You are on page 1of 7

Secretia biliara

A. Consideratii generale

Bila este formata de catre hepatocite (celulele hepatice) in ficat, cel mai mare organ
unic al corpului. Ficatul indeplineste roluri precum: intervine in metabolismul
glucidelor al lipidelor, rezervor in circulatia sangelui, coagulare si participa la digestie
prin functia biligenetica (producerea bilei).
Bila este acumulata interprandial (intre mese) in vezica biliara, epiteliul mucoasei
acesteia extrage apa si sarurile minerale din bila stocata in vezica realizand o
concentratie de pana la 20 ori. Dupa alimentatie bila este eliminata in intestin unde
contribuie la digestia si absorbtia lipidelor. Pe zi se secreta intre 250 si 1500 ml bila.

B. Structura ficatului

Ficatul este inconjurat de o capsula fibroasa formata din tesut conjunctiv.


Hepatocitele (celulele hepatice):
- sunt grupate sub forma unor lame, formand o masa tisulara continua, asemanatoare
unui burete in ochiurile careia se gasesc retele vasculare, biliare si venoase.
- sunt dispuse in jurul unui ax complex alcatuit din:
*Arteriola hepatica
*Venula porta
*Canaliculi biliari
*Vase limfatice
*Ramuri nervoase
- in centrul formatiunilor mai sus mentionate se gaseste o ramura a venei porte, iar la
periferie se gaseste vena centrolobulara.
- aceste structuri formeaza acinul hepatic ce reprezinta unitatea secretorie a ficatului.
- bila elaborata de catre acin este descarcata in canaliculele biliare si drenata in
canaliculul biliar terminal, sublobular, lobular si apoi in canalele biliare ce insotesc
vasele.
Sinusoidul hepatic este un capilar cu endoteliu (perete) discontinuu, a carui structura
este adaptata unor schimburi metabolice (de substante). Lumenul sinusoidului are forma
rotunda sau ovalara, peretele fiind foarte permeabil, este traversat usor de catre
substantele continute in plasma sangvina, ceea ce explica schimburile facile cu celula
hepatica.
In jurul capilarului sinusoid, respectiv intre peretele acestuia si celulele hepatice vecine,
se gaseste spatiul perisinusoidal descris de Disse. Acest spatiu este ocupat de o retea
fina de fibre de colagen si de plasma transvazata, formand un spatiu interstitial care
reprezinta locul de origine al limfei hepatice.

1
Sangele care perfuzeaza ficatul are o dubla origine:
Vena porta si artera hepatica – Sangele portal si arterial se amesteca la nivelul
sinusoidului si este drenat in final de venele suprahepatice. Ficatul are o structura
lobulara, in el patrunzand ramuri ale arterei hepatice si ale venei porte ce vor
converge formand vasele sinusoidale ce se varsa in venele centrolobulare. Cele doua
trunchiuri principale ale venei porte se continua in ficat prin canale portale mari care se
ramifica. In vasele sinusoide se varsa atat sange provenit din artere cat si sange.

In capilarele sinusoide sangele curge catre vena centrolobulara printre placi de celule
hepatice formate din una sau doua celule. Fiecare hepatocit este astfel in contact direct
cu sangele din capilarele sinusoide datorita spatiilor mari dintre celulele endoteliale ale
capilarelor sinusoide. Contactul intim al unei mari portiuni din hepatocit cu sangele
contribuie la abilitatea ficatului de a curata efectiv sangele de anumite componente.

Canaliculele si ductele biliare


Bila:
- este secretata de celulele parenchimatoase (hepatocite) in mod continuu;
- se formeaza in canaliculele intercelulare hepatice;
- apoi ajunge in ductele biliare si in ductul hepatic;
- in perioadele interdigestive bila este transportata prin ductul hepatic si cistic in vezica
biliara, unde se depoziteaza.
- de aici bila este apoi eliminata intermitent in timpul digestiei prin canalul coledoc in
intestin, datorita contractiei veziculare si a relaxarii sfincterului Oddi.

C. Formarea bilei

Functia biligenetica a ficatului (de formare a bilei) rezulta din deosebirile importante
dintre compozitia plasmei si a bilei. Plasma este filtrata la nivelul vasului sinusoid prin
porii mari ai endoteliului capilar, trecand astfel in spatiul Disse (spatiul dintre peretele
sinusoidului si hepatocitele invecinate). Printre celulele plate ale endoteliului se afla si
celule Kupffer, ce apartin sistemului reticulohistiocitar.
Hepatocitul vine in contact cu spatiul Disse prin membrana bazo-laterala. In hepatocit
trec diferite substante continute in plasma, dar hepatocitul va si secreta in plasma
produsi de sinteza precum: albumina, fibrinogen, lipoproteine.
Din hepatocit, unele substante ajung in bila, strabatand polul excretor reprezentat de
canaliculul biliar. Prin concentratia mare de acizi biliari (continuti in bila) se creeaza un
gradient osmotic favorabil pentru acumularea bilei. Astfel se explica efectul coleretic al
acizilor biliari: cu cat cantitatea lor este mai mare cu atat apare mai multa bila in
canaliculi.
Canaliculii biliari intercelulari conflueaza si formeaza ductele biliare. Datorita unei

2
reabsorbtii de apa si de electroliti, in ducte ramane bila in cantitate mai mica. Fluxul in
canaliculi in 24 ore de cca 450 ml la care se adauga si bicarbonati. Circulatia in ductele
biliare are loc prin forta hidrostatica si prin miscarile unor proteine contractile.

D. Proprietatile bilei:

Secretie pe 24 ore: 800 - 1000 ml


Gust: amar
Miros: aparte
Culoare: variabila (datorita concentratiei diferite de pigmenti biliari) in functie de
provenienta veziculara, coledociana sau hepatica.
Hepatica: galben-aurie, clara
Veziculara: verde-bruna, tulbure, filanta;
Densitatea: 1010 – 1035 (data de prezenta mucusului);
pH bilei din ductul coledoc: 7,8 – 8;
pH bilei din vezica biliara:6 – 7;

E. Compozitia bilei:

In functie de locul de recoltare se disting 3 tipuri de bila:


• Bila duodeno-coledociana – recoltata din duoden
• Bila veziculara (coledociana) – recoltata din vezica biliara
• Bila hepatica
Compozitia este complexa, cu diferente importante intre bila hepatica si cea veziculara.

Bila hepatica:
97% Apa
3% Rezuduu uscat – substante anorganice: clorura de sodiu, clorura de potasiu,
- substante organice; acizi biliari, pigmenti biliari, colesterol, fosfolipide, mucina,
lecitina.

Bila veziculara:
89% Apa
11% Reziduu uscat – substante anorganice: clorura de sodiu, clorura de potasiu,
- substante organice; acizi biliari, mucina, pigmenti biliari, colesterol, lecitina.

1. Acizii biliari:

- sunt principalii componenti ai bilei;


- contin un nucleu ciclopentanoperhidrofenantrenic, cu un lant de 3 – 9 atomi de carbon;
- sunt sintetizati in hepatocit din colesterol exogen si endogen;

3
- reprezentanti: acidul colic, acidul chenodeoxicolic, acidul deoxicolic, acidul litocolic;
- acizii biliari primari: acidul colic, acidul chenodeoxicolic, se formeaza in ficat;
- apoi tot in ficat se vor conjuga cu glicocolul sau cu taurina
- ulterior vor ajunge in intestin (in portiunea terminala a lileonului, in cec si in colon)
unde, sub actiunea florei microbiene sunt partial deconjugati
- dupa deconjugare acidul colic si acidul chenodeoxicolic sunt supusi dehidroxilarii,
astfel se transforma in acizi biliari secundari;
- acizii biliari secundari: din acidul colic se formeaza acidul deoxicolic, iar din acidul
chenodeoxicolic se formeaza acidul litocolic;
- concentratie in bila hepatica 0,2 – 0,7 g/dl in bila hepatica.

Rolul acizilor biliari:

- rol in digestia si absorbtia lipidelor


- emulsioneaza (saponifica) lipidele (trigliceridele, fosfolipidele, colesterolul) , adica le
transforma in picaturi fine
- emulsiile apar in chim sub forma de dispersie intr-o faza apoasa, prin proprietatea
acizilor biliari de a le scadea tensiunea superficiala;
- participa la formarea de micelii
- absorbtia vitaminelor liposolubile
- absorbtia colesterolului
- rol coleretic (de stimulare a secretiei biliare)

2. Pigmentii biliari:

- Nu indeplinesc o functie digestiva aparte


- sunt produsi de descompunere si de eliminare biliara a hemoglobinei
- cand eritrocitele imbatranite sunt degradate in celulele reticuloendoteliale, porfirina
din componenta hemoglobinei este convertita in bilirubina
- pigmentii biliari sunt bilirubina si biliverdina

Formarea pigmentilor biliari:


- hemoglobina este transformata initial in celulele reticulo-histocitare, prin deschiderea
inelului porfirinic in verdoglobina ( ce contine fier si globina)
- ulterior verdoglobina pierde fierul, transformandu-se in bilirubinoglobina
- bilirubinoglobina pierde globina si devine biliverdina
- biliverdina prin reducere devine bilirubina
- pigmentii biliari nu intra in componenta miceliilor
- bilirubina este eliminata prin bila in intestin

4
3. Fosfolipidele si colesterolul:

- Fosfolipidele reprezinta aproximativ 20% din lipidele biliare.


- hepatocitele secreta fosfolipide, in principal lecitine si colesterol;
- lecitina si colesterolul sunt secretate in bila sub forma a vezicule lipidice bistrat;
- veziculele fuzioneaza cu membrana plasmatica a canaliculului si apoi sunt eliminate in
lumenul capilar;
- veziculele de lecitina – colesterol depasesc cu mult numarul miceliilor de acizi biliari,
lecitina si colesterolul vor participa la formarea interiorului hidrofob al miceliilor,
veziculele initiale disparand lent.
- lecitina creste cantitatea de colesterol ce poate fi solubilizata in micelii, daca in bila
exista mai mult colesterol decat poate fi solubilizat in micelii, in bila se pot forma
cristale de colesterol. Aceste cristale joaca un rol important in formarea calculilor in
ducte sau in vezica biliara.
- fosfolipidele nu sunt supuse circulatiei enterohepatice, dar sinteza lor depinde de
circulatia enterohepatica a acizilor biliari, diminuand in conditiile intreruperii acesteia;
- colesterolul ajuns cu bila in intestin este: partial recuperat prin circuitul enterohepatic,
iar restul se elimina prin fecale metabolizat in coprostanol.

F. Reglarea secretiei si excretiei biliare

- secretia si excretia sunt procese conjugate, reglate neuro-umoral


- secretia biliara este un proces continuu
- excretia bilei din vezica biliara este un proces intermitent, conditionat de prezenta
alimentelor

5
1. Reglarea secretiei biliare prin factori coleretici:

Factori coleretici = agent care stimuleaza secretia bilei de catre ficat si prin aceasta
crescand fluxul biliar

- mecanismul nervos este de importanta redusa si influenteaza in special irigatia


hepatica astfel:
Parasimpaticul – creste usor fluxul biliar
Simpaticul – are efecte inhibitoare
- mecanismul umoral influenteaza fluxul biliar si compozitia bilei
- acizii biliari au efect coleretic actionand la nivelul canaliculilor si ductelor
intrahepatice
- secretina (hormon secretat de mucoasa intestinului subtire (douden) sub influenta
continutului gastric acid) stimuleaza secretia de apa si electroliti in continutul bilei
- gastrina (hormon digestiv secretat de mucoasa gastrica din regiunea pilorica a
stomacului; secretia sa este stimulata de prezenta alimentelor; are rol important in
procesul de secretie gastrica, determinand producerea de acid clorhidric in urma
excitarii celulelor parietale ale glandelor fundice gastrice) stimuleaza secretia de acizi
biliari prin stimularea secretiei de secretina

6
2. Reglarea secretiei biliare prin factori colagogi:

Factori colagogi = agent care stimuleaza eliminarea secretiilor biliare din colecist si din
caile biliare extrahepatice in duoden

- mecanismul nervos este de importanta redusa:


Parasimpaticul – stimuleaza contractia vezicii biliare, relaxand sfincterul Oddi
Simpaticul – relaxeaza vezica biliara, contracta sfinterul Oddi
- mecanismul umoral – colecistokinina actioneaza direct asupra musculaturii netede a
vezicii biliare
- gastrina – are actiune colecistokinetica redusa
- secretina – potenteaza actiunea colecistokininei
- evacuarea optima a bilei se face daca sfincterul Oddi se relaxeaza inaintea contractiei
vezicii biliare