Colegiul Tehnic de Transporturi Auto Baia Sprie

Profesor Smiedt Mihaela
PERSONAJE LITERARE
Opera literară
(anul
apariției/curent lit.)
Alexandru
Lăpușneanul de
Costache Negruzzi
1840
perioada pașoptistă
romantism

Personajul
literar
Alexandru
Lăpușneanul

Doamna
Ruxanda

Povestea lui
Harap-Alb de Ion
Creangă
1877
Epoca marilor
clasici

Harap-Alb

Spânul

Moara cu noroc de
Ioan Slavici
1881
realism

Ghiță

Lică

Tipologie
Statut social, psihologic, moral

narator

Caracterizare directă realizată de:
alte personaje
personajul însuși
(autocaracterizare)
-mitropolitul Teofan:
„m-am arătat cumplit, rău,
„Crud și cumplit este omul vărsând sângele multora‟;
acesta.‟;
„n-aș fi un nătărău de
-Spancioc: „sângele cel
frunte, când m-aș încrede
pângărit al unui tiran ca
în tine?‟
tine‟.

-personaj prin excelență
romantic, excepțional care
acționează în împrejurări
excepționale;
-construit din lumini și umbre,
calități și defecte puternice;
-tipul domnitorului tiran și crud
-personaj secundar, de tip
romantic
-soția lui Alexandru
Lăpușneanul
-nepoata lui Ștefan cel Mare
-personajul principal, real (nu
are puteri supranaturale),
pozitiv, eponim și complex (are
atât calități, cât și defecte);
-fiul cel mic al craiului / inițiat
în tainele vieții
-personaj secundar;
-nu e în totalitate un personaj
negativ, e ambiguu; e răul
necesar, deoarece are rol
inițiatic
-personaj principal, realist,
complex, mobil (se transformă
sub ochii cititorului)
-cizmar / cârciumar
-dezumanizat de patima
înavuțirii

„Purta coroana
Paleologilor‟;
„nenorocitul
domn‟

„cârciumarul cel
nou‟

-Lică: „Tu ești om, Ghiță,
om cu multă ură în sufletul
tău, și ești om cu minte ‟
-Ana: „muiere îmbrăcată
în haine bărbătești‟

-personaj secundar, malefic, cu
înclinații criminale
-personaj static

„un om ca de
treizeci și șase de
ani, înalt, uscățiv
și supt la față‟

-Ana: „om rău și
primejdios‟
-Ghiță: „Tu nu ești om,
Lică, ci deavol.‟

„gingașa
Ruxanda‟;
„Ea însă era tristă
și tânjitoare‟

-Al. Lăpușneanul: „Femeia
tot femeie (…) în loc să se
bucure, ea se sparie‟;
„muiere nesocotită‟

________

„fiul craiului,
boboc în felul său
la trebi de aieste‟

-Spânul: „puiu de viperă‟,
„fecior de om viclean‟;
-Sf. Duminică: „luminate
crăișor‟

________

„un om spân‟
„pornesc , Spânul
înainte, ca stăpân‟

„așa sunt eu în felul meu,
știu una și bună: să-mi
slujesc stăpânul cu
dreptate‟ (vorbele
ademenitoare )
„Ei! Ce să-mi fac?... Așa
m-a lăsat Dumnezeu!...‟

„Eu sunt Lică Sămădăul…
Multe se zic despre mine,
multe vor fi adevărate și
multe scornite‟

Caracterizare indirectă
-se realizează prin fapte, vorbe, relația cu
celelalte personaje, antiteza:
crud / sadic
hotărât / stăpânirea de sine
viclean / disimulat
inteligent / abil politic / diplomat
bun cunoscător al psihologiei umane
-construită în antiteză cu Lăpușneanul:
blândă / supusă
caracter slab
iubită de popor
-se realizează prin nume, fapte, gesturi,
vorbe, relația cu celelalte personaje:
milostiv, curajos, prietenos, supus
Spânului, își respectă cuvântul dat,
comunicativ, responsabil etc.
neascultător și naiv
-lingușitor și umil la început, viclean,
devine răutăcios și amenințător, impulsiv
și agresiv, arogant, disprețuitor și
lăudăros
-se realizează prin fapte, gesturi, vorbe,
relația cu celelalte personaje:
inițial – bun gospodar, om harnic, blând
și cumsecade
devine – laș, fricos, subordonat în
totalitate Sămădăului, dezumanizat, se
dedublează, complice la crimă, asasin
-orgolios, hotărât, caracter puternic, crud,
inteligent

1

Luceafărul de
Mihai Eminescu
1883
romantism

O scrisoare
pierdută de I.L.
Caragiale
1884
Epoca marilor
clasici

Ion de Liviu
Rebreanu
1920
realism

Luceafărul

-omul de
geniu, superior
-măști ale
eului liric /
dualitatea
ființei umane

„tânăr voievod‟,
„păr de aur
moale‟, „umerele
goale‟, „umbra
feței străvezii‟,
„ochii mari și
minunați‟
„o prea frumoasă
fată‟
„Cum e Fecioara
între sfinți / Și
luna între stele‟

fata de împărat

-omul comun

Ştefan
Tipătescu

-personaj principal;
-prefectul judeţului,
reprezentant al partidului aflat la
putere;
-tipul primului-amorez şi al
donjuanului;
-triunghiul conjugal

„prefectul
judeţului”

Zoe
Trahanache

-personaj principal;
-soţia lui Zaharia Trahanache,
preşedintele partidului aflat la
putere;
-tipul cochetei şi al adulterinei;
-triunghiul conjugal
-personaj principal, eponim;
-personaj monumental, realizat
prin tehnica basoreliefului;
-personaj realist, tipic pentru o
categorie socială – ţăranul sărac
care doreşte pământ;
-exponent al ţărănimii prin
dragostea pentru pământ

„soţia celui de
sus”

-personaj secundar, realist,
exponenţial, prototipul femeii
de la ţară (femeia reprezintă
două braţe de lucru, o zestre şi o
producătoare de copii)
-fiica lui Vasile Baciu, ţăran cu

„ea, fată cu stare”
„Faţa Anei,
lunguiaţă, arsă de
soare”
„Văzând-o plecată
şi supusă, Ion se

Ion

Ana

„iute şi harnic, ca
mă-sa”; „Munca îi
era dragă, oricât
ar fi fost de
aspră”; „a fost cel
mai iubit elev al
învăţătorului
Herdelea”

-fata de împărat: „O, ești
frumos, cum numa-n vis/
Un demon se arată‟
-Demiurgul: „Noi nu avem
nici timp, nici loc,/ Și nu
cunoaștem moarte‟
-Luceafărul: „ Și tu ești
muritoare‟ / „Ce-ți pasă
ție,chip de lut‟
-Demiurgul: „Ei doar au
stele cu noroc/ Și prigoniri
de soarte‟
-Zaharia Trahanache:
„amicul Fănică… De opt
ani trăim împreună ca
fraţii”; „E iute! N-are
cumpăt. Aminteri bun
băiat, deştept, cu carte, dar
iute”
-Pristanda: „Moşia , moşie,
foncţia, foncţie, coana
Joiţica, coana Joiţica”
Caţavencu: „o damă bună”
Zaharia Trahanache:
„Scumpa mea Zoe”

-Vasile Baciu: „hoţ”,
„tâlhar”, „sărăntoc”
-doamna Herdelea: „Ion e
băiat cumsecade. E
muncitor, e harnic, e
săritor, e isteţ”
-preotul Belciug: „eşti un
stricat şi-un bătăuş, ş-un
om de nimic”
Ion: „Cât e de slăbuţă şi de
urâţică!... Cum să-ţi fie
dragă?...”

„eu sunt nemuritor,/ Și tu
ești muritoare‟
„Ci eu în lumea mea mă
simt/ Nemuritor și rece‟

-veșnicie, capacitatea de a-și depăși
condiția, capacitatea de a se sacrifica
total din iubire, nu cunoaște limite
temporale și spațiale, cunoaștere
absolută, singurătate, nefericire
-efemeritate, neputința de a-și depăși
condiția, neputința de a se sacrifica total,
limitare temporală și spațială,
sociabilitate
-aspirație spre iubirea ideală

„un om căruia îi place să
joace pe faţă”

-se realizează prin nume, fapte, vorbe,
relaţia cu celelalte personaje:
prenumele cu rezonanţă istorică (Ştefan
cel Mare) e înlocuit cu diminutivul
Fănică (contrastul dintre aparenţă şi
esenţă)
stâlp al puterii locale, orgolios, autoritar,
instruit, educat, impulsiv
condus de Zoe

„Eu sunt o femeie bună…”

-se realizează prin nume, fapte, vorbe,
relaţia cu celelalte personaje:
Joiţica (diminutiv familiar) – contrastul
femeie voluntară, putere de convingere,
capacitate de manipulare
generoasă
-se realizează prin fapte, gesturi, vorbe,
vestimentaţie, relaţia cu celelalte
personaje:
sărac
isteţ, silitor şi cuminte, iubeşte munca
înfrăţit cu pământul / lacom
perseverent
viclean / răzbunător / impulsiv şi violent
insensibil
-se realizează prin fapte, gesturi, vorbe,
relaţia cu celelalte:
harnică, supusă, ruşinoasă
firavă, fără personalitate, victimă
voinţă şi răbdare

________

________

2

stare

Riga Crypto și
lapona Enigel de
Ion Barbu
1924/ 1930
volumul Joc
secund

Crypto

Enigel

Baltagul de Mihail
Sadoveanu
1930
realism

Ultima noapte de
dragoste, întâia
noapte de război
de Camil Petrescu
1930
modernism

Vitoria

-personaj
principal,
întruchipare a
dionisiacului –
-măşti ale
fiinţă inferioară
eului liric /
-craiul bureţilor
dualitatea
fiinţei
-personaj
umane
principal,
întruchipare a
apolinicului
-fiinţă superioară
-personaj principal, exponenţial;
-personaj complex, realizat prin
tehnica basoreliefului;
-femeia voluntară

mira cum poate fi
aşa şi-i era parcă
mai urâtă ca
înainte”
„Crai Crypto,
inimă ascunsă”;
„ciupearcă crudă
de pădure”

-supuşii: „sterp şi
nărăvaş”;
-lapona Enigel: „Rigă
spân”; „rigă blând”; „eşti
umed şi plăpând”

„lapona mică,
liniştită”
„lapona dreaptă,
Enigel”

-Crypto: „prea-cuminte,
Enigel”

„femeia nu mai
era tânără, dar
avea o frumuseţă
neobişnuită în
privire”: „ochii ei
căprii în care
parcă se
răsfrângea lumina
castanie a
părului”
„flăcău sprâncenat
(…) întorcea un
zâmbet frumos ca
de fată”

-Gheorghiţă: „Mama asta
trebuie sa fie fermecătoare;
cunoaşte gândul omului”

-se realizează prin gânduri, fapte, vorbe,
nume, relaţia cu celelalte personaje:
puternică, hotărâtă, curajoasă, lucidă,
inteligentă, stăpână pe sine
credincioasă şi superstiţioasă
păstrătoare a tradiţiilor
soţie iubitoare
pricepută, harnică, meticuloasă

-Vitoria Lipan: „sfios”,
„nesigur”

-parcurge un drum iniţiatic;
-la început e temător, porneşte în
călătorie pentru că i se cere: „M-oi duce,
dacă spui.”
-se realizează prin introspecție,
autoanaliza lucidă, monologul interior,
rememorarea, memoria involuntară,
fluxul conștiinței, fapte, vorbe, gesturi,
relația cu celelalte personaje:
intelectual lucid, căutător de certitudini,
spirit analitic, reflexiv și hipersensibil
-preocupat de problemele fundamentale
ale existenței;
-căutător de experiențe fundamentale

Gheorghiţă

-personaj secundar, fiul lui
Nechifor şi al Vitoriei Lipan;
-tipul tânărului în formare

Ştefan
Gheorghidiu

-personaj principal;
-personaj-narator, tipul
intelectualului lucid, inadaptatul
superior, îndrăgostit de absolut

-Nae Gheorghidiu: „N-ai
spirit critic… Ai să-ți
pierzi averea.‟

Ela

-personaj secundar

-Ștefan Gheorghidiu:
„ochii mari, albaștri, vii‟;
„Aș fi vrut-o mereu
feminină, deasupra

„Că dacă-n iarnă sunt
făcută/ şi ursul alb mi-e
vărul drept/ Din umbră
deasă, desfăcută,/ Mănchin la soarele-înţelept”

-se realizează prin nume, vorbe, fapte,
relaţia cu celelalte personaje:
numele Crypto = apartenenţa la familia
ciupercilor (criptogame) şi postura de
rege (rigă)
-viclean, dornic să îşi depăşească limitele
Numele Enigel = sonoritate nordică, în
limba suedeză – înger
-hotărâtă, aspiră spre absolut, parcurge
un drum iniţiatic

„Eram însurat de doi ani și
jumătate cu o colegă de la
Universitate și bănuiam că
mă înșală‟
„Știu că voi muri, dar mă
întreb dacă voi putea
îndura fizic rana care îmi
sfâșia trupul‟;
„nu mai e nimic omenesc
în noi‟;

-imaginea ei este fragmentată de
discursul și gândirea eroului;
-tipul omului banal, care încearcă să
tindă la ceva superior;

3

Enigma Otiliei de
George Călinescu
1938
realism balzacian

Moromeții de
Marin Preda
1955 (vol. I)
realism

Iona de Marin
Sorescu
1968
teatru modern

Felix

-personaj principal;
-personaj realist-modern, martor
și actor totodată;
-personaj reflector;
-intelectual în formare;
-tipul ambițiosului, al
inocentului;
-tânărul rațional

Otilia

-personaj principal;
-tipul cochetei, al inocentei;
-fata exuberantă

Ilie Moromete

-personaj principal, reflector
(vol. I), exponenţial;
-cel din urmă ţăran proprietar de
pământ

Catrina

-personaj secundar;
-a doua soție a lui Ilie

Iona

-personaj principal, eponim;
-personaj neomodernist, care
exprimă strigătul tragic al
individului însingurat, care face
eforturi disperate de a-și găsi
identitatea

„un tânăr de vreo
optsprezece ani‟;
„Fața îi era însă
juvenilă și
prelungă, aproape
feminină‟
„culoarea
măslinie a
obrazului și
tăietura elinică a
nasului‟
„Fata părea să
aibă optsprezecenouăsprezece ani.
Fața măslinie, cu
nasul mic și ochii
foarte albaștri,
arăta foarte
copilăroasă‟
“Era cu zece ani
mai mare decât
Catrina (…) avea
acea vârstă între
tinereţe şi
bătrâneţe când
numai nenorociri
sau bucurii mari
mai pot schimba
firea cuiva”

discuțiilor acestea vulgare,
plăpândă și având nevoie
să fie protejată, nu să
intervină atât de energic
interesată.‟
-Aglae: „N-am știut, faci
azil de orfani‟

-Moș Costache: „fe-fetița‟
-Felix: „admirabilă,
superioară‟
-Pascalopol: „A fost o fată
delicioasă, dar ciudată.
Pentru mine e o enigmă.‟
-Stănică Rațiu: „o fată
deșteaptă‟
-Catrina: „Lovi-o-ar
moartea de vorbă de care
nu te mai saturi, Ilie! Toată
ziua stai de vorbă și bei
tutun.‟

-femeia îndrăgostită, pătimașă și
dedicată, inteligentă;
-personalitate puternică, bine conturată,
atrasă tot mai mult de viața mondenă
„Voi fi ambițios, nu
orgolios.‟

-se realizează prin fapte, vorbe, gesturi,
vestimentație, relația cu celelalte
personaje:
-luciditate și profunzime intelectuală
-ambițios, perseverent, ferm și tenace
-avid de certitudini
-o fire analitică și un spirit de observație
foarte dezvoltat
-imatur în iubire

„Sunt foarte capricioasă,
vreau să fiu liberă! (…) Eu
am un temperament
nefericit: mă plictisesc
repede, sufăr când sunt
contrariată‟

-studentă la Conservator, temperament
de artistă;
-contradictorie, nehotărâtă, incapabilă să
ia o decizie
-inteligentă, dezinteresată
-putere de sacrificiu
-profundă în sentimente

“Domnule, (…) eu
totdeauna am dus o viaţă
independentă”

-se realizează prin fapte, gânduri, vorbe,
gesturi, relația cu celelalte personaje:
actor, disimulat,
inteligent, autoritar,
fire contemplativă, reflexivă
ironic, puterea de a face haz de necaz
prietenos, comunicativ

-Ilie Moromete: „Proastă
mai e și muierea asta a
mea!‟
dramaturgul: "Ca
orice om foarte
singur, Iona
vorbește tare cu
sine însușii‟

-supusă bărbatului, harnică, înțelege
necesitatea educației, hotărâtă
„Eu sunt Iona!‟ -clipa
descoperii propriei
identității
„e greu să fii singur‟

-se realizează prin limbaj, gesturi, acțiuni
simbolice, indicațiile autorului,
monologul dialogat sau solilocviu:
pescar ghinionist
capacitate de a se dedubla
însetat de libertate

4