediului aplică legile privitoare la sistemul operativ de monitorizare
integrată în domeniul mediului şi dispune măsuri legale de protejare, ameliorare şi
reparare a calităţii mediului acolo unde acesta a fost distrus. Administraţia
Naţională Apele Române este operator unic pentru serviciile publice specifice în
domeniul gospodăririi şi valorificării resurselor de apă de suprafaţă şi subterane.
Rolul principal al acestei companii este de a aplica politica şi strategia natională
privind calitatea şi cantitatea resurselor de apă, precum şi programul naţional de
implementare a regulamentelor din legislaţie aliniate la directivele Uniunii
Europene. Sistemul de Gospodărire a Apelor Dâmboviţa aprobă, autorizează şi
controlează folosinţele de apă, construcţiile pe apă sau legate de apă;

7

- Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice
centrale din unităţile administrativ-teritoriale;
2. autorităţi locale:
- Consiliul Local are competenţă exclusivă cu privire la înfiinţarea, organizarea,
coordonarea, monitorizarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de
gospodărie comunală;
Primarul este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate
al autorităţilor administraţiei publice locale, responsabilitatea sa principală fiind
aceea de a pune în aplicare hotărârile Consiliului Local şi de a conduce serviciile
publice;
- Consiliul Judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel
judeţean, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în
vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.
3. utilizatori:
- 12.500 persoane care beneficiază de serviciul public de alimentare cu apă;
- 11.500 persoane care beneficiază de serviciul public de canalizare;
- 120 agenţi economici privaţi şi bugetari care beneficiază de serviciile publice de
alimentare cu apă şi de canalizare.
Societatea cooperează cu agenţi economici, societăţi cu capital privat, agenţi bugetari şi
populaţie. Cooperarea are la bază contractele încheiate între părţi, contracte care se reînnoiesc
anual sau lunar, în cazul în care intervine un abonat nou. Societatea, care furnizează/prestează
servicii de alimentare cu apă şi de canalizare, îşi poate desfăşura activitatea şi în alte localităţi, pe
baze contractuale, participând astfel la dezvoltarea pieţei libere a operatorilor furnizori/prestatori
de servicii.
În scopul prestării serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare, se adoptă decizii de
către:
- S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A. – conform contractului de concesionare semnat cu
primăria, adoptă decizii privind funcţionarea operaţională a serviciilor de alimentare
cu apă şi de canalizare, în scopul asigurării continuităţii şi calităţii serviciilor;
- Consiliul Local – în concordanţă cu Legea nr. 326/2001 privind serviciile publice de
gospodărie comunală, adoptă decizii privind programele de reabilitare, contractarea
de împrumuturi şi de garanţii, aprobarea regulamentelor de funcţionare a serviciilor şi
aprobarea tarifelor serviciilor;
- Primar – în calitate de coordonator de credite, urmăreşte îndeplinirea prevederilor
hotărârilor Consiliului Local Moreni.
Societatea comercială Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa S.A.
este o unitate economică de sine stătătoare, cu capital privat, care se conduce după principiul
autogospodăririi. Ea este delimitată din punct de vedere administrativ, tehnic şi economic,
dispune de forţă de muncă şi mijloace de producţie proprii, pe care le foloseşte în mod planificat
pentru a-şi putea respecta contractele cu beneficiarii direcţi.
Pe lângă mijloacele de producţie proprii, societatea are încheiate contracte de prestări
servicii apă distribuită şi canalizare menajeră cu mai multe consilii locale din judeţ. Pentru a
putea respecta aceste contracte de concesiune, societatea este structurată pe compartimente
8

funcţionale, care asigură funcţionarea în condiţii normale a serviciilor prestate în oraşele
beneficiare ale acestor servicii.
În organizarea sa, datorită specificului de unitate prestatoare de servicii de interes general,
societatea urmăreşte respectarea următoarelor principii:
a) securitatea serviciilor;
b) tarifarea echilibrată a serviciilor;
c) calitatea serviciilor şi eficienţa acestora;
d) transparenţa şi responsabilitatea publică;
e) consultarea cu sindicatele, precum şi cu utilizatorii şi asociaţiile lor reprezentative.
Întreaga activitate economică a societăţii reprezintă un proces continuu de
producţie/prestare, având la bază un plan de prestări servicii, care cuprinde sarcinile ce revin
unităţii în legătură cu volumul şi calitatea serviciilor prestate, precum şi termenele de execuţie.
Asigurarea continuităţii procesului de producţie impune efectuarea aprovizionării tehnicomateriale a unităţii în strânsă corelaţie cu nevoile reale de materii prime, materiale, combustibili,
piese de schimb şi cu disponibilităţile băneşti în contul de decontare şi casă, fără a crea stocuri
supradimensionate, fără mişcare sau cu mişcare lentă.
Funcţionarea optimă în condiţii de siguranţă, rentabilitate şi eficienţă economică a
construcţiilor, echipamentelor, instalaţiilor şi dotărilor, corespunzător parametrilor tehnologici
proiectaţi şi în conformitate cu caietele de sarcini presupune o organizare funcţională la nivelul
fiecărei secţii prestatoare de servicii în fiecare oraş beneficiar. Aceste secţii (subunităţi) ale
societăţii sunt dotate cu depozite de materii prime şi materiale, mijloace de transport
(autocontainere, automăturătoare), sedii administrative, mijloace fixe în dotare, echipamente de
lucru şi protecţie necesare.
Aprovizionarea tehnico-materială a societăţii se efectuează prin Compartimentul
Aprovizionare constituit la nivel de societate, acesta planificând necesarul de materii prime,
materiale, combustibil pentru fiecare subunitate în parte. Principala sarcină a Compartimentului
Aprovizionare este aceea de a asigura în mod ritmic cantităţile necesare de materii prime,
materiale, combustibil, în aşa fel, încât să nu afecteze desfăşurarea în bune condiţii a producţiei,
prestaţiei sau planului financiar al societăţii. În acest sens, societatea are contracte încheiate cu o
serie de furnizori, după cum urmează:
• furnizori de materii prime, materiale etc.:
- Baza Aprovizionare Floreşti Prahova
- S.C. Detubări S.A.
- S.C. Comat S.A.
- S.C. Rigamo S.A.
• furnizori de combustibil:
- S.N.P. PETROM S.A.
• furnizori de energie electrică:
- S.C. Electrica S.A.
• furnizori de apă cumpărată:
- Administraţia Naţională Apele Române – Direcţia Apelor Ialomiţa Buzău ESZ –
sucursala Prahova
• furnizori de servicii:
- S.C. Magic Electronic 94, Bucureşti

9

În baza contractelor economice încheiate cu beneficiarii (populaţie, agenţi economici
privaţi, agenţi economici bugetari), societatea facturează lunar contravaloarea serviciilor prestate,
prin Compartimentul Producţie. În Tabelul nr. 2.1 se prezintă principalii clienţi ai societăţii şi
ponderea acestora în totalul vânzărilor.
Tarifele pentru plata serviciilor de apă şi canalizare se fundamentează pe baza costurilor
de prestare şi exploatare, a costurilor de întreţinere şi reparaţii, a amortismentelor aferente
capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, a obligaţiilor ce derivă din contractul de
delegare, incluzând cote pentru plata dobânzilor şi restituirea creditelor, pentru crearea surselor
de dezvoltare şi modernizare a sistemelor tehnico-edilitare, precum şi profitul operatorului, cu
respectarea anumitor condiţii prevăzute de lege.
Tariful pentru apa potabilă cuprinde în principal cheltuielile pentru captarea apei din
râuri, tratarea acesteia pentru a deveni potabilă, pomparea în reţelele stradale şi către
consumatori. Tariful pentru canalizare cuprinde în principal cheltuielile pentru colectarea apelor
uzate şi pluviale în reţeaua stradală, precum şi pentru transportul şi epurarea acestora pentru a
putea fi redate mediului natural.
Structura şi nivelul tarifelor sunt stabilite în aşa fel încât să reflecte costul efectiv al
furnizării/prestării serviciilor de apă şi canalizare, să descurajeze consumul excesiv,
să încurajeze funcţionarea eficientă a acestora şi protecţia mediului, să încurajeze
investiţiile de capital şi să fie corelate cu gradul de suportabilitate de către
utilizatori.
Tariful actual al serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare în municipiul Moreni
(acelaşi pentru consumatori casnici şi pentru societăţi comerciale) este de 0,25 euro/mc, inclusiv
TVA, din care 0,20 euro/mc pentru apă rece şi 0,05 euro/mc pentru canalizare. Principalele
componente ale tarifului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni
sunt:
- operare – 63,82%;
- întreţinere – 5%;
- resurse umane – 31,18%.
Structura resurselor umane din cadrul S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A.
Încadrarea în muncă a salariaţilor se realizează prin încheierea unui contract individual de
muncă între persoana care prestează munca şi persoana juridică, reprezentată de Directorul
General al societăţii. În contractul individual de muncă sunt stipulate drepturile şi obligaţiile
angajatului şi angajatorului.
În baza organigramei societăţii, structura resurselor umane este următoarea:
- personal conducere;
- personal execuţie;
- personal administrativ, auxiliar.
Conducătorul societăţii este Directorul General, numit de Adunarea Generală a
Acţionarilor şi are în subordine directorii executivi: Director Tehnic, Director Producţie, Director
Economic. La rândul lor, directorii executivi ai societăţii au în subordine compartimentele
funcţionale structurate pe activităţi, servicii, birouri. Încadrarea cu resurse umane a structurii
organizatorice este prezentată în tabelul nr. 2.2.
1

10

Încadrarea cu resurse umane a structurii organizatorice
Tabelul nr. 2.2
Nr. crt.
1
2
3

4

5

6
7

Resurse umane
Management
Execuţie
Muncitori:
- direct productivi
- indirect productivi
Cu studii superioare:
- tehnice
- economice
- juridice
-alte specialităţi
Cu studii medii:
- tehnice
- economice
Cu pregătire generală
Total

Număr
11
89
70
64
6
25
17
4
1
3
74
52
22
71
170

Pondere (%)
6,47
52,35
41,18
91,43
8,57
14,70
68,00
16,00
4,00
12,00
43,53
70,27
29,73
41,77
100

2.2 Caracteristici tehnico-economice ale S.C. G.C.L.T. Dîmboviţa S.A.
Reţelele de distribuţie apă şi de canalizare fac parte din domeniul public al Consiliului
Local Moreni, pentru exploatare şi funcţionare fiind încheiat un contract de concesiune cu
societatea comercială Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa S.A.
Sistemul public de alimentare cu apă potabilă reprezintă ansamblul construcţiilor şi
terenurilor, instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice, prin care
se realizează serviciul public de alimentare cu apă potabilă2. Sistemul public de alimentare cu
apă potabilă include următoarele componente:
- captări;
- aducţiuni;
- staţii de tratare a apei brute;
- staţii de pompare, cu sau fără hidrofor;
- rezervoare pentru înmagazinarea apei potabile;
- reţele de distribuţie;
- branşamente până la punctul de delimitare.
Reţeaua publică de alimentare cu apă este o parte a sistemului de alimentare cu apă
alcatuită din reţeaua de conducte, armături şi construcţii anexe, care asigură distribuţia apei
potabile la doi sau mai mulţi utilizatori independenţi.
Alimentarea cu apă potabilă a Municipiului Moreni, ce are o populaţie de 21.500
locuitori, se realizează prin mai multe surse, cele mai importante fiind:
1. sursa Paltinu – este o sursă de suprafaţă amplasată pe râul Doftana, judeţul Prahova.
Municipiul Moreni este racordat la această sursă printr-o conductă de aducţiune cu o
lungime de 17,3 km. Apa este înmagazinată în două rezervoare cu o capacitate totală
de 5000 mc (2 x 2500 mc), amplasate în punctul Bana. De la rezervoarele Bana apa
este distribuită gravitaţional spre consumatorii din Municipiul Moreni. Această sursă
asigură 90% din necesarul de apă al municipiului, iar calitatea apei este foarte bună;
11

2. sursa Iedera – este o sursă formată din două puţuri de mare adâncime (peste 70 m),
amplasată pe malul stâng al râului Cricovul Dulce. Apa extrasă este pompată spre
Municipiul Moreni printr-o conductă din oţel cu o lungime de 7,4 km.
Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei potabile este de 21,4 km, prin aceasta
asigurându-se necesarul de apă pentru 12.500 persoane, precum şi pentru mai mult de 120 agenţi
economici privaţi şi bugetari. Reţeaua de distribuţie a apei potabile cuprinde conducte din oţel,
fontă, PVC, azbest şi beton cu diametre cuprinse între Φ50 şi Φ600.
Sistemul de alimentare cu apă potabilă a Municipiului Moreni are următoarele
caracteristici tehnice:
- asigură apa potabilă pentru 58,14% din populaţia Municipiului Moreni;
- asigură apa potabilă 24 ore/zi, 7 zile/săptămână;
- staţiile de pompare şi reţelele sunt uzate fizic şi moral (multe componente au timpul de
viaţă expirat), sunt supradimensionate comparativ cu actualul consum şi sunt
ineficiente din punct de vedere energetic (consumurile energetice sunt de cca. 0,50,75 kWh/mc apă, adică dublu comparativ cu sistemele moderne);
- starea de degradare a reţelei de distribuţie conduce la pierderi de apă estimate la 43%;
- pierderile de apă din conducte şi ţevi conduc la creşterea riscului de alunecare a
terenurilor în zonele locuite;
- nivelul contorizării este de 90% pentru societăţile comerciale şi de 47% pentru
consumatorii casnici;
- apa potabilă corespunde din punct de vedere fizico-chimic şi bacteriologic legislaţiei în
vigoare.
Sistemul public de canalizare reprezintă ansamblul construcţiilor şi terenurilor aferente,
instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice, prin care se realizează
serviciul public de canalizare3. Sistemul public de canalizare cuprinde următoarele componente:
- racorduri de canalizare de la punctul de delimitare;
- reţele de canalizare;
- staţii de pompare a apelor uzate;
- staţii de epurare;
- colectoare de evacuare spre emisar;
- guri de vărsare în emisar;
- depozite de nămol deshidratat.
Reţeaua publică de canalizare este o parte a sistemului de canalizare, alcatuită din reţeaua
de conducte, armături şi construcţii anexe, care asigură preluarea, evacuarea şi transportul apelor
de canalizare de la doi ori mai mulţi utilizatori independenţi, respectiv de la două sau mai multe
persoane fizice care locuiesc în case individuale ori de la două sau mai multe persoane juridice
care administrează câte un singur condominiu.
Reţeaua de canalizare a Municipiului Moreni are o lungime totală de 20,2 km, la această
reţea fiind racordate 11.500 persoane şi 120 agenţi economici privaţi şi bugetari. Configuraţia
terenului nu permite racordarea la reţeaua de canalizare a tuturor locuitorilor. În perspectivă,
până în anul 2015 s-au realizat programe ce au în vedere extinderea reţelei de canalizare pentru
toţi locuitorii municipiului.
Epurarea apelor uzate se realizează într-o staţie de epurare cu o capacitate de 160 l/s şi
trei trepte: mecanică, biologică şi chimică. Deversarea apelor uzate epurate se realizează în
receptorul natural Cricovul Dulce.
12

Sistemul public de canalizare din Municipiul Moreni are următoarele caracteristici
tehnice:
- asigură canalizarea pentru 53,49% din populaţia Municipiului Moreni;
- staţiile de pompare a apelor uzate şi reţelele de canalizare sunt îmbătrânite;
- capacitatea staţiei de epurare este de 160 l/s, iar epurarea se realizează conform
legislaţiei în vigoare.
Scopul principal al societăţii comerciale Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi
Dâmboviţa S.A. este să asigure populaţiei şi agenţilor economici calitatea serviciilor de
distribuţie a apei potabile şi de canalizare, precum şi eficienţa acestor servicii, securitatea lor,
tarifarea echitabilă, care să permită adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor.
Activităţile organizaţiei trebuie să fie concepute şi derulate în aşa fel încât să permită
asigurarea calităţii apei potabile la nivelul standardelor precizate în directivele Uniunii Europene.
Totodată, societatea trebuie să asigure îmbunătăţirea calităţii mediului prin utilizarea raţională a
resurselor de apă şi epurarea apelor uzate, reducerea pierderilor de apă şi a consumurilor
energetice, reducerea consumurilor specifice de apă potabilă prin contorizarea tuturor
branşamentelor utilizatorilor.
Este necesar ca organizaţia să îndeplinească principala condiţie de funcţionare, respectiv
continuitatea din punct de vedere cantitativ şi calitativ, prin respectarea reglementărilor specifice
din domeniul gospodăririi apelor şi protecţiei mediului.
Din analiza prestării serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul
Moreni de către societatea comercială Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa
S.A. se pot desprinde principalele puncte forte, slabe, oportunităţi şi ameninţări, după cum
urmează:
1. puncte forte:
- suficiente rezerve de apă, debite mari la sursele existente de apă (capacitatea de a
transporta cantităţi foarte mari de apă);
- alimentarea cu apă potabilă este continuă (24 ore pe zi, 7 zile pe săptămână);
- contorizarea consumatorilor este de 90% pentru societăţile comerciale şi de 47%
pentru consumatorii casnici;
- există personal calificat pentru serviciile de alimentare cu apă potabilă şi de
canalizare;
- deschiderea autorităţilor de administraţie publică locală şi judeţeană pentru atragerea
de fonduri necesare reabilitării şi modernizării infrastructurii sectorului de apă şi
canalizare;
- sistemul public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni asigură
apa potabilă şi epurarea apelor uzate la parametrii de calitate prevăzuţi de actele
normative în vigoare;
- creşterea încrederii populaţiei în serviciile prestate de S.C. G.C.L.T. S.A.;
- sprijin al guvernului, prin măsuri economice şi legislative, pentru dezvoltarea
serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare (atât din punct de vedere cantitativ,
cât şi calitativ);
- folosirea pe scară redusă a substanţelor chimice în agricultură, ceea ce conduce la
reducerea poluării surselor subterane de apă;
- existenţa organizaţiilor non-guvernamentale interesate în domeniul serviciilor
prestate către cetăţeni.

13

2. puncte slabe:
- operarea cu reţele şi instalaţii învechite;
- ca volum pluviometric, râul Cricovul Dulce se caracterizează prin ape mari
primăvara datorate topirii zăpezilor şi viituri de vară provocate de ploile ce au un
carcater torenţial, nivelul record fiind atins în anul 1991 – 550 cm. Debitul
multianual este de 2,60 mc/s;
- instalaţii supradimensionate ce duc la creşterea costurilor specifice;
- lipsa unui sistem de evaluare şi comparare a calităţii serviciilor prestate cu servicii
similare din alte zone ale ţării;
- lipsa unor instrumente de măsură la nivelul consumatorilor existenţi (restul de 10%
societăţi comerciale şi 53% consumatori casnici care nu sunt contorizaţi) şi a
echipamentelor de automatizare pentru monitorizare şi control în timp real al
proceselor tehnologice;
- costul ridicat al materialelor necesare pentru reparaţiile curente şi capitale;
- dificultăţi în reducerea consumurilor tehnologice şi a pierderilor de apă;
- promovarea scăzută a investiţiilor în infrastructură;
- diferenţe de nivel între zonele inferioare şi zonele superioare ale oraşului4, fapt care
creează dificultăţi în alimentarea cu apă şi racordarea la reţeaua de canalizare a
tuturor consumatorilor;
- finanţare redusă în domeniul cercetării şi dezvoltării;
- cooperare redusă între sectorul academic, instituţiile de cercetare şi dezvoltare şi
operatorii de apă/canal, ceea ce conduce la un transfer redus de tehnologie şi
inovaţii în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.
3. oportunităţi:
- posibilitatea de a obţine granturi/cofinanţări de la Uniunea Europeană pentru
reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare;
- armonizarea legislaţiei privind apa şi mediul cu directivele Uniunii Europene;
- relansarea economică a zonei cu implicaţii directe asupra creşteri numărului de
consumatori;
- dezvoltarea sectorului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor cu impact puternic
asupra transferului de date necesar pentru calculul şi compararea indicatorilor de
performanţă;
- interes sporit din partea autorităţilor locale pentru promovarea parteneriatelor
publice/private în domeniul protecţiei mediului.
4. ameninţări:
- întârzierea plăţii serviciilor prestate;
- scăderea consumului de apă potabilă;
- în sezonul de iarnă, marile cantităţi de zăpadă sunt un obstacol important în cazul
intervenţiilor programate/neprogramate la sistemele de alimentare cu apă şi de
canalizare;
- poluarea mediului prin exfiltraţii;
- slaba securizare a instalaţiilor;
- interferenţe externe negative, cum ar fi întreruperile de curent electric;
- migraţia tineretului din municipiul Moreni către alte oraşe din ţară şi străinătate, unde
pot găsi mai uşor un loc de muncă.
14

Necesitatea asigurării calităţii serviciilor de distribuţie a apei potabile şi de canalizare, a
îmbunătăţirii calităţii mediului, a asigurării continuităţii serviciilor, a reducerii pierderilor de apă
şi a consumurilor energetice sunt numai câteva dintre elementele care impun efectuarea unor
lucrări de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare

3. REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA SISTEMULUI PUBLIC DE
ALIMENTARE CU APĂ ŞI A CELUI DE CANALIZARE DIN
MUNICIPIUL MORENI
3.1 Oportunitatea şi obiectivele lucrărilor de reabilitare, modernizare şi dezvoltare a
sistemului de alimentare cu apă şi a celui de canalizare din municipiul Moreni
În tabelul nr. 3.1 sunt centralizaţi principalii parametri tehnico-economici ai proiectului
de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din
municipiul Moreni.
Parametri tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului
public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni
Tabelul nr. 3.1
Nr.
crt.
1
2
3
4

5

6

7

8
9

Specificaţie

U.M.

Sporul debitului mediu anual la 1.000.000 euro
investiţii
Creşterea numărului de persoane care beneficiază
de servicii de alimentare cu apă şi de canalizare la 1.000.000
euro investiţii
Debit mediu asigurat înainte de reabilitare şi
modernizare
Populaţia rezidentă care beneficia de serviciul de
alimentare cu apă înainte de reabilitarea şi modernizarea
sistemului
Populaţia rezidentă care beneficia de serviciul de canalizare
înainte de reabilitarea şi modernizarea
sistemului
Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile
înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului de
alimentare cu apă
Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile după
reabilitarea şi modernizarea sistemului de
alimentare cu apă
Lungimea reţelei de canalizare înainte de
reabilitarea şi modernizarea sistemului de canalizare
Lungimea reţelei de canalizare după reabilitarea
şi modernizarea sistemului de canalizare

15

Valoare

mc/om/an

2,449

persoane

4361,187

l/om/zi

160

persoane

12.500

persoane

11.500

km

21,4

km

25

km

20,2

km

25

Parametrii tehnico-economici din tabelul nr. 3.1 se vor utiliza pentru fundamentarea
investiţiilor necesare pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare, precum şi pentru aprecierea eficienţei proiectului.
3.2 Fundamentarea investitiilor necesare pentru rebilitarea si modernizarea sistemului de
alimentare cu apa si canalizare din municipiul Moreni
Demersurile legate de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare necesită o dimensionare şi implicit, o eşalonare calendaristică realiste, în funcţie de
potenţialul financiar al societăţii.
În vederea asigurării continuităţii serviciilor de apă şi canalizare, societatea va avea
responsabilitatea planificării şi urmăririi unor lucrări de investiţii necesare funcţionării sistemelor
în condiţii de siguranţă şi la parametrii prevăzuţi în prescripţiile tehnice. În acest sens este
necesară instituirea unor sisteme de planificare multianuală a investiţiilor, pornind de la un plan
director şi ţinând seama de ciclurile procesului bugetar.
În valoarea investiţiei totale, pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare
cu apă potabilă şi de canalizare se includ:







costurile eliminării sursei de apă Podei;
costurile pentru modernizarea reţelei de apă potabilă a municipiului Moreni;
costurile înlocuirii pompelor uzate în staţia de epurare Moreni
costurile contorizării apei la blocurile de locuinţe şi la consumatorii casnici;
costuri pentru demontare, remontare şi management pentru modernizarea reţelei de apă
a municipiului Moreni;
costurile lucrărilor de montaj al contoarelor la blocurile de locuinţe;
costuri pentru proiectare şi engineering aferente lucrărilor de modernizare a reţelei de apă
a municipiului Moreni;
costul de transport al echipamentelor noi şi retehnologizate până la locul exploatării
acestora.

În mod sintetic, costurile pentru reabilitarea şi modernizarea echipamentelor se regăsesc
în tabelul nr. 3.2.

16

Costurile aferente lucrarilor de modernizare si reabilitare a echipamentelor din sistemul de
alimentare cu apa si de canalizare
Tabelul 3.2
Cost total (€)

Nr Specificatie
crt.
1
Cost pentru eliminarea sursei de apa Podei
15.503
2
Cost pentru modernizarea retelei de apa potabila a municipiului 1.091.154
Moreni
3
Cost pentru inlociurea pompelor uzate un statia de epurare 3.781
Moreni
4
Cost pentru contorizarea apei potabile la blocurile de lociunte
44.115
5
Cost pentru contorizarea apei potabile la consumatorii casnici
105.876
6
Cost total pentru reabilitarea si modernizarea echipamentelor
1.260.429
Nota: Informatiile incluse in tabelul 3.2 sunt individualizate pentru fiecare student.

Activitati de demontare, remonatare si management necesar a fi efectuate implica un
cost de 176.262 € avand urmatoarea structura :
-

11,76% pentru rezervoare la care este inamgazinata apa;
70,59% pentru conductele de aductiune;
17,65% pentru pompe.

Pentru activitatile de montaj pur se considera o valoare de cca. 80% din valoarea totala a
activitatilor de demontare, remontare si management, iar pentru activitatile de management se
considera o valoare de cca 20% din valoarea totala a activitatilor .
NOTA: Costul pentru activitatile de demontare, remontare si management este individualizat
pentru fiecare student.
Costul pentru activitatile de demontare, remontare si management pentru rezervoarele
in care este inamagazinata apa se calculeaza astfel :
Crezervoare
Cmontaj rezervoare =
Cmanagement rezervoare

= 20.730 € , din care :

Costul pentru activitatile de demontare, remontare si management pentru rezervoarele in
care este inamagazinata apa este de 20.730 €, din care activitatile de montaj au valoarea de
€, iar managementul, asistenta tehnica si plata personalului de supraveghere au o valoare
de
€.

17

Costul pentru activitatile de demontare, remontare si management pentru conductele de
aductiune se calculeaza astefel:
Cconducte =

din care:

Cmontaj conducte =
Cmanag conducte =
Costul pentru activitatile de demontare, remontare si management pentru rezervoarele in
care este inamagazinata apa este de
€, din care activitatile de montaj au valoarea de
€, iar managementul, asistenta tehnica si plata personalului de supraveghere au o
valoare de
€.
Costul pentru activitatile de demontare, remontare si management pentru pompe se
calculeaza astfel:
Cpompe =

din care :

Cmontaj pompe =
Cmanag pompe =
Costul pentru activitatile de demontare, remontare si management pentru rezervoarele in
care este inamagazinata apa este de
€, din care activitatile de montaj au valoarea de
€, iar managementul, asistenta tehnica si plata personalului de supraveghere au o
valoare de
€.
Valoarea totala a lucrarilor de montaj si management pentru modernizarea sistemului
de alimentare cu apa si de canalizare este prezentata in tabelul 3.3.
Costuri pentru demontare, remontare si management
Nr
crt
1

2

3

Specificatie

Tabelul 3.3
Costul lucrarilor (€)

Montaj - total, din care :
1.1 Pentru rezervoare de inmagazinare a apei
1.2 Pentru conducte de aductiune
1.3 Pentru pompe
Management - total, din care:
2.1 Pentru rezervoare de inmagazinare a apei
2.2 Pentru conducte de aductiune
2.3 Pentru pompe
Total

141.016
16.590
99.538
24.888
35.253
4.126
24.885
6.222
176.269

18

Pentru desfăşurarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu
apă şi de canalizare sunt necesare următoarele activităţi de proiectare şi inginerie:





studii şi analize pentru verificarea noilor soluţii prevăzute, precum şi pentru
verificarea funcţionării echipamentelor şi instalaţiilor în noile condiţii (debite
majorate, schimbarea condiţiilor termice şi dinamice etc.);
proiecte pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului, cuprinzând soluţiile de
reabilitare şi modernizare;
documentaţii tehnice privind lucrările de organizare, demontare şi remontare;
documentaţii de execuţie (detalii de execuţie) pentru echipamente şi instalaţii;
manuale de exploatare şi întreţinere;
programe pentru verificările şi probele ce se vor efectua la societăţile producătoare
şi la amplasament (teste în timpul şi după terminarea montajului, teste de punere în
funcţiune, teste de garanţie şi teste finale

Având în vedere experienţa specialiştilor români dobândită ca urmare a executării unor
lucrări similare, pentru activităţile de proiectare şi inginerie pentru lucrările de modernizare a
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare se ia în considerare numai o valoare de
37.881€.
Prin însumarea costurilor pentru echipamente, pentru activităţile de demontare,
remontare şi management, precum şi pentru activităţile de proiectare şi inginerie, rezultă că
VALOAREA TOTALĂ A INVESTIŢIEI va fi cea din tabelul nr. 3.4.
Nota: Costul pentru activitatile de proiectare si iniginerie este individual pt fiecare
student.(37.881)
Investitia totala pentru reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si
canalizare din Municipiul MORENI
Tabelul 3.4
Nr
Specificatie
Investitie totala (€)
crt
Costul pentru proiectare si inginerie
37.881
1
Costul pentru activitati de management
35.253
2
Costul altor lucrari din perioada de proiectare
1.546
3
4
Total cost in perioada de proiectare (1+2+3)
74.680
Cost pentru echipamente inclusiv transport (tab 3.2)
1.260.429
5
Cost montaj echipamente (tab 3.3)
141.016
6
Costul altor lucrari in perioada de realizare a investitiei
70.041
7
8
Total cost in perioada de realizare a investitiei 1.425979
(5+6+7)
9
Total investitie(4+8)
1.500.660
NOTA: Costul altor lucrari in perioada de realizare a investitiei este individual pentru fiecare
student. (70.041€)
19

Efortul investitional total este de 1.500.660 €, din care suma de 1.425.979 € este destinata
achizitionarii de echipamente, incluzand transportul si montajul acestora. Ponderea acestor
costuri in totalul investitiei va fi:
PCe =

* 100 = 0,9502 ~ 95 %

Ponderea costurilor de achizitionare a echipamentelor (inclusive transport si montaj) in
totalul investitiei este de 95%, restul de 5% revenind activitatilor de proiectare, inginerie si
management.

3.3 Graficul de executie a lucrarilor de reabilitare si modernizare a sistemului de
alimentare cu apa si canalizare
3.3.1 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare
Ţinând cont de experienţa dobândită de specialiştii români pentru lucrări similare,
perioada pregătitoare (care cuprinde proiectarea, engineering-ul, procurarea materialelor,
lansarea comenzilor şi începerea execuţiei pieselor cu ciclu lung de fabricaţie), care se ia în
considerare este de 4 luni.
Perioada de execuţie efectivă a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de
alimentare cu apă a fost estimată la 10 luni pentru fiecare segment al reţelei (segmentul 1: sursa
Paltinu – municipiul Moreni, segmentul 2: sursa Iedera – municipiul Moreni), în condiţiile în care
lucrările de reparaţii se execută succesiv la câte un singur segment, iar lucrul se desfăşoară în
două schimburi, şase zile pe săptămână. În această perioadă sunt incluse şi lucrările necesare
reabilitării staţiilor de tratare a apei brute şi a staţiilor de pompare a apei potabile la consumatori.
Lucrările necesare eliminării sursei de apă Podei se execută în paralel cu cele de
modernizare a celor două segmente de reţea. De asemenea, în aceeaşi perioadă se vor executa
şi lucrările de contorizare a consumului de apă potabilă la blocurile de locuinţe şi la
consumatorii casnici. Astfel, perioadele de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare
a sistemului de alimentare cu apă potabilă a municipiului Moreni sunt prezentate în tabelul nr.
3.5.

20

Perioada de executie a lucrarilor de reabilitare si modernizare
a sistemului de alimentare cu apa
Nr
crt
1

2

Denumire investitie

Durata fata de termenul de
referinta (luni)

Segrmentul 1
-scoatere din functiune
-predare in exploatare
Segmentul 2
-scoatere din functiune
-predare in exploatare

Tabel 3.5
Durata modernizarii
(luni)

0
10

10

11
20

10

3 Total
20
Nota: informatiile din tabelul 3.5 sunt comune pentru toti studentii.

20

Astfel, perioada totală de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a
sistemului de alimentare cu apă este de 20 luni, începând din momentul demarării
lucrărilor.
Lucrările de reparaţie cu modernizare a instalaţiilor auxiliare se execută în
perioada de reabilitare şi modernizare a reţelei de alimentare cu apă, cu excepţia lucrărilor
care trebuie executate în perioada premergătoare începerii reparaţiei primului segment de
reţea (reabilitarea infrastructurii platformei montaj şi acceselor).
Înlocuirea pompelor uzate în staţia de epurare Moreni se realizează în două etape a câte
cinci luni fiecare, paralel cu lucrările de reparaţie şi reabilitare a celor două segmente de reţea
din cadrul sistemului de alimentare cu apă potabilă
Graficul de executie a modernizarii sistemului public
de alimentare cu apa si canalizare
Tabelul 3.6
Nr
crt
1
2
3
4

ACTIVITATEA

PERIOADA (luni)
-4
0
10
-4
0
0
10
0
10
6
10

Semnarea contractului
Modernizarea primului segment de retea
Modernizare instalatii auxiliare segment de retea
Inlocuire pompe uzate in statia de epurare Moreni –
etapa 1
5 Modernizarea celui de-al doilea segment de retea
6 Modernizare instalatii auxiliare segment de retea
7 Inlocuire pompe uzate in statia de epurare Moreni –
etapa 2
8 Modernizare instalatii auxiliare sistem de alimentare cu
0
apa
Nota : informatiile incluse in tabelul 3.6 sunt comune pentru toti studentii.
21

20

11
11
16
20

20
20
20

3.3.2 Esalonarea investitiilor
Pe baza graficului de executie a lucrarilor se face esalonarea investitiilor pe luni (tabelul
3.7), considarandu-se luna 0 momentul de incepre a lurarilor de reabilirare si modernizare.
In perioada [ - 4-0] se vor lua in considareare urmatoarele costuri:
- Valoarea totala a lucrarilor de proiectare si inginerie (37.881€)
- 20% din costul total pentru activitati de management (20% * 35.253€ = 7.051€)
- Valoarea altor lucrari (1546€)
Astfel, costul lucrarilor de reabilitare si modernizare a sistemului de alimentare cu apa si
canalizare pentru perioada [ -4 -0] va fi de 46.478 € (37.881+7.051+1.546).
Pentru perioadele [0-10] si [11-20] se iau in considerare urmatoarele costuri:
- 50% din costul achizitionarii si inlocuirii echipamentelor, inclusive transportul si
montajul acestora (50% * 1.425.979 = 712.990 €)
- 40% din costul total pentru activitati de management (40% * 35.253 = 14.101€)
Rezulta ca atat in perioada [0-10] cat si in perioada[11-20] costul lucrarilor de
reabilirare va fi de 727.091€.
Esalonarea investitiei totale
Tabelul 3.7
Luna
- 4-0
0-10
11-20
Total

INVESTITIA TOTALA (€)
46.478
727.091
727.091
1.500.660

In concluzie, investitia necesara pentru realizarea lucrarilor de reabilitare si modernizare
a sistemului de alimentare cu apa si canalizare incepe cu 4 luni inainte de scoaterea din functiune
a unor component ale sistemului si are o valoare de 1.500.660€ esalonata in doi ani astfel:
- 4 luni (inainte de scoaterea din functiune a unor component ale sistemului) : 46.478 €.
- 10 luni (durata pentru primul segment de retea ) 727.091€
- 10 luni (durata pentru al doilea segment de retea ) 727.091€
3.4 Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei economice a reabilitării
şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi a celui de canalizare
Investiţia necesară pentru reabilitare şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă
potabilă şi de canalizare în municipiul Moreni are o valoare totală de 1.500.660 €, eşalonată în
doi ani.(Tabelul 3.8).

22

Investiţia necesară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului
de alimentare cu apă potabilă şi a celui de canalizare în municipiul Moreni
Tabelul nr. 3.8
Nr.
crt.

Perioada de realizare a investiţiei

Valoarea investiţiei
(€)

1.
2.
3.

Anul 1
Anul 2
TOTAL

628.158
872.502
1.500.660

În valoarea investiţiei din primul an se include investiţia aferentă lucrărilor efectuate
înaintea scoaterii din funcţiune a unor componente ale sistemului (46.478 € investiţi în primele
patru luni), la care se adaugă investiţia aferentă celor opt luni rămase până la sfârşitul anului. Se
consideră o valoare medie a investiţiei de 727.09,1 €/lună (727.091 €/10 luni), rezultând astfel o
valoare a investiţiei pentru cele opt luni de 581.673 €. Iar investitia totala in prumul an este de
46.478 + 581.673 = 628.151
În cel de-al doilea an, valoarea investiţiei va fi de 872.509 € (diferenţa dintre investiţia
totală şi cea aferentă primului an de realizare a investiţiei).
Durata de viaţă a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitare şi
modernizare este estimată la 25 de ani.
Analiza indicatorilor de eficienţă tehnico-economică se va realiza pornind de la premisa
că investiţia se finanţează din surse proprii şi fonduri nerambursabile,astfel (tabelul nr. 3.9).

Finantarea investitiei
Tabelul 3.9
Nr.
crt.

Specificaţie

1.

Modernizarea reţelei de apă potabilă a
municipiului Moreni
Înlocuirea pompelor uzate în staţia de
epurare Moreni
Contorizarea apei potabile la blocurile de
locuinţe
Contorizarea apei potabile la
consumatorii casnici
Total
investiţie
finanţată
din
alte
surse(1+2+3+4)
Total investiţie finanţată din surse
proprii(7-5)
Total investiţie

2.
3.
4.
5.
6.
7.

23

Valoarea
investiţiei
(€)
1.091.154
3.781
44.115
105.876
1.244.926
255.734
1.500.660

Sursa de
finanţare
Consiliul
Moreni
Consiliul
Moreni
Consiliul
Moreni
Consiliul
Moreni

Local
Local
Local
Local

Nota: Din valoarea totala a lucrarilor de contorizare a apei potabile la blocurile de locuinte
(44.115 €), 50% se finateaza de catre Consiliul Local Moreni (22.057 €) si 50% din durese
proprii (22.057 €).
Cheltuielile anuale de exploatare în perioada de desfăşurare a lucrărilor de reabilitare şi
modernizare, precum şi în perioada de funcţionare economică după reabilitare şi modernizare
sunt centralizate în tabelul nr. 3.10.
Cheltuieli anuale de exploatare
Nr.
crt.
1.

2.

Tabelul nr. 3.10
Cheltuieli anuale de exploatare
(€)

Specificaţie
Perioada de realizare a investiţiei:
Anul 1
Anul 2

21.028
15.462

Perioada de funcţionare a
sistemului după reabilitare şi
modernizare –25 ani

32.469

Nota: Datele din tabelul 3.10 sunt individuale pentru fiecare student.
Veniturile anuale obţinute în perioada de desfăşurare a lucrărilor, precum şi în perioada
de funcţionare economică după reabilitare şi modernizare sunt centralizate în tabelul nr. 3.11.
Venituri anuale
Nr.
crt.
1.

2.

Tabelul 3.11
Venituri anuale
(€)

Specificaţie
Perioada de realizare a investiţiei:
Anul 1
Anul 2
Perioada de funcţionare a sistemului
după reabilitare şi modernizare –25
ani

134.516
131.424
269.032

Nota: Datele din tabelul 3.11 sunt individuale.
Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare (tabelul nr.
3.1) se cunoaşte faptul că la 1 milion € investiţie se obţine un spor al debitului mediu anual de
2,449 mc/om/an (ΔD/1mil.) şi un plus de 4361,187 persoane care beneficiază de serviciul de
alimentare cu apă şi de canalizare (ΔPra/1mil.).

24

Debitul mediu asigurat înainte de reabilitare şi modernizare (D0) este de 160
l/om/zi,adică 58,4 mc/om/an (160 l / om ⋅ zi ⋅365 zile / an = 58.400 l / om ⋅ an = 58,4 mc / om ⋅ an ).
Numarul populatiei rezidente care beneficiaza de servicul de alimentare cu apa si
canalizare dupa reabilitarea sistemului se calculeaza astfel:
Pra1 = Pra0 + Pra1 = Pra 0 + Δ Pra / 1mil. ⋅ I = Pra 0 + 4361,187 ⋅ I , in care:
Pra1 = numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului
Pra0 = numărul populaţiei rezidente care beneficia de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului
ΔPra/1mil. = sporul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi
de canalizare ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru reabilitarea şi modernizarea
sistemului
I = Volumul investitiei
Pentru proiectul analizat, numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de
alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului va fi:
Pra1 = 12.500 + 4361,187 ⋅1.500.660 = 12.500 + 6.545 = 19.045 persoane
Cantitatea de apă furnizată în sistemul de alimentare cu apă după reabilitarea şi
modernizareasistemului (Af1) se determină utilizând următoarea relaţie de calcul:
Af1 = Af 0 + ΔAf , unde :
Af1= cantitatea de apă furnizată după reabilitarea şi modernizarea sistemului
Af0 = cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului
ΔAf – sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului
Cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului
(Af0) se calculează conform relaţiei:
Af 0 = D 0 ⋅ Pra 0 ,unde:
Af0 = cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului
D0 = debitul mediu anual înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului
Pra0. – numărul populaţiei rezidente care beneficia de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului

25

În cazul proiectului analizat, cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi
modernizarea sistemului va fi:
Af0 =160 l / om / zi ⋅365 zile/ an ⋅12.500 persoane == 58.400 l / om / an ⋅12.500 persoane
Af 0 = 730.000.000 l / an = 730.000 mc / an
Sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului(ΔAf) se determină
folosind următoarea relaţie de calcul:
ΔAf = D 0 ⋅ Δ Pra /1mil. ⋅ I + ΔD / 1mil ⋅ I ⋅ Pra1, unde:
ΔAf = sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului
D0 = debitul mediu anual înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului;
ΔPra/1mil. = sporul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru reabilitarea şi modernizarea
sistemului;
I
= valoarea investiţiei;
ΔD/1mil.= sporul debitului mediu anual ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru
reabilitarea şi modernizarea sistemului;
Pra1= numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului.
În cazul proiectului analizat, sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi
modernizării sistemului se calculează astfel:
ΔAf = 58,4 ⋅ 4361,187 ⋅1.500.660 + 2,449 ⋅1.500.660 ⋅19.045 = 382.208 + 69.993
ΔAf = 452.201 mc/an
Prin însumarea cantităţii de apă furnizate înainte de reabilitarea şi modernizarea
sistemului (Af0) cu sporul de apă furnizată, ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului
(ΔAf) rezultă cantitatea de apă furnizată după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af1):
Af1 = 730.000 + 452.201 = 1.182.201 mc / an
În mod sintetic, parametrii necesari pentru realizarea analizei eficienţei reabilitării şi
modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt prezentaţi în tabelul nr. 3.12.

26

Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei proiectului
Tabelul 3.12
Nr.
crt.
1.
2.

Specificaţie
Investiţii (€/an)
Cheltuieli de exploatare
(€/an)
Cheltuieli totale (€/an)
Venituri anuale (€/an)
Profit anual (€/an)

Perioada de realizare a
investiţiei
1
2
628.158
872.502
21.028

15.462

Perioada de
funcţionare a
sistemului
0
32.469

3.
649.186
887964
32.469
4.
134.516
131.424
269.032
5.
113.488
115.962
236.563
NOTA: Valoarea investitiilor se preia din tab. 3.8. Cheltuielile de exploatare se preiau din tab
3.10. Cheltuielile totale se calculeaza prin insumarea valorii investitiei cu cheltuielile de
exploatare. Veniturile anulale se preiau din tabelul 3.11. Profitul annual este diferenta intre
veniturile anuale si cheltuielile de exploatare.
Aceşti parametri se vor utiliza pentru calculul indicatorilor de eficienţă economică a
proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de
canalizare din municipiul Moreni.
4. EFICIENŢA REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI PUBLIC DE
ALIMENTARE CU APĂ ŞI A CELUI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI
Evaluarea atentă a eficienţei oricărei activităţi economice implică o abordare sistemică,
globală, ce presupune reliefarea aspectelor economice, dar şi a celor politice, sociale sau
ecologice, ţinându-se cont de multiplele efecte create în avalul sau amontele domeniului
respectiv.
Sensibilitatea deosebită a sectorului serviciilor publice de gospodărie comunală şi în
special a celor de alimentare cu apă şi de canalizare, particularităţile şi interdependenţele cu
celelalte sectoare ale vieţii economice şi sociale justifică abordarea eficienţei acestora într-o
viziune sistemică şi dinamică, ce implică luarea în considerare a premiselor utilizării raţionale
şi protecţiei resurselor de apă, păstrării echilibrului ecologic, ocrotirii stării de sănătate a
oamenilor.
Serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare au un impact deosebit asupra mediului:
pe de o parte reprezintă un important factor poluator, iar pe de altă parte participă în mod
esenţial la limitarea gradului de poluare (epurarea apelor uzate). De aceea, respectarea
exigenţelor de mediu pe parcursul întregului ciclu de viaţă a infrastructurii serviciilor de
alimentare cu apă şi de canalizare dobândeşte o importanţă deosebită în cadrul conceptului de
dezvoltare durabilă.

27

Pentru aprecierea oportunităţii alocării de fonduri de investiţii în vederea realizării de
obiective noi, reabilitării şi modernizării celor existente se calculează o serie de indicatori
tehnico-economici care fundamentează eficienţa economică a investiţiilor. Deoarece aceste
calcule se efectuează în vederea obţinerii unor împrumuturi (credite) şi aprobări ale diverşilor
factori de răspundere (factori de mediu, consilii locale, consilii judeţene etc.), ele se numesc
note de fundamentare sau calcule economice de fundamentare.
Metodologia de evaluare a eficienţei sectorului serviciilor publice de alimentare cu apă
potabilă şi de canalizare trebuie să urmărească aprecierea exactă a tuturor eforturilor
investiţionale, dar în mod deosebit a multiplelor efecte economice, directe şi propagate. Tocmai
de aceea, evaluarea eficienţei economice se realizează prin apelarea la un sistem complex de
indicatori, ce include indicatori de bază în abordare statică şi dinamică, la care se adaugă o serie
de indicatori de performanţă specifici sectorului serviciilor publice de alimentare cu apă
potabilă şi de canalizare.
4.1 Indicatori de bază pentru evaluarea eficienţei proiectelor de reabilitare şi
modernizare
Literatura de specialitate propune o serie de indicatori de bază ce pot fi adaptaţi şi
utilizaţi în scopul evaluării eficienţei proiectelor de reabilitare, modernizare, şi dezvoltare din
sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare. În acest sens, se recomandă
aprecierea eficienţei economice pe baza următorilor indicatori: investiţie specifică, termen de
recuperare a investiţiei, coeficient de eficienţă economică a investiţiilor, cheltuieli totale
actualizate, cheltuieli totale actualizate specifice, randament economic al investiţiei.
Investiţia specifică (s) sintetizează corelaţia dintre efortul investiţional, pe de o parte şi
efectul obţinut sub forma capacităţii de servire, pe de altă parte [5].
Relaţia de calcul este următoarea:
S=

,în care:

It – investiţia totală
Cs – capacitatea de servire, exprimată în număr de clienţi serviţi
În cazul reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor obiective existente, investiţia
specifică (sm) se calculează astfel:
sm=

,

Im – volumul investiţiilor pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare

28

Cs1 – capacitatea de servire după reabilitare, modernizare, dezvoltare, exprimată în număr de
clienţi serviţi
Cs0 – capacitatea de servire existentă înaintea reabilitării, modernizării, dezvoltării, exprimată
în număr de clienţi serviţi
Calculat astfel, indicatorul reflectă câte unităţi monetare investite revin pe o unitate
fizică spor de capacitate de servire (pe client) rezultată în urma reabilitării, modernizării,
dezvoltării.
În cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din
municipiul Moreni capacitatea de servire înainte de reabilitare şi modernizare este de 12.500
persoane, iar după efectuarea lucrărilor va fi de 19.000 persoane. Rezultă că investiţia specifică
va fi:
= 229,28 €/locuitor

Sm =

Din analiza proiectelor în curs de execuţie şi/sau a studiilor de fezabilitate aprobate au
rezultat următoarele valori specifice de investiţie necesare pentru modernizarea şi reabilitarea
unor capacităţi existente din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare1 :
- pentru instalaţii de tratare a apei potabile: 110 €/locuitor;
- pentru instalaţii de distribuţie şi transport apă potabilă: 140 €/locuitor;
- pentru reţele de canalizare a apelor uzate: 160 €/locuitor;
- pentru staţii de epurare a apelor uzate: 220 €/locuitor.
Astfel, investiţia specifică pentru modernizarea şi reabilitarea capacităţilor existente din
sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare este de 630 €/locuitor. Rezultă că în
cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul
Moreni investiţia specifică este eficientă din punct de vedere economic (229,28 €/locuitor, faţă
de 630 €/locuitor).
Termenul de recuperare a investiţiei în abordare statică sau dinamică (T, Ta)
reflectă timpul în care se poate recupera investiţia realizată din profitul anual obţinut [5].
În abordare statică, relaţia de calcul este:
T=

,în care:

It – investiţia totală
Ph – profitul anual
T=

= 6,34 ani

Astfel, pentru recuperarea investiţiei din profitul anual obţinut în perioada de
funcţionare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt necesari
6,34 ani.
29

În viaţa economică reală nici prestarea/furnizarea de servicii, nici costurile nu evoluează
liniar în timp şi, ca urmare, profitul anual va înregistra valori diferite. Explicaţia decurge din
faptul că după intrarea în funcţiune a obiectivului este necesară o perioadă de atingere a
parametrilor proiectaţi, profitul obţinut în primii ani fiind astfel mai mic decât cel proiectat.
În consecinţă, termenul de recuperare a investiţiei se va calcula astfel:

T=

în care:

It – investiţia totală
Ph – profitul anual
ΔP – diferenţa dintre profitul proiectat şi cel realizat în cadrul perioadei de atingere a
parametrilor proiectaţi
P’ – profitul suplimentar realizat în cazul punerii în funcţiune a unor capacitate parţiale de
servire în cadrul duratei de realizare a obiectivului.
În primul an de realizare a investiţiei, profitul este de 113.488 € (134.516 € - 21.028 €),
iar în cel de-al doilea an de realizare a investiţiei are o valoare de 115.962 € (131.424 € - 15.462
€). Rezultă că în perioada de realizare a investiţiei se va obţine un profit total de 229.450 €
(113.488 € + 115.692 €).
Se presupune că în perioada de realizare a reabilitării şi modernizării sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare au fost efectuate probe, încercări, verificări şi simulări astfel
încât perioada de atingere a parametrilor proiectaţi nu se ia în considerare (ΔP=0). În acest caz,
termenul de recuperare a investiţiei va fi:
T=

= 5,37 ani

Calculat astfel, termenul de recuperare a investiţiei este de 5,37 ani, mai mic cu 0,97
(6,34 ani– 5,37 ani) ani decât cel calculat anterior. Punerea în funcţiune a unor capacităţi
parţiale de servire în cadrul duratei de realizare a obiectivului conduce la reducerea perioadei
necesare recuperării investiţiei realizate.
Situaţia reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor sisteme de alimentare cu apă
potabilă şi de canalizare existente implică sintetizarea corelaţiei dintre efortul investiţional şi
efectul generat de adoptarea uneia dintre măsurile propuse. În acest sens, literatura de
specialitate propune determinarea termenului de recuperare (Tm) conform relaţiei:

Tm =

.în care:

Im – volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare
Ph1 – profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării
30

Ph0 – profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare
Tm =

= 14,22ani

NOTA:Profitul annual obtinut inainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare a sistemului de
alimentare cu apa si de canalizare (Ph0) este comun pentru toti studentii si are valoarea de
131.306 €.
Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial), obţinut ca urmare a
funcţionării unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei, termenul de
recuperare va fi:
Tm =

=

= 12,07 ani

În cazul serviciului de alimentare cu apă şi a celor de canalizare, perioada de recuperare a
investiţiilor pentru modernizare, dezvoltare sau reabilitare este de obicei de 15-16 ani. De aceea,
se poate afirma că proiectul analizat poate fi acceptat, întrucât termenul de recuperare a
investiţiei de 14,22 ani se încadrează în limitele considerate a fi normale.
Realizarea unor investiţii pentru modernizare sau reabilitare are drept scop reducerea
costurilor de prestare/furnizare a serviciilor, efectul obţinut ca urmare a investiţiei concretizânduse într-o economie la aceste costuri. Astfel, termenul de recuperare se poate calcula şi după
relaţia :
Tm =

în care:

Im – volumul investiţiei pentru reabilitare/modernizare
C0 – costul de prestare/furnizare a serviciilor înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare
Cm – costul de prestare/furnizare a serviciilor (mai mic) după reabilitare, modernizare,
dezvoltare
În cazul proiectului analizat, reducerea costurilor de prestare/furnizare a serviciilor este
însoţită totodată de o creştere semnificativă a veniturilor ca urmare a creşterii calităţii serviciului
prestat şi a tarifului. De aceea, calculul termenului de recuperare conform relaţiei de mai sus nu
este relevant în acest caz.
Termenul de recuperare dinamic (Ta) indică durata de recuperare a investiţiei din
profitul anual obţinut actualizat cu o rată de actualizare specifică domeniului serviciilor publice
de alimentare cu apă şi de canalizare. Pentru calculul indicatorului se se pleacă de la relaţiile
Ita = ∑

31

Rezultă că termenul de recuperare dinamic se va determina cu ajutorul relatiei:

,in care:

Ta =

Ita – investiţia totală actualizată; Ph – profit anual;
d – durata de realizare a obiectivului;
a – rata de actualizare
Un proiect este cu atât mai eficient, cu cât termenul de recuperare calculat static sau
dinamic este mai mic.
În cazul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, se ia în considerare în
mod convenţional o rată de actualizare de 10%.
Ita =

+

= 628.158 x 0,909 + 872.502 = 570.995,622 + 720.686,652
= 1.291.682,274 €

Ta =

=

=

=

= 11,08 ani

Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 11,08 ani. Se poate
aprecia că proiectul este eficient, întrucât valoarea indicatorului se încadrează în limitele
considerate normale pentru sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.
Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial) obţinut ca urmare a
funcţionării unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei, termenul de
recuperare dinamic va fi:
Ta =
= 8,71ani
Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 8,47 ani. Se poate aprecia
că proiectul este eficient, întrucât valoarea indicatorului se încadrează în limitele considerate
normale pentru sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.
Dacă se compară termenul de recuperare calculat dinamic (8,47ani) cu cel calculat static
(5,73 ani) se constată că în cazul actualizării datelor rezultă o perioadă mai mare necesară
recuperării investiţiei. Tocmai de aceea, în evaluarea proiectelor este necesară folosirea
calculelor de actualizare, care permit o mai bună apreciere a eficienţei economice a proiectelor
32

de reabilitare, modernizare, sau dezvoltare din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de
canalizare.
Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor (e) sintetizează corelaţia dintre
profitul anual obţinut în urma realizării investiţiei şi efortul de capital investit, calculându-se de
obicei numai în formă statică, după relaţia:
e=
Ph – profit anual
It – investiţie totală
Indicatorul reflectă câte unităţi monetare profit anual se vor obţine la o unitate monetară
capital investit, indicând o eficienţă cu atât mai mare, cu cât
nivelul său este mai ridicat.
e=

= 0,158 € profit la 1 € investit

În cazul reabilitărilor, modernizărilor sau dezvoltărilor sistemelor publice de alimentare
cu apă şi de canalizare indicatorul exprimă profitul suplimentar faţă de situaţia iniţială obţinut la
fiecare unitate monetară investită şi se calculează conform relaţiei:
e=
Im – volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare
Ph1 – profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării
Ph0 – profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare
e=

= 0,084 € profit suplientar la 1 € investit

Cheltuieli totale în abordare statică sau dinamică (Ct, Cta) cuantifică efortul total
(cu investiţia şi cu exploatarea) pe întreaga durată de execuţie şi exploatare a obiectivului, din
punct de vedere static sau dinamic.
În abordare statică, relaţiile de calcul sunt:

C1 = I1 + Ch * De sau C1 = I1 + Ch * T
I1 = Investitia totala
Ch= Costuri anuale de exploatare
De= Durata de functionare a obiectivului
T= Termenul de recuperare a investitiei
33

Pentru proiectul analizat se efectuează cheltuieli de exploatare şi în perioada realizării
investiţiei, care vor fi luate în considerare la calculul indicatorului.
C1 = 1.500.660 + (21.028 + 15.462) + 32.469 x 25 = 2.348.875 €
În situaţia în care duratele de funcţionare ale obiectivelor analizate sunt foarte mari şi
există riscul denaturării analizei economice, se recomandă utilizarea celei de-a doua relaţii
pentru determinarea cheltuielilor totale. Calculate astfel, cheltuielile totale în abordare statică
pentru proiectul analizat vor avea valoarea:
C1 = 1.500.660 + (21.028 + 15.462) + 32.469 x 12,07 = 1.929.050,83 €
Prin luarea în considerare a termenului de recuperare a investiţiei, cheltuielile totale în
abordare statică vor fi mai mici (1.929.050,83 €) decât în cazul în care sunt calculate în funcţie
de durata de funcţionare a sistemului (2.334.875 €).
Pentru proiectul analizat, prin înlocuirea valorilor în relaţia de mai sus, la o rată de
actualizare de 10%, rezultă:

Cta = (628.158 + 21.028) x

+ (872.502 + 15.462) x

+ 32.469 x

x 9,077
Cta= 590.110,074 + 733.458,264 + 243.439,639
Cta = 1.567.007,97 €
Cheltuieli totale actualizate specifice (Ctas) exprimă efortul total actualizat, cu
investiţia şi cu prestarea, ce revine la o unitate de capacitate de servire.
În cazul proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare a Municipiului Moreni cheltuielile totale actualizate specifice vor fi:
Ctas =

Ctas =

34

Ctas =
Ctas = 0,697 €
NOTA:134.516 veniturile anuale sin (tab. 3.11). 1.567.007,97 cheltuieli totale actualizate.
Randamentul economic al investiţiei în abordare statică şi dinamică (R, Ra) arată
câte unităţi monetare profit final se vor obţine la fiecare unitate monetară investită, după
recuperarea investiţiei.
Pentru proiectul analizat, prin luarea în considerare a profitului din perioada de
funcţionare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum si aprofitului din perioada
de realizare a lucrarilor de reabilitare si modernizare se vor obtine urmatoarelevalori ale
indicatorului:
NOTA: R= suma din profit anaual din anul 1,2 si cei 25 (tabelul 3.12) / investitia totala.
–1

R=
R = 3,093 € profit final /1€ investit

Sau, calculate mai riguros, prin luarea in considerare a sporului de profit:
–1

R=
R=

–1

R = 0,731 € profit final /1€ investit
Pta = 113.488 x

+ 115.962 x

+ 236.563 x

x

Pta = 103.160,592 + 95.784,612 + 1.773.655,222
Pta = 1.972.600,426
Ra =
Pta= (P1 – P0) x

= 1,527 € profit final /1€ investit
(P2 – P0) x

+ (P – P0) x

+ … + (P – P0) x

Pta = - 17.818 x 0,909 – 15.344 x 0,826 + 105.257 x 0,826 x 9,077

35

Pta = -16.196,562 – 12.674,144 + 789.175,093
Pta = 760.304,387 € profit net suplimentar/1€ investit
Ra =

= 0,588

Prin prisma indicatorilor calculaţi se poate aprecia că proiectul de reabilitare şi
modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni este
eficient, poate fi acceptat de către decidenţi şi pus în aplicare.
În continuare, pentru a detalia analiza eficienţei proiectului, este necesar să se calculeze o
serie de indicatori de performanţă specifici sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de
canalizare.
4.2 Indicatori de performanţă specifici sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi
a celor de canalizare
Particularităţile sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare impun calculul
unor indicatori specifici de eficienţă economică, ce trebuie să surprindă o serie de aspecte
referitoare la: utilizarea cât mai eficientă a resurselor de apă; reducerea consumurilor specifice;
reducerea pierderilor în reţea etc.
Evaluarea atentă a eficienţei în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare
implică şi calculul unor indicatori care să exprime siguranţa în funcţionare a instalaţiilor şi
echipamentelor sub aspectul continuităţii, datorită faptului că întreruperea alimentării cu apă
poate avea efecte negative asupra populaţiei şi a economiei naţionale. Asigurareaunui grad inalt
in alimentarea cu apa, mentinerea in timp a debitului intre anumite limite etc. sunt principalele
problem care necesita atentie in alimentarea cu apa a consumatorilor.
O importanţă deosebită în aprecierea eficienţei economice a proiectelor din sectorul
serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare prezintă consumurile specifice, întrucât nivelul
redus al acestora, în condiţiile realizării unei prestaţii corespunzătoare din punct de vedere
cantitativ şi calitativ, reflectă un grad înalt de tehnicitate a instalaţiei.
Indicatorii de performanţă sunt folosiţi în toată lumea în multe sectoare economice ca
instrumente de lucru, potenţialul acestora în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de
canalizare fiind indiscutabil. Pentru a-şi realiza obiectivele, operatorul serviciului de alimentare
cu apă şi de canalizare trebuie să atingă grade înalte de eficienţă şi eficacitate. Eficienţă
înseamnă situaţia în care resursele operatorului sunt utilizate optim pentru prestarea serviciului.
Eficacitate înseamnă situaţia în care obiectivele declarate (definite în mod specific şi realist) sunt
îndeplinite.
Un indicator de performanţă este o măsură cantitativă a unui aspect particular al
performanţei operatorului sau al standardului serviciului. Indicatorul de performanţă asistă la
monitorizarea şi evaluarea eficienţei şi a eficacităţii operatorului, simplificând astfel o evaluare
complexă.
36

Indicatorii de performanţă sunt împărţiţi în şase categorii3 , în concordanţă
cu structura organizaţională a operatorului:
- indicatori ai apei;
- indicatori de personal;
- indicatori fizici;
- indicatori operaţionali;
- indicatori de calitate a serviciului;
- indicatori financiari.
Interpretarea performanţei unui operator nu poate fi evaluată fără a fi luat în considerare
propriul context, precum şi cele mai relevante caracteristici ale sistemului şi ale regiunii.
Contextul informaţional este organizat după cum urmează: profilul operatorului, profilul
sistemului şi profilul regiunii. Profilul operatorului depăşeşte cadrul organizaţiilor. Profilul
sistemului se axează în principal pe volumele de apă, pe bunuri fizice, pe mijloacele tehnologice
folosite şi pe consumatori. Profilul regiunii este relevant pentru realizarea comparaţiilor între
operatori, deoarece acesta permite o mai bună înţelegere a contextului demografic, economic,
geografic şi de mediu.
Indicatorii de performanţă sunt mijloace de măsurare a factorilor importanţi
pentru durabilitate, precum şi a îmbunătăţirilor aduse sistemului prin reabilitare. Evaluarea
performanţelor se poate realiza cu ajutorul unor date istorice, calculate pentru cel puţin doi
ani. Pentru realizarea proiecţiilor se recomandă calculul datelor pentru cel puţin cinci ani,
pentru a acoperi perioada de după terminarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare. Pentru a
demonstra durabilitatea proiectului, în cazul în care finanţarea implică şi credite, această
perioadă trebuie să acopere începerea rambursării creditului.
Calitatea informaţiilor pe baza cărora se calculează indicatorii este foarte importantă.
Utilizarea unor date sigure, generate printr-un control dă mai multă valoare acestor indicatori
decât nişte simple estimări sau extrapolarea tendinţelor din trecut. În acest sens, este necesară
stabilirea unor valori ţintă pentru măsurarea performanţei pe baza experienţei unor proiecte
similare.
Literatura de specialitate propune o serie de indicatori de performanţă
pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare, care să exprime:
- acoperirea serviciului;
- consumul şi producţia de apă;
- apa nejustificată;
- practicile de contorizare;
- performanţele sistemului;
- costuri şi personal;
- calitatea serviciilor;
- facturarea şi încasarea;
- performanţele financiare;
- investiţiile de capital.

37

În continuare se vor calcula pentru proiectul analizat indicatorii indicatorii de
performanţă specifici sectorului de alimentare cu apă şi de canalizare.
Populaţia asigurată cu apă potabilă şi canalizare înainte de reabilitarea şi
modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni
(Paa0 şi Pac0) şi după efectuarea lucrărilor (Paa1 şi Pac1):
Paa0 =

x 100 = 58,14%

Pac0 =

x 100 = 53,49%

Paa1 = Pac1 =

x 100 = 88,58%

Înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare,
58,14% din populaţia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de alimentare cu apă şi 53,49%
din populaţia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de canalizare.
După reabilitarea şi modernizarea sistemului, 88,58% din populaţia Municipiului Moreni
beneficiază de ambele servicii.
Producţia de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Qa) va avea
următoarea valoare:
NOTA: Ptoductia de apa este cantitatea anuala de apa furnizata in sstemul de
distributie, incluzand apa cumparata (Af) raportata la populatia asigurata cu apa.
Qa =

= 0,17 mc/om x zi = 170 l/om x zi

Din calcul rezultă că debitul mediu asigurat va fi de 170 l/om.zi, valoare care corespunde
standardelor europene.
Cantitatea totală de apă vândută anual reprezintă 90% din cantitatea de apă furnizată
anual:
Av = 90% x Af
Av = 90% x 1.182.201 mc/an = 1.063.981 mc/an
În aceste condiţii, consumul de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului de
alimentare cu apă (Ca) se determină astfel:
Nota: Ca este cantitatea anuala de apa vanduta (Av) raportata la populatia asigurata cu
apa.
Ca =

= 0,153 mc/om/zi = 153 l /om/zi

38

Consumul de apă contorizat se determină luând în considerare cantitatea anuală de
apă consumată de populaţia contorizată, care reprezintă 90% din cantitatea totală de apă
furnizată şi populaţia contorizată, adică 90% din populaţia asigurată cu apă.
NOTA: Cacont este cant de apa anuala consumata de populatia contorizata raportata la
populatia contorizata.
Cacont =

= 0,170mc/om/zi = 170 l/om/zi

Apa care nu aduce venituri (Afv) se calculează conform relaţiei:
Afv= (Af – AV)/ Af * 100
Afv =

*100 = 10%

Rezultă că din totalul apei furnizate, 10% nu aduce venituri, reprezentând pierderi în
sistem în sumă absolută de 117.895 mc/an. Raportate la lungimea reţelei de distribuţie (25 km),
pierderile de apă vor fi de:
Pa =

= 4.728,18 mc/km/an

Proporţia din apa vândută care este contorizată va fi:
PAv cont =

x 100 = 100%

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului
de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni se cunoaşte consumul
specific de energie de 0,20 kWh/mc, ceea ce înseamnă o reducere cu 42,86% faţă de situaţia
iniţială (0,35 kWh/mc), fapt care se apreciază favorabil .
Pentru determinarea ponderii costului anual al energiei electrice în costul apei se
calculează costul energiei electrice în funcţie de cantitatea de apă furnizată (Af), consumul
specific de energie electrică (e) şi tariful energiei electrice (T = 0,08 €/kWh):
Ce = Af * e * T
Ce = 1.182.201 * 0,20 * 0,08 = 18.915,2 €/an
În aceste condiţii, ponderea costului anual al energiei electrice în costul apei va fi:
Pce =

* 100 = 58,25%

39

Este de remarcat faptul că ponderea costului anual al energiei electrice în costul apei este
ridicată (58,25%), ceea ce înseamnă că o creştere a tarifului energiei electrice va influenţa în
mare măsură tariful serviciului de alimentare cu apă din Municipiul Moreni.
Costurile unitare de operare (Cou) calculate în funcţie de cantitatea de apă furnizată pe
de o parte şi de cantitatea de apă vândută pe de altă parte vor avea următoarele valori:
Cou =

= 0,027 € /mc produs

Cou =

= 0,03 € /mc vandut

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni se cunoaşte faptul că din totalul
costurilor anuale de operare 31,18% reprezintă costul total al forţei de muncă, incluzând primele
şi participarea la beneficii.
Costul mediu pentru apă şi canal se determină ca raport între totalul veniturilor anuale
şi totalul anual de apă vândută la consumatori:
CM =

= 0,252 €/mc /an

Costul mediu pentru apă şi canal este superior costului unitar de operare calculat în
funcţie de cantitatea de apă vândută, fapt care se apreciază favorabil, întrucât prestarea
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare conduce la obţinerea de profit pentru S.C.
G.C.L.T. S.A.
Investiţia unitară:
Iu =

= 0,056 €/mc

Investiţia pentru înlocuirea activelor:
Ia =

x 100 = 95,02%

Investiţia unitară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare a municipiului Moreni este de 0,056 €/mc, din care 95,02% se utilizează pentru
înlocuirea activelor existente.
Indicatorii de performanţă care exprimă performanţele sistemului, calitatea şi
continuitatea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nu pot fi calculaţi decât după
predarea în exploatare a sistemului reabilitat şi modernizat de alimentare cu apă şi de

40

canalizare. Aceşti indicatori se calculează începând din cel de-al doilea an de funcţionare, pe
baza datelor statistice colectate de operatorul serviciului pe parcursul primului an de exploatare.
4.3 Indicatori pe bază de cash-flow pentru fundamentarea deciziei de reabilitare şi
modernizare în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi a celor de canalizare
Cash-flow-ul (fluxul de numerar) din activitatea de investiţii pentru reabilitare,
modernizare sau dezvoltare reprezintă diferenţa dintre veniturile obţinute în urma realizării
proiectelor de reabilitare, modernizare, dezvoltare şi eforturile totale făcute în acest scop. Pe
baza cash-flow-ului proiectului de reabilitare, modernizare sau dezvoltare a sistemelor publice
de alimentare cu apă şi de canalizare se pot calcula indicatorii raportul venituri
actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat şi rata internă de rentabilitate, indicatori
utilizaţi frecvent în cadrul studiilor de fezabilitate. [5, 6, 7, 8].
Importanţa deosebită a sectorului serviciilor publice de alimentare cu apă şi de
canalizare, precum şi starea tehnică a echipamentelor şi instalaţiilor conduc la necesitatea
realizării unor investiţii apreciabile pentru reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea
infrastructurii tehnico-edilitare. În condiţiile în care sursele interne de finanţare a acestor acţiuni
sunt insuficiente, se apelează la organisme şi fonduri internaţionale, cum ar fi: Banca
Europeană pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare (BERD), Banca Internaţională pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), Banca Europeană de Investiţii (BEI), programe ISPA,
SAPARD, SAMTID etc. Aceste instituţii dispun de metodologii proprii de evaluare a eficienţei
proiectelor de investiţii, utilizate frecvent în practica economică românească. O sferă largă de
aplicabilitate a cunoscut metodologia BIRD, care a fost adoptată de toate tipurile de organizaţii
din România (publice, private, parteneriat public-privat) în scopul aprecierii eficienţei
economice a investiţiilor, indiferent de sursele de finanţare care vor fi utilizate. Această
metodologie se bazează pe cash-flow-ul proiectului şi implică determinarea indicatorilor mai
sus menţionaţi.
Venitul net actualizat (VNA) caracterizează, în valoare absolută, aportul de avantaj
economic al unui proiect. Pentru calculul acestui indicator se porneşte de la venitul net anual
(VNh), determinat ca diferenţă între volumul anual al veniturilor (Vh) şi volumul costurilor
anuale totale – de investiţii (Ih) şi de exploatare (Ch) – conform relaţiei:
VNh = Vh − (Ih + Ch )
Prin actualizarea venitului net anual la momentul începerii lucrărilor deexecuţie a
obiectivului se obţine venitul net actualizat:
Rata internă de rentabilitate (RIR) este acea rată de actualizare la care valorile actuale
ale cheltuielilor şi beneficiilor se egalizează şi arată care este rentabilitatea capitalului investit

41

în proiect [5, 6, 7, 8]. La rata internă de rentabilitate a unui proiect se ajunge atunci când venitul
net actualizat al acestuiaeste egal cu zero.
VNA(a = RIR) = 0 si Vta = 1
Cta
Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate se calculează venitul net actualizat
pentru diferite rate de actualizare alese în mod aleator, din aproape în aproape ajungându-se la
stabilirea acelei rate de actualizare care conduce a anularea venitului net actualizat. În final se
utilizează relaţia:
RIR = amin +( amax - amin) *
amin – rata de actualizare corespunzătoare venitului net actualizat pozitiv cel mai mic;
amax – rata de actualizare corespunzătoare primului venit net actualizat negativ.
In cazul proiectului de reabilitare si modernizare a sistemului public de alimentare cu apa si
canalizare din Municipiul Moreni rata de actualizare corespunzatoare venitului net actualizat
pozitiv cel mai mic (7.541,77 €) este de 17% , iar rata de actualizare corespunzatoare venitului
net actualizat negative ( - 94.346,27 €) este de 19%. Ca urmare RIR va fi :
RIR= 0,17+ (0,19 – 0,17) * 7541,77 / (751,77 + | - 94346,27| =
=0,17 + 0,02 * 7541,77 / 101.888,04 = 0,17148 = 17,14%
În condiţiile economiei de piaţă, rata internă de rentabilitate are semnificaţia şi funcţia
de criteriu fundamental pentru acceptarea proiectelor de investiţii în modernizarea, dezvoltarea
sau reabilitarea sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare şi formularea
opţiunilor. Indicatorul se calculează atât în cazul analizelor financiare, cât şi al celor
economice, după aceeaşi formulă matematică, deosebirea constând în elementele incluse în
componenţa veniturilor şi cheltuielilor.
Analiza financiară se realizează la nivelul agentului economic producător sau
distribuitor al apei potabile şi urmăreşte reliefarea avantajelor proiectului din punctul de vedere
al acestuia. Astfel, conceptele de venit sau cost se limitează la încasările şi plăţile proiectului
respectiv, iar exprimarea lor se va face în preţurile pieţei, pe durata de viaţă a obiectivului. [5,
8]
Rata internă a rentabilităţii financiare (RIRF) exprimă capacitatea unei investiţii de a
asigura venit net în perioada de calcul analizată, prin luarea în considerare a tuturor cheltuielilor
efectuate (investiţii,exploatare, fonduri circulante) şi recuperarea investiţiei.

42

Analiza economică pune în evidenţă eficienţa şi utilitatea proiectului pentru societate în
ansamblul său şi relevă contribuţia acestuia la dezvoltarea economico-socială prin luarea în
considerare a unor aspecte cum sunt: acoperirea unor nevoi pentru sectoarele deficitare ale
economiei, absorbţia de forţă de muncă aflată în şomaj, intensificarea activităţii comerciale sau
industriale într-o anumită zonă etc. Spre exemplu, ca urmare a investiţiilor în sisteme de apă şi
de canalizare, pe lângă furnizarea serviciilor către populaţie şi agenţi economici se asigură
relansarea economică a unor sectoare importante ale economiei naţionale (construcţii de maşini,
producţia de materiale de construcţii şi instalaţii etc.), se asigură condiţiile de bază ale unui trai
civilizat, precum şi ale prezervării stării de sănătate a populaţiei. Astfel de aspecte se
concretizează în venituri şi cheltuieli anuale secundare, ce nu au legătură directă cu proiectul de
investiţii, dar sunt generate de acesta. [5, 6, 8]
Rata internă a rentabilităţii economice (RIRE) cuantifică eficienţa unei acţiuni la nivelul
economiei naţionale şi exprimă rentabilitatea medie a tuturor cheltuielilor efectuate în perioada
de funcţionare a obiectivului.
Deşi estimarea veniturilor şi cheltuielilor secundare generate de un proiect de investiţii
în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare se realizează cu dificultate, acest tip
de analiză se justifică, mai ales dacă se are în vedere faptul că alimentarea cu apă potabilă a
unei zone, spre exemplu, contribuie decisiv la intensificarea activităţii economice în zona
respectivă, cu toate beneficiile ce decurg din aceasta. Nu de puţine ori, proiectele de investiţii în
modernizarea sau reabilitarea componentelor sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare
apar ca ineficiente tocmai datorită faptului că nu sunt estimate aceste efecte secundare ale
proiectelor.
Calculul celor mai semnificativi indicatori de eficienţă economică (raportul venituri
actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat – VNA, rata internă de rentabilitate –
RIR, raportul beneficiu/cost) pe baza datelor tehnice şi economice existente este prezentat în
Error! Reference source not found..
Sensibilitatea indicatorilor la mărimea ratei de actualizare impune dimensionarea cât
mai corectă a acesteia pentru a evita fie acceptarea unui proiect ineficient, fie respingerea unui
proiect rentabil. Tocmai de aceea, la calculul indicatorilor s-au utilizat diferite rate de
actualizare (10%, 12%, 14%, 15%, 16%, 17%, 19%). Nu de puţine ori, în sectorul serviciilor de
alimentare cu apă şi de canalizare se utilizează o valoare a ratei de actualizare de 10%,
considerându-se că investiţiile din acest sector nu se caracterizează prin riscuri şi rentabilitate
mari.
Pe baza parametrilor tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi modernizare a
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni (Error! Reference
source not found.) se calculează în manieră dinamică indicatorii: cheltuieli totale, venituri
43

totale, investiţie totală, profit total. Aceşti parametri intermediari necesari pentru analiza
eficienţei proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare din municipiul Moreni sunt preluaţi din Error! Reference source not found şi
centralizaţi în tabelul 4.2.
Parametri intermediari ai analizei eficienţei reabilitării şi modernizării
Tabelul 4.2
Nr
.
crt
.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Rata de
actualizare
(%)
10
12
14
15
16
17
19

Specificaţie
Venituri
Investiţie
actualizate (€)
actualizată (€)
2.249.378.364
1.291.682.274
2.096.254.308
1.256.329.188
1.642.752.932
1.221.848.604
1.531.144.85
1.206.108.972
1.431.777.72
1.189.741.182
1.344.244.908
1.174.874.052
1.193.395.256
1.143.639.132

Costuri
actualizate (€)
1559680.25
1.506.328.77
1.418.714.386
1.389.881.607
1.361.847.216
1.336.703.142
1.287.741.523

Profit total
actualizat (€)
1.981.380.39
1.846.254.73
1.445.887.15
1.347.372.21
1.259.671.69
1.182.415.82
1.049.292.87

Profitul total se calculează ca diferenţă între veniturile totale şi cheltuielile de
exploatare, fără a lua în considerare investiţia. În costurile actualizate s-au inclus cheltuielile de
exploatare şi investiţia. De aceea, profitul total actualizat = venituri actualizate – costuri
actualizate + investiţie actualizată.

2500000.00
2000000.00
Costuri actualizate
(Euro)

1500000.00
1000000.00

Venituri Actualizate
(Euro)

500000.00
0.00
a=10
a=12
a=14
a=15
a=16
a=17
a=19

Costuri si venituri
actualizate ( Euro )

Se observă că veniturile actualizate sunt superioare cheltuielilor totale actualizate (cu
investiţia şi cu producţia) până la o rată de actualizare a = 16%. Calculate cu ratele de
actualizare a = 17% şi a = 19%, veniturile actualizate devin mai mici decât cheltuielile totale
actualizate, fapt ilustrat grafic în figura nr. 4.1.

Figura 4.1 Variata costurilor si veniturilor actualizate in functie
de rata de actualizare.

44

În continuare, se calculează indicatorii de eficienţă economică, respectiv raportul
venituri actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat, raportul beneficiu/cost, rata
internă de rentabilitate (tabelul nr. 4.3).
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă
şi a celui de canalizare din municipiul Moreni
Tabelul 4.3
Specificaţie
Nr
cr
t

Rata de
actualizare
(%)

Raportul venituri
actualizate /cheltuieli
actualizate
(€ ven. tot./1 € ch. tot.)

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

10
12
14
15
16
17
19

1.442
1.392
1.158
1.102
1.051
1.006
0.927

Venit net
actualizat (€)

689698.119
589925.538
224038.546
141263.241
69930.504
7541.766
-94346.267

Raportul
beneficiu/cost
(€ profit tot./1 € ch.
tot.)

RIR
(%)

0.442
0.392
0.158
0.102
0.051
0.006
-0.073

17,14
%

Din analiza raportului venituri actualizate/cheltuieli actualizate reiese că la o rată de
actualizare cuprinsă între 8% şi 17% proiectul de modernizare este eficient, întrucât indicatorul
este supraunitar, ceea ce înseamnă că se obţin efecte (venituri) mai mari decât eforturile
(investiţia şi cheltuielile de producţie).
Venitul net actualizat (fluxul de numerar actualizat), care exprimă profitul total
actualizat realizat în urma modernizării, permite o comparaţie în cifre absolute între volumul
total al încasărilor şi volumul costurilor totale. Similar interpretării indicatorului precedent,
putem spune că proiectul este eficient dacă este analizat luându-se în considerare o rată de
actualizare cuprinsă între 10% şi 17%, deoarece venitul net actualizat este pozitiv.
Prin prisma raportului beneficiu/cost, care exprimă profitul total actualizat (venitul net
actualizat) obţinut la 1€ efort total cu investiţia şi cu producţia, proiectul de modernizare este
eficient până la o rată de actualizare de 17%. (fig 4.2)
0.500
0.400

0.442
0.392

0.300
0.200
0.100
0.000
-0.100

0.158
0.102
0.051
0.006
-0.073

45

Raportul
beneficiu/cost
(Euro profit
total/ 1 Euro )

Figura 4.2 Variantaia raportului beneficiu/cost in functie de rata de actualizare
Rata internă de rentabilitate este acea rată de actualizare care egalizează veniturile
actualizate cu cheltuielile totale actualizate (VNA = 0), fiind indicatorul decisiv ce stă la baza
alegerii proiectelor de modernizare. Graficul din figura nr. 4.3. evidenţiază variaţia venitului net
actualizat în funcţie de rata de actualizare.
800000

VNA (euro)

600000
400000

Venitul net
actualizat (euro)

200000
0
-200000

Figura 4.3 Variaţia venitului net actualizat în funcţie de rata de actualizare.
Se constată că venitul net actualizat este zero pentru o rată de rentabilitate cuprinsă între
17% şi 19%. De asemenea, din calcule a rezultat o rată internă de rentabilitate de 17,14%, care
reflectă eficienţa proiectului de modernizare, fiind superioară eficienţei medii pe sector.
Din analiza proiectului de modernizare şi reabilitare a sistemului de alimentare cu apă
potabilă şi de canalizare a municipiului Moreni, prin prisma celor mai semnificativi indicatori
de evaluare a eficienţei economice a proiectelor, rezultă că acesta poate fi acceptat, întrucât are
o eficienţă peste media pe sector, generând efecte favorabile atât la nivelul societăţii comerciale
Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa S.A. şi administraţiei locale, cât şi
la nivelul economiei naţionale.

5.
EFECTE
ALE
REABILITĂRII
ŞI
MODERNIZĂRII
SISTEMULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI A CELUI DE
CANALIZARE
5.1 Efecte cantitative şi calitative ale reabilitării şi modernizării sistemuluipublic
de alimentare cu apă şi a celui de canalizare
Evaluarea viabilităţii oricărui proiect de modernizare şi reabilitare a unui sistem de
alimentare cu apă şi de canalizare necesită stabilirea eforturilor şi a eşalonării în timp a
investiţiilor, a surselor de finanţare, precum şi a efectelor de ordin cantitativ şi calitativ
prognozate prin modernizarea tehnologiilor. Principalii indicatori tehnico-economici ai

46

sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitare şi modernizare sunt sintetizaţi
în tabelul nr. 5.1.
Indicatorul cheltuielilor anuale totale dupa reabilitarea si modernizarea sistemului de
alimentare cu apa si de canalizare in perioada de recuperare a investitiei se determina prin
insumarea cheltuielilor anuale de recuperare a invetitiei pentru reabilitare si modernizare ( Ch1)
si a cheltuielilor anuale de recuperare a investitiei prentru reabilitare si modernizare ( Chri).
Perioada de recuperare a investitiei specifica sectorului de serviciilor de alimentare cu
apa si de canalizare este de 15 ani.
Astfel, cheltuielile anuale de recuperare a investitiei pentru reabilitare si modernizare (
Chri) vor fi :
Ch ri = 1.500.660 / 15 = 100.044 €/an
Ca urmare, cheltuielile anuale totale dupa reabilitarea si modernizarea sistemului de
alimentare cu apa si de canalizare in perioada de recuperare a investitiei vor fi:
Chtl = 32.469 + 100.044 = 132.513 €/an
Costul apei potabile in perioada de recuperare a investitiei ( C1) se determina ca raport
intre cheltuielile anuale totale dupa reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa
si de canalizare in perioada de recuperare a investitiei (Chtl) si cantintatea medie de apa potabila
asigurata dupa reabiliare si modernizare (Af1):
C1 = 132.513 / 1.182.201 = 0.112 ~ 0.11 €/mc
Costul apei potabile dupa perioada de recuperare a investitiei ( C2) ) se determina ca
raport intre cheltuielile anuale de recuperare a invetitiei pentru reabilitare si modernizare ( Ch1)
si cantintatea medie de apa potabila asigurata dupa reabiliare si modernizare (Af1):
C2 = 32.469 / 1.182.201 = 0.027 ~ 0.03 €/mc
Costul mediu al apei potabile in perioada de functionare de 25 de ani (Cm) se
calculeaza ca medie aritmetica ponderata a costului apei potabile in perioada de recuperare a
investitiei (C1) si a costului apei potabile dupa perioada de recuperare a investitiei ( C2):
Cm = (C1 * 15 + C2 * 10) / 25 = (0.11 *15 + 0.03 * 10 ) / 25 = 0.078 €/mc

47

Indicatori tehnico-economici ai sistemului de alimentare cu apă şi a celui de
canalizare după reabilitare şi modernizare
Tabelul 5.1
Nr.
crt.
1

Specificaţie

U.M.

Valoare

L/om.zi

160

L/om.zi

170

persoane

19.045

Mc/an

730.000

Mc/an

1.182.201


€/an

1.500.660
132.513

€/an

32.469

11

Debit mediu anual asigurat înainte de reabilitare şi
modernizare
Debit mediu anual asigurat după reabilitare şi
modernizare
Populaţia asigurată cu apă şi canalizare după
reabilitare şi modernizare
Cantitatea medie de apă potabilă asigurată înainte de reabilitare
şi modernizare
Cantitatea medie de apă potabilă asigurată după
reabilitare şi modernizare
Investiţia pentru reabilitare şi modernizare
Cheltuieli anuale totale după reabilitare şi modernizare pe
perioada de recuperare a investiţiei 1
Cheltuieli anuale după perioada de recuperare a
investiţiei
Costul apei potabile în perioada de recuperare a
investiţiei (7/5)
Costul apei potabile după perioada de recuperare a
investiţiei (8/5)
Costul mediu al apei potabile pe perioada de 25 de ani

12

Investiţia specifică (6/5)

2
3
4
5
6
7
8
9
10

€/mc

0,11

€/mc

0,03

€/mc

0,078

€/mc/an

1,269

Proiectul de modernizare şi reabilitare a sistemului public de alimentare cu apă şi de
canalizare din municipiul Moreni conduce la obţinerea mai multor efecte cantitative, cum ar fi:
- creşterea capacităţii de servire, numărul de persoane beneficiare ale serviciului
sporind de la 12.500 la 19.045, ceea ce înseamnă în termeni relativi un spor de 52%;
- creşterea gradului de acces al populaţiei la aceste servicii2 de la 58,14% în cazul
alimentării cu apă şi 53,49% în cazul canalizării la 88,58% pentru ambele servicii;
- creşterea debitului mediu asigurat în conformitate cu standardele Uniunii Europene,
acesta ajungând la 170 l/om şi zi;
- reducerea consumului specific de energie electrică prin eliminarea sursei de apă
Podei (reducere cu 6%) şi prin înlocuirea pompelor uzate în staţia de epurare Moreni
(reducere cu 15%);

1

Cheltuielile anuale totale în perioada de recuperare a investiţiei se compun din cheltuieli de exploatare după reabilitare
şi modernizare (32.469€/an) şi cheltuieli de recuperare a investiţiei pentru reabilitare şi modernizare (100.044€/an),
considerându-se perioada de recuperare a investiţiei specifică sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare de
15 ani (1.500.660/15=100.044).
2

Gradul de acces al populatiei la serviciile de alimentare cu apa si de canalizare s-a determinat ca procent al
populatiei care beneficiaza de aceste servicii din totalul populatiei municipiului.
48

-

-

-

creşterea randamentelor echipamentelor din sistemul de canalizare prin
îmbunătăţirea performanţelor energetice ale motoarelor la staţia de pompare a apelor
uzate şi înlocuirea pompelor uzate din staţia de epurare Moreni (spor mediu de
randament 5%);
creşterea randamentelor echipamentelor din sistemul de alimentare cu apă potabilă
prin îmbunătăţirea performanţelor energetice ale motoarelor la staţiile de tratare a apei
brute şi la staţiile de pompare (spor mediu de randament 2%);
creşterea fiabilităţii şi implicit, a indicelui de disponibilitate mediu, acesta din urmă
ajungând la peste 95%;
creşterea numărului de ore de funcţionare la căderi mai mici, ceea ce implică un spor
de producţie de apă potabilă şi apă epurată;
reducerea pierderilor pe reţele cu 20%;
conservarea resurselor de apă ca urmare a reducerii pierderilor pe reţele;
reducerea pierderilor de apă potabilă pe branşamentele interioare cu cca. 50% la
blocurile de locuinţe şi cu cca. 30% la consumatorii casnici ca efect al contorizării apei;
reducerea consumului de apă potabilă ca efect al reducerii pierderilor pe
branşamentele interioare în urma contorizării;
generarea unui nou ciclu de viaţă pentru echipamente, pentru o perioadă de cca. 25
de ani;
creşterea veniturilor obţinute prin mărirea volumului serviciilor oferite şi a calităţii
acestora;
reducerea cheltuielilor de mentenanţă prin orientare treptata a personalului de
exploatare excedentar către partea de întreţinere a echipamentelor şi sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare în ansamblul său.

Lucrările de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din
municipiul Moreni generează şi o serie de efecte calitative, dintre care putem aminti:
-

satisfacerea superioară a cererii pieţei;
creşterea capacităţii de răspuns la schimbările care intervin în mediul extern;
stabilirea reală a consumului de apă potabilă ca urmare a contorizării;
creşterea suportabilităţii serviciului;
îmbunătăţirea relaţiilor cu beneficiarii;
echiparea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare cu instalaţii de ultimă
generaţie, cu grad înalt de tehnicitate;
îmbunătăţirea imaginii societăţii comerciale Gospodărie Comunală Locativă şi
Transporturi S.A.

49

-

îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant din Municipiul Moreni prin utilizarea raţională
a resurselor naturale de apă şi epurarea apelor uzate, în conformitate cu prevederile
directivelor Uniunii Europene.
5.2 Efecte colaterale ale investiţiilor din infrastructura locală asupra altor sectoare
economice

Efortul investiţional prognozat de 1.500.660 € nu trebuie să fie considerat numai ca
un consum de resurse financiare, ci trebuie judecat ca un proces complex în cadrul căruia se
produc bunuri materiale cu o perioadă lungă de utilizare, se realizează condiţii de viaţă la
standarde europene pentru populaţia municipiului Moreni şi se îndeplinesc politicile de
mediu şi de dezvoltare durabilă pentru care România s-a angajat în perspectiva integrării în
Uniunea Europeană.
Pregătirea şi realizarea lucrărilor de investiţii pentru reabilitarea şi modernizarea
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni va avea o
serie de efecte pozitive asupra altor sectoare economice, precum şi asupra ocupării forţei de
muncă. O evaluare sumară a acestora permite evidenţierea următoarelor consecinţe în plan
economic şi social:
-

-

-

-

menţinerea în activitate a forţei de muncă din cadrul sectorului serviciilor de alimentare
cu apă şi de canalizare, cu tendinţa de creştere în viitor, ca urmare a dezvoltării unor noi
capacităţi de servire;
realizarea lucrărilor de construcţii-montaj prevăzute în proiectul de investiţii va permite
crearea de noi locuri de muncă;
stimularea industriei româneşti producătoare de utilaje, maşini şi echipamente specifice
sectorului;
producerea echipamentelor şi instalaţiilor care se vor pune în operă în cadrul lucrărilor
de modernizare şi reabilitare a infrastructurii (s-a presupus că 40% dintre acestea se vor
produce de către industria românească) va asigura locuri de muncă pentru 5000 de
salariaţi în industria orizontală;
din fondul investiţional de 1.500.660 € se consumă cu materiale, manoperă şi
echipamente cca 95%, ceea ce înseamnă şi un aport proporţional la bugetul statului sub
formă de taxe, impozite şi TVA;
prin intermediul investiţiilor directe, a împrumuturilor rambursabile şi a granturilor va
intra în ţară monedă convertibilă de peste 1.000.000 €;
se pot dezvolta oportunităţi pentru companii străine producătoare de echipamente
specifice care să realizeze capacităţi de producţie în România. Prin intermediul unor
proiecte similare, care să asigure nu numai modernizare şi reabilitarea, ci şi dezvoltarea
pe termen lung a sectorului public de alimentare cu apă şi de canalizare la nivelul
50

-

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă
întregii ţări se asigură şi piaţa de desfacere necesară pentru astfel de companii;
sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare va rămâne deschis pentru
tehnologie şi know-how de nivel internaţional;
se întăreşte autonomia locală, precum şi capacitatea de decizie şi de administrare a
autorităţilor publice locale în probleme vitale pentru o aşezare umană;
utilizarea raţională şi protecţia resurselor de apă;
păstrarea echilibrului ecologic;
vor fi asigurate condiţiile de bază ale unui trai civilizat şi respectiv, ale prezervării stării
de sănătate a populaţiei.
Astfel de efecte secundare favorabile ale proiectului de reabilitare şi
modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul
Moreni nu au fost luate în calcul în cadrul analizei eficienţei proiectului, fiind mai
dificil de cuantificat. Cu toate acestea, din calcule a rezultat o eficienţă ridicată a
proiectului şi în plus, el contribuie la dezvoltarea economico- socială, întrucât economia
naţională şi întreaga societate românească vor beneficia de avantajele economice,
sociale
şi
ecologice
ale
unei
amenajări
hidroedilitare
moderne.

51

ANEXA
Analiza fluxului de venituri si costuri pentru modernizarea sistemului de alimentare cu apa si de canalizare a municipiului Moreni

52

53