You are on page 1of 19

Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca

Facultatea de Istorie şi Folosofie

Istoria bibliotecilor universitare
Biblioteca Centrală Universitară
„Mihai Eminescu” din Iaşi

2009 – 2010

2 . aici indivizii putând primi informaţii. pentru cercetare istoriei acestora am folosit o carte importantă pentru domeniul istoriei bibliotecilor. educaţie şi cercetare a unei ţări. respectiv cea lui Gheorhe Buluţă. respectiv bibliotecile universitare Sorbonne. Johnson. Scurtă istorie a bibliotecilor din România şi cea a lui Sanda Bercovivi. Pentru a sublinia importanţa atât a universităţilor. mai conţine un studiu de caz pe Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi. dezvolta intelectul. şi mai pe larg şi amănunţit istoria Bibliotecii Centrale Universitare de la Iaşi. dobândi deprinderi academice şi profesionale. a unui popor. pe baza cărţii lui Elmer D. A history of libraries in the western world. acest tip de biblioteci s- au format mult mai târziu. am prezentat. Lucrarea este structrată astfel încât să cuprindă o parte de istorie timpurie a bibliotecilor din Europa. şi câteva consideraţii de ordin general despre bibliotecile universitare.Introducere Bibliotecile universitare sunt o parte foarte importantă din procesul de învăţământ. ajutând astfel la evoluţia societăţii. cât şi a bibliotecilor universitare din spaţiul european. Biblioteca universitară între tradiţie şi mondializare uniformizată. Oxford şi Cambridge. În această lucrare voi prezenta pe scurt istoricul bibliotecilor centrale universitare din Bucureşti şi Cluj. perioada de început a acestora. În spaţiul românesc.

studenţii se adunau pe lângă un profesor care ţinea un curs sau o prelegere. La începuturi bibliotecile s-au dezvoltat prin donaţii ale regilor. acest sistem se numea Pecia. La început nu existau biblioteci ale universităţilor.multe dintre colecţiile acestora fiind trasferate bibliotecilor universitare. Termenul de universitate provine din limba latină. se numără în Franţa la Toulouse. Montpelier şi Paris. Primele cursuri din universităţi erau ţinute destul de aleatoriu.1300. care înseamnă orice organizaţie sau corporaţie de învăţământ. trivium- 3 . există doi factori care au influenţat această creştere: • Apariţia tiparului care a determinat creşterea numărului de exemplare dintr-o anumită carte. care cumpărau cărţi şi le foloseau împreună. astfel încât studenţii îşi puteau alege ce cursuri doreau să frecventeze. nobililor. rolul acestora fiind preluat de funcţionari din bibliotecă sau chiar de către un student. Printre primele universităţile apărute în jurul anilor 1200. pe care aceştia le puteau citi. au existat „şcoli de învăţământ superior”. până în sec. medicină şi drept.000 de volume. aceştia erau responsabili personal dacă o carte era deteriorată sau pierdută. înregistrând o creştere ulterioară datorită apariţiei tiparului. Mici biblioteci s-au format printre grupuri de studenţi. sau le împărţeau în secţiuni mai mici şi le copiau. iar cărţile erau aşezate pe raft după subiect. • Închiderea bibliotecilor mănăstireşti. XV. în Europa. şi aristrocaţilor.Istoria bibliotecilor universitare şi caracteristici În Evul mediu. dar universităţile precum cele de astăzi. Bibliotecari nu existau.deoarece nu exista un sistem sau plan de învăţământ bine determinat. sunt cunoscute doar din secolul XIII. Cataloagele din universităţile timpurii erau sub formă de liste de cărţi alfabetice. Bibliotecile universitare din Europa s-au dezvoltat substanţial după anii 1500.universitas. Biblioteca avea 28 de locuri de lectură.XVI rămânând mici. şi o mai mare rapiditate în distribuire. iar cărţile valoroase şi de referinţă erau legate de birouri. Cărţile erau aranjate într-un catalog care avea 10 categorii mari: teologie. profesori ofereau studenţilor din biblioteca personală cărţi. Prima bibliotecă universitară cunoscută de la Paris a fost fondată în anul 1250 prin donaţia lui Robert de Sorbonne. în Marea Britanie la Oxford şi Cambridge. în Italia la Napoli şi Reggio. care consta în peste 1.

quadrivium. cărţile erau despărţite în două categorii- cărţile valoaroase erau înlănţuite. se numără: cărţile pot fi consultate doar în clădirea bibliotecii. astfel organizându-se un învăţământ universitar naţional. La Oxford.aritmetică. Episcop de Wochester. O altă bibliotecă din Marea Britanie. astonomie şi muzică. şi ulterior a biblioteci universitare care o deserveşte 4 . a căror istorie coincide cu cea a universităţilor. în anul 1900. din cauza decretelor lui Henry VIII de a dizolva ordinele călugăreşti. şi a avut o creştere înceată până la donaţia lui Thomas Rotherdam. retorică şi logică. în sec. deşi este ştiut că în 1320 Thomas Cobham.XV. XIV. Biblioteca de la Cambridge este una din cele 6 biblioteci cu drept de Depozit Legal din Marea Britanie. Redeschisă în 1602 datorită lui Sir Thomas Bodley. S-au întemeiat universităţi în România. fondul de carte constând în 25. În 1537 a fost închisă. sub numele de Biblioteque de la Universite. În anul 1666 a primit o nouă donaţie de la Henry Lucas în număr de 4. a propus constuirea unei clădirii care sa găzduiască la etajul întâi o biserică. iar fondul de cărţi în anul 1900 era de un milion de volume.gramatică. La fel ca la biblioteca din Paris cărţile valoroase şi de referinţă erau înlănţuite. care a dăruit cărţi şi o clădire. Biblioteca principală a Universităţii datează din anul 1415. şi are în prezent peste 7 milioane de documente. Episcop de Winchester. şi avea 136 de cărţi de teologie. 34 de filosofie. al . cele mai puţin valoroase lăsate la liber pe raft. colecţiile sale au crescut pînă la 800.000 de volume fiind transferat la biblioteci publice. În secolul XIX numărul celor dornici să studieze a crescut în România.000 de volume.000 de volume şi 41. în 1755 s-a mutat într-o nouă clădire. După sec. iar fondul său decimat. iar în anul 1900 fondul său de carte a ajuns la 1 milion de publicaţii. geometrie. au existat mici colegii înainte de fondarea Universităţii în 1167. iar în 1792 a fost închisă datorită Revoluţiei franceze.000 de manuscrise. Prima bibliotecă proprie a unui colegiu este din anul 1380 şi se numea New College. Printre regulile din această bibliotecă.lea. Biblioteca Universităţii de la Oxford a fost fondată de William. Biblioteca de la Oxford a fost cunoscută doar prin sec. conform modelelor străine. În România istoria bibliotecilor universitare începe cu constituirea Universităţii de la Iaşi. care a făcut o donaţie. A fost redeschisă în 1861 de către Napoleon. s-a format pe lângă faimoasa universitate de la Cambridge. şi returnate la sfârşitul zilei. cenzurată. care apoi s-au reunit sub conducerea acesteia. iar la al doilea o bibliotecă. şi odată cu acestea bibliotecile universitare. XVI biblioteca de la Sorbonne a avut o perioadă de declin odată cu Universitatea. 52 de medicină şi 53 de drept.

cu mari posibilităţi de adaptare la cerinţele diferitelor discipline. Bercovivi. şi sunt caracterizate printr-o risipă de mijloace şi resurse. deschişi schimbărilor. Bibliotecile universitare sunt instituţii educative şi formative într . sunt mai economice şi eficiente decât cele specializate. Zasmescu. educative şi formative nu este suficient studiat si apreciat. de la care primeşte şi bugetul. deşi bibliotecile contribuie la progresul cercetări în cadrul universităţilor. p. Administraţiile bibliotecilor sunt preocupate de crearea condiţiilor optime pentru personalul bibliotecilor în vederea perfecţionării profesionale. astfel bibliotecile au rămas la periferia învăţământului superior în sec. Structurile unitare din bibliotecă sunt de două feluri: cu reţea sau fără reţea. cu o bună pregătire teoretică. Se doreşte ca în bibliotecile universitare să existe specialişti tineri. Bibliotecile universitare sunt subordonate Universităţii pe care o deservesc. relaţiile cu utilizatorii sunt mai apropiate şi contribuind mai mult la viaţa ştiinţifică a instituţiei de care aparţine. În schimb bibliotecile centrale universitare au o anumită autonomie faţă de universităţi. care exprimă cel mai bine gândirea biblioteconomică dintr-o ţară: unitare şi polimorfe1. nu sunt supuse politicilor de integrare.un grad mai mare decât alte instituţii asemănătoare. În comparaţie cu alte tipuri de biblioteci. dar au dificultăţii din cauza volumul mic de documente. 55 5 . Există două tipuri de structuri ale bibliotecilor universitare. p. pentru că universitatea vrea sa fie un centru documentar adecvat noi epoci a exploziei informaţionale. deşi le deserveşte. nu au probleme de conducere. Biblioteca universitară între tradiţie şi mondializare uniformizată.şi în prezent. în bibliotecile universitare există în procent destul de mare specialişti cu studii superioare în domeniu. Problema personalului în bibliotecă există datorită statutului social al profesiei şi remunerarea muncii. Bibliotecile cu structură poliformă nu se constituie ca un întreg. aceste probleme sunt de mult în agenda pentru rezolvare a Asociaţiei Bibliotecarilor şi Consiliului Biblioteconomic Naţional2. flexibili. Rolul bibliotecilor universitare şi raportul implicări lor în programele de cercetare. 11 2 Ecaterina. Cele fără reţea se întâlnesc in universităţile mici. Structurile universitare cu reţea sunt un model mult mai răspândit de bibliotecă universitară. slujind interesele acesteia şi conţinând în fondul său cărţi şi publicaţii din domeniile Universităţi. 1 Sanda. fiind subordonate Ministerului Cercetării şi Educaţiei. XX. Rolul bibliotecilor universitare în modernizarea învăţământului în contextul Procesului de la Bologna. iar bugetul bibliotecii este furnizat tot de Universitate.

3. b) bibliotecile instituţiilor de învăţământ superior de stat sau privat. http://www. Din categoria bibliotecilor universitare fac parte: a) bibliotecile centrale universitare. Biblioteci universitare. formare şi educaţie. şi care se află într-un raport de tip avansat cu structura universitară pe care o sprijină. Art. situaţia de izolare. p.cele două au un obiectiv comun. 18. 334/2002. dar rămân separate. care sunt biblioteci de drept public. republicată 2005. Conform Legii bibliotecilor nr. şi necesită o permanentă modernizare şi exigenţă”3. 334/2002. 2. Art. subordonate Ministerului Educaţiei şi Cercetării.php/articles/560 6 . Bibliotecile universitare sunt biblioteci de drept public sau de drept privat. „Relaţia universitate. 9 4 Legea bibliotecilor nr. Biblioteci specializate.ro/index. 19. O universitate orientată spre cercetare trebuie să aibă o structură informaţională dinamică pe toate domeniile de specializare şi organizare a studiului pe aceste domenii. este structurat astfel: Biblioteca Naţională a României. situaţia de înglobare şi transformare a bibliotecii într-unul din serviciile universităţii (subsistem). 17. Biblioteci publice. de importanţă naţională. Biblioteci şcolare. Bibliotecile universitare au următoarele caracteristici. cu personalitate juridică. Biblioteca universitară între tradiţie şi mondializare uniformizată. Bibliotecile universitare sunt parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ şi participă la procesul de instruire. finanţate de către acesta. care au ca utilizatori principali studenţii. în raport cu funcţiile şi atribuţiile acestora. cadrele didactice şi cercetătorii din instituţiile de învăţământ superior. Biblioteca Academiei Române. precum şi la activitatea de cercetare din instituţiile de învăţământ superior.edu. conform secţiunii C din aceeaşi lege4: Art. sistemul naţional de biblioteci. care sunt subordonate senatelor acestor instituţii şi finanţate din bugetul acestora. În cadrul studiului structurilor biblioteconomice se remarca trei feluri de relaţii între universitate şi bibliotecă: 1.bibliotecă poate fi comparata cu relaţia dintre laborator şi producţie. Bercovici. 3 Sanda. situaţia bazată pe recunoaşterea unei independenţe relative a structurii biblioteconomice.

. cultural educative.bcu-iasi. articole.C. Cluj şi Iaşi. Biblioteca Centrală a Universităţii "Lucian Blaga" Sibiu. organiza. . .U. Biblioteca de la Iaşi are un Regulamentul de organizare şi funcţionare în care este prezentat obiectul de activitate al acesteia: . Misiunea bibliotecii5.php 7 . de cercetare ştiinţifică. periodice. încheie înţelegeri.U. B. publicaţii electronice precum şi de a crea cadrul informaţional necesar sprijinirii activităţii didactice şi de cercetare din comunitatea universitară ieşeană. politica globală leagă indisolubil învăţământul de cercetare fiind în prezent atât o bibliotecă enciclopedică academică. dezvolta şi conserva colecţii de cărţi. Biblioteca întemeiată la Iaşi de către Universitate este cea mai veche instituţie de acest fel din ţară. Dar există şi biblioteci universitare dedicate Universităţilor pe care le deservesc. asigură condiţiile pentru consultarea de către toate categoriile de utilizatori a documentelor în sala de lectură sau prin împrumut la domiciliu. şi în acelaşi timp şi cele mai vechi sunt bibliotecile de la Bucureşti. cum ar fi: Biblioteca Centrală a Universităţii Politehnice Bucureşti. cu extensie către cea naţională şi internaţională. „Mihai Eminescu” din Iaşi Oraşul Iaşi a fost o aşezare intelectuală în prima jumătate a sec. asigură calificarea si perfecţionarea personalului propriu prin participarea la cursurile organizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. este “de a constitui. Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de medicină şi farmacie "Iuliu Haţieganu" Cluj-Napoca. participă la activităţi didactice. Biblioteca Universităţii de medicină şi farmacie „Carol Davila” Bucureşti. şi altele. convenţii sau contracte cu organizaţiile interne şi 5 http://www. sau la stagii de pregătire si perfecţionare în străinătate. Biblioteca Universităţii "Transilvania" Braşov. asigurând informarea documentară a utilizatorilor. nu includ B. cât şi o bibliotecă enciclopedică de cercetare ce oferă spre consultare întregul său fond de documente”. XIX. prelucra. Cele mai importante trei biblioteci centrale universitare din România. precum este prezentată pe pagina web a acesteia. Timişoara pentru că şi-a primit acest statut doar în 1992.ro/prezentare. aici dezvoltându-se prima universitate din România şi cea mai importantă bibliotecă de învăţământ superior. şi un mare centru universitar al României în a doua a jumătate a secolului.C.

achiziţionează publicaţii şi alte documente din ţară şi străinătate. În acelaşi Regulament de funcţionare a bibliotecii este menţionat în cel de al doilea capitol cum se formează patrimoniul bibliotecii. documente muzicale. ştiinţele. transfer.1-10.  Patrimoniul documentar cuprinde: cărţi. iar până în 1860 erau inventariate 4. publicaţii seriale. artele. documente audiovizuale. jurisprudenţă. care a fost şi fondatorul bibliotecii. p. . prelucrarea. După 1851 colecţiile s-au sporit prin Depozitul legal.166 de volume de carte. cuprindea şi reguli de folosire a bibliotecii.  Colecţiile cuprind un valoros fond de patrimoniu constituit din manuscrise. conservarea. şi a fost deschisă în noiembrie 1841. 1 8 . introducându-se reguli ştiinţifice de organizare şi catalogare. precum cea a lui Vasile Alecsandri. documente cartografice. Începând 6 http://www. După modelul bibliotecii de la Iaşi se vor organiza şi alte biblioteci.  Colecţiile sunt de nivel enciclopedic în Unitatea Centrală si specializat în bibliotecile filiale în acord cu programele de studiu din învăţământ universitar. schimb intern şi internaţional. documente arhivistice. documente electronice. Academia Mihăileană a fost înfiinţată la 16 iunie 1835. catalogul are 52 de pagini care grupează lucrările pe domenii: teologie.40 pct. carte grecească (şi carte ştiinţifică grecească) şi latină. Iaşi este o bibliotecă ce dezvoltă colecţii enciclopedice şi/ sau specializate de publicaţii cu caracter ştiinţific şi cu mare valoare culturală din ţară şi străinătate. cu un fond iniţial de 600 de volume donate de Mihail Sturza.  Colecţiile se constituie şi se dezvoltă prin achiziţie (cumpărătură). donaţii. dar şi carte franceză şi traducerii din literatura franceză. recuperarea şi eliminarea publicaţiilor se face conform Legii bibliotecilor nr.bcu-iasi. internaţionale pentru activităţi specifice. după cum urmează6:  B. şi Depozit legal.ro/pag/regulament. Catalogul cartelor de cetit în Biblioteca Academiei Mihăilene a fost realizat în 1841. carte străină şi carte veche românească.334/2002 art. iar Biblioteca Academiei Mihăilene a fost fondată în anul 1838. documente fotografice sau multiplicate. manuscrise.pdf.C. literatură. şi donaţii.U.  Evidenţa. baze de date.

La începutul sec. numit la 1 septembrie 1874 de Maiorescu . Tocmai din această cauză biblioteca nu şi-a putut îndeplini complet funcţiile de bibliotecă universitară. numărul de studenţi a crescut determinând revizuirea şi modernizarea bibliotecii. datorită dezvoltării economiei româneşti şi progresului tehnic. în care profesia de bibliotecar era confundata cu cea de funcţionar.cu acest an „Biblioteca Academiei Mihăilene” şi-a schimbat succesiv numele în „Biblioteca Naţională”. şi revenirea la caracterul universitar. Tot patrimoniul bibliotecii era găzduit în sala de lectură. cât şi publică. acesta urmărind să studieze ştiinţa modernă şi metodele de investigare. În aceasta etapă. „Biblioteca Universitară Naţională”. Titu Maiorescu. şi a considerat absolut necesară dezvoltarea unui catalog pe materii şi alfabetic. dar conform documentaţiei a fost şi o bibliotecă publică. În 1864 „Biblioteca Ulpia” devine „Biblioteca Centrală”. În acest nou spaţiu nu existau depozite.P. XX s-au exprimat noi idei asupra cercetării ştiinţifice din biblioteca universitară. în prezent biblioteca universitară de la Iaşi are numele acestuia.449 de volume). şi de a stăpâni şi utiliza ştiinţa pentru a putea crea o profesie în societate. dar care nu era potrivit cu principiilor noi apărute ale biblioteconomiei. şi „Biblioteca Ulpia”. o comisie de bibliotecă îşi exprimă dorinţa de specializare a personalului din bibliotecă. care era elegant şi primitor. care era atât universitară. Mihai Eminescu a fost şi el director al bibliotecii. Din 1916 biblioteca şi-a păstrat caracterul de bibliotecă universitară. N. Iorga publică în diferite articole neajunsurile biblioteconomice ale bibliotecii din acea perioadă. deoarece nu exista depozit. ca loc de cultură pentru Iaşi. Ludovic Steege (1. datorate reevaluării scopului Universităţii. având un sistem organizatoric învechit. B. punând la dispoziţie fondul său de volume şi cititorilor din afara cercului universitar. şi alţii. Asachi. nici spaţii de lucru bine delimitate pentru personalul bibliotecii. dar dezvoltarea sub conducerea sa a fost anevoioasă. Totuşi bugetul 9 .Haşdeu a fost bibliotecar. în 1897 se mută într-un nou spaţiu al Universităţii. În perioada dinaintea Primului Război Mondial. accentuând că în bibliotecile din România ştiinţa bibliotecară este puţin cunoscută. în străinătate. Între anii 1859 şi 1869. iar sala de lectură era folosită şi pentru expunerea obiectelor de artă (până în anul 1916 când au fost transferate la muzeu). recomandând sistemul fişelor mobile. în 1899. timp în care el a propus un plan modern de organizare a instituţiei. precum Cezar Bolliac. Gh. În anii următorii donaţiile unor nume importante din cultura română se adaugă fondului. În 1904 se sublinia scopul Universităţii.

a publicat în 1934 un istoric al instituţiei. Scurtă istorie a bibliotecilor din România. 1924. unul din directorii Bibliotecii Universităţii din Iaşi. 63/ 21 iunie 1916. şi se pun bazele Serviciului de schimb interbibliotecar de mai târziu. şi doar după anul 1980 se vor introduce activităţile de achiziţie şi prelucrare centralizate. 2271/ 9 iunie 1916. însă acest proiect a fost întrerupt de izbucnirea Primului Război Mondial. care a adus după sine alte cerinţe de adaptare in organizarea bibliotecii. Activitatea de modernizare prin norme de lucru profesionale. şi deţinerea de cunoştinţe de limbi străine şi ştiinţă bibliotecară.. prin stabilirea de relaţii de schimb şi împrumut cu alte instituţii din România. la Iaşi bugetul fiind de 10. În 1914. Ideea de bază a reorganizării bibliotecii o constituie separarea fondului de carte de sala de lectură. Sub 7 Decretul nr. p. numărul de cititori creşte. Schimbările în bine a bibliotecii s-au simţit sub conducerea lui Karl Kurt Klein. comparativ cu bibliotecile universitare din Cluj şi Bucureşti. datorită unor raţiuni de ordin economic şi metodologic se sugerează folosirea principiului centralizării. În sălile de lectură se dorea păstrarea cărţilor cele mai cerute. când a devenit director al Bibliotecii Universitare din Iaşi. rezolvarea problemelor bibliotecare şi administrative v-a influenţa puternic dezvoltarea bibliotecii. p. Karl Kurt Klein. 76 8 Buluţă. Polonia şi Ungaria. Totuşi în această perioadă.U. iar conservarea cărţilor făcută după criteriile strict biblioteconomice. se remarcă probleme în catalogarea publicaţiilor şi cărţilor. în care autorul distingea trei etape în evoluţia bibliotecii până în anul publicării8. inventarierea acestora.C. Bercovici. şi care influenţează calitatea muncii bibliotecarilor. O problemă majoră a bibliotecii din Iaşi în această perioadă este lipsa spaţiului. dar centralizarea va fi realizată doar în 1949. când filiale bibliotecii vor fi reunite sub conducerea directă a B.300 de lei şi personalul era în număr de 6. prin care biblioteca de la Iaşi devine o bibliotecă universitară. în care se cere încadrarea unui personal cu studii universitare. şi organizarea fişelor. şi birourile administrative.filiale rămân să desfăşoare doar activităţile de informare şi documentare.200 de lei. După acest principiu se va organiza biblioteca de-a lungul anilor. Gheorghe. începând cu 1932.pentru resurse umane în anul 1910 era mic comparativ cu alte biblioteci din ţară. În anul 1916 s-a publicat un nou Regulament7 al bibliotecii. Biblioteca universitară între tradiţie şi mondializare uniformizată. 141 10 . publicat Monitorul Oficial nr. de 24. bibliotecile . iar la biblioteca din Bucureşti bugetul era dublu.toate acestea încetinesc activitatea de bază a bibliotecii.1934. şi a bibliografiilor. Sanda.

În 1932 s-a realizat o reorganizare a periodicelor. Perioada anilor 1940.900 de volume organizate în secţii: bibliografii speciale. Biblioteca a continuat să se dezvolte după structurile organizaţionale a lui Klein mult timp după ce acesta nu a mai fost director al instituţiei. teze şi izvoare. Au fost pierdute doar 600 de volume.000 de volume în anul 1946. această bibliotecă s-a bucurat de mult succes la utilizatori. Întru-un Regulament din anul 19359 se vorbeşte despre rolul Bibliotecii Centrale Universitare din Iaşi în învăţământ şi cercetare. şi scoaterea din evidenţă a unor periodice de probă. faţă de alte biblioteci din ţară numărul rămâne scăzut. dicţionare şi enciclopedii. dar 30. iar remuneraţia salarială rămâne redusă.000 de publicaţii. licenţiaţi trebuind să treacă printr-o perioadă de iniţiere. multe documente au fost evacuate.000 au fost deteriorate. biblioteca închisă câteodată pentru anumite perioade de timp. biblioteca îşi schimbă locaţia în clădirea Fundaţiei Ferdinand I. Bercovici.conducerea acestuia se stabilesc relaţii de cooperare cu biblioteci din străinătate. personalul mult redus care cu greu reuşea sa menţină activitatea bibliotecii. dar personalul bibliotecii rămâne încă redus. Progresul în bine al Bibliotecii Centrale Universitare din Iaşi a fost oprit de izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial. monografii. iar în interiorul grupelor ordonarea periodicelor s-a făcut alfabetic. iar pentru posturile de bibliotecari se cerea doctorat. în anul 1939. dar şi deschiderea „Bibliotecii Uzuale” cu 3. p.de legătorie. deschiderea catalogului alfabetic de fişe (75. în principal cadrelor universitare şi studenţilor.79 11 . Din anul 1932 până în 1936 activitatea de reorganizare se axează pe redistribuirea şi instruirea personalului. şi despre publicul căreia era destinat. 9 Sanda.000 de fişe scrise la maşină). Se prevedea şi efectuarea de controale anuale a registrelor de inventar. Deşi numărul personalului creşte la 21. În acelaşi timp este menţionată nevoia de a ocupa locuri de muncă în departamentul tehnic. mărindu-şi fondurile cu 70. când bugetul şi personalul bibliotecii a fost redus. Un pas important în viaţa bibliotecii o constituie.22. reviste. organizarea s-a făcut în depozitul din subsolul Universităţii din Iaşi. Biblioteca universitară între tradiţie şi mondializare uniformizată. separarea funcţiilor bibliotecare de cele administrative şi se pune accent pe factorul uman. după această perioadă nefastă.1944 a fost foarte grea pentru bibliotecă. istoria ştiinţei. prin care până în anul 1932 s-au constat lipsuri de 31. biblioteca nu a mai făcut achiziţii şi şi-a întrerupt multe din relaţiile cu străinătatea timp de 10 ani. 78. care s-a încheiat în 1937. pe criteriu tematic în 16 grupe.

În 1952 se înfiinţează Serviciul bibliografic. „Mihai Eminescu”. ScienceDirect. care ulterior devine Sector de carte rară şi colecţii speciale. Cluj. care v-a creste în 1964 la 1. ca şi B. şi în continuare puţin specializat pentru activităţile bibliotecii. din diverse domenii. tipărituri vechi româneşti. EBSCO. Embase.000 de utilizatori care nu aparţin mediului universitar.C.C. pe care îl foloseşte şi în prezent.U. iar din 1999 biblioteca îşi construieşte un catalog online care cuprinde 25% din fondul bibliotecii. astfel biblioteca de la Iaşi devine Bibliotecă Centrală Universitară. iar în 2004 la 1.184 de locuri. Se păstrează aici publicaţii ce au aparţinut personalităţilor politice şi culturale. în 1988 fiind înregistraţi 3. Se înfiinţează un serviciu special în 1950.U. gravuri şi tipărituri muzicale. Prin funcţia educaţională a bibliotecii se vor căuta metode de informare ştiinţifică conform noilor legi a învăţământului. domnitorilor. pentru care foloseşte soft-ul ALPEH. precum manuscrise vechi. „Mihai Eminescu” face parte din consorţiu de biblioteci universitare alături de B. şi mai apoi datorită noii legii a învăţământului (din 1948) care oferă gratuitate în învăţământul de stat şi crearea cursurilor serale. în prezent 460. şi în 1964 prin Centru de documentare ştiinţifică.C.U. Începând cu anul 2003 B. Scopus.U. Procesul modernizării bibliotecii a continuat. cerinţele bibliotecii devin mai mari. care se va dezvolta şi va include diverse instrumente bibliografice şi surse de informare. Activitatea serviciului bibliografic se va extinde în 1960 prin crearea Serviciului de informaţii bibliografice. După 1949 se măreşte numărul de personal şi se trece la o activitate specializată pe servicii. cărturarilor celebri.213 de locuri în 30 de săli. şi tot acum se finalizează catalogul zecimal care este pus la dispoziţia utilizatorilor alături de cel alfabetic.C. În acest an exista un număr de 200 de locuri in sălile de lectură. „Nicolae Bălcescu” în B. European 12 . dar personalul rămâne redus pentru bibliotecă. Biblioteca şi-a păstrat puţin din caracterul public. În 1958 biblioteca îşi schimbă numele de la B. „Lucian Blaga” din Cluj. În 1949 se realizează centralizarea filialelor. Fondul de carte este în continuă creştere. Timişoara şi Bucureşti prin care achiziţionează abonamente la importante baze de date internaţionale electronice cu rezumate şi articole integrale din reviste ştiinţifice şi cărţi precum ProQuest.urile de proprietate.U.000 de înregistrări. cu ex-libris. După anul 1945 numărul cititorilor începe să crească. în 1992 realizându-se computerizarea şi automatizarea bibliotecii. şi Serviciul de împrumut pentru scurtarea timpului de servire. care cuprinde piese de arhivă valoroase.C.

departamentul Fişiere Autoritare. din care mai mult de 18.236 de partenerii din 51 de ţări. http://www.bcu-iasi. Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” are. doar de pe cele 100 de calculatoare care aparţin Bibliotecii Centrale Universitare "M. Actualul director al bibliotecii este Prof. viaţa bibliotecii.Sources. departamentul Catalogare.ro/statistica. Observatorul Astronomic. şi coordonează şi administrează colecţiile bibliotecilor de la: Muzeul de Istorie Naturală. fondul bibliotecii în 2008 era de 2. Univ. etc.http://www. departamentul Indexare.php 12 Sediul central. http://www. Accesul la aceste resurse electronice se face direct. 747 de titluri de periodice.bcu- iasi.ul.ro/biblos.000 de unităţi10.ro/centrala.000 sunt activi. economie.php 11 Accesare revistă prin link. departamentul Schimb Internaţional. Colaborări la link. departamentul Marketing. Centrul de consiliere educaţională al Comisiei Fulbright .ro/colaborari. departamente.442 unităţi şi are o creştere anuală de 25.312. În momentul de faţă biblioteca are colaborări şi cu alte instituţii ieşene precum British Council Iaşi.I.ro/coordonari. departamentul Informatizare. drept. artă.C.Personal. Eminescu". iar structura biblioteconomică actuală a Bibliotecii Centrale Universitare din Iaşi cuprinde următoarele departamente şi servicii12: Direcţiune. „Carol I” din Bucureşti 10 „Repere ale Bibliotecii Centrale Universitare "M.ul. Eminescu" Iaşi privind anul 2008”. cât şi la străine în număr de 38.php 13 . departamentul Bibliografic. unde se publică articole de biblioteconomie. departamentul Colecţii Speciale. precum şi de pe calculatoarele din reţeaua Universităţii "Al. B. Sala germană de lectură. departamentul Contabilitate.php. departamentul Achiziţii-Evidenţa. Până în 2008 biblioteca era abonată atât la periodice româneşti – în număr de 219.bcu-iasi.php 13 Coordonări în link. 7 colecţii speciale. În anul 2004 biblioteca dispunea de relaţii cu 1.bcu-iasi. istorie. tehnologia informaţiei. ştiinţe exacte. inclusiv filialele. departamentul Periodice. Catedra de Germanistică din Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" 13. Dr. dintr-o mare varietate de domenii: literatură. şi s-au făcut schimburi cu 656 de parteneri prin care biblioteca a primit 262 de cărţi. Alexandru Călinescu.http://www. medicină.900. personalul bibliotecii a crescut până la 188. iar numărul utilizatorilor înscrişi a ajuns la 37.bcu- iasi. Gradina Botanică.Biblos11. Cuza".U. la fel ca si celelalte bibliotecii universitare din România. o revista electronică. departamentul Conservarea Colecţiilor. publicată online începând cu anul 1994. departamentul Administrativ .ul http://www. departamentul Relaţii cu Publicul.

împrumut inter - bibliotecar intern şi extern.ro/ 14 .filiale. Prin Decret. din care 12.shelf”. Parhon" din Bucureşti. Organigrama sistemului de bibliotecă din 1970. iar în 1914 se inaugurează noul spaţiu al bibliotecii din Bucureşti. şi mai târziu prin Depozitul Legal (cel puţin un exemplar din tot ce se publică în ţară). devenind coordonatorul bibliotecilor facultăţilor din capitală. Din 1913 se introduce sistemul de catalogare CZU (clasificare zecimală universală).. şi catalogarea volumelor alfabetic şi pe domenii în cadrul bibliotecii.I. Ioan Bogdan. în 1948 Biblioteca Fundaţiei Universitare îşi capătă numele de Biblioteca Centrală a Universităţii "C. În 1933 s-a fondat Secţia Bibliofilă. În timpul celui de al doilea Război Mondial s-au constat pierderi de volume de cărţi în număr de 13. Panait Cerna. http://www. De la bun început a avut rol de bibliotecă universitară şi „vreme de 50 de ani. iar cărţile care „deranjau” comunismul erau cenzurate. 4 Săli de lectură şi un depozit. biblioteca a fost incendiată .000 de periodice. în 1953 având sub conducere 20 de biblioteci. aproape 3.s-au pierdut peste 5000. etc. burse studenţilor cercetători merituoşi şi prin tipărirea unor lucrări valoroase. şi 1. şi deschisă utilizatorilor în 1895.700 de manuscrise 14 În cadrul rubricii istoric. care avea un amfiteatru cu 500 de locuri. se introduce şi sistemul „Open. care a contribuit personal la fondul bibliotecii.sistem nou în România. a tezelor de licenţă sau de doctorat”14. ca Fundaţie Universitară a regelui Carol I. Fundaţia Universitarã avea sã-şi asume misiunea de a contribui la formarea elitei intelectuale. Tot în acest an biblioteca este închisă pentru inventar sub paza poliţiei.1948 Fundaţia universitară Carol I”. În 1989.000 carte bibliofilă. „1895. E. prezenta numeroase servicii specializate centralizate.500. cum ar fi: completarea colecţiilor.bcub. în anul 1911 se începe extinderea clădirii. Biblioteca centrală universitară „Carol I” din Bucureşti a fost fondată în anul 1891. În aceeaşi perioadă au loc simpozioane şi conferinţe la care participă multe din personalităţile vremii. Octavian Goga.precum: Titu Maiorescu. în timpul Revoluţiei. scoase din uz şi puse sub semnul Fond Secret. Datorită creşterii fondurilor şi cititorilor.000 de volume. îndeosebi prin acordarea de subvenţii. Patrimoniul bibliotecii a crescut datorită donaţiilor de la societăţi sau persoane fizice . Pangrati-. dar şi activităţile de administrare şi întreţinere a bibliotecii erau centralizate. catalogarea. care adăpostea cărţi şi manuscrise rare şi valoroase. premii de încurajare.

prin programul PHARE EUROPA. Caragiale. iar biblioteca are integrate încă două spaţii: clădirea fostei Bănci Dacia (arsă în timpul Revoluţiei.000 de volume din ţară şi străinătate) şi schimburi. În 1995 s-au sărbătorit 100 de anii de existenţă.aparţinând unor mari personalităţii ale culturii române între care Eminescu. Emerald şi altele. În 2008 fondul total de publicaţii a ajuns la 1.282 cititori. http://www. iar numărul utilizatorilor înscrişii era de 27. dezvoltând sistemul informatic. În anul 2001 este inaugurată sala de lectură Europa. actualizare 31 decembrie 2008. în scădere fata de anul 2002 când numărul era de aproximativ 36. EBSCO.718 de volume.bcub. la eveniment participând personalităţi din România şi străinătate. cât şi din cele externe. În 1996 s-a trecut şi la informatizarea filialelor bibliotecii. prin donaţii (peste 900. din consorţiul de bibliotecă. şi viitoarea construcţie a corpului Boema15. Din anul 2003 Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din Bucureşti face parte. atât din colecţiile proprii. Modernizare” http://www. Continuitate. funcţională 1997). În aceeaşi perioadă se fac eforturi pentru refacerea colecţiei de carte rară şi valoroasă. în această perioadă directorul bibliotecii era prof. După 1990. cu ajutorul UNESCO. În 1994 biblioteca s-a conectat la internet. În această perioadă se fac mari eforturi financiare pentru reconstrucţie şi refacerea fondului.bcub. s-au pus bazele Secţiei de Împrumut.ro/ 16 Rubrica “Biblioteca în cifre”. 15 În cadrul rubricii „Istoric”. • facilitarea accesului rapid la diverse categorii de surse. SpringerLink. fondul bibliotecii v-a fi reîntregit. dr.Reconstrucţie. şi a achiziţionat soft-ul VUBIS.ro/ 15 . cercetare şi cultură.912. partea „1990.2001. alături de celelalte marii biblioteci centrale universitare. univ. Ion Stoica. În acest an se redeschide oficial Unitatea Centrală a bibliotecii. se începe reconstruirea şi modernizarea bibliotecii. şi alţii. Coşbuc. • realizează valorificarea şi comunicarea documentelor şi surselor de informaţii. realizând un catalog online a fondului de publicaţii (doar la sediul central). obiectivele acesteia fiind: • asigurarea bazei documentare şi de informaţii necesare procesului de învăţământ atât la nivelul aprofundării studiului cât şi al cercetării. pentru achiziţionarea bazelor de date internaţionale.000 de cititorii16. Maiorescu. baze de date abonate în prezent sunt: ProQuest. Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din Bucureşti este un centru de învăţământ. şi se construieşte baza de date bibliografice EUREF.

având Săli de lectura. Arhivele Statului. http://www.000 de volume. Adrian Marino. acesta din urma publicând la Cluj. etc. Axente Banciu. sub numele de „Biblioteca Universităţii Regelui Ferdinand I”. Lapedatu. Mircea Carp.C. Sion. 17 În cadrul rubricii prezentare generală. circa 4.bcub.U.500 de volume care cuprindeau cărţi. şi care a constituit „fondul de aur” al Colecţiilor Speciale. „Lucian Blaga” din Cluj Biblioteca Centrală Universitară din Cluj a fost înfiinţată în 1872. Săli de expoziţii. Acest nou spaţiu a fost conceput special să adăpostească o bibliotecă de acest gen. După Primul Război Mondial. hărţi. Fondurile bibliotecii după acest an au crescut datorită donaţiilor de la numeroase instituţii şi persoane fizice. A.600. numărul utilizatorilor bibliotecii creşte considerabil datorită dorinţei de cunoaştere din cadrul Universităţii din Cluj. în 1972 de 2.zisă a bibliotecii s-a făcut pe 16 mai 1920. modern utilat. Alte personalităţii importante care au contribuit. intitulat „Catalogul revistelor ştiinţifice şi medicale din Cluj”. odată cu inaugurarea Universităţii. În 1923.Napoca. Săli de colecţii speciale. Iuliu Marţian. şi tot în acest an se pun bazele serviciului Colecţii Speciale pornind de la donaţia lui Gh. A funcţionat în clădirea centrală a Universităţii până în 1909. La Universitatea din Cluj se introduce bibliologia ca obiect de predare. stampe. şi cu timpul v-a deveni cea mai mare şi valoroasă bibliotecă din Transilvania. În anii 1920 fondul de cărţi era de circa 370. reviste. şi în 1922 prin donaţia lui Gheorghe Sion. acelaşi Racoviţă propune înfiinţarea Departamentului de schimb internaţional. la patrimoniul bibliotecii clujene au fost: Miko Imre. primul catalog colectiv. şi care are legătură directă cu depozitul vechi şi sălile de lectură. iar 1934 se finalizează actuala clădire a bibliotecii. birouri. pentru că mulţi cercetători s-au implicat în activitatea de cercetare bibliografică şi biblioteconomică. în 1926. Inaugurarea propriu. prin donaţii.ro/ 16 . în perioada 1919.1934. precum David Prodan şi Emil Racoviţă. picturi. În 1961. când a fost inaugurat spaţiul actual al bibliotecii.000 de volume. datorită creşterii fondului de cărţi a biblioteci s-a construit un nou depozit care poate adăposti 2 milioane de volume. • organizarea unui sistem complex de servicii pentru toate categoriile de utilizatori. manuscrise. precum Academia Romană. acest lucru datorându-se dezvoltării enorme a bibliotecii.17 B.

În 1995 s-a achiziţionat soft-ul VUBIS. în care se publică informaţii.html 17 .bcucluj. în 1920 biblioteca având 252. prin care se poate accesa catalogul online al bibliotecii de pe pagina web. În 1992 se demarează procesul de automatizare şi informatizare a bibliotecii. totuşi acestea au devenit centre mari de cunoaştere şi educaţie. Cele mai importante colecţii care fac parte din acest fond sunt donaţia lui Benigni Josephus.ro/bibliorev/ 19 Informaţii de la sfârşitul anului 2008. iar în 2008 fiind de 2.C.bcucluj. iar din 1999 se foloseşte ALEPH. ca fond separat în cadrul Colecţiilor Speciale. După 1990 biblioteca îşi primeşte numele de Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”.U. Fondul publicaţiilor a crescut considerabil din anii 1920.453 în 77 Săli de lectură. În anul 2001 biblioteca clujeană a avut 1. Începând cu anul 2001 B. http://www.000 de volume19.ul http://www. au fost transferate din gestiunea Fondului General în gestiunea Fondului de Patrimoniu. numărul locurilor în sălile de lectură a crescut şi el.500. şi conectarea la internet. Alături de alte bibliotecii partenere ale consorţiului de bibliotecă.600 de relaţii de parteneriat intern şi extern care au contribuit la dezvoltarea colecţiilor. ajungând în prezent la 3. Numărul utilizatorilor înscrişi a ajuns la 51. În 2006 s-a constituit Fondul de Patrimoniu. instalându-se calculatoare. În acelaşi an s-a constituit revista online a bibliotecii . Biblioteca centrală universitară „Lucian Blaga” din Cluj este în prezent cea mai dezvoltată din punct de vedere al patrimoniului.ro/cifre. articole şi interviuri legate de bibliotecă. dar biblioteca universitară de la Iaşi este cea mai veche 18 Accesare revistă prin link.848 volume. Concluzii Universităţile şi bibliotecile universitare s-au dezvoltat mult mai târziu în spaţiul românesc. sau independent biblioteca are in prezent multe abonamente la astfel de baze de date care pot fi accesate de utilizatorii săi.000. din Cluj.BiblioRev18. mai mare decât în celelalte bibliotecii universitare din ţară. un număr de 24.Napoca a făcut eforturi pentru achiziţionarea de baze de date ştiinţifice.

2007 2.000 de cititori. Bibliografie: 1.290 de unităţi.000 de cititori. http://www.553.bibliotecă de acest tip din România. 3.900.C.bcucluj. din Cluj are cele mai mari colecţii. Bercovici. şi generalizării învăţământului superior la toate nivelurile societăţii.C.U.ro/.bcub. http://www. Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din Bucureşti. creşterea numărului de utilizatori şi a colecţiilor acestora.C. Biblioteca universitară între tradiţie şi mondializare uniformizată. sprijinind învăţământul superior şi cititori din oraşul Iaşi de peste 150 de ani. în prezent B.U. din Iaşi are un fond de publicaţii de 2. Aceste creşteri ale numărului de cititori se datorează accesibilităţii indivizilor la nivelurile superioare de învăţământ din ultimele 2 decenii.U. din Bucureşti are peste 1. iar B.442. EX PONTO. de 3. Istoria şi statisticile marilor centre universitare din România ne arată dezvoltarea acestora.900.000 de documente. Sanda. B.ro/. 18 . Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj.312. şi 27. şi 51. iar utilizatori înscrişi de 37.

Ecaterina.191. http://www. Revista Teorie şi Practică.pdf 7.php/articles/560 9.4. Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi. 2000 6. Legea bibliotecilor nr. 1965 8. http://87.ro/biblos/biblos1/ist.pdf 19 . 1997 10. Gheorghe. The Scarecrow Press INC.. A history of libraries in the western world.248. Zasmenco.115/bnrm/publicatii/files/1/2005_1-2_06. Ion.. Busuioc. 2005. 1. N. http://www. Johnson.bcu- iasi. Buluţă. L. Interferenţe biblioteconomice. Rolul bibliotecilor universitare în modernizarea învăţământului în contextul Procesului de la Bologna.. nr. Partea I număr 132 din 11 februarie 2005. Revista Biblos.ro/index..ro/ 5. Elmer D.bcu-iasi. Editura Enciclopedică.edu. Din istoria bibliotecilor ieşene.2. EX PONTO. http://www. Republicată în Monitorul Oficial. Scurtă istorie a bibliotecilor din România. 334/2002. Moscovici. Stoica.