You are on page 1of 12

A revenit acasă în 1956, dar, după doi ani, a fost arestat din nou şi

condamnat la moarte pentru poezia-manifest Ridică-te, Gheorghe, ridică-te,


Ioane, considerată de autorităţi drept mijloc de instigare la luptă împotriva
regimului comunist. Pedeapsa cu moartea i se comuta la 25 de ani de muncă
silnică (dar nu află aceasta decât cu 11 luni după modificarea sentinţei),
poetul executând 16 ani de detenţie, până la amnistia generală din 1964.
Atanasie Berzescu: „În Aiud, Radu Gyr a adus pe Iisus în celulă. L-a coborât
de pe Cruce şi L-a adus alături de noi pe rogojina cu libărci spre
îndumnezeirea omului. El era patriarhul şi îmbarbătarea deţinuţilor din Aiud.
Prin el frumosul şi spiritul au continuat să lumineze în beznele adânci”.
(Lacrimi şi sânge)

Radu Gyr
Voi n-ati fost cu noi în celule

Voi n-ati fost cu noi în celule


să stiti ce e viata de bezne,
sub ghiare de fiara, cu guri nesatule,
voi nu stiti ce-i omul când prinde să urle,
strivit de catuse la glezne.

Voi n-ati plans în palme, fierbinte,


strapunsi de cutitul tradarii.
Sub cer fără stele, în drum spre morminte,
voi n-ai dus povara durerilor sfinte
spre slava si binele tarii.

In cantec cu noi laolalta


trecand printre umbre peretii,
voi n-ati cunoscut frumusetea inalta
cum dorul irumpe, cum inima salta
gonind dupa harpele vietii.

Ce-i munca de brate plapande,


ce-i jugul, ce-i ranjet de monstru,
cum scartie osul când frigul patrunde,
ce-i foamea, ce-i setea, voi n-aveti de unde
să spuneti aproapelui vostru.

Voi nu stiti în crunta-nchisoare


cum minte speranta si visul,
când usile grele se-nchid în zavoare,
si-n teama de groaznica lui inclestare
pe sine se vinde invinsul.

Ati stat la ospete-ncarcate


gonind dupa fast si orgoliu,
nici mila de noi si nici dor, nici dreptate,
nici candel-aprinsa si nici libertate,
doar ghimpii imensului doliu.

Asa sunteti toti cei ce credeti


ca pumnul e singura faima.
Fatarnici la cuget, pe-alături ne treceti,
când noi cu obrajii ca pamantul de vineti,
gustam din osanda si spaima.

Când portile sparge-se-or toate


si mortii vor prinde să urle,
când lanturi si ziduri cadea-vor sfarmate,
voi nu stit ce-nseamna-nvierea din moarte,
căci n-ati fost cu noi în celule.

"...m-au dezbrăcat, mi-au băgat în gură, cu coada lingurii, obielele murdare,


umplându-mă de sânge, mi-au legat cu o funie mâinile la spate şi cu altă
funie picioarele. Ce a urmat nu se poate descrie...bătaie în cap, pentru
îndobitocire; bătaie în faţă, pentru desfigurare; mii de lovituri în spate, sub
coaste, în plex, în tălpi. Zeci de leşinuri şi iar de la capăt, ore întregi, iar
ochiul de vizetă veghea, veghea mereu. Mi-au zdrobit oasele, plămânii,
ficatul, jucau încălţaţi pe oasele mele, pe plămânii mei." Eugen Măgirescu,
Moara dracilor, în Memoria nr.13, p.38
"Te obligau să mănânci pâinea din trei înghiţituri sau, dimpotrivă, să stai cu
pâinea în gură zile întregi; să mănânci din "treucă" mâncarea fierbinte, cu
mâinile la spate, deci fără ajutorul lor; pe burtă sau în genunchi, aplecat
deasupra gamelei, şi se dădea câte o lovitură scurtă cu bocancul, arzându-ţi
faţa cu arpacaşul fierbinte şi mozolindu-te; ţi se adăugau cantităţi exagerate
de sare în mâncare, după care, timp de câteva zile, nu ţi se dădea apă, apoi îţi
dădeau apă cu foarte multă sare în ea." Costin Merişca, Tragedia Piteşti. O
cronică a "reeducării" din închisorile comuniste, Institutul European, Iaşi,
1997, p.68
"Imaginaţia delirantă a lui Ţurcanu (N.R.: şeful torţionarilor) se dezlănţuia
mai ales atunci când avea de-a face cu studenţi care credeau în Dumnezeu şi
se străduiau să nu se renege. Astfel, unii erau botezaţi în fiecare dimineaţă:
scufundaţi cu capul în hârdăul cu urină şi materii fecale, în timp ce ceilalţi în
jur psalmodiau formula botezului. Acesta dura până ce conţinutul făcea
bulbuci." Virgil Ierunca, "Fenomenul Piteşti"

Realizarea Memorialului Experimentul Piteşti, blocată prin privatizare

Transformarea fostei închisori din Piteşti în muzeu pentru păstrarea


memoriei deţinuţilor politici, victime ale atrocităţilor comuniste, este blocată
de faptul că edificiul a fost privatizat, iar autorităţile locale întârzie să
găsească soluţii de despăgubire a actualului proprietar, a declarat
cercetătorul Alin Mureşan, la o conferinţă pe tema "Experimentul Piteşti",
desfăşurată, joi seară, la Facultatea de Istorie. Potrivit cercetătorului de la
Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului (IICCR), istoricii şi
foştii deţinuţi politici fac demersuri pe lângă autorităţile argeşene pentru a
găsi soluţii de transformare a unei părţi a fostei închisori în muzeu, dar
situaţia trenează din octombrie 2007.

În prezent, fosta închisoare Piteşti este în proprietatea mai multor firme care
dezvoltă diverse proiecte, printre care şi construcţia de blocuri de locuinţe,
întregul ansamblu fiind renovat şi transformat în spaţii de afaceri, cu
excepţia unei părţi rămase în forma originală, care ar putea fi transformată în
muzeu, spun istoricii.

"Există persoane şi instituţii interesate să facă un memorial la Piteşti, dar


deocamdată nu se poate, pentru că fosta închisoare a fost privatizată după
1989. Parte din ea a fost dărâmată, parte renovată. Mai există fostul sediu
administrativ al închisorii, care mai este în forma sa de acum 60 de ani.
Fiind proprietate privată, avem nevoie, bineînţeles, de acordul proprietarului
să luăm în posesie acel spaţiu", a declarat pentru ROMPRES Alin Mureşan.

Iniţial, omul de afaceri Gheorghe Axinte, principalul acţionar al firmei


Argecom din Piteşti, care deţine fostul sediu administrativ al închisorii, s-a
arătat dispus să ofere în concesiune clădirea, pe o perioadă de 49 de ani,
pentru amenajarea muzeului, însă soluţia a fost abandonată după adunarea
generală a acţionarilor societăţii, din luna octombrie 2007.

"Proprietarul putea să concesioneze pe 49 de ani închisoarea Ministerului


Culturii sau Primăriei. El a promis că va face acest lucru la o adunare a
acţionarilor, prin octombrie 2007. Până acum nu a dat un răspuns viabil", a
explicat Mureşan. O soluţie propusă de omul de afaceri ar putea fi un schimb
de terenuri între autorităţi şi firmă.

"El a propus, până la urmă, schimbul acesta de terenuri, pentru că prin


concesiune el nu câştiga nimic. După mai multe tatonări, s-a ajuns la soluţia
ca Primăria Piteşti să găsească un teren care să convină proprietarului şi să
fie oferit acestuia la schimb cu spaţiul de la închisoare. Deocamdată,
primăria caută un teren convenabil", a mai spus cercetătorul IICCR.

În prezent, IICCR, Muzeul Judeţean Argeş, Fundaţia Memoria, precum şi


Primăria Piteşti s-au arătat interesate pentru a transforma clădirea închisorii
în muzeu. Penitenciarul Piteşti, închis încă din perioada comunistă, este
cunoscut pentru aşa-numitul "Experiment Piteşti", prin care sute de deţinuţi
politici au fost torturaţi de organele represive ale regimului comunist, sub
pretextul "reeducării". Facultatea de Istorie a găzduit, joi, o conferinţă pe
tema "Experimentul Piteşti, reeducare şi demascare", prilej cu care studenţii
facultăţii au avut ocazia să asculte mărturii ale foştilor deţinuţi politici.

La conferinţă au fost prezenţi, printre alţii, Traian Popescu, unul dintre


puţinii supravieţuitori ai "Experimentului Piteşti", Vasile Voroneanţ,
preşedintele Federaţiei Române a Deţinuţilor Politici, precum şi alţi foşti
deţinuţi politici, luptători din rezistenţa anticomunistă, disidenţi

"Cornel Luca, călărit zi şi noapte, a fost obligat să înghită o mare cantitate de


sare (saramură) şi împiedicat să bea apă. Reacţiile anatomo-fiziologice au
fost cumplite. Întreaga mucoasă bucală i-a devenit o rană. Setea e mult mai
chinuitoare decât foamea, e de-a dreptul înnebunitoare. Forţat să bea urină, a
făcut-o cu greu. Ar fi făcut-o, acum, din proprie iniţiativă dar nu-l lăsa
nimeni. În timp ce spăla tineta, la WC, a supt apă din cârpă. A fost văzut, a
fost demascat, a fost bătut crunt şi obligat să înghită încă o cantitate de
saramură, aşa ca să înveţe minte." Viorel Gheorghiţă, "Et ego. Sărata-
Piteşti-Gherla-Aiud Scurtă istorie a devenirii mele", Editura Marineasa,
Timişoara, 1994, p.154
Experimentul Piteşti (1949-1951)

"Ceea ce n-a ajuns însa - si înca - la cunostinta tuturor este ca în


Arhipeleagul românesc a existat o insula a ororii absolute, cum alta n-a mai
fost în întreaga geografie penitenciara comunista: închisoarea de la Pitesti." -
Virgil Ierunca, Fenomenul Pitesti. Alexandr Soljenitîn - laureat al Premiului
Nobel pentru Literatura în 1970 - considera ca experimentul de la Pitesti este
"cea mai teribila barbarie a lumii contemporane". Istoricul François Furet,
membru al Academiei Franceze, considera Fenomenul Pitesti ca "una dintre
cele mai cumplite experiente de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca
noastra".

În anii 1949-1951, distrugerea elitelor societatii era pe cale de a se înfaptui:


intelectualii, diplomatii, preotii, militarii, magistratii, politistii, oamenii
politici ai vechiului "regim burghezo-mosieresc" erau în închisori, taranii cei
mai gospodari erau deportati în coloniile de munca fortata. Tuturor împreuna
si fiecaruia în parte li se aplica eticheta de "dusman al poporului". Mai
ramasesera tinerii, o forta sociala imprevizibila si care trebuia sa fie
anihilata. Pentru ei a fost inventat experimentul de la Pitesti, denumit de
Securitate "reeducare". Metodele cele mai barbare de tortura psihica au fost
aplicate asupra tinerilor detinuti "recalcitranti", cu scopul de a-i face sa se
umileasca reciproc, sa se maltrateze (fizic si psihic) reciproc. Victimele sunt
transformate în calai, detinutii sunt torturati chiar de prietenii lor, de colegii
lor de suferinta. Scopul: "reeducarea" prin distrugerea fizica si psihica,
transformarea tinerilor în atei, în delatori ai prietenilor lor.

Exemple de torturi psihice: a). În noaptea Pastelui, detinutii care refuzau sa-
si faca "autodemascarea" totala (sa spuna tot ce se presupunea ca n-au
declarat în timpul anchetelor la Securitate) sunt împartasiti cu materii fecale;
b). Cei banuiti ca înca ascund informatii despre participanti la actiuni
anticomuniste, sunt bagati de tortionari cu capul în tinete cu urina; c).
Detinutii sunt fortati sa scuipe în gura pe seful lor de lupta anticomunista,
pentru a-l face sa se razbune, "demascându-i"; d). În ziua de Craciun, un
detinut este fortat sa se aseze pe tineta pentru a simboliza nasterea lui Isus;
ceilalti detinuti politici sunt fortati sa stea în genunchi si sa i se închine.
"Imaginatia deliranta a lui Turcanu (N.R.: seful tortionarilor) se dezlantuia
mai ales atunci când avea de-a face cu studenti care credeau în Dumnezeu si
se straduiau sa nu se renege. Astfel, unii erau �botezati" în fiecare
dimineata: scufundati cu capul în hârdaul cu urina si materii fecale, în timp
ce ceilalti în jur psalmodiau formula botezului. Acesta dura pâna ce
continutul facea bulbuci. Când detinutul recalcitrant era pe punctul de a se
îneca, era scos, i se dadea un scurt ragaz sa respire, apoi era scufundat din
nou. Unul dintre acesti �botezati" caruia i se aplicase sistematic tortura,
ajunsese la un automatism care l-a tinut vreo doua luni de zile: mergea în
fiecare dimineata si-si baga singur capul în hârdau, spre hazul
reeducatorilor." - Virgil Ierunca, Fenomenul Pitesti.

În final, majoritatea celor "reeducati" ajungeau sa recunoasca faptul ca


merita orice înjosire si ca nu se pot reabilita decât partial, devenind ei însisi
tortionarii noilor veniti. La cea mai mica ezitare, erau din nou supusi
torturilor.

Aceasta operatie diabolica de depersonalizare si de asasinat moral s-a


desfasurat cu începere din decembrie 1949 în penitenciarul Pitesti,
continuând apoi, cu o putere mai scazuta, în penitenciarele Gherla si Târgu
Ocna. Experimentul de la Pitesti este considerat un unicat în panoplia
mijloacelor de distrugere în masa a personalitatii umane.

"Imaginaţia delirantă a lui Ţurcanu (N.R.: şeful torţionarilor) se dezlănţuia


mai ales atunci când avea de-a face cu studenţi care credeau în Dumnezeu şi
se străduiau să nu se renege. Astfel, unii erau botezaţi în fiecare dimineaţă:
scufundaţi cu capul în hârdăul cu urină şi materii fecale, în timp ce ceilalţi în
jur psalmodiau formula botezului. Acesta dura până ce conţinutul făcea
bulbuci." Virgil Ierunca, "Fenomenul Piteşti"
"Cornel Luca, călărit zi şi noapte, a fost obligat să înghită o mare cantitate de
sare (saramură) şi împiedicat să bea apă. Reacţiile anatomo-fiziologice au
fost cumplite. Întreaga mucoasă bucală i-a devenit o rană. Setea e mult mai
chinuitoare decât foamea, e de-a dreptul înnebunitoare. Forţat să bea urină, a
făcut-o cu greu. Ar fi făcut-o, acum, din proprie iniţiativă dar nu-l lăsa
nimeni. În timp ce spăla tineta, la WC, a supt apă din cârpă. A fost văzut, a
fost demascat, a fost bătut crunt şi obligat să înghită încă o cantitate de
saramură, aşa ca să înveţe minte." Viorel Gheorghiţă, "Et ego. Sărata-
Piteşti-Gherla-Aiud Scurtă istorie a devenirii mele", Editura Marineasa,
Timişoara, 1994, p.154
"Cu o furie de nedescris au început să-l lovească, şi cu pumnii, şi cu
ciomegele, şi cu picioarele. şi să-l arunce de la unul la celălalt, până când
nenorocitul, plin de sânge, a căzut aproape în nesimţire şi nu s-a mai putut
ridica. După ce i-au mai tras câteva picioare în cap, l-au luat doi şi l-au
zvârlit pe prici, silindu-l să stea cu mâinile în buzunare şi cu capul în jos,
cum se dăduse porunca. A urmat altul, şi apoi altul, ca într-o horă drăcească
menită să nimicească şi ultima picătură de rezistenţă fizică şi morală a celor
care intrau în jocul lor turbat." Justin ştefan Paven, Infernul Piteşti, în
Memoria, nr.22, p.66
"Spectacolele pe teme religioase, liturghii negre puse în scenă de Paşti ori de
Crăciun, îi îngrozeau pe deţinuţi. În asemenea ocazii, cel mai mult aveau de
suferit studenţii la Teologie, costumaţi în "Hristoşi" îmbrăcaţi în sutane şi
patrafire mânjite de fecale. Ei erau puşi să facă "împărtăşanii" cu urină şi
fecale, iar în loc de cruce li se confecţiona un falus din săpun, pe care toţi
ceilalţi erau obligaţi să îl sărute. De pe margine erau interpretate cântece
bisericeşti cu texte scabroase, în care locurile comune erau insultarea lui
Iisus şi a Fecioarei Maria, uneori deţinuţii fiind dezbrăcaţi la pielea goală..."
Alin Mureşan, Piteşti. "Cronica unei sinucideri asistate" - Editura Polirom,
2007

Bibliografie referitoare la "Experimentul Pitesti"

preluata din cartea lui ALIN MURESAN - "PITESTI. CRONICA UNEI


SINUCIDERI ASISTATE", Editura Polirom, 2007. Prefata de Ruxandra
Cesereanu. Carte aparuta cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor
Comunismului în România.

1. Andreica, Gheorghe, Reeducarile comuniste. Volumul I: Eugen


Turcanu, rusinea speciei umane, Editura Ex Ponto, Constanta, 2007
2. Andreica, Gheorghe, Târgsorul Nou. Închisoarea minorilor: 1948-
1950, Editura PRINTEURO, Ploiesti, 2000
3. Bacu, Dumitru, Pitesti. Centru de reeducare studenteasca, Editura
Cuvântul Românesc, Hamilton, 1989
4. Bâgu, Gheorghe, Marturisiri din întuneric, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1993
5. Bordeianu, Dumitru Gh., Marturisiri din mlastina disperarii. (Cele
vazute traite si suferite la Pitesti si Gherla), editia a II-a, îngrijita de
prof. Marcel Petrisor, Editura Gama, Bucuresti, 1995, volumul I si II
6. Buracu, Mihai, Tablitele de sapun de la Itset-ip, Editura MJM,
Craiova, 2003
7. Calinescu, Nicolae, Preambul pentru camera de tortura, Editura
Marineasa, Timisoara, 1994
8. Cârja, Ion, Canalul mortii, Editura Cartea Româneasca, Bucuresti,
1993
9. Cesereanu, Ruxandra (coord.), Comunism si represiune în România.
Istoria tematica a unui fratricid national, Editura Polirom, Iasi, 2006
10. Cesereanu, Ruxandra, Gulagul în constiinta româneasca.
Memorialistica si literatura închisorilor si lagarelor comuniste. Eseu
de mentalitate, editia a II-a, revazuta si adaugita, Editura Polirom,
Iasi, 2005
11. Cesianu, Constantin, Salvat din infern, traducere din limba franceza
de Maria Alexe, Editura Humanitas, Bucuresti, 1992
12. Ciuceanu, Radu, Jurnalul unui om linistit. Nume de cod: Artistul,
volumul I, 1963-1970, Institutul National pentru Studierea
Totalitarismului, Bucuresti, 2005
13. Ciupea, Ioan si Olteanu, Florentin, "Reeducarea la Târgsor (1949-
1950)", în Rezistenta anticomunista. Cercetare stiintifica si
valorificare muzeala, editori: Cosmin Budeanca, Florentin Olteanu si
Iulia Pop, volumul II, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006
14. Comisia Prezidentiala pentru Analiza Dictaturii Comuniste din
România, Raport final, Editori Vladimir Tismaneanu, Dorin
Dobrincu, Cristian Vasile, Editura Humanitas, Bucuresti, 2007
15. Cornea, Corneliu, Viata asa cum a fost. Însemnari, editia a II-a,
revazuta si adaugita, Editura Gutenberg, Arad, 2003
16. Davidescu, Stefan Ioan I., Calauza prin infern, vol. II, prefata de Flori
Stanescu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002
17. Deletant, Dennis, România sub regimul comunist, editia a II-a
revazuta, editor Romulus Rusan, în româneste de Delia Razdolescu,
Fundatia Academia Civica, Bucuresti, 2006
18. Deletant, Dennis, Teroarea comunista în România. Gheorghiu-Dej si
statul politienesc, 1948-1965, Editura Polirom, Iasi, 2001
19. Dumitrescu, Grigore, Demascarea, Editura autorului, München, 1978
20. Fürtös, Robert, "Implicarea organelor M.A.I. în actiunea de
Reeducare. Cazul Pitesti (1949-1951)" în Rezistenta anticomunista.
Cercetare stiintifica si valorificare muzeala, editori: Cosmin
Budeanca, Florentin Olteanu si Iulia Pop, volumul II, Editura
Argonaut, Cluj-Napoca, 2006
21. Gheorghita, Viorel, Et ego. Sarata. Pitesti-Gherla-Aiud. Scurta istorie
a devenirii mele, Editura Marineasa, Timisoara, 1994
22. Goma, Paul, Patimile dupa Pitesti, Editura Cartea Româneasca,
Bucuresti, 1990
23. Ianolide, Ioan, Întoarcerea la Hristos. Document pentru o lume noua,
editie îngrijita la Manastirea Diaconesti, cu un cuvânt înainte de
Parintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Editura Christiana, Bucuresti,
2006
24. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitesti, prefata de François Furet, editia a
treia, Editura Humanitas, Bucuresti, 2007
25. Ionitoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste. Arestati, torturati,
întemnitati, ucisi. Dictionar A-B, lucrare revizuita de prof. univ. Florin
Stefanescu, Editura Masina de scris, Bucuresti, 2000
26. Ionitoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste. Arestati, torturati,
întemnitati, ucisi. Dictionar C, lucrare revizuita de dr. Mihaela
Andreiovici si prof. univ. Florin Stefanescu, Editura Masina de scris,
Bucuresti, 2002
27. Ionitoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste. Arestati, torturati,
întemnitati, ucisi. Dictionar D-E, lucrare revizuita de dr. Mihaela
Andreiovici, Editura Masina de scris, Bucuresti, 2002
28. Ionitoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste. Arestati, torturati,
întemnitati, ucisi. Dictionar F-G, lucrare revizuita de dr. Mihaela
Andreiovici, Editura Masina de scris, Bucuresti, 2002
29. Ionitoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste. Arestati, torturati,
întemnitati, ucisi. Dictionar H, I, J, K, L, lucrare revizuita de dr.
Mihaela Andreiovici, Editura Masina de scris, Bucuresti, 2003
30. Ionitoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste. Arestati, torturati,
întemnitati, ucisi. Dictionar M, lucrare revizuita de dr. Mihaela
Andreiovici, Editura Masina de scris, Bucuresti, 2004
31. Ionitoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste. Arestati, torturati,
întemnitati, ucisi. Dictionar N-O, lucrare revizuita de dr. Mihaela
Andreiovici, Editura Masina de scris, Bucuresti, 2005
32. Ionitoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste. Arestati, torturati,
întemnitati, ucisi. Dictionar P-Q, lucrare revizuita de Filip-Lucian
Iorga, Editura Masina de scris, Bucuresti, 2006
33. Ionitoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste. Arestati, torturati,
întemnitati, ucisi. Dictionar R, lucrare revizuita de Domnita
Stefanescu si Elisabeta Radoi, Editura Masina de scris, Bucuresti,
2007
34. Ivan, Sabin, Pe urmele adevarului, editia a II-a, cu o prefata de Stefan
Augustin Doinas, editura Ex Ponto, Constanta, 1996
35. Jela, Doina, Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste,
Editura Humanitas, Bucuresti, 2001
36. Leahul, Victor, Startun, între temnita si vecie, Editura Musatinia,
Roman, 2006
37. Lucinescu, Dan, Jertfa (Transfigurari) , Editura Fides, Iasi, 1997
38. Maxim, Virgil, Imn pentru crucea purtata, vol. II: 1948-1964-89,
Editura Gordian, Timisoara, 1997
39. Magirescu, Eugen, Moara dracilor. Amintiri din închisoarea de la
Pitestvi, text stabilit de Remus Radina, Fronde, Alba Iulia � Paris,
1994
40. Merisca, Costin, Tragedia Pitesti. O cronica a "reeducarii" din
închisorile comuniste, Editura Institutul European, Iasi, 1997
41. Merisca, Costin, Tarâmul Gheenei, Editura Porto Franco, Galati, 1993
42. Muntean, Ioan, La pas prin "reeducarile" de la Pitesti, Gherla si Aiud
sau Ridica-te Gheorghe, ridica-te Ioane, Editura Majadahonda,
Bucuresti, 1997
43. Paven, Justin Stefan, Dumnezeul meu, de ce m-ai parasit? , Editura
Ramida, Bucuresti, 1996
44. Plapsa, Lucian, (Memorii I:) Soarele de la nord, prefata de Paul
Caravia, Editura Helicon, Timisoara, 1996
45. Plapsa, Lucian, Memorii II: Popas în iad, cuvânt înainte de Radu
Ciuceanu, Editura Artpress, Timisoara, 2004
46. Petrisor, Marcel, Memorii I: Fortul 13 Jilava. Convorbiri din detentie,
Editura Meridiane, Bucuresti, 1991
47. Petrisor, Marcel, Memorii II: Secretul Fortului 13. Reeducari si
executii, Editura Timpul, Iasi, 1994
48. Petrisor, Marcel, La capat de drum, Editura Institutul European, Iasi,
1997
49. Popa, Ilie (coord.), ŤExperimentul Pitestiť. Conference Proceedings.
Comunicari prezentate la Simpozionul ŤExperimentul Pitesti -
Reeducarea prin torturať, editia I � Pitesti, 6-8 decembrie 2001,
editia a II-a, Sectiunea I � Pitesti, 4-6 octombrie 2002, redactor
Grigore Constantinescu, traducere în engleza: Rozalia Rodica Popa si
Ilie Popa, volumul I, Editura Fundatia Culturala Memoria, Pitesti,
2003
50. Popa, Ilie (coord.), ŤExperimentul Pitestiť. Conference Proceedings.
Comunicari prezentate la Simpozionul ŤExperimentul Pitesti -
Reeducarea prin torturať. Opresiunea taranimii române în timpul
dictaturii comuniste, editia a III-a, Pitesti, 26-28 septembrie 2003,
editor si coordonator Ilie Popa, traduceri în engleza: Rozalia Rodica
Popa si Ilie Popa, coperta: Ilie Popa, Alin Berechet, Editura Fundatia
Culturala Memoria, Filiala Arges, Pitesti, 2004
51. Popa, Ilie (coord.), ŤExperimentul Pitestiť. Conference Proceedings.
Comunicari prezentate la Simpozionul ŤExperimentul Pitesti -
Reeducarea prin torturať. Opresiunea taranimii române în timpul
dictaturii comuniste, editia a IV-a, Pitesti, 24-26 septembrie 2004,
editor si coordonator Ilie Popa, traduceri în engleza: Rozalia Rodica
Popa si Ilie Popa, coperta: Ilie Popa, Alin Berechet, Editura Fundatia
Culturala Memoria, Pitesti, 2005
52. Popescu, Traian, Experimentul Pitesti. Reeducarea prin tortura în
închisorile Pitesti, Gherla, Tg. Ocna, Canal. Atacul brutalitatii
asupra constiintei. Cuvânt înainte de Razvan Codrescu, editia a II-a,
revazuta si adaugita, Editura Criterion Publishing, Bucuresti, 2005
53. Radulescu, Mihai, Istoria literaturii române de detentie.
Memorialistica reeducarilor, Editura Ramida, Bucuresti, 1998
54. Radulescu, Mihai, La capatul iadului. Marturii si documente, Editura
Vremea XXI, Bucuresti, 2005
55. Roske, Octavian (coord.), Mecanisme represive în România: 1945-
1948. Dictionar biografic A-C, Institutul National pentru Studiul
Totalitarismului, Bucuresti, 2001
56. Roske, Octavian (coord.), Mecanisme represive în România: 1945-
1948. Dictionar biografic D-G, Institutul National pentru Studiul
Totalitarismului, Bucuresti, 2003
57. Roske, Octavian (coord.), Mecanisme represive în România: 1945-
1948. Dictionar biografic H-L, Institutul National pentru Studiul
Totalitarismului, Bucuresti, 2004
58. Roske, Octavian (coord.), Mecanisme represive în România: 1945-
1948. Dictionar biografic M, Institutul National pentru Studiul
Totalitarismului, Bucuresti, 2005
59. Roske, Octavian (coord.), Mecanisme represive în România: 1945-
1948. Dictionar biografic N-O, Institutul National pentru Studiul
Totalitarismului, Bucuresti, 2006
60. Timaru, Mihai, Amintiri de la Gherla, Editura de Vest, Timisoara,
1993
61. Visovan, Aurel (cu concursul lui Gheorghe Andreica), Dumnezeul
meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai parasit? (Reeducarea de la
închisoarea Pitesti), editia a III-a, Editura Napoca Star, Cluj, 2006
62. Voinea, Octavian, Masacrarea studentimii române în închisorile de la
Pitesti, Gherla si Aiud, marturii redactate de Gheorghe Andreica,
Editura Majadahonda, Bucuresti, 1996
63. ***De ce trebuie condamnat comunismul. Anuarul Institutului de
Investigare a Crimelor Comunismului în România, volumul I, Editura
Polirom, Iasi, 2006
64. ***Memorialul ororii. Documente ale procesului reeducarii din
închisorile Pitesti, Gherla, Editura Vremea, Bucuresti, 1995

Din periodice

1. Balla, Corneliu, "Reeducat la Târgsor", în Memoria, nr. 32 (3/2000)


2. Badescu, Ilie, Dungaciu, Dan, "Experimente totalitare. Modelul
reeducarii: Pitesti, Gherla, Canal, 1949-1952" , în Arhivele
totalitarismului, Anul II, nr. 3/1994
3. Boldur-Latescu, Gheorghe, Iorga, Filip-Lucian, "Procesele
reeducarii. Note pentru instantele penale românesti si straine" , în
Memoria, nr. 44-45 (3-4/2003)
4. Buracu, Mihai, "Pitesti dupa Pitesti" , în Memoria, nr. 44-45 (3-
4/2003)
5. Hoinic, Dragos, "Reeducarea. Primele semnale" , în Arhivele
totalitarismului, anul VI, nr. 18/1998
6. Ionita, Nicu, "Tragedia generatiei �48" , în Memoria, nr. 44-45 (3-
4/2003)
7. Ionita, Nicu, "Psihofiziologia terorii" , în Memoria, nr. 43 (2/2003)
8. Jeamgocian, Edvard, "Protoereul Nerses Keropeian (1865-1942)", în
Ararat, Anul XV, nr. 7 (292), 1-15 aprilie 2004
9. Muresan, Alin, "Reeducarea prin tortura" , în Memoria, nr. 57
(4/2006)
10. Negrescu, Fag, "Pitesti: aprilie �49-august �51" , în Memoria, nr.
7/1992
11. Pangrate, Ion, "Cum am scapat din Iad" , în Arhivele totalitarismului,
anul VI, nr. 18/1998
12. Radulescu, Banu, "Preambul la Dosarul Pitesti" , în Memoria, nr.
1/1990
13. Raitaru, Iordan, "Camera 4 Spital" , în Arhivele totalitarismului, anul
VI, nr. 18/1998
14. Stanescu, Flori, "Amintiri din reeducare" , în Arhivele
totalitarismului, anul VI, nr. 18/1998

Istoricul Francois Furet, membru al Academiei Franceze, descrie fenomenul


Pitesti ca "una dintre cele mai cumplite experiente de dezumanizare pe care
le-a cunoscut epoca noastra".

You might also like