1.

Istoria aparitiei
Astăzi aproape nici nu o mai băgăm in seamă, intr-atăt ne-am obişnuit cu prezenţa ei. Cărămida este, ea insăşi, o formă de civilizaţie care işi trage rădăcinile incă din Mesopotamia anilor 500 i.C. Aluviunile fine aduse la mal de marile fluvii Tigru şi Eufrat erau amestecate cu şomoioage de paie şi, turnate in forme diverse, erau lăsate să se usuce la soare. Se obţinea astfel un material de construcţie ieftin şi indestulător, cărămizile pe care trecerea timpului şi evoluţia tehnologiilor pămăntene le-au transformat in componenta esenţială a caselor de azi. Rolul intămplării Cercetătorii sunt convinşi că, aşa cum s-a intămplat şi in multe alte cazuri, un rol esenţial in istoria fabricării cărămizilor l-a jucat intămplarea. Scormonind prin ruinele caselor din lemn mistuite, pănă in temelii, de incendii devastatoare, omul a constatat că, supuse unor temperaturi inalte, cărămizile din lut deveneau mult mai dure şi mai rezistente. Următorul pas a fost logic şi simplu: după uscarea naturală, ele erau arse in cuptoare de construcţie specială ce s-au perfecţionat permanent. Cărămida a fost utilizată in ridicarea caselor din ce in ce mai intens, cu deosebire in India şi pe zone intinse ale Orientului Mijlociu. Interesant de consemnat este faptul că şi la ridicarea Marelui Zid Chinezesc (aproximativ 210 I.C.) au fost folosite şi peste patru milioane de cărămizi. Edilii romani au utilizat şi ei intens cărămida zidită cu un mortar extrem de eficient, in compoziţia căruia era introdusă cenuşă vulcanică. Clădirile, podurile, apeductele sau pavajele epocii romane dăinuiesc şi astăzi aproape pe toată intinderea fostului imperiu. Numai că decăderea şi descompunerea dominaţiei romane a atras după sine şi dispariţia aproape totală a artei de a fabrica şi utiliza cărămida pe teritoriul intregii Europe. Tehnicile de producere a miraculoasei celule constructive au fost, din fericire, păstrate şi parţial revitalizate in perioada Evului Mediu, in special de artizanii italieni şi bizantini. America şi restul lumii In Statele Unite cărămida se fabrica destul de intens incă din anii 1600, cu mult inaite de naşterea oficială a naţiunii americane. Cunoscută sub forme diverse in mai toate civilizaţiile, pe toate continentele, cărămida a ajuns cu bine in secolul al XXI-lea, fiind astăzi fabricată şi foarte apreciată peste tot in lume. Ba mai mult, ea pare să fi devenit un material de construcţie mai popular ca niciodată. Atăt arhitecţii, căt şi inginerii o recomandă pentru inchiderea structurilor de rezistenţă, o utilizează la acoperirea decorativă a suprafeţelor exterioare şi chiar interioare, ca piesă de pavaj sau in unele compoziţii de artă modernă. Cărămida şi-a diversificat forma şi compoziţia. Ea poate fi glazurată, devenind perfect rezistentă la agresiunea factorilor de

mediu şi meteorologici. Poate fi compactă sau poroasă la interior, foarte rezistentă la temperaturile cele mai ridicate şi la şocurile cele mai dure. Primeşte in compoziţie o paletă inepuizabilă de pigmenţi, căpătănd cele mai variate culori şi nuanţe. Dar dincolo de calităţile estetice, cărămida are argumentul tehnic esenţial: nimic nu se poate ridica mai solid şi mai repede decăt un zid din cărămidă. După ce a traversat mii de ani de istorie, simpla şi aparent banala cărămidă a devenit astăzi, in această lume supertehnologizată, materialul natural rezistent şi frumos care ne poate proteja perfect şi ne poate face viaţa mai uşoară. Utilizări pierdute Intr-un anumit stadiu al evoluţiei, cărămida a inlocuit piatra naturală in zone constructive, unde aceasta din urmă era utilizată cu exclusivitate. Cele mai cunoscute sunt zidirile efectuate in subteran pentru subsoluri sau pivniţe. Bine izolată impotriva umidităţii şi protejată de lacuri sau vopsele speciale, cărămida a căştigat teren datorită spectaculozităţii ei, dar şi timpului scurt şi uşurinţei de montaj. O perioadă indelungată cărămida a fost utilizată şi pentru fundarea construcţiilor sau la traseele tehnice pentru canalizare şi cablatură (cămine de apă, fose septice, şanţuri zidite pentru trecerea cablurilor electrice sau de telefonie).

2.Nomenclatura
Cărămida are capacitatea de a rezista influenţelor interne şi a presiunilor, fără deformări. Despre resitenta cărămizii spune marca sa. Principalele caracteristici a cărămizilor o constituie buna izolaţie termică datorată porozităţii speciale. Cărămida absoarbe căldura solară, păstrînd totodată căldura emanată din interior. Astfel confortul oferit fiind unul ridicat.

Marca :indică rezistenţa cărămizii; Acest indicator ne arată greutatea în kilograme pe 1 cm2 la care poate rezista această cărămidă. După rezistenţa la compresiune se produc următoarele mărci: 100, 125, 150, 200, 250, 300. Valorile numerice determina sarcina în kilograme. Dimensiunile cărămizii: Cărămida obişnuită se produce de dimensiunile: 250х120х65 mm, 250х120х88 mm. ρ(plastic) < 1700kg/m3 ρ(semiuscată) → 1800 kg/m3 Rezistenţa la îngheţ: rezistenţa la îngheţ ne arată cîte cicluri de îngheţare şi dezgheţare fără semne de deteriorare şi slăbirea caramida poate rezista. După rezistenţă la îngheţ cărămida se împarte în 4 mărci : Mrz 15 , Mrz 25 , Mrz 35 , Mrz 50 – coieficientul de conductibilitate termică se află în limitele 0,6 – 0,8 W / m º C şi nu se reglementeată . Densitatea cărămizii este între 1600 – 1900 Kg / m3 . O mare importanţă în construcţie o au găurile din cărămidă. În present există cărămizi fără găuri, cu goluri (effective) si gol – poros,care sunt super eficiente. cărămizi masive – fără găuri, acestea au dimensiunile de 240x115x63mm. cărămizi cu goluri, cu dimensiuni de 240x115x88mm. Golurile reprezintă maximum 30% din volumul cărămizii. Împărţirea pe tipuri se face astfel: cărămizi pline; dublu presate; cu goluri şi poroase.

Cărămida fără găuri: acest fel de cărămidă este utilizat de obicei pentru fundatii si piedestaluri, adică în cazul în care acestea trebuie să suporte o sarcină distribuită. Caramida poate fi, de asemenea, aplicate pe peretele exterior, dar în acest caz, pereţii ar trebui să fie cu o grosime de aproximativ 2 metri pentru a crea o conductivitate termica normativ. Cărămida cu găuri: acest fel de cărămidă au găuri transversal. Datorită lor,cărămida dispune de cele mai bune proprietăţi de menţinere a căldurii, astfel acestea sunt utilizate la construcţia pereţilor. Cărămida cu găuri este mai uşoară decît caramida făra găuri, oferind astfel o presiune mai puţin pe fundaţie. Caramida de faţadă consta partial din goluri. Cărămida poaroasă: de asemenea, contine găuri transversale, ca şi cărămida cu găuri, dar astfel de caramida se diferenţiază prin structura poroasă. Cărămida poaroasă se fabrică cu un adaos de substanţe organice, care ard în timpul de ardere şi oferă o structură poroasă.Caramida poroase are conductivitate termică foarte bună şi datorită structurii, este mult mai uşor decît toate celelalte tipuri de caramidă. Culoarea: dacă pentru oricecare cărămidă culoarea nu are importanta,atunci pentru cărămida de faţadă are o mare importanţă. În prezent cărămida poate fi practic de orice culoare, chiar şi neordinară. Culoarea cărămizii în mare măsură este determinată de tehnologia de ardere, compoziţia, calitatea şi culoarea materialului. Pentru obţinerea cărămizilor multi-colore , producătorii amestecă lut de diferit tip, deasemenea adaugă şi coloranţi. Nuanţele diferite se obţin deasemenea cu ajutorul engobei şi glazurei. Engoba este un strat subţire decorativ din lut,care este aplicat produsului turnat înainte de procesul de ardere. Glazura este un strat colorat sticlos, care se aplică pe suprafaţa cărămizii, redînd un luciu deosebit. Utilizarea: cărămida cu angobă este utilizată la decorarea faţadelor,gardurilor, interiorului. Există anumite cerinţe faţă de acest tip de cărămidă- nu trebuie să aibă fisuri,spărturi, turbiditate precum şi urme de var. Alte proprietăţi importante ale cărămizii constau în stabilitate şi rezistenţă crescută la compresiune, comparativ cu alte materiale, rezistenţa la cutremure, buna izolaţie fonică, o durabilitate peste medie şi o bună protecţie antiincendiu. Deoarece blocurile din zidărie ceramică fac o priză bună cu mortarul de zidărie, ele prezintă proprietăţi mecanice specifice ( ceea ce a determinat folosirea lor în zone geografice cu grad ridicat de seismicitate). Tot la capitolul avantaje se înscrie şi posibilitatea că în anumite condiţii cărămizile să fie reutilizate. În general cărămizile prezintă dimensiuni standardizate şi formă paralelipipedică, formă dictată de funcţiile pe care urmează să le îndeplinească. Astfel cărămizile de boltă şi cele radiale pentru coşuri, sunt în formă de pană, cele pentru cornişe sunt profilate. În funcţie de tipul de ardere şi de calitatea argilei pot fi de culoare: roşie, vînătă, gălbuie sau albă.

Tehnologia obtinerii caramizei cu angoba (se deosebeste de altele prin faptul ca culoarea se aplica pe uscat si se arde doar o singura data). Insusi suprafata decorate este altfel. Angoba consta din argila alba sau argila colorata cu vopsea, pina se ajunge la o consistenta lichida. Daca temperature arderii este aleasa in modul correct, se obtine un strat roz,de culoare mat. Caramida angoba se aplica la decorarea atit interieruluyi cit si exterierului. Gama larga de culori permite realizarea oricarei idei. Se ia in consideratie ca stratul de culoare este destul de fragil.

3.Caracteristicile materiei componente materiei prime
Pentru producerea caramizii se utilizeaza diferite tipuri de lut din aliaj de nisip, simple si uneori de lut MARL, care nu contin impuritati daunatoare a pietrei tari(de mormint), var, pirita, gips, incluziuni mari materiei organice s.a. In industriile mici prelucrarea lutului se face manual, iar in industriile mari des se aplica excavatoare si lopeti mecanice, ceea ce deasemenea depinde de proprietatile lutului, de natura aparitiei sale etc. La prelucrarea lutului mai des se folosesc excavatoarele cu o cupa sau cu 2. La prelucrarea lutului nepietros dar foarte dens se utilizeaza excavatoare cu directie anumita a lanturilor cupei. Aceste masini au motoare mult mai puternice, dar care se uzeaza repede. Performanta excavatorului depinde de caracterul lutului,si adincimea её залегания, tipul axcavatorului si puterea motorului si variaza de la 15-60 m3/ora (4800-19200 cărămizi). Livrarea lutului la interprindere este in vagonete care usor se rastoarna. La producerea caramizii, lutul se pregateste in unul din modurile urmatoare. Lutul extras din cariera, se rastoarna in творильные бетонированные ямы, unde se intinde in straturi, se toarna apa si se lasa pentru 3-4 zile. Apoi lutul se transporta dintii in depozit sau direct la fabrica de prelucrare la masini. In alta metoda, argila, direct de la cariera se aduce la fabrica la zdrobire si la masina de umidificare. Cu scopul de a se obtine o masa mai omogena, argila este supusa aerarii si congelararii in suporturi nu prea mari (aproximativ 1m inaltime şi 2m în lăţime), la aer liber. Metoda de prelucrare a materiilor prime depinde de natura şi tipul produsului. Pentru a separa pietrele de argila, se utilizeaza uneori role speciale care le separa. Aceste role simultan prelucreaza argila ca rolele netede. Камни подводятся к одному концу вальцов спиралями и по желобу выбрасываются.

In multe cazuri, calitatea argilei este ca ea sa poata intra direct in alimentatoarele, care este formata din 2-4 ramuri, in functie de soiurile mixte de lut(dense sau mai putin dense). La priza de alimentare este plasat un ax de rotatie, montati pe pumni sau o grebla mobila car которые подают подошедшую к выходному отверстию питателя глину, temporar distrugind bucatile care nimeresc si arunca argila sub alergatori. Sub alergatori lutul bine se размалывается и продавливается prin placa cu gauri a alergatorilor( marimea gaurii 3 mm). In alergatori dese ori se arunca materie prima cu defecte. Citeodata intre alimentator si alergator se instaleaza un surub umed, unde nimereste o cantitate necesara de apa. Adaugarea apei la masa des are loc in timpul prelucrarii alergatorilor ei. In asa caz se numesc alergatori umezi. După proprietăţile termo-tehnice şi densitatea me-die a cărăm. şi a pietrelor uscate pînă la starea masei constante acestea se îm-part:efectivă, convenţional efectivă cu ρ=1600kg/m3. după destinaţie cărăm.şi pietrele pot fi:constructive şi sociale.,cărăm.şi pietrele pentru faţadă se împart în artic.: cu suprafaţa netedă, reliefată, facturată. Principalele proprietăţi: -rez.mat. –capacitatea de a se opune distrugerii sub influienţa tensiunilor forţelor exterioare. Cărăm.bine se opune compresării şi m.rău întinderii, deaceea ele se folo-sesc în construcţii care lucrează la compresiune, rez.cărăm.se caracterizea-ză prin limita de rez.la compresiune şi încovo-iere; -ρmedie–raportul masei artic.către volumul total ocupat inclusiv porii şi golurile.; -ρ reală–raportul masei artic.către volumul ocupat fără pori şi goluri; -indicele densităţii–gradul de umplere a volumului mat.cu substanţă întărită din care el constă; -limita de rez.–tensiunea corespunzătoare sarcinei la care cărămida se distruge. În construcţii cerăm.suferă tensiuni nu numai la compresiune dar şi la încovoiere, deaceea standardele reglementează şi limita de rez.la încovoiere a cărăm.

4. Regimul de lucru a întreprinderii
Tab . 1
Nr . % Denumire a Secţiei sectorului liniei 1 Pregătirea materiei prime Turnarea şi uscarea Glazurare a şi arderea Încărcare şi Nr .de zile lucrătoare pe an Nr . de schimburi pe zi Nr . de ore pe schimb Fondul Coeficient Fondul anual de ul de annual al exploatare a utilizare a timpului utilajului utilajului de lucru T,h 260 2 8 260*2*8= 4160 350 3 7 350*3*7= 7350 365 2 8 365*3*8= 8760 305 2 8 305*2*8= 0,92 4489,6 0,92 8059,2 0,92 676,2 0,92 3827,2

2

3

4

descărcare

4880

Coeficientul de utilizare a utilajului tehnologic a întreprinderilor de producere a materialelor de construcţii ceramice este egală cu 0,92 .

Elevator Materia primă

5. Alegerea şi argumenatrea schemei tehnologice

Alimentator cu sertar Transportor Valţuri pentru separarea pietrelor

Colergang

Transportor Amesticator Conveier cu bandă Valţuri pentru măcinarea fină Transportor Presă Aparat pentru tăierea semifabricatelor Cuptor de uscare Vagonetă

Cuptor de ardere Depozitare

6. Alegerea si argumentarea utilajului tehnologic de baza si caracteristicile lui :
1. Alimentator cu sertor de tip ПЯП-8 Productivitatea - 10 m³/h

Viteza unei benzi - 0,9 m /min Puterea motorului - 9,2 kw Masa 2500 kg

2.Valţuri dezintegrante de tip CM - 12 Productivitatea - 10 m³/h Dimensiuni de gabarit Lungimea - 2200 Lăţimea - 1600 Puterea motorului - 20 kw

3.Separator electromagnetic Productivitatea - 12 m³/h Dimensiuni de gabarit Lungimea - 0,79 m Lăţimea - 0,79 m Înălţimea - 0,83 m Masa - 1700 kg Puterea motorului - 2,7 kw

4.Ciur vibrant Productivitatea - 20 m³/h Dimensiunile sitei

Lungimea - 1500 mm Lăţimea - 2750 mm Înălţimea - 20 m Numărul de site - 1 Puterea motorului - 10 kw

5.Moară cu bilă de tip CM - 436 Productivitatea - 2 m³/h Puterea motorului - 12,5 kw Masa - 2,7 t 6.Cărucior electric Productivitatea - 10 m³/h Încărcătura de ridicare - 200 kg Viteza miţcării - 0,4 m /s Puterea motorului - 2,2 kw Masa - 1710 kg 7.Trusă pentru presare semiuscată Productivitatea - 1200 buc/h Numărul de forme presate - 2 buc Presarea maximă - 20 Mpa Puterea motorului - 6 kw Masa - 7,9 t

Borderoul utilajului se îndeplineşte conform prevederilor din tabelul de mai jos , în conformitate cu fluxul tehnologic stabilit .

Tab . 5

Denumirea şi caracteristica utilajului Alimentator cu sertar Valţuri dezintegrante de tip CM - 12 Separator electromagnetic Ciur vibrant CM - 652 A Moară cu bile CM - 436 Cărucior electric CMC - 946 Trusă pentu presarea semiuscată CM - 457

Unitatea Numărul de de unităţi a măsură utilajului

Puterea motorului , kw unităţi totale

Notă

buc

1 1

22 20

22 20

buc

buc

1 1 1 1

2,7 10 12,5 2,2

2,7 10 12,5 2,2

buc

buc

buc

buc

1

6

6
Σ E = 75 , 4 kw

7. Productivitatea sectorului proiectat
Datele pierderilor posibile ale procesului de producţie pentru fiecare secţie , linie , sector tehnologic sunt : Tab . 2 Articole produse Pierderi ,% Materie primă Depozit, Încărcare Descărcare Materiale de zidărie 2 1 2 3 2 2 Transport Turnare Uscare Ardere Rebut , produs finit

Productivitatea fiecărei secţii , sector , linie tehnologică se controlează cu formula :
P0 R 1− 100

Pc =

unde : Pc – productivitatea sectorului calculat Po – productivitatea sectorului ce urmează după cel calculat R – pierderi şi rebut de producere , %

Tab . 3

Denumirea Unitatea Formula de productivităţii Sectorului măsură tehnologic anuale Rebut , Produs finit Ardere Uscare Turnare Transport Depozit, încărcare , descărcare buc.

Productivitatea În an Pa 1142857 În zi Pzi 3571 În schimb În oră Ps 1190 Ph 148

buc. buc. buc. buc. buc.
Pc = P0 R 1− 100

1166181 1202248 1226784 1239176 1264465

3644 3757 3834 3872 3951

1215 1252 1277 1291 1317

152 156 159 161 164

8. Calculul resurselor materiale
Materia primă pentru producerea elementelor ceramice sunt caolienele şi argilele cu adaus ( degresanţi , plastifianţi ). Componenţa chimică a diferitor mase argiloase din natură diferă. Cele mai răspîndite tipuri de argilă au următoarea componenţă :

- Si O2 - 65,3 ... 69,6 % -Al2O3 – 22,18 ... 24,14 % - Fe2O3 - 0,22 ... 0,44 % - TiO2 - 0,22 ... 1,1 % - CaO - 0,32 ... 0,43 % - Na2O - 0,08 ... 0,1 - SO3 - 0,12 % %

Alţi acizi - 7,88 - 8,85 %

Si O2 se află în argilă în stare stîngenită ( în componenţa mineralelor ) şi în stare liberă (nisip). Conţinutul înalt de Si O2 duce la prezenţa cantităţii mari de nisip în materia primă argiloasă ; la porozitatea înaltă a cioburilor şi rezistenţă mecanică mică . Pentru argilă cu conţinut înalt de Al2O3 este necesară temperatura de ardere mai înaltă. În argilele cu conţinut mic de Al2O3 se micşorează rezistenţa articolelor .

Componenţa granulometrică a argilei uşor fuzibile este legată de componenţa minerologică . Particolele mai mari decît 10 mm este prezentat în special restul mineralelor principale . Fracţia 10 – 15 cm este prezentată cum în stare de rămăşiţe a materialelor primare aşa şi în cantităţi mici a mineralelor secundare , particolelor cu dimensiuni mai mici de 5 mm ; este compusă din mineralele argiloase caolemit, montmorilonit şi alte minerale de formaţiuni secundare . Particolele cu dimeniuni mai mici de 5 mm conţine substanţe argiloase ce determină proprietăţi principale a materiei prime . Caolinele constau din minereuri Al2O3 × Si O2 × 2H2O şi conţin particole mai mici 0,01 mm ,după ardere caolinele păstrează culoarea albă . Tab . 4

Materia primă

Unitatea de măsură

Norma consum unitate articol 3,2 0,6 0,2

de la de În an 4046293,6 758680,05 252893,35

Necesarul de materiale În zi schimb 12644,6 2370,8 790,3 4214,8 790,29 263,4 526,8 98,8 32,9 În Pe oră

Argilă Nisip Apă

Kg Kg Kg

Componenţa materiei prime este : Argilă - 80 % Nisip - 15 % Apă - 5 % Masa unei unităţi de articol este 4 kg

Consumul de materie primă poate fi calculată după formula :

ρAM G = ------------------------------------- ; [(100-w)/100] × [(100-R)/100] w = 8 % = 0,08 R = 12 % = 0,12

9. Calculul resurselor energetice
Pentru calculul consumului energiei electrice se folosesc datele borderoului utilajului şi se îndeplinesc calculile după grupele de utilaj conform tabelului : Tab . 6 Denumirea sectorului Puterea totală a motoarelor Kw Producerea cărămizii 75,4 Fondul anual a timpului de lucru Coeficientul Coeficientul Necesarul utilizării în alimentării de energie timp conform electrică în puterii an Kw Kw Kw 0,92 0,85

7680

E a .u =

∑E

Kw
u

* K u * Ka. p * T * K p. p

µ

=

75,4 * 0,95 * 0,85 * 7680*1,5 = 75472384 , 0,9

Se îndeplineşte bordeoul necesităţii în resurse energetice conform tabelului : Tab . 7

Denumirea

Unitatea de măsură m3 T m3 τ Kw * h

Norma de consum la unitate de articole 0,013 0,0002 0,0089 0,000068 0,675

Consumul Pe oră Pe schimb 16 0,24 1,04 0,08 784 Pe zi ]Pe an

Apă tehnologică Abur tehnologic Aer comprimat Combustibil Energie electrică

2 0,03 1,3 0,01 98

48 0,72 31,2 0,24 2352

15360 2304 3328 76,8 752640

10. Compartimentul tehnico economic
*Consumul materiei prime şi materiale : Argilă = 4046293,6 Kg / an Nisip = 75868,05 Kg / an Apă = 252893,35 Kg / an *Consumul de resurse energetice : Apă tehnologică = 15360 m3 / an Abur tehnologic = 2304 T/ an Aer comprimat = 3328 m3 / an Combustibil = 76,8 T / an Energie electrică = 752640 Kw / an *Volumul de muncă
mt * n * N * t = 0,2 P

Vm = K

ml-numarul de muncitorilor lucratori;

n-numarul zilelor de lucru in an; N-numarul de schimburi in zi; t-durata unui schimb,h; P- productivitatea anuala a sectiei,liniei tehnologice; K = 0,975 n = 320 t=8 mt = 30 N=3 P = 1120000 *Productivitatea muncii ; ms= ml * Kp
Pn = P ms

Pn-productivitatea muncii in exprimare naturala P-productivitatea anuala a sectiei liniei ms-numarul de muncitori principali dupa state; ml- numarul de muncitori principali lucratori dupa state; kr- coefcientul recalcularii muncitorilor lucratori conform statelor; ; Dl = 365 – Dne ; Dne = 141 zile
Kr = n De

De = 365 – 141 = 224 zile ; ms = 15 * 1,43 = 21,45
Kp = 320 = 1,43 224

Pn = 1120000 / 21,45 = 52214,4

11. Tehnica securităţii.Protectia mediului
Tehnica securităţii este un sistem de măsuri organizatorice şi tehnice şi mijloace care nu permit o influenţă a factorilor periculoşi asupra muncitorilor. Conform regulilor tehnicii securităţii se determină măsurile cu caracter tehnic de protecţie a lucrătorilor , de pericolul productiv (dotarea utilajelor şi maşinilor cu îngrădiri şi dispozitive de siguranţă).

Sistemul protecţiei muncii mai include şi normele igienei muncii. Normele sanităriei de producţie prevăd limitele admisibile pentru conţinutul de praf , gaze, şi aburi în aerul încăperilor de producţie: temperatura şi umiditatea aerului, intensitatea şi volumul zgomotului. Îndeplinirea regulilor protecţiei muncii la întreprindere este controlată de inspectorii tehnici ai sindicatelor , de comisiile fabricilor, uzinelor şi a atelierelor. Inspectorul tehnic a sindicatului are dreptul de-a verifica întreprinderile pe care le deserveşte în orice timp al zilei, să dea instrucţiuni de înlăturare a neajunsurilor în cadrul protecţiei muncii să-i tragă la răspundere administrativă şi juridică pe cei ce au încălcat regulile protecţiei muncii. La rîndul lor muncitorii sînt obligaţi să respecte disciplina şi să îndeplinească regulile în interiorul întreprinderii, la timp să facă curat la locul de muncă şi să dea în primire schimbului următor locul curat şi în plină funcţiune. Dacă regulile şi normele tehnicii securităţii nu sînt îndeplinite răspunzătorii pentru aceasta sînt acei lucrători ai întreprinderilor care asigură condiţii de muncă sigure, la sectorul dat (maestrul, şeful secţiei, mecanicul principal). Starea condiţiilor de muncă este controlată de comisiile sindicatelor a uzinelor, fabricilor şi secţiile , de asemenea şi de inspectorii publici pe protecţia muncii. Respectarea regulilor protecţiei muncii, cunoaşterea regulilor tehnicii securităţii de către lucrători permite de-a preveni şi înlătura accidente în producţie, a traumelor şi bolilor profesionale. Studierea întrebărilor în legătură cu conducerea sigură a lucrărilor se înfăptuieşte din contul petrecerii a instructajului introductiv, la blocul de muncă şi periodic al tehnicii securităţii muncii. Petrecerea instructajului şi învăţarea muncitorilor să conducă sigur lucrările, are ca scop să explice muncitorului obligaţiile funcţiei lui şi particularităţile construcţiei utilajului la care el va lucra: – conţinutul cerinţelor instrucţiunii cu privire la protecţia muncii pentru profesia sa – funcţia îngrădirilor, mijloacelor de protecţie şi de semnalizare; – cerinţele securităţii munci la utilizarea instrumentelor,

- ordinea aplicării şi folosirii mijloacelor individuale sau colective de protecţie a muncitorilor la îndeplinirea tuturor operaţiunilor procesului de lucru, cerinţelor securităţii antiincendiare în secţie şi la locul de lucru. Tehnica securităţii joacă un rol important pentru muncitorii de la uzine, încălcarea ei duce la urmări grave. Este interzisă curăţirea valţurilor în timpul lucrului . În cuptoarele care sînt folosite în industria materialelor ceramice se utilizează diferite tipuri de combustibil. Un pericol deosebit îl prezintă utilizarea combustibilului lichid. Toate conductele care se folosesc pentru alimentarea cuptorului cu combustibil trebuie să aibă o lopată de cuplare şi zăvoare automate. Încărcarea şi descărcarea cuptorului să fie blocată. Procesul arderii combustibilului trebuie să fie bine regulat. Descărcarea din cuptorul de producţie gata trebuie să fie nu mai mare de 50ºC. Gazele pînă la aruncarea lor în atmosferă se curăţă cu scopul de a proteja mediul înconjurător. În camerele unde se lucrează cu substanţe chimice inflamabile e necesar să fie puse lăzi cu nisip în caz de incendiu. Lucrările de reparaţie în instalaţiile de uscare trebuie făcute în haine speciale şi mască de aer. Secţiile de uscare trebuie să fie echipate cu instalaţii de ventilaţie. La lucru se admit persoane care au studiat profesia şi regulile tehnicii securităţii de conducere a lucrărilor. Protecţia mediului înconjurător Ocrotirea mediului înconjurător reprezintă un sistem de acţiune de stat şi publice care asigură păstrarea mediului natural. Se organizează sisteme de control automatizate Producerea articolelor ceramice este legată de eliminarea gazelor de fum, prafului şi alte substanţe dăunătoare, ce pot duce la poluarea atmosferei, apei şi teritoriul întreprinderii. Soluţionarea problemelor ocrotirii mediului în industria ceramicii de construcţii se înfăptuieşte prin studierea multilaterală a întrebărilor în legătură cu diminuarea poluării mediului înconjurător cu gazele eliminate de la cuptoarele de ardere a ceramicii, ocrotirea resurselor acvatice prin curăţare

apelor reziduale, desprăfuirea aerului la punctele tehnologice principale (secţia de preparare a amestecului de materie primă, secţiile de presare etc.). Principalele măsuri de prevenire a poluării mediului înconjurător este întrebuinţarea utilajelor şi mecanismelor pentru curăţirea gazelor de la cuptoarele de temperatură înaltă şi a aerului prăfuit. La întreprinderi permanent se controlează compoziţia şi cantitatea eliminărilor dăunătoare în atmosferă, inclusiv SO2 şi SO3 , cantitatea admisibilă de substanţe dăunătoare în gazele eliminate. Concasoarele şi morile pentru mărunţirea materiei prime, presele, uscătoarele elimină mult praf şi de aceea ele sînt înzestrate cu instalaţii de desprăfuire – cicloane şi filtre. În scopul aspirării şi desprăfuirii sînt prevăzute soluţii, îndreptate spre curăţirea maximă a gazelor eliminate şi a aerului aspirat şi coborîrea pînă la norma sanitară a eliminărilor în atmosferă şi asigurarea condiţiilor de muncă sanitaro – igienice normale la locurile de muncă. Este necesară o supraveghere permanentă asupra pierderilor de producţie, eliminărilor şi acumulărilor produselor procesului de producţie în atmosferă, sol şi bazine acvatice .

Bibliografie
1) Dinescu , Radu , Surdeanu , Tudor „Ceramica din oxid de aluminiu” Bucureşti , Editura tehnică 1979 2) Budnikov P. P., Berejnoi Ă. S., Bulavin I. A. „Tehnologia produselor ceramice şi refractare” Bucureşti , Editura tehnică 1960 3)Tehnologia ceramicii şi materialelor refractare Îndrumări metodice ; Chişinău 2003 4) Dinescu , Radu „Bazele tehnologiei ceramicii şi refractarelor” Bucureşti , Editura tehnică 1966 5) Августиник А. И. «Керамика» Москва, Стройздат 1973 6) Кошляк Л. Л. Колиновский «Производство изделий строительной керамики» Москва, Высшая школа 1985 7) Канаев В. К. «Новая технология строительной керамики» Москва , Стройздат 1990 8)Волково Ф. «Общая технология керамических изделий» Москва, Стройздат 1983

MinisterulEducaţiei şi Ştiintei al R. Moldova UniversitateaTehnică a Moldovei FacultateaUrbanism şi Arhitectură Catedra: Ingineria Materialelor şi Articolelor de Construcţie

Proiect de curs
la disciplina: Tehnologia materialelor de finisare

Tema: “Cărămida cu angobă”

A efectuat:st.gr.IMAC – 071 A verificat: prof. univ.

Golub Victoria Rubliceanu Aurelian

Chişinău 2009

Cuprins:
1. 2. 3. 4. 5. 6. Istoria apariţiei..........................................................................................1 Nomenclatura............................................................................................3 Caracteristicile materiei componente materiei prime...............................5 Regimul de lucru al întreprinderii.............................................................7 Alegerea şi argumentarea schemei tehnologice........................................8 Alegerea şi argumentarea utilajului tehnologic de bază şi caracteristicile lui...............................................................................................................9 7. Productivitatea sectorului proiectat.........................................................12 8. Calculul resurselor materiale...................................................................14 9. Calculul resurselor energetice.................................................................16 10.Compartimentul tehnico economic......................................................18 11.Tehnica securităţii. Protecţia mediului.................................................