You are on page 1of 98

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 1
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul___grupa ____

1. Teoria generală a dreptului în sistemul ştiinţelor.
1.Identifcaţi ştiinţa şi trăsăturile distinctive ale ştiinţelor în general şi ale ştiinţelor juridice în
special.
Stiinta reprezinta sistemul de cunostinte si experiente despre natura societate si gandire, rezultate prin
utilizarea unor metode de cercetare proprii si materializate in notiuni, concepte, categorii, principii
confirmate in practica. Pentru ca un ansamblu de stiite sa dobandeasca statutul de stiinta, acesta trebuie:
sa aiba un domeniu foarte bine delimitat de cercetare; sa aiba format si perfectionat un limbaj propriu,
bine-conturat si definit; sa opereze un sistem specific de notiuni, concepte, categorii, principii si legi; sa
aiba o metodologie proprie de cercetare; sa aiba formulate ipoteze si teorii bine fundamentate care permit
sa explice aspectele specifice domeniului cercetat; sa aiba capacitatea de a integra noile descoperiri in
propriul sistem explicativ. Fiecare stiinta are o nomenclatura a componentelor studiate din domeniul
ei, pe care le indica prin termeni generali, riguros si coerent definiti; totalitatea termenilor ei si
numai ai ei, sistematizeaza, dupa criterii si reguli logice, ii formeaza limbajul cu care descrie,
explica, descopera domeniul la care se refera.
juridicStiintele juridice apartin, ca subsistem, sistemului stiintelor socio-umane, dar aceasta trebuie inteles
intr-un mod foarte special; insa, mai intii e de precizat ca subsistemul stiintelor juridice are ca referent, ca
domeniu de cercetare modalitatea de fiintare a socio-umanului numita drept; in loc de modalitate de
fiintare a socio-umanului, dreptului putem sa-i spunem expresia fiintei societale, fenomen socio-uman,
componenta a realitatii socio-umane si nu gresim. sistemul stiintelor juridice are ca obiect de studiu forma
juridica a societatii, uniformitatea necesara, genetica, functionala, structurala, organizationala a formei
juridice pe care o imbraca componentele societatii, explicindu-le si descoperind legile lor de distributie
in spatiul si timpul social. Prima sarcina a stiintelor juridice consta in cunoasterea fenomenelor juridice,
adica stabilirea anumitor date ce au calitatea de norma de drept. A doua sarcina de baza a stiintei dreptului
este explicarea procesului de formare a dreptului, adica a anumitor norme, a institutiei juridice ca grup de
norme, si a ordinii juridice ca totalitate de norme

2.Generalizaţi criteriile de clasificare a ştiinţelor, în general, şi a celor juridice în special.
Stiinta este un sistem de cunostinte despre natura, societate, gandire, cunnostinte obtinute prin
metode corespunzatoare si exprimate in concepte, categorii, principii si notiuni. Intregul
sistem de stiinte poate fi divizat in 3 grupe: Stiinte ale naturii- al caror obiect il formeaza
fenomenele naturii; stiinte despre cunoastere- al caror obiect il formeaza gandirea omeneasca;
stiinta sociala-al caror scop este acela de a cunoaste legile generale ale existentei si dezvoltarii
societatii, de a studia formele istorice de organizare sociala si modalitatile specifice de
manifestare a diverselor compnente ale realitatii social-umane.
3.Argumentaţi necesitatea studierii teoriei generale a dreptului pentru un viitor jurist şi rolul
acesteia în studiul celorlalte ştiinţe juridice.
Teoria generala a statului si dreptului este o stiinta sociala, politica, juridica, care studiaza in
baza unui ansamblu de teorii, conceptii, notiuni cu privire la stat si drept, legitatile generale si
speciale referitoare la aparitia, evolutia si functionarea statului si dreptului, in general, si a

sistemului de drept al tarii respective in special. Fiind parte componenta a stiintei dreptului,
teoria generala a statului si dreptului face o analiza profunda a relatiilor sociale, economice,
politice si de alta natura, privite in dinamica lui i raport cu normele juridice care le
reglementeaza. In acaesta calitate ea are menirea ca pe baza analizei temeinice atat a reatiilor
sociale ce reclama reglementare juridica, cat si a normelor juridice care asigura aceasta
reglementare, sa sublinieze si sa contribuie la asigurarea concordantei dintre ele; sa atraga
atentia asupra relatiilor nou-aparute ce reclama reglmenetare juridica, sa sublinieze situatiile
in care legea devine desueta pentru ca dispare obiectul de reglemenatare al normelor sale,
precum si situatiile in care normele juridice devin o frana in calea dezvoltarii anumitor relatii
ce sunt in deplina concordanta cu interesele generale si fundamentale ale entitatii organizate
in stat, si in sfarsit sa contribuie la dezvoltarea si perfectionarea dreptului.
2.Scop ideal şi funcţii în drept.
2.1. Caracterizaţi scopul dreptului la diferite etape de dezvoltare istorică.
De exemplu in Babilon, codul lui hammurabi statueaza faptul ca legea trebuie sa
opreasca pe cel tare de a vatama pe cel slab. Codul lui Manu are scopul sa pedepseasca
pe infractor si sa apere pe cel vatamat: pedeapsa carluieste omenirea si o protejeaza.
Ca si astazi in epoca statala antica, dreptul avea rolul de organizare, ordine, discipliina, norme
menite sa organizeze convietuirea. Diferitele forme care organizau aceasta armonie erau
obiceiurile, morala, religia.
2.2.Determinaţi idealul şi valorile în drept.
D r e p t u l e s t e u n s i s t e m d e r e g u l i d e c o n d u i t ă s a u c o m p o r t a m e n t e n u n ţ a t e ş i aplicate
după modalităţi particulare, organizând o ordine şi o logică de reglementare.A n s a m b l u l
m a n i f e s t ă r i l o r s a u p r e r o g a t i v e l o r j u r i f i c e r e c u n o s c u t e d e d r e p t u l obiectiv ( ansamblu
de reguli de conduită care guvernează relaţiile oamenilor în societateşi a cărui respectare este
asigurată de autoritatea publică ) precum: drepturi, libertăţi, puteri, facultăţi, opţiuni, stabilesc
funcţia esenţială a dreptului, asigurarea justiţiei.Dreptul are ca ideal disciplinizarea societăţii
umane. Valorile dreptului sunt libertatea, egalitatea, democratia. rolul de a ,, calma”
elementele potenţiale de conflict şi de a ,, u n g e „ m e c a n i s m u l s o c i a l î n c o n d i ţ i i l e î n
c a r e s i s t e m u l d e n o r m e p e n t r u c a r e e x i s t ă adeziune este unitar şi coerent, punându-se
problema legitimării sistemului de norme, interpretării normelor dreptului, sancţiunilor şi
jurisdicţiei.

2.3.Estimaţi funcţiile dreptului Republicii Moldova.
Functiile dreptului sun acele directii fundamentale ale actiunii mecanismului juridic, la indeplinirea
carora participa intregul sistem al dreptului, precum si instatele sociale special abilitate cu atributii
in domeniul realizarii dreptului. In RM ca si in alte state democratice functiile nu difera. Functia
statca care consta in actiunea dreptului asupra relatiilor sociale prin intarirea normelor juridice in
acte normative. Dreptul este cointeresat de stabilitate in societate, care sa corespunda intereselor
majoritatii. Esenta functiei dinamice consta in aceea ca dreptul actioneaza asupra relatiilor sociale,
care se afla in parmanenta miscare. Schimbarile care au lloc in societate necesita, inevitabil noi
reglementari juridice. Functia de apararae a dreptului reprezinta acea directie a reglementarii
juridice care este orientata spre apararea valorilor general umane, a celor mai importante relatii
economice, politice, nationale, personale, a inviolabilitatii lor, si in acelasi timp spre excluderea
acelor relatii sociale care vin in contradictie cu bazele oranduirii sociale. O alta functie a dreptului

in rm ar fi acea de conservare, aparare, garantare a valorilor fundamentale ale societatii si anume: a
ordinii constitutionale, a proprietatii, a drepturilor si intereselor legitime ale statului si ale
individului. Fiind instrument al controlului social, dreptul previne dezorganizarea, asigura coeziunea
interioara a colectivitatilor prin programarea si tipizarea unor conduite socialmente utile, defineste
cadrul general de desfasurare a proceselor sociale si sanctioneaza conduitele deviante. Totodata prin
intermediul normelor juridice se stabilesc principiile de baza ale convietuirii sociale si se ocrotesc
valorile care sunt legate nemijlocit de functionarea normala a mecanismelor sociale.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 2
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul_____grupa ____

1. Norma juridică.
Caracterizaţi norma juridică şi trăsăturile ei.
1 Norma juridica trebuie definita ca o regula de comportare, generala si impersonala, tipica, strict
determinata siobligatorie, stabilita cu scopul de a apara, consolida, a dezvolta si a promova raportul
si randuiala sociala favorabila si convenabila majoritatii si totodata de a realiza acea finalitate pe
care o urmareste si o serveste norma juridica si care, la nevoie, este asigurata prin forta de
constrangere a statului. In literatura juridica nu exista o consecventa cu privire la trasaturile
caracterustice ale regulii de drept. Se cinsidera insa ca normei juridice ii sunt inerente urmatoarele
trasaturi caracteristce fara de care ea nu poate fi conceputa :
-caracterul statal, o regula de conduita devine regula de drept numai in masura in care substanta ei
este vointa statala. O regula de conduita sociala , fiind recunoscuta sau acceptata de stat si ellaborata
de organul competent, poate deveni vointa statala.
- caracterul coercitiv : legile, regulile elaborate de stat, care guverneaza activitatea umana in
societate sunt impuse la nevoie prin constrangere sociala, altfel spus prin forta publica.Impreuna cu
substanta statala a normei juridice, caracterul ei coercitiv o individualizeaza cel mai bine in campul social
normativ si o fac sa se deosebeasca mai ales de norma morala
- generalitatea normei juridice : rezulta din caracterul sau abstract, tipic impersonal, permanent.
Aplicarea normei juridice ramane deschisa tuturor persoanelor care se gasesc in situatia diferita in

prealabil de lege. Impersonalitatea regulii de drept este o garantie impotriva arbitrajului. Regua are un
carcater permanent care ii asihura generalitatea.
- caracterul obligatoriu : se traduce simplu in ideea ca regula de drept trebuie respectata. Elaborata in
vederea unui scop determinat: organizarea comunitatii, functionarea sau directionarea ei etc. Incalcarea ei
ar contraveni finalitatii sale.
-norma juridica are un caracter prescriptiv, ea stabileste ceea ce trebuie sa fie si nu ceea ce este,
impune o anumita conduita constand dintr-o actiune sau inactiune umana indreptata intr-o anumita
directie, in vederea realizarii unui scop.

Argumentaţi elementele constitutive ale normei juridice.
Elementele normei juridice sunt:
Dispozitia : partea cea mai importanta a normei. Ea reprezinta acelelement al normei juridice care
prevede conduita ce trebuie urmata in prezenta ipotezei date sau, mai precis: care sunt drepturile si
obligatiile corespunzatoare ale subiectilor vizati de norma juridica. Ea cuprinde comandamentul,
imperativul normei sau elementul sau rational. Un sistem normativ legal contine nu numai norme
care prescriu, interzic sau permit o conduita umana, ci si norme si dispozitii in care se stabilesc
organizarea si competenta unor organe de stat, se descrie capacitatea juridica a subiectilor, sau pur
si simplu se declara unele principii, cum sunt unele norme constitutionae.
Ipoteza: Partea normei juridice care descrie; contureaza imprejurarile in care se aplica dispozitia
ei. Ea prefigureaza in abstrac faptele sau actele juridice adica acele activitati umane sau naturale
care intrand in tiparul ei devin fapte sau acte juridice. Numai in masura in care conduita umana
sau un fapt natural este avut in vedere de norma de drept, ele dobandesc semnificatie juridica.
Sanctiunea: este al treilea element care intregeste structura logica a normei juridice. Ea cuprinde
sanciunile, urmarile nerespectarii dispozitiei. Daca ipoteza si dispozitia prescriu actiuni,
sanctiunea reprezinta modul de reactie, raspunsul social-statal fata de conduita neconforma cu
continutul si finalitatea dispozitiei. Definitia traditionala a sanctiunii necesita a fi completata si
modificata, deoarece avem un sir intreg de cazuri cand conduita este conformacu prevederile
dispozitiei, iar urmarile, consecintele sunt pozitive. Asadar sanctiunea este parte sau elementul
normei juridice care prevede survenirea consecintelor in rezultatul respectarii prevederilor
dispozitiei si ipotezei. Anume acest inteles al notiunii de sanctiune determina clasificarea
sanctiunilor in pozitive si negative.

Descrieţi modalităţile de expunere a elementelor normelor juridice în articolele actului
normativ.
2. In teoria si prcatica dreptului deseori apare problema ce vizeaza modul de aranjare a normelor
juridice in textele actelor normative, in special privind coraportul dintre norma juridica si articolul
actului normativ. Cel mai frecvent la elaborarea, iar mai apoi la adoptarea si la publicarea actului
normativ legiuitorul expune structura normei juridice in asa fel, incat toate trei elemente ale normei
juridice: dispozitia, ipoteza, sanctiunea nimeresc completamente in articolul actului normativ, altfel
spus-un articol compus dintr-o singura norma juridica. In literatura aceasta metoda este numita
deseori directa. Cu toate acestea, atat legislatia Republicii Moldova, cat si legislatia ator state, nu
intotdeauna prevede ca norma juridica sa coincida cu articolul actului normativ. De exemplu un
articol din actul normativ poate fi compus din mai multe norme juridice. De asemenea un articol
poate include numai un element sau doua din norma juridica, celelalte fiind incluse in alt articol al
aceluiasi act normativ sau chiar in alt act normativ. Aceasta metoda a capatat denumireade trimitere
sau de blancheta. In literatura juridica intanim si notiunile de norme de trimitere si norme in alb,
care se deosebesc prin faptul ca cele de trimitere se refera la un alt articol al aceluiasi act normativ
sau chiar la un alt act normativ,dar in vigoare, pe cand normele in alb fac trimitere la un articol care

trebuie sa apara in viitorul apropiat. Destul de frecvent apare necesitatea in formularea unor normedefinitii, care, de regula, sunt compuse sintr-un singur element, si anume: numai din dispozitii care
sunt utilizate de mai multe norme juridice. Asa bunaoara, in codul penal nnu se repta notiunea de
persoana oficiala sau persoana cu functie de raspundere, sau notiunea de furt, jaf, talharie,
escrocherie; sau in codul contraventional subiectee care pot fi trase la raspundere administrativa sau
organele imouternicite sa examineze aceste categorii de cauze etc. ; sau in codul civil-la toate
categoriile de contracte, obligatiuni, se da o data definitia, notiunea, iar ulterior fiecare alta norma
juridica doar face trimitere la norma-definitie, norma-principiu.

2.Abrogarea legii.
2.1.Distingeţi abrogarea şi efectele juridice ale abrogării legii.
Abrogarea poate fi definita ca procedeu tehnico-juridic prin care actee normative fara termen isi
inceteaza activitatea prin renuntare la ele adica scoaterea lor din uz. In privinta abrogarii, ion dogaru
invoca urmatoarele precizari: in cadrul unuia si acelasi act normativ pot fi operate mai multe feluri de
abrogare; un act normativ nu poate fi abrogat decat printr-un act normativ cu aceeasi forta juridica sau
cu forta juridica mai mare decat a celui abrogat; abrogarea tacita opereaza numai daca suntem in
prezenta aceluiasi fel de dispozitii: - dispozitiile cuprinse intr-o lege abroga dispozitiile cuprinse, de
asemenea, intr-o lege generala, - dispozitiile cuprinse intr-o lege speciala abroga numai dispozitiie
cuprinse intr-o lege speciala;- prin dispozitiile unei legi generale nu pot fi abrogate dispozitiile unei
legi speciale, si invers: prin dispozitiile speciale nu pot fi abrogate dispozitiile unei legi generale.

2.2.Argumentaţi formele de abrogare a legii.
Abrogarea poate fi expresa-direct, atunci cand noul act normativ prevede in mod expres, ca vechiul
act normativ se abroga, sau expresa-indirect cand noul act normativ nu numeste, in mod expres,
actulnormativ care se abroga, dar se limiteaza la prevederea ca se abroga toate actele normative
anterioarecare contravin noii reglementari.
Abrogarea tacita mai este numita in literatura si abrogare implicita. Ea a fost astfel denumita datorita
faptului ca in noul act normativ nu se prevede nimic in legatura cu actiunea vechilor norme juridice.
Insa intrucat norma juridica noua da o reglementare diferita in comparatie cu vechea reglementare,
organul de aplicare intelege, implicit ca legiutorul a dorit sa scoata i mod tacit din vigoare vechea
reglementare.
In dependenta de extinderea efectelor juridice, abrogarea poate fi totala, atunci cand toate dispozitiile
cuprinse intr-uun act normativ sunt abrogate. De asemenea, abrogarea poate fi partiala, atunci cad
numai o parte di dispozitiile unui act normativ sunt abrogate, iarcelelalte continua sa ramana in
vigoare.

2.3.Formulaţi cauzele şi condiţiile căderii legii în desuetudine.
O norma juridica se considera cazuta in desuetudine atunci cad desi formal ea este in vigoare,
totusi nu e rationa de a fi aplicata acesta datorita dezvoltarii relatiilor sociale schimbarilor
social-politice si economice survenite in societate, faptului ca starile de lucruri care au
determinat necesitatea elaborarii acestui act normativ au incetat sa mai existe, fie s-au ivechit,
intr-atat icat actiunea lor nu mai are nicio justificare si nici nu mai poate fi
sustinuta.Desuetudinea este reversul negativ al cutumei. Este adevarat ca desuetudinea
implica in mod necesar neaplicarea normei. De obicei aceasta neaplicare este prelungita. Dar,
neaplicarea indelungata a normei nu conditioneaza in exclusivitate caderea in desuetudine.
Sunt cazuri in care exista norme care inca de la intrarea lor in vigoare nu au fost receptionate
in viata sociala si nu au fost aplicate de autoritati. Dar, neaplicarea reprezinta o conditie
necesara dar nu suficienta a caderii in desuetudine. Pentru a exista desuetudine e necesara
interventia unui al doilea element, si anume: neaplicarea sa rezulte din convingerea ca norma

avuta in vedere este rea din punct de vedere juridic si moral sau pur si simplu inutila. Aceasta
ar reprezenta fateta negativa a lui opinio iuris ca element constitutiv al cutumei. Deci, ca sa
existe desuetudinea, neaplicarea trebuie sa rezulte nu din dorinta de sustrageree de la lege sau
din simpla interferenta, ci din convingerea ca norma desueta nu mai trebuie sprijinita, fiind
incompatibila cu convingerile juridice si morale elementare, curente in societate sau , pur si
simplu pentru ca ea constituie un nonsens.
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 3
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul_____grupa _____

1. Originea statului şi dreptului.
1.1.
Caracterizaţi puterea şi normele sociale ale societăţii prestatale.
Statul apare la o anumita treapta de dezvoltare a societatii si de aceea elaborarea unui concept pe
deplin stiintific al statului presupune cercetarea originii statului, a cauzelor care au determinat
trecerea societatii de la forme de organizare nestatala la organizarea statala a societatii. Cea
dintai forma de convietuire a stramosilor nostri a fost hoarda. Hoarda reprezinta un grup de
indivizi reuniti fara nici o regula fixa, stabila. Viata hoardei este nomada, nu este legata de un
anumit loc de trai. Principalele mijloace de existenta le obtinea din vanatoare si pescuit. Incetul
cu incetul, aces regim se schimba: apare agricultura, se construiesc primele locuinte, incep a se
recunoaste legaturile de descendenta.
Prima forma umana de comunitate ce a luat locul hoardei primitive a fost ginta, o uniune de
oameni bazata pe rudenie de sange, oameni legati prin munca colectiva si apararea in comun a
intereselor comune, precum si prin comunitatea limbii, moravurilor, traditiilor. Relatiile dintre
membrii ce formau ginta se caracteriza prin egalitatea tuturor , prin solidaritate si ajutor
reciproc. Intrucat in prima perioada de dezvltare a gintii relatiile de casatorie nu erau inca
formate, rudenia se stabilea dupa mama. Astfel femeia devine nucleul vietii sociale. Acest factor
determina formarea gintii matriarhale. La o treapta superioara de evolutie , ginta matriarhala va
cede locul gintii patrairhale, unde tatal devine capul familiei si el va determina mai departe
apartenenta la o ginta sau alta.
Conducerea gintii, a vietii economice, militare, spirituale apartine unui organism cu caracter
obstesc, unei puteri nepolitice obstest. Hotararile erau luate de adunarea generala a membrilor
adulti ai gintii. Problemele curente erau solutionate de un sfat, in frunte cu u sef, ales de ginta.
Organele de conducere puteau fi inlocuite oricand de ginta. Autoritatea lor era de natura morala,
parinteasca. Nu exista o categorie speciala de oameni ce coonduc, nu exista un organ special de
constrangere.
La o etapa mai avansata apare tribul ca o uniune de cateva ginti. Formarea, la o epoca
posterioara, a uniunilor de triburi este un proces insotit de consolidarea legaturilor gospodaresti
si culturale intertribale.
In societatea primitiva existau anumite reguli de coportare ale oamenilor, adica normele sociale.
La aceasta se referă obiceiurile – ce au jucat un rol important înreglementarea producţiei,
relaţiilor familiale şi a altor relaţii sociale

1.2.Analizaţi premisele apariţiei statului şi dreptului.
Aparitia statului a fost pregatita de o perioada indelungata de dezvoltare lenta a fortelor de productie
in cadrul primei oraduiri sociale-a oranduirii comunei primitive, de evolutia treptata a structurii
sociale, a relatiilor de productie si a formelor de conducere sociala din cadrul acestei oranduiri.
Momentul determinant al formarii statului il constituie scindarea societatii in clase, grupuri sociale
cu interese diametral opuse, ca urmare a aparitiei proprietatii private asupra mijloacelor de
productie. Atat statul cat si dreptul se afla intr-o legatura determinanta cu modul de productie, in
special cu baza economica a societatii, fiind, dintr-un moment dat, componente ale suprastructurii
acesteia. K.Marx si F.Engels au aratat ca structura economica a societatii,, respectiv totalitatea
relatiilor de productie dominante istoriceste determina caracterul si nivelul de dezvoltare a fortelor
de productie, constituie baza pe care se ridica o suprastructura politica si juridica, respectiv un
ansamblu corespunzator acesteia de idei politice, juridice, morale, estetice, filosofice, de relatii
ideologice, juridice, morale care se statornicesc in societate in functie de aceste idei, precum si de
institutii si organizatii sociale corespunzatoare ideilor respective, cum sunt statul, partidele,
organizatiile poitice, institutiile juridice etc. Formarea statului s-a produs prin constituirea unei forte
publice speciale separatea de masa populatiei, inzestrata cu instrumente de forta si mijloace de
constrangere si destinata apararii ordinii sociale impuse de detinatorii acestei puteri.
Ion Craiovan mentioneaza ca aparitia dreptului este influentata de anumitifactori ca: mediul natural
in care se dezvolta existenta umana; cadrul istoric, etnic, national care are in vedere conditiie
istorice si particularitatile etnico-nationale; sistemul politic; cadrul social-economic determinat de
nivelul dezvoltarii economiei, formele de proprietate, structurarea societatii in diferite clase sau
categorii sociale si profesionale.

1.3.Formulaţi principalele concepţii (teorii)de apariţie a statului şi dreptului.
Exista mai multe teorii de aparitie a statului, de exemplu:
1. Teoriile teocratice
Acestea sunt proprii societatilor antice si feudale. Potrivit acestora, statul este o creatie divina,
rezultatul vointei lui Dumnezeu, acceptarea si supunerea fata de acesta este o obligatie religioasa.
2. Teoria patriarhala- sustine ca statul ar fi luat nastere direct din familie, iar puterea monarhului din
puterea parinteasca a lui Dumnezeu(Aristotel)
3. Teza contractualista a statului- Contractul social, considera ca statul a aparut dintr-o nevoie
naturala, pe baza unei intelegeri intre putere si cetateni, cand acestia din urma si-au delegat
atributiile lor puterii pentru a le folosi in numele comunitatii, a binelui comun.
In ceea ce priveste teoria dreptului putem evidentia urmatoarele scoli :
1 scoala dreptului natural care isi are radacinie in antichitatea greaca. De ex aristotel concepe
lumea ca un tot unitar cuprinzand ansamblul naturii. Dupa parerea lui omul face parte din natura
intr-un dublu sens : pe de o parte el este o parte a materiei participand la experienta acesteia, iar pe
de alta este dotat cu o ratiune activa care il deosebeste de celelalte parti ale naturii, fiind capabil
sa-si dirijeze vointa in acord cu ratiunea.
2 Scoala istorica a dreptului : potrivit acestei conceptii, formarea si dezvoltarea dreptului a avut
loc in conditiile unui anumit mediu, care difera la diferite popoare. Montesquieu considera ca
legile trebuie sa fie potrivite cu conditiile fizice ale tarii.

3 Scoala sociologica a dreptului (duguit, ihering) considera ca dreptul se naste din lupta intre
iteresele sociae diferite si ca el constituie instrumentul fundamental al vietii sociale.
4 Scoala normativista a dreptului-fondatorul acestei scoli este hans kesen. Potrivit acestei scoli,
sisemul normelor juridice se infatiseaza in forma de piramida. La baza acestei piramide se afa
norma de conduita sociala fondata pe drept. Toate celelalte acte normative deriva din norma de
conduita social ape baza dreptului .

2.Normele juridice şi normele obişnuielnice
1.Caracterizaţi conceptul şi trăsăturile normelor sociale.
Asupra relatiilor sociale, asupra conduitei oamenilor, in afara de drept, de ormele
juridice, actioneaza de asemenea, o mare varietate de norme, un intreg sistem de normme
sociale.
-Normele sociale apar din nevoia coordonarii acomportamentelor indivizilor ce traiesc in societate si
din nevoia asigurarii eficientei activitatii lor.
Sistemul normelor sociale prezinta urmatoarele tresaturi: normele sociale se adreseaza unor agenti
potentiali prescriind anumite actiuni obligatrii: unele care sunt permise, iar altele interzise. Ele
fixeaza, in cadrul acestor actiuni, o serie de drepturi si libertati ce revin participantilor la realizarea
lor.
-orice norma sociala indiferent de natura ei reflecta conditiile social-economice ale epocii,
raporturile dintre clase si grupurile sociale. Ele nu sunt date odata pentru totdeauna, ci evolueaza in
functie de natura orinduirii sociale.
-toate normele sociale urmaresc in cele din urma realizarea unora si acelorasi sarcini si scopuri, cum
ar fi: organizarea si perfectionarea vietii sociale, dezvoltarea si perfectionarea personalitatii umane
etc.
-toate normele sociale au unul si acelasi obiectiv de regementare-relatiile sociale, sunt adresate
unora si acelorasi oameni, paturi, grupuri sociale, cerintele lor in foarte multe coincid:servesc drept
mijloc de exprimare si armonizare a intereselor personale si a celor sociale.

2.Determinaţi locul obiceiului în sistemul general al normelor sociale.
Obiceiul reprezinta o vasta categorie de reguli sociale care reglementeaza variate relatii sociale. Ele
exercita o anumita influenta asupra dreptului si, la randul lor, sunt intr-o oarecare masura obiect al
actiunii juridice. Obiceiurile au aparut inca din primele inceputri ale existentei umane. El este o
norma sociala, care a aparut in mod spontan in urma unor ondelungate actiuni ale oamenilor. Unele
actiuni ale oamenilor in situatii date se repeta atat de mult incat se transforma in deprinderi si se
considera obligatorii. In plan istoric, dreptul nu s-a desprins doar din morala si moravuri, ci si din
obiceiuri. In continuare, dreptul s-a dezvoltat in stransa legatura cu obiceiul. Aceasta legatura este
calitativ diferita de cea care leaga dreptul de morala, in sensul ca obiceiul devine chiar o forma de
exprimare a dreptului, ocupa un loc deosebit in sistemul surselor juridice.Montesquieu observa ca
obiceiul devine chiar o forma de exprimare a dreptului, dand exemple numeroase in acest sens. In
unele tari, sustine el, cum ar fi portugalia, rusia,, obiceiuri, cum erau cele privind mostenirea la tron,
au mbracat forma legilor, devenind norme obligatorii. Din aceasta cauza, obiceiul are, intr-un
anumit sens, un caracter conservator. Pe cat de incet se formeaza obiceiul, pe atat de greu, el
inceteaza de a mai actiona. In scoietatile primitive, arhaice, precum si mai tarziu-in evul mediuobiceiul avea un camp deosebit de extins, mergand de la reglementarea vietii de familie, rudenie

pana la cele privind productia si schimburl de bunuri. In aceste conditii societatea era interesata in
consolidarea unor biceiuri, astfel ca numeroase obiceiuri capata caracter juridic. Treptat s-a ajuns sa
se faca o distinctie clara intre obiceiul juridic si cel nejuridic.

3.Estimaţi tangenţele şi deosebirile normelor juridice şi a normelor obişnuielnice.
In obiceiuri se afla germenele organizarii juridice a societatii. Norma juridica isi extrage autoritatea
din convietuirea care se formeaza incetul cu incetul, in mintile oamenilor, ca urmare a repetarii ei
constante in aceleasi situatii, ca aceasta regula trebuie sa se aplice cu necesitate, ori de cate ori se
produce acelasi eveniment, acelasi fapt. Nu orice obicei, nu orice uzanta se transforma in norma de
drept cutumiar. Pentru aceasta este necesar sa fie indeplinite doua conditii:1.sa fie practicate in mod
regulat, constant 2.sa fie considerate ca obligatorii, sa fie respectate ca norme juridice, adica
sanctionate de autoritatea publica. Obiceiul devine norma juridica, in momentul in care este
recunoscuta de puterea publica, de stat. In acel moment el devine, alaturi de celelalte norme juridice,
obligatoriu, iar incalcarea normei juridice atrage dupa sine aplicarea sanctiunii organizate a statului.
Obiceiul recunoscut ca norme juridica devine izvor de drept. Cutumele ca izvoare de drept sunt
caracteristice mai mult oranduirii sclavagiste si celei feudale. In societatea contemporana obiceiurile
reglementeaza laturile mai putin importante ale vietii sociale. Ceea ce distinge obiceiul de drept
este natura sa mai putin rationala, mai putin constienta, decurgand din insusi procesul de formare pe
cale spontana, cata vreme dreptul si morala implica un proiect constient, rational urmarit a fi
realizat. Obiceiul continua sa existe si in societatea moderna si in cea contemporana, luind insa
forma juridica intr-o masura foarte restransa. Totodata este necesar ca normele juridicde sa fie
elaborate in lumina obiceiurilor si traditiilor tarii, a acelor traditii mostenite din trecut.

.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 4
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul____grupa ____

1.Formele şi tipurile istorice ale statului.
1.1.
Caracterizaţi forma statului şi elementele constitutive ale acesteia.
Forma statului constituie un fenomen social complex,care include in sine 3 elemente
interdependente:
1. Forma de guvernamint –caracterizeaza organele supreme ale puterii de stat,ordinea
formarii lor si repartizarea competentelor intre ele
2. Forma structurii de stat –caracterizeaza organizarea administrativ-teritoriala si nationala
a statului,ce evidentiaza caracterul corelatiilor intre parti componente,intre organele
centrale si locale ale puterii de stat.

3. Forma regimului politic –totalitatea metodelor si mijloacelor de realizare a puterii
politice de catre stat.

1.2Argumentaţi legăturile formelor cu tipurile istorice ale statului.
Procesul îndelungat de afirmare a statelor a generat diverse tipuri si forme de stat. Istoria a
consemnat, astfel, la poluri opuse, doua tipuri de stat:
1. De esenta dictatoriala (absolutista), care a aparut ca expresie a unor comandamente istorice, dar
prin nesocotirea vointei cetatenilor sau printr- 646h78g o presupusa legimitate de ordin divin;
2. De esenta democratica, care, indiferent de forma, constituie expresia vointei cetatenilor,
materializata prin consimtamântul dat.
Esenta statului, adica tipul de stat respectiv, se manifesta prin mai multe forme, în functie de
conditiile concrete ale epocii si tarii respective. Forma de stat are în vedere modul de organizare a
puterii de stat si, în special, structura si functionarea organelor supreme de
conducere. Rezulta ca indiferent de esenta statului, democratica s-au dictatoriala, forma de stat estedata
de trei elemente:
1. Forma de guvernamânt, care este un raport între organele de stat în procesul de
constituire si exercitare a puterii. Formele de guvernamânt în statele lumii
contemporane sunt:
- Monarhii :
 Absoluta –puterea suprema in stat apartine unei singure persoane
 Reprezentativa pe stari –puterea monarhului este limitata de un organ reprezentativ pe stari
(adunarea nobilimii,mestesugarilor,negustorilorm etc)
 Constitutionala –puterea monarhului este limitata de organul reprezentativ. Limitarea este de
constitutie,adoptata de parlament.
 Dualista –monarhia poarta un caracter dublu. Juridic si practic puterea este divizata,guvernul
fiind format de parlament si monarh
 Parlamentara –puterea monarhului in domeniile legislativului,executivului si justitiei practic
lipsesc,manifestindu-se simbolic.
- Republica :
 Parlamentara –se caracterizeaza prin lipsa functiei sefului statului,fie ca acesta este ales de
parlament raspunzind in fata lui.
 Prezidentiala –se caracterizeaza prin alegerea sefului statului de cetateni,fie direct, fie indirect.
In aceste conditii, seful statului se afla pe pozitii egale cu parlamentul.
 Mixta –contopirea a primelor 2 modele de republici,intilnindu-se ambele elemente.
Între esenta statului (democratica sau dictatoriala) si forma de guvernamânt exista în general o
strânsa legatura;

2. Structura statului, care reprezinta un raport între organele centrale si locale ale
statului. Sub acest aspect se disting:
 State federative, care constituie o comunitate de state nesuverane, ce presupune un stat central cu
competenta si personalitate distincte de cele ale statelor membre. Organizarea statala de
tip federal are ca obiectiv central rezolvarea problemelor comune, functiile statale fiind împartite
între statul federal si statele membre. Ca urmare, în statele federale se întâlnesc, în paralel, organe
ale puterii si ordinii de drept federale si organe ale puterii si ordinii de drept ale statelor membre.
 Confederatii de state suverane, în care statele membre îsi pastreaza suprematia si independenta
în mod integral, competentele statului federal referindu-se la luarea unor decizii în comun în
domeniul relatiilor internationale.
Confederatia poate cunoaste si forme mai evoluate, cu organe comune, cum sunt: adunarea
reprezentativa, seful de stat, organele diplomatice, armata, finantele, mentinându-se si structuri distincte
reprezentate de parlamente si guverne separate;
 State national-unitare, în care puterea apartine grupurilor conducatoare, alese sau delegate ale
întregii comunitati. Alaturi de natiunea hotarâtor majoritara, în aceste state pot fiinta si
minoritati nationale, care se bucura de aceleasi drepturi politice, juridice si economice cu ale
natiunii majoritare, necesare acestor minoritati, având calitatea de cetateni ai statului national.
3. Regimul politic, care reprezinta pentru unii politologi, un element al formei de stat, iar
pentru altii, un element al sistemului politic. Daca statul reprezinta institutia centrala a
sistemului politic, atunci, firesc, regimul politic este legat, în primul rând, de stat. El
constituie un element al formei de stat, element hotarâtor în definirea tipului de stat,
deoarece regimul respectiv exprima un raport între organele de stat si cetateni. Daca
organele de stat se constituie si actioneaza prin consultarea cetatenilor, ca expresie a
vointei lor, avem de a face cu un regim democratic si, invers, cu unul de factura
dictatoriala.
De aceea, în analizele politologice, când se urmareste elucidarea esentei statului, se vorbeste de regula
despre regim politic.
 Democratic
 Totalitar

1.3.Formulaţi probleme actuale ale formei şi tipurile istorice ale statului în Republica
Moldova.
Conform Constitutiei, RM este un stat suveran,forma de guvernamint -republica ,si un stat de
drept democratic.
Una din problemele cu care se confrunta la moment RM este stabilirea de facto a formei sale de
guvernamint,fie ca este mixta sau parlamentara.
Conform referendumului republican consultativ din 23 mai 1999, s-a decis schimbarea formei de
guvernamint in republica prezidentiala, fapt ce a ingrijorat Parlamentul,calificind aceasta drept eventual
pericol pentru democratia tarii. Drept urmarea au fost luate in dezbatere 3 proiecte de legi pt modificarea
Constitutiei,car dupa prima lectua a fost comasata intr-una singura.

Astfel la 5 iulie 2000 Parlamnetul adopta legea cu privire la modificarea Constitutiei. Insa modificarile
Constitutiei au limitat competenta si rolul Presedintelui RM in favoarea Guvernului si
Parlamentului,referindu-se la :
 Alegerea presedintelui de catre parlament
 Dreptul parlamentului de a demite presedintele cu votul a 2/3 din nr deputatilor alesi
 Retragerea dreptului presedintelui de a prezida sedintele Guvernului la care participa
 Excluderea informarii obligatorii a Presedintelui de catre Prim-ministru in probleme de o
deosebita importanta pt tara
Din cele relatate rezulta ca RM a devenit un stat cu sistem de guvernare parlamnentar.
Acest lucru insa nu corespunde realitatii, pentru ca e important sa tinem cont si de atributiile
Presedintelui. Daca sa luam exemplul Frantei,ca exemplu clasic de republica mixta, atunci putem
observa ca Presedintele RM dispune de mai multe atributii decit cel al Frantei , prin faptul ca are drept
de initiativa legislativa, in plus poate dizolva Parlamentul in 3 cazuri exprese emntionate de
Constitutie. Din cele spuse rezulta ca RM poate fi privita ca o republica mixta.

2.Actul de aplicare a dreptului (actul aplicativ)
1.Identificaţi actul aplicativ şi trăsăturile acestuia.
Actele de aplicare a normelor juridice -un document oficial ce prezinta prin sine o hotarire pe un anumit
caz juridic,in baza normelor juridice,referitor la anumite circumstante concrete si persoane determinate.
Trasaturile actului de aplicare :
Temeiul juridic al aparitiei modificarii sau stingerii unui raport juridic;Reprezinta vointa unulaterala a
organului de stat;Poarta un caracter individual,referindu-se la o situatie de fapt concreta, la un cerc de
persoane strict determinate;Obligatoriu din mometul aducerii la cunostinta partilor interesate; Isi consuma
efectele odata cu solutionarea cauzei

2.Determinaţi coraportul actului normativ juridic cu actul aplicativ.
1. Actul normativ juridic este un act primar, pe cind cel aplicativ este un act derivat. Actele
aplicative rezulta intotdeauna din cele normative si sint adoptate in baza lor.
2. Actul normativ juridic intervine pe planul elaborarii dreptului ,pe cind actu de aplicare a
adreptului , pe planul transpunerii acestuia in viata,pe planul aplicarii dreptului
3. Activitatea normativa juridica este rezervata doar unor autoritati publice. Daca activitatea
normativa este strict reglementata in componenta unor organe ale statului, activitatea de
aplicare poate fi realizata de oricare organ al statului si in limitele determinate, chiar si de
organizatii nestatale.
4. Actele de aplicare intotdeauna dau nastere la raporturi juridice.
5. Spre deosebire de actele normative cu caracter general , impersonal, tipic,ireprogabil, actele de
aplicare sunt individuale,concret determinate,referindu-se la un caz concret.
Ca coraport poate fi ca actele aplicative tind sa completeze actele normative fara a le supune
modificarii, pt ca presupune un proces relativ complicat, referindu-se la cazuri concrete care
genereaza raporturi juridice

3.Estimaţi actele aplicative ale autorităţilor publice ale Republicii Moldova.

Actele de aplicare a dreptului nu tin de competenta exclusiva a unei singure autoritati publice. Ele pot fi
emise de toate cele 3categorii de autoritati publice (legislative,executive,judiciare).
1. Parlamentul ,fiind unica autoritate legiuitoare a satuluiadopta legi. In acelasi timp are atributia
de a adopta diverse acte aplicative.
Exemple : hotaririle Parlamentului de numire in functie, sau privind votul de incredere a Guvernului etc .
2. Presedintele RM, in exercitarea atributiilor ale ,emite decrete obligatorii pt executare pe intreb
teritoriul tari. Majoritatea absoluta a decretelor sunt acte aplicative.
Exemple: decretele de numire in f-tie, de decorare cu ordine, medalii,de gratiere,de acordare a cetattenie ,
etc.
3. Guvernul ca organ al puterii executive,adopta hotariri cu caracter aplicativ.
4. Prim-ministrul, pt organizarea activitatii interne a Guvernului,emite dispozitii
5. Ministerele, departamentele ,in exercitarea atributiilor ce le revin emit ordine si instructiuni
6. Autoritatile publice locale adopta hotariri si dispozitii
7. Instantele judecatoresti nu fac decit acte de aplicare a dreptului (hotaririle judecatoresti) ne
putind emite acte normative.
Prin acte de aplicare a dreptului se nasc, se modifica,se sting raporturi juridice concrete,ori apar drepturi
si obligatii in sarcina unor subiecti de drept concret.
Actele de aplicare devin obligatorii din momentul aducerii la cunostinta a partilor interesate.

APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 5
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul____grupa ____

1.Scopul, sarcinile şi funcţiile statului.
1.1.Interpretaţi scopul statului la diferite etape de dezvoltare istorică.
Scopul statului a constituit un obiect principal de studiu si analiza in lucrarile marilor
ganditori ai lumii, care s-au concentrat asupra fenomenului juridic, indeosebi asupra
contributiei dreptului la reglementarea raporturilor sociale, la organizarea societatii
omenesti, mai ales dupa aparitia relatiilor police-statale.Montesquieu a explicat pe larg
scopul statului i apararea si garantarea libertatii politice. „Desi toate statele au, in general
acelasi scop, anume-conservarea lor, fiecare stat are pe langa acesta si scopul sau
particular”. Astfel Roma, avea drept scop largirea hotarelor, marsilia avea drept scop
comertul, scopul legilor iudaice era religia, scopul Chinei era linistea publica, cel al
insulei Rhodos era navigatia, al poloniei –independenta fiecarui particular. Scopul
statului se modifica de-a lungul evolutiei. De exemplu unii autori au definit statul
contemporan ca fiind un stat social, stat asistential, care are indatoriri majore in:
combaterea somajului, combaterea poluarii, combaterea crimei organizate.
1.2.Demonstraţi legătura scopului cu sarcinile şi funcţiile statului.

Rolul si scopul statului se realizeaza prin functiile sale interne si externe. Analizand obiectivele sale
majore, statul are indatorirea sa asigure ordinea si stabilitatea in societate si sa contribuie, prin
mijloacele sale proprii, la progresul economic, tehnic, uman. Statul in indeplinirea atributelor sale
specifice, ca principala institutie politica si totodata, in calitate de gestionar al bunurilor si
mijloacelor aflate in proprietatea sa – are obligatia ca in conditiile de dezvoltarii tehnice fara
precedent din ultimii ani, sa indeplineasca functii multiple: sa asigure, in masura mijloacelor de care
dispune, progresul tehnico-stiintific, sa mentina ordinea, sa garanteze stabilitatea sociala etc.
In dependenta de scopul urmarit, statul isi propune salutionarea unor sarciniconcrete ce tin de diverse
domenii: economic, politic, ideologic, cultural.. Sarcinile statului nu pot fi solutionate de la sine. Pentru
acesta este nevoie de o activitate multilaterala a statului. Activitatea statului este caracterizata de functiile
pe care acesta le indeplineste. Orice stat dintotdeauna isi pune in fata sa un anumit sau anumite scopuri,
care sunt precizate in sarcini concrete in toate domeniile vietii sociale si care sunt realizate prin functiile
statului, adica rpincipalele directii de activitate a lui, in care se exprima esenta sa.

1.3.Evaluaţi scopul, sarcinile şi funcţiile statului Republica Moldova la etapa
contemporană.
Constitutia republicii moldova mentioneaza in art 1 am 3 ca republica moldova este un stat de drept,
in care demnitatea omului, drepturile si libertatile lui, libera dezvoltare a personalitatii umane,
dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garatate. Sau, bunaoara in aceeasi
lege suprema este reglementat, la art47 ca statul este obligat sa ia masuri pentru ca orice om sa aiba
un nivel de trai decent, care sa-i asigure sanatatea, bunastarea, cuprinzand hrana, locuinta, ingrijirea
medicala. Cetatenii au dreptul la asigurare in caz de somaj, boala, invaliditate sau in urma unor
imprejurari independente de vointa lor. Unul din scopurile pe care si le propune Republica Moldova
sunt: Edificarea unui stat democratic de drept. Sarcinile statului pentru acest scop sunt politice,
economice, ideologice, culturale, iar functiile sunt interne: apararea drepturilor omului, dreptului de
proprietate, apararea ordinii publice si externe cum ar fi asigurarea securitatii statului, functia
apararii statului, functia de stabilire a diferitor relatii cu alte state ale lumii.

2.Limbaj şi stil în elaborarea actelor normativ-juridice
1. Interpretaţi rolul limbajului şi stilului în elaborarea actelor normativ-juridice.
Un loc important in elaborarea actelor normative il ocupa stilul si limbajul lor. Continutul
actului normativ, modul de imbinare a elementelor strcuturale ale acestuia, claritatea,
accesibilitatea, sunt intotdeauna probe ale maiestriei legiuitorului. Stilul legilor trebuie sa
fie concis, simplu. „Legile nu trebuie sa fie subtile; ele sunt facute pentru oameni cu
intelegere mediocra; ele nu sunt expresia artei logice, ci a judecatii simple a unui tata de
familie”. Pentru a asigura o claritate si accesibilitate a actelor normative, acestea trebuie
sa fie clar formulate si relativ usor de inteles, sa nu provoace confuzii. Cu cat limba
juridica va fi mai precisa, mai formata, cu atat dreptul va prezenta o uniformitate mai
completa, izvorata din unitatea interpretarilor.
2. Determinaţi regulile de tehnică legislativă în formularea limbajului legilor.
Tehnica legislativa este o parte componenta a tehnicii juridice. Ea reprezinta aspectele tehnice legate
atat de procesul de creare a dreptului, cat si cel de aplicare a lui. Calitatile pe care trebuie sa le posede
o tehnica juridica pentru a fi satisfacatoare sunt:bine delimitata, adaptabila, simpla, sigura si
neignorand prea mult natura lucrurilor. De exemplu Jean dabin cere ca tehnica sa ne dea un drept
coerent si logic”nu pentru motive de eleganta sau estetica juridica, dar pentru motivu foarte utilitar ca
un drept coerent si logic se face inteles si patruns mai usor decat un drept divizat contra lui insusi si
compus din solutii contradictorii”

Tehnica trebuie sa se caracterizeze mai intai prin simplicitate, simplicitatea care sa rezume in
instrumente precise si uniforme complexitatea exigentelor sociale. Tehnica trebuie sa faca din drept
un tot coerent si logic, pentru a nu crea incertitudine si contraziceri. Ea trebuie sa asigure stabilitatea
situatiilor dobandite si certitudinea siguratei.
O allta regula a legiferarii porneste de la premisa ca dreptul trebuie sa se abtina sa intervina, chiar
daca regula proiectata urmareste binele public, cand o astfel de interventie ar cauza prejudicii
acestuia datorita limitelor psihologice ale destinatarilor normei. Astfel, spus, dreptul trebuie sa
impuna maximul de constrangere suportabila pentru destinatarii sai.
O alta regula cere ca interventia legiuitorului sa aiba loc doar atunci cand interesul social si bunul
mers al lucrurilor o cere.
O alta regula ar necesita incadrarea, pe masura posibilitatilor, a reglementarilor normativ-juridice in
sistemul general al reglementarilor normativ-sociale.
O ultima si in acelasi timp totdeauna prima regula de determinare a politicii legislative consta in
faptul ca legea trebuie sa urmareasca binele comun, care include in sinele sau universalitatea valorilor
interesului uman.

3. Estimaţi importanţa determinării literei şi spiritului legii în aplicarea corectă a normelor
juridice.
spiritul legii se refera in principiu la motivatia care sta la baza aparitiei acesteia. cu alte cuvinte, daca
motivul pentru care legea in vigoare a fost creata nu poate fi identificat cu exactitate in situatia de
fapt, litera legii poate fi interpretata de catre judecator dupa caz. chiar daca interpretarea difera de la
un om la altul , fundamentul ei este aceeasi.

Test nr. 6
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul____grupa ________

1. Ştiinţele juridice.
1.1. Distingeţi specificul şi trăsăturile ştiinţelor juridice.
2. Pentru a plasa ştiinţa dreptului în ansamblul ştiinţelor, trebuie să ne referim la două trăsături esenţiale
ale obiectului său: a) dreptul este un fenomen social, un produs al vieţii în societate şi b) obiectul
ştiinţei juridice are caracterul unei reguli, al unei norme a acţiunii generale . Pornind de la aceste
trăsături, deducem că ştiinţa dreptului aparţine grupului ştiinţelor despre societate, şi anume
subgrupului ştiinţelor normative, care au la bază ideea de finalitate şi caută ceea ce trebuie să fie, nu
fapte, ci soluţii.
Ştiinţa dreptului este o ştiinţă normativă în dublu sens: este o ştiinţă cu privire la norme (studiază
faptul normativ), dar şi o ştiinţă ce degajă o linie de conduită.
Ca ştiinţă cu statut şi poziţie specifice, ştiinţa dreptului analizează un anumit domeniu al relaţiilor şi
structurilor sociale, cel al participării oamenilor la circuitul juridic, ca purtători de drepturi şi obligaţii
juridice, cu toate consecinţele ce decurg de aici. Ea are legătură cu celelalte ştiinţe normative
(teologia, morala şi etica), dar şi cu ştiinţele pozitive (ştiinţele politice, sociologia, economia,
psihologia, antropologia, lingvistica, medicina, etc.). Ştiinţa dreptului prezintă o serie de trăsături
caracteristice şi anume:
1. Ştiinţa dreptului este o ştiinţă umanistă; ocupându-se de comportamentele umane în societate, ea
este strâns legată de celelalte ştiinţe despre om şi societate;

2. Dreptul este indisolubil legat de istorie, el este prin esenţa sa evolutiv, dinamic, nici o normă
neputând fi înţeleasă pe deplin decât făcând recurs la istorie;
3. Dreptul este o ştiinţă critică; caracterul critic este cel care dă ştiinţei dreptului caracterul său
normativ;
4. Dreptul este o ştiinţă practică; cunoştinţele sale au valoare doar dacă sunt orientate către aplicarea
lor practică;
5. Ştiinţa juridică nu este universală, se ataşează de regulă studierii unui sistem social determinat.

3.
2.Stabiliiţi categoriile şi criteriile de clasificare a ştiinţelor juridice.
1.

2.

3.

4.

Stintele :
Teoretico-istorice :
 TGD
 Istoria statului si dreptului
 Istoria doctrinelor politice si de drept
Juridice de ramura :
 Dr. Constitutional
 Dr. Civil
 Dr. Penal
 Dr. Procesual civil/penal
 Dr. Muncii
 Dr. Familiei
 Dr. Administrativ
 Dr. Ecologic
 Dr. Fiscal
Juridice interramurale :
 Criminologia
 Dreptul asigurarilor sociale
 Organizarea justitiei
 Organele de ocrotire a normelor de drept
Juridice auxiliare (speciale) :
 Criminalistica
 Statistica juridica
 Psihiatria juridica
 Psihologia juridica
 Medicina legala

3.Estimaţi coraportul teoriei generale a dreptului şi statului cu alte ştiinţe juridice.
Teoria generala a statului si dreptului este o stiinta sociala, politica si juridica care studiaza in baza
unui ansamblu de teorii, conceptii, notiuni cu privire la stat si drept, legitatile generale si speciale
referitoare la aparitia, evolutia si functionarea statului si dreptului, in general si a sistemului de drept
al tarii respective in special. Fiind parte componenta a stiintei dreptului, teoria generala a statului si
dreptului, face o analiza profunda a relatiilor sociale, economice, politice si de alta natura,, privite in
dinamica,in raport cu normele juridice care le reglementeaza. In aceasta calitate ea are menirea ca pe
baza analizei temeinice, atat a relatiilor sociale ce reclamaregementare juridica, cat si a normelor

juridice care asigura aceasta reglementare, sa sublinieze si sa contribuie la asigurarea concordantei
dintre ele; sa atraga atentia asupra relatiilor nou-aparute ce reclama reglemetare juridica, sa sublinieze
situatiile in care legea devine desueta pentru ca dispare obietul de reglementare al normelor sale,
precum si situatiile in care normele juridice devin o fraa in calea dezvoltarii anumitor relatii ce sunt in
deplina concordanta cu interesele generale si fundamentale ale entitatii organizate in stat, si in sfarsit
sa contribuie la dezvoltarea si perfectionarea dreptului. Ca disciplina stiintifica , care prin obiectul sau
de studiu nu se imiteaza la examinarea unui sau altui comportament al juridicului si politicului, ci le
cerceteaza in intregul lor, Teoria generala a statului si dreptului poate fixa obiectul de studiu al intregii
stiinte juridice, metodologia ei generala, interferentele ei cu stiintele sociale inrudite, toate acestea
constituind puncte de plecare pentru orice stiinta juridica. Ea reprezinta deci disciplina fundamentala a
sistemului stiintelor juridice. In literatura juridica TGD a mai fost caracterizata ca fiind nucleul central
al stiintei dreptului la care pornesc practic toate stiintele juridice, adica abordarea stiintifica a
orblemelor juridice. Cu toate acestea, ea nu constituie insa o stiinta completa a dreptului. Ea
formuleaza si defineste conceptele fundamentae care constituie punctul de plecare pentru
investigatiile intregului sistem al stiintelor juridice.

2.Compartimente ale sistemului de drept.
2.1. Distingeţi noţiunea de ramură de drept şi criteriile de divizare a sistemului de drept
în ramuri de drept.
Ramura de drept este o totalitate sistematizata de norme juridice ce formeaza o parte independenta
a sistemului de drept,care reglementeaza o anumita categorie de relatii sociale,prin intermediul
unei metode specifice de reglementare.
Dupa obiectul de reglementari juridice – un grup de raporturi sociale calitativ omogene ce au
capatat in constiinta juridica a legislatorului forma de motivatie juridica.
Metoda reglementarii juridice –prin care se intelege totalitatea de procedee de inriurire a
dreptului asupra participantilor la relatiile sociale,consfiintita de normele juridice.
Elementele structurake ale sistemului de drept :
1. Ramuri
2. Subramuri
3. Institutii

2.2. Argumentaţi legătura dreptului naţional şi dreptului internaţional.
O problema teortica importanta este problema raportului dreptului national cu dreptul international. In
dependenta de raspunsul dat la aceasta intrebare, s-au conturat 2 propozitii principale : dualismul si
monismul.
Conceptia dualista porneste de la premisa ca aceste 2 subramuri d drept,sint egale, independente si ca
urmare normele dreptului intrenational nu are o forta obligatorie pt dreptul intren. Pentru ca o norma
internationala sa intre in vigoare pe teritoriul unei tari, ea trebuie sa se transforme in norma de drept
intern.
Conceptia monista,porneste de la premisa conform careia dreptul national si cel international activeaza pe
baza unei ierarhii.
In viziunea lui Hegel, dreptul intrenational ar fi un drept extern al statului si este subordonat dreptului
intern. Aceasta viziune insa nu este impartasita la etapa actuala .
Conform art. 4 al Constitutiei RM a proclamat principiul prioritatii reglementarilor internationale la care
RM este parte,fata de cele nationale in materia ce se refera la drepturile si libertatile omului :

(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în
concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care
Republica Moldova este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului
la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.
Articolul 8 Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale – denumirea normei
respective a fost numita pacta sint servanda (tratatele trebuie respectate).
Aceste prevederi constitutionale sint chemate sa asigure corelarea dreptului national cu sistemul
legislatiei si strategia statului nostru de integrare in UE.

2.3. Formulaţi necesitatea compartimentizării dreptului în drept public şi drept privat.
.
Din componenta dreptului public intern intra asa ramuri ale dreptului ca :
1. Dreptul Constitutional
2. Dreptul administrativ procesual etc.
Din dreptul privat intern fac parte dreptul civil, dreptul familiei etc.
Divizarea dreptului in drept public si privat nu trebuie absolutizata. Interesul general n-ar fi nimic daca nar fi impartasit cu fiecare particular, tot asa precum si interesul individual nu poate fi neglijat de stat.
Deosebirea dintre acestea nu priveste natura intereselor car sunt in joc,ci natura raporturilor care se
leaga,pe de o parte,raportat de la individ la individ, pe de alta parte, raportat intre individul privat ca un
madular al societatii si societatea insasi,reprezentata prin organele sale.
Necesitatea compartizarii drepturilor in privat si public il presupunem din differentele dinter acestea :
1. In ce priveste generalitatea interesului . In timp ce dreptul public protejeaza un interes comun
tuturor cetatenilor, un interes general societatii, dreptul privat protejeaza prin normele sale interese
proprii unui individ,unei familii, etc
2. In ce priveste forta obligatorie. Dreptul public este prin natura sa un drept imperativ,contine o
suma de ordine si prohibitii care asigura ordinea publica. Dreptul privat este constituit , in
principal,din norme dispozitive,permisive sau supletive.
3. In ce priveste modalitatile de exprimare a vointei. Dreptul public se manifesta cu prepoderenta
prin actiunea autoritara,unilaterala a guvernantilor. Dreptul privat traduce normativ libera vointa a
partilor.
4. In ce priveste sanctiunile. In dreptul privat exista sanctiuni in cel public nu.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 7
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul____grupa _____

1.Caracteristica generală a dreptului
1.1.Caracteriz aţi conceptul dreptului şi trăsăturile acestuia.
Dreptul il putem defini ca totalitatea normelor juridice, generale, impersonale, strict determinate si
obligatorii, stabilite sau sanctionate de catre stat, care fixeaza cadrul juridic de organizare a statului
si de conducere a societatii si care reglementeaza cele mai importante relatii sociale, stabilind caile
si mijloacele de aparare, consolidare si dezvoltare a ordinii, a raporturilor sociale, reprezentand
vointa clasei dominante, iar la etapa contemporana – a majoritatii populatiei sau a intregului popor,
a caror aplicare si respectare este garantata de catre stat, putad fi impusa, la nevoie prin forta de
constragere a acestuia.
Ce tine de trasaturile acestuia, definim urmatoarele:
*normele juridice indica un comportament esential, si nu conduita unei persone, adica au un caracter
general, devenind etalor cu ajutorulcaruia statul apreciaza conduita cetatenilor in situatii concrete;
*Normele juridice nu sunt simple recomandari sau indicatii, ci reprezinta o dispozitie obligatorie, un
comandament impus de puterea publica, nerespectarea lor atragand dupa sine aplicarea
constrangerii;
*spre deosebire de legile naturii, care nu depind de vointa oamenilor, normele juridice au un
caracter volitiv;
*normele juridice pot sa prevada aparitia unor efecte juridice, care sunt consecinta unor fapte ce se
produc independent de vointa oameilor;
*normele juridice se pot realiza in viata practica numai trecand prin constiinta oamenilor, deoarece
conduita este subordonata vointei lor.

1.2.

Argumentaţi utilitatea principiilor dreptului şi rolul acestora.

Principiile dreptului au fost definite in felul urmaror: “ Prin principii in domeniul dreptului intelegem
atat un fundament al sistemului de drept, cat si o modalitate de coordonare a normelor juridice in
jurul unor idei calauzitoare”. Definitia este urmata de distinctia dintre principiile fundamentale – care
refelecta ceea ce este esential si profund in cadrul unui tip de drept – si principiul valabile numai anumitor
ramuri ale dreptului. De exemplu principiul legalitatii sau asigurarii bazelor legale de functionare a
statului: acest principiu sta la baza unui stat democratic si de drept. Principiul legalitatii presupune
democratismul puterii manifestat prin suveranitatea poporului, exercitata prin sistemul electoral bazat pe
votul universal, egal, direct, secret si liber exprimat, fiind format astfel parlametul care isi exercit
atributiile sale de legiferare si de control asupra executivului.. Principiul libertatii si legalitatii fiind unul
din fundamentele vietii sociale care isi gaseste reglementare sub forma egalitatii tuturor in fata legii, dar si
in perimetrul unor ramuri de drept.
Importanta practica a principiilor in drept este analizata in doua sensuri. Intr-un sens, principiile dreptului
asigura constructia unitara a sistemului de drept, aceasta latura aparand in mod pregnant in procesul de
elaborare a dreptului si constituindu-se intr-un element important de tehnica legislativa. In cel de-al doilea
sens, principiile de drept capata o dimensiune cognitiva contribuind “in mod decisiv la cunosterea
sistemului” dreptului.
Astfel, putem constata importanta deosebita a principiilor atat in procesul de elaborare a dreptului, cat si
in cel de aplicare a normelor juridice, in acest din urma caz, cunosterea lor ii confera interpretului un
instrument stiintific pretios de analiza.

1.3.Estimaţi funcţiile dreptului în Republica Moldova.
Functiile dreptului sun acele directii fundamentale ale actiunii mecanismului juridic, la indeplinirea
carora participa intregul sistem al dreptului, precum si instatele sociale special abilitate cu atributii
in domeniul realizarii dreptului. In RM ca si in alte state democratice functiile nu difera. Functia

statca care consta in actiunea dreptului asupra relatiilor sociale prin intarirea normelor juridice in
acte normative. Dreptul este cointeresat de stabilitate in societate, care sa corespunda intereselor
majoritatii. Esenta functiei dinamice consta in aceea ca dreptul actioneaza asupra relatiilor sociale,
care se afla in parmanenta miscare. Schimbarile care au lloc in societate necesita, inevitabil noi
reglementari juridice. Functia de apararae a dreptului reprezinta acea directie a reglementarii
juridice care este orientata spre apararea valorilor general umane, a celor mai importante relatii
economice, politice, nationale, personale, a inviolabilitatii lor, si in acelasi timp spre excluderea
acelor relatii sociale care vin in contradictie cu bazele oranduirii sociale. O alta functie a dreptului
in rm ar fi acea de conservare, aparare, garantare a valorilor fundamentale ale societatii si anume: a
ordinii constitutionale, a proprietatii, a drepturilor si intereselor legitime ale statului si ale
individului. Fiind instrument al controlului social, dreptul previne dezorganizarea, asigura coeziunea
interioara a colectivitatilor prin programarea si tipizarea unor conduite socialmente utile, defineste
cadrul general de desfasurare a proceselor sociale si sanctioneaza conduitele deviante. Totodata prin
intermediul normelor juridice se stabilesc principiile de baza ale convietuirii sociale si se ocrotesc
valorile care sunt legate nemijlocit de functionarea normala a mecanismelor sociale.

2.Tipurile istorice de stat şi drept.
2.1.Caracterizaţi conceptul şi trăsăturile distinctive ale tipului istoric de stat şi drept.
Odata aparut, statul, ca si dreptul nu ramane iobil, ci se dezvolta, se modifica.
2.2.Determinaţi principalele tipuri istorice de stat şi drept şi criteriile de tipizare. Ic
Descrierea procesului istoric si a starii de dezvoltare a statului se evidentiaza, in ansamblu, doua
modalitati principale de abordare a problemei.
Prima modalitate a fost diferentierea formatiunilor social-economice. In asa mod se fixeaza
periodizarea societatii, in ansamblu si a statului in particular. Ca urmare au fost evidentiate
urmatoarele tipuri istorice de stat: statul de tip sclavagist, statul de tipfeudal, statul burghez si statul
socialist.
Cea de-a doua modalitate, dupa cum se considera in prezent de majoritatea specialistilor in domeniu
cu o perspecitva mai mare se evidentiaza statul epocii antice, statul epocii medievale, statul epocii
moderne si statul epocii contemporane.
Tipizarea sau clasificarea dupa tipuri a dreptului, a sistemelor de drept reprezinta in sine un proces
obiectiv, necesar si firesc de cunoastere a materiei juridice.
Prima modalitate a fost diferentierea formatiunilor dupa criterii de natura social-economica. In asa
mod se fixeaza periodizarea dezvoltarii societatii, in ansamblu si dreptului in particular. Ca urmare au
fost evidentiate urmatoarele tipuri istorice de drept: dreptul de tip sclavagist, de tip feuda, burghez si
socialist.
Cea de-a doua modalitate este acea ce tine de perioada: dreptul epocii antice, medievale, moderne si
conteporane.

2.3.Formulaţi tipurile istorice contemporane de stat şi drept şi estimaţi la care din ele se
atribuie Republica Moldova.
Dupa criteriu evolutiei istorice a dreptului contemporan se pot diferentia urmatoarele grupe: dreptul
societatilor democratice, cu economii de piata in carese include si dreptul din fostile tari socialiste, aflate
in faza tranzitiei spre democratie si crearii statului de drept, aiceasta tipizare i se atribuie si Republivii
Moldova. Dreptul socialist aflat in tarile unde se mai mentine sistemul socialis; dreptul tarilor in curs de
dezvoltare sau al lumii a 3-a care mai pastreaza puternice elemente traditionale si religioase, cum este
dreptul islamic, budist sau hindus.
O alta clasificare a societatii omenestu distinge societati preindustriale –RM, industriale si postindustriale.
Dar niciun tip de societate nu este omegen, pur. Intre tipurile istorice de drept nu este o ruptura;

dimpotriva in dezvoltarea sa dreptul pastreaza multe elemente de continuitate, avand constante prezente
de-a lungul multor epoci istorice.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 8
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul____grupa ________

1. Baza metodologică a teoriei generale a dreptului.
Definiţi baza metodologică a teoriei generale a dreptului şi rolul acesteia în procesul de
cercetare a fenomenelor juridice.
Ca şi orice domeniu şi cercetarea ştiinţifică se
bazează pe folosirea unei metodologii, a unui ansamblu de
metode şi procedee cu ajutorul cărora are loc studierea
dreptului in toată complexitatea sa. Cuvintul metodă vine
de la greci ceea ce inseamnă drum, cale, mod de expunere.
O metodă in sensul adevărat al cuvintului trebuie să fie
determinată de insăşi obiectul cercetării juridice şi trebuie
să corespundă legilor acestuia.
In literatura juridică există mai multe definiţii ale
metodei şi anume: Prin metodă inţelegem un ansamblu
concentrat de operaţiuni intelectuale ce pot consta din
norme, principii, care sunt folosite pentru atingerea unuia
sau mai multor obiective privind cunoaşterea unui
fenomen.
O altă părere ar fi că metoda reprezintă sistemul
celor mai generale principii de investigaţii, deduse din
sistemul celor mai generale legi obiective.
Prin metoda ştiinţei teoriei generale a dreptului inţelegem
căile, mijloacele de studiere, care exprimă poziţiile iniţiale
generale şi abordarea acestor fenomene.

Determinaţi metodele fundamentale ale teoriei generale a dreptului şi interacţiunea acestora .
Metodele fundamentale ale TGD sunt :
1. Metoda logica –cuprinde un ansamblu de procedee si operatii metodologice si gnoeseologice
specifice prin care se creaza posibilitatea surprinderii structurii si dinamicii raporturilor necesare
intre diferitele componente ale sistemului juridic al unei societati.

2. Metoda istorica –cerceteaza fenomenul dreptului si statului in dezvoltare,in interdependenta lor
istorica.
3. Metoda comparativa –cerceteaza fenomenul dreptului si statului intr-un aspect
complex,furnizind informatii referitoare la dezvoltarea acestor fenomene in alte sisteme de drept,
cit si reflectarea lor in reglementarile juridice internationale.
4. Metoda experimentala –cerceteaza fenomenul dreptului si statului prin modelarea in conditii
speciale a diferitor cazuri particulare,rezultatele cercetarii carora permit evidentierea variantei
optime de solutionare a problemei.
Drept argument in interactiunea dintre acestea ne serveste pentru inceput faptul ca fiecare stiinta
juridica aplica pe larg metoda logica. Drept fapt ne vorbeste aparitia disciplinei aparte “logica
juridica”. De asemenea de principiul inductiei si deductiei, ale metodei logice, se folosesc pe larg
toate stiintele juridice, datorita posibilitatii trecerii de la particular la general, de la fapte reale,concretistorice la generalizarea stiintifica.
Putem aici preciza interactiunea metodei logice cu toate celelalte, dupa parerea mea ea fiind de baza.
Metoda istorica + metoda comparativa , comparind evolutia dreptului si statului in diferite perioade de
timp .
Metoda experimentala cu metoda logica (inductie,deductie).

Estimaţi esenţa metodei comparative în procesul investigaţional.
In procesul de cercetare stiintifica juridica un loc important ii revine metodei comparative. Esenta
acesteia consta in a scoate la iveala trasaturile asemanatoare sau de deosebire (sau ambele) la 2 sau
mai multe fenomene. Comparatia este o premiza importanta a generalizarii teoretice. Ei ii revine un
rol semnificativ in deductiile facute prin analogie. Judecatile care exprima rezultatele comparatiei
dezvaluie continutul notiunilor despre obiectele comparate. In sensul acesta comparatia e folosita in
calitate de procedeu ce completeaza definitiile.
Compararea sistemelor de drept a diferitor state , ale ramurilor institutiilor si normelor acestora are o
importanta metodologica majora. Acest fapt a determinat aparitia unei stiinte juridice distincte,cum ar
fi stiinta dreptului comparat. Aceasta la rindul ei, confirma crearea in numeroase tari a catedrelor si
institutii de drept comparat, ca de exemplu Academia Internationala de D.C. din Paris.

2.Lacunele în drept
2.1. Identificaţi conceptul şi cauzele lacunelor în drept.
Lacunele in drept –lipsa unei reglementari normative concrete referitoare la un anume fapt ce se
afla in sfera reglementarii juridice.
Cauzele lacunelor poate fi :
1. Ignorarea regulilor elaborarii actului normativ(factorii economici, culturali etc… tendintele de
avolutie a societatii)
2. Aparitia a noi relatii,situatii despre care nu se stia la momentul elaborarii actului normativ
3. Ne respectarea etapelor de elaborare a acrului normativ

2.2.

Argumentaţ utilitatea aplicării analogiei legii şi analogiei dreptului.

Analogia este utilizata pentru a asolutiona o problema concreta cu care ne confruntam in practica.
Pentru ca analogia sa fie acceptata este necesar sa fie indeplinita urmatoarea conditie :asemanarile

care exista intre cazul neregulat de actul normativ juridic si cel similar, reglementat de actul
normativ, trebuie sa fie esentiale si sa prevaleze asupra deosebirilor dintre ele.
Analogia este in 2 variante :
1. Analogia legii – cind in lipsa normei juridice sunt admise situatii similare.
2. Analogia dreptului este admisa atunci cind nu este admisa analogia legii,cind nu exista nici
norma nici situatii similare.
Ambele modalitati de aplicare a analogiei reclama prudenta. Utilizarea lor este posibila doar in
cazuri strict necesaare si in masura in care legiuitorul permite acest fapt.

2.3. Formulaţi necesitatea completării lacunelor în drept şi modalităţile de completare a
lor.
Completarea lacunelor in drept este necesara pentru a prevedea pe cit este posibil, toate situatiile
din viata care pot da nastere unor raporturi juridice, si care ne fiin reglementate de lege pot cauza
prejudicii sau daune ce vor ramine nesanctionate. Acest fapt poate duce la declansarea unei
libertati sociale cu efecte negative asupra societatii. Respectiv prin inlaturarea sau completarea
lacunelor are loc perpetuitatea scopului propus de lege, si anume reglementarea relatiilor sociale
in scopul mentinerii ordini publice prin respectarea drepturilor celor din jur.
Unica metoda de completare a lacunelor este doar adoptarea actului normativ juridic, care ar
contine normele juridice,lipsa carora e scoasa in evidenta.

Test nr. 9
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul___grupa ________

1.Sistemul dreptului
1.1.Identificaţi conceptul sistemului de drept şi factorii care determină unicitatea
normelor juridice în cadrul acestuia.
Prin sistem se intelege un intreg compus si organizat, care include elemente de sine statatoare unite
in acest tot prin diverse relatii si legaturi comune. Elementul este o parte componenta a intregului;
respectiv, sistemul este compus dintr-un ansamblu de elemente dependente intre ele care apar ca un
sistem de rang inferior, acesta fiind totodata, element al unui sistem – de rang superior.
Normele juridice, oricat de deosebite ar fi ele prin continut, reprezinta in ansamblul lor o anumita
unitate, un tot, fiind coordonate intre ele si grupate intr-un sistem in vederea reglementarii juridice a
variatelor relatii sociale. Intrucat reglementeaza relatii sociale din domenii diferite de activitate
uman, fiecare norma juridica are un continut specific, ceea ce nu exclude insa o seama de trasaturi
comun, rezultate din calitatea lor de componente ale unui sistem. Sistemul dreptului are un caracter
integrativ, exprimat in unicitatea normelor sale. Aceasta unitate are la baza:
-vointa unica, obiectivata prin actiunea legislativa a parlamentului si asigurata in forme riguros
precizate prin Regulamentul de functionare a Parlametului.
-scopul unic al normelor de drept, tinnand in principiu, de implinirea intereselor generale ale
societatii;
-unitatea campului juridic, derivand din faptul ca normele fiind generale si impersonale prin natura
lor, nu se aplica doar intr-un singur caz si intr-un singur moment, ci in mod repetat intr-un anumit
spatiu si timp, care itra sub incidenta unui sistem determinat de drept;

-unitatea modului de realizare a normelor juridice, rezultand dininterventia, la nevoie a fortei
coercitive ale statului, ceea ce le diferentiaza de celelalte tipuri de norme sociale.

1.2.Stabiliţi legătura şi interacţiunea categoriilor: ,,sistemul dreptului”, ,,sistemul
legislativ”, ,,sistemul juridic”.
Cuvantul sistem se aplica pentru a desemna de regula 3 categorii juridice esentiale care desi au
unele trasaturi comune, nu trebuie confundate si anume:
-sistemul juridic caracterizeaza intreaga realitate juridica a societatii, dimensiune inalienabila a
existentei umane.
-sistemul legislatiei cuprinde totalitatea, ansamblul actelor normative care sunt in vigoare intr-un
stat
-sistemul dreptului caracterizeaza structura dreputlui.
Prin urmare anume normele juridice sunt acele elemente care leaga aceste trei categorii. Insa, ele nu
sunt o ingramadire de piese ce nu au nimic in comun; dimpotriva se asambleaza in mod organic,
contribuind astfel la o reglementare unica a relatiilor sociale respective pe intreg teritoriul. Cauzele
care fac ca dreptul dintr-un anumit stat sa fie patruns de unitate in ansamblul normelor sale si ca
intre aceste norme sa existe o concordanta intera sunt urmatoarele:
*insasi relatiile sociale supuse reglementarii juridice, desi sunt diferite, formeaza totusi, ele insele
un sistem. Aceste relatii reflecta un anumit nivel de dezvoltare a societatii la etapa respectiva
*la baza intregului sistem de norme stau aceleasi principii fundamentale ale dreptului, adica unele si
aceleasi idei diriguitoare cae decurg din Legea Fundamentala a statului si celelalte legi.
*normele juridice exprima o vointa statala unica, vointa exprimata primordial prin intermediul
organului legiuitor, adica prin parlament. Normele juridice transpun intr-o masura mai mare sau mai
mica, idealul juridic al societatii.

1.3.Formulaţi problemele constituirii sistemului dreptului şi ramurilor de drept în
Republica Moldova.
2.Factorii de configurare a dreptului.
2.1. Definiţi conceptul factorilor de configurare a dreptului şi rolul lor în procesul de
constituire a dreptului.
Cercetarea analiticăa factorilor de configurare a dreptului tine cont de toate caracteristicile participării omului la viata
socială,de corelatia cu mediul natural si social. Ideea existentei unor factori exteriori complecsicare exercită influentă asupra
dreptului, s-a conturat în perspectiva admiterii caracterului evolutiv al dreptului, al progresului juridic.

Configurareadreptului poate fi definita ca procesul de transpunere in viata a continutului normelor
juridice, in cadul caruia oamenii, ca subiecti de drept, respecta si executa dispozitiile normative, iar
orgaele de stat aplica dreptul, in temeiul competentei sale. Realizarea dreptului se desfasoara in
functie de o serie de factori : tipul sistemuluisocial, natura relatiilor politice, a organizarii statale,
tipul de relatii economice, gradul de civilizatie si cultura, conditiile notionale si internationale,
constiinta juridica a societatii. Realizarea dreptului este dependenta de factorii macrosociali, de tipul
celor enumerati, dar in acelasi timp ea implica in cel mai inalt grad personalitatea fiecarui individ al
carui comportament este reglementat de normele juridice, libertatea indivifului care pot sa respecte
sau nu prevederile legale.

2.2.Stabiliţi legătura societăţii civile şi a dreptului.
Scopul principal al democratizarii este edificarea unui stat democratic si de drept, formarea
societatii civile ca alternativa viabila guvernarii, care sa nu ignore constiinta, demnitatea umana si
alte valori general umane recunoscute si garantete de legea fundamentala. Societatea civila
reprezinta un domeniu al vietii sociale regementate de anumite norme juridice, dar autonoma in

raport cu statul, in care se manifesta s^pontan initiativa voluntara a indivizilor si grupurilor umane
in vederea satisfacerii intereselor, aspiratiilor private si de grup, precum si diversitatea formelor de
organizare, prin care se exprima public si se incearca promovarea acestor interese, de la cele
economice, culturale, informationale, educative, profesionale pana la cele civice si politice.
Stabilirea unui raport de echilibru in tre scietatea civila si drept este indispensabila pentru
dezvoltarea societatii civile, dar si pentru definirea celor doi termeni. Nu putem vorbi despre
societatea civila in absenta dreptului. In raport cu dreptul societatea civila se diferentiaza in anumite
privinte, dar este legata de el in mod necesar prin altele: cadrul legislativ general care garanteaza
respectarea drepturilor cetatenilor, asigurarea ordinii generale fara de care nu pot exista securitatea
si justitia.

2.3.Estimaţi factorii de configurare a dreptului în condiţiile Republicii Moldova.
Factorii de configurare a dreptului in conditiile Republicii Moldova sunt:
Cadrul natural -factor de configurare a dreptului. În toate componentele sale - mediul geografic, factorii
biologici, fiziologici, demografici - acest factor influenteazădreptul. Mediul geografic reprezintăun
ansamblu de factori care influentează viata socială, dezvoltarea economică, posibilitătile dezvoltării
politice.
Cadrul social politic influentează dreptul, constituindu-se ca un factor de configurare cu actiune specifică. Fiind un
produs social, dreptul se afla intr-o permanentă si constructivă relatie cu interesele structurilor sociale. Asa cum s-a
subliniat în unele lucrări de teoria dreptului, evolutia actuală a raporturilor sociale produce o înstrăinare a
individului, conducând la o treptată degradare a relatiei dreptului cu societatea.
O notabilă influentă socială exercităgrupurile de presiune politică-institutii specifice ale vietii politice - aceste
grupuri influenteazăcu o fortăcrescândăjocul politic. Desi în statutele lor afirmă că nu doresc puterea, ci doar vor so influenteze, grupurile de presiune sunt o prezentătot mai activă în zonele în care se modeleazădecizia. Este rar
totusi cazul când grupurile, ca atare, intervin direct în viata publică.

Test nr. 10
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul____grupa ________

1.Izvoarele dreptului
1.1.Distingeţi conceptul şi criteriile de clasificare a izvoarelor de drept.
Prin izvoare de drept , intelegem materia,elementele care formeaza substratul regulilor dreptului
dreptului si diferitele moduri prin care aceste reguli sint stabilite si ne sint cunoscute.
La concept am putea adauga acceptiunile notiunii izvor de drept :
1. In sens material
2. In sens formal
3. In sens istoric

1.2.Determinaţi particularităţile generale ale principalelor izvoare formale de drept.
Izvoarele dreptului in sens material:
1. Cadrul natural,factorul demografic

2.
3.
4.
5.
6.

Cadrul social-politic
Starea social-economica
Cadrul cultural,istoric,ideologic
Contextul international
Dreptul natural; ratiunea umana ; constiinta juridica.

Clasificarea izvoarelor formale:
1. Criteriul arealului provenientei :
 Izvoare interne
 Izvoare externe
2. Criteriul sursei de provenienta
 Oficiale
 Neoficiale
3. Criteriul incidentei asupra relatiilor sociale:
 Izvoare directe
 Indirecte
4. Criteriul formei de expunere:
 Izvoare scrise
 Izvoare nescrise
5. Criteriul procedurii de aparitie/emitere:
 Izvoare unilaterale – emisa de autoritatea competenta
 Izvoare conventionale –bazate pe acord de vointe dintre partile interesate

1.3.Evaluaţi izvoarele dreptului Republicii Moldova la etapa contemporană.
Actul normativ poate fi definit ca fiind izvotul de drept creat de organele autoritatii publice,
izvor care contine reguli generale si obligatorii a caror aplicare este asigurata prin forta de
constrangere a statului. Actul normativ este creatia unui organ al autoritatii publice, intre
acestea un rol aparte avandu-l Parlamentul. Nevoia societatii de siguranta, claritate, ordine si
liniste isi gaseste suportul in reglementarile juridice din actele normative, reguli care pot fi
aduse la indeplinire cu ajutorul fortei de constrangere a statului. Numai actul normativ
raspunde cerintelor de mobilitate a dreptului ca urmare a dinamicii relatiilor sociale supuse
reglementarii juridice. Legile sunt de trei categorii:
Constituționale, care reglementează cele mai importante relații sociale, constituind baza juridică a
celorlalte legi. Ele se referă la forma de guvernământ, definesc structurile și atribuțiile puterilor în stat,
formulează și proclamă drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor.
Organice, legi care reglementează organizarea și atribuțiile unor organe ale statului, sistemul electoral,
regimul proprietății, raporturile de muncă în general, organizarea administrativă a teritoriului.
Ordinare, legi adoptate în baza Constituției, reglementând cele mai variate relații sociale.

2 .Principiile dreptului.
2.1.Distingeţi principiilor dreptului şi delimitarea acestora de alte categorii juridice.
Prin principii ale dreptului intelegem ideile,, tezele fundamentale care stau la baza intregului sistem
de drept, determinate de relatiile sociale, fiind expresia concentrata a valorilor promovate si aparate
de drept-idei diriguitoare ale continutului tuturor normelor juridice care orienteaza reglementarile
juridice. Principiile dreptului pot fi divizate in 3 grupuri si anume: principiile fundamentale: sunt
reglementate de regula de constitutie. Ele se degaja din acele norme juridice care reglementeaza
relatiile sociale de pirma importanta pentru entitatea organizata in stat.
Principiile ramurale sunt inscrise in codurisi in alte legi? La aceasta categorie pot fi amintite:
principiul individualizarii pedepsei penale, principiul prezumtieinevinovatiei.
Spre deosebire de principiile fundamentale, care sunt caracteristice pentru intregul sistem de drept
sau cee ramurale, care sunt caracteristice unei singure ramure de drept, principiile interramurale se
refera la doua sau mai multe rauri de drept, dar nu la toate. Din ele fac parte de exemplu principiile
oralitatii, publicitatii in dreptul procesual penal sau civil.

2.2.Generalizaţi principalele categorii de principii ale dreptului în dependenţă de
criteriile de clasificare ale acestora.
Principiul legalitatii sau asigurarii bazelor legale de functionare a statului. Acest
principiu sta la baza unui stat democratic si de drept. Caracteristica fundamentala a
statului de drept o constituie, sub acest aspect cucerirea pe cale legala a puterii de stat si
apoi exercitarea ei in conformitate cu cerintele legalitati, ceea ce implica simtul
comprmisului, adica reucnoasterea legitimitatii partiale a argumentelor celorlalti.
Principiul libertatii si egalitatii: continutul relatiei libertate-egalitate consta in aceea ca nu
poate exista egalitate decat itre oameni liberi si nici libertate decat intre oeameni a caror
egalitate esteconsfintita juridic.
Principiul responsabilitatii. Responsabilitatea este un fenomen social, deoarece exprima
un act de angajare a individului in contextul relatiilor sociale. Ea presupuneasumarea
raspunderii fata de rezultatul actiunii sociale a omului, intelgand prin actiune sociala
cadrul nemijlocit de manifestare a responsabilitatii.
Principiul echitatii si justitiei: prin finalitatea sa justitia se situeaza orintre principalii
factori de consolidare a celor mai importante relatii sociale, dat fiind ca ea intruchipeaza
virtutea morala fundamentala, menita a asigura armonia si pacea sociala, la a caror
realizare contribuie deopotriva regulile religioase, morale, juridice.
Principiul democratismului acest principiu isi gaseste exprimarea directa in normele
juridice, indeosebi in cele care reglementeaza organizarea si activitatea organelor puterii
de stat, statutul juridic al persoanei, caracterul relatiilor reciproce cu statul.
Accesul liber la justitie; pentr un sistemjudiciar modern accesul liber la justitie ar
insemna cel putin 3 elemente componente: functional, organizatoric si asigurarea
asistentei juridice.
2.3.Formulaţi rolulul principiilor dreptului în procesul de legiferare şi de aplicare a
dreptului.
1. Legalitatii –se manifesta atit la procedura adoptarii actului normativ,cit si la continutul lui.
Capacitatea de creare a dreptului si de efectuare a controlului asupra procesului de creare a
dreptului si de efectuare a controlului asupra procesului de creare a dreptului altor organe,
trebuie sa fie realizate strict in hotarele competentelor lor,in baza legii si intr-o deplina
corespundere cu aceasta.

2. Profesionalismului –in procesul de crare a dreptului tot mai mult apare necesitatea
cunostintelor speciale. In realizarea acestui principiu un rol important il are stiinta,deoarece
anume ea contribuie la evidentierea celor mai acceptabile forme juridice,prezinta proiete
alternative ale actelor normative,analizeaza anumite interese in societate,are posibilitatea de a
efectua experrimente stiintifice.
3. Publicitatii –consta in caracterul public al procesului de creare a dreptului ,intr-o analiza
libera si constructiva a proiectelor de acte normative.
4. Democratismului –se manifesta prin participarea activa a cetatenilor in administrarea diferitor
domenii statale sau sociale,care in procesul de creare a dreptului se manifesta pri adoptarea
actelor normativ-juridice pe calea referendumului –cea mai directa forma de democratie.
5. Planificarii –in conditiile contemporane de modernizare si reformare a RM o deosebita
importanta se acorda planificarii procesului de creare a dreptului ,a concentrarii fortelor de
legiferare spre anumite domenii oportune de creare a dreptului. Planificarea acorda
posibilitatea evitarii unor reglementari inutile,unor reglementari duble, etc.
6. Diferentierii stricte a imputernicirilor de creare a dreptului- realizarea acestui principiu
are o importanta deosebita in conditiile organizarii statale a societatii pe ideile separarii
puterilor ,prezenta sistemelor de frine si contragreutati.

„ ____ ” ____________ 2013____

Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 11
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul___grupa ________

1.Ştiinţele juridice.
1.Distingeţi specificul şi trăsăturile ştiinţelor juridice.
Pentru a plasa ştiinţa dreptului în ansamblul ştiinţelor, trebuie să ne referim la două trăsături esenţiale ale
obiectului său: a) dreptul este un fenomen social, un produs al vieţii în societate şi b) obiectul ştiinţei
juridice are caracterul unei reguli, al unei norme a acţiunii generale . Pornind de la aceste trăsături,
deducem că ştiinţa dreptului aparţine grupului ştiinţelor despre societate, şi anume subgrupului ştiinţelor
normative, care au la bază ideea de finalitate şi caută ceea ce trebuie să fie, nu fapte, ci soluţii.
Ştiinţa dreptului este o ştiinţă normativă în dublu sens: este o ştiinţă cu privire la norme (studiază faptul
normativ), dar şi o ştiinţă ce degajă o linie de conduită.
Ca ştiinţă cu statut şi poziţie specifice, ştiinţa dreptului analizează un anumit domeniu al relaţiilor şi
structurilor sociale, cel al participării oamenilor la circuitul juridic, ca purtători de drepturi şi obligaţii
juridice, cu toate consecinţele ce decurg de aici. Ea are legătură cu celelalte ştiinţe normative (teologia,
morala şi etica), dar şi cu ştiinţele pozitive (ştiinţele politice, sociologia, economia, psihologia,
antropologia, lingvistica, medicina, etc.). Ştiinţa dreptului prezintă o serie de trăsături caracteristice şi
anume:

1. Ştiinţa dreptului este o ştiinţă umanistă; ocupându-se de comportamentele umane în societate, ea este
strâns legată de celelalte ştiinţe despre om şi societate;
2. Dreptul este indisolubil legat de istorie, el este prin esenţa sa evolutiv, dinamic, nici o normă neputând
fi înţeleasă pe deplin decât făcând recurs la istorie;
3. Dreptul este o ştiinţă critică; caracterul critic este cel care dă ştiinţei dreptului caracterul său normativ;
4. Dreptul este o ştiinţă practică; cunoştinţele sale au valoare doar dacă sunt orientate către aplicarea lor
practică;
5. Ştiinţa juridică nu este universală, se ataşează de regulă studierii unui sistem social determinat.

2.Stabiliiţi categoriile şi criteriile de clasificare a ştiinţelor juridice.
3.Estimaţi coraportul teoriei generale a dreptului şi statului cu alte ştiinţe juridice.
Teoria generala a statului si dreptului este o stiinta sociala, politica si juridica care studiaza in baza unui
ansamblu de teorii, conceptii, notiuni cu privire la stat si drept, legitatile generale si speciale referitoare la
aparitia, evolutia si functionarea statului si dreptului, in general si a sistemului de drept al tarii respective
in special. Fiind parte componenta a stiintei dreptului, teoria generala a statului si dreptului, face o analiza
profunda a relatiilor sociale, economice, politice si de alta natura,, privite in dinamica,in raport cu
normele juridice care le reglementeaza. In aceasta calitate ea are menirea ca pe baza analizei temeinice,
atat a relatiilor sociale ce reclamaregementare juridica, cat si a normelor juridice care asigura aceasta
reglementare, sa sublinieze si sa contribuie la asigurarea concordantei dintre ele; sa atraga atentia asupra
relatiilor nou-aparute ce reclama reglemetare juridica, sa sublinieze situatiile in care legea devine desueta
pentru ca dispare obietul de reglementare al normelor sale, precum si situatiile in care normele juridice
devin o fraa in calea dezvoltarii anumitor relatii ce sunt in deplina concordanta cu interesele generale si
fundamentale ale entitatii organizate in stat, si in sfarsit sa contribuie la dezvoltarea si perfectionarea
dreptului. Ca disciplina stiintifica , care prin obiectul sau de studiu nu se imiteaza la examinarea unui sau
altui comportament al juridicului si politicului, ci le cerceteaza in intregul lor, Teoria generala a statului si
dreptului poate fixa obiectul de studiu al intregii stiinte juridice, metodologia ei generala, interferentele ei
cu stiintele sociale inrudite, toate acestea constituind puncte de plecare pentru orice stiinta juridica. Ea
reprezinta deci disciplina fundamentala a sistemului stiintelor juridice. In literatura juridica TGD a mai
fost caracterizata ca fiind nucleul central al stiintei dreptului la care pornesc practic toate stiintele juridice,
adica abordarea stiintifica a orblemelor juridice. Cu toate acestea, ea nu constituie insa o stiinta completa
a dreptului. Ea formuleaza si defineste conceptele fundamentae care constituie punctul de plecare pentru
investigatiile intregului sistem al stiintelor juridice.

2.Actul normativ juridic
2.1. Distingeţi conceptul şi trăsăturile actului normativ juridic.
Actul juridic este manifestarea de vointa in scopul de a produce efecte juridice, adica de a crea, a
modifica sau a stinge un raport juridic, in temeiul si in limitele scrise de lege. Actul juridic constitue
principalul numitor al vietii reglementat de norma juridica. El reprezinta, in sfera in care se
circumscrie, activitatea umana constienta, proiectarea vointei omului in domeniul dreptului, in
cunostinta de cauza. Altfel spus, prin actul juridic oamenii se orienteaza catre un scop bine definit,
concordant cu legea si ocrotit de ea, de natura sa satisfaca nevoile materiale si spirituale ale fiintei
umane.
Actele juridice, opineaza unii actori, sunt intotdeauna licite. Tocmai pentru ca o manifestare de
vointa nu produce efecte juridice decat atunci cand ia nastere in conditiile prevazute de lege, actele
juridice nu pot fi decat licite. Un act ilicit este de neconceput, caci o manifestare de vointa, care ar fi
in contradictie cu interesele statului, nu ar putea avea valoare juridica.

2.2.Argumentaţi necesitatea clasificării actelor normative şi determină criteriile de
clasificare a acestora.
Actele juridice, concepute ca o varietate a faptelor juridice, pot fi grupate in mai multe categorii.
Astfel putem distinge : acte juridice unilaterale care reprezinta manifestarea de vointa a unei singure
parti. Ele se aplica in modul corespunzator dispozitiilor privind obligatiile si contractele, daca
aceasta nu contravine legii sau caracterului unilateral al actului juridic ; actele juridice bilaterale
reprezinta manifestarea de vointa, concordanta a doua parti ; actele juridice multilaterale care
reprezinta manifestarea de vointa a trei sau mai multor parti.
Se mai pot distinge : actele juridice cu titlu gratuit sunt actele prin care se procura unei parti un bun
patrimonial fara a se urmari obtinerea in schimb a unui folos patrimonial (de ex : donatia) ; actele
juridice cu titlu oneros sunt actele prin care se procura unei parti un folos patrimonial, pentru a
obtine in schimb un alt folos patrimonial.
La fel am putea distinge acte juridice oficial (ex : o sentinta judecatoreasca) si acte juridice
neoficiale (ex : testamentul).
Dupa modul de formulare, actele juridice pot fi consensuale, formale si chiar solemne sau reale.
Actele juridice sunt consensuale cand se nasc prin simplul acord de vointa al partilor, fara alta
formalitate.
Dupa continutul lor esential, actele juridice se impart in tipice si atipice. Acte tipice sunt acelea care
corespund unui anumit tip abstract de act prevazut de actele normative si care poarta o anumita
denumire ; actele atipice sunt acte care nu se incadreaza in vreun tip abstract de act prevazut de
lege, fiind incheiate de parti potrivit vointei si intereselor lor.
In dependenta de continutul economic, actele juridice se clasifica in acte patrimoniale si
nepatrimoniale. Actele patrimoniale sunt actele care au un continut economic, exprimabil in bani. In
a doua categorie intra actele juridice care dau nastere la drepturi si obligatii fara caracter
patrimonial.

2.3.Estimaţi conceptul Constituţiei Republicii Moldova şi rolul acesteia în determinarea
conceptului celorlalte acte normativ juridice.
Constitutia reprezinta legea fundamentala a Republicii Moldova. Un text dintr-o categorie inferioara este
subordonat textelor din categoria superioara de la care nu poate deroga. Toate actele normativ juridice
inaite de a fi puse in vigoare trebuie sa fie controlate daca ele nu contravin principiilor deduse de
Constitutie.
In conformitate cu art 4 si 8 din Constituia republicii Moldova, daca exista neconcordanta intre pactele si
tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldva est eparte si legile ei
interne, prioritate au reglementarile internationale. In cazul in care ele contin dispozitii contrare
prevederilor Constitutiei, va trebuie de procedat la o revizuire a acesteia. In republica moldova, cum am
mentionat este legea suprema a tarii.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 12

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul___grupa ________

1.Tehnica elaborării actelor normativ juridice.
1.1.Interpretaţi legiferarea şi principiile ei.
Procesul de creare a dreptului este o forma a activitatii statale,in rezultatu careia vointa fortelor politice
aflate la putere se ridica la rang de lege,se exprima in forma de norme intr-un anumit izvor al dreptului.
Principiile legiferarii:
1. Planificarea activitatii legislative si normative in general
2. Suprematiei legii
3. Corelarii actelor normative
4. P. asigurarii unui raport dialectic intre stabilitatea si mobilitatea reglementarilor.
5. P. fundamentarii stiintifice a activitatii de elaborare a normelor juridice.

1.2.Determinaţi etapele şi argumentaţi necesitatea succesivităţii etapelor procesului de
legiferare.
Etapele procesului de legiferare :
1. Initiativa legislativa
2. Avizarea proiectelor de legi, sau propunerea legislativa
3. Dezbaterea proiectelor de legi
4. Votarea lor (adoptarea propriu-zisa) si semnarea de catre Presedinte
5. Promulgarea legii de catre Presedinte
6. Publicarea in Monitorul oficial
7. Intrarea in vigoare a legii.
Necesitatea succesiunii acestor etape
In ce priveste initiativa, este etapa primara,efectiv, fundamentul de aceea are o importanta sporita. In
aceasta etapa, pentru ca initiativa legislativa sa aiba o deplina valabilitate,bucurindu-se de efectele fara de
care ar ramine neconcretizata,este necesar a se respecta anumite procedee.
E necesar ca proiectul de lege, sub aspect tehnic sa imbrace forma pe care o cere actul ce urmeaza a fi
adoptat. Respectiv in dependenta de ce urmeaza a deveni proiectul, ea imbraca forma unei :
1. Hotariri sau Ordonante(guvern)
2. Legi (parlament)
Respectiv exista 2 feluri de initiative legislative prin sesizarea Parlamentului :
 Legislativa constitutionala
 Pentru adoptarea legilor organice si ordinare
O semnificatie deosebita revine,indiscutabil,studiilor ,avizarilor si documentarilor din partea unor centre
stiintifice,specializate,nationale si internationale. Acestea se vor pronunta asupra corelarii proiectelor de
legi cu sistemele legislative din alte tari si strategia de integrare in UE.
Urmatoarea etapa dupa avizare este dezbaterea proiectului in cadrul Parlamentului. Aceasta cunoaste 2
forme : dezbaterea generala si pe articole ale proiectului.
In urma dezbaterilor articolele fie ca sunt modificate , fie ca nu,conform amendamentelor. Sunt supuse
votului parlamentar.
In ce priveste votarea, ea este diferita in dependenta de tipul legii propuse spre adoptare,fapt precizat in
Constitutie.

Dupa semnarea de presedinte legea trebuie promulgata. Aceasta etapa nu este una pur formala ci o
expresie elocventa a diviziunii puterii intr-un stta democratic. Procesul de promulgare dureaza 2
saptamini in care presedintele poate cere reexaminarea proiectului sub orice motive, dupa care oricum
trebuie sa o promulge daca parlamentul sustine adoptarea acestui proiect cu sustinerea majoritatii de
voturi necesare acestei legi, printr-un decret .
In final are loc publicarea legii in M.O. pentru a fi adusa la cunostinta populatiei, pt ca cine nu cunoaste
legea nu este scutit de pedeapsa.
Intrarea in vigoare.

1.3.Estimaţi părţile constitutive şi elementele de structură ale actului normativ juridic.
La elaborarea actului normativ trebuie sa aiba in vedere o anumita structura a acestuia. In
tehnica juridica s-au stabilit anumite parti constitutive care impreuna dau o anumita forma
actului normativ, dar in principiu ele nu sunt obligatorii.
Titlul actlui normativ: elementul de identificare. Titlul trebuie sa fie scurt si concis
Preambulul actului normativ: reprezinta o succinta introducere, unde se arata consideratiile
sociale, economice, politice avute in vedere la elabprarea actului
Formula introductiva cuprinde temeil constitutional sau legal al reglementarii juridice
respective.
Dispozitiile sau principiile generale reprezinta o parte a reglementarii actului normativ. Aici
sunt stabilite dispozitii cu caracter general ce privesc actul normativ in totalitatea sa.
Dispozitiile de continut formeaza continutul propriu-zis al actului normativ
Dispozitiile finale si tranzitorii cuprind prevederi in legatura cu punerea in aplicare a
reglementarii, intrarea sa in vigoare, relatiile cu reglementarile preexostente
Actele normative pot cuprinde si anexe, care fac corp comun cu legea si au aceeasi forta
juridica.
2.Scop ideal şi funcţii în drept.
2.1. Caracterizaţi dreptului la diferite etape de dezvoltare istorică.
Scopul dreptului conform mai multor opinii este :
 Sa asigure conditii de viata in societate
 Reglementarea raporturilor intre oamnei,evitarea si aplanarea conflictelor intre ei
 Realizarea armoniei sociale
 Realizarea unui echilibru de interese, din care sa rezulte armonia sociala
 Garantarea juridica a afirmarii personalitatii umane
 In implinirea ezideratelor si intereselor legitime ale tuturor fiintelor umane
 Pedepsind tot ceea ce contravine exigentelor firesti
 Promoveaza idealurile de dreptate si justitie atit de apropiate sufletului omenesc.
Dreptul nu este decit o tranzitie intre ideea de justitie si de ordine. In tot cursul istoriei, lupta se da intre
justitie si ordine,triumfind cind una,cind alta. Ordinea invinge in cele din urma integrindu-si sau nu noi
elemente de justitie, in afara de epocile de anarhie,fenomen patologic in istoria societatii. Aceasta nu
poate exista fara orine si de multe ori triumfa in detrimentul justitiei,in interesul societatii.

2.2.Determinaţi idealul şi valorile în drept.

Valorile in drept sunt :
1. Economice (avutie,proprietate,bunastare,prosperitate)
2. Politice (democratie,libertate,pluralism)
3. Juridice (dreptate,legalitate,responsabilitate)
4. Morale(bine, cinste,datorie,omenie)
5. Artistice (frumos,comic,tragic,sublim)
6. Stiintifice (adevar,certitudine,obiectivitate)
7. Filosofice (intelepciune,fericire,umanism,ideal)
8. Religioase (sacru,divin)

2.3.Estimaţi funcţiile dreptului Republicii Moldova.
Functiile dreptului in RM:
1. De institutionalizare juridica a organizarii social-politice. Insemnatatea acestei functii rezulta
faptul ca prin intermediul dreptului sunt consfiintite principiile care guverneaza organizarea
politico-etatica a RM, cum ar fi:
 Suveranitatea poporului
 Exercitarea suveraitatii poporului prin reprezentatii sai si prin referendum
 Pluralism politic
 Principiul separatiei puterilor in stat
 Principiul autonomiei locale si al descentralizarii
 Orientarea intregului proces de organizare politico-etatica in directia atingerii
scopurilor ce reies din interpretarea Constitutiei RM si a documentelor politicoideologice care au stat la baza adoptarii ei
 Principiul statului de drept
2. F-tia de conservare ,aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii.
Constitutia RM de asemenea evidentiaza o serie de valori ,ridicindu-se la rang de valori supreme.
Astfel cum alin (3) din art. 1 proclama « RM este un stat de drept, democratic,in care demnitatea
omului,drepturile si libertatile lui,libera dezvoltare a personalitatii umane,dreptatea si
pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate ».
3. Functia de conducere a societatii.
Esenta acestui scop este :
 Actul normativ juridic este in fapt un act de coducere a societatii prin drept. El scoate in
evidenta scopurile nazuintele sociale calauzind activitatea tuturor subiectilor de drept.
 Dreptul apare ca o tranzitie intre diferite interese,adesea contradictorii, ale caror arbitru
suprem este.
 Dreptul cuprinde in sine nu pur si simplu aprecieri normative, el apare ca un ordin, un
comandament ,carora trebuie sa se supuna toti subiectii dreptului ,inclusiv statul si
autoritatile lui.
4. Functia normativa. Aceasta functie deriva din necesitatea subordonarii actiunilor individuale
fata de conduita tip prescrisa prin normele juridice. Subliniind prin n.j. modalitatea de
comportare a organelor statului ,organizatiilor obstesti,a cetatenilor,statului ,in acelasi
timp,verifica in ce masura acest comportament prescris se realizeaza in practica.
5. Functia informativa.

Reflectind realitatea in n.j se acumuleaza cunostinte despre viata multilaterala a societatii,despre
problemele strigente ale ei. Ca urmare, din n.j putem culege o informatie ampla despre societatea
data la acea sau alta etapa.

Test nr. 13
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul____grupa ________

1.Concepţii (teorii) privind originea statului şi dreptului.
1.1.Identificaţi teoriile principale ale originii statului şi dreptului.
Exista mai multe teorii de aparitie a statului, de exemplu:
1. Teoriile teocratice
Acestea sunt proprii societatilor antice si feudale. Potrivit acestora, statul este o creatie divina,
rezultatul vointei lui Dumnezeu, acceptarea si supunerea fata de acesta este o obligatie religioasa.
2. Teoria patriarhala- sustine ca statul ar fi luat nastere direct din familie, iar puterea monarhului din
puterea parinteasca a lui Dumnezeu(Aristotel)
3. Teza contractualista a statului- Contractul social, considera ca statul a aparut dintr-o nevoie
naturala, pe baza unei intelegeri intre putere si cetateni, cand acestia din urma si-au delegat
atributiile lor puterii pentru a le folosi in numele comunitatii, a binelui comun.
In ceea ce priveste teoria dreptului putem evidentia urmatoarele scoli :
1 scoala dreptului natural care isi are radacinie in antichitatea greaca. De ex aristotel concepe
lumea ca un tot unitar cuprinzand ansamblul naturii. Dupa parerea lui omul face parte din natura
intr-un dublu sens : pe de o parte el este o parte a materiei participand la experienta acesteia, iar pe
de alta este dotat cu o ratiune activa care il deosebeste de celelalte parti ale naturii, fiind capabil
sa-si dirijeze vointa in acord cu ratiunea.
2 Scoala istorica a dreptului : potrivit acestei conceptii, formarea si dezvoltarea dreptului a avut
loc in conditiile unui anumit mediu, care difera la diferite popoare. Montesquieu considera ca
legile trebuie sa fie potrivite cu conditiile fizice ale tarii.
3 Scoala sociologica a dreptului (duguit, ihering) considera ca dreptul se naste din lupta intre
iteresele sociae diferite si ca el constituie instrumentul fundamental al vietii sociale.
4 Scoala normativista a dreptului-fondatorul acestei scoli este hans kesen. Potrivit acestei scoli,
sisemul normelor juridice se infatiseaza in forma de piramida. La baza acestei piramide se afa
norma de conduita sociala fondata pe drept. Toate celelalte acte normative deriva din norma de
conduita social ape baza dreptului .

1.2.Determinaţi tangenţele şi deosebirile principalelor teorii de apariţie a statului şi dreptului.
Statul cat si dreptul, ca fenomene sociale,sunt elemente ale suprastructurii sociale. Aflandu-se intr-o
stransa legatura, au aparut concomitent si in rezultatul practic acelorasi cauze. Statul creeaza dreptul, iar
dreptul delimiteaza configuratia si limiteaza actiunile statului. Statul asigura eficienta dreptului si este cea
mai importanta institutie politica a societatii umane. In linii mari, teoriile liberaliste se refera la faptul ca
sistemul de drept al oricarei societati se afla in legaturi direct proportionale cu schimbarile sociale, in
special cu cele de natura politica si economica. Stabilind relatiile stat-drept se aserteaza ca dreptul trebuie
sa favorizeze economia contractuala, iar statul sa ocroteasca libera initiativa si competitia in producerea,
vinderea, acumulare de capital ceea ce impune consacrare legislativa. In realitate aceste doua domeniidreputl si statul nu pot fi absolut diferite, deoarece ele intotdeauna se afla in concordanta. Modul in care
evolueaza statul influenteaza si dreptul care perceput retrospectiv, este o trecere de la cutume, obiceiuri,
morala la un sistem de norme si legi bine sistematizate si logic organizate. Simpla analiza mai profunda a
teoriilor ce expluca aparitia statului desemneaza aceasta conexiune. Explicitarea esentei statului poate fi
facuta doar printr-o sinteza a mai multor aspecte, cum ar fi politic, economic, natural, social asupra
fiecaruia ditre ele prevalnd elementul juridic. Astfel reiese ca puterea este o necesitate in asigurarea
acelui cadru de unitate, continuitate si organizare, indisolubil pentru supravietuirea unei comunitati.
Diferentele dintre teorii ar fi de exempu ca teoria organicista considerea ca statul este un produl natural al
formelor primare de asociere umana, teoria patriarhala considera ca statul este o umrare a reunirii mai
multor familii, conduse de un sef prin alegerea acestuia in comun acord. Teoria psihologica se axeaza pe
ideea ca exista popoare inferioare si a altora superioare, menite sa domine si sa conduca.

1.3.Formulaţi propriile viziuni asupra procesului de apariţie a statului şi dreptului.
L.Duguit enunta ca statul este pur si simplu, produsul unei diferentieri naturale, uneori prea
simpla, alteori prea complexa, intre oamenii unuia si aceluiasi grup social, de unde rezulta
ceea ce se numeste putere politica, care nu se poate legitima prin ordinea sa, ci numai prin
serviciile pe care ea le aduce, conform regulii de drept. Deci statul nu poate fi separat de
drept, ceea ce este valabil si in sens invers. Statul asigura organele, mecanismele, procedurile
cu ajutorul carora se intruchipeaza reactia societatii fata de cei care incalca normele juridice.
In acelasi timp, dreptul ca ansamblu de norme juridice, este un instrument indispensabi pentru
puterea statala atunci cand aceasta doreste sa ia decizii obligatorii pentru cetateii unui stat.
Prin norme juridice se stabiesc competentele organelor statului, directiile principale de
activitate, relatiile intre organele centrale si locale, intre diferite structuri statale. Prin drept
puterea statala capata oficialitate si legitimitate, capacitatea de a-si exercita prerogativee de
conducere sociala, de armonizare a diverselor interese din societate, de solutionare a
conflictelor sociale, de promovare a sigurantei civice, a justitiei sociale, precum si a
progresului social. In aceasta masura nu se poate de vorbi despre alta teorie mai verdica decat
a cea ca statul si derptul au aparut concomitent. In concluzie: intre stat si drept exista o
elocveta egatura de complementaritate. Statul ca organizatie politica include in notiunea sa
dreptul, sistemul juridic fiind un instrument de lucru utilizat de organele de stat in
desfasurarea activitatii lor, desi dreptul, in ansamblu nu poate fi redus la un simplu instrument
delucru, deoarece statul insusi isi desfasoara activitatea pe baza normelor de drept, in special a
constitutiei. eficienta dreptului consta tocmai in faptul ca el exprima vointa generaa a statului?
dupa cum validitatea si legitimitatea statului consta in aceea ca isi desfasoara activitatea pe
baza constitutiei, respectand normele de drept.

2.Actul normativ juridic
2.1. Distingeţi conceptul şi trăsăturile actului normativ juridic.
Actul juridic este manifestarea de vointa in scopul de a produce efecte juridice, adica de a crea, a
modifica sau a stinge un raport juridic, in temeiul si in limitele scrise de lege. Actul juridic constitue
principalul numitor al vietii reglementat de norma juridica. El reprezinta, in sfera in care se
circumscrie, activitatea umana constienta, proiectarea vointei omului in domeniul dreptului, in
cunostinta de cauza. Altfel spus, prin actul juridic oamenii se orienteaza catre un scop bine definit,
concordant cu legea si ocrotit de ea, de natura sa satisfaca nevoile materiale si spirituale ale fiintei
umane.
Actele juridice, opineaza unii actori, sunt intotdeauna licite. Tocmai pentru ca o manifestare de
vointa nu produce efecte juridice decat atunci cand ia nastere in conditiile prevazute de lege, actele
juridice nu pot fi decat licite. Un act ilicit este de neconceput, caci o manifestare de vointa, care ar fi
in contradictie cu interesele statului, nu ar putea avea valoare juridica.

2.2.Argumentaţi necesitatea clasificării actelor normative şi determină criteriile de
clasificare a acestora.
Clasificarea este o operatie logic prin care se grupeaza in clase pe baza caracterelor comune. Este
indispensabila oricarei stiinte, pentru o mai buna si sistematica cunoastere a domeniului cercetat.
Din punct de vedere practic, cunoasterea normelor juridice, prin clasificarea lor, ajuta la clarificari
juridice corecte ale faptelor, la intelegerea consecintelor in planul relatiilor juridice si al prcedurilor
de urmat. Din punct de vedere teoretic, clasificarea inlesneste cunoasterea si intelegerea conceptelor
studiate, ordonarea notiunilor pe clase, genuri, in consecinta- dezvaluirea continutului lor si
retinerea ca atare. Clasificarea unui concept cere ca el sa fie nu numai definit ci si clasat.
Principalele criterii de clasificare a normelor juridice sunt:
*criteriul fortei juridice a actului normativ. Ordinea juridica nu este un sistem de norme de drept
plasate toate la acelasi rang, ci un edificiu, cu multe etaje suprapuse, o piramida sau o ierarhie
formata dintr-un anumit numar de etaje sau straturi de norme juridice.
*Criteriul apartenentei la ramura de drept: sistemul nostru de drept, ca si marele sistem romanogermanic, din care facem parte este alcatuit din ramuri de drept. Acestea la randul lor se constituie
pe baza obiectului reglementarii si a metodei de reglementare in drept constitutional, administrativ,
penal, civil etc.
*Criteriul naturii dispozitiei normei: Prin prisma acestei clasificari este cunoscut ce ordona legea, ce
interzice sau ce permite ea, pe scurt: este cunoscuta conduita de urmat in limitele prevazute de
nprma juridica.
*Criteriul sferei de aplicare: Dupa sfera aplicarii lor, mai larga sau mai restransa, sau dupa abaterea
de la regula, nrmele juridice se impart in :
-Norme generale: au sfera cea mai larga de aplicare, cu tendinta de a epuiza intreaga sfera a
sistemului de drept.
-Norme speciale se aplica numai anumitor categorii de subiecti sau raporturi sociale ccare privesc
institutii unipersonale, fara ca regula in sine sa-si piarda caracterul de generalitate.
-Norme de exceptie: se abate de la regula generala.
*Criteriul structurii logice: o norma poate avea toate elementele componente: ipoteza, dispozitia si
sanctiunea. Aceasta norma se numeste completa. Dintr-o norma poate lipsi ipoteza sau sanctiunea,
dar niciodata nu poate lipsi dispozitia. Cand lispeste ipoteza sau sanctiunea, norma se numeste
incompleta.

2.3.Estimaţi conceptul Constituţiei Republicii Moldova şi rolul acesteia în determinarea
conceptului celorlalte acte normativ juridice.

Constitutia reprezinta legea fundamentala a Republicii Moldova. Un text dintr-o categorie inferioara este
subordonat textelor din categoria superioara de la care nu poate deroga. Toate actele normativ juridice
inaite de a fi puse in vigoare trebuie sa fie controlate daca ele nu contravin principiilor deduse de
Constitutie.
In conformitate cu art 4 si 8 din Constituia republicii Moldova, daca exista neconcordanta intre
pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldva est
eparte si legile ei interne, prioritate au reglementarile internationale. In cazul in care ele contin
dispozitii contrare prevederilor Constitutiei, va trebuie de procedat la o revizuire a acesteia. In
republica moldova, cum am mentionat este legea suprema a tarii. De exemplu e greu de apreciat
informatia ce se contine in Constitutia RM :
« economia RM este economie de piata,de orientare sociala,bazata pe proprietatea privata si
publica,antrenate in concurenta libera » art 126,alin.1.
Astfel din ansamblul n.j ale statului rezulta realitatea juridica a societatii.
6. Functia educativa. Adoptind n.j ale statului , asigura organizatoric necesar activitatii sociale si
pune la dispozitia oamenilor o serie de mijloace culturale si spirituale prin intermediul carora
se realizeaza educatia. Chiar si in cazul sanctiunilor, scopul lor este de a preveni in viitor
abateri de la n.j , de a educa si reeduca persoanele.

Test nr. 14
1.Teoria generală a dreptului în sistemul ştiinţelor.
1.Identifcaţi ştiinţa şi trăsăturile distinctive ale ştiinţelor în general şi ale ştiinţelor juridice în
special.
Stiinta reprezinta sistemul de cunostinte si experiente despre natura societate si gandire, rezultate prin
utilizarea unor metode de cercetare proprii si materializate in notiuni, concepte, categorii, principii
confirmate in practica. Pentru ca un ansamblu de stiite sa dobandeasca statutul de stiinta, acesta trebuie:
sa aiba un domeniu foarte bine delimitat de cercetare; sa aiba format si perfectionat un limbaj propriu,
bine-conturat si definit; sa opereze un sistem specific de notiuni, concepte, categorii, principii si legi; sa
aiba o metodologie proprie de cercetare; sa aiba formulate ipoteze si teorii bine fundamentate care permit
sa explice aspectele specifice domeniului cercetat; sa aiba capacitatea de a integra noile descoperiri in
propriul sistem explicativ. Fiecare stiinta are o nomenclatura a componentelor studiate din domeniul
ei, pe care le indica prin termeni generali, riguros si coerent definiti; totalitatea termenilor ei si
numai ai ei, sistematizeaza, dupa criterii si reguli logice, ii formeaza limbajul cu care descrie,
explica, descopera domeniul la care se refera.
juridicStiintele juridice apartin, ca subsistem, sistemului stiintelor socio-umane, dar aceasta trebuie inteles
intr-un mod foarte special; insa, mai intii e de precizat ca subsistemul stiintelor juridice are ca referent, ca
domeniu de cercetare modalitatea de fiintare a socio-umanului numita drept; in loc de modalitate de
fiintare a socio-umanului, dreptului putem sa-i spunem expresia fiintei societale, fenomen socio-uman,
componenta a realitatii socio-umane si nu gresim. sistemul stiintelor juridice are ca obiect de studiu forma
juridica a societatii, uniformitatea necesara, genetica, functionala, structurala, organizationala a formei

juridice pe care o imbraca componentele societatii, explicindu-le si descoperind legile lor de distributie
in spatiul si timpul social. Prima sarcina a stiintelor juridice consta in cunoasterea fenomenelor juridice,
adica stabilirea anumitor date ce au calitatea de norma de drept. A doua sarcina de baza a stiintei dreptului
este explicarea procesului de formare a dreptului, adica a anumitor norme, a institutiei juridice ca grup de
norme, si a ordinii juridice ca totalitate de norme

2.Generalizaţi criteriile de clasificare a ştiinţelor, în general, şi a celor juridice în special.
Stiinta este un sistem de cunostinte despre natura, societate, gandire, cunnostinte obtinute prin
metode corespunzatoare si exprimate in concepte, categorii, principii si notiuni. Intregul
sistem de stiinte poate fi divizat in 3 grupe: Stiinte ale naturii- al caror obiect il formeaza
fenomenele naturii; stiinte despre cunoastere- al caror obiect il formeaza gandirea omeneasca;
stiinta sociala-al caror scop este acela de a cunoaste legile generale ale existentei si dezvoltarii
societatii, de a studia formele istorice de organizare sociala si modalitatile specifice de
manifestare a diverselor compnente ale realitatii social-umane.
3.Argumentaţi necesitatea studierii teoriei generale a dreptului pentru un viitor jurist şi rolul
acesteia în studiul celorlalte ştiinţe juridice.
Teoria generala a statului si dreptului este o stiinta sociala, politica, juridica, care studiaza in
baza unui ansamblu de teorii, conceptii, notiuni cu privire la stat si drept, legitatile generale si
speciale referitoare la aparitia, evolutia si functionarea statului si dreptului, in general, si a
sistemului de drept al tarii respective in special. Fiind parte componenta a stiintei dreptului,
teoria generala a statului si dreptului face o analiza profunda a relatiilor sociale, economice,
politice si de alta natura, privite in dinamica lui i raport cu normele juridice care le
reglementeaza. In acaesta calitate ea are menirea ca pe baza analizei temeinice atat a reatiilor
sociale ce reclama reglementare juridica, cat si a normelor juridice care asigura aceasta
reglementare, sa sublinieze si sa contribuie la asigurarea concordantei dintre ele; sa atraga
atentia asupra relatiilor nou-aparute ce reclama reglmenetare juridica, sa sublinieze situatiile
in care legea devine desueta pentru ca dispare obiectul de reglemenatare al normelor sale,
precum si situatiile in care normele juridice devin o frana in calea dezvoltarii anumitor relatii
ce sunt in deplina concordanta cu interesele generale si fundamentale ale entitatii organizate
in stat, si in sfarsit sa contribuie la dezvoltarea si perfectionarea dreptului.
2.Compartimente ale sistemului de drept.
2.1. Distingeţi noţiunea de ramură de drept şi criteriile de divizare a sistemului de drept
în ramuri de drept, subramuri şi instituţii juridice.
Ramura de drept este o totalitate sistematizata de norme juridice ce formeaza o parte independenta
a sistemului de drept,care reglementeaza o anumita categorie de relatii sociale,prin intermediul
unei metode specifice de reglementare.
1. Dupa obiectul de reglementari juridice – un grup de raporturi sociale calitativ omogene ce au
capatat in constiinta juridica a legislatorului forma de motivatie juridica.
2. Metoda reglementarii juridice –prin care se intelege totalitatea de procedee de inriurire a
dreptului asupra participantilor la relatiile sociale,consfiintita de normele juridice.
3.
Elementele structurake ale sistemului de drept :
4. Ramuri

5. Subramuri
6. Institutii

2.2.

Argumentaţi legătura dreptului naţional şi dreptului internaţional.

3. O problema teortica importanta este problema raportului dreptului national cu dreptul
international. In dependenta de raspunsul dat la aceasta intrebare, s-au conturat 2 propozitii
principale : dualismul si monismul.
4. Conceptia dualista porneste de la premisa ca aceste 2 subramuri d drept,sint egale, independente
si ca urmare normele dreptului intrenational nu are o forta obligatorie pt dreptul intren. Pentru ca o
norma internationala sa intre in vigoare pe teritoriul unei tari, ea trebuie sa se transforme in norma
de drept intern.
5. Conceptia monista,porneste de la premisa conform careia dreptul national si cel international
activeaza pe baza unei ierarhii.
6. In viziunea lui Hegel, dreptul intrenational ar fi un drept extern al statului si este subordonat
dreptului intern. Aceasta viziune insa nu este impartasita la etapa actuala .
7. Conform art. 4 al Constitutiei RM a proclamat principiul prioritatii reglementarilor internationale
la care RM este parte,fata de cele nationale in materia ce se refera la drepturile si libertatile
omului :
8. (1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică
în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la
care Republica Moldova este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale
omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările
internaţionale.
9. Articolul 8 Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale – denumirea
normei respective a fost numita pacta sint servanda (tratatele trebuie respectate).
10. Aceste prevederi constitutionale sint chemate sa asigure corelarea dreptului national cu sistemul
legislatiei si strategia statului nostru de integrare in UE.

2.3. Formulaţi necesitatea compartimentizării dreptului în drept public şi drept privat.
Din componenta dreptului public intern intra asa ramuri ale dreptului ca :
3. Dreptul Constitutional
4. Dreptul administrativ procesual etc.
Din dreptul privat intern fac parte dreptul civil, dreptul familiei etc.
Divizarea dreptului in drept public si privat nu trebuie absolutizata. Interesul general n-ar fi nimic daca nar fi impartasit cu fiecare particular, tot asa precum si interesul individual nu poate fi neglijat de stat.
Deosebirea dintre acestea nu priveste natura intereselor car sunt in joc,ci natura raporturilor care se
leaga,pe de o parte,raportat de la individ la individ, pe de alta parte, raportat intre individul privat ca un
madular al societatii si societatea insasi,reprezentata prin organele sale.
Necesitatea compartizarii drepturilor in privat si public il presupunem din differentele dinter acestea :
5. In ce priveste generalitatea interesului . In timp ce dreptul public protejeaza un interes comun
tuturor cetatenilor, un interes general societatii, dreptul privat protejeaza prin normele sale interese
proprii unui individ,unei familii, etc

6. In ce priveste forta obligatorie. Dreptul public este prin natura sa un drept imperativ,contine o
suma de ordine si prohibitii care asigura ordinea publica. Dreptul privat este constituit , in
principal,din norme dispozitive,permisive sau supletive.
7. In ce priveste modalitatile de exprimare a vointei. Dreptul public se manifesta cu prepoderenta
prin actiunea autoritara,unilaterala a guvernantilor. Dreptul privat traduce normativ libera vointa a
partilor.
8. In ce priveste sanctiunile. In dreptul privat exista sanctiuni in cel public nu.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 15
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul____grupa ________

1.Norma juridică.
1. Caracterizaţi norma juridică şi trăsăturile ei.
1 Norma juridica trebuie definita ca o regula de comportare, generala si impersonala, tipica, strict
determinata siobligatorie, stabilita cu scopul de a apara, consolida, a dezvolta si a promova raportul
si randuiala sociala favorabila si convenabila majoritatii si totodata de a realiza acea finalitate pe
care o urmareste si o serveste norma juridica si care, la nevoie, este asigurata prin forta de
constrangere a statului. In literatura juridica nu exista o consecventa cu privire la trasaturile
caracterustice ale regulii de drept. Se cinsidera insa ca normei juridice ii sunt inerente urmatoarele
trasaturi caracteristce fara de care ea nu poate fi conceputa :
-caracterul statal, o regula de conduita devine regula de drept numai in masura in care substanta ei
este vointa statala. O regula de conduita sociala , fiind recunoscuta sau acceptata de stat si ellaborata
de organul competent, poate deveni vointa statala.
- caracterul coercitiv : legile, regulile elaborate de stat, care guverneaza activitatea umana in
societate sunt impuse la nevoie prin constrangere sociala, altfel spus prin forta publica.Impreuna cu
substanta statala a normei juridice, caracterul ei coercitiv o individualizeaza cel mai bine in campul social
normativ si o fac sa se deosebeasca mai ales de norma morala
- generalitatea normei juridice : rezulta din caracterul sau abstract, tipic impersonal, permanent.
Aplicarea normei juridice ramane deschisa tuturor persoanelor care se gasesc in situatia diferita in
prealabil de lege. Impersonalitatea regulii de drept este o garantie impotriva arbitrajului. Regua are un
carcater permanent care ii asihura generalitatea.
- caracterul obligatoriu : se traduce simplu in ideea ca regula de drept trebuie respectata. Elaborata in
vederea unui scop determinat: organizarea comunitatii, functionarea sau directionarea ei etc. Incalcarea ei
ar contraveni finalitatii sale.
-norma juridica are un caracter prescriptiv, ea stabileste ceea ce trebuie sa fie si nu ceea ce este,
impune o anumita conduita constand dintr-o actiune sau inactiune umana indreptata intr-o anumita
directie, in vederea realizarii unui scop.

Argumentaţi elementele constitutive ale normei juridice.
Elementele normei juridice sunt:

Dispozitia : partea cea mai importanta a normei. Ea reprezinta acelelement al normei juridice care
prevede conduita ce trebuie urmata in prezenta ipotezei date sau, mai precis: care sunt drepturile si
obligatiile corespunzatoare ale subiectilor vizati de norma juridica. Ea cuprinde comandamentul,
imperativul normei sau elementul sau rational. Un sistem normativ legal contine nu numai norme
care prescriu, interzic sau permit o conduita umana, ci si norme si dispozitii in care se stabilesc
organizarea si competenta unor organe de stat, se descrie capacitatea juridica a subiectilor, sau pur
si simplu se declara unele principii, cum sunt unele norme constitutionae.
Ipoteza: Partea normei juridice care descrie; contureaza imprejurarile in care se aplica dispozitia
ei. Ea prefigureaza in abstrac faptele sau actele juridice adica acele activitati umane sau naturale
care intrand in tiparul ei devin fapte sau acte juridice. Numai in masura in care conduita umana
sau un fapt natural este avut in vedere de norma de drept, ele dobandesc semnificatie juridica.
Sanctiunea: este al treilea element care intregeste structura logica a normei juridice. Ea cuprinde
sanciunile, urmarile nerespectarii dispozitiei. Daca ipoteza si dispozitia prescriu actiuni,
sanctiunea reprezinta modul de reactie, raspunsul social-statal fata de conduita neconforma cu
continutul si finalitatea dispozitiei. Definitia traditionala a sanctiunii necesita a fi completata si
modificata, deoarece avem un sir intreg de cazuri cand conduita este conformacu prevederile
dispozitiei, iar urmarile, consecintele sunt pozitive. Asadar sanctiunea este parte sau elementul
normei juridice care prevede survenirea consecintelor in rezultatul respectarii prevederilor
dispozitiei si ipotezei. Anume acest inteles al notiunii de sanctiune determina clasificarea
sanctiunilor in pozitive si negative.

.
3.Descrieţi modalităţile de expunere a elementelor normelor juridice în articolele actului
normativ.
In teoria si prcatica dreptului deseori apare problema ce vizeaza modul de aranjare a normelor
juridice in textele actelor normative, in special privind coraportul dintre norma juridica si
articolul actului normativ. Cel mai frecvent la elaborarea, iar mai apoi la adoptarea si la
publicarea actului normativ legiuitorul expune structura normei juridice in asa fel, incat toate
trei elemente ale normei juridice: dispozitia, ipoteza, sanctiunea nimeresc completamente in
articolul actului normativ, altfel spus-un articol compus dintr-o singura norma juridica. In
literatura aceasta metoda este numita deseori directa. Cu toate acestea, atat legislatia
Republicii Moldova, cat si legislatia ator state, nu intotdeauna prevede ca norma juridica sa
coincida cu articolul actului normativ. De exemplu un articol din actul normativ poate fi
compus din mai multe norme juridice. De asemenea un articol poate include numai un element
sau doua din norma juridica, celelalte fiind incluse in alt articol al aceluiasi act normativ sau
chiar in alt act normativ. Aceasta metoda a capatat denumireade trimitere sau de blancheta. In
literatura juridica intanim si notiunile de norme de trimitere si norme in alb, care se deosebesc
prin faptul ca cele de trimitere se refera la un alt articol al aceluiasi act normativ sau chiar la
un alt act normativ,dar in vigoare, pe cand normele in alb fac trimitere la un articol care trebuie
sa apara in viitorul apropiat. Destul de frecvent apare necesitatea in formularea unor normedefinitii, care, de regula, sunt compuse sintr-un singur element, si anume: numai din dispozitii
care sunt utilizate de mai multe norme juridice. Asa bunaoara, in codul penal nnu se repta
notiunea de persoana oficiala sau persoana cu functie de raspundere, sau notiunea de furt, jaf,
talharie, escrocherie; sau in codul contraventional subiectee care pot fi trase la raspundere
administrativa sau organele imouternicite sa examineze aceste categorii de cauze etc. ; sau in
codul civil-la toate categoriile de contracte, obligatiuni, se da o data definitia, notiunea, iar
ulterior fiecare alta norma juridica doar face trimitere la norma-definitie, norma-principiu.

2.Autorităţile publice din Republica Moldova.
2.1.Identificaţi conceptul şi categoriile de autorităţi publice ale Republicii Moldova.

Fiind omogene prin functiile sale, structura si tipurile activitatii de stat exercitate, diversele
organe de stat se grupeaza in blocuri structurale diferite, relativ independente care se
manifesta in calitate de sisteme particulare. Categoriile de autoritati publice sunt:
Organele puterii legisative si anume Parlamentul care este organul reprezentativ al
poporului, unica autoritate egislativa a statului.
Organele puterii executive din care fac parte: presedintele care este seful statului,
Guvernul republicii moldova ce asigura realizarea politicii interne si externe si exercita
conducerea generala a administratiei publice. Organele centrale ale administratiei de
statsunt organe de specialitate ce sunt imputernicite sa organizeze executarea si sa execute
la concret legile. Oranele administratiei publice locale ce activeaza doar in unitatile
administrativ-teriotriale ale statului.
Organele puterii judecatoresti
2.2.Determinaţi interdependenţa şi interacţiunea autorităţilor publice centrale din
Republica Moldova.
Autoritatile publice centrale sunt organele imputernicite sa execute la concret legile. In
conformitate cu legislatia in vigoare, organele centrale ale administratiei de stat traduc i
viata, pe baza legilor, hotararilor parlamentului, decretelor presedintelui, politica
guvernului, hotararile lui, conduc in limitele competentei lor domeniile ce le-au fost
incredintate si sunt responsabile de activitatea lor. Ministerele orognozeaza dezvoltarea
domeniilor respective aleactivitatii lor pe baza studierii experietei mondiale, conjuncturii,
elaboreaza programe de dezvoltare tehnico-stiintifica si social-economica, au grija de
ocrotirea societatii, asigura pregatirea cadrelor.
2.3.Formulaţi problemele perfecţionării autorităţilor publice din Republica Moldova la
etapa contemporană.
-lipsa de profesinalism....
-lipsa formarii cadrelor profesionale

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 16
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul___grupa ________

1.Scopul, sarcinile şi funcţiile statului.
.Scopul, sarcinile şi funcţiile statului.
1.1.Interpretaţi scopul statului la diferite etape de dezvoltare istorică.
Scopul statului a constituit un obiect principal de studiu si analiza in lucrarile marilor
ganditori ai lumii, care s-au concentrat asupra fenomenului juridic, indeosebi asupra

contributiei dreptului la reglementarea raporturilor sociale, la organizarea societatii
omenesti, mai ales dupa aparitia relatiilor police-statale.Montesquieu a explicat pe larg
scopul statului i apararea si garantarea libertatii politice. „Desi toate statele au, in general
acelasi scop, anume-conservarea lor, fiecare stat are pe langa acesta si scopul sau
particular”. Astfel Roma, avea drept scop largirea hotarelor, marsilia avea drept scop
comertul, scopul legilor iudaice era religia, scopul Chinei era linistea publica, cel al
insulei Rhodos era navigatia, al poloniei –independenta fiecarui particular. Scopul
statului se modifica de-a lungul evolutiei. De exemplu unii autori au definit statul
contemporan ca fiind un stat social, stat asistential, care are indatoriri majore in:
combaterea somajului, combaterea poluarii, combaterea crimei organizate.
1.2.Demonstraţi legătura scopului cu sarcinile şi funcţiile statului.
Rolul si scopul statului se realizeaza prin functiile sale interne si externe. Analizand obiectivele sale
majore, statul are indatorirea sa asigure ordinea si stabilitatea in societate si sa contribuie, prin
mijloacele sale proprii, la progresul economic, tehnic, uman. Statul in indeplinirea atributelor sale
specifice, ca principala institutie politica si totodata, in calitate de gestionar al bunurilor si
mijloacelor aflate in proprietatea sa – are obligatia ca in conditiile de dezvoltarii tehnice fara
precedent din ultimii ani, sa indeplineasca functii multiple: sa asigure, in masura mijloacelor de care
dispune, progresul tehnico-stiintific, sa mentina ordinea, sa garanteze stabilitatea sociala etc.
In dependenta de scopul urmarit, statul isi propune salutionarea unor sarciniconcrete ce tin de diverse
domenii: economic, politic, ideologic, cultural.. Sarcinile statului nu pot fi solutionate de la sine. Pentru
acesta este nevoie de o activitate multilaterala a statului. Activitatea statului este caracterizata de functiile
pe care acesta le indeplineste. Orice stat dintotdeauna isi pune in fata sa un anumit sau anumite scopuri,
care sunt precizate in sarcini concrete in toate domeniile vietii sociale si care sunt realizate prin functiile
statului, adica rpincipalele directii de activitate a lui, in care se exprima esenta sa.

1.3.Evaluaţi scopul, sarcinile şi funcţiile statului Republica Moldova la etapa
contemporană.
Constitutia republicii moldova mentioneaza in art 1 am 3 ca republica moldova este un stat de drept,
in care demnitatea omului, drepturile si libertatile lui, libera dezvoltare a personalitatii umane,
dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garatate. Sau, bunaoara in aceeasi
lege suprema este reglementat, la art47 ca statul este obligat sa ia masuri pentru ca orice om sa aiba
un nivel de trai decent, care sa-i asigure sanatatea, bunastarea, cuprinzand hrana, locuinta, ingrijirea
medicala. Cetatenii au dreptul la asigurare in caz de somaj, boala, invaliditate sau in urma unor
imprejurari independente de vointa lor. Unul din scopurile pe care si le propune Republica Moldova
sunt: Edificarea unui stat democratic de drept. Sarcinile statului pentru acest scop sunt politice,
economice, ideologice, culturale, iar functiile sunt interne: apararea drepturilor omului, dreptului de
proprietate, apararea ordinii publice si externe cum ar fi asigurarea securitatii statului, functia
apararii statului, functia de stabilire a diferitor relatii cu alte state ale lumii.

2.Acţiunea normelor juridice în timp, spaţiu şi asupra persoanelor.
2.1. Caracterizaţi coordonatele acţiunii normelor juridice.
Regula generala : legea actioneaza pe timp nelimitat,intr-un spatiu bine determinat de notiunea de
teritoriu si asupra unor subiecti care, individual sau colectiv,participa la viata juridica a societatii in cadrul
acestu teritoriu.
Coordinatele actiunea normei juridice in :

1. Timp : durata in care o norma juridica este in vigoare reprezinta intervalul de timp
in care aea produce efecte juridice
2. In spatiu : caracterizeaza starea actului normativ ce produce efecte juridice pe un
anumit teritoriu
3. Asupra persoanelor : normele juridice actioneaza asupra tuturor destinatarilor in
limitele teritoriale de actiune a unui act normativ,stabilind cercul de subiecti
participanti la un raport juridic.

2.2.Generalizaţi legătura principalele momente de acţiune a legii în timp.
Principalele momente :
1. Intrarea in vigoare a legii :
 De la data publicarii in Monitorul Oficial
 Data prevazuta in textul ei
 In ansamblu treptat (daca legiuitorul specifica date diferite in dependenta
de articole, aliniate)
 Exceptii :
o Cind un act normativ ramine necunoscut destinatarilor sai, ca urmare a unei cauze
majore, constind in raminerea unei parti a teritoriului in izolare,ca urmare a unor
inprejurari obiective.
o Survine in domeniul conventiilor (civile sau comerciale) si opereaza in situatia in
care o parte a fost in eroare de drept privitor la consecintele pe acre le face sa
decurca de incheierea acestor contracte. Partea aflata in eroare poate cere anularea
conventiei.
2. Actiunea efectiva a legii
 Principiului efectului imediat al legii –presupune ca legea guverneaza
imediat toate situatiile juridice actuale care intra in sfera ei de actiune.
 Principiul neretroactivitatii legii –porneste de la premisa conform careia
trecutul apartine legii vechi.
 Exceptii :
o Legea penala mai blinda – rezulta din Constitutia RM sau
din CP al RM sin 18 aprilie 2002
o Legea interpretativa –retroactivitatea acetor legi rezulta din
faptul ca legea interpretativa nu genereaza noi norme
juridice. Ea se refera doar la norme deja existentedin legea
interpretata si va asigura doar o corecta si unitara aplicare a
acestora.
o Retroactivitatea expresa –rezulta chiar din textul normei
juridice. Legiuitorul prevede in mod expres faptul ca norma
se va aplica retroactiv.
o Principiul neultractivitatii –se refera doar la faptul ca
norma juridica nu-si poate extinde efectele dupa iesirea sa
din vigoare. De la acest principiu fac exceptie n.j cu caracter
temporar sau exceptional.

3. Iesirea din vigoare a legii:
 Ajungerea la termen
 Abrogarea –procedeul tehnico-juridic prin care o legile fara termen isi
inceteaza activitatea prin renuntarea la ele.
 Desuetudinea –cind legea isi inceteaza valabilitatea prin lipsa de uz sau
aplicarea de-a lungul unei perioade mari.
legatura dintre aceste momente este una indispensabla, inseparabila, pentru ca fiecare etapa este
dependenta de cea precedenta si permitind aparitia celei ulterioare. O lege incepe a produce efecte
juridice din intrarea ei in vigoare, este in vigoare atita timp cit mai produce efecte juridice , adica cit timp
coincide realitatii sociale, si iese din vigoare cind conditiile precedente nu se mai intilnesc, respectiv cind
numai produce efecte juridice .

2.3.Evaluaţi acţiunea legilor în spaţiu şi asupra persoanelor.
Actiunea n.j in spatiu
Aici putem mentiona Normele internationale si Normele interne: centrale si locale.
De asemenea despre principiul teritorialitatii legii –determina ca legea isi extinde efectele asupra
intregului teritoriu al statului,excluzind actiunile legilor altor state.
Teritoriul statului se considera suprafata terestra cu subsol,apele interne si teritoriale,spatiul aerian in
limitele frontierelor de stat. Ca teritoriu al statului se considera si teritoriul ambasadelor.
Exceptiile extrateritorialitatii –cind ,in anumite cazuri,nu se palica legea statului pe teritoriul sau
(restrictive), sau legea statului isi extinde autoritatea in afara frontierelor sale (extensive). Aceste exceptii
nu influienteaza suveranitatea de stat, ci din contra, faciliteaza raspindirea relatiilor internationale
contemporane.
Exemple de exceptii restrictive :
1. Sediul misiunilor diplomatice
2. Spatiul unei nave sau aeroave starine aflate pe teritoriul RM,se aplica legea
pavilionului sub care navigheaza.
Extensive :
1. Personalitatea legii penale –legea penala a RM se aplica infractiunilor
savirsite in strainatate de catre un cetatean RM sau daca apatrid fiind,are
domiciliu pe teritoriul RM.
2. Realitatea legii penale –legea penala RM se aplica infractiunilor savirsite de
cetatenii straini sau apatrizi pe teritoriu strain, contra statului RM sau contra
unui cetatean RM.
3. Univresalitatea legii penale –legea penala RM se aplica faptelor savirsite de
cetateni in strainatate,daca fapta e pedepsita de legea straina , si de legea RM
daca autorul se afla pe teritoriul RM.
Actiunea n.j asupra persoanelor
Conform art.49 „Aplicarea actului legislativ cercului de persoane” al RM privind actele legislative
stabileste:
(1) Actul legislativ se aplica:
1. Cetatenilor si persoanelor juridice din RM
2. Cetatenilor straini si apatrizior care se afla in teritoriul RM
3. Persoanelor juridice straine cu sediul in teritoriul RM

(2) Exceptiile de la actul legislativ subiectelor prevazute la alin. (1) sunt stabilite prin tratatele
internationale la care RM este parte si principiile universale ale dreptului international.
Sfera persoanelor:
1. Generala (toate categoriile de subiecti)
2. Speciala (diverse categorii de persoane : militari,studenti,salariati etc)
Criterii de clasificare a n.j :
1. Dupa cercul de subiecti ai raportului juridic:
 Individuale (persoana fizica)
 Colective (persoana juridica,statul,organele de stat)
2. Dupa caracterul n.j :
 Caracter general de aplicare
 Special de aplicare
 Exceptional de aplicare
 Aplicabile doar persoanelor fizice
 Doar persoanelor juridice
3. Dupa statutul persoanelor fizice:
 Cetateni
 Cetateni straini
 Apatrizi.
4. Exceptii :
 Sefii statelor
 Corpul diplomatic si consular
 Persoane ce dispun de imunitate diplomatica
 Cetateni straini
 Apatrizi
 Actele normative ce reglementeaza raspunderea penala.

Test nr. 17
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul___grupa ________

1.Baza metodologică a teoriei generale a dreptului.
1.Destingeţi baza metodologică a ştiinţei juridice şi categoriile ei.

Ca şi orice domeniu şi cercetarea ştiinţifică se
bazează pe folosirea unei metodologii, a unui ansamblu de
metode şi procedee cu ajutorul cărora are loc studierea
dreptului in toată complexitatea sa. Cuvintul metodă vine
de la greci ceea ce inseamnă drum, cale, mod de expunere.
O metodă in sensul adevărat al cuvintului trebuie să fie
determinată de insăşi obiectul cercetării juridice şi trebuie
să corespundă legilor acestuia.
In literatura juridică există mai multe definiţii ale
metodei şi anume: Prin metodă inţelegem un ansamblu
concentrat de operaţiuni intelectuale ce pot consta din
norme, principii, care sunt folosite pentru atingerea unuia
sau mai multor obiective privind cunoaşterea unui
fenomen.
O altă părere ar fi că metoda reprezintă sistemul
celor mai generale principii de investigaţii, deduse din
sistemul celor mai generale legi obiective.
Prin metoda ştiinţei teoriei generale a dreptului inţelegem
căile, mijloacele de studiere, care exprimă poziţiile iniţiale
generale şi abordarea acestor fenomene.

2.Determinaţi metodele de cercetare a fenomenului juridic.
5.

6.
7.

8.

Metodele fundamentale ale TGD sunt :
Metoda logica –cuprinde un ansamblu de procedee si operatii metodologice si gnoeseologice
specifice prin care se creaza posibilitatea surprinderii structurii si dinamicii raporturilor necesare
intre diferitele componente ale sistemului juridic al unei societati.
Metoda istorica –cerceteaza fenomenul dreptului si statului in dezvoltare,in interdependenta lor
istorica.
Metoda comparativa –cerceteaza fenomenul dreptului si statului intr-un aspect
complex,furnizind informatii referitoare la dezvoltarea acestor fenomene in alte sisteme de drept,
cit si reflectarea lor in reglementarile juridice internationale.
Metoda experimentala –cerceteaza fenomenul dreptului si statului prin modelarea in conditii
speciale a diferitor cazuri particulare,rezultatele cercetarii carora permit evidentierea variantei
optime de solutionare a problemei.

3.Estimaţi metodele specifice de cercetare ale teoriei generale a dreptului.
Metoda logica. Despre importanta aplicarii acestei metode in tgd vorbeste insusi faptul ca in ultimii ani sa conturat ca o disciplina aparte logica juridica. Domeniul logicii juridice cuprinde in mod obligatoriu:
editarea normelor juridice, practica judiciara, interpretarea logica juridica a normelor de drept.
In cadrulmetodei istorice tgd cerceteaza statul si dreptul in evolutia lui istorica, de-a lungul diferitelor
oranduiri sociale, studiind in acelasi timp si modul in care s-au format o serie de categorii juridice, cu care
aceste stiinte lucreaza si la momentul de fata, precum: tipul de stat, esenta statului, esenta dreptul...
Referitor la studiu statului si dreptului metoda comparativa consta in stabiirea similitudinilor si
diferentelor dintre diferite sisteme de drept institutii juridico-statale, pentru ca statulsi dreptul unui anumt
popor are intotdeauna caractere specifice doar lor.
Metoda experimentalaa se utilizeaza pentru ca dreptul tinde la perfectionare deoarece uneori este rentabil
de a experimenta diferite situatii, cazuri pentru a gasi varianta optima de solutionare a problemei.

2.Dreptul în sistemul normativ social.
2.1. Caracterizaţi reglementarea socială şi formele ei.
A reglementa in sens social inseamna a forma comportamentul uman atit a indivizilor cit si a
comunitatilor de oameni.
Reglementarea sociala evidentiaza urmatoarele trasaturi :
 Fiecarui tip istoric social ii corespunde un anumit nivel de reglementare sociala
 Odata cu dezvoltarea societatii creste nivelul de reglementare sociala
 Odata cu dezvoltarea reglementarii sociale se formeaza noi mecanisme de reglementare
sociala normativa
 Odata cu dezvoltarea societatii au loc transformari calitative ale mecanismului de
reglementare normativa.
Reglemetarea sociala:
1. Reglementare normativa –constituie un ansamblu de norme sociale ce reglementeaza
comportamentul uman in societate,relatiile manifestate in anumite uniuni colective, si
in ansamblu de norme tehnico-sociale ce reglementeaza interactiunea lor cu natura.
2. Reglementare individuala –este realizata prin adresari personale,concrete pt situatii
comcrete. Aceste adresari sunt valabile in aplicarea lor numai o singura data.

2.2.Generalizaţi legătura dreptului cu alte categorii de norme sociale.
Viata sociala se conduce dupa o multitudine de norme: morale, religioase, juridice, tehnice, politice etc.
Asa cum evidentia E. Sperantia, "o norma, o regula, implica intotdeauna o marginire, o limitare a unei
miscari, a unei activitati.(.) Exista o stransa legatura intre o norma si un drum batut; drumul impune o
directie si implica o limitare a cadrului inlauntrul caruia trebuie sa se mentina traseul unui mers.(.)
Abaterile peste marginea drumului batut sunt anomalii, sunt proceduri "anormale"care, pe de o parte, pot
sa dauneze pe propietarii terenului marginas, iar pe de alta parte, in masura in care sunt mai pronuntate si
mai ales repetate, pot sa rataceasca pe drumet."
Toate aceste reguli formeaza un sistem - al normelor sociale. In cadrul acestuia, normele juridice se
detaseaza prin caracterul sanctiunilor pe care le implica, prin posibilitatea de a apela la forta de
constringere pentru a asigura realizarea dreptului.
Nu trebuie sa intelegem ca doar normele juridice ar fi dotate cu sanctiuni, ci doar ca sanctiunile juridice
difera de sanctiunile proprii morale, religiei, politicii etc. De exemplu, oprobiul public sau mustrarile de
constiinta sunt sanctiuni specifice moralei, iar excomunicarea - religiei, la fel cum incalcarii normelor de
partid ii poate urma excluderea din acesta.
Dreptul poate ingloba normele tehnice, religioase, morale, ceea ce aduce posibilitatea aplicarii unei
constringeri organizate de autoritatea publica pentru asigurarea respectarii lor.

2.3.Estimaţi interacţiunea dreptului cu morala şi religia.
Religia, ca atare, nu este un sistem normativ, dar are o stransa legatura cu elaborarea normelor
juridice. Decalogul, Coranul contin nu doar precepte religioase, ci si norme juridice. Dreptul hindus
se afla sub influenta religie brahmanice, dreptul musulman cuprinde reguli desprinse din Coran.
Este necesar sa facem distinctia intre dreptul de esenta religioasa, cum este cel musulman sau
hindus, si dreptul eclesiastic, ce desemneaza ordinea juridica interioara a comunitatilor religioase.
Este adevarat ca normele religioase, cele morale si cele juridice sunt intr-o stransa interdependenta.
Sunt domenii in care religia si dreptul sau religia, morala si dreptul se suprapun. Este cazul relatiilor

din casatorie sau a infractiunilor referitoare la persoana: lovirea, omorul, violul. Totusi exista reguli
de drept a caror legatura cu religia ar fi greu de demonstrat. Astfel e cazul dispozitiilor codului
rutier.
Existenta zonelor in care dreptul si religia se pot suprapune fac utile cateva reflectii cu privire la
diferentele si influentele dintre cele doua domenii. In societatile in care societatea este puternic
influentata de religie, cum este cazul statelor arabe islamice, a Indiei sau a societatilor arhaice,
distinctia intre normele juridice si comandamentele religioase este dificil de facut. In schimb, in alte
culturi, distinctia dintre cele doua zone normative a devenit posibila si utila. Astfel, in cultura
europeana, de origine crestina, ar fi dificil de conciliat notiunea de legitima aparare, spre exemplu,
cu preceptul crestin al intoarcerii si celuilalt obraz. Bineinteles, exista si aici cazuri in care normele
religioase si cele juridice au acelasi continut: nu fura, nu ucide etc.
Studiul obiectului reglementarii juridice sau religioase ne-a permis sa decelam zonele de confluenta
si cele de separatie.
Morala (etica) cuprinde ansamblul preceptelor care, in diverse epoci ale vietii unui popor au fost
considerate de cea mai mare parte a oamenilor ca norme de conduita obligatorii pe care fiecare
trebuie sa le respecte sub sanctiunea de a atrage reprobarea generala. Ele sunt produsul comunitatii
sociale neinstitutionalizate.
Intre morala si drept exista numeroase asemanari, dar si deosebiri.
Numeroase reguli de drept sunt imprumutate de la morala, motiv pentru care s-a considerat ca
dreptul nu e altceva decat morala preluata si sanctionata de catre grupul social. Jus est minima
moralia, afirma..?
Una dintre cele mai des intalnite opinii este ca morala sta la baza dreptului. Numeroase precepte
morale sustin incriminarea unor fapte ca infractiuni sau ca delicte civile ( furtul, imbogatirea fara
justa cauza).
Pe de alta parte, exista zone de reglementare juridica ce nu par a avea vreo legatura cu morala. Spre
exemplu, normele juridice considerate tehnice nu pot fi apreciate din punct de vedere moral . In alte
cazuri, legatura dintre drept si morala e stransa: spre exemplu, e reprobabil din punct de vedere
moral sa vinzi la un pret excesiv sau sa cumperi la un pret derizoriu. Totusi, nici in aceste cazuri nu
exista o suprapunere perfecta intre cele doua. In asemenea cazuri, dreptul completeaza norma
morala aducandu-i , pe de o parte, precizie ssi, pe de alta parte, lipsind-o de nuante, spre exemplu,
prin fixarea pragului peste sau sub care pretul devine incorect. Astfel dreptul se dovedeste atasat nu
doar de justitie, ci si de ordine, securitate si pace sociala.

„ ____ ” ____________ 2013____

Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________

Test nr. 18
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul____grupa ________

1Forma şi regimul de guvernămînt.
1.Identificaţi forma şi regimul de guvernămînt.
Forma de stat reprezinta o categorie complexa ce determina modul de organizare, continutul
puterii, structura interna si externa a acestei puteri.
Forma de guvernamant priveste formarea, organizarea si componenta organelor supreme ale
puterii de stat, raportul lor cu celellalte organe din sistemul statal. Dupa forma de
guvernamant un stat poate fi monarhie sau republica.
Forma regimului de guvernamant are in vedere metodee si mijloacele de exercitare a puterii
de stat, de conducere statala a societatii, metode si mijloace relevand in primul rand starea
drepturilor si a ibertatilor cetatenesti care pun in evidenta raportul dintre individ si stat. Dupa
regimul politic un stat poate fi democratic sau antidemocratic.
2.Determinaţi formele şi deosebirile formelor de guvernămînt la etapa contemporană.
Se diferentiaza doua forme de guvernamant. Monarhia in care puterea este detinuta de un monarh si
republica, putere suprema este definita de un organ ales oe timp limitat.
In epoca conemporana putem distinge anglia cu o forma de guvernamant monarhica parlamentara, unde
stralucirea traditionala se imbina cu pragmatismul rational modern si contemporan.Puterz monarhului
poarta insa de cele mai multe ori un caracter simbolic. Ce tine de republicaputerea suprema este definita
in general de un organ ales pe timp limitat. Perosnale care compun organul electiv sunt responsabiel
juridic de activitatea lor.
Au forme de guvernare diferite
monarhia ofera un cadru politic mai stabil decat republica
monarhia cuprinde mai putina birocratie decat republica
intr-o monarhie exista predispozitia devierii catre totalitarism
monarhia constitutionala nu difera semnificativ de republica

3.Formulaţi problemele formei şi regimului de guvernămînt în Republica Moldova.
Articolul 1 al Constituitiei precizeaza Republica Moldova este un stat suveran si independent,
unitar si indivizibil.
2. Forma de guvernamint a statului este republica.
3. Republica Moldova este un stat de drept, democratic, in care demnitatea omului, drepturile si
libertatile lui, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic
reprezinta valori supreme si sint garantate. Conform Constitutiei, RM este un stat
suveran,forma de guvernamint -republica ,si un stat de drept democratic.
Una din problemele cu care se confrunta la moment RM este stabilirea de facto a formei sale de
guvernamint,fie ca este mixta sau parlamentara.
Conform referendumului republican consultativ din 23 mai 1999, s-a decis schimbarea formei de
guvernamint in republica prezidentiala, fapt ce a ingrijorat Parlamentul,calificind aceasta drept eventual
pericol pentru democratia tarii. Drept urmarea au fost luate in dezbatere 3 proiecte de legi pt modificarea
Constitutiei,car dupa prima lectua a fost comasata intr-una singura.

Astfel la 5 iulie 2000 Parlamnetul adopta legea cu privire la modificarea Constitutiei. Insa modificarile
Constitutiei au limitat competenta si rolul Presedintelui RM in favoarea Guvernului si
Parlamentului,referindu-se la :
 Alegerea presedintelui de catre parlament
 Dreptul parlamentului de a demite presedintele cu votul a 2/3 din nr deputatilor alesi
 Retragerea dreptului presedintelui de a prezida sedintele Guvernului la care participa
 Excluderea informarii obligatorii a Presedintelui de catre Prim-ministru in probleme de o
deosebita importanta pt tara
In Republica Moldova este necesară o separare strictă a puterii şi este necesar ca preşedintele să fie
ales în mod direct de către cetăţeni. Şi această instituţie, această putere, cum este preşedintele ţării, să
poată să se opună dezmăţului, aşa numit cu faţetă democratică a Parlamentului. Dezmăţului colectiv al
unul Parlament, care este ineficient şi în nici un fel nu poate fi tras la răspundere. Din cele relatate
rezulta ca RM a devenit un stat cu sistem de guvernare parlamnentar.
Acest lucru insa nu corespunde realitatii, pentru ca e important sa tinem cont si de atributiile
Presedintelui. Daca sa luam exemplul Frantei,ca exemplu clasic de republica mixta, atunci putem
observa ca Presedintele RM dispune de mai multe atributii decit cel al Frantei , prin faptul ca are drept
de initiativa legislativa, in plus poate dizolva Parlamentul in 3 cazuri exprese emntionate de
Constitutie. Din cele spuse rezulta ca RM poate fi privita ca o republica mixta.

2.Norma juridică şi articolul actului normativ.
1.Definiţi norma juridică şi elementele de structură ale acesteia.
2.Determinaţi modalităţile de expunere a elementelor normelor juridice în articolele actelor
normative.
Coraportul dintre norma juridica si articolul normativ poate fi caracterizat astfel :
1. Intr-un articol se contine o singura norma juridica –norma juridica si articolul actului normativ
coincid,adica intr-un articol al actului normativ in intregime este expusa n.j. in componenta ei
tripla
2. Intr-un articol se contin mai multe n.j. Fiecare alineat al articolului contine in sine o n.j. –
citeva n.j. sunt incluse intr-un articol. Majoritatea articolelor formeaza partea speciala a CP RM
este formata din 2 sau mai multe parti, fiecare alineat manifestindu-se in calitate de n.j.
independenta.
3. Anumite elemente de structura a n.j. pot fi intilnite in diferite articole –o n.j. isi gaseste
exprimarea in 2 sau mai multe articole dintr-un act normativ sau din acte normative diferite. Acest
fenomen se manifesta in cazul normelor juridice incomplete,cind ipoteza si/sau sanctiunea pot fi
evidentiate in alte articole. Acest coraport specific caracterizeaza modalitatile de expunere a
elementelor n.j. in articolele actelor normative :
 N.J. de trimitere –se identifica ipoteza si /sau sanctiunea in alta norma juridica din acelasi
act normativ,cu indicarea concreta a articolului si alineatului la care se face referinta.

 N.J. de blancheta –se identifica ipoteza si /sau sanctiunea intr-un lt act normativ,
indentificarea alineatului sau articolului concret urmind a fi efectuata in procesul de
aplicare a normei in fata interpretarii cazuale.
 N.J. in alb –n.j incompleta isi identifica ipoteza si/sau sanctiunea intr-o alta norma ce la
moment nu poseda forta juridica, poate chiar nu este formulata.

3.Formulaţi exemple de norme juridice elementele cărora sunt expuse în unul sau cîteva
articole ale actului normativ juridic..
.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 19
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul____grupa ________

1.Probleme actuale ale consolidării statalităţii Republicii Moldova .
1.1.Caracterizaţi Declaraţia Suveranităţii şi Declaraţia de Independenţă a Republicii
Moldova.
Republica Moldova a obținut recunoașterea oficială a statalității, la 2 martie 1992, cand a obținut statutul
de membru al ONU.
Declarația de Independență a Republicii Moldova a fost un document adoptat de către Parlamentul
Republicii Moldova în urma eșecului loviturii de stat din august 1991. Documentul face referiri la "istoria
milenară" și "statalitatea neîntreruptă" a românilor de la est de Prut în spațiul istoric și etnic al
etnogenezei acestora, consacră, pentru spațiul de la est de Prut, denumirile oficiale: limba română, popor
român. Acest act fondator al Republicii Moldova din 27 august 1991 este marcat în fiece an ca Ziua
Națională a Republicii Moldova sau Ziua Independenței. Declarația a fost adoptată și semnată de 278
deputați în parlament la 27 august 1991. Declarația de independență a Republicii Moldova în mod clar și direct,
susține suveranitatea Republicii Moldova pe teritoriul Transnistriei, deoarece este "o parte componentă a teritoriului
istoric și etnic al poporului nostru". Cu toate acestea, Declara ția de independen ță a Republicii Moldova este ea
însăși un argument împotriva suveranității Republicii Moldova asupra Transnistriei, cum îl denun ță acordul de la 23
august 1939, între Guvernul URSS și Guvernul Germaniei, "nulă și neavenită" fiind uniunea doar formală între cele
două teritorii.

1.2.Determinaţi factorii care întîrzie consolidarea Suveranităţii diferendului transnistrean
cu care se confruntă Republica Moldova.

1. principalul obstacol în soluţionarea conflictului transnistrean este slăbiciunea democraţiei
moldoveneşti cât și ideea statalităţii moldoveneşti în cadrul unui stat integru. Dependenta
transistriei fata de rusia este un factor care intarzie consolidarea suveranitatii. Pozitia
cetatenilro, faptul ca multi locuitori au cetatenie rusa. Problema trupelor rusesti. Respingerea
propunerilor din partea conducerii RM de catre liderii separatisti

1.3.Formulaţi opinia Dumneavoastră în vederea soluţionării diferendului transnistrean cu
care se confruntă Republica Moldova.
Perspectivele de soluţionare a conflictului transnistrean depind de interacţiunea dintre un întreg
complex de factori interni şi externi. Întrucât această problemă este la periferia atenţiei „marilor
actori”, este inutilă şi periculoasă aşteptarea până cand, în cele din urmă, va ajunge la soluționarea
ei. Potrivit opiniilor unor cercetători, principalul obstacol în soluţionarea conflictului transnistrean
este slăbiciunea democraţiei moldoveneşti cât și ideea statalităţii moldoveneşti în cadrul unui stat
integru. rspectivele de soluţionare a conflictului transnistrean depind de interacţiunea dintre un
întreg complex de factori interni şi externi. Întrucât această problemă este la periferia atenţiei
„marilor actori”, este inutilă şi periculoasă aşteptarea până când „unchiul mare”, în cele din urmă, va
ajunge la soluționarea ei. Potrivit opiniilor unor cercetători, principalul obstacol în soluţionarea
conflictului transnistrean este slăbiciunea democraţiei moldoveneşti cât și ideea statalităţii
moldoveneşti în cadrul unui stat integru.

2.Dreptul naţional şi dreptul internaţional
2.1.Distingeţi factorii ce condiţionează divizarea dreptului în ,,drept naţional” şi ,,drept
internaţional”.
Dreptul statului reglementează aspectele interne ale guvernării şi se confruntă cu problemele apărute
între indivizi, între indivizi şi aparatul administrativ, pe când dreptul internaţional se concentrează în
primul rând asupra relaţiilor dintre state.
Importanţa şi rolul statului în lumea modernă este unul tot mai complex. Datorită concurenţei mondiale,
comunicării tot mai rapide, nici chiar cele mai puternice state nu sunt pe deplin suverane. Independenţa şi
strânsa legătură a caracterului comercial internaţional contemporan cu societatea politică determină,
practic, faptul că orice acţiune a unui stat poate avea repercusiuni puternice asupra sistemului de drept ca
întreg dar şi asupra deciziilor luate ţinând cont şi de influenţa celorlalte state.
Dreptul internaţional public şi dreptul intern al statelor sunt două sisteme de norme şi două tipuri de drept
distincte, cu obiect de reglementare, izvoare şi metode diferite. Deşi diferite, însă, cele două sisteme se
întrepătrund prin intermediul statelor, care sunt creatoare atât ale normelor de drept internaţional, cât şi
ale normelor de drept intern şi care veghează la aplicarea lor atât în ordinea internă a statelor cât şi în
ordinea internaţională.

2.2.Stabiliţi legătura dreptului naţional şi dreptului internaţional la diferite etape de
dezvoltare istorică.
Începuturile dreptului internaţional se situează în Antichitate, fiind legate de lupta permanentă,
specifică epocii, între statele nou constituite, pentru cucerirea de teritorii şi capturarea sclavilor
care constituiau principala forţă de muncă. Progrese importante în evoluţia unor instituţii de drept
internaţional public au fost realizate în Grecia şi Roma Antică. În Grecia Antică, în secolele VI-IV

Î.Cr. între statele cetăţi au apărut şi s-au dezvoltat unele reguli de drept internaţional în domenii
foarte variate cum sunt negocierile, tratatele religioase, tratatele de pace, de alianţă militară, de
neagresiune sau de sprijin reciproc, ca şi metodele de rezolvare paşnică a diferendelor, între care
arbitrajul şi mediaţiunea. La începutul feudalismului fărâmiţarea statelor ca urmare a destrămării
Imperiului Roman de Apus şi lipsa unor autorităţi centrale puternice au făcut ca regulile de drept
internaţional să cunoască în general o stagnare, chiar un puternic regres în unele domenii şi
perioade. Ceea ce tine de dreptul international privat el a aparut in urma dezvoltarii comertului.
Inaintea dezvoltarii dreptului international, dreptul intern prevala, cu timpul evolutiei regula
generală cu privire la poziţia dreptului intern în sfera internaţională este că un stat care a încălcat o
prevedere de drept internaţional nu poate justifica acest lucru invocând dreptul intern.

2.3.Formulaţi necesitatea respectării standardelor internaţionale ce se referă la drept în
condiţiile cursului integrării europene a Republicii Moldova.
Republica Moldova a luat horat sa preia cursul european. Pentru a putea deveni un stat
potential membru al uniunii, republica moldova trebuie sa respecte si sa satisfaca
conditiile impuse de aceasta. Lupta impotriva comertului, democratizarea statului,
respectarea demnităţii umane, a libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, drepturilor
omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. In caz contrar Republica
Moldova nu poate adera la uniune si deci nu poate beneficia de taote facilitatile pe care uniunea le
acorda statelor membre sau statelor cu parcurs european.

Test nr. 20
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul___grupa ________

1.Principiile organizării şi funcţionării aparatului de stat .
1.1.Definiţi principiile de organizare şi funcţionare ale aparatului de stat şi rolul acestora.
Principiile organizarii si functionarii aparatului de stat:
1) Separarea si colaborarea puterilor –orice proces de conducere social-politic,care se desfasoara
in vederea realizarii unor obiective de interes general sau prin care se urmareste binele comun al
natiunii,presupune specializarea activitatilor statale,instituindu-se in acest scop organisme
investite cu autoritate,capabile sa desfasoare continuu acelasi tip de activitati si practici.
2) Legalitatii –presupune infaptuirea tuturor functiilor proprii organelor de stat si persoanelor
oficiale in stricta conformitate cu legile si actele subordonate legii in vigoare,conform competentei
prevazute pe cale legislativa.
3) Publicitatii – presupune transparenta in activitatea organelor publice,astfel poporul avind sansa de
a urmari si intr-un moment oportun de a se implica influientind prin vointa si opinia sa, cursul
activitatilor statului. (definitie proprie)) nu am gasit alta in carte)
4) Democratismului –se intelege ca toate autoritatile publice se intemeiaza pe vointa poporului,
exprimata prin alegeri libere si corecte.
5) Stiintific –este conditionat de faptul ca functionarea cu succes a aparatului de stat este de
neconceput fara abordarea stiintifica a solutionarii problemelor concrete,fara o structura
argumentata din punct de vedere stiintific.

1.2.Determinaţi principiile fundamentale de organizare şi funcţionare ale aparatului de
stat.
1.3.Estimaţi realizarea practică a principiilor de organizare şi funcţionare ale aparatului
de Stat în condiţiile Republicii Moldova.
In RM sunt aplicate in practica toate principiile sus mentionate.
Importanta principiului separatiei puterilor in stat este pus in valoare si prin includerea normelor
respective in dispozitiile constitutionale stipulate care poate gasi sau poate fi gasita sau care se
subintelege in majoritatea consiitutilor statelor moderne. RM nu face exceptie. Ca argument ne
serveste articolul 6 al Constitutiei unde se prevede expres chiar in titlu „Separarea si colaborarea
puterilor”. De asemenea constitutia prevede si organele carei ii revina una sau alta putere.
Astfel :
1) puterea legislativa cu Parlamentul,orhan reprezentativ suprem si legislativ (art.60- art.76);
2) puterea executiva cu Presedintele RM (aflat in fruntea puterii executive,dar nu si in cea de
sef al Guvernului), Guvernul si administratia publica (art.77- art.103; art.107-art.113);
3) puterea judecatoreasca,cu autoritatile judecatoresti,reprezentate prin Curtea Suprema e
Jutitie,Curtile de Apel, judecatoriile de drept comun saun specializate (art.114- art.112)
Desi se utilizeaza notiunea de „putere”, nu inseamna ca este vorba despre separarea componentelor puterii
de stat, deoarece, dupa cum s-a mentionat anterior, puterea de stat deriva din suveranitatea nationala si
apartine exclusiv unui singur titular , poporul RM (art.2), acesta fiind si un argumet pentru aplicarea in
practica a principiului democratiei. Plus la aceasta putem adauga o serie de repere ale statului
democratic prezente in textul Constitutiei:
1) Parlamentul organ reprezentativ suprem, legislativ ales prin vot universal ,egal,direct,secret, si
liber exprimat (art.60-61)
2) Exprimarea vointei poporului prin referendum (art. 75)
3) Democratia si pluralismul politic, care este o conditie a democratiei (art.5)
4) Drepturile si libertatile fundamental consfiintite (titlul II)
5) Constitutia – Legea Suprema a statului (art.7)
Respectarea principiului legalitatii este si art. 7 sus –mentionat . De asemenea conform Constitutiei „nici
o lege si nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constitutiei RM nu are putere juridica „ (art.7)
Ca argument al principiului publicitatii poate servi ce-a de-a 4 putere in stat : Mass-media .

2.Categoriile normelor juridice.
2.1. Distingeţi norma juridică şi trăsăturile ei.
Norma juridica este elementul primar al sistemelor de drept,o regula obligatorie de comportament emisa
de organele statale componente,adoptate sau sanctionate printr-un act oficial (lege,decret,etc) si asigurata
in caz de necesitate de forta coercitiva a statului.
De mentionat : orice norma juridica este o norma sociala,dar nu orice norma sociala este si
juridica !!!

Sau alta definitie : Norma juridica poate fi numita doar acea norma sociala ce contine o regula de
conduita,stabilita sau autorizata (sanctionata) de stat,menita sa reglementeze cele mai importante domenii
de activitate umana si ocrotita, in caz de necesitate de forta coercitiva a statului.
Trasaturie normei juridice = particularitati ???
1. Sunt adoptate sau sanctionate de catre stat
2. Stabilesc hotarele general-obligatorii ale comportamnetului posibil sau obligatoriu al
subiectilor
3. Poarta un caracter dispozitiv-obligatoriu
4. Realizarea lor in anumite cazuri este asigurata de masurile coercitive ale statului
5. Se prezinta ca mijloc de reglementare a relatiilor sociale-tip

2.2.

Determinaţi criteriile de clasificare a normelor juridice şi modalităţile
acestora.

Criteriile de clasificare a normelor juridice : + modalitatile acestora ????
1) Ramura de drept:
a) Norme de drept constitutional
b) Norme de drept administrativ
c) Norme de drept civil
d) Norme de drept penal
e) Norme de drept familial
f) Norme de drept al muncii
2) Forta juridica :
a) Norme juridice in legi care la rindul lor pot fi :
 Cuprinse in Constitutie,legi constitutionale
 N.j cuprinse in legi organice
 In legi ordinare
b) Norme juridice cuprinse in acte normative subordonate legii,care la rindul lor
pot fi :
 Norme juridice cuprinse in hotaririle normative ale Parlamentului
 Norme juridice cuprinse in decretele Presedintelui RM
 Norme juridice cuprinse in hotariri ale Guvernului
 Norme juridice cuprinse in alte acte normative:
 Ordine ministeriala si departamentale
 Norme juridice cuprinse in acte normative ale autoritatilor
locale, etc.
3) Caracterul conduitei normei :
a) Norme imperative:
 Onerative –obliga
 Prohibitive –interzic
b) Norme dispozitive:
 Permisive –permit
 Supletive –acorda subiectului posibilitatea de a alege din variantele
prevazute de norma.

4) Structuta tehnico-legislativa (modul de redactare):
a) norme juridice complete
b) norme juridice incomplete:
 De trimitere
 Norme in alb
5) Gradul si intensitate incidentei:
a) Norme –principii (norme cardinale) . Acestea sunt norme cuprinse in
Constitutie,in declaratii.
b) Norme –mijloace normative. Acestea sunt normele care asigura traducerea
cerintelor fundamentale de reglementare a ordinii sociale,in limbajjul specific
dreptului.
Sfera de aplicare:
a) Norme generale
b) Norme speciale
c) Norme de exceptie
6) Criteriul sociologic-juridic:
a) Norme punitive
b) Norme stimulative
7) Gradul de preciziune si de specificatie:
a) Norme de drept strict
b) Directive sau standarte
8) De asemenea mai exista si norme juridice :
a) Organizatorice
b) De imputernicire sau de competenta
c) Materiale si procesuale
d) Normele -definitii

2.3.

Estimaţi însemnătatea practică a clasificării normelor juridice.
A clasifia in general inseman a sistematiza,a aranja intr-o anumita ordine, a determina
in ce grup , in ce categorie poate fi impartit un tot intreg. A clasifica normele juridice
inseamna a le grupa pe categorii pentru a ne orienta in oceanul de norme juridice care
ne inconjoara, a le recunoaste, a le deosebi mai usor in cazul realitatii lor.

In acest context, se poate afirma ca problema clasificarilor n.j prezinta un interes deosebit din punct de
vedere teoretic, cit si din punct de vedere practic.In literatura juridica, pornindu-se de la necesitatea
cunoasterii mai profunde a aplicarii corecte a normelor juridice, se fac multiple clasificari dupa diferite
criterii (sus-mentionate).
Opinie proprie: clasificare normelor e faciliteaza activitatea juristilor prin faptul ca la momentul
oportun ,pot cu usurinta gasi reglementarile unei norme juridice cautind dupa aspectele sale proprii,
adica cautind in grupul carei aceasta apartine

Test nr. 21
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului

Anul__grupa ________

Facultatea

Drept

1.Puterea publică exclusivă, sau suverană (suveranitatea).
1.1.Interpretaţi suveranitatea şi rolul acesteia pentru stat.
Termenul suveranitate este folosit pentru prima data cu prilejul analizei pe care a facut-o Constitutia
fraceza din 1791 juristul clermant Tennerre, definind-o libertatea colectiva a societatii. Autoritatea
suprema cu care este inzestrat statul se numeste suveranitatea. Ca putere suprema recunoscuta statului,
ea implica exclusivitatea competentei sale asupra teritoriului national si independenta in ordinea
juridica internationala unde el nu este limitat decat prin propriile sale angajamente.
Asadar suveranitatea poate fi privita sub doua aspecte extern si intern. Independenta in raport cu alte
state, neatarnarea de orice alta putere exterioara este aspectul extern. Din punct de vedere intern, este
imperiul sau asupra teritoriului si asupra unei populatii. Asa cum viata organismului individual se
afirma printr-o actiune continua de adaptar, de reintegrare, de aparare contra elementelor nocive, tot
astfel viata statului este o perpetua reafirmare a propriei sale unitati, care tinde sa domine si sa
armonizeze fortele convergente si care actioneaza impotriva fortelor dezagregatoare. Daca statul nu ar
avea o suprematie reala asupra indivizilor care il compun, el ar iceta sa fie stat. Suveranitatea este
inclusa in propria sa natura.

1.2.Demonstraţi tangenţele şi deosebirile categoriilor:,,suveranitatea statului”,
,,suveranitatea naţiunii”, ,,suveranitatea poporului”
Suveranitatea de stat este o trasatura a puterii organizata sttal, ea fiind suprematia si independenta
puterii in exprimarea si realizarea vointei guvernantilor ca vointa de stat. Aceasta trasatura se
analizeaza sub denumirea de suveranitate de stat, pentru a fi deosebita de suveranitatea poporului sau
de suveranitatea nationala. Suveranitatea de stat desemneaza caracterul puterii de stat de fi suprema in
interioru statului, de a nu recunoaste nicio alta putere deasupra sa si de a fi independenta in exterior in
raport cu alte state.
Suveranitatea natiunii semnifica independența unui stat față de alte state. Iar suveranitatea poporului este
o categorie de data mai recenta, cu toate ca isi are radacinile inca in antichitate. Suveranitatea
poporului este o parte componenta pe larg dezbatuta in teoria statului si dreptului, dar si in stiintele
juridice de ramura, in mod special in dreptul constitutional. Suveranitatea poporului apartine
poporului statului respectiv si nu trebuie considerata simpla putere; ea nu poate fi socotita sinonima cu
despotismul, care este sarea de ilegalitate. Suveranitatea reprezinta dimpotriva o stare legala
constitutionala.

1.3.Formulaţi problemele consolidării suveranităţii Republicii Moldova la etapa
contemporană.
Cea mai mare problema in vedrea suveranitatii Republicii Moldova o are conflictul
transistrean .Slăbiciunea democraţiei moldoveneşti cât și ideea statalităţii moldoveneşti în cadrul
unui stat integru. Nu putem vorbi de spre suveranitate atata timp cat pe teritoriul republicii moldova
vor activa trupele rusesti. O posibila ameliorare ar fi aderarea republicii moldova la uniunea
europeana ce ar putea reintregi teritoriu........

3. Interpretarea dreptului.
1.Caracterizaţi conceptul şi importanţa practică a interpretării dreptului.
Prin interpretarea dreptului se intelege o faza a procesului de aplicare a dreptului, prin care
se are in vedere un proces itelectual indreptat la stabilirea exacta a sensului si a
continutului normelor de drept supuse interpretarii cu ajutorul unui mecanism special
investit pentru aceasta.Necesitatea si importanta studierii interpretarii normelor juridice
este justificata de faptul ca, in procesul aplicarii dreptului, organul de aplicare trebuie sa
clarifice cu toata precizia textul normei juridice, sa stabileasca compatibilitatea acesteia in

raport de o anumita situatie de fapt. Organul de aplicare este obligat sa constate sensul
normei de drept, sa verifice cu ce inteles utilizeaza cuvitele legiuitorul, daca acesta a
gandit ori s-a exprimat concret sau abstract, daca a facut enumerari imitative ori s-a
mentinut in limitele unei reglementari-cadru etc. Tot aici se impune precizarea sa privim
intereptarea ca un moment al aplicarii dreptului. Tematica interpretarii in acest caz nu are
in vedere un discurs filosofic care sa puna in valoare explicatia temeiurilor principale ale
pozitiei si functionarii dreptului in societate. Ca moment al aplicarii normei juridice la
cazuri concrete, interreptarea este necesara pentru a clarifica si a limpezi sensul exact al
normei, pentru a defini cu toata precizia vointa legiuitorului. La fel interpretarea este
necesara din motivul determinarii exacte a campului de aplicare a normei in timp, spatiu si
asupra persoanei. Uneori este necesara pentru a determina caracterul normei. Tot mai des
este necesar sa stabilim daca norma noua a abrogat-o pe cea veche.

2.Generalizaţi formele de interpretare a dreptului.
Formele de intereptare dunt determinate de subiectii care realizeaza interpretarea, precum
si forta juridica a acesteia. Din acest punct de vedere interpretarea poate fi oficiala si
neoficiala sau doctrinara.
*Interpretarea oficiala este realizata de organele de stat competente fie sa elaboreze
normele de drept, fie sa faca aplicarea lor la speta, la cazurile particulare ce le au de
rezolvat. L a radnul sau, interpetarea oficiala se imparte in interpretarea generala si
interpretarea cazuala.
-intereptarea generala este realizata de insusi organul care a elaborat regula de drept. In
genere parlamentul, in calitatea sa de organ de legiferare, este competent sa-si interpreteze
propriile legi.
-intereptarea cazuala este in mare masura realizata de catre organele judiciare. Aceasta
interpretare are un caracter relativ, ea este obligatrie numai partilor implicate in proces.
*Interpretarea neoficiala este aceea realizata de catre stiinta juridica. Ea consta in
determinarea sensului normelor juridice printr-o operatie pur intelectuala. Ea este opera
oamenilor de stiinta: cercetatori in domeniul dreptului, cadre didactice universitare,
avocati, diplomati, exercitata in imprejurari diferite, precum: tratate, monografii, articole.
Nefiind obligatorie, interpretarea doctrinara nu se impune cu nimic judecatorului. Aceasta
nu inseamna cu nimic judecatorului. Ea poate orieta jurisprudenta prin clarificarea
ultimelor legiferari, prin exprimarea unor opinii concordante cu textul legii si deosebit de
recente.Doctrina poate sa actioneaza, de asemenea, asupra legiuitorului. Autorii nu se
limiteaza la comentarea legilor si deciziilor jurisprudentiale explicand sensul si importanta
lor. Doctrina are un rol de clarificare si de punere in ordine a legislatiei si a practicii
judiciare.

3.Estimaţi rolul Curţii Constituţionale, al Parlamentului Republicii Moldova şi a
Curţii Supreme de Justiţie în procesul interpretării dreptului.
Parlamentul in calitatea sa de organ de legiferare, este competent sa-si interepeteze propriile
legi. In calitate de organ care a elaborat legea el e cel mai in masura sa-i cunoasca continutul.
Procedeul corespunde unui vechi principiu aparut inca in dreptul roman.Intereptarea autentica
realizata de catre parlament se face tot printr-o lege, numita lege intereptativa. Calitatea de
lege ii confera acesteia caracterul general-obligatoriu. In afara de aceasta, legea intereptativa
are un caracter retroactiv. Ea intra in vigoare, adica isi produce efectele, din acelasi moment
cu legea pe care o interpreteaza. Ratiunea este simpla: legea interpretativa face corp comun cu
legea care o interpreteaza.

O problema deosebita privind interpretarea oficiala, care nu s-a pus in doctrina teoriei
generale a dreptului este aceea a caracterului si fortei juridice pe care o au deciziile pronuntate
de Curtea Suprema de Justitie in demersurile formulate in interesul legii.In prezent atat in
Codul de procedura civila cat si in codul de procedura penala ale republicii moldova este
reglementata calea extraordinara de atac. Astfel pentru a asigura interpretarea si aplicarea
unitara a legii pe intreg teritoiul tarii, codul de procedura penala al RM prevede la art 452
„procurorul general, adjunctii lui si persoanele mentionata in art 401pct2)-4), pot ataca cu
recurs in anulare la Curtea suprema de justitie orice hotarare judecatoreasca irevocabila dupa
epuizarea caior ordinare de atac.
Partile pot declara, in favoarea condamnatului, recurs in anulare impotriva hotararilor irevocabile chiar si
in cazul in care nu au fost utilizate caile ordinare de atac daca situatia favorabila condamnatului a aparut
supa irevocabiitatea hotararii atacate.”
In contrast cu legislatia procesuala civila precedenta care reglementa demersul in interesul legii,
specificind: „Hotararile adoptate in plen nu se rasfrang asupra hotararilor examinate si nici asupra partilor
din aceste procese. Hotararile adoptate asupra demersurilor in interesul legii se aduc la cunostita
instantelor de judecata si sunt obligatorii”, actuala legislatie insa nu prevede aceasta formula, dar se
presuûne a fi o eraore a legiuitorului.
Asadar nu exista nicio indoiala ca deciziile pronuntate de Curtea Suprema de Justitie, in demersurile
formulate in interesul legii, reprezentau o interpretare oficiala, legala si obligatorie.
Ceea ce tine de Curtea constitutionala, ea are o putere de interpretare obligatorie. In art 40 al Constitutiei
este prevazut ca Legile şi alte acte normative sau unele părţi ale acestora devin nule, din momentul
adoptării hotărîrii corespunzătoare a Curţii Constituţionale.
(2) Hotărîrile Curţii Constituţionale sînt definitive şi nu pot fi atacate. De aici nu ramane nicio indoiala
despre obligativitatea hotararilor adoptate de Curtea constitutionala.

Test nr. 22
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept
1.Accepţiunile dreptului.
1.Distingeţi accepţiunile principale ale dreptului.
Principalele acceptiuni ale dreptului sunt :


Dreptul obiectiv
Dreptul subiectiv
Dreptul pozitiv
1.


Dreptul national
Dreptul strain

Anul___grupa ________

Dreptul international
2.


Dreptul public
Dreptul privat

2.Determinaţi coraportul categoriilor ,,drept obiectiv” , ,,drept pozitiv” şi ,,drept
subiectiv”.
In lucrarea sa „Lupta pt drept” Ihering mentiona : „expresiunea de drept se intrebuinteaza dupa cum se
stie in indoit inteles: obiectiv si subiectiv. Dreptul in inteles obiectiv insemneaza suma tuturor principiilor
de drept,aplicate de catre un stat, ordinea legala vietii. Dreptul in inteles subiectiv, e un rezultat concret a
unei reguli abstracte printr-o indrituire concreta a persoanei.
Intre aceste doua sensuri exista o legatura indisolubila,legatura care consta in aceea ca drepturile
subiective exista si se pot exercita numai in masura in care sunt recunoscute de dreptul obiectiv. Cu alte
cuvinte, dreptul obiectiv (pozitiv) se infatiseaza ca fiind totalitatea normelor juridice ce activeaza intr-un
stat,in timp ce dreptul subiectiv este legat de titularul lui.
In timp ce dreptul obiectiv include reguli de drept,care, cit de multe ar fi ele la numar sunt totusi limitate
la numar,drepturile subiective sunt infinite la numar.
Au aparut 2 conceptii despre priritatea dintre aceste 2 drepturi.
I.

II.

In viziunea unor autori din prima jumatate a sec.XIX, in relatia „drept subiectiv” – „drept
obiectiv” primordial este dreptul subiectiv. Se lamureste acest lucru prin faptul ca fara un drept al
cuiva asupra altuia, nu poate fi inteleasa existenta normei. Norma nu face decit sa constate
drepturile partilor, prin urmare, norme, dreptul obiectiv rezulta din cel subiectiv.
O alta conceptie reprezentata de germanul Iellinec si francezul Leon Duguit afirma contrariul :
principalul e dreptul obiectiv. Astfel ,Iellinec afirma ca nu am putea avea un drept,daca nu ar
exista o norma.

Din aceasta discutie credem ca putem trage o concluzie. Dreptul obiectiv si subiectiv sint 2 fete logice ale
unei si aceleasi realitati si nu se poate de vorbit de o prioritate a unei fata de cealalta.
In ce priveste dreptul pozitiv, acesta infatiseaza totalitatea normelor juridice in vigoare (active) dintr-un
stat; un drept aplicabil imediat si continuu,obligatoriu si susceptibil a fi adus la indeplinirea printr-o forta
exterioara (coercitiune statala),ca o indreptartire legitima a unor instante sociale special abilitate.
Fiecarui stat este caracteristic un anumit sistem de reguli de conduita care alcatuiesc dreptul
obiectiv(pozitiv). Acest drept se incadreaza si in formula „sistem national de drept” sau drept national.

3.Estimaţi legăturile dreptului naţional al Republicii Moldova cu dreptul străin şi cu
dreptul internaţional.

Aparent „dreptul nationa”, „dreptul strain” si „dreptul internationa” , ar putea fi considerate ca actegorii
separate fara legatura intre ele. In realitate, aceste 3 acceptiuni se afla intr-o strinsa legatura:
1. Mai intii,pentru ca legea nationala a unui stat este cea care ingaduie,ca in tara respectiva, in
conditiile, limitele,si materiile prestabilite chiar de normele sale, sa se aplice legea nationala a
altui stat.
2. In al 2-lea rind,pentru ca legea nationala care permite aplicarea unei legi straine, al rindul ei, pe
baza de reciprocitate si in conditiile limitele si materiile prestabilite de normele unei legi straine,
sa se aplice in tara al acrei organ legislativ a emis acea lege (straina).
3. Normele juridice cuprinse in legile uniforme la care un stat este parte, nu sunt straine de legea
nationala a acelui stat de vreme ce si vointa acelui stat este incorporata de normele acesteia.
Ce tine concret de legatura dintre aceste 3 acceptiuni in RM putem argumenta prin legila privitor la
tratatele interntionale la care RM este parte. Despre asta ne vorbeste art. 8 al Constitutie :
Respectarea dreptului internaţional şi a
tratatelor internaţionale
(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi
bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.
(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinînd dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o
revizuire a acesteia.

2.Categoriile normelor juridice.
1.Distingeţi norma juridică şi trăsăturile ei.
1 Norma juridica trebuie definita ca o regula de comportare, generala si impersonala, tipica, strict
determinata siobligatorie, stabilita cu scopul de a apara, consolida, a dezvolta si a promova raportul
si randuiala sociala favorabila si convenabila majoritatii si totodata de a realiza acea finalitate pe
care o urmareste si o serveste norma juridica si care, la nevoie, este asigurata prin forta de
constrangere a statului. In literatura juridica nu exista o consecventa cu privire la trasaturile
caracterustice ale regulii de drept. Se cinsidera insa ca normei juridice ii sunt inerente urmatoarele
trasaturi caracteristce fara de care ea nu poate fi conceputa :
-caracterul statal, o regula de conduita devine regula de drept numai in masura in care substanta ei
este vointa statala. O regula de conduita sociala , fiind recunoscuta sau acceptata de stat si ellaborata
de organul competent, poate deveni vointa statala.
- caracterul coercitiv : legile, regulile elaborate de stat, care guverneaza activitatea umana in
societate sunt impuse la nevoie prin constrangere sociala, altfel spus prin forta publica.Impreuna cu
substanta statala a normei juridice, caracterul ei coercitiv o individualizeaza cel mai bine in campul social
normativ si o fac sa se deosebeasca mai ales de norma morala
- generalitatea normei juridice : rezulta din caracterul sau abstract, tipic impersonal, permanent.
Aplicarea normei juridice ramane deschisa tuturor persoanelor care se gasesc in situatia diferita in
prealabil de lege. Impersonalitatea regulii de drept este o garantie impotriva arbitrajului. Regua are un
carcater permanent care ii asihura generalitatea.
- caracterul obligatoriu : se traduce simplu in ideea ca regula de drept trebuie respectata. Elaborata in
vederea unui scop determinat: organizarea comunitatii, functionarea sau directionarea ei etc. Incalcarea ei
ar contraveni finalitatii sale.

-norma juridica are un caracter prescriptiv, ea stabileste ceea ce trebuie sa fie si nu ceea ce este,
impune o anumita conduita constand dintr-o actiune sau inactiune umana indreptata intr-o anumita
directie, in vederea realizarii unui scop.

2.Determinaţi criteriile de clasificare a normelor juridice şi modalităţile acestora.
9) Ramura de drept:
g) Norme de drept constitutional
h) Norme de drept administrativ
i) Norme de drept civil
j) Norme de drept penal
k) Norme de drept familial
l) Norme de drept al muncii
10) Forta juridica :
c) Norme juridice in legi care la rindul lor pot fi :
 Cuprinse in Constitutie,legi constitutionale
 N.j cuprinse in legi organice
 In legi ordinare
d) Norme juridice cuprinse in acte normative subordonate legii,care la rindul lor
pot fi :
 Norme juridice cuprinse in hotaririle normative ale Parlamentului
 Norme juridice cuprinse in decretele Presedintelui RM
 Norme juridice cuprinse in hotariri ale Guvernului
 Norme juridice cuprinse in alte acte normative:
 Ordine ministeriala si departamentale
 Norme juridice cuprinse in acte normative ale autoritatilor
locale, etc.
11) Caracterul conduitei normei :
c) Norme imperative:
 Onerative –obliga
 Prohibitive –interzic
d) Norme dispozitive:
 Permisive –permit
 Supletive –acorda subiectului posibilitatea de a alege din variantele
prevazute de norma.
12) Structuta tehnico-legislativa (modul de redactare):
c) norme juridice complete
d) norme juridice incomplete:
 De trimitere
 Norme in alb
13) Gradul si intensitate incidentei:
c) Norme –principii (norme cardinale) . Acestea sunt norme cuprinse in
Constitutie,in declaratii.
d) Norme –mijloace normative. Acestea sunt normele care asigura traducerea
cerintelor fundamentale de reglementare a ordinii sociale,in limbajjul specific
dreptului.

14) Sfera de aplicare:
d) Norme generale
e) Norme speciale
f) Norme de exceptie
15) Criteriul sociologic-juridic:
c) Norme punitive
d) Norme stimulative
16) Gradul de preciziune si de specificatie:
c) Norme de drept strict
d) Directive sau standarte
17) De asemenea mai exista si norme juridice :
e) Organizatorice
f) De imputernicire sau de competenta
g) Materiale si procesuale
h) Normele -definitii

3.Estimaţi însemnătatea practică a clasificării normelor juridice.
Insemnatatea practica a clasificarii normelor juridice .
A clasifia in general inseman a sistematiza,a aranja intr-o anumita ordine, a determina in ce grup , in ce
categorie poate fi impartit un tot intreg.
A clasifica normele juridice inseamna a le grupa pe categorii pentru a ne orienta in oceanul de norme
juridice care ne inconjoara, a le recunoaste, a le deosebi mai usor in cazul realitatii lor.
In acest context, se poate afirma ca problema clasificarilor n.j prezinta un interes deosebit din punct de
vedere teoretic, cit si din punct de vedere practic.
In literatura juridica, pornindu-se de la necesitatea cunoasterii mai profunde a aplicarii corecte a normelor
juridice, se fac multiple clasificari dupa diferite criterii (sus-mentionate).
Opinie proprie: clasificare normelor e faciliteaza activitatea juristilor prin faptul ca la momentul
oportun ,pot cu usurinta gasi reglementarile unei norme juridice cautind dupa aspectele sale proprii, adica
cautind in grupul carei aceasta apartine.

Test nr. 23
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul___grupa ________

1. Originea statului şi dreptului.
1.2. Caracterizaţi puterea şi normele sociale ale societăţii prestatale.

Statul apare la o anumita treapta de dezvoltare a societatii si de aceea elaborarea unui concept pe
deplin stiintific al statului presupune cercetarea originii statului, a cauzelor care au determinat
trecerea societatii de la forme de organizare nestatala la organizarea statala a societatii. Cea
dintai forma de convietuire a stramosilor nostri a fost hoarda. Hoarda reprezinta un grup de
indivizi reuniti fara nici o regula fixa, stabila. Viata hoardei este nomada, nu este legata de un
anumit loc de trai. Principalele mijloace de existenta le obtinea din vanatoare si pescuit. Incetul
cu incetul, aces regim se schimba: apare agricultura, se construiesc primele locuinte, incep a se
recunoaste legaturile de descendenta.
Prima forma umana de comunitate ce a luat locul hoardei primitive a fost ginta, o uniune de
oameni bazata pe rudenie de sange, oameni legati prin munca colectiva si apararea in comun a
intereselor comune, precum si prin comunitatea limbii, moravurilor, traditiilor. Relatiile dintre
membrii ce formau ginta se caracteriza prin egalitatea tuturor , prin solidaritate si ajutor
reciproc. Intrucat in prima perioada de dezvltare a gintii relatiile de casatorie nu erau inca
formate, rudenia se stabilea dupa mama. Astfel femeia devine nucleul vietii sociale. Acest factor
determina formarea gintii matriarhale. La o treapta superioara de evolutie , ginta matriarhala va
cede locul gintii patrairhale, unde tatal devine capul familiei si el va determina mai departe
apartenenta la o ginta sau alta.
Conducerea gintii, a vietii economice, militare, spirituale apartine unui organism cu caracter
obstesc, unei puteri nepolitice obstest. Hotararile erau luate de adunarea generala a membrilor
adulti ai gintii. Problemele curente erau solutionate de un sfat, in frunte cu u sef, ales de ginta.
Organele de conducere puteau fi inlocuite oricand de ginta. Autoritatea lor era de natura morala,
parinteasca. Nu exista o categorie speciala de oameni ce coonduc, nu exista un organ special de
constrangere.
La o etapa mai avansata apare tribul ca o uniune de cateva ginti. Formarea, la o epoca
posterioara, a uniunilor de triburi este un proces insotit de consolidarea legaturilor gospodaresti
si culturale intertribale.
In societatea primitiva existau anumite reguli de coportare ale oamenilor, adica normele sociale.
La aceasta se referă obiceiurile – ce au jucat un rol important înreglementarea producţiei,
relaţiilor familiale şi a altor relaţii sociale

1.2.Analizaţi premisele apariţiei statului şi dreptului.
Aparitia statului a fost pregatita de o perioada indelungata de dezvoltare lenta a fortelor de productie
in cadrul primei oraduiri sociale-a oranduirii comunei primitive, de evolutia treptata a structurii
sociale, a relatiilor de productie si a formelor de conducere sociala din cadrul acestei oranduiri.
Momentul determinant al formarii statului il constituie scindarea societatii in clase, grupuri sociale
cu interese diametral opuse, ca urmare a aparitiei proprietatii private asupra mijloacelor de
productie. Atat statul cat si dreptul se afla intr-o legatura determinanta cu modul de productie, in
special cu baza economica a societatii, fiind, dintr-un moment dat, componente ale suprastructurii
acesteia. K.Marx si F.Engels au aratat ca structura economica a societatii,, respectiv totalitatea
relatiilor de productie dominante istoriceste determina caracterul si nivelul de dezvoltare a fortelor
de productie, constituie baza pe care se ridica o suprastructura politica si juridica, respectiv un
ansamblu corespunzator acesteia de idei politice, juridice, morale, estetice, filosofice, de relatii
ideologice, juridice, morale care se statornicesc in societate in functie de aceste idei, precum si de
institutii si organizatii sociale corespunzatoare ideilor respective, cum sunt statul, partidele,
organizatiile poitice, institutiile juridice etc. Formarea statului s-a produs prin constituirea unei forte
publice speciale separatea de masa populatiei, inzestrata cu instrumente de forta si mijloace de
constrangere si destinata apararii ordinii sociale impuse de detinatorii acestei puteri.
Ion Craiovan mentioneaza ca aparitia dreptului este influentata de anumitifactori ca: mediul natural
in care se dezvolta existenta umana; cadrul istoric, etnic, national care are in vedere conditiie
istorice si particularitatile etnico-nationale; sistemul politic; cadrul social-economic determinat de

nivelul dezvoltarii economiei, formele de proprietate, structurarea societatii in diferite clase sau
categorii sociale si profesionale.

1.3.Formulaţi principalele concepţii (teorii)de apariţie a statului şi dreptului.
Exista mai multe teorii de aparitie a statului, de exemplu:
4. Teoriile teocratice
Acestea sunt proprii societatilor antice si feudale. Potrivit acestora, statul este o creatie divina,
rezultatul vointei lui Dumnezeu, acceptarea si supunerea fata de acesta este o obligatie religioasa.
5. Teoria patriarhala- sustine ca statul ar fi luat nastere direct din familie, iar puterea monarhului din
puterea parinteasca a lui Dumnezeu(Aristotel)
6. Teza contractualista a statului- Contractul social, considera ca statul a aparut dintr-o nevoie
naturala, pe baza unei intelegeri intre putere si cetateni, cand acestia din urma si-au delegat
atributiile lor puterii pentru a le folosi in numele comunitatii, a binelui comun.
In ceea ce priveste teoria dreptului putem evidentia urmatoarele scoli :
1 scoala dreptului natural care isi are radacinie in antichitatea greaca. De ex aristotel concepe
lumea ca un tot unitar cuprinzand ansamblul naturii. Dupa parerea lui omul face parte din natura
intr-un dublu sens : pe de o parte el este o parte a materiei participand la experienta acesteia, iar pe
de alta este dotat cu o ratiune activa care il deosebeste de celelalte parti ale naturii, fiind capabil
sa-si dirijeze vointa in acord cu ratiunea.
2 Scoala istorica a dreptului : potrivit acestei conceptii, formarea si dezvoltarea dreptului a avut
loc in conditiile unui anumit mediu, care difera la diferite popoare. Montesquieu considera ca
legile trebuie sa fie potrivite cu conditiile fizice ale tarii.
3 Scoala sociologica a dreptului (duguit, ihering) considera ca dreptul se naste din lupta intre
iteresele sociae diferite si ca el constituie instrumentul fundamental al vietii sociale.
4 Scoala normativista a dreptului-fondatorul acestei scoli este hans kesen. Potrivit acestei scoli,
sisemul normelor juridice se infatiseaza in forma de piramida. La baza acestei piramide se afa
norma de conduita sociala fondata pe drept. Toate celelalte acte normative deriva din norma de
conduita social ape baza dreptului .

2.Principiile organizării şi funcţionării aparatului de stat.
2.1.Caracterizaţi conceptul principiilor şi rolul acestora în organizarea şi funcţionarea
aparatului de stat.
Statul isi organizeaza un sistem de organe, de institutii care dau expresie concreta puterilor publice
pentru realizarea scopului si sarcinilor ce stau in fatalui. Caracteristicile specifice prin care organele
de stat se disting de organele si organizatiile nestatale sunt:
-formarea organelor de stat din vointa statului si in numele statului
-infaptuirea de catre fiecare organ de stat a unor tipuri si forme de activitati strict determinate, stabilite
pe cale legislativa;
-prezenta in cadrul fiecarui organ de stat a unei structuri organzatorice, a scarii teritoriale de activitate,
a unui statut special, care determina locul si rolul acestuia in aparatul de stat, in ierarhia lui, precum si
sistemul de relatii cu alte organe si organizatii de stat, consfintite toate pe cale juridica.

Impreuna cu alte particularitati ele fac posibila delimitarea organelor de stat de organizatiile de stat,
precum si de organele si organizatiile nestatale.
Principiile aparatului de stat sunt ideile, tezele fundamentale care stau la baza intregului sistem de
drept, determinate de relatiile sociale, fiind expresia concentrata a valorilor promovate si aparate de
drept-idei ce reglementeaza mecanismul de functionare a aparatului de stat. Prin intermediul acestui
principiu aparatul de stat este chemat intai de toate sa garanteze drepturile si interesele legitime ale
cetatenilor, stabilite in legislatie; functiile tuturor elementelor aparatului de stat sa fie asigurate prin
mijoace organizationale si financiare, iar in caz de necesitate si cu aplicarea constrangerii.

2.2.Generalizaţi principalele principii de organizare şi funcţionare ale aparatului de stat.
Prin principii de organizare si activitate a aparatului de stat se inteleg cele mai importante idei si teze
care au stat la baza constructiei si activitatii aparatului de stat si care dezvaluie esenta si destinatia
sociala a acestuia. Printre cele mai importante principii de oranizare si activitate a aparatului de stat se
disting:
*Principiul separatiei si colaborarii puterilor. Conform acestui model, puterea statului trebuie divizată în
diferite compartimente cu puteri și responsabilită ți separate și independente. Cea mai normală separare a
acestor puteri este cea tripartită, care se întâlne ște la majoritatea na țiunilor moderne, unde este vorba de puterile
legislativă, judiciară și executivă, cu mențiunea că aceste funcții nu au voie să se afle în aceea și mână.
*principiul democratismului presupune guvernarea poporului prin popor si pentru popor.
*principiul legalitatii presupune infaptuirea tuturor functiilor proprii organelor de stat si persoanelor oficiale in
stricta conformitate cu legile si actele subordonate legii in vigoare, conform competentei prevazute pe cale
legislativa.
*principiul perfectionarii permanente a structurii aparatului de stat, precum si a formelor si metodelor lui de
activitate. Formele si metodele vechi trebuie sa fie inlocuite cu altle noi, progresiste, iar cele pe care le pastram
sa fie in permanenta completate cu un continut nou.
*principiul pluralismului politic, transparentei si publicitatii este o cerinta obligatorie in conditiile
democratizarii in continuare a vietii sociale si de stat pentru activitatea normala a intregului aparat de stat.
Acesta dinurma trebuie sa functioneze deschis, in vazul tuturor, fara sa fie ascunse de populatie, cu exceptia
celor care sunt direct stipulate in lege ca interdictii.
*principiu stiintific in organizarea si activitatea aparatului de stat este conditionat de faptu ca functionarea cu
succes a aparatului de stat este de neconceput fara abordarea stiintifica a solutionarii problemelor concrete, fara
organnizarea eficienta a muncii lucratorilor aparatului de stat, fara o structura argumentata din punct de vedere
stiintific.

2.3.Estimaţi aplicarea şi utilizarea principiilor de organizare şi funcţionare ale aparatului
de stat în condiţiile Republicii Moldova.
Constitutia rm proclama principiul separarii si colaborarii puterilor. Art 6 a Constitutiei precizeaza ca „in
rm puterea legislativa, executiva, judecatoreasca sunt separate si colaboreaza in exercitarea prerogativelor
ce le revin, conform Constitutiei.” Ce tine de principiul democratismului in rm, puterea nationala apartine
poporului rm care o exercita in mod drect si prin organele sale reprezentative, asigurarea participarii
poporului la solutionarea celor mai importante probleme ale societatii si ale statului prin referendum,
descnetralizarea administrativa, participarea poporului la procesul egiferarii, toate acestea indica ca
principiul democratismului este respectat. Ce tine insa de principiul pluralismului politic, transparentei si
publicitatii de multe ori puterea politica ascunde sau neaga informatii care ar interesa opinia publica. Nu
intotdeauna activitatea aparatului de stat este adusa la cunostinta tuturor cetatenilor, iar nerespectarea
acestui principiu genereaza diferite aburzuri in activitatea functionarilor aparatului de stat.
Principiul stiintific la fel, de multe ori nu este respectat. Deseori nu se tine cont la numirea unei functii pe
profesionalism si competenta.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 24
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul____grupa ________

1.Forma organizării de stat.
1.1. Interpretaţi forma organizării de stat şi modalităţile acesteia.
Unul din criteriile de caracterizare este modul incare are lorc formarea statului, dupa
entitatile statale din care se compune; altfel spus, structura de stat caracterizeaza
organizarea puterii in teritoriu. Pornindu-se de la faptul ca teritoriul este o baza a
organizarii puterii de stat, structura de stat este definita ca fiind „organizarea de
ansamblu a puterii de stat in raport cu teritoriul, ea indicand daca unstat este constituitdin
unul sau mai multe state membre.”In alti termeni, strctura de stat „este organizarea
puterii in raport cu teritoriul”. Din punct de vedere al structurii statele pot fi unitare sau
compuse.
1.2.Generalizaţi caracteristicile şi deosebirile statului unitar şi statului federativ.
Clasificarea statelor conform formei organizarii statale:
1. State simple (unitare):


Un singur nivel de organe supreme ale puterii de stat
O singura constitutie, un singur sistem legislativ,financiar,fiscal, forte armate unice etc
Partile componente ale statului sunt unitatile administrativ-teritoriale

2. State compuse (federatii):




Doua nivele de sisteme legislative,executive, si judiciar-federala si a subiectilor
federatiei
Teritoriul federatiei este format din teritoriile fiecarui subiect federal in parte (state,
republici,teritorii)
Fiecare cetatean al subiectului federal este concomitent si cetatean al intregului stta
federal
Federatia poseda forte armate unice,un unic sistem financiar,fiscal.
Subiectii federatiei poseda si formatiuni militare proprii


Activitatea politica externa o realizeaza organele federale
Relatiile juridice sunt determinate de normele dreptului intern intre subiectii din
interiorul statului federal

1.3.Evaluaţi problemele actuale ale formei de organizare statală a Republicii Moldova.
Problemele actuale ale formei de organizare statale a RM este instaurarea in toamna anului 1990
regimului secesionis in stinga Nistrului prin formarea asa numitei Republicii Transnistrene Moldovenesti,
cu capitala la Tiraspol.
Ca urmare pe o suprafata de 11 % din teritoriul RM,viata publica si-a pastrat amprentele trecutului.
Separatistii refuza sa se supuna regimului constitutional al RM. Violind in mod flagrand Constitutia RM
ei si-au adoptat propria constitutie, si si-au creat autoritati publice proprii (parlamnet, guvern,presedinte,
instante judecatoresti etc). In consecinta RM nu are nici o putere asupra acestui teritoriu, fiinsu-i pusa in
pericol statalitatea.
Problema transnistreana continua sa preoupe clasa politica moldoveneasca, si sa figureze pe agendele mai
multor foruri internationale. Pe parcursul anilor, RM a manifestat in mod constant o atitudine de
conciliere, insa toate propunerile au fost respinse de liderii separatisti.
Situatia se complica si mai mult prin faptul ca regimul secesionist de la Tiraspol a fost constituit si
sprijinit si mai continua sa fie sprijinit de fortele proimperiale ruse.
Solutionarea oportuna a deferendului transnitrean este impiedicat si de alti factori, ca prezenta trupelor
militare ale Federatie Ruse pe teritoriul RM. Contrar hotarilor adoptate la nivel bilateral , cit si la nivelul
diferitelor organisme internationale, Rusia, sub diferite pretexte, taraganeaza procesul de retragere a
fortelor sale armate sin raioanele de Est ale RM.
In aceste conditii tot mai mult se promova ideea solutionarii deferendului transnistrean prin federalizarea
RM. Federalizarea insa prezinta un pericol ,creind in lume un precedent negativ. Nu exista nici un
criteriu stiintific pentru a argumenta necesitatea dreptului la autodeterminare a raioanelor din stinga
Nistrului sau pentru a accepta ideea obtinerii calitatii de subiect federat. A justifica cerintele separatistilor
inseamna practic a turna apa la moara separatistilor din alte state.
Federatia este o forma a structurii de stat convenabila fortelor proimperiale ruse, care are drept scop
conservarea institutiilor proimperiale si reinvierea fostului imperiu rus.

2.Metoda logică de interpretare a dreptului.
1.Descrieţi rolul metodei logice de interpretare a dreptului în sistemul metodologic.
Aplicarea metodei logice in studierea problemelor dreptului este deosebit de utila, deoarece puterea
de stat, sistemul de organe statale, corelatia dintre ele sunt stabilite in conformitate cu un model
rational, iar activitatea de elaborare a dreptului, precum si cea de aplicare a lui trebuie sa aiba un
caracter logic. In cadrul studierii fenomenelor si proceselor juridice este necesar ca aceste fenomene
si procese sa fie descompuse in elementele lor componente pentru ca apoi sa fie analizate in detaliu.
Analiza este o metoda generala de cercetare, bazata pe descompunerea unui intreg in elementele lui

componente si pe studierea in parte a fiecaruia dintre acestea. ca rolul metodei logice in sistemul
metodologic este unul extrem de important din considerentul ca lipsa sa este incontestabila. Metoda
logica este prezenta in oricare alta metoda cel putin pentru principiul inductiei si deductiei care au
un efect evident in solutionarea sau descifrarea anumitor enigne, neclaritati juridice. Consider ca
metoda logica este ft importanta in procesul de interpretare, anume pentru faptul ca e nevoie de
implicarea logicii in interpretarea n.j pentru a evita inrautatirea sensului textului normativ in urma
interpretarii prin crearea unor neclaritati,neconcordante, duceri in eroare, fapt care ar incalca insasi
scopul procesului de interpretare.

2.Determinaţi regulile şi argumentele logice de interpretare a dreptului.
Regulile si argumentele logice de interpretare a dreptului
Regulile:
1. Exceptia este de stricta interpretare –in sensul ca exceptiile nu pot fi create prin interpretare.
In cazut interpretarii nu se genereaza,nu apar noi norme juridice, ci este doar lamurit
continutul normelor existente.
2. Unde legea nu distinge nici interpretul n-o poate face –in cazul unei formulari generale a
textului normativ,subiectul interpretarii nu poate introduce distinctii,deosebiri. Aplicarea de
asemenea este generala.
3. Legea trebuie interpretata in sensul aplicarii ei, nu invers –este potrivit careia nu trebuie de
cautat pricini pt a nu aplica legea. Atit timp cit o lege este in vigoare, ea urmeaza sa fie
realizata practic. Sarcina interpretului e de a gasi solutia oportuna de aplicare a legii in toate
imprejurarile.
Argumente :
1. Argument per a contrario –acest argument se bazeaza pe legea logica a tertului exclus.
Conform argumentului dat,in cazul notiunilor contraditorii,doar una poate fi adevarata.
Adica ,cine sustine o teza neaga teza contrara. Acest principiu se bazeaza pe ideea
neconcordantei ,astfel daca legea prevede o sanctiune pentru o savirsirea unei anumite
fapte, ea nu poate prevede in acelasi timp si o rasplata.
2. Argument ad absurdum –readucerea la absurd. Prin acest argument se demonstreaza ca
o anumita solutie propusa prin interpretare este singura posibila, deoarece orice alta
solutie ar duce la consecinte absurde,care ar contravine legii.
3. A majori ad minus (cine poate mai mult,poate si mai putin) –acest argument
desemneaza situatia in care o autoritate publica cu putere mai mare,poate sa faca ce
face o autoritate publica subordonata ei. (cazul interpretarii extensive)
4. Argument a fortiori (cu atit mai mult) –cu sensul ca ratiunea aplicarii unei norme
juridice este si mai puternica intr-o alta ipoteza decit cea indicata expres in norma
respectiva. Exemplu : sanctiunea prevazuta pentru fapta comisa prin neglijenta se va
aplica , cu atit mai mult, unei fapte comise in mod intentionat,chiar daca ipoteza nu
prevede acest lucru.
5. Argumentul a pari (unde este ratiunea legii,se aplica aceeasi dispozitie a ei) –este un
argument de analogie,care are la baza ideea potrivit careia aceeasi cauza produce
aceleasi efecte. De aici rezulta ac pentru situatii identice trebuie sa se pronunte solutii
identice.

6. Argumentul „in dubia pro reo” (indoiala profita acuzatul) –argument aplicabil in
materia dreptului penal. Daca in procesul de administrare a probelor,exista indoiala
asupra vinovatiei celui acuzat de savirsirea unei infractiuni, aceasta indoiala este in
favoarea acuzatului.

3.Estimaţi legătura metodei logice cu alte metode de interpretare a dreptului
In cercetarea statului si dreptului, atat de complexe, tgd, toate stiintele juridice folosesc
categoriile, legile, rationamentele logice, precum si utilizeaza legitatile, principiile,
operatiile, procedurile logice in diversele sale ipostaze – clasice sau mai recente. Facnd
abstractie de ceea ce este neesential, intamplator in esenta dreptului, teoria cauta sa
dezvaluie, folosind metoda ogica, ceea ce este esential, caracteristic pentru stat si drept.
Metoda logica nu este, propriu-zis, o cale catre obiect, un mod autonom de aflare a
acestuia, ci un mod de exprimare a obiectului, de formulare a unui rezultat. Metoda
logica consta in ansamblul procedeelor si operatiilor metodologice si gneoseologice
specifice care mijlocesc posibilitatea cunoasterii structurii si dinamicii raporturilor
necesare dintre diferite componente ale sistemului juridic.
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 25
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul_____grupa ________

1.Raportul juridic
1.1.Caracteriz aţi conceptul şi trăsăturile raportului juridic.
Relatiile sociale reprezentate de normele juridice in rezultatul carora iau nastere, se modifica sau se
sting drepturi si obligatiuni concrete prin care partile sunt legate intre ele, fiind garantate de catre
stat, sunt numite raporturi juridice. Raporturile juridice se nasc pe baza normei de drept. Raportul
juridic este un raport social. Aceasta inseamna ca raporturile de drept se stabilesc intre oameni si
numai intre ei. Raportul juridic are un caracter volitional. Acest caracter are doua surse. Pe de o
parte, norma juridica in esenta este de natura volitionala. Ea reprezinta vointa statala. Pe de alta
parte, incheierea raporturilor de drept, ca si executarea lor, sunt rezultatul vointei participantilor la
aceste raporturi. Deci, raportul juridic este terenul pe care se intalnesc doua vointe, vointa statala si
vointa subiectilor. Raportul juridic este in raport istoric deoarece a aparut si a evoluat de-a lungul
anilor, suferind aceleasi interventii ca si norma juridica in legatura cu schimbarile care au avut loc in
societate.
Raportul juridic este un raport valoric, deoarece in raporturile juridice isi gasesc concretizarea
valorile esentiale ale societatii. Pe calea normativitatii juridice, statul incurajeaza, promoveaza si
apara aceste idei.

1.2.Generalizaţi elementele de structură ale raportului juridic.
Elementele ce se contin intr-un raport juridic sunt urmatoarele/

*Obiectul raporturilor juridice il formeaza anumite actiuni pe care titularul dreptului subiectiv le
efectueaza sau le poate pretinde si pe care celalalt subiect este bligat a le savarsi.
*Subiectii raportului juridic: orice participant la un raport juridic este obligatoriu subiect de drept. In
schimb nu este obligatoriu ca orice subiect de drept sa fie in acelasi timp si subiect al raportului
juridic. Subiect poate fi o persoana fizica, o persoana juridica, organele de stat sau chiar statul
suveran si organizatiile internationale.
*Continutul raportului juridic: subiectii raportului juridic sunt legati intre ei prin drepturi si obligatii
care impreuna formeaza continutul raportului juridic. Continutul juridic al raportului juridic il
constituie drepturile si obligatiile juridice subiective, care exprima specificul raportului juridic ca
forma ideologica deosebita a relatiilor sociale de fapt. Continutul material al raportului juridic
reprezita acel comportament de fact, pe care cel imputernicit poate, iar cel obligat trebuie sa-l
savarseasca.

1.3.Formulaţi criteriile de clasificare şi modalităţile (categoriile) raporturilor juridice.
Analiza categoriilor de raporturi juridice face obiectul fiecarei ramuri de drept in parte. Ele se
impart i raporturi juridice interne si externe, de drept public si de drept privat si evident pe ramuri de
drept: in raporturi juridice constitutionale, penale, civile, comerciale.
Natura raportului juridic este determinata de natura regulii de drept care reglementeaza realatia
sociala, si in ultima analiza de natura faptului juridic din care se naste, pe baza regulii de drept, un
raport juridic.
In dreptul penal si administrativ se vorbeste uneori de existenta a doua categorii de raportui juridice:
de conflict si de conformare. Raportul juridic de conformare reprezinta adoptarea a conduitei
prescrise de normele de drept, iar raportul juridic de constangere inseamna relatia in care se
concretizeaza pedeapsa.
Un alt criteriu de clasificare ar fi dupa subiectii raportului juridic. Putem distinge in acest caz
raporturi juridice concrete, unde exista legatura intre subiecti, idividual determinati, in care unii au
drepturi, iar altii se obliga la contraprestatii; raporturi juridice generale unde exista o legatura
juridica generala itre subiectii aparte, deterlinati, si un cerc nedeterminat de persoane.
In dependenta de natura generica si functionala raporturile juridice se imaprt in: materiale,
procesuale.
Un alt criteriu de divizare este dupa continutul lor, conform caruia se deosebesc: raporturi juridice
simple care nu se impart in parti componente, elementare si compuse, care includ un sistem de
raporturi simple care numai impreuna pot sa contribuie eficae la reglementarea unor sau altor relatii
sociale.
Dupa numarul participantilor, ele se impart in bilaterale si multilaterale.
Configurate de trasaturi comune, raporturile juridice se particularizeaza de a o ramura la alta,
dobandind trasaturi proprii ramurii in care se incadreaza.

2 .Principiile dreptului.
2.1.Distingeţi principiilor dreptului şi delimitarea acestora de alte categorii juridice.
Prin principii ale dreptului intelegem ideile,, tezele fundamentale care stau la baza intregului sistem
de drept, determinate de relatiile sociale, fiind expresia concentrata a valorilor promovate si aparate
de drept-idei diriguitoare ale continutului tuturor normelor juridice care orienteaza reglementarile
juridice. Principiile dreptului pot fi divizate in 3 grupuri si anume: principiile fundamentale: sunt
reglementate de regula de constitutie. Ele se degaja din acele norme juridice care reglementeaza
relatiile sociale de pirma importanta pentru entitatea organizata in stat.
Principiile ramurale sunt inscrise in codurisi in alte legi? La aceasta categorie pot fi amintite:
principiul individualizarii pedepsei penale, principiul prezumtieinevinovatiei.

Spre deosebire de principiile fundamentale, care sunt caracteristice pentru intregul sistem de drept
sau cee ramurale, care sunt caracteristice unei singure ramure de drept, principiile interramurale se
refera la doua sau mai multe rauri de drept, dar nu la toate. Din ele fac parte de exemplu principiile
oralitatii, publicitatii in dreptul procesual penal sau civil.

2.2.Generalizaţi principalele categorii de principii ale dreptului în dependenţă de
criteriile de clasificare ale acestora.
Principiul legalitatii sau asigurarii bazelor legale de functionare a statului. Acest
principiu sta la baza unui stat democratic si de drept. Caracteristica fundamentala a
statului de drept o constituie, sub acest aspect cucerirea pe cale legala a puterii de stat si
apoi exercitarea ei in conformitate cu cerintele legalitati, ceea ce implica simtul
comprmisului, adica reucnoasterea legitimitatii partiale a argumentelor celorlalti.
Principiul libertatii si egalitatii: continutul relatiei libertate-egalitate consta in aceea ca nu
poate exista egalitate decat itre oameni liberi si nici libertate decat intre oeameni a caror
egalitate esteconsfintita juridic.
Principiul responsabilitatii. Responsabilitatea este un fenomen social, deoarece exprima
un act de angajare a individului in contextul relatiilor sociale. Ea presupuneasumarea
raspunderii fata de rezultatul actiunii sociale a omului, intelgand prin actiune sociala
cadrul nemijlocit de manifestare a responsabilitatii.
Principiul echitatii si justitiei: prin finalitatea sa justitia se situeaza orintre principalii
factori de consolidare a celor mai importante relatii sociale, dat fiind ca ea intruchipeaza
virtutea morala fundamentala, menita a asigura armonia si pacea sociala, la a caror
realizare contribuie deopotriva regulile religioase, morale, juridice.
Principiul democratismului acest principiu isi gaseste exprimarea directa in normele
juridice, indeosebi in cele care reglementeaza organizarea si activitatea organelor puterii
de stat, statutul juridic al persoanei, caracterul relatiilor reciproce cu statul.
Accesul liber la justitie; pentr un sistemjudiciar modern accesul liber la justitie ar
insemna cel putin 3 elemente componente: functional, organizatoric si asigurarea
asistentei juridice.
2.3.Formulaţi rolulul principiilor dreptului în procesul de legiferare şi de aplicare a
dreptului.
Principiile dreptului asigura cadrul de functionare a întregului sistem de organizare sociala. Cu ajutorul lor se
reglementeaza organizarea exercitarii puterii, încredintarea exercitiului puterii unor categorii de organe pe cele
trei planuri:legislativ, executiv si judecatoresc.
Functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii, care rezida în aceea ca
statul ocroteste si garanteaza cu ajutorul dreptului:
- ordinea constitutionala;
- proprietatea;
- drepturile si îndatorile fundamentale ale cetatenilor. Principiile ni se înfatiseaza a fi forma universala de
exprimare a celor mai importate deziderate sociale si în acelasi timp, dreptul se circumscrie conceptului de
practica sociala si confera norme de reglementare a societatii. Normele juridice sunt acte de decizie si de
conducere sociala, fiind expresia concentrata a necesitatilor vietii sociale.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB

Şeful catedrei ________________
Test nr. 26
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul_____grupa ________

1.Organizarea politico-etatică a Republicii Moldova.
1. Distingeţi dimensiunile Republicii Moldova ca stat.
2.Determinaţi scopul, sarcinile şi funcţiile statului Republicii Moldova.
3.Formulaţi elementele constitutive ale formei statului şi coraportarea acestora la
realităţile Republicii Moldova.
2.Supremaţia legii - exigenţă a statului de drept.
1.Definiţi statul de drept, exigenţele şi principiile acesteia.
2. Determinaţi natura juridică a Supremaţiei Constituţiei şi legii în statul de drept.
3. Estimaţi realizarea practică a principiului Supremaţiei legii în Republica Moldova.

1subîntrebare-3p
2subîntrebare-5p
3subîntrebare-7p
Baremul:
30 p. = 10
29p.- 26p.= 9
25p.-21p.= 8
20p.-15p.= 7
14p.-10p.= 6
9p.-6p.= 5
5p.-3p.= 4
2p.=3
1p.=2
0p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____

Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 27
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul___grupa ________

1.Populaţia (naţiunea) ca dimensiune a statului.
1.Definiţi rolul şi esenţa populaţiei în contextul dimensional al statului.
2.Stabiliţi legătura, interdependenţei şi interacţiunea categoriilor ,,naţiune”, ,,minoritatea
naţională” , ,,grup etnic”.
3.Estimaţi conţinutul etnic al Republicii Moldova.
2.Evenimentele legislative.
1. Interpretaţi rolul evenimentelor legislative în viaţa juridică a societăţii .
2. Determinaţi natura juridică a suspendării şi rectificării actelor normative.
3. Estimaţi importanţa sistematizării legislaţiei în Republica Moldova.

1subîntrebare-3p
2subîntrebare-5p
3subîntrebare-7p
Baremul:
30 p. = 10
29p.- 26p.= 9
25p.-21p.= 8
20p.-15p.= 7
14p.-10p.= 6
9p.-6p.= 5
5p.-3p.= 4
2p.=3
1p.=2
0p.=1
„ ____ ” ____________ 2013____

Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 28
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul____grupa ________

1.Drepturile şi libertăţile omului în condiţiile statului de drept
1.1. Identificaţi drepturile şi libertăţile omului şi principiile acestora .
1.2.Determinaţi modalităţile (categoriile) drepturilor şi libertăţile omului conform
Constituţiei Republicii Moldova.
1.3.Estimaţi problemele garantării drepturilor şi libertăţilor omului în contextul constituirii
statului de drept în Republica Moldova.
2.Constituţia- legea supremă a statului şi societăţii
2.1.Identificaţi Constituţia şi trăsăturile acesteia ca lege supremă a statului.
2.2.Determinaţi etapele dezvoltării constituţionale a Republicii Moldova.
2.3.Estimaţi conceptele principale ale Constituţiei Republicii Moldova din 29 iulie 1994.
1subîntrebare-3p
2subîntrebare-5p
3subîntrebare-7p
Baremul:
30 p. = 10
29p.- 26p.= 9
25p.-21p.= 8
20p.-15p.= 7
14p.-10p.= 6
9p.-6p.= 5
5p.-3p.= 4
2p.=3
1p.=2
0p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____

Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 29
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul___grupa ________

1.Ideologia apariţiei statului.
1.Caracterizaţi premisele apariţiei statului.
2.Determinaţi teoriile ( conceptuale) principale de apariţie a statului şi cauzele
multiplicităţii lor.
3.Estimaţi teoria contractualistă ( contractului social) de apariţie a statului.
2Elementle de structură ale rapotului juridic.
1.Definiţi conceptul şi elementele de structură ale raportului juridic.
2.Stabiliţi legătura dintre elementele de structură ale raportului juridic.
3.Estimaţi natura şi importanţa obiectului raportului juridic.

1subîntrebare-3p
2subîntrebare-5p
3subîntrebare-7p
Baremul:
30 p. = 10
29p.- 26p.= 9
25p.-21p.= 8
20p.-15p.= 7
14p.-10p.= 6
9p.-6p.= 5
5p.-3p.= 4
2p.=3
1p.=2
0p.=1
„ ____ ” ____________ 2013____

Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 30
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul____grupa ________

1.Dreptul obiectiv şi dreptul subiectiv.
1.1.Caracterizaţi dreptul ca fenomen social şi juridic.
1.2.Determinaţi accepţiunile dreptului.
1.3.Estimaţi interacţiunea şi interdependenţa dreptului obiectiv, dreptul pozitiv şi
dreptului subiectiv.
2.Funcţiile teoriei generale a dreptului şi statului ca ştiinţă şi ca disciplină de studiu.
2.1.Caracterizaţi teoria generală a dreptului şi statului ca ştiinţă şi ca disciplină de
studiu.
2.2.Determinaţi funcţiile teoriei generală a dreptului şi statului .
2.3.Estimaţi funcţia metodologică a teoriei generală a dreptului şi statului faţă de
ştiinţele juridice de ramură.

1subîntrebare-3p
2subîntrebare-5p
3subîntrebare-7p
Baremul:
30 p. = 10
29p.- 26p.= 9
25p.-21p.= 8
20p.-15p.= 7
14p.-10p.= 6
9p.-6p.= 5
5p.-3p.= 4
2p.=3
1p.=2
0p.=1
„ ____ ” ____________ 2013____

Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB

Şeful catedrei ________________
Test nr. 31
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul____grupa ________

1.Consideraţii privind sistemul ştiinţelor juridice.
1.1.Identificaţi ştiinţa dreptului şi trăsăturile generale şi speciale ale acesteia.
1.2.Generalizaţi criteriile de clasificare a ştiinţelor juridice şi particularităţile categoriilor
principale de ştiinţe juridice.
1.3.Argumentaţi necesitatea studierii ştiinţelor juridice de ramură pentru un viitor jurist.
2.Constituirea statalităţii Republicii Moldova.
2.1.Caracterizaţi Declaraţia de suveranitatea din 23 iunie 1990 şi rolul acesteia pentru
constituirea statului nostru
2.2.Generalizaţi sarcinile Republicii Moldova prin prisma Declaraţiei de Independenţă
din 27 august 1991.
2.3.Estimaţi importanţa teoretică şi practică a Constituţiei Republicii Moldova prin
consolidarea statului Republica Moldova.
1subîntrebare-3p
2subîntrebare-5p
3subîntrebare-7p
Baremul:
30 p. = 10
29p.- 26p.= 9
25p.-21p.= 8
20p.-15p.= 7
14p.-10p.= 6
9p.-6p.= 5
5p.-3p.= 4
2p.=3
1p.=2
0p.=1
„ ____ ” ____________ 2013____

Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB

Şeful catedrei ________________
Test nr. 32
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul____grupa ________

1Limbaj şi stil în elaborarea actelor normativ-juridice
1Interpretaţi rolul limbajului şi stilului în elaborarea actelor normativ-juridice.
2.Generalizaţi specificul prezumţiilor în drept şi categoriile acestora.
3.Estimaţi ficţiunile ca procedee de tehnică legislativă şi rolul lor.
2.Structura normei juridice
1.Interpretaţi norma juridică şi trăsăturile esenţiale ale acesteia
2. Analizaţi elementele de structură ale normei juridice şi legătura indisolubilă a acestora.
3. Estimaţi sancţiunile ca element de structură a normelor juridice şi categoriile lor.
1subîntrebare-3p
2subîntrebare-5p
3subîntrebare-7p
Baremul:
30 p. = 10
29p.- 26p.= 9
25p.-21p.= 8
20p.-15p.= 7
14p.-10p.= 6
9p.-6p.= 5
5p.-3p.= 4
2p.=3
1p.=2
0p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____

Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB

Şeful catedrei ________________
Test nr. 33
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul___grupa ________

1.Organizarea politico-etatică a Republicii Moldova.
1.1. Identificaţi dimensiunile statului Republicii Moldova ca stat.
1.2.Determinaţi scopul, sarcinile şi funcţiile statului Republicii Moldova.
1.3.Formulaţi elementele constitutive ale formei statului şi coraportarea acestora la
realităţile Republicii Moldova.
2.Litera şi spiritul legii
1.1. Interpretaţi rolul spiritului şi litera legii pentru interpretarea corectă a conţinutului
normelor juridice.
1.2. Determinaţi abuzul de drept şi frauda la lege.
1.3.Estimaţi rolul Parlamentului Republicii Moldova şi a altor autorităţi publice pentru
înlăturarea cazurilor de abuz de drept şi frauda la lege.

1subîntrebare-3p
2subîntrebare-5p
3subîntrebare-7p
Baremul:
30 p. = 10
29p.- 26p.= 9
25p.-21p.= 8
20p.-15p.= 7
14p.-10p.= 6
9p.-6p.= 5
5p.-3p.= 4
2p.=3
1p.=2
0p.=1
„ ____ ” ____________ 2013____

Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________

Test nr. 34
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul___grupa ________

1.Normele sociale
1.Caracterizaţi conceptul şi trăsăturile normelor sociale.
2.Determinaţi categoriile principale de norme sociale şi criteriile de clasificare a
normelor sociale.
3.Formulaţi corelaţia normelor juridice cu alte categorii de norme sociale.
2.Dreptul public şi dreptul privat.
1.Distingeţi diviziunile generale ale dreptului.
2.Determinaţi factorii ce condiţionează divizarea dreptului în ,,drept public” şi ,,drept
privat”.
3.Estimaţi ramurile dreptului ce se atribuie la ,, drept public” şi la ,,drept privat”.
1subîntrebare-3p
2subîntrebare-5p
3subîntrebare-7p
Baremul:
30 p. = 10
29p.- 26p.= 9
25p.-21p.= 8
20p.-15p.= 7
14p.-10p.= 6
9p.-6p.= 5
5p.-3p.= 4
2p.=3
1p.=2
0p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____

Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________

Test nr. 35
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul____grupa ________

1.Doctrina(ştiinţa dreptului) ca izvor de drept
1.Caracterizaţi doctrina ca izvor de drept la diferite etape de dezvoltare istorică.
2.Determinaţi coraportul doctrinei cu alte izvoare de drept.
3.Estimaţi rolul doctrinei juridice în Republicii Moldova la etapa contemporană
2.Metoda istorică de cercetare a fenomenului ,, stat”, ,,drept”.
1.Interpretaţi metoda istorică şi importanţa acesteia în procesul investigaţional al
fenomenelor juridice.
2.Determinaţi interacţiunea metodei istorice cu alte metode de cercetare juridică.
3.Formulaţi exemple de utilizare a metodei istorice în procesul de cercetare a statului şi
dreptului Republicii Moldova.
1subîntrebare-3p
2subîntrebare-5p
3subîntrebare-7p
Baremul:
30 p. = 10
29p.- 26p.= 9
25p.-21p.= 8
20p.-15p.= 7
14p.-10p.= 6
9p.-6p.= 5
5p.-3p.= 4
2p.=3
1p.=2
0p.=1
„ ____ ” ____________ 2013____

Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________

Test nr. 36
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul___grupa ________

1Contractul normativ juridic.
1. Interpretaţi conceptul şi rolul contractului normativ juricic.
2.Determinaţi legătura contractului normativ juridic cu alte izvoare ale dreptului.
3.Estimaţi importanţa contractului normativ juridic ca izvor de drept în Republica
Moldova.
2.Sistematizarea legislaţiei.
1. Identificaţi sistematizarea legislaţiei şi formele ei.
2.Determinaţi deosebirile dintre incorporarea şi codificarea legislaţiei.
3.Formulaţi probleme actuale ale sistematizării legislaţiei Republicii Moldova
1subîntrebare-3p
2subîntrebare-5p
3subîntrebare-7p
Baremul:
30 p. = 10
29p.- 26p.= 9
25p.-21p.= 8
20p.-15p.= 7
14p.-10p.= 6
9p.-6p.= 5
5p.-3p.= 4
2p.=3
1p.=2
0p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____

Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 37

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul___grupa ________

1Sistemul şi ramurile dreptului Republicii Moldova.
1.Caracterizaţi etapele procesului de constituire a sistemului dreptului Republicii
Moldova.
2.Determinaţi criteriile de diferenţiere a normelor juridice pe ramuri şi principalele
ramuri ale dreptului în Republica Moldova.
3.Estimaţi rolul dreptului constituţional asupra altor ramuri de drept în Republica
Moldova.
2.Legităţile dezvoltării istorice a dreptului.
1.Caracterizaţi legităţile dezvoltării istorice a dreptului.
2.Generalizaţi constantele dreptului.
3.Estimaţi direcţiile principale de dezvoltare a dreptului în Republica Moldova la etapa
contemporană.
1subîntrebare-3p
2subîntrebare-5p
3subîntrebare-7p
Baremul:
30 p. = 10
29p.- 26p.= 9
25p.-21p.= 8
20p.-15p.= 7
14p.-10p.= 6
9p.-6p.= 5
5p.-3p.= 4
2p.=3
1p.=2
0p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____

Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________

Test nr. 38
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul___grupa ________

1Răspunderea juridică
1.Caracteruzaţi conceptul răspunderii juridice şi principiile ei.
2.Generalizaţi condiţiile răspunderii juridice.
3.Estimaţi formele şi subiecţii răspunderii juridice.
2.Mari sisteme contemporane de drept
1. Distingeţi conceptul marelui sistem (familiei) de drept contemporan şi trăsăturile
acestuia.
2.Generalizaţi marele sisteme contemporane de drept.
3.Estimaţi încadrarea sistemului dreptului Republicii Moldova în marele sisteme
contemporane de drept.
1subîntrebare-3p
2subîntrebare-5p
3subîntrebare-7p
Baremul:
30 p. = 10
29p.- 26p.= 9
25p.-21p.= 8
20p.-15p.= 7
14p.-10p.= 6
9p.-6p.= 5
5p.-3p.= 4
2p.=3
1p.=2
0p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____

Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________

Test nr. 39
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul___grupa ________

1Legităţile dezvoltării istorice a statului şi dreptului.
1.Relataţi despre rolul legităţilor în procesul de dezvoltare a fenomenului social.
2.Stabiliţi legităţile dezvoltării istorice a statului şi dreptului.
3.Estimaţi tipurile istorice de stat şi drept cunoscute pe parcursul dezvoltării istorice .
2.Normele sociale
1.Caracterizaţi conceptul şi trăsăturile normelor sociale.
2.Determinaţi categoriile principale de norme sociale şi criteriile de clasificare a
normelor sociale.
3.Formulaţi corelaţia normelor juridice cu alte categorii de norme sociale.
1subîntrebare-3p
2subîntrebare-5p
3subîntrebare-7p
Baremul:
30 p. = 10
29p.- 26p.= 9
25p.-21p.= 8
20p.-15p.= 7
14p.-10p.= 6
9p.-6p.= 5
5p.-3p.= 4
2p.=3
1p.=2
0p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____

Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 40

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul____grupa ________

1.Importanţa teoretică şi practică a principiilor dreptului
1.Distingeţi principiile dreptului şi importanţa lor.
2.Determinaţi categoriile principale ale principiilor dreptului şi interacţiunea acestora .
3.Estimaţi rolul principiilor dreptului în cazul aplicării dreptului şi soluţionării
problemelor în cazul depistării unor lacune în drept.
2.Împrejurări care exclud şi împrejurări care liberează de răspundere juridică.
1.Caracterizaţi şi interpretaţi condiţiile răspunderii juridice.
2.Generalizaţi împrejurările care exclud răspunderea juridică.
3.Estimaţi împrejurările care liberează de răspundere juridică.
1subîntrebare-3p
2subîntrebare-5p
3subîntrebare-7p
Baremul:
30 p. = 10
29p.- 26p.= 9
25p.-21p.= 8
20p.-15p.= 7
14p.-10p.= 6
9p.-6p.= 5
5p.-3p.= 4
2p.=3
1p.=2
0p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____

Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 41

Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul____grupa ________

1.Mari sisteme (familii )contemporane de drept
1. Identificaţi conceptul şi trăsăturile marelui sistem (familiei) de drept contemporan.
2.Generalizaţi principalele familii de drept contemporan.
3.Estimaţi locul sistemului de drept al Republicii Moldova în marile sisteme de drept
contemporan.
2.Legităţile dezvoltării istorice a statului şi dreptului.
1.Relataţi despre rolul legităţilor în procesul de dezvoltare a fenomenului social.
2.Stabiliţi legităţile dezvoltării istorice a statului şi dreptului.
3.Estimaţi tipurile istorice de stat şi drept cunoscute pe parcursul dezvoltării istorice
1subîntrebare-3p
2subîntrebare-5p
3subîntrebare-7p
Baremul:
30 p. = 10
29p.- 26p.= 9
25p.-21p.= 8
20p.-15p.= 7
14p.-10p.= 6
9p.-6p.= 5
5p.-3p.= 4
2p.=3
1p.=2
0p.=1

„ ____ ” ____________ 2010____

Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 42
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului

Anul____grupa ________

Facultatea

Drept

1.Sistemul de drept al Republicii Moldova.
1. Interpretaţi categoriile:,,sistem”, ,,sistem de drept”, ,,sistem legislativ”, ,,sistem
juridic” .
2.Determinaţi sistemul dreptului şi ramurile de drept ale Republicii Moldova.
3.Formulaţi problemele şi etapele de constituire a sistemului de drept în Republica
Moldova.
2.Ieşirea din vigoare a legii.
1.Caracterizaţiacţiunea efectivă a legii.
2.Determinaţi modalităţile prin care o lege iese din vigoare.
3.Estimaţi abrogarea şi nulitatea legii.
1subîntrebare-3p
2subîntrebare-5p
3subîntrebare-7p
Baremul:
30 p. = 10
29p.- 26p.= 9
25p.-21p.= 8
20p.-15p.= 7
14p.-10p.= 6
9p.-6p.= 5
5p.-3p.= 4
2p.=3
1p.=2
0p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____
Examinator _____________
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 43
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul___grupa ________

1.Modalităţile, scopuri şi utilităţi ale tehnicii juridice.
1.Caracterizaţi conceptul tehnicii juridice.
2.Determinaţi regulile de care urmează să se călăuzească legiuitorul.
3.Estimaţi pincipiile legiferării.
2.Legalitatea şi ordinea legală.
1. Interpretaţi legalitatea şi cerinţele (principale)ei.
2.Determinaţi coraportul legalităţii ordinei de drept (ordinii legale) şi disciplinei.
3.Formulaţi direcţiile principale de garantare a legalităţii, ordinii legale şi disciplinei în
condiţiile Republicii Moldova.
1subîntrebare-3p
2subîntrebare-5p
3subîntrebare-7p
Baremul:
30 p. = 10
29p.- 26p.= 9
25p.-21p.= 8
20p.-15p.= 7
14p.-10p.= 6
9p.-6p.= 5
5p.-3p.= 4
2p.=3
1p.=2
0p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____

Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 44
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul____grupa ________

1.Părţi constitutive şi elemente de structură ale legii.
1.Caracterizaţi legea ca act normativ juridic.
2.Determinaţi părţile constitutive ale legii şi interacţiunea acestora.
3.Estimaţi elementele de structură ale legii.
2.Formele interpretării dreptului.
1.Definiţi interpretarea dreptului şi rolul acesteia în procesul aplicativ.
2.Determinaţi particularităţile interpretării oficiale şi interpretării neoficiale a dreptului.
3.Estimaţi efectele juridice ale interpretării legilor de către Curtea Constituţională,
Parlamentului şi Guvernul Republicii Moldova.
1subîntrebare-3p
2subîntrebare-5p
3subîntrebare-7p
Baremul:
30 p. = 10
29p.- 26p.= 9
25p.-21p.= 8
20p.-15p.= 7
14p.-10p.= 6
9p.-6p.= 5
5p.-3p.= 4
2p.=3
1p.=2
0p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____

Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 45
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul____grupa ________

1.Conştiinţa şi cultura juridică.
1.Identificaţi conştiinţa juridică şi elementele de structură ale acesteia.
2.Stabiliţi legătura şi interacţiunea conştiinţei şi culturii juridice.
3.Estimaţi rolul conştinţei şi culturii juridice în procesul de elaborare a normelor juridice
şi în procesul de realizare a dreptului.
2.Separarea şi colaborarea puterilor în condiţiile statului de drept.
1.Distingeţi evoluţia conceptul de separare a puterilor în stat.
2.Determinaţi utilitatea separării şi colaborării puterilor în statul de drept.
3.Estimaţi realizarea practică a principiului separării şi colaborării puterilor în statul
nostru la etapa contemporană.
1subîntrebare-3p
2subîntrebare-5p
3subîntrebare-7p
Baremul:
30 p. = 10
29p.- 26p.= 9
25p.-21p.= 8
20p.-15p.= 7
14p.-10p.= 6
9p.-6p.= 5
5p.-3p.= 4
2p.=3
1p.=2
0p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____

Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 46
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul____grupa ________

1.Vinovăţia- temei al răspunderii juridice
1.Distingeţi condiţiile (temeiurile) răspunderii juridice.
2.Determinaţi natura vinovăţiei şi modalităţile acesteia.
3.Estimaţi legătura vinovăţiei cu alte condiţii ale răspunderii juridice.
2.Importanţa teoretică şi practică a principiilor dreptului
3.1.Distingeţi principiile dreptului şi importanţa lor.
3.2.Determinaţi categoriile principale ale principiilor dreptului şi interacţiunea acestora .
3.3.Estimaţi rolul principiilor dreptului în cazul aplicării dreptului şi soluţionării
problemelor în cazul depistării unor lacune în drept.
1subîntrebare-3p
2subîntrebare-5p
3subîntrebare-7p
Baremul:
30 p. = 10
29p.- 26p.= 9
25p.-21p.= 8
20p.-15p.= 7
14p.-10p.= 6
9p.-6p.= 5
5p.-3p.= 4
2p.=3
1p.=2
0p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____

Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 47
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul___grupa ________

1.Ideologia (principiile) aplicarii dreptului
1. Definiţi aplicarea ca formă specială de realizare a dreptului.
2.Determinaţi principiile ce caracterizează aplicarea dreptului.
3.Estimaţi interacţiunea actelor aplicative ale autorităţilor publice ale Republicii
Moldova cu actele normativ juridice.

2Tipuri istorice de stat şi drept
1.Identificaţi necesitatea determinării tipurilor istorice de stat şi drept
2.Determinaţi criteriile de tipizare a statelor şi sistemelor de drept şi principalele tipuri
istorice de stat şi drept.
3.Estimaţi conceptul marxist (conceptul formaţiunii social - economice) privind tipurile
istorice de stat şi drept.
1subîntrebare-3p
2subîntrebare-5p
3subîntrebare-7p
Baremul:
30 p. = 10
29p.- 26p.= 9
25p.-21p.= 8
20p.-15p.= 7
14p.-10p.= 6
9p.-6p.= 5
5p.-3p.= 4
2p.=3
1p.=2
0p.=1
„ ____ ” ____________ 2013____

Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 48
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul____grupa ________

1.Dreptul şi morala.
1. Distingeţi trăsăturile comune şi deosebirile dreptului şi moralei.
2.Determinaţi coraportul dreptului şi moralei şi conceptele ce s-au conturat pe problema
dată.
3.Estimaţi influenţa reciprocă a dreptului şi moralei la etapa contemporană.
2.Probleme teoretice şi practice ale legiferării.
1.Definiţi legiferarea şi principiile ei.
2.Determinaţi etapele procesului de legiferare.
3.Estimaţi rolul Preşedintelui Republicii Moldova în procesul legiferării.
1subîntrebare-3p
2subîntrebare-5p
3subîntrebare-7p
Baremul:
30 p. = 10
29p.- 26p.= 9
25p.-21p.= 8
20p.-15p.= 7
14p.-10p.= 6
9p.-6p.= 5
5p.-3p.= 4
2p.=3
1p.=2
0p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____

Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 49
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept

Anul___grupa ________

1.Probleme esenţiale ale răspunderii juridice.
1.Destingeţi responsabilitatea şi răspunderea juridică.
2.Analizaţi principiile răspunderii juridice.
3.Estimaţi formele răspunderii juridice.
2.Puterea şi normele sociale din societatea prestatală (primitivă)
1.Caracterizaţi puterea din societatea prestatală şi specificul ei.
2. Generalizaţi normele sociale din societatea prestatală.
3. Estimaţi transformările calitative din cadrul societăţii prestatale care au determinat apariţia
societăţii ce cunoaşte statul şi dreptul.
1subîntrebare-3p
2subîntrebare-5p
3subîntrebare-7p
Baremul:
30 p. = 10
29p.- 26p.= 9
25p.-21p.= 8
20p.-15p.= 7
14p.-10p.= 6
9p.-6p.= 5
5p.-3p.= 4
2p.=3
1p.=2
0p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____

Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 50
Pentru examen la disciplina Teoria Generala a Dreptului
Facultatea
Drept
1.Teoria generală a dreptului în sistemul ştiinţelor.

Anul___grupa ________

1.Identifcaţi ştiinţa şi trăsăturile distinctive ale ştiinţelor în general şi ale ştiinţelor juridice în
special.
2.Generalizaţi criteriile de clasificare a ştiinţelor, în general, şi a celor juridice în special.
3.Argumentaţi necesitatea studierii teoriei generale a dreptului pentru un viitor jurist şi rolul
acesteia în studiul celorlalte ştiinţe juridice.

2.Formele răspunderii juridice.
1. Identificaţi răspunderea juridicăşi principiile ei
2. Caracterizaţi formele răspunderii juridice.
3. Estimaţi subiecţii răspunderii juridice
1subîntrebare-3p
2subîntrebare-5p
3subîntrebare-7p
Baremul:
30 p. = 10
29p.- 26p.= 9
25p.-21p.= 8
20p.-15p.= 7
14p.-10p.= 6
9p.-6p.= 5
5p.-3p.= 4
2p.=3
1p.=2
0p.=1

„ ____ ” ____________ 2013____

Examinator _____________