You are on page 1of 146

67

66

'

Cuvintele doveditoare. Cuvantul intai ca


Dnhul Sfant pnrcede ~ de la Finl, ci nnmai
de la Tatal

; ,
' ,

', ;

;

; , '
. ; , ,

'

, ;
,
: '

- , ;
.


,
,,
~
...........
,."...."
"

Prolog

Iara~i ~arpele cel nfc~atr ~ tncepator al raului

351
,

dcandu-~ capul sau mtva noastra, ~opte~te cele contrare


adevarului . Sau mai bine zis, fiind zdrobit capullui de crucea

Hristos , ell~i arata capul n fiecare din cei care sunt convin~i
de-a lungul timpului de sfatue pierzatoare, ~ astfel, loc
de n , se arata ca ~ hidra cu mai multe capete ~ prin acestea
n tnceteaza sa vorbeasca de la tnaltime cele ale nedreptatii.
Astfel a adunat la sine la trupul sau de tarator pe ,
pe arieni, eunomieni ~ pnevmatomahi ~ multi altii, care n
limba lor ~i-a varsat otrava sa3 52mtva sfintei Biserici ~,
loc sa foloseasc;a sai dinti, a folosit cuvintele acestora,
pe care le-a tnfipt temelia dreptei-credinte lnca de la lnceput,
precum - radacina a unei plante plantate,
care are roade preafrumoase, dar n a avut putere sa ,
deoarece au fost zdrobite de cei ~i-au tacut ca ~ al
lor pe stos3 5 3 .
A~adar, acest ~arpe tntelegator ~ de aceea mai bine zis
~arpele cel blestemat, mu , cel din mijloc ~ ultimul rau, cel
viclean ~ cel ce care uru seamana viclenia pamanteasca
de tarator, cel al calcaiului, adica alln~elaciunii

68

69

; ,
;
,
; ; ,

, ,

; ;
, ~
, ; .
' ' ;
,
' '
;
:

; , '


.
,
; , ; , '


,
,

.
,

Q. .

'
,

.
,

pazitor neobosit, sofistul cel mai inventiv ~ cel mai


iscusit unet spre 'invatatura urata de Dumnezeu,
a uitat deloc viclenia sa ~ introduce acum pithiniile354
latinilor 'invatatu despre Dumnezeu, care, de~i par a
aduce mici schmba, devin ! rele ~ aduc
multe straine ~ necuviincioase dreptei credinte ~ arata
tuturor clar ca cele despre Dumnezeu nici cel mai mic lucru
este mic 355 . Caci, daca lume~ti lucru absurd
se face cna mai multor absurde, cum dar 'intr-un
comun tuturor ~ nce nedemonstrabile
refetare la acesta, lucru emat absurd fara credinta
se face cna mai multora? Catre aceste absurde ar fi
cazut cei din neamul latinilor, daca ar fi fost desfiintata
mare parte a acestei 'invataturi gre~ite de catre ,
ne acestei dogme . Caci "se smeresc" a~a de mult
'incat, mintindu-se pe ei ~~ din cauza situatiei lor dificile,
spun ca suntem de aceia~i parere ~ ca ne deosebim numai
cuvinte.
Caci, daca spunem ca existenta Duhului Sffint
este din ipostasul Fiului, iar ei spun ca este ~ din ipostasul
Fiului, este imposibil ca cele doua 'inatatu de mai sus sa
aiba acela~i sens, pentru ca este Unul-nascut ~ una este
existenta Duhului. Afirmatia este contrara totdeauna negatiei
~ totdeauna una este mincinoasa ~ una este adevarata ~
putem sa fim acela~i adevar cata vreme negam ~ afirmam
acela~i lucru.
cred ca exista cineva dintre cei care cugeta corect ~
cei care 'imparta~esc aceasta 'invatatura, care sa accepte
faptul ca ace~tia numai ca vorbesc, dar ~ cugeta cele
contrare noua. toti cunoa~teti chiar fara nici dovada (cand

70

71

, ' ;
;

,
. , ,
, " "
"",
,

: ',

et

; '
, ,
; , ' '
,

; ;
; ; , ,
, ;
, ' ;

: ,
; ;
;

, , ,
,
, , ,
,


,
,
,

"

spun ma refer la pliroma drept-credincio~ilor) ca aceasta


Invat atura propovaduie~te ceva contrar numai , ci ~
356
fata de lnsu~i cuvantul adevarului, care a fost pastrat complet
de , a~a cum a fost el dat tara nici schimbare. darul
Dumnezeu aceasta se va adeve acest , a~a lncat
orice gura ce graie~te sa fie inchisa (Rom. 3, 19) ~
catre martusre unica sa fie tat cei esgu .
Rugaciune: Dar , Dumnezeule a toate, singurul
datator ~ pazitor al adevaratei teologii ~ al dogmelor ~ al
cuvintelor ce sunt aceasta, unica prea-monarhica Treime,
care e~ti numai obar~ie a toate, dar ~ care ai
Tine lnsu~i unica obar~ie, care este dincolo de obar~ie
( 57, singura monada tara de cauza, din
care provine ~ spre care se mi~ca anagogic dincolo de timp
~ tara de cauza Fiul ~ Duhul, Duhul cel Srant, Domnul, care
din Tatall~i are existenta purcedere ~ Fiul se da, se
trimite ~ se arata celor ce au dreapta credinta Tine; Fiule,
Unule-Nascut, cel ce ai existenta na~tere din Tatal ~
Duhul Sfiint locuie~ti ~ iti ei chip cei ce cred Tine ~
e~ti vazut chip nevazut; ante cel ce e~ti singur nenascut
~ nepurces, ~ lntr-un cuvant zicand, tara de cauza, singurul
358
Tata al luminilor inefabile, care sunt de cinste cu tine ,
stapanire, puterea creatoare a luminilor celor tacute cu mana
Ta359 , puterea datatoare a toata cunoa~terea, care produci toate
ideile cele multe chipuri ale celor ce cunosc ~ ale celor ce
sunt cunoscute ~ care celor ce cunosc mod firesc le insufli
cuno~tintele, celor nteegat gandue simple ~ nepatima~e,
celor simtua1i simturi1e lmpaite '~i patimitoare, iar celor
mic~ti pe amandoua de mai sus, Cel ce cu bunatatea ta cea
nespusa dai ~ cunoa~terea despre Tine atat cat putem
cuprinde numai tatur rationale, da-ne ~ noua acurn sa-ti

72

73

; '
;
; ,
;
,
, ,
, ' ,

, , '

' , ,
', ' , ,

, ;
'.

; .

; , , '
; ,
, ;
,
.

, , .

'
,
, '

.

'

, '
,

teologhisim binepHicut ~ sa fim lntr-un gand cu cei care


din veac - bineplacut lucrare ~ , a~a lncat sa
combatem pe cei ce teologhisesc binepHicut , iar pe cei
ce Te cauta cu adevarat sa-i lntarim adevar, ca sa Te cunoasca
toti ca singura Dumnezeire izvoratoare360, ca singurul Tata ~
, ~ pe Fiul Tau Unul ~ numai Fiu, ~ ,
~ pe Unul Duhul cel srnnt care este numai purces , dar
tacut. ~ astfel sa slavim singur Dumnezeu, 1ntr-o
dumnezeire simpla, dar bogata ca sa zic a~a ~ necrcumscsa
de spatiu, ca ~ sa fim slaviti361 de Tine - bogata
lndumnezeire ~ revarsare de lumina intreita, acum ~ ~
vecii nesrnr~iti . Amin .362
Rugaciunea de mai sus este tuturor celor ce
cinstesc singura obar~ie363 . Atunci de ce afirmati ca sunt
doua obar~ii dumnezeire? Caci, ce importanta are daca nu
spunet aceasta 1 mod clar, dar totu~i ea rezulta din ceea ce
? Astfel de sunt adancurile Satana, tainele
celui viclean , pe care acesta le ~opte~te celor ce apleaca
urechea la el, nu mic~orand tonul vocii, ci ascunzand Intelesul
cel daunator. Tot a~a, cred eu, i-a ~optit ~ Evei .
insa , fiind invatati din intelepciunea cea
dumneeasca(64aantlrsacuna~temgandule

acestuia, care sunt insesizabile de la Inceput pentru foarte


mu1ti, niciodata v-am putea accepta sa fiti comuniune cu
, cata vreme spuneti ca Duhul purcede ~ de la Fiu1 365.
Oare spunand acestea nu cumva savar~ti aceasta
adaugand mu rand 1 mod clar ceva la teologia revelata
despre Srnntul ~ slavitul Duh, teologie a 1nsu~i adevarului lui
Hstos, care fiind mai 1nainte de veacu Dumnezeu, s-a tacut
pentru ~ teolog 366, ~ care, fiind adevarul sine, pentru
iubirea de oameni s-a facut pentru invatator al adevarului ~

74

75

,
~o, , ,
:c
, ; ;

care de aceea a venit 1ume ca sa martuseasca pentru adevar


(Ioan 18, 37), a carei voce a adevaru1ui ascu1ta cu atentie
care sunt din adevar ~ cauta cu adevarat pe aceasta?

~' 01:

Nu cum va ! rand veniti contradictie cu ce1


dintai care a teo1oghisit ?
Caci zice " Duhu1 adevaru1ui ,

care de la Tata1 purcede (Ioan 15, 26)" . ~ apoi nu veniti


contradictie cu ucenicii ~ apostolii care au fost lui
vizuali ~ auditvi sau mai mult, inainte de toate, cu insu~i
Duhu1 Sffint care a venit lume dupa fagaduinta data 10r de
! (Fapte 1, 4), Duhul sffint care i-a invatat pe ei toate
(Ioan 14, 26) , care nu i-a invatat aceasta, anume ca Duhu1 nu
purcede numai de 1aParinte1e lumini1or, dar ~ de 1aFiu1? Caci
daca i-ar fi invatat pe ace~tia a~a, ~ ace~tia 1a randu1 10r ne-ar
fi invatat 1a fel.
De aceea, fiind invatati ~ 1uminat, au fost tm~ sa
invete a~a cum au fost invatati, sa lumineze a~a cum au fost
1uminati , sa predice cu indraznea1a ceea ce au auzit cu urechi1e
10r, adica nu auzu1 tuturor, ca sa spuna 1umina, adica
1 tuturor, ceea ce ace10ra l s-a spus ituec (Matei 10,
27), care 1 s-a spus, a~ spune eu, deSCerea noru1 ce1
dinco1o de 1umina 361 , chiar ~ parabo1e ~ ca ~ cuvantu11ui
Solomon, care este c1ar numai ce10r ce au inte1epciune. ~ daca
vrei, ituecu sa lnsemne vestirea adevarului mod tainic,
fara sa fie cunoscut ce10r multi.
Dar refetr 1a tema noastra, cum Indraznt sa
propovadut ceea ce nu s-a descoperit ce10r ce au aratat
lndraznea1a adevaru1, ceea ce nu a vestt Duhu1 care veste~te
tot adevaru1 (Ioan 16, 13), ceea ce nu a fost martust sau
cunoscut de Ce1 ce face cunoscut ce10r ce1 iubesc toate ce1e ce
a auzit de la Tata1 ~ care de aceea a venit, ca sa martuseasca

; ' ,

, , ; :

,
,
; ; ,
; ,

; , ~

; ,
.

, ,
, ;,
~

:>

-'

'?'~,

,
C'"

"'"

, c;.... ,
...

;, ' . ,

' ,
,
.
,
.

,
,
,

,

76

77

, ' , ; ;

pentru adevar (Ioan, 18, 37)? Cum indrazniti sa propovaduiti


aceasta invatatura straina, introducand un adaos Simbolul
de credinta, pe care ale~ii ant l-au redactat sobor, fiind
mi~cati deDuhul Sfant, acest simbol al invatatu nemincinoase
Tatal ~ Fiul ~ Duhul Sf'ant ~ temelie a cuna~te
sincere a lui Dumnezeu ~ mausre sigura, pe care au predat celor ce au dnta sa invete corect cuvantul adevarului?

(1.) " ,
,
; , ;

.
, ,

;
, ' 11
.

"
"

,

, ,

, . ,
' ,

, ' ,

. oJ

,
.

1. Justificarea pe care ], anume ca, daca Fiul nu


ar avea ~ insu~irea urcede, nu ar mai fi egal cu Tatal ~1, ca sa
aratat i egalitatea, ati introdus acest adaos, nu este indreptatita
deloc. Caci, daca urmam acest silogism, unii ar putea sa spuna
ca Fiul trebuie sa aiba ~ insu~irea na~terii, ca nu cumva lipsa
acesteia sa anuleze egalitatea, atunci trebuie sa adaugam
automat ~ aceasta ca sa convingem pe cei neintelepti. $ tot
a~a ar trebui sa nu afirmam Tatalui faptul ca
este cauzatorul Fiului, ca nu cumva sa anulam egalitatea Fiului
fata de Acesta .
Aceste idei credeti ca le puteti promova mod viclean
contradictie cu dogmele ~ invataturile evanghelice. Caci,
cel ce spune ca Fiul este cauza dumnee, se leapada de Fiul,
care spune clar Evanghelie: "Tatal Meu este mai mare decat
Mine" (Ioan 14, 28), nu numai ca om, dar ~ ca Dumnezeu,
faptul ca este cauzatorul dumnee. De aceea, nu a zis
Dumnezeu, ci Tatal, caci nu este mai mare ca Dumnezeu departe de aceasta necredinta- ci ca ~ cel care este cauzatorul
dumnezeirii, a~a cum ne-au explicat purtatorii de Dumnezeu
ant368. se pare mie ca v predicati imtva Acestor
ant de Dumnezeu Purtatori ~ lui Hristos, Dumnezeul celor
purtatori de Dumnezeu, care spun ca Fiul nu este egal cu Tatal
insu~irea de a fi cauzator.

79

78
' c;

11 ;
. " ,
, ,

, ' , ;
, '
.

;
,
,

. "( .;

, '

,
, ;
.

01
' c;

, . ,
' , c;

, ~

,
,
,

, , ,

Insa, cunoa~tem egalitatea Fiului fata de Tatal


dupa fiinta, iar Tatalui martusm
su~ de a fi cauzator. Aceasta insu~ire contine lnsu~irea
a~te ~ pe cea a urcede, iar cei care au redactat tnvatatura
despre deofiintimea Tatalui ~ a Fiului, care e totuna cu a
spune de aceia~i cinste, pentru care a fost lupta lor sinod,
au redactat-o ffra adaosul vostru, pentru ca au considerat
desavar~it Simbolul de credinta.
Nicidecum este justificat ~ nici conform dreptei
credinte faptul ca introduceti acest adaos Simbolul de
credinta, pe care ilu~trii at, adunare sobomiceasca, l-au
redactat fiind mi~cati de Duhul stant ~ - predat ,
este permis sa se adauge sau sa fie schimbat acest Simbol dupa
Sinodul al doilea al sfinti10r at, unde de altfel s-a stabilit
ca cel care llldrazne~te sa faca acestea sa fie afust ~ sa fie
exclus din . Acest adaos este spus , nici
deSCet tntru Duhul stant, nici se gase~te cuvintele
de sfintii Apostoli .
Cei care au expus acest oros 369 dumnezeiesc al credintei
trebuie sa spunem ca l-au realizat concordanta cu ace~tia
(apostolii) ~ cei care au venit dupa ei l-au explicat, chiar daca
l-au redactat tmpreuna cu at primelor sinoade.
puteti spune ca cei care l-au expus l-au redactat a~a ~ ca cei
care l-au explicat au fost de acord de la tnceput cu cei dintai,
pentru ca veti fi contrazi~i de documentele tuturor sinoadelor,
cat ~ de concordanta celor patru tru atarhae, precum
~ de faptul ca acest Crez a fost pastrat neschimbat de diferite
eamu, dfete limbi expunerea ma.
A~adar, vatatue revelate
ale utatlr de
Dumnezeu at teologi, evangheli~ti , apostoli ~ ale celor
dinaintea lor din veac prooroci, a~a au tnvatat concordanta

80

81


: c; ;

-
,

, " '
' ; -

.

'
, '
'
, ;
,
, , '
:


' , ,
.


, c;

oo~
.

'

, ,
. ,
,

,
:

...

-'

......

"

'

despre Sfiintul Duh ~ a~a au martust concordanta cu


Dumnezeu Cuvantul. Caci toate sinoadele din dfete tmu
sau din dfete cauze s-au lntrunit pentru a dreapta
credinta, adica, am putea spune, toata limba cea insuflata
de Dumnezeu. nici din sinoadele acestea s-a
teologhisit ca Duhul purcede ~ din Fiul. A~ putea sa arat acum
ca dumnezeie~tii ant, fiecare partea prin cuvintele
ne prezinm fara deosebire acela~i lucru.
Insa, aceasta problema, ! de cearta latini
vor ingadui sa tnem ni~te cuvinte lungi, ci vor raspunde,
spunand: Cum dar ~ v ganditi ca Duhul purcede numai de la
Tatal ~ din acest motiv credeti ca suntem eterodoc~i , de~i
a spus a~a ceva ~ nici vreunul din ucenicii Lui ~
unde gasiti acest adaos370 .
La aceasta lntrebare vom raspunde direct: cei
ce spun aceasta au zidit turn al drepteicredinte, pliroma
dreptcredincio~ilor, care devin singura gura a adevarului
lntru bine, ~ care este dincolo de cataclism Intelegator al
necredintei371 . Caci la cei care se straduiesc sa zideasca, a venit
~ Iocuie~te ei, Treimea cea care duce la desavar~ire toate
bunue 3 72 ~ cea care aduce confuzia, ci cea care leaga
invatatue ~ limbile aceea~i cugetare dreptcredinciosa ~
ortodoxa373 . Deci, stand la inaltime aceasta fortareata
sigura, vom lv de aici cu mare precizie ~ vitejie pe cei care
aduc invataturi straine dogmelor ortodoxe, chiar ~ spre folosul
lor, daca vor vrea. Dupa aceasta vom prezenta acestora multe
din martue adevarului, tncercand sa-i atragem la acesta, ca
sa spun conform versetului: "poate l-or pipai ~ l-or gasi, de~i
este departe de ace~tia (Fapte 17,27)" . Acum insa ,
ci aceasta fundamentare care este ca fortareata Intelegatoare
a dreptei credinte lv , va bate ~ va intoarce pe ace~tia,

82

83

,
. ,

'
, ,
.

; ; oio
;
,
; ' , .

(2.)

, ' ,

, , ;

'

11

'

; ,

; ,
11 , , ; .
' .
' ,

,

. , '

(3.)



, ,

~,

daca vrei, va vindeca.


Caci astfel este acest oros dumnezeiesc al celor
dumnezeie~ti . Este rncut numai sa reasca pe cei ce stau
cele sigure ale credinte, ci ~ sa respinga ~ sa combata pe cei
rataciti. Cum poate face aceasta, asculta mai departe.
2."Cred Intru Dumnezeu, Tatal ... ~ Intru
Domn Iisus , Fiullui Dumnezeu, , Care din
Tatal s-a nascut mai nainte de top vecii". Oare se subIlltelege
aici "numai" ~ ca s-a nascut numai din Tatal, chiar daca s-a
adaugat "numai"? SesubIlltelege lnsa foarte clar mai putin
decat daca arfi fost adaugat, daca vrei sa ve~t dreptcredincios
aceasta problema . De aici Invata ~ despre Duhul S:ffint. Cand
vei auzi acela~i Simbol de credinta "Duhul S:ffint care de la
Tatal purcede, automat vei considera ca e subIllteles "numai"
~ ca e nici adaos cand 11 adaugam discutii1e noastre
cu pentru adevar din cauza dearta tale de credinta.
mod contrar, nici la na~terea Fiului din Tatal vei lasa sa se
subIllteleaga "numai" ~ astfel vei lnmulti credinta ta gre~ita .
3. Trebuie lnsa sa illtelegi ~ aceasta ca, de~i cei care
aud Crez ca Fiul este nascut din Taml mai nainte de veci
~ au mintea lor subIllteles pe "numai", a~a cum de altfel
ai fi de acord ~ tu, totu~i nimeni niciodata a adaugat pe
"numai" acolo. Tot a~a ~ parerea ta ca Duhul purcede ~ de la
Fiul, chiar daca ar fi fost martusta ~ consens cu ~ cu
toata seca sts, nici macar atunci ar fi trebuit sa
se adauge de catre ceva la Simbolul de credinta.

85

84
; ,

,
c;x , '
c;x , '
' ,

(4.) "
, :
' '

, ,
, ;
- ' '
,
,
'

,
,

,
'

' ,

(5.)

- ' ,

4. Foarte corect era nici macar sa . acceptam la vreo


discutie, daca nu scoateti adaosul din Simbolul de credinta.
Num~i dupa ce mai tntai scoateti adaosul, atunci vom cauta daca
Duhul purcede sau nu purcede ~ de la Fiul ~ sa se ade~ereasca
ceea ce este n consens cu de Dumnezeu. Insa, nu
trebuie sa se adauge ceva la Crez, a~a cum nu au adaugat cei de
dinaintea noastra refetr la cele .doua ~ ~ ucra
ale Unuia Hristos sau la unirea ipostatica sau la numele de
Maica Fecioara, deoarece odata cu dreapta credinta au urmarit
~ pacea comuna, caci de multe se adunau sobor ~ erau ~
consens ~ cu tntai statatorii vechii Rome de-a lungul tlmpulul:
Nu trebuie deloc sa n considerare aroganta actualulul
papa, caci nu trebuie din cauza lui sau altora care ~u ven!t ~p~
sa negam ~ pe acei ma ~ multi la numar care ~l.-au s~.ar~:
cu un sffir~it fericit viata cea sffinta ~ multe felur martlrzata
pentru Dumnezeu374 .
5. Insa, nu numai simbolul credintei ortodoxe - caci
trebuie sa vorbim pentru cei ce asculta acestea cu buna
cuno~tinta - ci aproape toata limba teologhisit~are,~martusn~
ca Fiul este nascut de la Tatal ~ de la acela~l Tata purcede ~
Duhul Sffint nu adauga pe "numai" . De~i n este adaugat, se
subtntelege ~utomat, ~ aceasta vei cunoa~te deschizand ~
cercetand caile teologice.

86
,
, , '
; ; .
' ; , '
. ,
, , ; ,

, ' ; , ',

;
;. '
;
'
. '
, '
, , '
; ' :
; ,

;
' ' ,
.
' -(;
,
, ;
,

,
, , '
; , , ,
,
. ; . "! ' -(;
, ,
,

87
Pentru tine sa prezentam ~ putine din acestea ~ pe
scurt. Deci, sffintuI Atanasie Zce : "ce este Dumnezeu? Obar~ia
tuturor dupa apostoIuIui care zice " Dumnezeu
TataI, din care sunt toate ( Cor. 8, 6)", caci ~ CuantuI este
din Acesta na~tere ~ DuhuI purcedere"375. Vezi ca Ia
amandoi s-a foIosit "din acesta" rnra sa se adauge cuantuI
"numai"? urmare , tot a~a ~ tu sau foIose~ti adaosuI tau
Ia amandoi sau automat 11 ei gandi ca sublllteIes pe "numai".
cuma este consens ~ - cuget cu acesta ceI ce a
fost imediat dupa acesta ca timp, lnsa dupa el maretia de
Ia Dumnezeu, ceI ce poarta numeIe de tempIu Imparatesc (se
refera Ia Sfantul VasiIe ceI Mare-n.trad.)? AscuIta ~ Inata: "
! FiuI este din TataI ~ DuhuI este din TataI, deoarece
FiuI a ie~it din TataI ~ DuhuI purcede din TataI; lnsa ceI dintai
este din Tatal na~tere, ceIaIalt este din TataI chip
negrait"376. Iata cum de muIte - folosit pentru amandoi
"din TataI". Pot sa spui iar ca DuhuI purcede numai din
TataI, pentru ca se adauga "numai"? Vrei sa ascuIti ~ pe
mareIe Ggore TeoIoguI, care pe scurt rezuma toata Inatatura
~ respinge adaosuI tau ca ~ cum I-ar nieIa cu daIta ~ apIica
pe "numai" Ia amandoi, iar ce e mai minunat este ca
adauga, ci ca 11 adauga? Zice dar: "pentru Dumnezeu
este singur, pentru ca este singura dumnezeire ~ cei
ce sunt din catre se mi~ca anagogic, de~i credem
ca Trei"377. auzit? spus ca din sunt amandoi. Oare
cum Ioc sa IllteIegem pe "numai din TataI", om IllteIege pe
" numai din TataI" ~ om cugeta ~ om adauga ca ceIeIaIte
doua Persoane ~ din TataI ~ din cealaIta persoana,
deoarece se adaoga "numai" ~ consecinta om cadea de
Ia Inatatura singur Dumnezeu aI Treimii? cuma sa

,
.\

88

89

; ,
,
: ,

pate~ti ~

tu acela~i lucru, sau mai bine zis, de vreme ce ai patit,


sa nu ramai nevindecat. Deja ti s-a facut cunoscut te ceea ce
este corect.

(6.) ,
,

. '
,


- .

,
; .
,
,
, ',
. ~
, ' ; , ,

, . o~

6. Binetnteles, spunem ca Fiul ~ are existenta din


Tatal, ca unul nascut din fiinta dumnezeiasca, adica din
ipostasul Tatalui, pentru ca fiinta este una pentru toate cele Trei
. Astfel, insu~irea na~terii se realizeaza n ipostasul
Tatalui , iar Fiul nu ~ are existenta din Duhul Sfiint. Intrucat ~
Duhul Sfiint este din Tatal, este purces din fiinta dumnezeiasca
n ipostasul Tatalui. urmare, purcederea se realizeaza
n ipostasul Tatalui, iar Duhul nu ~ are fiinta ~ din Fiul , caci
nu sunt Fiului cele ale ipostasului TataIui.Dupa sfilntul
Ioan Damaschin, "n deosebirea
dumnezeie~ti numai n cele trei nsu~ , adica necauzata ~
patema, cauzata ~ filiala, cauzata ~ n purcedere"378. Vezi ca
ipostasul Fiului nu este ~ cauza, ci este numai cauzat? Caci ,
zice, are numai aceasta insu~ire, precum ~ ipostasul Duhului,
Ia calcul ~ aceasta ca lnsu~irea de , ca fiind patema, are
n sine ~ pe celelalte doua , pe cea a na~terii ~ a urcede , n
urmare, daca Duhul este din Fiul , atunci ar fi ~ Fiul cauzator ~
totodata ~ Tata ca ~ cauzator,

, , ,
; ,
,
.

(7.) U
- ' , ,
,
,
,

7. Nicidecum nu poate avea Fiul ceva din cele ale


ipostasului Tatalui , Daca ar avea, fie fi doua cauze n
dumnezeire, caci lnsu~irea urcede va fi n doua stasu,
deci tot a~a fi doi caUat, de vreme ce cauza este vazuta
n doua stasu , fie Tatal ~ Fiul se contopi tntr-un
singur ipostas. Deci , Duhul Sfiint purcede numai de la Tatal ~
binetnteles n mod direct ~ imediat din Tatal, a~a cum se na~te
~ Fiul din Tatal.

91

90
;
, ; ,
; ; ,
; , ~ , ,
,
'

,
; . '

,
; .

,

~
;
, ;

'

, ' ,
, ,

,
'
, ,

' , , '
, ;
~'


...

' ,

" ro ,

. -,
, ;

De aceea ~ Grigore , dumnezeiescul ntastatr al


Nyssei, zice : "toate persoanele omului nu au existenta direct
~ aceea~i persoana, deoarece cauzele sunt multe ~ 'dfete.
Sfiinta Treime nu este insa a~a, caci exista una ~ aceia~i
persoana a Taililui, din care se na~te Fiul ~ purcede Duhul
Sfiint. De aceea, cu curaj putem spune mod sigur ca este un
singur Dumnezeu, adica un cauzator cu cauzatii " ?".
Oare acum, fiind ranit de cuvantul adevarului , teai inteleptit ~ inveti adevarul ~ e~ti convins de Dumnezeu
~ de Parintii cei care au invatat dupa Dumnezeu, ca, auzind
"Duhul purcede din Tatal", sa subintelegi pe "numai din ! "
~ sa nu mai atbu existenta Lui mai multor persoane, ci sa
teologhise~ti ca nu numai Fiul, ~ Duhul cel Sfiint este numai
dintr-unul , adica din ] ? Oare crezi tu ca exista un singur
Dumnezeu, adica singura persoana care este cauza, impreuna
cu celelalte doua persoane care sunt cauzate, cata vreme spui
ca exista. doua peroane care sunt cauza celei de-a treia, caci
sunt deofiinta ~ astfel exisili Treime mai multe cauze, a~a
cum se intampla la oameni ~ mai mult nu mai exista un singur
Dumnezeu, a~a cum nici toti nu suntem un singur om, chiar
daca aparinem aceleia~i naturi?
Oare dupa cele ce am spus e~ti convins de Dumnezeu
~ de durnnezeie~tii telghst sau cumva ce sa auzi acestea
~ fulger, a~a cum au cerut lui Iisus sa vada un semn din
ceru, dupa ce tacuse atatea minuni dumnezeie~ti (Marcu 8,
11)? Asculta deci pe fulgerul, pe Ioan cel mai vestit teolog
dintre ucenicii Domnului , care zice: "am vawt slava Lui, slava
ca unuia nascut din Tatal" (Ioan 1, 14). Ce inseamna aceasta?
Nu vom putea spune ca Unul nascut este numai din Tatal, din
cauza ca nu se adauga "numaj"380? Insa, chiar ~ Domnul Insu~i

92

93

; ' , ;

, ' yctg
, ,
, , ;
, ,

; ,

11

; ;

11

. )

; , ,

'
, '
,
.

(8.)
,

, '
',
, ,

11
, , ,
, ' .
,
,
' ,

spuniind catre iudei "daca ar fi Dumnezeu Tatal vostru, m-at i


fi iubit caci eu de la Dumnezeu am ie~it ~ am venit (Ioan 8,
42)" iara~i spuniind ca "nimeni l-a vazut pe Tatal, deciit
cel care este de la Taal, acela l-a vazut pe Tatal" (Ioan 6, 46),
de ce a adaugat pe "numai", spuniind "numai de la Tatal
am ie~it sau cel ce este numai de la Tatal, din cauza ca este
subtnteles de la sine?
. De~i s-a spus de-a atiitea despre Fiul ca este din
Tatal ~ niciodata s-a adaugat "numai", chiar tu lnsu~i 11
subtntelegi pretutindeni ~ nu te arati deranjat fata de cei c~re
11 subtnteleg pretutindeni . Mai bine zis te vei arata deranjat
fata de cei care nu 11 subtnteleg, pe care vei acuza ca fiind
ra~-credincio~i sau necredincio~i . Auzind lnsa despre faptul ca
Duhul purcede de la Tatal, ce ai patit de nu giinde~ti ceea ce se
subIntelege de la sine, ci te-ai schimbat lntr-o parere ?
Acel de care tu ai acuza pe buna dreptate pe cei ce cugeta
gre~it despre Fiul, pe acela l-ai patit tu Insut i tara lndrepati r:
fat a de Duhul Sfiint, tara sa ai nici punct de plecare care sa
te duca la aceasta Invatatura gre~ita.
8. Duhul Sfiint este mod automat giindit ca unul ce
purcede numai din Tatal, nu numai pentru ca se spune ca es~e
de la Tatal, a~a cum Cuviintullui Dumnezeu se na~te de la Ta~al
mai nainte de veacu, dar ~ pentru ca, dupa Sfiintul Iustn,
martustru adevarului, "a~a cum Fiul este din Tata1, tot a~a
.d
.
~ Duhul Sfiint este din Tatal, afara m~ d u Ul _ e exlst~n!a . .
mu a luminat din lumina prin na~tere, lar celalalt lumIna dIll
.
.,
d "382
lumina el lnsu~i, a ie~it nu n na~tere, cl purce ere .
Daca Fiul este din Taal mod direct, atunci ~ Duhul Sfiint
este din Tataltn mod direct. ~ daca Fiul este ~ din Duhul,
tot a~a ~ Duhul nu este ~ din Fiul. ~ daca Fiul este numai din
~ 3 81

94

95

. '
;0 , ; ;
, ; ;
, ;,

, ; ;
.

'
.

,
:
; ,
, '
,
. ". , '

,
; .

(9.)
,

' [,
,
' '
,
, ,
, .



, ' , ' ,

, ~ '

, .

Tatal, atunci ~ Duhul este numai din Tatal. Intrucat Duhul Sflint
este purces din Tatiil precum Fiul este nascut din Tatal, adica
precum Fiul este nascut tot a~a ~ Duhul este purces, atunci
este purces numai de la Tatal, deci Duhul Sfant este Dumnezeu
provenit numai din Dumnezeu Tatal purcedere.
Aceste Doua Persoane sunt numite asemenea ~ sunt
~ tmpreuna ~ despaI1ite fiecare 383. Ne ofera dovada
adevarului pe de-o parte faptul ca sunt asemenea, adica
au sine cauza, iar pe de altii parte faptul ca sunt numite
asemenea, adica sunt expuse elementele doveditoare384,
deoarece faptul ca Fiul ~ Duhul tmpreuna din ve~nicie,
inseamna ca vom de la Fiul pe cele ale Duhului,
ci ca cele ale Fiului sunt mai mult cunoscute noua ~ din ceea
ce cunoa~tem le putem dovedi ~ pe cele ale Duhului. De altfel ,
se poate demonstra ca Duhul purcede numai de la Tatal nu
numai din cele ale Fiului, ci ! rand din faptul ca ~ are
existenta numai de la Tatal precum ~ are ~ Fiul.
9, ~ bineinteles, dupa dumnezeiescul Pavel, Duhul
Sflint este numit duhul ~ mintea Hstos3 8 5 , a~a cum zice
~ Sfantul Vasile cel Mare cuvintele sale Despre Duhul,
adresate eunomienilor, cand sce : "faptul ca Duhul este din
Tatall-a propovaduit mod evident Apostolul cand spune ca
"am mt Duhul cel din Dumnezeu ( Cor. 2, 12)" ~ a caficat
faptul ca s-a aratat Fiul , numindu-l "Duh al Fiului", ca ~
al Dumnezeu, dar ~ minte al Hstos, ( Cor. 2, 16),
precum ~ Duhullui Dumnezeu, ca ~ cel al omului" 386,
A~a cum fiecare om ~ are ra sa minte ~ aceasta
este a fiecaruia, dar nu este din el, ci de la cel din care este ~ el,
a~adar mintea re este a fiecaruia, decat numai
lucrare, tot a~a ~ Duhul cel dumnezeiesc coexistand mod
fiintial cu Hstos ca Dumnezeu, este ~ duh ~ minte acestuia,

96

97

,
,
,
, ' .

(10.) "' ;
, ; ,
, , '
. '
, . '
,
' ' ,

' ,
,
, ,
,
, .


' '


, .
,
.

(11.)

' ,

.

, , ,

, ;
, , .
' , , ,

~ prin Iucrarea acestuia putem spune ca este ~ din acesta,


ca unul ce este insufl.at ~ tms ~ aratat, lnsa ca existenta ~
ipostas al acestuia nu este din acesta, ci din cel care I-a nascut
pe Acesta .
10. nsa, ca sa respingem de peste tot ideiIe taIe ceIe
adearuIui , om spune ca Fiul ~ Cuantul Iui
Dumnezeu, existand mod fiintial din Dumnezeu, se na~te
mod fiintial, dar nu se face 387 prin harul care izora~te din
. cel care na~te este dumnezeirea-izor ~ izorul
dumnezeirii, cel care este izora~te din acesta . ntrucat
numai Tatal este izorul dumnee ~ dumnezeirea-izor,
388
a~a cum lmpreuna glasuiesc Sfintii Dionisie AreopagituI
~ Atanasie cel Mare389, deci cel care este Fiu mod fiintial
exista numai din , pe cand cel care este fiu " pozitie" nu este numai din tatal, ci fiul din tatal, deoarece
poate fi numit nu numai fiu, ci ~ duh har, a~a cum spune
apostolul "cel ce se Iipe~te de Domnul este un duh cu (
Cor. 6, 17)". Duhul Sfant lnsa nu este har din Tatal, ci
mod fiintial , tot a~a cum ~ Fiul ~ Cuantul Iui Dumnezeu
este din Dumnezeu. ~ , Intrucat Duhul exista mod fiintial
din Dumnezeu, atunci purcede mod fiintial din Dumnezeu.
Ceea ce purcede mod fiintial , izora~te mod fiintial din
Dumnezeu, iar ceea ce izora~te din Dumnezeu, izora~te din
dumnezeirea-izor, care este numai Tatal. Deci Duhul Sfiint
este Dumnezeu mod fiintial, care izora~te din Dumnezeu
Tatal purcedere.
11. Daca cinea nu a martus ca aceasta Inatatura
este a~a, a fi combatut ca unul ce are aceIea~i idei gre~ite
~ despre Fiul. Caci Ia doedirea acestui adear lmpreunamartuse~te ~ Sfiintul Ggre Teologul, cand zice: "ce numire
nu putem da DuhuIui din nume FiuIui, afara na~terii?,,390

98

99

a ,

,
; -.
:
' ,
; ' .
; ,
; , '

. ' '
.
; ; ,
;
; ; ,

; ; ; ,

; ,

(12.) '
o~
;

. '
, 1



.
; '

, , ,
, ,
,

. ,
, '

sau alt loc "toate cele ale Fiului sunt ~ ale Duhului, afara
su~ sale de Fiu (filiatiei)391". Tot astfel ~ dumnezeiescul
Damaschin zice: "Fiul ~ Duhulle au pe toate care le au datta
Tatalui, adica datota faptului ca exista ca Tata, sau mai bine
zis datta faptului ca Tatal are toate aceste su~, afara
ea~te, na~terii ~ purcederii 392.Deci, fiecare din ace~tia doi
nu are insu~irea de a na~te ~ de a purcede ~ precum Duhul
nici un chip nu are insu~irea na~terii, tot a~a nici Fiul nu are
insu~irea purcederii. urmare, atat pentru Fiul, cat ~ pentru
Duhul este valabil acela~i termen (oros), afara calitatii de
nascut ~ purces, singurele care se deosebesc Intre Ei.Deci,
aceasta Invatatura trebuie sa fie pastrata de tot cel care nu vrea
sa blasfemieze, ci sa teologhiseasca. Caci a~a cum Fiul este
unul ~ singurul nascut, de aceea il numim Unul-Nascut, tot a~a
~ Duhul Sfiint este Unul ~ singurul purces numai de la Tatal.
~, precum Fiul este nascut mod direct din Tatal, tot a~a ~
Duhul Sfiint purcede din Tatal mod direct.
12. Veziacum ca adaosul nostru este expresia adevarului,
pe care impreuna martusm din cauza lepadarii tale de
la adevar3937 Caci , chiar daca exista sau lipse~te acest adaos
ne face sa Intelegem acela~i lucru. Ceea ce faci tu nu s-ar
putea numi cal adaos, ci contrazicere ~ rasturnare a
cugeta dreptcredincioase, pentru ca incita gandirea celor
care aud acestea la cele contrare ~ loc de bar~e-cu
dumnezeire, V crede doua obar~ii, ~ astfel face loc
ratacirii politeiste. Caci, cine ar cugeta altfel cand aude sau
spune sau crede ca unul este din ceila1ti doi? insa, spune el, nu
este nimic absurd394 daca cineva spune ca sunt doua obar~ii,
nu insa contrare, ci una din cealalta, a~a cum Sfiintul Ggre
Teologul spune despre Fiul ca este "obar~ie din obar~ie"395, ~
astfel obar~ia va fi una ~ se salveaza dogma despre singura

100

101
obar~ie n Dumnezeu. n fa~a acestei inva~atu n afirmam

(1.3.)

, .

?1l.: ~ ~-o? :
:

:) ~ ~ ;

,
; c;
~ , ; ;
, ,

~~ , ,

o~o ~ ,
'
, '
, . '
.
'

' , ~

, '
,
. '
, '

' ;

ca, de~i spunem "Dumnezeu din Dumnezeu", niciodata n


intelegem doi dumnezei.
13. De altfel, daca aceasta bar~e-ncu se refera
la insu~irea de a crea, atunci ar putea spune cineva ca n sunt
numai doua obar~ii-principii , ci mai multe, de~i n este bine
sa spunem aceasta . Caci aceasta bar~e-ncu este n Trei
, deoarece- ceea ce este fiintial este ~ comun, iar daca
este comuna aceasta obar~ie, de ce n ar avea ~ Duhul acest
ncu-bar~e? ~ Eliaz, cel ales pentru a apara dreptatea
dumnezeiasca , atunci cand spune l v "Duhul Domnului
cel care m-a facut ( 33, 4)" n nume~te pe Duhul obar~ie
creatoare? ~ dumnezeiescul David cantand " n Cuantul
Domnului s-au intarit cerue ~ Duhullui cere~ti
(Ps. 32, 6)" adeere~te martu ca ~ Fiul ~ Duhul au
aceasta obar~ie creatoare? Daca dupa tine, din cauza faptului ca
s-a "obar~ie din obar~ie" , ne nimeni sa spunem
ca sunt doua obar~ii, prin urmare, din cauza faptului ca s-a
scs ca Duhul este facator, ne nimeni sa spunem ca
sunt doi facatori, sau de reme ce se spune " Cuantul ~
Duhul Dumnezeu se intare~te faptura" , care e tot una cu a
spune se alcatuie~te, atunci este nimic absurd sa spunem ca
sunt trei obar~ii .
Totu~i,niciodata reunul dintre teologi (Sfin~ii at
n.trad.) a vorbit nici de doua, nici de trei bar~-nc .
Caci, a~a cum numim Dumnezeu pe fiecare din cele trei
stasule slavite ~ pe fiecare din cei doi numim Dumnezeu
din Dumnezeu, insa spunem niciodata ca din acest motiv
sunt doi sau trei dumnezei, tot a~a numim ~ pe Fiul obar~ie din
obar~ie, insa niciodata orbim despre doua obar~ii , fiindca
despre a doua obar~ie pana astazi s-a mai auzit de catre

102

103

' ;
, ; ,
-

, ' '

' ; ' ' . t


;
,


; ;
,

(14.) ,
; . ' -
; , ,
' , ,
- ,
, ' -
,
,
, , ,
'
c:; c:;
. ,) ~ ;
,
. ' c:;
11 , o~
.

drept-credincio~i,

ca de altfel ~ despre un al doilea dumnezeu.


Pentru , cel caruia ne tnchinam este unul Dumnezeu ~
monarhia ( singura obar~ie), nu doi dumnezei, nici unit
tntr-unul din doua , deoarece cel pe care 11 cinstim nu
este tmpartit cele ale sale. Intr-adevar, nu se tmparte, nici
nu se amesteca cele , caci, de~i se desparte
su~e ipostatice, este unit cele ale fiintei .
Deci, daca nu ne tmpiedica nimic sa spunem ca exista
doua obar~ii, atunci acestea se tmparte Dumnezeu ~ este
imposibil sa se uneasca acestea, ceea ce duce la concluzia
ca cele doua obar~ii nu sunt una. Mai bine zis, luandu-ne
responsabilitatea unui nou punct de plecare discutia noastra,
sa clarificam dupa putinta noastra cele refetare la obar~ia cea
exclusivitate unica396 , a~a fel lncat sa aratam ca Sfantul
Ggre pe buna dreptate numele de teolog ~ astfel sa
mustram pe cei ce dogmatizeaza despre cele doua obar~ii ale
unuia Duhul Stant, primul rand pentru ca tnvata aceasta ~
al doilea rand ca nu tnvata bine .
14. Obar~ia creatoare este una, Tatal ~ Fiul ~ Duhul
Sfant. Atunci cand spunem ca cele ce sunt aduse din nefiinta
sunt din Dumnezeu, afirmam bunatatea, care ~i-au dobandit
existenta, harul, care a fost sadit ele prin care fiecare modul
corespunzator firii sale s-a lmparta~it de existenta cea buna 397"
~ harul care s-a varsat la urma, prin care ~i-au revenit fiintele
cele cazute spre existenta cea buna, adica cand vorbim despre
acestea, numim obar~ie ~ izor ~ cauza ~ pe Fiultntru Duhul
Sfant, nu ca alta cauza, ci ca aceia~i care este a Tatalui prin
Fiul Duhul Sfant 398 ~ care aduce la existenta, readuce
la viata ~ sustine bine toate cele ce sunt. Tatal, dincolo de
faptul ca este izvorul tuturor Fiul Sfantul Duh, este ~
~ obar~ie al fiintei dumnezeie~ti, ca unul ce este singurul

104

105
thegn-v 99. ~

' ; ,

~ ,
. ';
, ,
, , ; , ' ;
; ; ,
.

,
; ' ; ,
, .
,
,
,

. ~H
,
;


;
, c;

' ~

. , '
,

.
,
.

toate acestea le mai mult


decat mod apodictic ( demonstra!ie), deoarece sunt
exprimate evident n cuvintele cele de Dumnezeu insuflate .
Atunci cand auzi caFiul este obar~ie din obar~ie ~ "cel
ce nume~te pe acesta obar~ie din neam neam" (Is. 41, 4Septuaginta) ~ "impreuna cu tine obar~ie ziua puterii tale"
(Psalmi 109, 3), sa in!elegi ca se refera la obar~ia creaturilor,
a~a cum de altfel foarte limpede despre acesta
Stantul Ioan, cand il nume~te obar~ie a rntur
Dumnezeu4OO , nu insa ca ~ cand ar avea Inceput, caci este
Dumnezeu, ci ca ~ creator al acestora. Caci este parta~ al
obar~iei Tatalui din care toate, care este ~ caracteristica
stapanirii a toate.
Cum ar putea cineva sa numeasca pe Fiul ca obar~ie a
Duhului Stant cu In!elesul acesta, daca nu il nume~ti pe Duhu!
rob ~ creat? insa, deoareceDuhul este Dumnezeu, Fiul nu poate
fi acestuia obar~ie, decat daca ar fi obar~ie a dumnee . Daca
. Fiul este obar~ia dumnezeirii Duhului, este imposibil faptul
ca Fiu! sa fie parta~ impreuna cu Tata!!a aceasta obar~ie, caci
s-a teo!oghisit ca numai Tatal este dumnezeirea izvoratoare401,
ceea ce duce !a concluzia ca Fiul este obar~ia unei dumnee
dfete ~ astfel desparte pe Duhu! din dumnezeirea care
izvora~te din TataI. Sau cumva n cei care martusm n trei
singura dumnezeire vom vorbi de doua dumnee dfete
Intr-unul singur?
Cum poate sa fie cele doua obar~ii ale Duhului despre
care vorbesc latinii singura obar~ie? Caci nu pot sa ne ceara
noua sa accepam cu credin!a aceste nva!atu pe care le
propaga402 , nici nu trebuie sa raspundem n sofisme n loc de
raspuns cu un a!t raspuns 403 . Cand n Intrebam cum poate sa
fie conform !or doua obar~ii al unui singur Duh, ace~tia sus!in

107

106

, ;

) ; ' ~-' ~
.~

, . - ,

, ,
; ,
;

11 ,

;
;

,
,
.

{, , ;
, ; ,
' ;

n ~

;
.

- , c;

. ' o~

;
. "
, c;

' , ~

,
' ,

11

ca una este obar~ia celor doua. punem intrebarea despre


cele doua persoane, ci numai despre una, caci despre aceasta
am alcatuit acest catre ei.
Dar, intrucat una este obar~ia celor doua, a~a cum se
spune mod corect, atunci cum vor fi doua obar~ii ale unuia
singur ~ cum, conform 10r, cele doua sunt definitiv una?
Spun ei, deoarece una este din cealalta 404 . Ce vor sa spuna de
fapt? Set - nascut dintr-o singura obar~ie, pentru ca Eva a fost
luata din Adam, deci nu sunt doua obar~ii ale acestuia singur,
caci una este din cealalta? Nu este Eva a doua obar~ie a celor
ce au ie~it din ea, caci ~ aceasta a avut aceasta obar~ie din
Adam? ~ totu~i zamislirea s-a datorat amandoura, insa intr-un
ipostas dfet ~ ipostasuri diferite. De aceea, aceste doua
obar~ii sunt una, a~a cum l-am prezentat pe dumnezeiescul
intaistatator al Nyssei spunand mai SUS405 , de~i una din ele este
din cealalta.
Daca aici unde zamislirea, de~i nu este una, totu~i este
a amandoura, nu poate fi singura obar~ie a unuia singur,
cum Preainalta Treime, conform 10r, cele doua obar~ii ale
unuia Duhul Sfant suntde fapt una, de vreme ce exista ~
comunicare a insu~ theogoniei? Caci s-a teologhisit ca
numai Tatal este Dumnezeirea theogona .
~ iara~i Eva, fiind numai dinAdam, este dintr-o singura
obar~ie . Daca Adam este din pamant, nu inseamna de aici ca
Eva este din Adam ~ din pamant. Caci numai Adam este din
pamant. urmare, ace~tia vor putea spune fie ca Duhul
purcede numai din Fiul ~ astfel vor afirma ca purcede dintr-o
singura obar~ie, urmand bineinteles aree 10r ~ nu dreapta
credinta, caci nu poate sa fie din obar~ia din care este ~ Fiul
(aceasta ar insemna iara~i doua obar~ii n fiinta dumnezeiasca
~ n nici caz nu ar mai fi Tatal mai mare decat Fiul prin

108

109
rnsu~irea de a fi cauzator06, caci ar deveni ~ Fiul cauzator), fie

' , '
; .
' , '
, ' , ' .

, ;
; ' ' '
; ,
, ' '
'
' ; '
, ' ],

' , '
. '
. ,

, '

'
.

(15.)

, '

'
, ' '
, ' '

, '

, '
' ; '
, ' , '

ca Duhul purcede numai de Tatal, afirmand n consecinta drept


credincios ca exista singura obar~ie pentru Fiul , ~
pentru Duhul. Cata vreme spun ca Duhul purcede din Fiul sau
din amandoi ~ n numai din Tatal, n poate exista singura
obar~ie a dumnee Duhului Sfiint.
Caci daca une~te (are ca punct de plecare unitatea
persoanelor-n.trad .) n astfel de situatii, chiar daca spune ca
exista numai obar~ie, spune numai ca sa se asemene cu n
, insa fara sa fie una. Daca rnsa desparte (are ca punct
de plecare diversitatea-n.trad .), vede ipostasurile despaftite ~
atunci n mod clar doua ipostasuri devin automat obar~ii ale
u~uia. Imi vine sama minunez de nebunia excesiva a celor ce
zic ~ cred doua obar~ii ca rntr-una singura. Caci, daca Fiul
este parta~ Tatalui la theogonie, purcezand pe Duhul, atunci
una este n ace~tia insu~irea theogoniei ~ insa~i ie~irea lor, iar
aceasta este a fiintei ~ deci n sunt doua obar~ii, nici doua
una, ci pur ~ simplu se instraineaza de fiinta dumnezeiasca
rnsu~i Duhul, pentru ca n este parta~ ~ acesta la theogonie.
Daca Fiul n este parta~ n aceasta Tatalui ~ nici n este una
rntre ei insu~irea de a purcede, atunci ie~irea Duhului din Fiul
este rnsu~ire ipostatica. Deci, aceasta este dfeta de ie~irea
Duhului din Tatal, de vreme ce insu~e ipostatice difera rntre
persoanele Treimii407.
15. Cum sa fie una obar~iile diferite, cand binernteles
marele Dionisie n capitolul din Despre numrile
dumnezeiet spune : "toate cate sunt ale Tatalui ~ ale Fiului,
acestea trebuie sa fie atbute ~ Duhului dumnezeiesc n mod
comun ~ unitar"40S sau cand Vasile cel mare n Cuvintele
notr eunomienilor sce: "toate cele ce sunt comune
Tatalui ~ Fiului, sunt comune ~ Duhului"409? Daca rnsu~irea

110

111

~ :~,

.
, ; ; '

~o~ , ~ oo~ ,

, ;
,

'

;
,
,
; ' , ' ;

xal

~ :0

o~ ~ ' ;
'

, '
; .
'

, '

) , '
. " '
, '
,

! ,' ,~

. '


"

...

.... (",

.,

....

....

...

",

. ' ,

o~O

. ,
. '>f'

purcederii este comuna Tatalui ~ Fiului , atunci este comuna ~


Duhului ~ treimea deine atme, deoarece Duhul a purcede
~ el alt duh. Caci , dupa latini, daca purcederea nu este
Tatalui ~ Fiului, care, dupa ei, Duhu1 purcede indirect
din Tatal ~ direct din Fiul - caci spun ei astfe1 are ipostatic
insu~irea purcederii ! - n urmare dupa ei nici insu~irea
creatiei ~ a sfint ~ pur ~ simp1u toate ce1e a1e firii nu ar mai
fi comune Tata1ui ~ Fiu1ui, deoarece Tata1 Fiul creeaza ~
sfinte~te, iar Fiu1 nu poate crea n Fiul. urmare, dupa
ei, Fiul are insu~irea de a crea ~ de a sfintii n mod ipostatic
direct ~ nu ca Tata1 care are indirect. Astfe1, ce1e a1e fiintei nu
difera cu nimic de insu~irile ipostatice ~ urmare ~ fiinta
nu difera cu nimic fata de ipostas , ca ~ cum Dumnezeu n-ar fi
dupa ace~tia trisipostatic sau fiinta trei 41O .
Daca ar spune ca Fiul creeaza ~ sfinte~te
Duhu1, am spune ca n ! rand nu este obi~nuit ntre
teologi (adica ntre Sfintii ant-n .trad .) sa se spuna ca Fiu1
sau Tata1 este creatoru1 tapturilor n Duhu1 Sfant, ci intru
Duhu1 Sfant 411. n a1 doilea rand, ca sa nu se justifice ace~tia
nici n inatatura necuiincioasa pe care am spus-o mai sus,
pentru ca Fiul nu se arata creator n Fiul, precum se arata
Tatal, trebui sa spuna ca insu~irea de a crea ~ cea de a sfinti
nu este comuna ~ Duhului, de reme ce nu poate exercita
n a1tu1, precum Tata1 ~ Fiul. Dupa parerea 10r, Duhu1 are
insu~irea de a crea ~ de a sfintii n mod ipostatic, de reme ce
nu creeaza ~ sfinte~te n intermediu1 celuila1t, precum Taml.
Tot dupa parerea 10r, de aici se ede ca cele ipostatice nu difera
de ce1e ale fiintei . Daca e a~a, atunci nici fiinta nu difera de
ipostasuri, ci sunt identice. Oare nu au cazut n mod c1ar de
la Treimea cea preaina1ta ~ de la unitatea credintei ~ de 1a
imparta~irea Duhu1ui Sfant cei care spun ~ cugeta acestea?412

112

113

' ;

-;

11

11

, ;
'
, '
; ; ;
; ,
; ;
; .

(16.) , '
; , ; '

, ;

.

' , ,
,
.


, ,

Dar sa revenim acolo de unde am plecat. Cine oare,


auzind sau spunand sau crezand ca Duhul Sffint~ are existenta
din cei doi, din Fiultn mod direct din Tatiiltn mod indirect, ~
fine toata poliloghia lor cea recenta, de dupa ~icea de dinainte,
nu va fi de parere ca sunt doua obar~ii ale unuia Duhul Sffint?
Cum n-ar mai fi Fiul tinpreuna-cauzator, daca nu se spune ~
din acesta? Nu ar fi cazul acesta Duhul creatura? Caci
cele create Fiul este tmpreuna-cauzator cu Tatal.
16. Binetnteles, refetr la crea~ie, al carei cauzator
este ~ Fiul ~ tmpreuna-cauzator cu Tatal, ca una ce a primit
existenta din Tatal Fiul ~ din Fiul, este totalmente lipsit de
credinta sa se afirme ca nu spunem ca creatia este din Fiul ~ ca
lnsu~irea creatiei este numai a ipostasului Tatalui. Prin urmare,
daca am spune ca cel ce existii purcedere , Duhul Sffint, ar
avea existen~a din Tatiil Fiul ~ din Fiul, nu ar mai fi dreptcredincios sa afirmam ca nu spunem ca Duhul este din Fiul ~
ca lnsu~irea urcede este numai a Tatalui.
Intrucat cei care spun acestea sunt David 4 13 , stramo~ul
Domnul, Sffintul Ggre de Nyssa 4 14 , luminatorul cel prealuminos, ~ Damaschin4 15 , purtiitorul de Dumnezeu, mod
inevitabil cei care spun ca Fiul este tmpreuna-cauzator cu Tatal
al Preasffintului Duh ~ care atbue existenta Acestuia Tatalui
Fiul ~ din Fiul se Indeparteaza de dreapta-credinta atat de
mult, pe cat sfintii de mai sus ~ cei care tmpreuna-teologhisesc
cu dan~ii tin pe aceasta cu putere.

(17.) ,

17. Este foarte necesar sa vedem un lucru foarte


important, anume ca a~a cum , avand geneza din Tatal

114

115

; ' 1
; ,
,
11
, ; '
.

,
.

(18.) , ,

, , .
; ; ... -
; .

; ,

; .
; ,

; ; ,
; ' , ,

, o~
.

(19.)
,
,

~o
, .

' , YEVVq.,
, ' , J.
,

'

Fiul sau din Fiul , chemam ~ martusm pe fiecare impreuna ~


separat tata ~ creator, tot a~a impreuna ~ separat ~ s-ar spune
tata ~ ai Duhului Sffint, daca intr-adevar Duhul ar fi
avut existenta din Tatal Ful ~ din Fiul. Insa, toate acestea
care confunda multe feIuri ipostasuriIe dumnezeie~ti, arata
cIar ca DuhuI Sffint nu ~ are existenta ~ din Fiul.
18. Dupa stantuI Ggre TeologuI . cate are Taml
sunt ~ ale FiuIui, afara cauzei"416. Acui cauza? f1tur?
Departe de aceasta, caci obar~ie ~ cauza a Ior este ~ Fiul.
urmare, inseamna f1ra cauza ~ obar~ie, pe care cugetam
dumnezeirea cea Treime. Deci, FiuIIe are toate ale TataIui,
f1ra sa fie Insu~i obar~ia ~ cauzatoruI dumnezeirii DuhuIui.
Deci, Duhul Sf'ant purcede numai din TataI, a~a precum Fiul
se na~te numai din Tatal ~ depinde mod imediat ~ direct de
Tatal, precum ~ Fiul, de~i Fiul a dobandit puterea sa fie
Duhul TataIui, de vreme ce cel ce purcede este ~ Tam417.

19. Intrucat dupa cuvantul Domnului martua a doi


oameni este adevarata, ,,~ doi sau trei mart sa se
statorni ceasca tot ceea ce se spune (Matei 18, 16)", iti prezentam
~ acum trei mart care iti interzic adaosul, renuntand la
explicatia altora din cauza lungimii cuvantului . $ atunci sa
vina mul ceI care este mu ~ cronologic, SffintuI VasiIe
ceI Mare. Caci spune Capetele impotrva lui Eunome:
"Dumnezeu nu na~te precum omuI, na~te cu adevarat ~ ceI ce
se na~te din scoate un cuvant nu omenesc, ci unuI adevarat
din ; scoate Duh gura Lui, nu ca cel omenesc, deoarece
trupe~te nu exista gura; din este DuhuI ~ nu din altuI"418.
Vezi ca nu din altul, ci numai din ceI care il na~te pe Fiul?

116
, ,
,

t , '
' ,

, ' ;

" ;
, ,
, , '
. t ; , '
0-0 :
' ;
;
, , ,
; ,

. '

, '
. '
,
, '



)
, '
,

. '

anb

o'~

'

117

Deci, Duhul purcede din Fiul , deoarece Fiul s-a teologhisit


aici ca fiind Cuvantul, gura a Tatalui. alt loc, acela~i
Parinte , aratand pe Cuvantul acesta ca ! ce iese din aceia~i
gura, zice: "caci, daca crezi ca Duhul a ie~it din gura
Dumnezeu, vei crede nici Cuvantul "419. Vezi acum clar
ca Fiul este ~ gura Tatalui, din care, dupa Stantul
Vasile cel Mare ~ ia existenta ~ Duhul Stant?
Tot acela~i fel, fratele Grigore, cel care cugeta ca
~ el, lucrarea sa Despre cunotere lui Dumnezeu, spune
ca "Duhul purcede din ipostasul Tatalui. De aceea, David a
vorbit despre Duhul gu , ~ despre ! gu , ca
acest mod sa ne incredinteze ca lnsu~irea purcederii este numai
Tatal"420.
Dupa acest martor nemincinos al adevarului, sa vina
sa martuseasca lmpreuna Ch, cel ce s-a tacut '
al eande. Caci lucrarea sa Despre Sfi.nt Treime
spune : "cele trei Ipostasuri slavite sunt cunoscute ~ se crede
Tatiil tara de obar~ie ~ Fiul cel Unul Nascut ~ Duhul
cel ce purcede de la Tatal; na~tere precum Fiul, ci
purcedere, a~a cum s-a spus, numai din Tatal ca din gura Lui ~
care s-a aratat Fiul ~ a vorbit prooroci ~ apostoli"421 .
Iara~i alt loc spune: "Duhul Stant este din Fiul
purcedere, a~a cum Fiul este din Tatal na~tere; departe de
aceasta blasfemie ~ credinta politeista! Caci pentru ,
este cauzatorul ~ legatura () pentru cele doua
persoanele, Tata1"422.
Oare exista cineva care sa ia considerare aceasta
combatere evidenta a relei tale credinte? Dintre oameni
cred . Insa, acest pe Duh Sant ne-a dat noua inteleptitul Ioan
din Damasc, care zice: "putem sa spunem Duhul Fiului,
lnsa ca este din Fiul. iiusm ca ' s-a aratat ~ s-a dat noua

118

119

~o, ~ . '" '


; .
'
': , -c; ,

, - '-
,
'; ;
; c;
' ; , ~
' .
;
, & ' '
,
, 11
, ' , ,

.

(20.) , '

~ , ,
, ,
, t'o , c;

, o~
, ' '
, 01

'

~~lli~~~~~~~lli~~w~~~~~
, '

; '" , .


'

prin Fiul"423.
Uisandu-te pe tine sa aduni continuare pe ceilalti,
deoarece sunt multi Parintii care vorbesc ca ~ cum ar fi v
scere lor24, te v judeca din cuvintele tale ~ negre~it te va
judeca ~ Dumnezeu. Cand tu spui ca Duhul purcede ~ de la
Tatal ~ de la Fiul ~ adaogi pe "numai de la " , oare nici
cazul acesta 1lltelegi ca purcede " numai de la " , nici
subllltelegi aceasta, chiar ~ daca ? insa, urmand
felul tau de gandire, sa-ti cerem , ca, conform giindirii tale
"iubitoare de purcedere", ca sa spun a~a~ sa purceada Duhul ~
din alta persoana, de vreme ce tu g pe "numaj".
ca gandim a~a, lnsa iara~i ca sa-ti
prepar medicament pentru vindecarea ranii tale reale din
l~~ cuvintele tale ~ sa te "trag" din atatule ~ cuvintele
gre~ite, spune-mi, preabunule, daca ti-a~ spune despre Fiul ca
s-a scris "am vazut slava Lui, slava ca Unuia nascut din Tatal
(Ioan , 14)" ~ "cred 'intr-unul Fiul care s-a nascut din Tatal
mai 'lnainte de toti vecii ~ celelalte pe care le-am enumerat mai
sus, texte care este adaugat "numaj", vei spune adaugand
ca Fiul s-a nascut din Tatal ~ din DuhuI Sfiint, raspunzand
aceasta, deoarece a fost adaugat "numaj"? Cu siguranta ai
spune, departe de mine aceasta. insa, cel ce adauga aceasta
~ crede ca Fiul s-a nascut numai din Tatal, va cadea de la
adevarata 'Invatatura despre na~terea cea de sus. Caci vei spune
mod corect 'impreuna cu ca cae s-a spus ca Duhul
este cel care na~te, nici are ceva comun cu TataI, care sa
fie comun ~ Fiului, nici ca provine din doime, nici se
mi~ca anagogic catre doime .
20.

Negre~it

120
; . ,
- '
, ' ' ;
- ,
' ; ; ,
. ,
'
. 11 ; ;
;. ' ~
:
,

, - ,
'' - ;
; c;

. ' , ,
; ; ; ;
: ,
,
, .
"' '
'
,
, ,

'', '
,


''

121
~

mai mult unimea-monada nu se ml~ca numal n


doimea spre alta monada, "ci unimea mi~candu-se
dumnezeie~te spre doime, s-a statomicitn Treime"425 . ~ "Unul
este Dumnezeul nostru , nu numai ca una este dumnezeirea,
ci ~ ca celelalte persoane care sunt din se mi~ca anagogic
catre Unu1 426. ~ una este dumnezeirea izvoratoare, Tatal, care

este singurul cauzator ~ singurul al dumee


urmare , acestea sunt insu~irile Lui specifice, deoarece este
singurul care le are. Deci , Duhul Sffint nu are nici parta~ie la
acestea428, caci spune iara~i Dionisie cugetatorul de cele cere~ti
"cele ale teogoniei celei mai presus de fiinta nu se transmit
intre ele"429.
Atunci bravo tie pentru totala cu at
cei care au avutintelepciunea lui Dumnezeu ~ cu , care
suntem inte1eptiti din invatatura 10r. A~a cum spune zicala,
te-ai s propriile tale a ~ ai fost ranit cu adevarat spre
folos ! cel corect. Caci daca ai ajuns la acesta, nu
numai ca ai fost pus randuiala, dar te-ai ~ vindecat dupa
cele spuse ca ~ de Dumnezeu "v rani ~ v vindeca (Deut.
32, 39)".
Caci, daca ai fi spus acestea imp reuna cu ~ cu
adevarul catre cei ce spun ca Fiul s-a nascut din Tatal ~ din
Duhul , tagaduind ~ alte raSunsu pentru pacate, mai bine
zis, pentru gre~eli de credinta, ~ ca nu trebuie adaugat la "sa nascut" pe "numai din Tatal", atunci pe acestea auzi-le tu
insu~i de la n ~ de la adevar, tu care spui ca Duhul purcede
de la Tatal ~ de la Fiul. gja sa te incredintezi ca nu sa adaugat la "din Tatal" "numai", pentru ca cel ce spune ca
Duhul purcede ~ de la Fiul, va cadea din insa~i infierea care se
face Duhul Sffint430 .
uninte

4 27.

122

123

(21.)

21. ce loc din cuvintele cele insuflate de Dumnezeu

,

,
; " ' ;'
, , , ,
'
, ' J . ''

va gasi cineva ca Fiul este purcezator, de~i Grigore Teologul


a enumerat de multe ori toate nume Fiului, ba mai mult
le-a ~ examinat? Explicand denumirea de "Unul-nascut",
acesta zice: "nu numai ca este "Unul singur" "numai din Unul
singur" ~ "numai " , dar este nascut ~ printr-un mod unic"

' ' ' , '


. ' '
11 , ' ;
, , ; -

; -
'

';
, ,
. '

, , ' ; ,
,
.

' 6 ,

11

,
<.
,

; '
,
.

. ,

, '
; ' '

(;

0'0

)?', iar alt loc explicand a spus "intr-un mod


unic ~ special"432. Cuvantul "singurul" este inteles ca unul,
"numai din" ca cel ce s-a nascut fece, ceea ce e tot una
cu a spune ca n s-a nascut din casatorie. Cuvantul "numai"
ce altceva ar putea sa fie decat ca este numai Fiu, deci
este Tarn, nici purcezator? Daca Tatal este numit numai Taili,
este permis - caci spunem ca Duhul este din Tatal - ca sa se
spuna Duhul Tatalui, dar ~ Tatal Duhului ca ~ cauzator allui,
pentru ca Sta.ntul Iacov, ruda Domnului, "ante
alluminilor (. 1, 17)", ceea ce inseamna parinte al Fiului ~
Duhului, a~a cum explica ~ Sta.ntul Atanasie cel Mare 433. Daca
ucrue stau a~a cum stau, am putea numi pe Fiul ante al
luminilor, adica al Duhului Sta.nt, daca dupa tine Duhul este ~
din Acesta o
Daca ar fi sa numim pe Fiul cu aceste num, adica
parintele luminilor sau purcezatorul Duhului Sta.nt, de ce cel
mare teologie Ggre le-a prezentat printre aproape toate
nume, de vreme ce s-a luptat sa arate ca Fiul este de cinste
cu Tata1 434 . De aceea zice : "daca e lucru mare pentru Tatal de
a n proveni 435 de ncae, e lucru mai mic pentru Fiul de a
proveni dintr-un astfel de Tata. Caci exista n FiU un astfel de
lucru mare, na~terea"436 o Daca ar fi fost purcezator, cum ar fi
spus lucru a~a de important, prin care l-ar fi aratat mult mai

124

125

(22.) ; ' ;
o~) , b.
;
o ~ . '
,

, , ''

~~ /, :, / :

~~o . ~
,

~o~

11 ~ ~o ~o

? o~

, .

o~o, ?, ~ ,/ ,

,
; , ' , '
, 11
;

' , c

~ , ' ;
~:o ~,

11

C:V t'o , t'o


'

' c

. , c c

' t'~o o~

aproape de egalitatea cu a ? Isa a spus aceasta, ceea ce


Inseamna ca este .
22. Acest mare teolog numai ca atbue Duhului
Insu~irea de purces, dar ~ pe cea a urcede din Taml,
prevazand tara Indoiala ~ rastumand mai Inainte adaosul
tau eretic . Caci pic mai sus a numit pe Tatal nascator ~
, iar pe Fiu l-a numit purcezator, numai rod
al na~terii (). Mergand mai departe zice: "stand
hotarele (orosurile) noastre vorbim de Cel nenascut, de Cel
nascut ~ de Cel purces din Tatal"437. a spus mod simplu
ca Duhul are Insu~irea de a fi purces , ca cumva cineva sa
creada ca Duhul Stant purcede din Fiul sau ~ din Fiul. Caci
faptul ca este nascut ne duce cu mintea la Tatal, insa faptul ca
este purces nu. De aceea a pus ca Insu~ire a Duhului faptul ca
este din Tatal. Caci zice ~ stantul Vasile cel Mare: "acesta este
semnul distinctiv al nsu~ ipostatice pe care 11 are Duhul
Stant, anume faptul ca dupa Fiul ~ impreuna cu Fiul este
cunoscut ~ subzista din Tatal"438. Insa, vezi cum mod drept
v-ati rupt de comuniunea cu , pentru ca nu stati hotarele
(rsule) noastre, adica cele ale dreptei-credinte?
Caci, fie vei numi pe Fiul Tata, a~a cum s-a aratat
mai sus, pentru ca Duhul sa fie purces ~ din Fiul, fie pentru
tine purcederea din Tatal va fi Insu~ire a Duhului, nici
vei crede ca actul purcederii este insu~irea Tatalui ~ vei
teologhisi contrar celui ce a dobandit numele de teolog ~ vei
sta cu adevarat partea opusa ~ vei fi excomunicat dintre
439 . Caci ~tim ca invatatue revelate ale acestuia sunt
de la Duhul Stant. Deci, precum transpiratia iese la suprafata
din lichidele corpului ~ aceasta este ~ retatea lichidelor
de a produce transpiratie, acela~i mod, de vreme ce Duhul
are retatea de a fi purces din Tatal, Tatal are automat

126

127

; ;
.
;
; ' '

.
1 ,
; ; ,

. ;

; ,
' , ,
, ' ' ] ,

, -
.
,
; - ; ] .

' ,
. .
,
, '

1i, ,
,

, '

(23.)

, .

' 1J ,
. -
oo~ ,

, '
, {; ,

de a purcede pe Duhul.
Deci , purcederea Duhului este numai din Tatal ~ el
purcede din e~nicie din Tatal ca existenta, nu ca manifestare.
Caci ~ atunci cand purcederea lui nu este rostita i'mpreuna cu
"din ", este subi'nteles acest lucru pentru cei ce asculta
aceste i'nataturi cu i'ntelepciune, precum ~ la Fiul este
subi'ntelesa na~terea. Fiecare din toti este nascut. Numai
Fiul este nascut din Tatal (ceea ce e tot una cu a spune din
Dumnezeu Tatal) ~ aceasta este i'nsu~irea Lui care este cugetata
mereu, chiar daca nu este rostita. Tot acest mod este purces
~ Duhul Sffint. urmare, i'nsu~irea distnctia a Duhului
Sffint nu este numai simplu fapt ca este purces, ci faptul ca este
purces din Tatal. Caci acela este Tata. Este deci imposibil
ca Duhul sa existe purcedere din Fiul , decat numai daca
Fiul ar fi pentru tine Tata. Nu numai faptul ca este din Tatal este
subi'nteles actului purcederii, dar ~ faptul ca purcede "numai
din ! " , a~a cum aceasta expresie este subi'ntelesa actului
a~tei. Caci a~a cum ne i'nata dumnezeie~tii teologi (Sfinti
at-.trad.), a~a cum am spus mai sus, afara faptului ca
unul este na~tere, iar celalalt purcedere, precum este
Fiul din Tatal, tot a~a este ~ Duhul este din Tatal. concluzie,
este totalmente imposibil ca sa fie ~ din Fiul.
23. Mai mult, daca dupa tine Duhul este din Fiul ~
Acesta I~ are existenta, atunci el i'nsu~i este unirea Tatalui cu
Duhul. Atunci de ce i'nsu~i Ggore cel mare teologie zice :
"Dumnezeu Unul este fara de obar~ie ~ obar~ie ~ i'mpreuna cu
bar a"440 , " fiinta
cei Trei este una . Unirea este Tatal, din
,
care ~ catre care se mi~ca anagogic urmat (Fiul ~ Duhul),
a~a lncat sa nu se amestece, ci sa se aiba una pe cealalta
unire44 1?

129

128
, ' ;


, ,

,
. ; ,
11 . ' ; ,
;

; , '

,
,

(24.) , 1
; ,
_~

_7t..

~,

,_~

.....

, .

(25.)
, .
'' '' , '
'', ,
, , , ; ,

. ,
' , , -
,

,
, ' <bv
' ,
.

'
'' '', ' ,

,
' , '

Auzind deci cineva ca Duhul este unit cu Tatal


Fiul, ar trebui sa tnteleaga ca aceasta se spune, din cauza
ecfonisului din marturisire, unde Fiul se afla n mijloc ~ ca
n s-ar putea spune Duhul Tatalui decat datta Fiului. Cum
ar putea fi unirea din Treime Taml, daca n ar da existenta
mod direct ~ unuia ~ celuilalt? Dar ~ faptul ca spune " ... a~a
incat sa n se amestece, ci sa aiba una pe cealalta unire"
arata relatia direcm ~ imediata cu a fiecarei din cele doua
Persoane .
24. Ce inseamna ca "Unul Dumnezeu, rnra de obar~ie ~
obar~ie ~ impreuna cu obar~ia"? Daca ar fi cunoscut pe Duhul
ca fiind din Fiul, ar fi spus cel care este din obar~ie, n cel ce
este impreuna cu obar~ia .
25 . urmare, cand auzi ca Duhul purcede prin Fiul,
sa intelegi ca acesta insote~te pe Fiul. Caci a~a trebuie inteles
~ prepozitia "prin-bLlX" n n mod gre~it ca "din-tK", ci ca
"impreuna -", ca sa imparta~e~ti invatatura celui ce
poarta numele teologiei . Caci zice Sfantul Ioan Damaschin
"am invatat ca Duhul il insote~te pe Cuvantul ~ descopera
lucrarea LUi"442. insoti lnseamna a-l urma, a~a cum ellnsu~i
spune n acest loc. Deci Duhul n este din Fiul, ci este din Taml
tmpreuna cu Fiul, de vreme ce purcederea urmeaza na~te
dincolo de spatiu ~ de timp. Spune ca "am tnvatat", deoarece
a~a au invatat inainte de el urtat de Dumnezeu n, de
la care a fost initiat sa inteleaga a~a faptul ca Duhul este n
Fiul ~ a interzis sa se spuna ca este din Fiul.
Daca Sfantul Vasile cel Mare spune ca n este nimic
netvt sa percepem pe "din" - cu "n" - , face
numai refetr la rntu, de aceea a pus n fata pe apostolul
care spune "din Acesta ~ prin Acesta ~ intru Acesta sunt toate

130

131

'
, ;
;
,
,
, '
; ,
, ,

, (' ; ,

(Rom. 11, 36)", caci de el au fost create, sunt tinute


~ catre se toate fapturile 443 . Inca din capitolul ~apte
al capitolelor teologice, scotand la iveala iara~i ceea ce am
spus mai sus ~ fiind de acord cu ceea ce spune CU'}'ii.ntul
sau ctehetic dumnezeiescul Ggore de Nyssa, Stantul
Damaschin zice ca: "Duhul Stant este putere fiintiala care
exista ea Insa~i ipostas ~ care face cunoscut
pe Cuvantul ; nu poate fi despa!ita de Dumnezeu care exista
~ de Cuvantul pe care-l Insote~te"444. Nu este clar de aici ca
Duhul Stant nu purcede ~ de la Fiul?

(26.) , '

,
,
,
, ' ;
. ;
:
' ;

. "'
'
, ;
,
. 1:
,
, c:;
.
(27.) ,
, ('
;

26. Binelnteles ca nu, dar, Intrucat se spune de


catre teologi (Sfintii ant-n.trad .) ca Tatal este mijlocitorul
Fiului ~ Duhului , Fiul este mijlocitorul Tatalui ~
Fiului , alteori Duhul mijlocitorul Tatalui ~ Fiului, nu ar putea
ca Duhul sa fie al treilea dupa Tatal, nici nu ar avea existenta
din Tatal Fiul. Intre trei puncte continue, nu ar putea exista
niciodata ca unul din ele sa fie mijlocul fiecarei laturii parte,
Insa se pare ca inijlocul teologie este Inteles capetele
unghur unui tunghi echilateral, caci acolo fiecare capat
se afla mijlocul celorlalte doua. Daca din mul, care are
mijlocirea adunai numere, vei realiza fapt un tunghi ,
atunci cea pe care vei m din monade va fi mijlocitoarea
celorlalte doua. Daca cineva ar presupune ca unul este Inceput
~ cauza a doua centre, mod imediat ~ direct acela va avea
aceea~i pozitie ~ catre monade .
27. Oare cei care spun ca fiecare din acestea nu are mai
putin decat are catre el Insu~i , nu se arata ca ~ cum ar avea
mod direct catre celelalte?

132
,

133
(28.) ' 6 "

, ; ,

: ?~ ~o ~, .
,

' ; , .

(29.) , ' ,
,
.
~
; , ,
; , ,

-
, 6 , 6

, ~~

, ,

,
, ~~o
- 1i

, c;

. ~

, ' c;

, ' ~

, '
.

' , , c;

Yo~

28.Cel care Poenele sale met ce teologic


~ tot odata parinte~te ca, daca auzi despre Fiul ~ Duhul "ca au
al doilea loc dupa Dumnezeu Tatal, poruncesc sa gande~ti
cuvinte adanci de llltelepciune", deoarece ies din radacina tara
obar~ie, tara sa lmparta dumnezeirea445 . Caci, daca Duhul ll-ar
fi fost mod direct de la Tatal, l-ar fi a~ezat al doilea din
Tatal ~ pe acesta, precum l-a a~ezat pe Fiul.
29. ~ bineIllteles purcederea, din s-ar spune,
este fel de ie~ire ()446 ~ mi~care potvita celui
care purcede ~ celui care este purces. Ie~irea Duhului este
Sffinta Scriptura ca fiindIndoita, caci se revarsa
din Tatal Fiul, daca vrei sa spui ~ din Fiul447 , spre to!i
cei vrednici, care se odihne~te ~ . mi~care
~ ie~ire, daca vrei ~ purcedere - caci sa ne cu
necuviinta, certandu-ne pentru anumite numiri448, de vreme
ce ~ David spune "Dumnezeule, cand coborai-purcedeai (
) mijlocul poporului, cand treceai
pustie, pamantul s-a cutremurat" (Ps. 67, 8-9), numind
aici purcedere varsarea Duhului peste tot trupul ( 3, 1) care
a crezut stos, care mai Inainte de a veni harul era pustiu;
cutremurul pamantului lnseamna mutarea de la dllate
- deci aceasta ie~ire a Duhului din Tatal ~ Fiul se face
bineIllteles ~ cei vrednici, adica cei care locuie~te
~ se odihne~te har Duhul Sffint. Ceea ce este ace~tia
este numai odihna, este din ace~tia mi~carea Duhului, ci mai
bine zis destinatia mi~carii Lui, de~i au dobandit puterea
de a lmparta~i Duhul, lnsa cu totul alt mod.
Cu adevarat, aceasta ie~ire a Duhului din Tatal
Fiul, de care am vorbit, este numita ~ bunavoirea Tatalui ~

134

135

,
)
',
; ; '

"
,
;

.

, (' ;

~ ; ' ~


'
,
, ' ,

1 '

' , .
'

' .

' ,

, '
,

,

,

Fiului, ca una ce se savar~e~te din iubirea de oameni, sau poate


fi numita ~ . tmtere ~ dar ~ pogoramant, care este tms
Intotdeauna timp catre anumiti oameni ~ cauza, ca s
sfinteasca, sa-i , sa le aduca aminte ~ pe cei slabi
credinta sa-i cerceteze. Deci una este aceasta mi~care ~ ie~ire
a Duhului .
Exista lnsa ~ purcederea, mi~carea sau ie~irea Duhului
din Tatal mai Inainte de veci ~ dincolo de fire, care
se manifesta ca fiind dincolo de cauza ~ mod liber lntru
toate ~ care este dincolo de bunavoirea ~ iubirea de oameni,
ca una ce se face vointa, ci numai fiinta. Este de
data noastra sa cautam de ce aceasta mi~carea negraita
~ necuprinsa cu mintea care Duhul provine din Tatal se
spune Sctu ,,1ntru care se odihne~te" dupa randuiala
dumnezeiasca? Cautand deci, aftam ca Tatal Unuia a
binevoit sa Invete ~ sa descopere aceasta mai Intai Ioan,
Inainte-MergatoruI ~ Domnului, care zice: "eu
nu-L cuno~team pe , dar Cel ce - tms sa botez cu apa,
Acela ini-a zis: Cel peste care vei vedea Duhul pogorandu-se
~ ramanand peste , Acela este Cel ce boteaza lntru Duhul
Sfiint (Ioan 1,33)". De aceea "a ~ martust Ioan zicand ca am
vamt pe Duhul pogorandu-se peste ca porumbel din cer
~ a ramas peste " (Ioan 1, 32).
~ pentru ca sa spuna cineva, crezand ca despre
Intrupare Domnului s-au spus ~ s-au savar~it acestea de catre
Tatal,ca este exemplu potrivit pentru deSCerea a ceea
ce cautam, sa auda pe Damaschin cel dumnezeiesc, scd
capitolul al Dogmaticii sale: "credem~i Intr-unul Duhul
Sfiint, care de la Tatal purcede ~ Intru Fiul se odihne~te"449 sau
capitolul despre toposul dumnezeiesc spune: "Duhul Sfiint
este Dumnezeu, putere sfintitoare ipostas, care purcede

136

137

.
; ; . '
, ,
, ,
1

'

...

...

"

"

- ,

, ;

, ; -

; ;
. ;
,
; .

' ; -,
.


.
; ,

;
, ' , '
,
.
,
.
,
'
, ' . '
, , , ,
,

.

inseparabil din Tatal ~ se odihne~te Fiul"450. De aceea,


este ~ se spune ~ vistierul Duhului dumnezeiesc, ca ] ce
este Fiul autentic allui Dumnezeu. Despre acest lucru vorbe~te
~ Sfiintul Chl Tezaurele l , aratand ca "este foarte necesar
sa spunem ca Duhul Sfiint este al fiintei dumnezeie~ti, careia
este ~ Incepatura (adica arvuna a lmparta~irii de har - n.trad.),
dupa apostol ; daca acesta este creatie, este mai bine zis
Dumnezeu ca ! ce este din Dumnezeu ~ Dumnezeu"451 .
~ iara~i zice : "deci Duhul este Dumnezeu ca unul ce exista de
la Tatal mod fiintial ~ care are lucrarea acestuia"452.
Dar dumnezeiescul Gge Dialogul zice ultimul capitol
al lucrarii sale ca "Duhul Sfiint purcede din Tatal ~ ramane
Fiul"453. Dupa Sfiintul Dionisie, cel mare i'ntre aratatorii de
Dumnezeu, "astfel i'ndumnezeiti, ne vom i'nchina cu veneratie
izvorului vietii pe care il vedem revarsandu-se i'nsu~i ~
ramanand sine"454.
~ astfel, daca acea purcedere ~ ie~ire de mai
i'nainte de veci ~ eCUsa cu mintea, Duhul Sfiint purcede
din Tatal ~ se odihne~te Fiul, cum ar fi putut sa aiba
aceasta ie~ire Fiul care ce se odihne~te? urmare,
de~i se teologhise~te ca provine din Fiul, se refera la acea
purcedere, ci la cealalta ie~ire a Lui, care este aratarea l catre
~ i'mparta~irea Lui catre cei vrednici. Caci dupa Grigore
Teologul, sts este "vistierul Duhului"45S, ca l ce este
Dumnezeu ~ Fiullui Dumnezeu. Vistierul negre~it arata din
sine cele ce i'mparta~e~te, deoarece acesta fiind Dumnezeu din
Dumnezeu mod fiintial are sine pe Duhul Sfiint, care este
tms din catre cei vrednici , dar -~ are existenta din .
Acestea le spune insu~i Domnul: "cand va veni Mangaietorul,
pe care eu il v tmte voua de la Tatal" (Ioan 15,26), ca l
ce purcede de la Tatal ~ odihne~te ~ astfel este tms

138

139

(30.) ' 11 ,
' ' ,

catre cei care sunt ai Lui . .

30. Daca Duhul este trimis de la Taml Fiul ca unl


are existen!a din Fiul, atunci Acesta ~ are obar~ia ~ din
Fiul ~ devine una toate fatue456 . ~ sa dea martue iara~i
glasul cel teologic: "sa fie !inuta Inva!atura mea care spune ca
! este Dumnezeu, care Fiul ~ Duhul se mi~ca anagogic
catre singur cauzator, datta a ceea ce e unitar ~ identic
dumnezeire, adica ca sa spun a~a, datorita m~ca ~ ~
identita!ii fiin!ei. Cele trei ] sunt unite a~a fel Incat
sa se excluda despre amestecare, despartire sau
confuzie, caci Tatal este gandit ~ numit ca fara de obar~ie ~
fiind obar~ie, ca l ce este cauzator ~ ~ lumina ve~nica,
iar Fiul este nici caz fara obar~ie, ci obar~ia tuturor
(celor create)"457. Daca, dupa parerea ta, Fiul ar fi ~ obar~ia
Duhului, atunci Duhul ar fi una cu toate cele create, deoarece
Fiul este obar~ia tlturor. Ca sa spun iara~i de Ia Teologul
"arata-mi ca Duhul a [ost facut ~i atunci da-i-l (ca obar~ie)
FiuIui"458, a~a incat sa-~i fi dobandit existen!a prin sau ~ din
Intrucat ~ dumnezeiescul Chl zice catre cei care spun ca,
de~i Duhul este din Dumnezeu, trebuie in!eIes cal
~ deosebit, a~a Incat de aici sa se in!eIeaga ca cel ce este din
este deofiin!a cu , caci s-a scris ca toate sunt din Dumnezeu:
" acest caz) Duhului Silint ramane ca caa insu~ire
ca este din (Tatal), conform careia ~ ceIe ce sunt din nefiin!a
au venit la fiin!a din Dumnezeu Tatal, prin Fiul"459. Arata, ca sa
spun iara~i , ca Duhul cel dumnezeiesc este din nefiin!a ~ atunci
da-i ipostasul acestuia ~ Fiului , care e totuna cu a spune din
amandoi . Daca Duhul ~i-a luat existen!a din amandoi, atunci
nu poate sa nu fie una din fatue sau chue ceva mai
moderat, spunand ca -~ are cauzatori pe amandoi, ci unul

- , ,

; , ,
: ,
, ' ,
; , ;

; ~
; .
,
, , ,

- ,
: 11 ,

"' - ; ,
, '
, -
, ,
' ' , '
0-0,
, , , 0-0,
' , '
- -, ,
, 11
, ' ' '

- '
,
.
,
,
,

ce-~i

141

140
,

. c ,
,

; ;

,
;
' .
,

, ,

, , , '

: .

; ,
; .
,

, ,

,
.

, ,

'

I~ are obar~ia din ceat. Caci precum creatia toata a venit


la existenta din amandoi ~ deci ~ unul ~ celalalt este obar~ia
tuturor, tot a~a, de vreme ce Duhul purcede din ceilalti doi dupa
cei care cugem "latine~te", fiecare din Cei Doi a fi obar~ie
Duhului ~ astfel aici vor fi doua obar~ii ale unei singure fiinte
dumnezeie~ti. Caci, daca saar~e~te aici ceva impreuna cu

Tatal, precum acolo ( creatie-n. trad.) impreuna-creeaza, se


martuse~te automat ca ~ este cauzatorul Duhului. Daca nu
savar~e~te impreuna ceva, zadar este mt ~ astfel ca intr teorema a gemete cu adearat de~erti s-au aratat teologii
latini, caci nu pot afina aceste ] .
Deci, precum cele create fiecare din cei doi este
obar~ie, de~i una este obar~ia, tot a~a ~ aici una este, chiar
. daca se spune ca din amandoua. Caci acolo, a~a cum am spus,
obar~ia este fiintiala, nu ipostatica, de aceea puterea creatoare
este una pentru amandoi . Aici insa puterea de a na~te nu este a
amandoura. Am ascultat un pic mai sus pe cel ce poarta numele
teologiei spunand ca Tatal este izvor ~ obar~ie a luminii celei
ve~nice, iar Fiul, de~i nueste tara obar~ie, este totu~i obar~ia
tuturor celor create. De aceea, Sfantul Dionisie Areopagitul a
spus ca "Tatal este unicul zv al dumee celei dincolo
de fiinta"460 . ~ iara~i "Tatal este dumnezeirea cea izvoratoare,
iar Fiul ~ cu Duhul sunt, daca putem spune a~a, vlastare ale
dumee celei theogone sadite de Dumnezeu ~ ca ni~te f.
~ lumini mai presus de fiinta"461 . ~ iara~i zice: "sunt distinctive
numele cel mai presus de fiinta ~ lucrul (ceea ce e ru)462
Tatalui ~ Fiului ~ Sf'antului Duh, neintroducandu-se Ele
nici schimbare sau comunicare a 10r"463. ~ capitolul trei al
lucrarii Despre teologi mistic zice: "din binele matea ~
neimpartt au iradiat luminile din inima; ~ au ramas, cu toata
iradierea coeterna, neie~ite din staruinta ~ ~~ ~

142

143
(~1~ ~o ,

, /


' .
, , ; ;

~C

'"

-'

<; :

~
.

...
'
t
,

, ,
~c:~'
, -

,
;

, oo~

' ' ,
; ; ,

11 .
Ot


; ' , ,
, ' '
, ' ,
.
, ,
, '

, , , ~o ,

Intre n~~ "464 . ~ iara~i "cele ale teogoniei dumnezeie~ti nu


se comunica catre ceila1ti"465.
31. urmare, daca spui ca Fiul este ,
atunci Tatal n-ar mai fi niciodata , caci va imparta~i
Fiului insu~irea theogoniei , ceea ce este exclus. Daca insa
nume~ti pe Tatal a~a cum este , Fiul nu va mai fi purcezator,
deci Duhul n este din , caci singura dumnezeire theogona
este singurul Nascator ~ ; pentru ca acestea
este ~ theogon . comunicare interzice scnd catre
fratele sau ~ Sffintul Vasile cel Mare, cand zice : "Duhu1
Sffint depinde de Fiul de care este cuprins inseparabil, insa
are existenta din cauza Tatalui, din care ~ purcede, avand ca
semn distinctiv al insu~irii ipostatice faptul ca este cunoscut
dupa Fiul ~ impreuna cu Acesta ~ subzista din Tatal. De~i Fiul
pe Duhul care purcede din Tatal sine ~ cu sine
~ este singurul care a luminat ca Unul din lumina cea
nenascuta, n are nici comunicare insu~irile ipostatice
distinctive fata de Tatal sau Duhul Sffint"466.
Vezi acum care este relatia Duhului cu Tatal ~ cu Fiul
~ care sunt nsu~e distinctive ale Fiului ~ Duhului? A~adar,
zice, Fiul lui Dumnezeu cel Unul Nascut ne face cunoscut ~
ne descopera pe Duhul Sffint n sine ~ cu sine, dar nu ~
1 purcede, ca nu cumva sa comunice cu T~tal n nsu~e
ipostatice. Caci zice ca Duhul Sffint ~ are cauza existentei
pe Tatal, care (cauza) este numai insu~irea Tatalui . Spune deci
teologul "toate cate are Tatal sunt ale Fiului, n afara cauzej"467.
Cine dintre dumnezeie~tii teologi de-a lungul veacur
atbue cele specifice fiecarei persoane la doua din cele trei
persoane ale unei singure dumnee ~ nu le pastreaza
neamestecate? Este clar faptul ca insu~irea urcede apartine
Tatalui , deoarece, zice, Duhul depinde de cauza lui, de unde ~

144

145

; " ;
: , , ;
, , ' {; :
.

purcede ~ de la care ~i-a luat existenta, de~i este cunoscut dupa


Fiul ~ tmpreuna cu Fiul.

(32.) '

32. Intrucat preatnalta ~ tnchinata Treime cele


comune exista egala masura persoanele care sunt
comune, dupa "latinii", a fi din Tatal este egala masura
Fiului ~ Duhului Smnt, deoarece primul s-a nascut mod
imediat ~ direct din Acesta ~ numai din Taml, iar celalalt
purcede mod indirect ~ imediat din ~ numai din
TataI, a~a cum cugeta ei. Daca, conform 10r, coexista
egala masura, atunci or aea comuna existenta 10r din
Tatal, iar daca aceasta este comuna 10r, nici din ei
este din Tatal. Caci, daca ! din ei exism din Tatal, celaIalt,
neimparta~indu-se de aceasta, este scos afara, deoarece se
exclud ] pe altul. Astfel, tu, cel ce ai cugetarea latina,
ei eita nimic din aceste necuiincioase, precum nici
cei care spun ca Fiul este din Duhul, ci cu aceste argumente cu
care tncerci sa scapi, pe acelea tnsele le or folosi ~ aceia ca sa
demonstreze ca este ineitabila tnmu1tirea gre~elilor.
Daca ei spune ca Duhul este enumerat dupa Fiul,
ceea ce ti se pare cel mai sigur argument, de~i eu a~ spune ca
e mai putin ecu0S ~ gre~it decat celelalte, aceia or
arata ca ue Fiul este relatat dupa Duhul, adica enumerat
dupa Duhul Sfant. Pe cei care sustin cele de mai sus om
contrazice, spunand adear ca ucrue stau aceea~i
clasificare cu me.
Daca ucrue stau a~a, ce ne lmpiedica, pomind de
la inatatura ca enumerarea mai tntai a unuia sau a celuilalt
alterneaza Smnta Sctura, sa spunem ca ue acelea~i
ucru nasc ~ purced, iar ate sunt nascute sau sunt purcese?

; ; , ,

; ; ;
,

;
, ; ;

- ' ; ; ,
'
, ' ; .
; ,

, ' .
;
, ' ;

, ' ~, ~o
'

.

,

, ' '
, , {;
,
.

, , d)
~
....,
....
""
, .

146

147

, ,
;

, ,
,
. , '
;
,
. ' '
; , :
, ,
, '
' ,
,

,(33.) ; ';

'
, ,

' .
, o~
;, ();), ,
. 6 , ,
' . ,

, ' .

01:, ' . '



, ' ~

, , '
. '

nu numim pe Tarn1 nici cauzatorul ], nici al


Duhului, iar pe Fiul al doilea, a~a cum faceti , de~i datta
faptului ca este cauzatorul creatiei, TataI este numit astfel.
Daca aici este numit astfel, este numit de catre teologi
tot a~a, atunci cand se refera la cele necreate, ca de exemplu
Tatal se nume~te "Tata" datta Fiului. Dar ~ pentru
cele de jos i1 numim astfel. Deci, n nu cinstim pe Tatal ca
! Dumnezeu, nici pe Fiul ca al doilea ~ pe Duhul ca al
treilea, a~a incatIntotdeauna dupa ! sa spunem pe cel
de-al doilea ~ dupa acesta pe al treilea, supunand obligat unei
rdn-clasfica pe cele ce sunt dincolo de ordinea-clasificarea
tuturor celorlaltor .
33. Cel cu gura auta Ioan, explicand spusa lui Avraam
catre sluga sa "pune mana ta n coapsa mea" (Fac. 24, 2) zice:
"sa fie Duhul cel Sf'ant, sa fie ina1tat Unul ,
sa fie slavit Tatal. Sa nu creada nimeni ca, daca pomenim !
pe Duhul , apoi pe Fiul ~ apoi pe TataI sau ! pe Fiul, apoi
pe Tatal, a fost rasturnata valoarea, pentru ca Dumnezeu nu
are ordine, nu ca unul .ce este rnra ordine, ci ca unul care este
dincolo de ordine. Caci Dumnezeu nu are chip, nu ca unul rnra
de chip , ci ca unul neCUns n chip"468.
Deci Dumnezeu este dincolo de ordine, nu sub ordine.
Daca cumva exista ordine n Dumnezeu datta faptului ca
este dumnezeire n trei stasu, nu ne este noua cunoscuta
pentru faptul ca este dincolo de ce fel de ordine. Cunoa~tem
ordine n ecfonis, din care suntem invatati din Sctura cea
nsuftata de Dumnezeu, de la care am fost invatati sa alternam
cu dreapta credinta. Insa, ordinea cea fiintiala ~ bineinteles cea
intre cele doua persoane, nu cunoa~tem deloc. De aceea, cel
mai mare teolog dintre cei cu numele Ggore n capitolul

149

148
' ; ,
, ,

; .

; , ;

11

oIc;

, .
'' , , ,

, ' .

, . '
,
,
;

, , ,

;

,

, ,
' - ,

, ,
,

, '
. ' ,
' ,
.

....0

,
, '

al Cu\'intelor despre pace zice: "a~a cugemm, a~a


avem nvitura ca felul relatiei ~ ordinii acestor persoane
este ingaduit sa fie cunoscut numai de insa~i Treimea ~
celor uficat carora le descopera Treimea fie acum, fie mai
tarziu"469. insa, spun ei, Sfiintul Vasile cel Mare a spus
cuvintele sale impotri\'a lui Eunomu J7O ca a Invatat aceasta
ca ] curatit prin deSCere. ingaduie ~ Sfiintul Ggore
Teologulsa cunoasca pe aceasta cei uficat carora se
descopera Sfiinta Treime . Daca este a~a, de ce, atunci cand
Eunomiu a spus ca a Invatat de la sfinti ca Duhul este al treilea
ordine ~ rang, foarte nemultumit Sfiintul Vasile cel Mare
zice pe ton nicidecum bland, foartesever: "a spus ca de
la sfinti a fost Invatat; care sunt ace~ti sfinti ~ care dintre
. lor au spus aceasta poate sa- ne spuna-"471 . st e c1ar
lucrarle
ca exism sfinti care au spus aceasta.
, acela din faptul ca Duhul este al treilea
ordine ~ demnitate, trage concluzia ca este al treilea ~
dupa fiinta, de~i se poate trage de aici astfel de concluzie,
Sfiintul Vasile accepm cazul de fata ca "de~i cuvantul dreptei
credint e poate invata ca Duhul este al treilea ordine ~
demnitate, trebuie sa intelegem din aceasta ca este al treilea
~ dupa fiinta"472. De~i accepta cazul de fata mu punct,
nuinvata el insu~i aceasta, ci a expus aceasm invat atura cu
oarecare indoiala.
Ceea ce spune mu cuvant din Citre Eunome
insui anume ca "felul ordinii este conform pozitiei noastre,
ci conform randuielii fire~ti care exism intre ei"473, spune
despre Fiul ~ Duhul Sfiint, ci despre Tatal ~ Fiul, care este

150

151

,
;
~

?~

"

,~

, :
,
, ; . '
o~ ,
,
, ; ,
,
, ,
, ,
, , , ' ,

, .

;
, ' . '
, , '
,

' '
. o~
o~
, '
. '
.
, '
,
. "

'
,
,
, ,

?,

cunoscut ~ martust de ca Fiul este cauzat, iar ata este


cauzatorul, care mod automat precede gandirea noastra
pe cel ce cauzeaza, de~i timp, a~a cum spune acesta
acolo. Deci, aceasta sustineffra eta ~ indoieli ca Tatal este
a~ezat fata Fuu, caci Fiul urmeaza Tatalui. Sce : "
spunem ca TataI este a~ezat fata Fiului relatiei
cauzatorului fata de cei din , insa prin diferenta fiintei, nici
ca "?". al treilea zice iara~i :
"prin ordine, Fiul este al doilea dupa Tatal, caci din este, dar
~ demnitate, insa este al doilea fiinta"475.
Astfel, ~ martuse~te ca Fiul este din Taml,
dar ~ ca Duhul este din Fiul. Caci, daca ar fi recunoscut
aceasta, s-ar fi indoit deloc de aceasta expresie, nici n-ar
fi interzis sa se spuna ca Duhul Sfant este al treilea ordine
dupa Tatal ~ nici s-ar fi aratat foarte nemultumit fata de
cea ce a spus Eunomie . Dincolo de , acceptand cu
multa indoiala ~ numai cazul respectiv ca Duhul urmeaza
Fiului, nici caz cum credea Eunomie, ne arata ca nici
el insu~i nu' cunoa~te ce fel de relatie ~ ordine au intre
Fiul ~ Duhul. Anume ca Fiul ~ Duhul Sfant sunt impreuna
din ve~nicie, coexistand intre ~ apartinand Unul Altuia ~
CUnandu-se Unul Altu1 476, ffra sa se amestece, ~ faptul
ca fiecare din reprezinta fel de relatie ~ ordine ~ Fiul ~
Duhul Sfant impreuna sunt din Tatal, de~i n acela~i mod,
~ faptul ca sunt de cinste din cel de aceea~i cinste, Ne arata
de asemen,ea ~ faptul ca insu~irea de a purcede apartinand
ipostasului Tatalui, apaine ~ Fiului ~ cel care spune ca
~ Fiul are aceasta insu~ire de a purcede, produce confuzie ~
amestec intre stasule dumnezeie~ti , lepadandu-se mod
eretic de randuiala martusta care exista Dumnezeu (caci
zice Ggre, cel ce poarta numeleteologiei : "caci trebuie sa

152

153


, ;
- ,
, ,

-
-
, ;
'
.

, ,

,

,

,
,
, '
. '

, ,
, 1
, '
."

, .

(34.) " ,

,

ramana (sa se pastreze) su~e Tatalui ~ Fiului, ca sa nu


existe confuzie dumnezeirea, care aduce la ordine-randuiala
pe toate celelalte"477), aceasta ordine martusta
Dumnezeu. Pe cea care 11 a~eaza pe Fiul al doilea ~
pe Duhul Sfiint al treilea dupa Tatal, cunoa~tem , nici
a~at ~ aarat de mai tnainte ai .
"Latinii" (, vai de prostia care se tmpreuneaza cu
nebunia!) se leapada de ordinea aceia drept-credincioasa
~ martusta. Pe cele despre care Sfin~ii Vasile cel Mare ~
Ggre Teologul478 martusesc ca sunt dincolo de cunoa~terea
noastra, ca fiind negraite ~ dincolo de , ace~tia se lauda
ca le cuprind cu mintea ~ de aceea aduc lnva~atura
refetare la purcederea cea negraita ~ ecusa cu mintea,
am putea spune mai ca aduc blasfemie, vorbind despre
aceasta ca fiind directa ~ indirecta, ~ departata.
aceste lnva~aturi exista pericolul de a reduce pe Duhul Sfiint la
creatura. De aceea, nu neaparat ~ tntotdeauna Sctura
cea insuftata de Dumnezeu Duhul este a~ezat dupa Fiul.
Acest lucru se tntampla cu "latinii" care spun ca
unul poate sa fie din doi., din mul cauzator ~ din al doilea
cauzator, ~ care aceasta nu iubesc llltru totul Scriptura cea
de Dumnezeu insuftata, ci de la ei putere adauga ~ elimina tot
ceea ce voiesc479. La lucrue stau deloc a~a, pentru ca
cinstim cugetare drept-credincioasa pe cei Doi care sunt
dintr-Unul ~ se mi~ca anagogic catre Unul.
34. Dar, ca sa t dam cuvantul, mai bine zis sa te facem
parta~ tnvalaturii, punem tntrebarea: din ce cauza de cele mai
multe Fiul este laudat ~ propovaduit de dupa Tatal,
iar Duhul dupa Fiul? Dumnezeu ~ Tatiil, obar~ia tuturor, este
Tatal Fiului, Unuia Nascut, care, chiar ~ tnainte de a fi adaugat

154

155

, ;

, ,
. {,

, ; ;
;

, ; ,
,
: ' ' ;
- ; ' ;
; ; ; ,

, ;

' ;
;

; . "'0
, ;
, ,

, ,
' '
,

'
, .

' o~,
,

'

. ,

' -

Tatalui, se llltelege imediat.


Deci, cum sa lasam pe cel care, chiar ~ inainte de a
fi relatat, este Illteles foarte aproape de Tatal ~ sa-l punem
imediat dupa Tatal pe Duhul? De aceea, Duhul este relatat
dupa Fiul Tatalui. nu putem sa-i pronuntam pe amandoi
deodata cu limba, a~a cum au ie~it din Tatal, iar daca putem
pe Duhul inaintea Fiului imediat dupa Tatal, s-ar putea crede
ca Duhul este Fiu, caci numirea de "Tata" ne duce cu mintea
imediat la Fiu inaintand cu silogismul nostru, daca putem pe
Fiul imediat dupa Duhul, vom face sa se lllteleaga ca Duhul
este Tam.
Caci Fiul este Fiul Tatalui ~ ne duce cu minte la Tatal
~ bineillte1es la cel numit inaintea Lui . Daca punem pe Fiul
imediat dupa Tatal, Fiul ~ paze~te ~ calitatea lui de Unul
~ nu tmpiedica ca Duhul sa fie din Tatal purcedere .
Acest lucru 11 spune ~ Sfiintul Ggore de Nyssa 4 80 , a carui
InaItime a cugemrii nu au - cei ce cugem "latine~te"
~ de aceea - vai ce necredinta! - cred ca Duhul este departe
de Taml ~ apropiat de Fiul. insa, faptul ca Tatal ~ Fiul ne duc
cu mintea la aceasta apropiere, nu lnseamna din acest motiv ca
Duhul este departe de Tatal ~ nu iese mod direct din Dai
despre acestea vom vedea mai tarziu .
Acum ca sa te lllteleprim prin ce mijloc, vom vorbi
~ despre a doua cauza, care ea lnsa~i rezulta din cea spusa mai
sus. ma noastra generatie a cunoscut pe Dumnezeu Taml ~
Tata pe Dumnezeu a carei dumnezeire s-a aratat ~ s-a crezut
ea mod neclar, a~a cum s-a dat noua. Caci, de vreme ce
este aceea~i masura ~ Tata ~ Purcezator, cum l-am fi acceptat
noidaca ar fi fost propovaduit nu ca Tata, ci ca Purcezator
sau ca cel care purcede, nepumnd lnca CUde cunoa~terea
bogatiei sine a dumee , fiind prunci la minte? Numele

156
, ,
; ,
; ''


; .

' -

- ;
, c:

; o~

; ,
~o , ' ;

?~, ; ;
, c:

.
, ,
,
,
' ' '
, , '
,

, '
.
' , '



157
de "Tata" este ~ pentru mai famiIiar ~ oarecum comun
cu AceIe Persoane care sunt din , cu deosebirea ca Acestea
sunt deofiinta cu , iar noua ne sunt stapani . Daca Aceia il
au ca Tatii mod fiintiaI ~ dincolo , ne-a tnvrednicit
sa-l chemam a~a iubirea sa de oameni - de aceea ~ iudeii
spuneau " avem Tata pe Dumnezeu" (Ioan 8, 41) . Cu multa
tntelepciune ~ oarecum "rapind" gandirea noastra481, mai
bine zis - din robia celui viclean ~ din tnvatatura
~ tnchinarea cea faIsa Ia stapanirea Lui catre
Dumnezeu, ne-a aratat dumnezeirea Unuia , caci
propovaduia pe Tatal. Dupa Acesta s-a aratat Iumii FiuI, care
a fost vazut ~ a petrecut cu cu trupul 482 , ceI care a aratat
sine ~ pe Duhul, crezut cuvinte ~ lucrari, unit fiintiaI ~
de-o cinste ~ cu Tatal.
Dupa FiuI, DuhuI Sfiint a venit lume, tms de Fiul ,
ca alIui Dumnezeu sau allui sau tms
mod simplu ~ absolur83 , ci timp ~ catre oameni ~
binetnteles datta unei cauze. De la TataI purcede nici
caz datta unei cauze , nici timp sau catre anumiti oameni,
ci mod simplu ~ absoIut, ca l ce este tmpreuna cu
Dumnezeu ~ de fiinta ~ avand aceIa~i cauzator ~ aceea~i
obar~ie mai decat Fiul, fiind EIlnsu~i DQmn ~ liber.
Exista ~ a treia cauza pentru care teologii (Sfintii
ant - n.trad .) ne prezintii unirea, desavar~irea ~ deofiintimea
dumnee Duhului cu Tatal dupa Fiul ~ din Fiul. Caci, dupa
ce s-a lini~tit ~ s-a schimbat nebunia cea mtva Fiului,
aratandu-se deofiintimea ~ faptul ca sunt de cinste multe
chu ~ sustinandu-se argumente sigure, s-a aratat foarte
vadit rabulmtaDuhului dumnezeiesc.

158

159

, ;

; ,
. '
, ,
,
;
.

(35.) ;

; , '
; ;

; -
, ,
, - - ;
; ; ,
; ,
,
; , ;
'
, ,

.

,

, -
.
,

.
,
' .

0-0

, '

Acestea deci le spun ~ cuvintele teologilor, nu despre


modul de existenta, ci despre deofiintimea Duhului cu Fiul, de~i
.! " forteaza spusele lor, interpretand gandirea acestora
conform gandirii lor rele,

35. , noua a~a s-a aratat Dumnezeu cel Unul


trei ~ a~a este slavit ~ acesta este singurul chip
~ singura "intati~are" Treimea cea slavita ~ tara chip
- caci spune Sfiintul Atanasie cel Mare "Treimea este unita
inseparabil ~ coexista din ve~nicie ~ arata ! ~ acela~i
Chip"484 - , pentru ca Treimea cea cinstita exista numai un
chip ~ ; pe Fiul intat~area ~ chipul Tatalui485, iar pe
Duhul chipul Fiului . Astfel a bievoit sa se faca Ea
isa~i ~ astfel spunem ca Duhul are relatie cu Fiul a~a cum
insu~i are cu Tatal, caci mod asemanator cele doua persoane
au relate cu TataI, afara de modul de existeta, a~a cum
s-a demostrat multe argumente mai sus. Fiul s-a facut
cunoscut noua apropiat Tatalui ~ aceasta cunoa~tere a
are s-a aratat Duhul, predicat ~ tms umele Lui, tot
a~a cum mai inainte a veit numele Tatalui, ~ spunem ca
Fiul are tot ce are ~ Tatal, afara cauzalitatii , ~ ca pe toate
cele pe care le are Fiul le are ~ Duhul, afara filiatiei. Toate
cele ale Tatalui le are la fel ~ Fiul ~ Duhul rara cauzalitate,
Incadrandu-se cele de mai sus ~ deseble existetale
ipostatice. De aceea, a~ezam ue pe Duhul "iaitea Fiului,
de~i aceasta se itampla de putine , caci de cele mai multe
a~ezam pe Duhul dupa Fiul, iar pe Fiul dupa Tatal, ca sa
pomenim eIncetat ~ cotinuu cele trei lucra ale Iconomiei
care s-au tacut petru ~ sa le dam toate multumire

160

161

~ , '
, ?o~ ~ ~ ,
,
.
(36.) ' ;
; ;

o~~

, ;

,
"

l'

'


, ,

0-0 , ooo~


-: '
, , ,

o~~o,

o~

' ''

0-0'


, ,
.

, ~ , -,

foarte pe scurt.

36. Eunomie ~ dupa el cei ce cugeta "latine~te",


neascultand cu tntelepciune aceste rugaciunii de multumire ale
antlr catre Duinezeu ~ neputand llltelege pogoramantul
tacut obiectiile lor fata de eterodoc~i486, au tras aici mod
gre~it concluzia ca Duhul Sflint este al treilea dupa Tatal,
netntelegand nici aceasta anume ca, daca ar fi a~a, adica daca
din acest moti s-a aratat ordinea aceasta fiintiala a Fiului
catre Tatal ~ a Duhul catre Fiul, nu ar fi fost a~ezat uneori
Fiul dupa Duhul, adica fiind enumerat dupa Duhul, de reme
ce ordinea numirii celor Trei Persoane altemeaza Sflinta
Sctura, a~a cum spune, ~ Ggore cel mare teologie,
anume ca " Sflinta Sctura acela~i Persoane sunt
enumerate tnainte, dupa, datta egalitatii fiintei"487.
episcopilor din Egipt, ne tnata sa teologhisim a~a:
"sa teologhise~ti tmpreuna cu Pael, cel ce a fost tna1tat la al
treilea cer, care enumera cele trei ordine
alternatia, tara sa tina oarecare ordine ~ de aceea aceia~i
persoana poate fi enumerata prima, a doua sau ultima"488 .
insa, nici expresia " care" nu a fost atbuta
Sctura numai Fiului, pentru ca dumnezeiescul Ch n
Tezurele sale spune : "Duhul este a lui Hstos, deoarece
Cuantullui Dumnezeu locuie~te Duhul Sflint"489.
Fara sa tina cont de aceste cuinte, Eunomie ~ neamul
"latinilor" au dogmatizat mod gre~it ca Duhul Sflint este
atreea ordine ~ demnita~, nu dupa ordinea care martusm, ci dupa cea fiintiala490. De aici, Eunomie a
dogmatizat ca Duhul este mod fiintial al treilea dupa Tatal,

163

162
,
, . <

deosebindu-se aceasta de celelalte Persoane, iar "latinii"


inventeaza Invatatura ca Duhul Sfiint purcede ~ din Fiul.

; , '
, .
.

(37.) ;

'
.

; ; , '

; , ' ,
, ')
: , ,
;

-
-

, ,
, , '
, ,


; ' ,
. ' ,
'
r!

t!

"

'

a . . ,
'
,
,

,
.-J

,
, '
, .

37~ Impreuna cu sfintii a! a~ezam pe Duhul

dupa Fiul, iar pe Fiul dupa Tatal, ca sa ne aducem aminte ~ sa


multumim pe scurt pentru cele trei ucra ~ cele trei iconomii
dumnezeie~ti, ca sunt al doilea sau al treilea cinste ~
aloare- caci sunt de aceia~i cinste- nici rncand doimea obar~ie
a unuia, nici mi~candu-se anagogic ] catre doime, ci
Dumnezeu, singur cauzator al Fiul ~ al Duhului spre care
se mi~ca anagogic491, din care fiecare din cele doua persoane
I~ are existenta lor, ~ ca exista numai singura obar~ie, Tatal,
a~a cum spune Sfiintul Grigore Taumaturgu1 492 ( aceasta
este ] Dumnezeu, pentru ca este fiinta Trei), pentru ca
cele doua sunt din ~ spre elI~i au mi~carea anagogica, rnra
sa desparta fiinta, ci se disting jurul ei. proin mod
! din aceasta, de~i exista rnra aceasta, nici se
mi~ca anagogic ~atre aceasta. Caci, cum arfi posibil ca sa
nasca ~ purceada pe sine ~ sa se mi~te anagogic catre aceasta?
urmare , este obar~ie Impreuna cu cele ce ies din
, nici cauza sau cauzator. Daca toate acestea sunt ale celor ce
se Impart, adica ale celor Trei stasu sau trei Persoane ale
unei singure dumnezeirii fiinta, atunci cand "latinii" spun ca
proine din celelalte doua, se refera adica la persoane, de
aceea se numesc celelalte, pentru ca s-ar putea numi
niciodata "celelalte O
doua".
A~adar, Illtrucat prin acestea ei spun ca este din
doi, de unde se Illtelege ca I~ are ~ obar~ia ~ cauza, atunci
spun ca este din doua obar~ii ~ astfel introduc Inatatura
despre doua obar~ii ~ doua cauze, ceea ce duce la politeism .

--

== ~ -

- - - - - --.... - - -

164
'

165

a ,

'

, ' '
, ' '
: ,
.

:
' , ;

, ; ;
, ,
;

-

; .

(38.) ' , ' .


; ; ; '
;
, . .
' .
' ,

, . '
, .
;
, '
, ' '

.
,
,

, '
.

Caci Dumnezeu nu este Unul numai pentru faptul ca are


singura fiinta, dar ~ pentru faptul ca cele ce ies dintr-Unul ~
au mi~carea lor anagogica catre singura Persoana, singura
obar~ie ~ singura cauza, nu numai 'impreuna, ci ~ despaite .
De aceea exista singura obar~ie a dumnee ~ un singur
Dumnezeu ~ dupa aceasta ~ are mi~carea anagogica, pentru
ca fiecare se mi~ca anagogic catre unul mod direct. Daca
Duhul nu este direct din Tatal, atunci din faptul ca este indirect
rezulta automat doua cauze ale Duhului, cea mijlocie ~ cea
extrema ~ datorita acestei mi~carii nu mai este posibil ca cei
trei sa fie un singur Dumnezeu, sau mai bine zis nu mai poate
fi nici Dumnezeu cel care purcede intermediu dumnee
din Tatal, caci dupa teologi (Sfintii parinti-n.trad.), numai catre
493
fiitu a venit Tatal mijlocirea dumnezeirii .
.
38. Caci nule-acreatpeacesteaca Tata, ci caDumnezeu.
Fiul este un Dumnezeu cu Tatal ~ de aceea fiipturile sunt din
Tatal Fiul ca dintr-un singur Dumnezeu ~ una este obar~ia
fiitur, Dumnezeu . Dumnezeu na~te ~ purcede ca Tata al
luminilor ce sunt coeteme. Daca Duhul. este din Tatal
Fiul ca dintr-unul, nu va fi ca dintr-un singur Dumnezeu, al
Tatalui ~ al Fiului , ci ca dintr-un Tata, al Tatalui ~ al Fiului .
Ce confuzie ar putea .fi mai necuviincioasa decat aceasta? De
aceea , " latinii" V sa fuga de aceastii confuzie ~ zic ca este ca
dintr-un singur Dumnezeu, lucru care nu are nici baza , a~a
cum s-a aratat, ~ aceasta deoarece Duhul este un Dumnezeu
'impreuna cu Tatal ~ cu Fiul.
urmare, datota faptului ca pretutindeni ~ mod
sigur exista numai untata, putem spune ca nu numai 'impreuna,
dar ~ fiecare din ei separat, are singura obar~ie ~ singura
cauza, pe Tatal. Astfel una este obar~ia dumnezeirii, de~i cei ce

-- - ,. . .

167

166
, ; ,
,

, .
'
,

; ;
; , ;

(39.)
- ; ' ;

,
; . '

, , '
.

(40.)

, ,

- , ,
, ,

,
,

,
, '
, , ,

,
,
, { .

'

cugeta latine~te, acuzati ca vorbesc de doua bar~-c


dumnezeire cred ca se apara afirmand ca ei cred Intr-o singura
obar~ie a Fiului ~ a Duhului . Caci adeveresc pe aceasta,
~rand sa ne ameteasca cu sofisme, a~a cum am spus la inceput.
Intr-adevar, acuzam de faptul cum spun ei ca exista
singura bar~e-cu al Fiului ~ al Duhului, de vreme ce
spun ca exista doua obar~ii pentru unul Duhul? Intreba~ fiind
despre unul, ei dau raspunsul sofistic despre doi, 'ln~elandu-se
pe ei ~~ cu sofisme, nu pe cei care intreaba (ca sa afte).

39. Deci Tatal este obar~ie ~ cauza Dumnezeu ~


pretutindeni ~ intotdeauna este unul. nu a fost
numit de nici un Apostol sau Evanghelist, ci locul acestei
um a fost de ajuns numirea de Tata. Obar~ie nu zic cu
intelesul de "inceput", nici cainceput al creatiei sau ca numire
a staa .
494

urmare, Dumnezeu ~ Tatal, ca , este


obar~ie ~ cauzator. Ca obar~ie este Tata () alluminilor
(Iac. 1,17), adica al Fiului ~ al Duhului , iar ca ~ cauzator,
cauzator, obar~ie ~ Tata. Daca este ~ Fiul cauzator al Duhului,
automat va fi ~ obar~ie ~ Tata, de vreme ce este cauzator. A~a
cum omul este cel care me~te cunoa~terea (~tiinta)495, iar
cel care prime~te cunoa~terea (~tiinta) nu poate sa nu fie om,
tot a~a ~ Dumnezeu . Intrucat Tatal, ca Tata, este obar~ie
~ cauzator, tot a~a ~ cel care este cauzator nu poate sa nu fie
~ Tata, deoarece scrie Sflintul Gge Teologul "Fiul este
principal Fiu, pentru ca nu este ~ acesta Tata"496.
Vezi ca spusele lor ca Duhul este ~ din Fiul ~
implicit, faptul ca fiecare din cele doua persoane nu mi~ca
anagogic catre un singur izor al dumee , mod clar
40 .

168

169

, '
. ' ,
, -, '
, ;

. "' ; ;

este anulata monarhia ~ unitatea ipostatica a Tatalui? Pentru


ca toti oamenii sunt fire, dar nu sunt un om. De~i
reIatiile dintre oameni , mai bine zis stramo~ii ~t , ar fi
posibil sa ne mi~cam anagogic catre un singur stramo~, totu~i
sunt multe cauze ~ nu suntem dintr-unul. De aceea, nu suntem
unul. Oare nu e clar ca tu care cugeti " l ati ne~te" inventezi
noua invatatura?

(41.) ' c;

, , ,
'
, ,
, ,


, ; ,

,
' ;

, 11 ~, "i.
- '

,

.

,
t

; ' ;

' c;

' ' . ~
'
, ' 01) , ,

41 . Daca inainte de nu avea Evanghelia


noastra, care spune ca "s-a predicat intre eamu, s-a crezut
" ( Tim. 3, 16) ~ "harul cel mantuitor allui Dumnezeu"
( 2, 11) ~ Dumnezeu care iese din el, cea
care s-a aratat tuturor ~ a invatat pe , daca nu "s-a golit
credinta" (Rom. 4, 14), daca "nu s-a cele ale martusr
care s-a nevoit "norul de mart dimprejurul nostru" (.
12, 1), cataloguI nenumarat al cuvio~ilor, ceata cea invatata
de Dumnezeu a iatatr, toti cei care lucrare ~
~ atme au martust adevarul, pentru care
bineffptuind au rabdat pana la moarte ~ nu numai pentru acesta
sau pentru ei ~~ , dar ~ pentru itarea noastra. Deci, daca
toate acestea ~ credinta celor ce poarta numele lui stos nu
au su , atunci cu adevarat zadamic cauti adaosuri ~ aduci
invatatura noua imta ruu tau sufJ.et.
Caci, daca ar fi cunoscut ca Duhul purcede ~ din Fiul,
pentru ce motiv nu au predicat cu indrazneala ~ de ce nu au
intarit aceasta invatatura sfintele Sinoade care s-au tinut
de atitea ? Oare nu le era cunoscuta aceasta invatatura?
Atunci aceasta invatatura nu era adevarata, caci cel ce s-a ffcut
cunoscut pentru ~ tre , le-a ffcut cunoscute toate.
~, potrivit ffgaduintei, Duhul i-a invatat toate ~ Acesta
ei au invatat, ca ace~tia la randul sa ne invete pe , a~a

170

171

. ,
,

,
; '
;
,

; ;
; '
, , ;

. ,
, '
; ; . '
; ,
.
(42.) , ' ,
,
: '
"!'

J'

...

';

,....

...,

....

1 ,

. '

,
;
,
. ' ,

cum ei au fost invatati, cum am spus de altfel mai SUS497 . Daca


insa indrazne~ti sa spui ca teologii de dinaintea noastra ll-au
cunoscut adevarul, vom respinge ~ aceasta idee ca ceva ce
e deloc mai putin blasfemiator.
Cine e~ti tu care llldrazne~ti sa ! acestea? Care
sinod a predicat aceasta sau mai bine spus la cate dintre sinoade
unde s-a martust despre Duhul Sffint, care traia ei ~ era
intre ei ~ care a martust ~ pururi martuse~te ~ va martus
minunile ce se savar~esc ~ se vor savar~i la mormintele
lor? Dar, spui tu, am ~ eu mu1ti dintre at care martusesc
impreuna cu mine adaosul. Ce inseamna aceasta, altceva au
predat Bisericii cand s-au adunat impreuna ~ altceva invatau
ei sgu? nici un caz, ci, falsifici, e~ti absurd ~
rastalmace~ti, fara sa talcuie~ti impreuna cu Duhul cele ce s-au
spus Duhu1 498 .
42. Bineinteles ca nu stau a~a, dar ~ daca
am presupune ca sunt a~a, ceea ce sunt, nu ar trebui sa
pe cele predate adunare comuna inaintea celor
spune partcular de fiecare? Caci acestea apain tuturor ~ nu
pot fi schimbate de catre cei care lucreaza rau ~ rastalmacesc
cuvantul adevamlui cu viclenie, deoarece sunt cunoscute atat
celor intelepti, cat ~ celor e~tut ~ sunt raspandite uru
viu grai. Cele nediscutate aceste aduna sunt " suspecte"
~ mai mult ele sunt promovate de "latini", care au actionat
viclean ~ asupra Simbolului de credinta prea clar adaosul
care l-au facut. Caci cei care au indraznit ~ au gandit acest
adaos la textul care este rostit de gue tuturor cre~tinilor pe
fiecare , chiar de mai multe pe , ce ar fi ntes fata
de cele ne~tiute de cei multi? Cele ce nu sunt comune, nici
discutate, sunt "suspecte" ~ nu cumva omul cel viclean sa fi

172

173

, - , .

"

, , ,
, ;
;
.

. '
, ' ,
1.
.

2. " '',

;
' ;
,
''.
3.

,
, ' -

, '
,
' ,
.

4.


,
' .
5.

,
, ' ',

semanat tntre ele zizania499 . Acestea deci daca sunt n acord cu


martusrea , sunt acceptate, daca nu, nu.
] , cele pe care n credem ca reprezinta lna~atura
noua le om edea partea a doua, ~ sa dea Dumnezeu sa
sa mustram nu textele, ci pe tine, care pe cele ce le spu!
bine le percepi rau ~ nu faci pe posibil ca cele neclare sa
se faca clare ~ cele spune cu tndrazneala sa se
ascuns.
Epilog
Acum sa recapitulam nostru de aici ~ apoi sa
.
adaugam cele ce lipsesc.
1.
n ! rand, justificarea adaosulul lor s-a
adit ca fiind n totalitate de~arta.
,, 2.
, s-a aratat ca, atunci cand se spune ca
Duhul Sfiint purcede de la Tatal, este subln~eles "numai", de
reme ce n acela~i Simbol, atunci cand auzim ca Fiul este
nascut din Tatal , dincolo de orice contradiqie ca
numai" este subtnteles.
Put~m conchide urmatoarele, anume ca, chiar
"
3.
daca afirmata ca Duhul este ~ din Fiul ar fi fost greu de
condamnat, ~u trebuia adaugata de catre Latini n Simbolul de
credinta, tntrucat ~ daca s-ar arata ca este lna~atura buna:
nu s-a; permite adaosul ei. Caci nici cei dinaintea n~astr"a: d:~l
s-au adunat ~ au cercetat ucrue to~i tmpreuna, chlar ~llntal
statat echii Rome, nu au adaugat n Crez nici lna~atura
din cele pronun~ate conform dreptei-credin~e.
. " ~
4.
De aici s-a aratat ca este corect mal lntal sa se
ceara acestora sa scoata din Crez adaosul ca nu cuma din
cauza arogan~ei actualului Papa, sa-i dispre~im pe cei care
~i-au saar~it ia~a ntr-un sfar~it martc de la D~mnezeu .
Dupa aceasta putem sa tngaduim sa discutam cu ace~tla despre

174

175

6. ;

'
, ;

- ,

7.

; ;

,
, , '
' :

, , :;
,
. , ,
,

, ' ; ,
.
8. , ; ;

, ; , b
, ,
, '
, , '
.

9. ,
, ::
-'
,
, '
, ' .

10. ;
,

aceasta Invatatura.
5.
Dupa aceasta trebuie sa spunem catre cei ce
ascuIta cuvinteIe noastre cu IllteIepciune ca, atunci cand aud ca
ceIe doua Persoane purced din Tatal, trebuie sa-I subIllteIegem
pe "numai", chiar daca nu este rostit.
6.
Dar ~ atunci cand spunem ca Duhul este din
TataI purcedere, atbum insu~irea urcede ipostasuIui
TataIui, deoarecefiinta ceIorTrei este pretutindeni ~ Intotdeauna
una. Nu este1posibiI ca FiuI sa aiba ceIe aIe ipostasuIui TataIui,
a~a Incat DuhuI nu este din Fiul.
Dupa aceasta, ei au fost combiituti ca nu pot
7.
cugeta ca ceIe doua Persoane aIe dumnezeirii sunt dintrUnuI, ca unii ce v CauzatoruI doua Persoane ~ asta
mod dfet, dar nici ca putem vorbi de un Dumnezeu datta
acestei mi~cari anagogice catre Unul. Caci nici un om nu
poate fi bunic, tata ~ fiu, dupa intaistatatorul Nyssei, pentru
ca cauzatorul consta doua persoane . ~ mai muIt, am aratat
ca a~a cum doi sunt cei cauzati, deoarece aceasta insu~ire de a
fi cauzat se gase~te Ia doua persoane , tot a~a mod automat
exista dupa ei ~ doi caUato , deoarece, spun ei, cauzatoruI
este doua persoane .
8.
Mai muIt decat acestea, Illtrucat dupa teoIogii
cei illteIeptiti de Dumnezeu , a~a cum FiuI este din TataI, tot a~a
este ~ DuhuI, cu exceptia deseb dintre nascut ~ purces.
Daca FiuI se na~te direct din TataI ~ nu din DuhuI, ci numai
din TataI, atunci ~ Duhul purcede direct din Tatal, dar nu ~ din
Fiul.
9.
Am demonstrat mai muIt decat atat ca, Illtrucat
DuhuI este numit ~ mintea Iui sts, a~a cum este mintea
fiecaruia dintre , atunci Iucrare Iui este ~ din , insa
ipostasuI Iui, de~i deofiinta cu , nu este din , ci numai

177

176
11.

, 1
; ;

12.

: E~

13.

, ;
.
,

14. ' {,

, ' ;
.

15.

, ,
-
, ;
; . , ;
.

16.
,
, '
, ,

' , ,

. ' ' '
, ,
.

din TaHil.
10.
Mai mult, chiar ~ din faptul ca Duhul nu ~ are
existenta din Ta~al har, ci din fiinta Lui, s-a aratat ca ~ are
existenta numai din Tatal.
11.
S-a demonstrat acest lucru ~ din faptul ca,
dupa Sfintii at, fiecare din cei Doi are tot ce are Taml, tara
nsu~e ea~te , a~te ~ urcedei.

12.
De aici "latinii" s-au aratat ca unii care au
adaugat Simbolului de credinta chiar ~ gandirea lor.
ne-am aratat ca unii ce nu am adaugat nici macar urmand
cugetarea cea dreptcredincioasa.
13.
i-am acuzat pe ." ca dogmatizeaza
acele vatatu care vorbesc de doua obar~ii ale unuia Duhul.
Ace~tia spuneau ca nimic nu ne tmpiedica sa afirmam ca
acestea doua sunt una, deoarece una este din cealalta, ~ s-au
aratat astfel ca blasfemiaza ~ aceasta .
14.
, iara~i , asumandu-ne tnvatatura despre
obar~ie, am aratat ca, nici un chip, nu exism doua obar~ii
ale unuia Duhul.
15.
Am prezentat faptul ca tnvatatura care
cele ce sunt comune Tatalui ~ Fiului, se martuse~te ca sunt
comune ~ Duhului ~ ca are purcederea de la Fiul,
deoarece atunci aceasta ar fi fost ~ a Duhului . Refetr la
aceasta, i-am mustrat pentru faptul ca fac distnctie 'intre
su~e ipostatce ~ cele ale fiintei. Daca este a~a, atunci
ei mai fac deosebire 'intre fiinta dumnezeiasca ~ slavitele
Ipostase.
16.
Pomind de la faptul ca este gre~it sa spunem
ca creatia este de la Fiul ca una ce ~i-a luat existenta Fiul,
ci sa atbum aceasm lnsu~ire creatoare numai Tatalui, mod
automat urmand acest silogism tragem concluzia ca, daca

178

179
17. , ' ,

,
, .

18.
; ,
,

19.
.

20. -

,
.

21. ,

,
,
22. ,
;

, ;

; .

23.
'
.
24. ,
,
.

25. ' '


'' ' ' .
'
, ,
, .

Duhul ~i-ar avea existenta purcedere n Fiul, ar fi gre~it


sa n spunem ca Duhul este din Fiul ~ ca lnsu~irea urcede
aane numai Tatilui. Intrucat cei care spun acestea n sunt
numai dreptcredincio~i , dar ~ de Dumnezeu, deci
sunt necredincio~i cei care spun ca Duhul este ~ din Fiul.
17.
Tot a~a, daca Duhul este Fiul, fiecare din ei
atat lmpreuna, ~ separat, s-ar putea numi Tata ~ purcezator,
iar n ce e~te creatia, s-ar putea numi creator ~ tata.
18.
Pomind de la faptul ca se teologhise~te ca
Fiulle are pe toate cele ale Tatalui, n afara cauzei, care n ar
putea fi cea a fatur, care este ~ a Fiului ~ a Duhului, am
demonstrat iara~i Duhul n este purces de catre Fiul.
19.
Am prezentat ~ pe martust care interzis
acest adaos ,,1ati" .
20.
Am aratat de asemenea ca, pomind de la faptul
ca Duhul n este din Fiul, Duhul n-~ are existenta ~ din
Fiul.
21.
, pomind de la nume Fiului enumerate
~ demonstrate de catre sfinti, am prezentat Invatatura ca Duhul
Sfiint n este din Fiul.
22.
Iara~i, pomind de la faptul ca lnsu~ireaDuhului
n consm pur ~ simplu n faptul ca este purces, ci ca este purces
din Tatal, am prezentat pe teologii (Sfintii ant-n.trad .) care
martusesc ca Duhul Sfiint este numai din Tatal.
23.
Aceasta reiese ~ din faptul ca Tatal este unirea
Fiului ~ a Duhului, deoarece mijlocirea fiecaruia din cei
sta n num .
24.
Aceasta reiese ~ din faptul ca Duhul n este
numit "din obar~ie", ci lmpreuna cu obar~ia, deoarece Fiul este
teologhisit ca n ce este obar~ie500 .
25.
Tot a~a ~ faptul ca cel care spune ca Duhul

180

181
26. ;

, '
.

27.

28. ;
, ,

; . ;
, ;
.

29.

; ;

,
.

30.

; ;
,

31. ;

.

32.

,

, '

33
,

'

l~

are existenta Fiul, percepand pe "din" ca "" ,


pacatuie~te. Caci a~a cum concordanta cu Invatatura Duhul
este numit ~ nu din , ci Impreuna cu , cu cel ce este
nascut din Tatal, tot a~a Duhul purcede din Taml.
26.
Iara~i acela~i lucru reiese ~ din faptul ca fiecare
din cele trei Persoane este teoIoghisit ca mijlocitor dupa ipostas
al celorlaltor .
27.
~ comunica Unul cu Altul a~a cum fiecare
comunica cu sinele sau.
28.
Iara~i , faptul ca Duhul este numit al doilea
dupa Tatal, precum este ~ Fiul, s-a aratat ca fiecare din ace~ti
doi exism din Tatal. Nu se aseamana mijlocirea teologica cu
trei puncte care sunt a~ezate ordine, ci cu punctele create de
unghue unui tungh echilateral.
29.
Dupa aceasta, aratand mod clar ca " ie ~i rea"
Duhului este Indoita, s-a aratat ca fiecare din aceste doua e~
I~ are scopul ei ?" . ~ de aici iara~i reiese ca
Duhul Sfiint nu I~ are existenta din Fiul.
Iara~i, pomind de la faptul ca numesc pe Fiul
30.
obar~ie a Duhului dumnezeiesc , cei care cugeta "latine~te" au
aratat ca pun la un loc pe Duhul dumnezeiesc cu cele create.
31.
Iara~i din faptul ca Tatal ~ Fiul nu au comuna
Insu~irea theogoniei, se vede ca Duhul nu este ~ din Fiul.
32.
Mai mult decat acestea, pornind de la Invatatura
lor ca Insu~e fiecarui Ipostas dumnezeiesc sunt
comune inaltei Treimi, cei care cugeta "latine~te" au aratat ca
spun ca nici Fiul, nici Duhul nu sunt din TamI, ~ ca Dumnezeu
nu are deseb ipostatice.
, vorbind despre ordinea care exista
33.
Dumnezeu, am demonstrat ca nu este cunoscut sfintilor care
este reIatia ~ ordinea dintre Fiul ~ Duhul Sfiint. Am aratat ca

183

182
; ,

;

.

34.

,
.

35.

, ;
, ,
.

36. ;
,
'

37. '''

, ,
' , '

, .

38.
' ,
,
,
, ' ,

acest punct sunt de acord Sfintii Vasile cel Mare ~ Gge


Ioan teologul de Aur, ~ mai mult am prezentat ~ imut
ordinea cea dreptcredincioasa ~ mausta Dumnezeu.
~ aici au fost mustrati cei ce cugeta "l atine~te", care ignora
aceasta ordine dreptcredincioasa. Pe acelea pe care teologii
(Sfintii an!i-n .trad .) mausesc ca le cunosc, ca unele
ce sunt dincolo de , pe acelea ace~tia se mandresc ca le
cunosc cu precizie, pronuntand astfenatatu ~ aducand
blasfemie refetr la purcederea Duhului Sffint.
34.
am expus tnatatura noastra multe
chipuri aratand din ce moti de cele mai multe Fiul este
laudat imne ~ predicat dupa Tatal, iar Duhul dupa Fiul.
35. Urmand corect cuantul ne despre toate care
sunt comune celor Trei, teologii spun ca Duhul are comun cu
Fiul, tot a~a cum Fiul are comun cu Tatal.
36. Tot a~a am aratat ca, neascultand cu tntelepciune
acestea, Eunomiu mai tntai ~ cei ce cugeta "lati ne~te" mai
apoi, au tnatat ca Duhul Sffint este al treilea dupa Tatal, ~ ,
pomind de aici, Eunomiu a dogmatizat ca este al treilea ~ dupa
fiinta iar latinii" ca e
are existenta

din Fiul.
~

37. Iara~i am aratat ca numai cei de mai sus Fiul ~


Duhul , ci ~ fiecare din ei separat, se mi~ca anagogic mod
direct la catre Tatal ~ ca, daca n-ar fi a~a, atunci Dumnezeu
nici macar ar mai fi l.
38. Mai mult decat acestea, din faptul ca Dumnezeu ~
Tatal ca Dumnezeu ca Tata creeaza, dar na~te ~ purcede ca
Tata, am aratat ca, daca, conform "latinilor", Duhul este din
Tatal ~ din Fiul, a fi ca dintr-un Dumnezeu, ci ca dintr-un
Tata, adica din Tatal ~ Fiul. ~ astfel, cugetarea latineasca este
combatuta total cand spune mod gre~it din punct de edere
al credintei ca Duhull~i are existenta din amandoi ca dintr-un
,'

"

185

184
,
; '
; .

39.

" ,

; ; ;

; ,
.

40.

'

,
;
: ; ;
' .

41.

' ,

; .

42.

" ' , ;

,
, ,
'

.
'

.
,

'

q,

.
,
, ,

singur Dumnezeu .
39. Dupa acestea, iara~i vorbim despre obar~ii ~
afirmam ca cei care cugeta "l ati ne~te" raspund sofistic catre
cei care Intreaba daca vorbesc despre doua obar~ii ale
dumee Duhului .
40. ~ iara~i , pomind de la faptul ca Tatal esteteoioghisit
de catre Apostol ca "a te e al luminilor", dupa "latini" se
adevere~te aici ca ~ Fiul este , lepadandu-se
de Invatatura despre monarhie ~ despre unitatea ipostatica a
Tatalui.
41. Am aratat ca lnva~atura noastra este respectata din
vechime ~ are nevoie nici chip de vreun adaos.
42. am spus ca trebuie sa ne mul~mim cu cele
spune sobor de catre a~i ~ mai p~ cu cele ce sunt
spune de catre din ei separat ~ ca c.ele ~e care sunt
martusrea sunt suspecte 502 ~ mal ales cand sunt
folosite de "latini" care le rastalmacesc chiar ~ pe cele foarte
clare, am promis ca, cu ajutorullui Dumnezeu, alta lucrarea
ca vom arata ca, de~i sunt de acord aparen~a, sunt de
acord cu . Aceste au fost demonstrate mai sus ;
multe exemple . S-a demonstrat ~ faptul ca ~ martusrea
cea dupa este Intotdeauna sigura ~ este pentru n~ c~nun~
de lauda ~ nadejde neru~inata. Daca este a~a ~ chtar ~
suntem nedesavar~iti aceasta, mult mai mult ar fi fos~
edesaa~ cei din vechime care au fost initia~i de sus ~ c~l
care au lnva~at neamul nostru mi~ca~i de Dumnezeu, apostolt,
prooroci, sinoadele Parin~ilor cele ~ulte l.a .~~m~r. Daca e~ au
cunoscut alt mod, a~a cum sus~lll "latlllll , ~ ne-au aratat
. ~ cele ale Domnul catre ei care spune "cele pe care le-a~i
auzit la tuec, est-e la lumina" (MateilO, 27), cum ~
ar fi ei responsabili? Insa, Dumnezeu i-a indrepta~it pe ace~tla

186

187

; , ,
, : '

; ' .
; , ,
,
, ,
; ,
, ;

. .

lucra mare!e.Caci n cugetau precum "latinii", a~a cum


de altfel s-a demonstrat, ci au cunoscut ~ ne-au predat noua
tnva!atura despre una ~ unica obar~ie a dumnee, nl Tata
nenascut, Fiul, provenit din Acesta na~tere, Unul Duhul
Sffint lmpreuna-ve~nic, din Tatal ~ acesta purces mai nainte de
~ n veci. ~ iara~i este tmpreuna-slavit cu Tatal ~
cu Fiul acum ~ pururea ~ n veci vecilor. Amin.

188

189

Cuviintul doilea despre purcederea


Dullului Sflint ale aceluia~i ci acesta nu este ~ din
Fiul ~ despre cele proplIse de "latini" cllipurile in
apirarea lor

(1.) '


' ;
,
,
'
: ~, ' - ,
;
; '
, '

, '

, ,

. , '
; 01)

; , ~

, oI~
,

(2.) o-(,v

Am cercetat mai Inainte dupa putere acele v~'tur


de care aveau nevoie spre lamurire ~ spre tare cugetarea
cea dreapta chiar ~ cei din randul dreptcredincio~ilor,
care se arata pe scurt llltreaga credinta gre~ita a latinilor celor
ce sunt contradictie cu . le-am combatut lnsa pe
cele pe care le ace~tia noastra ~ a drepteicredinte, care ei sustn ca aduc nici Invatatura ,
ci cugeta ~ vorbesc conform cuvintelor Insu~i ~
propovaduiesc nimic cu cei care au teologhisit
conform l Hristos . Acum sa vedem fiecare Invatatura pe
care propovaduiesc ~ ce silogisme sau cuvinte sau cugetari
folosesc , sau mai bine zis rastalmacesc, care
au cazut de la martusrea de credinta cea graita de Dumnezeu
~ predata de catre at 503 . ~ ceea este mai Illfiorator din toate,
e faptul V sa se Intoarca ~ sa se tina cu tae de Invatatura
din care au cazut, ci, ca ce sunt cu adevarat neinstruiti,
sunt nemu1tumiti ~ vorbesc mtva celor care le dau mana
ca sa se Indrepte, adica, puterea cuvantului adevarului care ne
dca la adevar.
2. cadea de la ceea ce e corect a fost fapt comun
care s-a Illtamplat toate sece 5 4, iar odata cu trecerea

190

191

; - ,
.
' ,

; ,

. " ' '


, ;

, ' .


,
, ;
, , ,

' ; . "
-
, - '
,

,
,
.
, '


,
.

(3.)
,
, ,

unui timp indelungat ra a infestat ~ pe altele din acestea.


Insa, numai seca latinilor nu ~i-a revenit din cadere, de~i
este foarte mare ~ cfee ~ detine loc inalt slava fata de
celelalte ! patriarhale 505. S-a intamplat acestei
ma acela~i lucru care s-a intamplat celui mai mare dintre
animale, elefantul, despre care se spune ca timpul somnului
nu se intinde pe pamant ca sa stea confortabil, ci se odihne~te
aplecandu-se numai din membrele laterale; daca pate~te ceva
~ cade undeva, nu poate sa se dce . La elefanti, cauza este
greutatea corpului ~ grasimea care este a~ezata haotic care1 trage jos ca ~ cum ar avea mare cantitate de plumb
deasupra lui, insa, la "latini" cred ca este numai infumurarea
care trebuie sa spun ca este patima incurabila, care, dupa
Apostol, este pacatul specific numai al celui viclean , din
cauza caruia ~ acesta este incurabil veci 506 .Daca neamul
"latinilor" va alunga aceasta infumurare - caci pot, de vreme
ce sunt oameni - imediat toti cei care urmam invatatura cea
dreapta, adunandu-ne la un loc ~ ca ~ cum am avea trompele
pe care firea le-a dat ca ajutor elefanti10r cawt de catre cei
drept ~, folosind cuvintele cele de Dumnezeu insufl.ate, vom
dca ~- vom tine drepti, pastrand tara compromis canonul
dreptei credinte . Pe cei care V sa ramana jos, nu poate ajuta
nimeni, chiar ~ daca leacul pentru invatatura lor mincinoasa ar
fi preparat ~ fet de catre utee (mintile) cere~ti. Lor l se
tve~te cuvantul emat de prooroc care spune "am tratat
Babilonul ~ nu s-a vindecat"507.
3. Aproape zadamic incearca cel care-i intinde mana,
atbundu-~ lui insu~i foarte corect numai aceasta fapta ~ lui
Dumnezeu aceasta manifestare a bunatatii, de~i i-a aratat pe
cei care raul ~ poate i-a t sa nu mai inainteze ucru
neCUVllncoase.

192

193

; ,
. ,
; ,

11

, '
; "

' ',

;

' ;

' ;

,
. ,


, ' '
; '

'
,

'

, ,
' ,
,

Deci acum, daca mod clar nu om sa cugete altcea,


ce medicament mai bun ar putea m spre 'indreptare deciit
spuniindu-le ca Duhul Sffint ~ are ipostasul numai din Taml,
dar nu ~ din Fiul? Aceasta am demonstrat-o mai 'inainte
multe argumente ~ promoarea 'inataturii despre
" numai din !" , care s-a aratat foarte clar care este
'intelesul ortodox al teologiei adearate despre Duhul Sffint ~
a [ost adaosul lor care este mod adit
'inataturii drepte a adearului .
Dar ~ tara acestea, nu edem cae reo necesitate
de a schimba htariile Sfintelor Sinoade, luate de Parint i
fiind mi~cati de Duhul Sffint, ~ de a modifica Simbolul dreptei
credinte, cel predat de Parinti, a~a 'inciit sa adaugam ~ sa
sustinem aceasta ca Duhul Sffint ~ are existenta ~ de
la Fiul. Ce 'inseamna aceasta? Daca exista anumite din
Scriptura cea insuflata de Dumnezeu, care par a nu fi acord
cu cele sobor de catre teologi (Sfintii at n.tr.), ~ de aici martuste de catre , nu trebuie mai
bine sa le punem de acord cu acele 'iatatu care au adearul
care este pretutindeni incontestabil , ci sa cadem de la adear
din cauza acestora 50S? Daca martusm ca cea depa~e~te
'intelegerea noastra ~ 'ingaduim altora aceasta 'intelepciune,
adica celor care au fost 'inredniciti de tainele adiinci ~
ascunse ale Duhului (chiar daca ar fi ~ tre cei din ultimul
ti mp509), consideriindu-ne pe 'in~ine nerednici de acestea,
nu ne om sme sub mana cea tare a lui Dumnezeu, ci - ai ce
patima! - nu-l om cunoa~te pe Dumnezeu ~ns~~i, din cauz~
ca nu rem sa martusm ca nu cunoa~tem ntmtc, precum cel
care n-au cunoscut dumnezeirea Fiului, din cauza greutatii de
a 'intelege cele ce s-au scs despre E151O? Nicidecum. Caci nici

194

195

; ,
~~ , ,
? ,

?, ~o~ ~ ' ;
~,' , ;

?~ ;
, , ;

; , ; ;
: : ;
.

(4.) , ;



'
, , -,
~ , ,
, ' ,

. ' ,
,
, '', '',

'', '', ' ',


~o ,
,

"

:,#',

, ,

, ,
' .

,
,
, , ,
,
, '
,

martue ,

tara sa fie percepute corect, n-ar putea


sa-i uneasca pe aceia care se justifica mereu, nici sa-i scape de
necredinta ~ de osanda e~nica care reiese din aceasta 511. Insa,
or osanda e~nica, deoarece lepadandu-se de inatatue
noastre ~ cercemnd pe cele mai putin clare cu cunoa~tere
infumurata, mai bine zis necercetandu-le, nici fiind conin~i de
catre cei ce le-au cercetat cu adearat, din aceasta
ingamfat!i s-au ales lntr-adear cu neinteIeciunea512.
4. Cu adearat, multe sunt aceste martu, care pentru
cei ce n le inteleg, anuleaza coexistenta ~ impreuna-cinstire a
Fiului cu Tata1, precum ~ slujirea imparateasca ~ Imparatia cea
tara star~it. Caci zice "se a supune ~ Fiul ( Cor. 15, 28)" ~
" trebuie sa imparateasca pana ce.. . ( Cor. 15, 25)" ~ "Tatal
Meu este mai mare decat Mine (Ioan 14, 28)" ~ "intelepciunea
s-a zidit" (Int. Sirah 1, 4 ~ Pilde 8, 22) ~ "nu cunoa~te cea
din cele ce au fost create de " (Int. Sirah 23, 20) ~ "De la
Mine n pot sa fac nimic" (Ioan 1, 19) ~ "s-a n ca sa
faca oia Sa (Ioan 6, 38)" ~ ,,~ a petrecut noapte n rugaciune
catre Dumnezeu" (Luca 6, 12) ~ "a inatat" (Er 5, 8), "se
int!irea" (Luca 2, 52) ~ "s-a ina1tat" (Ioan 3, 14) ~ "s-a slait"
(Fapte 3, 13) ~ "s-a implinit"(Luca 13, 32), ~ toate cate sunt
elemente ale framantaturii noastre smete ~ ca sa zic a~a toate
ale recuno~tintei celui nascut catre cel care l-a nascut ~ toate
care arata ca n e imta l Dumnezeu, ~ toate pildele de
irtute care s-au tacut pentru n 5 13 .
Ce inseamna aceasta? Din cauza celor spuse mai sus
trebuie sa ne lepadam de cele care martusesc maretia inefabiHi
a Fiului, anume ca "la Inceput era" ~ "era la Dumnezeu ~ era
Dumnezeu" (Ioan 1, 1) "se na~te inaintea tuturor muntilor"
(Pilde 8, 25), ~ "numele l dainuie de dinaintea soarelui"

'197

196
; , ;
, ,
; , '
1) ,
,
,

, ,

1)

;
' ' ,

'

;
;
;

: '
.

(5.)
,

'

, .

, '

(bv '

, f

,

. ,


.

(Ps. 71, 17) ~ "acesta este Dumnezeu ~ nimeni aItul nu este


asemenea Iui" (Varuh 3, 36), caci acesta este cel care "dupa
acestea a petrecut tmpreuna cu oameni" (Varuh 3, 38), sau ca
"acesta ~ Tatal sunt una" (Ioan 1, 30) ~ ca " acesta Tatal ~
TataItn " (14, 10) ~ ca "cel ce m-a vazut pe Mine, pe Tatal
a vazut" (Ioan 14, 9), ~ "tmpreuna cu Acesta este tnceputtnstapanirea ziua ute Lui" (Ps, 109, 7-8), ,,~ va stapani
~ dupa ridicarea lunii" ~ "ca tot genunchiul sa se plece al ceIor
cere~ti ~ al ceIor pamante~ti ~ al ceIor dedesubt" (Fil. 2, 10),
~ "tmparatia Ta, tmparatia tuturor eacu0r" (Ps . 144, 13), ~
"va fi un aItfel , care nu va fi nimicit niciodata de alt
tmparat" (Dan . 2, 44) . .
Deci , avand vedere acestea ~ aIteIe cate sunt simiIare,
atat de admirabile, de tnaIte, atat de nedepa~it, ne vom
cobor1" tmpreuna cu acestea din cauza emar a
"
.
.....
""
.
cuvintelor?514 Oare nu vom cauta ~ vom maretla care se
ascunde ceIe "josnice" ~, avand tnteIesul dreptcredincios,
vom desfiinta ceea ce aduce sminteaIa? Oare ne vom tmpiedica
aparente ~ vom cadea ~ vom ramane la litera? Nicidecum,
caci litera ucide, coborandu-i de la tnaltime pe cei ce nu
sus catre Duhul .
5. Acestea, deci, teologhisim mod curat despre
Duhul ~ , a~a cum ne-a caficat lnsu~i despre Sine.
nu cugetam ~ nu propovaduim nimic ett Lui, nici
ceva scos din ceIe ce spunem. urmare, , chiar ~ atunci
cand ceva pare a nu fi concordanta cu teologia DuhuIui
Sfiint ~ fire~te dat de catre lnsu~i Duhul Sfiint, trebuie sa-l
tnteIegem duhovnice~te ~ sa-I amum ~ sa spa:ge~. pi~trel~
de poticnire ~ toate modurile sa demonstram ca Parnttl ma~
515,
au aceia~i martusre ca ~ cei mai vechi
comun ~
separat, precum ~ cu ei ~ toti tmpreuna comuniune cu

198

' '
_
,

~oo
' ; ,
'

,
.

(6.)
,
,
. , , ;
; ''
, ,

;
'
, ,

' , o~


, ' ', ,
' ', .


,
,
.
; '
,

199
cel care ne este comun fire, stapanul nostru, ~ cu Tatal
nostru hay-516.
Intrucat trmtee din Sctura, pe care mare
parte "latinii" le ignora, ei le deformeaza sensul, fie dintr eamure care au, fie din rea voire pentru a-ti justifica
'Invatatura gre~ita (mult mai multe din ele sunt cele ignorate
fata de cele pe care l se par de necombatut, care 'in~eala
lumea din jurul , ca ~ cum ar fi clare), de aceea la aceste
trimiteri ne vom refe ~ aici ~ , combatand cu ajutorul
l Dumnezeu lor gre~ita fata de acestea ca ~ cum
am sparge ni~te temelii , vom demonstra ca tot fundamentul
vatatu lor gre~ite este putred.
6. Mai 'lntai sa prezentam ! lor argument care
se pare a fi fata tuturor imbatabil , ca ! care a fost spus
de catre Cuvantul adevarului: "a suftat asupra lor ~ a zis: luati
Duh Sfiint" (Ioan 20, 22). Vezi, spun ei, cum spune mod
clar ca Duhul Sfant este ~ din Fiul? Oare, 'lntrucat, suftand,
a spus "luati Duh Sfant", suftarea era Duhul Sflint, ca ~ c\lm
purcederea este tot una cu suftarea asupra trupului , sau,
faptul ca este dat suftare, gasesc argumente ca Duhul Sfiint
este suftarea dumnezeirii l Hstos ~ de aici trag concluzia ca
purcede de la Fiul? Insa, care din aceste doua vaate afirma,
mai 'lntai sa-si tina gue 'lnchise scurtimea cuvintelor,
deoarece, Domnul, suftand, a spus "luati pe Duhul Sflint", ci
tara articol "luati Duh Sfiint", adica pe scurt ceva al Duhului 5 17 .
Este clar ca, suftarea, le-a dat din lucrarea Duhului parte
~ fiinta sau ipostasullui insu~i, deoarece, fiinta sau ipostasul
Duhul Sflint sunt totalitate de neimpait. De ce a dat ceea ce
a dat suftand? Ca sa arate ca una este lucrarea a Insu~i Duhului
Sfiint ~ de aici sa scoata evidenta unitatea, deofiintimea ~
'Impreuna-slavirea dintre , adica dintre Sine ~ Acela . Tot ~a

200

201

, ;
.
- ; , '
; ' ;

; ,
. , 'ebv
', ; 1 -
; .
,
; .

(7.) ;
,

. , , '
, .
' , ' ,
,
1

, '
' 1 ,

, . ,
' ; ,
' ,

. ;
, ' , .

, 1,

,
,

1 ,
'
.

spune ~ Sfiintul Ioan Gura de Aur cand scrie: " spun ca


le-a dat pe Duhul, ci prin suflare i-a facut pe ei capabili
pentru primirea Lui ( ei) .. . ar gre~i cinea daca ar spune
ca atunci ace~tia au luat puterea duhoniceasca ~ harul de a
ierta pacatele . De aceea a adaugat "celor care eti ierta, iertate
or fi" (Ioan 20,23), aratand ce fel de lucrare le da. Caci harul
Duhul Sfiint este negrait ~ darul este . Aceasta se face ca
sa afli ca ! este darul ~ una este puterea Tamlui ~ Fiului ~
Sfiintului Duh"51 8.
7. Astfel, ca sa raspundem mai amanuntit catre ei daca
suflarea Domnului era Duhul Sfiint, atunci ~ respiratia pe care
a folosit-o ~ prin care s-a facut aceasta suftare ar fi Duhul
Sfiint. urmare , era om ca ~ , ci Inchipuire, dupa
Inchipuirea Acefalilor519, sau ca, pana sa traiasca lmpreuna cu
oamenii, a aut de la Inceput, lntr-un mod asemanator alcatuita,
natura trupeasca conform nebuniei '" . ~
Domnul Insu~i a spus negre~it aceasta ca "cui ntel e pe care
le spun, sunt duh ~ iata" (Ioan 6,63). Daca spune ca sunt duh,
atunci lnseamna ca sunt Duhul Sfant. Caci cum poate fi altfel?
urmare , conform interpretarii "italienilor" refetare
la suflare, ~ Duhul este Cuant ~ bineInteles Cuantul
Dumnezeu? Ce altcea mai inoator ar putea auzi cinea? Mai
bine zis Cuinte ~ Cuvinte ale Dumnezeu, caci cuvintele
text sunt la plural.Trebuie sa fim atenti aici la faptul ca
a spus " cui ntel e pe care le graiesc, sunt Duhul", ci fara
articol, aratand ca acestea inseamna ipostasul Duhului , ci
ca sunt pline de lucrarea Duhului dumnezeiesc ~ ca prin ele se
ofera lucrarea cea de iata facatoare a Duhului. urmare,
cand a suflat ~ a spus "luati Duh Sfiint", aceasta a spus-o
cu precizie, anume ca suflarea aceasta este plina de puterea

202

203

, ' ', ' ,


Duhului dumnezeiesc de a dezlega

a lega.

(8.) ; '

' ,
, .

"' o-(jv ;

,
,
' ,
, , , .
,
, ;
;, ,
' ,
' ' '
,
'; io.

o-(jv,

, ' ' '


; ", .

,
. ,

11 . ,

' . ,
' .
, ,
' , '

8. acest sens tnvata ~ ! de acum ~ cuvintele


Domului citate de , care spun "cu buzele mele am vestit
toate judeciile gu tale" (ps 188, 13). Oare purcede Duhul
S:ffint ~ din ? Dar sunt cercetate, studiate, tinute, faptuite
~ tntelese toate cele care coboara Duhul, cel care talcuie~te
cele ale Duhului, nu Duhul , ~ deosebirea cuvintelor
Domnului : porunci, legi, martu , dretu, judecati. Dupa
S:ffintul Evanghelist Luca, "fost-a cuvantul Domnului catre
allui " (Luca 3, 2) ~ "precum a grait Domnul
sfintii prooroci sa faca mila" (Luca 1, 72) spune ahaa, ~
"peste a Amatia s-a tacut ] Domnului" (Iona 1,
1) ~ "cuvantul care s-a facut catre Isaia" (Is. 2, 1) ~ altadata
catre altul, ~ "a zis Domnul catre Moise" ( . 6, 1), ~ catre
cutare sau catre cutare, adica catre toti care acum ne este
u~or macar sa-l numaram .
Oare toate acestea erau Duhul S:ffint ~ a grait
acesta prooroci, a~a cum s-a scs , ci acesta a .f ost grait
prin aceia sau a fost grait catre aceia? Departe de aceasta
blasfemie! Daca spusele acestea netrupe~te de catre Dumnezeu
cel netrupesc erau Duhul S:ffint, cu mult mai mult erau '
cuvintele Hstos rostite trup . Daca acestea sunt,
atunci este nici rasuflarea care se intiparesc ~ sunt
promovate acestea . Daca este nici aceasta, atunci este
nici suflarea care se face prin aceasta. Mai mult decat aceasta,
nu este nici ceea ce se subtntelege aceasta. Daca deci este
totalmente imposibil, totu~i macar sa nu fie a trupului aceasta
suflare, ci a dumnee Fiului. Mai bine zis, ca sa aratam
cele spuse de catre "latini", macar sa spunem ca acel lucru

v'

vv

204

205

? ,; ,
; . '

;
: . ; ' '.
' '; ' '.

; ; . ;

~~;, '~o, , '

~~~ ~,. ! ; .
, '
- , ' .

,(9.) '~ ,

~ ~o , , '
, '


~
'
...

!)

....

'

'

~
~
"
~
~
~ : . '

~ , c;

, , o~

:, :, '
, , - c;

- , ~

~ , , 11 ' '
,
, , c;

- ~

, , ' c;

. ' , ~

intelegator la ] se arata semne simtuale. insa,


Acesta a suftat ~ la inceputul creatiei fata ! ffpturi .
Ce a suftat ? Suftare de viata. Ce este "suftarea de "?
Suftetul v (Fac . 2, 7) . Sa te invete Pavel care spune " s-a ticut
! om cu suftet " ( Cor. 15, 45) . Ce inseamna v?
Pururea v, , care e tot una cu a spune rational, caci
nemuritor inseamna rational; ~ numai aceasta, dar ~ de
harul dumnezeiesc. Deci acesta este suftetul cu adevarat V5 2 1 .
Aceasta este acela~i lucru cu creatia "dupa chipul", daca vrei
~ cu "dupa asemanarea l Dumnezeu"522. Vai ce pierdere! De
la ce ~ ce ne-am transformat.
9. Ochii ingerilor vedeau atunci suftetul omului unit
simtire ~ trup (came) ~ vedeau alt dumnezeu, numai
ca ] ffcut pe pamant din bunatatea dumnezeiasca, minte
~ trup el insu~i , ci configurat dupa harul Dumnezeu523 din
acestei bunatati, a~a incat el insu~i sa fie trup ~ minte
~ duh , iar suftetul sa aiba ~ cal itatea de a fi dupa chipul ~
asemanarea dumnezeiasca totalitate ca l ce este unitar
minte ~ ratiune ~ duh 524. Dar pe acesta l-a vazut ~ ~chiul
invidios al ~arpelui , incepatorul raului, care n a suportat
aceasta. Arabdat, cred eu, cat sa prepare cat mai activ microbul
sub limba l ~ intr-un anume mod sa amestece cu viclenie, cu
vorbe dulci, otrava care vine n auz . S-a apropiat, a folosit
cuvinte de mangaiere, a atacat - vai, u~uratatea ~ rautatea
aceluia! - a aruncat suftet microbul, a omorat pe cel care
traia din acesta, spun trupul, ~ a pervertit suftetul care era v
sine; ne-am lepadat de frumusetea dumnezeiasca525, ne-am
lipsit de inffti~area dumnezeiasca, am scos afara lumina, am
stricat asemanarea noastra cu insa~i lumina cea de sus ; ne-am
impresurat cu bezna ca ~ cu haina ~ ah, ne-am imbracat cu
.intune cul ca haina groasa dubla526. insa, ca sa lungesc

206

207

01) ; ' '


, ,
,
.

; ;
' ,
'

' , ,

, , , ,

, ,

, , ; ,

' ; ;

. ,
, ,
.

(10.)

'

, ,

,
,
; ' .

,
, ,

,
;

vorba, s-a milostivit de cel a carui natura este bunatatea ~


mila care se face din bunatate, ~, pentru mine cel camt, -
pe pamant ~ s-a tacut, a~a cum spune Apostolul , "duh
viu" ( Cor. 15,45), pentru ca, dand viata, sa 1nnoiasca chipul
cel 1ntinat.
Savar~ind aceasta acum ~ aratandu-se ca Acesta
care la 1nceput a creat sufl.are, sufl.a asupra ucenicilor ~
! Lui arata darul. De data aceasta,
cuvintele sale nu spune pun 1nauntrusufl.etul, ci duhul, adica
1mparta~irea darur fac iara~i sufl.etul duh dumnezeiesc 527 .
Spune, Pavele , cum ai primit 528 ] , caci ~tiu ca e~ti gura
lui . Rezumand a~a cum ar spune acela, spunem ca
1mpreuna cu duhul meu ~ ca ~ cum rasufl.a 1mpreuna cu mine
cei ai mei ~ au dupa har unirea cu mine puterea de a lega
~ dezlega care exista 1 mod firesc 1 Duhul Sfiint. Caci spune
" avem mintea lui " ( Cor. 2, 16) ~ "cel ce se lipe~te
de Domnul este un duh cu " ( Cor. 6, 17).
10. insa, vezi ca aceasta sufl.are sub1ntelege faptul ca
Duhul este prezent ~ lucreaza 1nnoirea cea catre desavar~ire a
fi omene~ti, care credem ca se savar~e~te din Tatal, Fiul,
1 Duhul Sfiint529, ~ ca da ucenicilor Duh, adica Duh Sfiint,
1nsa dupa dar ~ putere ~ har ~ lucrare-energie , care 1nseamna
puterea de a lega ~ a dezlega pacateIe oamenilor, ~ 1 nici
un caz Ipostasul insu~i al Preasfiintului Duh? Caci, acesta nu
poate fi mt de la nimeni. Darue Duhului , utee lui
naturale ~ lucrarile care nu sunt 1 nici un chip despaftite de
, sunt mte de cei vrednici sa lucreze de la Duhul , care
faptul ca s-au unit cu ~ au fost un~i lucrarea
Lui - deoarece numai sts singur a fost uns cu 1ntreg cel
care unge 530 , conform celui care a spus (Evr. 1, 9) ca Hstos,
dattr dumnee care nu se sfinte~te lucrare ca cei care

208

209

, ; ,
; ; ,
-
'
~ ;
, ,
~~, . '
, ,

; - , ~

,
'
, ;
-:., , ' ,
;

sunt un~i, ci prin prezenta intreaga a celui ce unge - deci


faptul ca se unesc prin energia-lucrarea dumnezeiasca ~ se fac
organe ale Duhului ~ sunt numiti ca care ei I~~ i
mesc ~ 11 arata pe Acesta ~ ca Duhul Sffint este dat
Fiul, daca vrei ~ de la Fiul. Atunci cand Domnul a suflat ~ a
zis catre ucenici "luati Duh Sffint" (Ioan 20, 22), a aratat ceea
ce ne invata dumnezeiescul Damaschin, care zice: "caci
spunem ca Duhul este din Fiul, numim pe Duhul, Duhul Fiului
~ martusm ca s-a aratat lume ~ a fost dat lume prin
Fiul, deoarece - a adaugat imediat - "a suflat ~ zis ucenicilor,
luati Duh Sffint"53 . Oare este foarte clar ca Parintele Ioan
Damaschin a inteles ~ a demonstrat ca Duhul Sffint este din
suflarea aceea ~ din Fiul, ci numai se arata ~ se da noua
?

,
'
;

(11.) ;

, '
, ,

' .
, ,
.
;
, ' '

,
'
' , ,
, ,

11."Latinii", nebunia lor, gandesc ~ dogmatizeaza


acela, deoarece ; percep faptul ca darue acestea '
~ ucrae, care se da Duhul Fiul, sunt numai de la
Fiul , ci sunt date ~ de la lnsu~i Preainaltul Tata. Caci zice "tot
darul desavar~it :ste de la Tine Pantele luminilor" (Iac. 1,
17), Ce este mai desavar~it decat puterea de a lasa ~ de a tine
pacatele? ~ aceasta putere este numai de la Tatal ~ de la
Fiul, ci ~ ~ de la Duhul Sffint. Caci Dumnezeu a zis
proorocul : "varsa-voi din Duhul Meu peste tot trupul" (
3, 1), iar din aceasta varsare este negre~it ~ Duhul dat ucenicilor
de la sts suflare. Spune de asemenea ca "unuia se da
Duhul cuvantul intelepciunii, altuia cuvantul cuna~te "
( Cor. 12, 8) ~ toate darue cate sunt enumerate continuare
de catre vasul cel ales, Pavel, cel care a fost fect de Dumnezeu
sa vada, Duhul, maretia deSCer. De aceea ~ spune :
cu

210

211

' ~~
,
:
,
, ; '
,
- ,
';

0-0

' . ;

'
; , ,
:
, ;
: ,
; ,
,
~ . "'
, '
,
, '
; ~
,
, , ,

,
, .
(12.) .
, ' 6)
,

' . '

, ,

"noua ne-a descet Dumnezeu Duhul Lui" ( Cor. 2,


1), numa cele necunoscute de u~t Pa virtute ~
dreapta-credinta, dar chiar ~ insa~i care depa~e~te
pe ge. Zice cel mai teologic dintre Apostoli, Ioan, ca "pe
acestea le cunoa~tem din Duhul Sfiint pe care l-arn de
la EI"(Ioan 2, 27). Foarte simplu, toata darea buur catre
creatie izvora~te din ~ a~a cum spune Sfiintul Vasile cel
Mare " existi nici dar care vine catre creatie tara Duhul
Sfiint"532. Acesta, dupa ce enumera toate darue, hasmee ~
lucrae Duhului, spune "pe toate acestea I>':lhul Sfiint le are din
, insa cel care izvora~te din Dumnezeu este ipostas,
pe cand cele ce din sunt eerge-ucrae LUi"533.
Oare Duhul Sfiint purcede ~ din Insu~i, de vreme ce
este darea buur, care bineinteles este ~ puterea
de a lega ~ a dezlega, pe care Domnul a dat-o ucenicilor
sufl.are? Departe de aceasta necuviin!i! insa, insu~irea de
a da este comuna celor Trei , a~a cum martuse~te ~
Apostolul cand spune : "existi marti ale darur, dar este
acela~i Duh; ~ exista mi ale slujr, dar este Acela~i
Domn; ~ marti ale lucrar, dar esteAcela~i Dumnezeu"(I
Cor 12, 4-6).
12. A~adar, Sfiinta ~ Inchinata Treime, sunt
comune utee dumnezeie~ti ~ lucrae, care, conform
tagaduintei, Dumnezeu locuie~te ~ umbla cei vrednici ~
aceste lucra lucreaza ~ este cunoscut ( Cor. 6, 16). Ca
izvor al dumnezeie~tilor lucra sunt teologhisiti numai Tatil
~ Fiul, dar ~ Duhul Sf'ant, a~a cum Sfiintul Vasile cel Mare
capetele cuvintelor sale Despre Sfiintul Duh sce : "care sunt
lucrae Duhului? Negraite datti maretie lor, nenumarate
datti multimii 10r"534.

212

213

B ~ ( o ;
;

; ... , ~
-, '
' , , , , ,
. , , , , ,
, , , ,
~ , ,
' ; ,
,
- ,
.

, "
.
,
'; ;

, ; ; ;
,
;
'
,
, '
.

.
, :;
,
(13.) '
,

~ iara~i

continua: . sunt de la Duhul sunt


desavar~ite : dragostea, bucua, pacea, indelunga-rabdarea,
bunatatea, intelepciunea, intelegerea, , siguranta,
evlavia, , sfintirea, izbavirea, credinta, lucrarile
minunilor, darurile vndecar ~ toate cele asemanatoare,
nimic are Sine dobandit, ci pe toate le are din ve~nicie,
ca ! ce este Duhul l Dumnezeu ~ provenit din Acesta,
avandu-l ~ie~i cauza ca sie~i care izvora~te de acolo . Est e
deci ~ Acesta al bunur relatate mai sus . Insa, cel care
izvora~te este ipostas, pe cand cele care izvorasc din sunt
lucrae '?" . Acestea sunt de lauda ale fiintei
dumnezeie~ti pe care le putem .
Vrand Domnul nostru Iisus sa arate Sine
deofiintimea Tatalui ~ Duhului dupa dumnezeire, da har
ucenicilor energia-Iucrarea fiintala a dumnezeirii, a~a cum
Tatal a dat mai intai proorocilor din astfel de lucra .
~ Sfiintul Duh, pogorandu-se dupa Inaltarea , a
dat ucenicilor astfel de lucra , care ~ Insu~i s-a aratat
deofiinta cu Tatal ~ cu Fiul. Deci comune ~ multe sunt Sfintei
~ Preainchinatei Treimi, darue dumnezeie~ti date noua din
Ea ~ darea lor, insa purcederea Sfantului Duh este una, aceia~i
~ ve~ni c a a Tatalui.
13. Dar, ca sa pecetluiesc apologia noastra ~ " ce
gura potrivnica sa fie inchisa" (Rom 3, 19), aduc ~ ca
martor al adevarului fata de afirmatii1e noastre de aici pe insu~i
Cuvantul adevarului, aratand ca, dupa cei dinaintea noastra,
graie~te ca ~ . Caci este cel neimpartit de ncae ,

214

215

. ; ,
,
' '
. , ;
, . ; "
, , , ;
. ;

, .
'
; . .
- -
,

; ;
,
, ,
,
' . ' ,
, ,
, . ' -
,
, ,
, , ,
, ,
, .
;
', ' ,
;

(14.) ' 01) ,


' 9> ;

care atunci cand s-a ina1tat de pe pamant la cer, a poruncit


celor care au ramas cu pana la srnr~it " sa se indeparteze
de Ierusalim, ci sa a~tepte fiigaduinta Tatalui pe care ati auzit de la Mine"(Fapte 1, 4) . Care este fiigaduinta? Ca "veti fi
botezati - zice - intru Duhul Srnnt , dupa multe zile" (Fapte
1, 5). , inainte de Ina1tarea , se fiicuse
inca parta~i de fiigaduinta, deci s-a dat Duhul Srnnt
suflare, caci acesta este fiigaduinta. Cand l-au auzit ucenicii pe
fiigaduindu-le? Atunci cand trebuia sa moara de
bunavoie pentru - vai de mare este compitimirea
fa1i de - ~ cand numai s-a dat pe Sine pentru spre
Jertfii, dar ne-a fiicut testament ! ai bogatiei ,
ne-a deschis ~ ne-a dat pe cel ce este deofiinta
cu ~ transcendent intregii fiitu, adica bogatia nesecata a
Duhului. Caci , zice . v ruga pe Tatal ~ v va da alt
Mangaietor, ca sa ramana cu v veac" (Ioan 14, 16-17) ~
dupa putine cuvinte "Mangaietorul, Duhul adevarului pe care
Tatal va trimite numele Meu, acela v va invata toate"
(Ioan 14, 26). , iara~i dupa invatatue acelea dulci , dupa
cuvintele indreptatoare de suflete, dupa indemnue catre
pazirea bogatiei, zice "cand va veni Mangaietorul, pe care eu
il v tmte v de la Tatal, Duhul adevarului, care de la
Tatal purcede, acela va martus despre Mine" (Ioan 15, 26) .
vizut ca incuetle cm cele adevarate sunt deschise
parte? Mai bine zis ca sa ma em mai teologic, vezi parte
luminile536 care ne stralucesc ?

14. Insa, refetor la tema noastra de acum, sa vedem


care este fiigaduinta. Unde se spune "nu dupa multe zile"
(Fapte 1, 5)? Mai inainte de aceste cuvinte cu putin le-a spus

216

217

aceasta, inHirind cu iubirea sa de oameni prin cele mai


caci spune " este de folos ca sa ma duc Eu.

ma,

, , ,

- ,
;. ; - ,
;
; ' , -
. ";
, '
; , ;
, ,
, ;

- ' ,

-
; .
, '

' -

' ' ' '
.
' ,

...
,
,~,
. . . ~ ,~
...
......
.

,
.
, ' , ' ,

'' , ~ :.
'', , ' ' ,
, ' 0'0 '
' , ' '
v

...

,::

...

::

"

, '

Caci, daca nu ma duce , Mangaietorul nu va veni la


" (Ioan 15,26). Deci, cum poate cineva sa indrazneasca sa
spuna ca suftare a venit (Duhul) catre ucenicii Domnului,
pana sa se inal~e acesta? C spune ca va fi, caci nu a fost dat alt
Mangaietor pana la Ina1tarea . sa spui ca nu
a fost tms de dupa Inal~area la ~ ca mod clar
a tagaduit ucenicilor Sunad "pe care eu trimite "
(Ioan 15, 26) ~ "daca eu merge, il trimite pe Acesta la
" (Ioan 16, 7).
Bravo tie, pentru ca a fost adusa discu~ie aceasta
dupa cealalta, ar putea spune cineva catre cel ce afirma acestea,
pentru ca este subestimat ajutorul din Sctu de catre .
Caci, de~i este ~ aceasta ! Cuvantului adevarului,
suftarii ~ a ! nu arata la fel ca sunt din
Sine. Cel ce sufl.a automat sufta din sine prin sufl.u care iese
din el. La fel este a spune ca sufl.a prin suftarea care "purcede"
din sine . Fire~te, tot cel care tmte nu tmite automat ceea
ce e din sine sau "purces", dar ~ ceea ce e dat de la altul ~
de la altul vine la el. De aceea ~ Domnul, grabindu-se ca nu
cumva sa incline cineva a crede ca Duhul Sfiint purcede ~ de la
Acesta s-a ingjt de indata ca nimeni sa nu fie atras sa creada
ca Duhul Sfiint purcede ~ de la Acesta. Sufl.area aceasta care
pare sa arate acest lucru a dat-o atunci cand a respins ~ amanat
venirea Duhului ~ cand, spunand mai inainte, a adaugat pe "de
la Tatal" . Daca eu 11 tmte, zice, nu de la mine Insumi 11
tmte , ci mndu- de la Tatal, de la care purcede, pentru

218

219


'', ' ,
' ''
' ,
; ''. '
; ', , '
', ' ' ' , '
.
;
- ,
.

(15.) ' .

, '
, ' ,
, ;
.
; ,

, ' ,
, , '
, 6.
,
', ' ,
,
,

,

, ' ,

. ' ' ,

ca numai Acela l poate tmte din Sine, de vreme ce 11 are


purces din Sine . este purces numai atunci cand eu"l
", ~ nici este tmis de la mine intotdeauna, a~a
cum este purces de la Acela 531 . Caci, spunand "tmt", am
adaugat de la Acela purces , ca sa se inteleaga Tatal ideea
de timp. ~ cand a trebuit sa spun "care de la Tatal purcede" ,
am apucat sa spun "pe care eu 11 ", ci "pe care eu il
", ca sa se inteleaga la mine ca l tmt din ve~nicie .
Caci tmterea Duhului Sfiint catre cei vrednici este comuna
din Tamlui ~ Fiului . timp fiecare din sau
mai bine zis cei de mai sus tmt atunci cand este nevoie .
15. Acestea deci poate sa accepte nici limita de timp
~ nici timpul viitor; puterea de a purcede nici caz nu
poate preceda actiunii de a purcede, nici se va afta vreodata
seama tagiiduintei, nici ar accepta cele ce se intampla
- departe de aceasm blasfemie - ceea ce se intampla celor
care cred ca tmterea Duhului de catre Fiul este ve~nica .
fost tmis deci catorva ~ a fost dat ucenicilor de la Fiul
care l-a mt de la Tatal timp, iar aceasta tmtere este
precedenta chiar ~ celor care l-au mt, bineinteles dintr-un
motiv sau mai bine zis din mai multe motive: "ca sa ramana
- zice - cu veac"(Ioan 13, 14), "ca sa va invete ~ sa va
aduca aminte toate cate v-a spus voua"(Ioan 14, 26) "ca sa
martuseasca despre Mine"(Ioan 15, 26) ~ sa martuseasca
impreuna cu cele ale Mele, a~a cum veti martus de la
inceput pana la sfiir~it, "ca sa cerceteze lumea"(Ioan 16, 8)
ca una ce este vinovata de pacat ~ care a numit judecata mea
pacat, judecata care a aruncat afara chiar ~ pe incepatorul
pacatului cu stapanirea , pe care avea asupra pacato~ilor,
pe care a judecat-o mod drept, pentru ca pe cel cu adevarat

220

221

' , '
, ' :
; ,
'
; .

;
; ' : '

; ,
,
,
, '

.

(16.) " ' ; ;


;
;
. , , '
; 11
, ~:
' '
, '
' , '
,
;
- -
-, '
~

'

~''''''''

''''

...

'

, ,

, ,

drept 11 supunea mod nedrept la aceea~i cu cei pacato~i;


ca sa ma slaveasca, calauzindu-ne la tot adevarul , pentru ca
este ~ "Duhul adevarului" (Ioan 16, 13) ~ " graie~te de
la sine, ci cele ce aude de la !" (Ioan 16, 14), "a~a cum
eu am grait nimic de la Mine" (Ioan 14, 10). Intrucat este
Tatal meu ~ "toate cate are Tatal, sunt ale Mele" (Ioan 16, 15),
"din cele ale Mele va lua ~ va vesti" (Ioan 16, 14), pentru ca
boga!ia ~ darurile ne sunt comune .
unare, a fost tms de la Tatal ~ de la Fiul
timp ~ catre anumi!i oameni ~ dintr-o anume cauza, insa
dincolo de timp ~ de cauza, purcede numai de la Tatal, avand
! pe Acesta cauza Insu~i , numai pe Tatal cel nenascut,
pecel care a facut toate din nefiin!a datorita bunata!ii care este
comunacu Ceilalti Doi, Cel care are dintru inceput pe Fiul
nascut ~ pe Duhul purces 538 .
16. Oare te-ai in!elep!it tu care graie~ti cele contrare
~ !i-a luminat !ie lumina cea de la Cuvantul adevarului? Sau
mai bine spus, oare tu insu!i ai inceput sa-!i deschizi ploapele
~ sa vezi spre lumina, sesizand, chiar daca deplin, ci neclar,
stralucirea intensa ~ clara, a~a incat sa percepi ~ sa vezi ca de
atatea cand se spune "va da" ~ "va tmte", a spus-o fara
cauza anume, nici fara persoana care prime~te ~ pentru care
este tms, ci intotdeauna cel care este singurul ~ Dumnezeu ~
teolog 5391-a redat impreuna cu cauzele cata vreme cand vorbe~te
despre purcedere, vorbe~te mod total fara cauza? Caci
tmterea din ve~nicie ~ fara cauza a atbut- numai Tatalui,
iar pe cea care este timp ~ intotdeauna legata de cauzalitate,
care este ~ comuna, a atbut- Lui insu~i ~ Tatalui, a~a incat,
vazand tu aceasta, sa blasfemiezi , cugetand ~ afirmand ca
purcederea este acela~i lucru cu trimiterea sau pornind de la

223

222
~ ~ . " ; ,
,

0'0

, ' '

. " ; ,

' ;
."0 ' ,
-
,
- '

11

' ' .

' -

11

'

11

,
' ,
;
.

(17.) -; "
,

11

;
,
, ~:
:: :
' '

' ,

'

,
, ;
,

' ', ' -, ' ',


. ,
, ' ,

aceasHi cugetare ~ sa afirmi ca Duhul Sflint I~ are ipostasul


~ din Tatal ~ din Fiul. cum Dumnezeu este necauzat tot
a~a ~ existenta lui Dumnezeu este necauzata, pentru c~ I~
are cauza acela care exista necauzat, dar nu exista din
datta vreunei cauze 540 . A~a cum Dumnezeu ~ existenta
lui Dumnezeu sunt necauzate, tot a~a ceea ce se face dintr-o
cauza este comun celui necauzat ~ celor care exista din
necauzat. Ceea ce este lor comun, nu este Ipostasului
dumnezeiesc . De aceea, Insu~irea de a fi tm~ este ~ a Fiului
~ Duhului Sflint, tot a~a cum a tmte este comun celor trei.
fi purces sau a purcede nu este al Fiului, caci acestea nu
se fac datorita unei cauze. Atunci cand auzi ca Duhul Sflint
este trimis catre anumiti oameni din Fiul sau Fiul sau din
Cei doi de mai sus (Tatal ~ Fiul), sa Illte1egi ca se refera la
" i e ~i rea"541 n timp ~ dintr-o cauza, dar nu la cea din Tatal care
este neconditionata, mai Inainte de veci ~ dincolo de cauza.
17. Ce Inseamna aceasta? Am putea spune ca acum te
convingem ~ s-a aratat tie mod evident lumina sau vom
insista iara, facand conexiuni Intre dovezi ~ risipind tuecul
ne~tiintei tale? Caci acesta este intens ~ adanc ~ Intuneca
utee nteege tale, mai ales daca nici acum nu ai vt
catre adevar, de~i " v da" este identic cu "v tmte" . Deci
Intrucat nici cel tms nu este mutat din loc, nici cel care trimite
nu se desparte de cel tms (caci cel care tmte ~ cel care este
tms sunt Impreuna Intotdeauna ~ pretutindeni, daca vrei ~
din el, caci dreapta credinta nu sta n cuvinte 542) Intrucat deci
nu se despart ca loc, nici nu sunt crcumsc~ unui loc cel care
trimite ~ cel care este tms, nu este dat de cel care tmte?
Aceasta a spus-o Insu~i Domnul, luminandu-ne pe "pe care
11 va da Tatal" sau iara~i "pe care 11 va tmite Tatal", folosind
amandoua aceste versete cu acela~i Inteles. Dar despre acesta

224

225

, ;
.


;
.


, '

-
; ;
'
.

(18.) ] '
, '

'

"

'

'

;
,
.



'
, ' , '

,
,

s-a odata ca a fost tms de la Tatal, altadata ca a fost dat,


ca ~ cum a este identic cu a fi dat.
Dar, Intr-adevar "cel ce este pretutindeni ~ toate le
pline~te" ~ toate patrunde cum va veni ~ se va da?
mod clar, ca ! ce se arata ~ lucreaza lucrarea darur.
urmare, a fi tms ~ a fi dat e nimic altceva decat a fi aratat.
Latinii Insa au scos dogma ca aceasta tmtere de la Fiul este
din ve~nicie, ceea ce Inseamna urmare ca ~ aratarea
Duhului este din ve~nicie ~ mai mult rezulta mod automat
ca ~ cei carora se arata sunt Impreuna-ve~nici. Este clar ca
se poate arata de aici ca Duhul I~ are existenta din Fiul.
18. Daca aceia spun ca ei cugeta existenta din aratarea
ei, ne-am imbogatit marsrea de credinta urmand
silogismelor, ci cuvintelor spuse de Dumnezeu 543 . ~tim ca
Duhul Sfant vine ~ se arata ~ de la Sine, insa putem sa
spunem din acest motiv ca purcede ~ de la Sine. urmare,
cel ce da sau tmte pe Duhul Sfant purcede ,
ci 11 face aratat aceasta. Aceasta a tacut-o ~ Domnul
cand a aratat ucenicilor pe Duhul inainte de Ina1tarea Sa
harul comun al lor, care le-a fost dat atunci parte. Aceasta
a fost de la Inceput, a~ putea spune, cauza pentru care sufletul
omului a fost creat suflare. Intrucat Tatal care vorbe~te ~
Preaputemicul Cuvant Sau sunt propovaduiti la creatia tuturor,
iar aratarea Duhului se tacuse Inca, trebuia ca atunci cand
a fost creat omul sa r~mana necuno~tiinta fata de vreuna
din cele Trei Persoane ale Treimii, careia i-a fost plasmuit ca
initiat tainele ~ inchinator pamantesc al , de
aceea Cuvantului ~ Celui care vorbe~te, care e tot una cu a
spune Fiului ~ Nascatorului, se adauga "a suflat", expresie
care descopera Ipostasul Duhului.
544

227

226
, ,
~~,

'

11

11

'

{, ' ' ;
; ; ,

; -;

" ;

' , '
' .
11 ,

; ,
;
.

(19.) ,
, ,

'
, ' ,

'
,
.

' ,
, ,

Aceasta a tacut-o ~ Domnul cand ne-a restaurat pe ,


caci fiind Fiu, de aici s-a aratat ~ Tatal ~ suflare a fost
vestit Duhul, ale caror lucrare a fost ~ crearea noastra de la
inceput ~ harul recree noastre de apoi.
Astfel, fiind viizut Fiul Tatalui cel pentru
~ , inainte de inii1tarea Sa la ceru a aratat
ipostasul Duhului parte, inchipuit harul pe care l-a dat
ucenicilor suflare ~ masurandu-~i invatatura functie de
puterea celor ce . Dupa Inaltarea Sa a tms DuhuI,
aratand chip desavar~it ceea ce e de Sine aratat ~ care a
aratat ipostasullui. Aceasta este ~ taina iconomiei: a crede pe
Dumnezeu ~ ~ Trei 545 ~ pe cauzatorunic comun
a celorlalti doi. De aceea, tot harul ~ puterea sunt comune
Acestora, impfu1indu-~i intre timpul cand trebuia sa se arate
fiecare parte, dar cu fiecare sine se aram ~ ceilalti.
19. Mai intai s-a aratat Tatal, dand (aratand) proorocilor
prin har cele de lauda ale fiintei dumnezeie~ti, isu~e
dumee, lucrarile ei fiintiale, a~a incat sa arate acela~i
timp ca subzista Insu~i ~ este din altcineva, ci insu~i
fiindu-~i obar~ie a dumee, ~ aratand ca celelalte sunt din
~ unite cu , este vestit ca care creeaza mai inainte de
toate suflare ~ cuvant.
Dupa Acesta, s-a aratat Fiul, dand ucenicilor sai dupa
har pe acela~i de lauda ale fiintei dumnezeie~ti, isu~e
dumee, lucrarile fiintiale ~ naturale, din care ies hasmee
vdecar, lucriile uter ~ toate cele apropiate acestora,

228

229

; , '
,
,
; ' ; -
' ; 11
- ; , ' ; . '
, ,

,
. " ;
, ,
~ ;
,
(20.) ' ,
;
,
, ; .
, ; ;
,
,

a 11

t'
"
, ,
, , ,
-

. "
, '
,

a~a

lncat ~ Acesta sa arate acela~i timp ca subzista


Insu~i ( cel care sub~ista Insu~i poate avea
~au fe aceste lucra), dar nefiindu-~i ins~ obar~ie, ci
Insu~i din obar~ie. ~ astfel, aratand sine pe Tatal, caci este
Fiu, ~ dand suflare hasmee duhovnice~ti pe care le-a
numit Duh Sfant, a aratat mai lntai de toate ca Duhul Sfiint este
unit cu fiinta. Acesta, llltrucat s-a aratat cu firea noastra
pe care. ~i-a asumat-o, a aratat-o numai fapte, dar ~
grai a predicat dumnezeirea Tatalui ~ Fiului ~ cine este
singurul cauzator ~ cine sunt cei care provin din .

20. Dupa Acesta s-a aratat Duhul Sf'ant care daruie~te


apostolilor dupa har pe acelea~i ale laudei fiintei dumnezeie~ti,
su~le dumee, lucrarile fiintiale ~ naturale. Caci
Imparatia l Dumnezeu a carei arvuna aici sfintii
este, a~a cum spune dumnezeiescul Maxim scoliile sale
Citre Thlsion, "lmparta~irea dupa har a lnsu~irilor pe
care Dumnezeu le are chip fiintial; pe acestea dupa har lea primit direct de la lnceput omul creat"546. Tot a~a spune ~
dumnezeiescul Chl Epistol citre Soimos, unde sce
ca "plasmuind Dumnezeu pe om, l-a rncut cu suflet, avand
darue duhovnice~ti, 1lltelepciunea, dreptatea ~ toate cate
exista fiintial Dumnezeu. Caci Duhul a pus lmpreuna cu
acestea ~ viata celui creat ~ ~i-a lnsemnat dumnezeie~te
rnptura lnsemnele sale"547. Cand auzi ca Duhul Sfiint este din
Ceilalti doi, din Tatal fiintial ~ Fiul se revarsa, sa crezi
mod drept-credincios ca este vorba de lmparta~irea acestor
daru ~ lucra fiintiale ~ naturale548, dar nu ca ne lnvata despre
revarsarea ipostasului dumnezeiesc al Duhului.

230

231

,
, ; .

;

. ' ,
; ;
, '
; , '
, ,
: , '
; ; , ;
, '

; , -
; , '

, '
,
.
-

(21.) '

, ,
' ;

, ' ~ '
, ,
-
, ' . ,

' ,
'
' ,

, , .
"!

'

; ~ .

urmare, dupa Fiul - aratat Duhul daruirea


lucrarilor l catre cei vrednici. Astfel, a aratat
acela~i timp ca subzista prin sine ~ ca i-a tnteleptit pe
ucenici ~ - tmbracat cu puterea cea duhovniceasca ~ i-a
facut sa tnteleaga ~ ei sa vesteasca tuturor atatue
, care chiar el lnsu~i este propovaduit,
dupa Fiul ca existenta, ci tmpreuna cu Fiul. este propovaduit
ca Fiul, ci chip deosebit numaidin Tatal, unit cu Acesta ~
cu Fiul fiinta din ve~nicie ~ inseparabil 549 . Din ce motiv
s-a aratat Duhul imediat dupa Tatal, de~i ~ Acesta este
mod direct din Tatal, ci s-a aratat lumii mai tntai Fiul ~ din ce
motiv teologii ne prezinta cele ale Duhului ca fiind din Fiul,
am prezentat ! de dinainte.
~

21. Intrucat lucrae dumee tnspostatice sunt


comune, una din aceste lucra este ~ aratarea, de aceea Duhul
vine catre de la sine, dar acela~i timp este tms de la
Tatal ~ de la Fiul, care se ~ aram ceea ce este ~ de sine
aratat, precum a fost ~ Fiul tnaintea Lui. urmare, cel care
este trimis, Duhul Srnnt, se arata ca l ce este tms ~ de
la Fiul, dar purcede de la Acesta. Daca ar fi a~a, atunci
misiunea ~ tmiterea ar mai fi aratare, ci purcedere, de
vreme ce ~ Fiul a fost tms mai tntai de la Acesta, adica de
la Duhul Srnnt ~ de Taml vreau sa spun, caci spune "Domnul
m-a tms pe Mine ~ Duhul Acestuia"(Is . 48, 16). Oare din
Taml ~ din Duhul se na~te Fiul sau purcede? Departe de
aceasta necredinta. Daca cineva spune ca Fiul a fost tms

232

233

;
,
,

. ,
;

,

' o-(jy ; ;
' , ; , '
; ,
, ' ,
, ' .
, ' ,
' ,
.

;
:
;
; , ,
' ? '

.

ca om, raspunsul este aproape, pentru ca a fost trimis ca om .


"Daca a fost tms ~ ca Dumnezeu, ce i'nseamna aceasta? Sa
crezi ca tmterea lnseamna bunaoirea Tatalui"550, a~a cum i'ti
tie Grigore, cel cu numele teologiei, iar eu pot sa
spun ~ bunaoirea Fiului ~ a Duhului, conins fiind de acela
~ de adear.
Deci , i'ntrucat este tms ~ ca Dumnezeu ~ de la cei de
mai sus, Tatal ~ Duhul, atunci conform "latinilor" are ~ acesta
na~terea de la cei de mai sus, daca mergem pe silogismul ca,
daca lntr-adear Duhul este tms de cei de mai sus, Tatal
~ , atunci purcede ~ de la ace~tia. $ chiar de ar spune
ca percep tmterea ca purcedere, ci din aceasta rezulta
aceia, atunci aceasta ar.fi negre~it element specific ~
argument55! ~ al na~te Fiului.
ce difera atunci faptul de a percepe tmterea ea
na~tere sau purcedere fata de faptul de a spune ca, aandu-le
pe acestea din e~nicie, tmte Duhul pe Fiul ~ Fiul pe Duhul?
Acesta (Duhul) a tms zilele din urma pe Fiuli'n lume, iar
Fiul a tms pe Duhul ucenicilor sai, i'ntorcandu-se acolo de
unde s-a coborat. insa, Fiul este ~ Dumnezeu ~ s-a facut ~
om; deci a fost tmis ~ ca om, pe cand Duhul s-a i'ntrupat.

(22.)

, &

,
,
, '

, ' .
~ ,
' ,
,

22. Deci, i'ntrucat este Dumnezeu ~ a fost tms de


la Tatal, trebuie sa consideram aceasta tmtere ca bunaoire,
conform teologilor, bunaoirea este oirea cea buna, timp
ce "latinii" considera trimiterea purcedere, deci, dupa ei,
purcederea i'nseamna oire. $ i'ntrucat Duhul Sffint ~ are
existenta purcedere, rezulta dupa ei ca E~ are existenta
oire5 52 . , rea-credinta, caci ar mai fi necreat553, de
reme ce Dumnezeu Tatal l-a adus la existenta din fiinta ,
ci din ointa, precum a adus creatia, daca i'ntr-adear purcederea

234
;
, ; . "
' ;
.

' '
;
; .
; 11



. ' ' ,
; ,

, ' -
, ' -

, ' -


,
, ' .


.
, ,
11

- '
11 .,

235
este bunaoire ~ oire . Conform SfintiIor Parinti, Dumnezeu
n a adus la existenta fatue fiinta Lui, ci n
Lui. Caci dupa ei, na~terea este lucrarea mai tnainte de eci
~ e~nica, iar creatia este lucrarea ointei dumnezeie~ti554 .
Aenii spuneau ca Fiul a enit la existenta prin
Tatalui, nascocind aceasta chue din faptul ca n a Iuat
existenta de Ia TataI fara ca Acesta sa rea5 5 5 . Pomind de la
faptuI ca ei cred ca purcederea este , bunaoire ~
oire, "Iatinii" arata ca Duhu Sfllnt a enit la existenta
TataIui sau ~ a Fiului . Vom spune ~ n catre ace~tia
ceea ce a spus ~ SfllntuI Atanasie cel Mare catre aen , anume
ca "ceea ce este fiintiaI transcende ceea ce este din ointa ~
fiinta n se supune ointei"556 . A~a cum de exempIu na~terea
n este bunaoire ~ oire, ci este dincoIo de bunaoire ~
voire, pentru ca arata ca Fiul este din TataI ca Unul ce-i este
acestuia fiu autentic ~ deofiinta cu , n din ointa precum
sunt fapturile, tot a~a nici purcederea DuhuIui n este trimitere,
bunavoire ~ voire, deoarece purcederea arata ca Duhul este
din TataI, ca Unul ce-i este Duh autentic ~ deofiinta cu , n
ointa, precum sunt fapturiIe.
Deci, atunci cand Iatinii" spun ca purcederea este
identica cu tmterea DuhuIui dumnezeiesc, mod automat
promoeaza tnatatura ca Duhul este creat. ~ binetnteles, a~a
cum am fost tnatati, bunavoirea TataIui este lucrarea atat a
FiuIui ca Dumnezeu de la TataI ~ de la Duhul, cat ~ a DuhuIui
de Ia Tatal ~ de la FiuI (atunci cand de-a lungul timpuIui, a oit
fiecare din Ace~tia Doi sa ina catre , ~ Tatal a binevoit 557) ,
pentru ca aceasta bunavoire n s-a facut pentru nimic aItcea,
decat pentru iubirea de oameni. n urmare, daca conform
Iatinilor" purcederea este identica cu tmterea DuhuIui, iar
"
tmterea s-a ffcut din iubirea de oameni, atunci, dupa ei,

236

237

, , '
;
,
.

purcederea ~ existenta Duhului nu este dincolo de cauza, ci sau tacut din iubirea de oameni 558 , Ce altceva mai rau-credincios
~ mai inovator ar putea auzi cineva?

(23.) ,
, ' -

; - '

: ' , ' 11
, ' ,

, ,
, ,

, , ,

:
; .

. ;

"

;
.

(24.) 0

23. Dincolo de acestea, daca trimiterea ~ purcederea


sunt identice, atunci Duhul - vai ce erezie, caci nu pot rosti
acestea tara ifc~are ~ surdere - purcede din Tatal
pentru .mine, de vreme ce a fost tmis pentru mine. Daca
purcede sau este tms pentru mine, atunci este ~ dupa mine
negre~it sau nu cu mult inaintea mea, dar sub timp ca ~ mine
~ nu ca unul ce este lmpreuna-ve~nic cu Tatal ~ cu Fiul. ~ nu
numai aceasta, dar mai mult este supus staa. Vai, unde
se pune gea de catre robii erecuscat celui ce are
mod fiintial stapanirea intregii creati, caci se spune "sambata
a fost tacuta pentru om, nu omul pentru sambata, a~a incat
Domn este al sambetei Fiul omului" (Marcu 2, 27-28), Vezi
acum cat de departe este de purcedere? A~a cum este
ve~nicia fata de ani ~ Dumnezeu fata de tatu ~ cel care este
firea Lui stapanul creatiei fata de cei care sunt robi fire
lorS 59 .

'
, ' ,

01) '
, ' ,

' ,
, , ' "

, ,
, ,

24. Deci cel initiat de Dumnezeu ~ de teologii


adevarati cand aude ca Duhul este suflat suflare, intelege
ca lnseamna prezent ~ deofiinta cu cel care sufla, dar nu ca
este suflarea, a~a Incat mod automat sa aiba existenta din cel
care iese suflarea. Cand aude tms , Intelege aratat, cand aude
dat, cunoa~te unitatea celui ce este tmis cu cel care tmte ;
cand aude ca este mt de catre , a cunoscut ca, de~i pe
de-o parte Dumnezeu este nelmparta~ibil, pe de alta parte
ne lmparta~im de darue Lui; cand auzi ca este tms, dat,

238

239

~ ; ,
~ ; ,

? , , ,, ~, , :

?, , ,
, {; , -
,-:, ; - ,
~,

; ,
.

, ~25.) ;

suflat de Fiul , mod direct, impreuna cu celelalte, sa ln~elegi


ca purcede de la Taml, a~a cum Ggre Teologul ne cere sa
ln~elegem cu in~elepciune. Caci spune "toate acele lucrue
foarte care se spun despre Duhul Sfant , anume ca este
dat, ca este tms, ca este mat, ca este dar, hasma, suflare
~ altceva, trebuie puse legatura cu cauza ma, ca sa
fie aratat cel din care este - adica Tatal, caci Acesta este cauza
prima - ~ cumva sa ca sunt trei obar~ii mate
mod politeist" 560. Aceasta ai pa~it-o tu, deoarece te po~
dca la ln~elegerea cauzei datta acestor um de
mai sus.

, ' ;
.
,
~, , ,

, ; ' ~o:;
, b
, ' ,

. ,
' ,
. '' ' '

' ' ,
-
. ,
,

25. ~ mod clar te ru~inezi sa predici doua obar~ii,


dogmatizand ca Duhul Sfiint ~ are existen~a de la Tatal ~ de
la Fiul , pe a treia lasand-o sa se in~eleaga din cele spuse de
tine . Caci, daca din cauza faptului ca este ttimis de la Fiul ,
lnseamna ca purcede ~ de la Acesta, atunci ~ Duhul pe
Fiul, numai ca , ci ~ ca Dumnezeu, a~a cum s-a aratat
mai sus. Insa ~ Fiul ~ Duhul il arata pe Tatal, a~a cum obsera
Ioan Gura de Aur cand explica cuvantul profetic "Domnul ma tms pe Mine ~ Duhul Lui (Isaia 48, 16)561. Iata dupa tine
rezulta ca ~ Duhul este obar~ie ~ , n consecin~a, Fiul se na~te
sau purcede ~ din Tatal ~ din Duhul.
Inchinandu-ma cu evlavie n fa~a strauc mare~iei
Lui , am omis sa vorbesc despre Taml, de~i aceasta inva~atura
"latina" noua interine cu modificari ~ aici (are abate ~ aici) .
Ar putea obsera cineva ca ei n Inceteaza exagerarea spre
rau ~ cu alte a~atu necuviincioase ~ absurde care reies de
aici, pentru ca se vede ca ele se anuleaza reciproc, daca
trimitere in~elegem purcedere sau na~tere . Daca ln~elegem
tmtere acestea, atunci fiecare din acestea n sunt mdu

240

241

,
.

de existenta, chiar de ar fi ve~nice. Daca purcederea ~


na~terea de dinaintea lntelegem catre
n , aceasta tmtere va fi atemporala ~ ve~nica sau existenta
Fiului ~ Duhul ar fi timp.
Trebuie ca ascultatoru1Intelegator sa ~tie (sa fie atent)
ca Ggore Teologul a enumerat ~ lnsu~irea de a fi tms
acele lucruri "smete"; caci a fi purces este lucru
mare ~ dincolo de tot ceea ce este mare. "Daca este lucru
mare pentru Tatal acela de fi ie~it de ncae, este mai
mare pentru Duhul acela de a fi purces dintr-un astfel de
Tata"562. Deci este identica tmterea cu purcederea, caci
tmterea arata dnta catre n, pe cand purcederea
este numirea existentei sine de la Tatal. este aceea
prin care ne lmparta~im de existenta cea buna, iar a doua
ne prezinta unitatea fiintiala ~ cinste pe care are cu Taal,
deosebindu-se numai ipostas de Acesta ~ de Fiul.

;
-
- ' ,
. . <

'

.
- ; -
; "'

'
,
, , ,

26. Vazand tu ca din cauza nvatatur tale


se produce ceea ce desparte (Persoanele Treimii) ~ deja
te desparte de Dumnezeu563 - caci ce legatura are ceea ce e
aproape cu ceea ce e departe sau ceea ce desparte - incerci
sa gase~ti punti de legatura teologia ta, ca sa scapi iar de
ceea ce nascoce~ti . am vazut tainele Dumnezeu la cei
care scu Duhul ~ credem ~ propovaduim ca acelea care
sunt lntr-o relatie ntnseca se mreuna-CUnd Intre ele tara
sa se amestece ~ fiecare din ele are nimic mai mult fata
decat au lntre ele. Daca fiecare le are pe toate sine mod
inseparabil ~ direct - caci cum n-ar avea? - cum au atunci
ceva mod indirect?564 Atunci cand cautam cauza acelei relatii
negraite ~ dincolo de ce gandire dintre persoanele acestea ~
deofiintimea nespusa ~ ehrea cea neCUnsa cu mintea ~

'
,

-
~ .
,
; .
.
-
' ;
. , '

(26.)

242

243

' ' , ,

,
;
, ' ,
; ,
, ' ;
,
' , , '
, .

emabi ' cuvinte, gasim iara~i ~ propovaduim pe Tatal,


cunoscandu-L pe acesta ca unire, legatura, insu~i purcezator
~ cel care une~te pe cel care-l na~te ~ pe cel care-l purcede . ~
astfel mijloc ~ obar~ie al acestora il punem pe acela.
Din dintre ace~tia, adica zic din l ~ din
Duhul, vom vedea aratat iconomie pe celalalt Mangaietor,
de I'ndata acesta ne vom urca catre obar~ia ma ~
unica 565, pentru ca, tmtad sau dand pe Duhul , de unde
il are daca de la ~ unica obar~ie? urmare , a~a
tmte ~ da, ca ! ce 1'1 are subzistent din Tatal, dar ca
l ce I'mpreuna-purcede ~ ca cel care da existenta Duhului;
faptul ca este cel care trimite ~ care 1'1 da, arata ca, de~i este al
Meu, este din Mne .

(27.) ; ;
' , ,
,
: ; , ,
,
, -
,
. '
,
', .
,
,
,
, , ,
, 0-0 .

'' '' ,

27. Acest lucru I'ntelegandu-l ~ cel foarte


teologie ~ cu adevarat mare, Atanasie , mai bine zis iluminat
~ noua transmitandu-ne lumina, zice I'ntr-una din
Epistolele catre Serapion : "fiind , Cuvantul cel ,
una trebuie sa fie viata care da plinatate, sfinte~te ~ lumineaza,
ca lucrare ~ dar al Lui, despre care se spune ca "purcede"566
de la Tatal, deoarece lumineaza ~ este tmsa de la Cuvantul
care este din Tatal. Caci a~a a iubit Dumnezeu lumea, I'ncat a
dat pe l Sau cel Unul-Nascut (Ioan 3, 16), iar tmte pe
Duhul"567. Aceasta este ceea ce s-a spus mai sus de catre Sfiintul
Ggre Teologul ca pentru toate cele smete ce s-ar spune
despre Duhul dumnezeiesc, hasma, dar, sau ce altceva
asemanator, trebuie sa urcam cu mintea la cauza ma, ca sa
fie aratat Cel din care este. Caci numind pe Duhul aici Sfiintul
' mod "smet" "dar" ~ "lucrare" a Cuvantului ~ aratand ca
e vorba despre existenta Duhului, nici despre Ipostasullui
(caci lucrarea este mai mult facuta decat face, Duhul este al

245

244

, , '
, , '
,

- ; '

ceIor ce Iucreaza, nu al ceIor ce sunt Iucrat i ~ darul este dat,


nu da, Duhul este cel care imparta~e~te ~ daruie~te aceste
daru) mod cIar a aratat ca nu vorbe~te despre purcederea
din , ci a adus discupe faptul ca "Iumineaza ~ este
tms de la Cuvantul care este din Tatal"568.

, ;
.

(28.)

,., ,

, '

; ,
- . "
; ;
, . '

- '

; ,

01) ,
,
. '
- , ,
' , .

,
, ' '
.

28 . Ce inseamna aceasta? Din cauza faptuIui ca


Iumineaza ~ este tms de Cuvantul, vom 'inteIege de aici
ca purcede din ? Departe de , spune, deoarece e~ti foarte
departe de miezul problemei. cugetam ~ spunem ca DullUI
purcede de la Tatal, deoarece este dat ~ tms de la Fiul. Avand
mai inainte de de acolo pe Duhul deofiinta cu , Fiul
il trimite ~ - da acum noua. Intrucat darea este Iuminare - ~
569
acest Iucru il ~tiu cei initiati, cei care au vawt ~ au patimit
stralucirea lui Dumnezeu, cei care au vazut slava Domnului
slava ca a Unuia din Tatal" (Ioan 1, 14), cei care
~unteIe Taborului au fo~ti luminati de Iumina dumnee ~
dincol0 de acestea cei care au crezut cu tae ei - 'intrucat
deci darea inseamna iluminare, 10c de a fost dat ~ trimis
de Ia Fiul, s-a spus Iumineaza ~ a fost tms de Ia Fiul. ~
acest lucru il arata foarte clar din constructia cuvantului, caci
zice Dumnezeu Tatal a dat pe Fiul pentru , iar Fiul pe
"
Duhu1"570.
. Insa, a~a cum darea sau tmiterea FiuIui de Ia Tatal
pentru mantuirea lumii nu este ~a~tere, cu ~ul~ mai mult ~
este na~terea cea ve~nica, tot a~a ~I darea sau tnmlterea DuhuIul
de Ia Fiul nu este purcedere ~ cu mult mai muIt purcederea ce~
mai 'inaintea veacur de la Tatal, nu facuta - departe de
aceasta - ci ca una ce coexista cu Tatal ~ este inaintea tuturor
ceIor spuse mai sus.

246

247

, ,

"'
; ;
, ; ,
, , to .
, ,
, ' ,

.
'Y~

(29.) - '' , '


,

,,~

t!


, ;
, ; ; , ,
.
, .
,
,
. '

, .
, ,
,
; '
, ,
, ' '
, , ' .
,

, -, ,
' oi)v

, ' , '
, '

Poate cineva datta tmte sa spuna ca Duhul Sfiint


purcede de la Tatal ~ de la Fiul? Eu nu cred, decat daca vrea
cineva mod viidit sa lupte lui Dumnezeu. Dar,
spune el, se spune despre Duhul ca este ~ al Fiului ~
Fiului, pentru ca zice apostolul "a tms Dumnezeu pe Duhul
Fiului lui inimile noastre, care stga: Avva, (Gal. 4,
6)" .
29. Bravo tie! Caci tu, indiferent de contradictia recenta,
renunti la "din" ~ ne prezinti noua Invatatura ta
rara aceasta. Sau cumva "din " este lnteles ~ alcatuit
dialectica celor ce nu pot fi cu mintea? Spune-mi, tu
insuti nu e~ti al tiiu insuti? aceasta, cred eu, vei scapa de
. Caci mi se pare ca nu ai ascultat pe cel care spune " sa fii
tu lnsu~i, '?" . Caci daca ai ascultat ~ ai fost ascultator,
te-ai fi mu1tumit cu cele predate despre Dumnezeu ~ nu ai fi
Incercat sa schimbi cuvintele ~ faptele tale vatatue
cele ce sunt dincolo de oameni . Daca ar fi omul el lnsu~i ,
consecinta, dupa tine, omul nu este din sinele sau . Spui
indreptatit ca nu spunem Fiul Duhului, caci ar arata Tatal
pe Duhul, de vreme ce ~ Fiul ne-ar aduce minte pe Tatal.
De aceea, nu spunem Fiul Duhului, ca sa nu se creada ca este
~ din Duhul, pe cand Duhul Fiului spunem, dar nu ca unul ce
este din , ci ca unul ce este Intru E1572.
~ acest lucru Invata-l de la apostolul, care spune
" nimeni nu cunoa~te cele ale omului, fara numai duhul omului
cel din el" ( Cor 2, 11). A~a cum se spune duhul omului, dar

248
, ' ,

249
'

r
.

- d> ,
11 ' 11 11
. ""
- ' u ,
. ' ; :
; g.
f
. o'i,
, ' ' ,
- ' :t ;
' ; ~;
" ~
8>

, ,:: .

, W
, yoro ' '
' ,
' '
. &
, yf:
' , w
', , ()

ca ~ cum ar fi din om, ci ca nl ce este lntru om, tot a~a


~ Duhul este numit al Fiului, dar n ca nl ce este din Fiul,
ci ca nl care este fiintial lntru Fiul din ve~nicie ~ astfel se
evita necesitatea silogismelor care pentru tine sunt inevitabile .
Pomind de la ga.ndirecare se bazeaza pe despartire-separare573 ,
cel ce cugeta "latine~te" zice: "lntrucat Duhul este al Fiului ,
rezulta ca este, fie ca n ce e lmparta~it , fie ca nl
ce este deofiinta cu , fie ca n ce purcede din n
este prezentat ca n ce este lmparta~it, caci Duhul este din
al Fiului, iar faptul marta~ este ceva care se face
dupa na~tere, dar nici ca fiind deofiinta, caci atunci ar putea
spune ~ Fiul Duhului. urmare, ramane ultima varianta ,
anume ca Duhul Fiului lnseamna ca este ~ este numit ca nl
ce este purces din " . Ce lnseamna aceasta? Daca se arata
ceva n afara acestei dva-deSarti , n care s-ar putea
spune ca Duhul este al Fiului, acest silogism care se bazeaza
pe divizare-despartire n cazul de fata ar deveni ilogic?
Caci Duhul este al Fiului ca nl ce purcede din veci
~ n veci din Tatal ~ coexista fiintial ~ se odihne~te lntru Fiul
~ de aceea se spune Duhul Fiului ~ n din Fiul 574 . ~ mintea
omului este rncuta de Dumnezeu ~ exista tntru el, adica tntru
om ~ putem sa spunem mintea omului, dar n omul mintii,
nici ca mintea este din om, binetnte1es dupa fiinta, caci n este
vorba aici despre lucrare. Deci, Duhul n este din Fiul, numai
daca nume~ti "Duh" harul ~ lucrarea, deoarece chiar ~ mintea,
atunci cand desemneaza lucrarea ei, poti sa spui ca este din
om, ca una ce este emata ~ transmisa din e

(30.) "' ' ,


'
v ,

30. Ar putea cineva sa vada ~ pe teologii care spun ca


Duhul Sflint este mintea l Hristos, pentru ca dumnezeiescul
Chl n capitolul patru al Tezaurelor spune ca "fiind ntintea l

250
; ,
; , ' ;
' ' ,
' ; ' ,

' ,
'
' .
1 , ' :
1 ,
, ' ,
,
.
(31.) 01:
'
-
. " '
, ' ,

'
, , , '
11 -

i!,
- ' '
. ' , 0-0

, - 01:

, ' , ,
,
. i
' ;

01: '

251
Hristos, sunt predicate ucenicilor toate cele din EI"575. cum
la mintea omului este ~ dupa fiinta ~ dupa lucrare ~ , de~i
mintea este fiintiala l, dar din el, ci numai lucrare
este a l ~ din el, tot a~a ~ Duhul Sfant este al l Hristos ca
Un Dumnezeu ~ mod fiintial ~ lucrare. . fiinta ~
ipostas este al , dar din el, iar dupa lucrare este ~ al
~ din . Spunand "latinii" ca Duhul este al Fiului, dar al
Fiului pe de-o , iar pe de alta ~ din Fiul, anuleaza ~ se
leapada de lnsa~i fiinta ~ ipostasul Preasfantului Duh 576.
31. Astfel concluzia silogismului latin bazatii pe
a fost desfiintata complet ~
adusa la inexistenta, sau mai bine zis spte ceea ce este contrar.
Daca cinea ar edea cele ce sunt anulate de catre "latin" cu
scopul de a fi aratat neschimbabil pe ], ar edea ca acestea
sunt mod clar contrare sfintilor. Caci zice "Duhul este ~ se
nume~te al Fiului, ca ce este lmparta~it sau aratat
EI- deoarece Duhul este rnra de lnceput (din e~nicie) al Fiului,
pe cand lmparta~irea este rnra lnceput - nici ca l ce este
deofiinta, caci s-ar putea spune atunci ~ Fiul Duhului".
Totu~i, Sfantul Vasile cel Mare a carui orbire simpla
este mult mai puternica decat silogismele ~ deSartie
"latinilor", cuantul . Despre Sfii.ntul Duh, zice "faptul ca
Duhul s-a aratat Fiul, l-a aratat apostolul, atunci cand 11
nume~te Duhul Fiului" 577. Vezi ca se spune aici ca Duhul este
al Fiului ca l ce este lmparta~it ~ aratat de catre ? Duhul
este ~ poate fi numit al Fiului ~ rnra de Inceput (adica
relatii1ee~nice-n .trad), pentru ca Fiul are lnsu~irea martii~
darur tara Inceput, deoarece exista nici cugetare sau
negare acolo care sa spuna ca cele ce sunt mte sub timp
arata ca au mt puterea de a lmpartii~ii sub timp578.
! deSarti-da

253

252
; , '
, 11 .
; '
, ;
;

, , ,
, ;
- ,

' ,
' , ;

, ; ; :

, ,
, , ;

, ' ,

, ; .

; ' '
, 11

(32.)

~o,

, ' ,
,
,
,
. ' '

,
,

01
. -

Am putea totu~i sa spunem ca DuhuI este aI FiuI ca unuI


ce este deofire ~ deofiinta cu , a~a cum scrie insu~i StantuI
Vasile cel Mare capitoluI optsprezece al CitreAnifilohie "se
spune Duhullui ca ! ce (este famaat)
mod fiintial intru "579. ~ dumnezeiescuI Chl cuantul
sau Despre DuhuI Sfllnt sce: "Dupa cum dupa fiinta Duhul
Stant este al l Dumnezeu Tatal, tot a~a dupa fiinta este ~ al
Fiul, ca unuI ce purcede negrait din TataI tmpreuna cu Fiul ceI
ce s-a nascut fiintia1"580 sau ExpIic,i EvngheIi dupi
Luc "a~a cum degetul mainii ~ nu este strain ei,
ci este mod firesc ea, tot a~a ~ Duhul 5tant, pe de-o parte
se leaga de Fiul unirea deofiintimii, dar de pe alta purcede
din Dumnezeu TataI"581 . S-ar putea numii Duhul FiuI ca unuI
este deofiinta cu se spune ~ FiuI DuhuIui ca sa se
creada ca Duhul este Tata
32. urmare, imi ine sa ma minunez fata
nebuniei "Iatine~ti" excesie, atunci cand tin socoteala ca se
spune despre DuhuI ca este al FiuIui muIte feIuri pe care Ieam enumerat, insa numai intr-un fel se spune deloc. Ace~tia
toti au ignorat ~ au negat cu rea credinta cele spune mai sus
~ au dogmatzat ca, intrucat Duhul SIant este ~ este numit
aI Fiului, ~ are existenta din Fiu Dar,ca sa fundamentam
pe temelie sigura aceasta gandire, adeed- cuinte
preaclare ~ de Dumnezeu insuftate, il cuno~ti pe Ioan ceI din
Damasc, cel care a inftacarat ~ a luminatde jur imprejur toata
lumea Iumina cua~te de Dumnezeu. Nu ne spune

254

,~:: ~~, ,
? ~ Y~o ; ', ,

_ ,:- ? , '

'.

,
B~ , ::;
, ~~ ; ' ~

~o~ ;
o~ ~o ,
~? ; .
?~" , . "
~_ ~ :: ",

~~_~ ~ '
,?, ~ , '

~ ~ ,

~~o_~, ' ;

,
(33.) '
O,~~~o~ ~ , ,

~~?:~, ~, ,

~ _ ' '
~o~ ~ ,

~, ? ,- ,
, .

,~o ?~~o ,

~ ~ :~ ?~o ?~, ,

~ .
?, , '

, ~o_ ~ :

~~; ,? ~ '

255
acesta foarte clar ca " spunem ca Duhul este al Fiului, insa
spunem ca este din Fiul"58l? Da, raspunde el, pot sa spun
ca n-a spus acesta acestea, dar am sa spun ca el spune din
Fiul refetr la cauzatorul .
Vai! Exista dumnezeire ~ alt cauzator afara
lucru a fost spus de catre ant, dar refetr
la cei creati, pentru ca aici se vorbe~te despre !
cauzatorul ~ despre Fiul ~ Duhul Sffint ca ce suntimpreuna
. De aceea, Sfantul Vasile cel Mare l-a numit pe Tatal
cauzatorul primordial 583. cum Tatal este ! Tata
al celui Unuia , se spune a~a ~ ca este Tata al nostru,
al celor care suntem creati, dar nascuti din , tot a~a este
numit cauzatorul m al nostru. Se spune a~a acolo de catre
teologi ca sa arate ipostasul Tatalui ~ ca sa arate ca Fiul este
impreuna-cauzator al dumnezeirii.
]? Acest

33. Deci, exista cauzator primordial ~ fata de


DuhuI cel mra de inceput - departe de aceasta blasfemie
- ci fata de cei care ~i-au avut inceput timp, fata de
care ~ Fiul este impreuna-cauzator cu Tatal. Dar, bineinteIes,
ceIe ale caror cauzator mu rand este Tatal, adica
creatue , este drept-credincios sa spunem creatia
Fiului, tara sa spunem ca este din Fiul. urmare, daca ~
pentru Duhul ceI necreat TataI ar fi mu cauzator, ca l
ce are pe Fiul impreuna-cauzator, ar fi gre~it sa spunem ca
este ~ din Fiul. Intrucat ceI ce spune aceasta este numai
drept-credincios, dar se numara impreuna cu sfintii, rezulta ca
cel care face pe Fiul cauzator al Duhului impreuna cu Tatal ~
implicit aceasta nume~te pe Tatiilca mul cauzator
preainalta Treime, este rau-credincios584 . Caci astfel este numit

256

257

, '

Tatal cu referin!a la cei care am fst tacu!i Fiul ~ de


aceea fiecare din poate fi numit creator, tot a~a ~ Tata. ~
daca cu referin!a la Tatal este numit Tata ~ creatorimpreuna
cu Fiul, acesta se face datta faptului ca au singura putere
creatoare. Acolo insa ~ peste tot ~ fiecare caz unul este Tatal,
unul este cauzatorul , pentru ca nu exista la ace~tia zamislirea,
ci exista dumnezeire-izvor care este Tatal. Unde deci poate
incapea ideea de prim cauzator, a~a incat cel care este cauzat
sa fie Impreuna-cauzator? Ina!atura aceasta este eretica. Sa fie
aruncata la corbi, ca nu cuma sa dei toara~ corbilor celor

l!eegat .

Oare cum acest in!elept peste altul cele


Ioan, orbind l cuinte precise despre slaa
puternica a lu Dumnezeu, ar promoa mod nedeterminat
cea care se supune necesita!ii determa? Ce nu se poate
intampla din cele spuse de cei rai-credincio~i, daca suntem
de acord ca trebuie supuse determinarii cele exprimate
nedeterminat despre dumnezeirea tsstatca? Duhul
este Dumnezeu, atunci fiecare l parte din cei trei poate fi numit
duh. Daca cinea, aducand lna!atura noua, spunea ca Fiul
este din Duhul, lntrucat Dumnezeu este Fiul din Dumnezeu,
Duhul este Dumnezeu, atunci om grai imta lui ca,
de~i Duhul este Dumnezeu ~ este numit Dumnezeu, nu putem
spune ca Dumnezeu este din Duhul, oare s-ar putea spune
ca nu-I putem numi a~a l legatura lu cu cauzatorul prim?
Negre~it ca nu.
34. Indraznind cinea sa-I arate pe Fiul creator, oare
om incerca sa-i justificam a, spunand ca el spune
ca nu este creator, deoarece 1I pune legatura cu cauzatorul
prim? Departe de aceasta! Daca, atunci cand spunem
dreptcredincios ca "nu a fost niciodata cand Fiul nu a fost"585

, '
,

,
, , .
,
; ; '; ,
.

; ; ',

; ' ,

.
,

; , , '

, , (
, ; .

(34.)
, (' ,


; . ' - , '
',
V

, , '
,
' '

, ,

dumnezeie~ti ,

259

258

,
,
.

,
-
,

-
-

, ;
,

, ' -,
- , '
.
(35.) 11

,
, '

.

, ,
. '
,

, '
,

.
,

cineva ar spune deteninand ca nu este vorba din ,


timp, cu tntelesul ca fraza se refera numai la timp ~
nu !a , nu ar auzi de la , omu!e, ca aceasta este
anulare a celor ce martusm ~ denaturare a textelor
dreapta credinta? Astfel, faptul de a determina pe cele ce
au fost teologhisite mod nedeterminat de catre tnteleptiti
de Dumnezeu at este un punct de p!ecare ~ tnceput ~
radacina ~ al tuturor ereziilor586 . Numai aceasta aproape
!e amesteca pe cele ce nu se amesteca ~ se torc tntr-un fir- dupa
cum se spune - cele care nu se pot toarce tntr-un fir ~ cele care
foarte opuse tntre ele, dreapta-credinta cu erezia, ~ cei care
!e promoveaza parte le arata mod ln~elator ca ~ cand
nu au nici contradictie tntre ele. Atat de mult fac uz mod
gre~it "latinii" de acestea, tncat ~ atunci cand asculta pe cei
care teologhisesc nedeteninat ca Tatal este obar~ia ~ radacina
~ izvoiul dumnezeirii, ace~tia toate le detenina - mai bine
zis deten inare tnvata contrar acestora mod viclean
- de~i trebuia sa fie de acord cu vatatue tntelepttilor de
Dumnezeu teologi, care spun ca Duhul este numai din Tatal,
de aceea numai Tatal este cauzator ~ V al dumee ~ ca
trebuie sa adunam pe Duhul din Fiultntru-una ~ sa cugetam ca
este numai din Tatal ~ nu ~ din Fiul.
35. Cei ce l aduna pe ace~tia doi sau cei care se justifica
tnvatatura muu cauzator schimba sensul fiecarei din
aceste doua idei, spunand ca, a~a cum uneori numai Tatal
este numit Dumnezeu adevarat, de~i ~ Fiul este Dumnezeu
adevarat ~ bun, tot ~a ~ Tatal este numit ZV ~ cauzator al
dumee ca unul ce este mul cauzator ~ deci nu exista
nici piedica ca ~ Fiul sa fie cauzator a! dumnezeirii. Deci
nu pot sa tnte!eaga ca aici coboara la cele create pe Fiul ~
binetnteles ~ pe Duhul Sfllnt. Atunci cand spunem ca numai

260

261

' ,
' ;
.

'
' ,
; ' ,
' ; ;
; ; ,
' ' ;
; , , ' ~o:

,
' ; '

, '
,
.

(36.)

~' , ;

; , ,

TaHl este Dumnezeu adevarat facem distinctie Intre cele


ce sunt necreate ~ despaim numai pe Tatal de ,
ci Illtreaga fiinta dumnezeiasca cea Trei .
urmare, daca spunem ca numai Taml este cauzator al
dumee , de vreme ce din aceasta afirmam ca este sigurul
bun, atunci Sfiintul Duh, nefiind cauzator al dumee se va
numara printre .
~ binelllte1es, de vreme ce Tatal este numit cauzatorul
~ ], ca ~ cum ar fi ~ Fiul tmpreuna-cauzator
~ cel carese lmparta~e~te de acestea cu Tatal, uneori este
numit numai TataI ca Dumnezeu adevarat ~ singurul creator ~
singurul bun ~ toate cele legate de acestea, ci ~ Fiul este numit
uneori ~ numai el, ~ Duhu1. Intrucat acest "numai" face
distinctie Intre fiinta cea necream ~ cele create, fiinta necreata
estetrisipostatica ~ ea llltreaga subzista nedespartim fiecare
din sale oricare din aceste trei ipostasuri ar fi
numita, afirmi llltreaga fiinta tsstatca.

, ;
; "
,
;
"

"""

."

~/

f'

....

, .

, , ~o
,

. ' 01,
; ,
,

. '

36 . Oare a~a cum spunem dreapta-credinta ca numai


Hstos este Dumnezeu cel peste toate, ar putea spune cineva
sau mai bine zis s-a auzit candva cineva sa spuna acestea ca
Fiul este cauzatorul unic ~ izvorul dumnezeirii Duhului? Sau
ca Duhul Insu~i este cauzatorul ~ izvorul dumee, cel care
dupa "latini" nici chip poate fi cauzatorul dumnezeirii?
Insa, astfel ar putea aceste ucru sa fie logice, daca s-ar numi
numai Tatal cauzatorul dumee tntr-un mod care ~ Fiul
este lm preuna-cauzator.
urmare, este clar, mai bine zis foarte clar, ca
atunci cand spunem "numai" pentru Ipostasui spunem
ca sa facem distinctie tntre cele create ~ cele necreate, ci ca
sa facem distinctie tntre l din stasule necreate fata de

263

262
; ,

11

, ,

, '

' ; 01) , ,
, , '
, .

. . '

'
: " , , ;

(37.) '

, ,

' 1
, ; ~E ' :::; :::;

11 '
'/ . 11
. ,

, ,
' ;

"

~o

, ,

Celelalte. Cne ~tie ca insu~irea de cauzator dumnezeire


este ? Deci , daca numai Tatal este cauzator, obar~ie
~ al dumnezeirii, atunci nici l din celelalte
dumnezeie~ti este cauza, obar~ie ~ al dumnee .
insa, daca insu~irea de cauzator este considerata de "latini"
ca apartinand la doua persoane, atunci nimic impiedica
sa spuna ca numai Tatal este cauzator al dumnezeirii ~ , de
vreme ce aceasta insu ~i re se considera ca se gase~te doua
Persoane, nimic impiedica sa spuna ca numai Duhul Sffint
este cauzat sau ca numai Fiul , invatatura pe care nici eretic
a indraznit sa afirme .
~ , daca am permite sa fie determinate cele ce au
fost teologhisite nedeterminat de catre sfinti, atunci aceasta ar
putea fi ~ modificat cu u~unta de catre ar d , insa de
indata acesta, daca n se pocaie~te , va fi supus anatemei, caci
se spune "daca cineva propovaduie~te alta evanghelie decat
cea pe care v-am - , sa fie anatema"(Gal. 1,
8). Ce sa spui tu care afirmi ca Duhul este ~ din Fiul ~ n
aceasta determi pe cele ce au fost teologhisite nedeterminat de
catre sfinti, iar pe cel ce teologhise~te ca Duhul n este ~ din
Fiul il contrazici mod viclean determnare5 8 Oare poti
sa ne arati ca n e~ti la fel cu cel care poarta vina de acestea?
"Am sa-ti demonstrez, spune , ca mu1ti dintre teologi sunt
contradictie cu teologia aceasta a l Damaschin ~ ca ace~tia
ne dau sa intelegem ca insu~irea urcede este a Fiului".
37. Vai! Exista n ansamblu vreo contradictie intre
teologi (Sfintii ant - n.trad.) ~ bineinteles fata de problemele
foarte necesare de care depinde intreaga noastra credinta588?
Pot fi acesteinvataturi teologice cntradct sau teologii,
n acestea, sa fie n contradictie? Nicidecum. Deci, dupa tine
pe acesta (Damaschin) sau pe alti ca el vom ~terge din cercul

264

265

, ;

, ;
;
.

' :;

;
,

; ;
. '
,
; ,
, ; '
, ; ;
,

;
.

(38.) , ' '



,

:;

' ;
01) '


, ~o : , ~o:, '

' . '
'

Ce 'inseamna aceasta? Daca astfel sunt cuvintele


evanghe1ice ~ apostolice ~ astfel au fost explicate cele a1e
Duhului , a~a cum am demonstrat mai sus, vom 'incerca sa
potrivim paruta contradictie cu 'intelesul corect
acestea 589? Daca putem sa recuperam ceva din cuvintele
ati1r duhu1 acestui 'inte1es, - vom 1asa gandindu-ne
ca putem sa-l 'inte1egem ~ vom continua sa mentinem
fel dreapta credinta cea martusta? Este c1ar pentru toti ca
trebuie chip sa fim atenti 'iteesue dreptei-credinte
propovaduite de catre cuvintele evanghe1ice ~ aposto1ice.
Sa 'incercam sa aratam ca ace1e cuvintele pe
care le "latinii" favoarea lor sunt de aceea~i credinta
cu . $ daca vom reu~i mod suficient sa desfiintam
aparenta contradictie, aceasta va fi datta Dumnezeu
care a dat cunoa~terea adevarului care este 1 noua ce
stam ultimu1 grad de ne~tiinta ~ suntem departe de
nepatimire . Daca totu~i vom putea reda 'intru aceasta
'invatatura, daca cineva sts este desavar~it ~ 'intelept
cele dumnezeie~ti ~ duhovnice~ti , atunci sa ne 'invete de la e1
'invatatura mai buna, avand zel ~ ucenicind ~ p1inind cele cu
lipsa ale noastre, sa-i ru~ineze pe cei care 'incearca, pomind de
la 'invataturile acestora (atir), sa traga anumite conc1uzii
contrare dreptei-credinte.
38. Spune-mi deci, cine sunt ace~tia ~ care sunt
spuse1e 10r, caci este imposibil sa fie de acord 'intre ei toti
'inteleptiti de Dumnezeu ~ urtat de Hstos, de vreme ce
una este insuftarea care este din 1 Duhu1 1 Hstos .
afara de aceasta, acest Damaschin este predecesor aproape
tuturor ace10ra ~ de ace~tia toti a fost 'invatat ~ el 'insu~i
martuse~te faptul ca este acord cu aceia, caci spune
"spun", ci "spunem" ~ aceasta ne arata ca nici ace~tia

266

267

, ' '

, ' -
, , '
: ' '
; .
;
, ;
, ,
, , ; ,
. ' ;
, ';
"

, ,
, ,
- ,

0'0 .

, 1
. " 01)
, , ' 01
. , ,
,
, ' ,
, ,
,
. ,
, ,

' '
,
,

ncae ca Duhul este din Fiul ca existenta. se pare ca


neajungand la lnaltimea cugeta lor, aveti aceste are
despre ei. Caci ~ cauzatorul este numit de catre toti Tatal,
deci ai auzit cum este numit. ~ sfiintul Atanasie cel "? a
spus ca Duhul Sfiint straluce~te de la Cuvantul, lnsa ai auzit
cum a spus-o. ~ pe Fiul 'l numim chipul Tatalui ~ pe Duhul,
Duhul Fiului, lnsa ai auzit cum a spus-o. ~ multe altele pe care
le-au mod clar, care se par favorabile , dar
care sunt acord cu , cu . Ne va da Duhul ~
continuare deschiderea gu . Dar, cine este cel ce
spune ca lnsu~irea purcederii poatefi ~ a Fiului? insu~i Ggore,
spun ei, cel ce numele teologiei, spune: "caci toate cele
ale Tatalui le are Fiul, afara nena~terii"591 . Deci , Intrucat
le are pe toate cele ale Tatalui rnra lnsu~irea nena~te, cum
ar avea ~ pe cea a purcederii? Cu adevarat ace~tia sunt
ai Duhului care vorbe~te acest stant592, caci daca ar fi fost ,
ar fi spus minciunile acestea despre stant, care spune ca
"toate cele preasmerite care se spun despre Duhul Sfiint de
catre Fiul, trebuie sa fie puse legatura cu cauza ma, ca sa
fie aratat cel din care este"593 . Cine este cauza ma? este
numai Tatal? Spune stantul : "dar ~ toate cele ale Tatalui le are
Fiul, afara cauzei, adica faptul de a fi ~ el insu~i cauzator
al dumnezeirii"594. Deci , acesta propovaduie~te intotdeauna
singur cauzator ~ singura obar~ie Dumnezeu, anume
pe Tatal cel nenascut ~ ceea ce e dumnezeiesc cunoa~te ceea
ce e unic. ~ de aceea zice "pentru Unul este Dumnezeu,
deoarece catre cauzator ~ au mi~carea lor anagogica cei
care sunt din EI"595, rnra sa spuna cel ce este din ei, nici ca l
I~ are mi~carea sa anagogica catre doi . Spune ca Duhul este
al doilea dupa Tatal, a~a cum este ~ Fiul, dar ~ ca Fiul este
Dumnezeu din Dumnezeu ~ ca Duhul Sfiint este de asemenea

spun

268

269

, , (39.) , ,
, ' ;

~O , h ~

,
~o, ~~,

~ ~o~o ,
; '

~~, ~
. '
,,,

7'>.

...

_, ~ -
.

';' , ;
, ,

, ;

?, o~,, ~ J
?~? ,

o c c .
cbv "'

cbv ,

;
,.

,
. .
'
, '

Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat. Dumnezeu,


din Dumnezeu, nu se refera la un Dumnezeu subzistent departe de aceasta blasfemie - la cele create. Tot a~a
capitolul al CU}'intelor de pce pune pe Tatal ca prim
cauzator, zicand : "pe de preacinstit fata de creaturi este
Dumnezeu, pe atat de preamarit este faptul ca este obar~ie
a dumnezeirii decat ca este al creaturilor, ~ dumnezeire
vine catre creaturi" 596,
39. Vai blasfemie! Tu cel care cugeti "latine~te" spui ca
Tatal a venit pentru - aduce pe Duhul Sfant mijlocirea
Fiului, care este totuna cu a spune dumnezeirea Fiului 597.
Dar inovatiile tale nu se opresc nici macar acest punct, ci
spui ca Duhul este ~ din Fiul ~ ca este comuna Tatalui ~ Fiului
lnsu~irea urcede , din cauza faptului ca acest teolog spune
catre cei ce venisera pe mare din partile Egiptului ca "pe toate
cele ale Tatalui le are Fiul, afara numai a nena~te" 598.
trebuie sa pe "numai", chiar daca nu este ~
de aceea ti-1 adaug ~ eu mod vadit.
Dar spune-mi, nu acest teolog lnsu~i completeaza,
scnd : "toate cate sunt ale Fiului, sunt ~ ale Duhului, afara
nsu~ de a fifiu" (fi.ate99 . Daca arfi. fostlnsu~irea urcede
~ a Fiului, atunci aceasta va fi. ~ a Duhului , deoarece lnsu~irea
purcederii nu sta fi.liatie, altfel arfi fiu ~ Tata, de vreme ce are
lnsu~irea purcederii . Acela~i teolog ~ cuvantul sau Despre
Duhul Sfi.nt spune despre Duhul Sfant: "ce nu poate face din
cele marete ~ cele ale lui Dumnezeu? Ce numire nu
se atbue din cele pe care le atbum lui Dumnezeu, afara
nena~terii ~ na~terii?600 . urmare, vom numi pe Duhul ~
purcezator. Deci, dupa tine aici vrea sa spuna ca Fiul are ~
lnsu~irea purcederii, de aceea ~ dublu fata de acela, pentru ca
va avea nu numai cele ale Tatalui, ci ~ cele ale Fiului , conform

270

271

(40.)
, ,

,

, ;

. '
. '
.

,

' . ;

,
, ,

,
.
'

',
~

,'

....

""

,.,;

'1'

f!

, ,

, t'.


. ,

, ,

.
'
' . '

teoriei tale despre Fiul. Vezi ce necuviincioase cade


cel care aude ca Fiul are toate cele ale Tatalui ~ le tnte1ege
pe acestea ca fiind numai cele ale fiintei, ci amesteca pe cele
ale cu cele ale fiintei? 601
40 . De vreme ce tu ai fost (de ajuns), mai
ai nevoie sa prelungim ! nostru despre aceasta tema
mai departe, dar pentru a salva ceea ce este bun ~ ca sa
aducem acuza celui ce este curat, vom arata continuare ca
spusele Sffintului au tnteles corect602, pe care cei ce cugeta
" l ati ne~te" , ignoranta lor, le percep gre~it. Sunt de parere ca
acest cuvant va ! destul de mult pentru tema .
Trebuie sa fim foarte atent deosebi cu mintea noastra.
Dumnezeu este totuna sa spui nenascut cu necauzat,
de aceea, daca rasfoie~ti cartile teologice, cae - sa
gase~ti spus ca Duhul Sffint este nenascut, de~i este nascut.
Spunand capitolul al optulea al Dogmticii ca "toate cate
le are Tatal, sunt ~ ale lnsu~i Duhului, afara ea~te"603 ,
de Dumnezeu inteleptitul Damaschin a aratat numai ca
insu~irea nena~terii este totuna cu insu~irea de a fi necauzat,
dar ~ ca Dumnezeu insu~irea de a fi necauzat este totuna
cu insu~irea de a fi cauzator. Caci Dumnezeu insu~irea de fi
cauzator coincide cu cea de a fi necauzat, iar cand spun acestea
ma refer la insu~irea de a fi cauzator al dumee Fiului ~
Duhului . Vrand deci sa spuna ca Duhul le are pe toate cate
sunt ale Tatalui , afara isu~ de a fi necauzat ~ cauzator,
bineinteles actunea na~terii ~ purcederii, a spus tara
lnsu~irea nena~terii, ca una ce le cuprinde pe toate cele cate
sunt isu~e Lui ro .
Deci, Dumnezeu este nenascut ~ necauzat, dar este
~ cauzatorul dumnezeirii. Fiind astfel cauzatorul bogatiei
sadite insu~i ~ neavand nevoie pentru sine de nimic, s-

272

273

, , ,
, '

,
' ,..'::>
,
,

~/ . ;

~o " ,
' '

(41.)

,
; ,
~ , ' ;
- ; ,
-
' ; ,
,
~ ' ' , '
;

~o:
,


' , '
' : '
01).


, :;

.
11 , ,

" ,
, ,
'

ar fi atamat pe Sine Insu~i daca ar fi fost cauzator numai al


unuia singur ~ astfel ar fi tacut bogtia saracie. Dincolo de
aceasta, pretutindeni ~ situatie, ! este nedesaar~it,
de aceea s-a tacut Inteles Iudeilor celor care erau nedesaar~iti
cunoa~terea l Dumnezeu. Dar nici acest caz care
este cauzatorul doimei celei deofiinta, pe nascandu-l, pe
celalalt purcezandu-l, s-ar deSCe mai mult, ca sa spun
a~a, limitand ceea; ce este nelimitat fata de sine ~ de cei care
sunt din Mai mult deciit acestea, exista alt mod de
existenta, decat cea pe care are sadita sine, de aceea dincolo
de acestea este dumnezeirea, ci caderea de la dumnezeire.
Acesta este deci politeismul ateu al (idololatrilor)604.
41. , atunci cand unimea se mi~ca spre doime ~
se dezolta mai departe 605, adica Tatal, creatorul a toate ,
se mi~ca spre na~terea ~ ie~irea Fiului , cel care creeaza
~ desaar~e~te toate, nici Fiul este Duhul - caci ar
fi nedesavar~it din Tatal, daca ar fi tacut Duhul, cel care
le desaar~e~te toate - nici Duhul Fiul. Aceasta deoarece
Duhul , afara faptului ca ar fi fost nedesaar~it din Tatal ~
bineInteles el cel care le desaar~e~te pe toate, ar fi fost una din
creatu, de reme ce toate s-au tacut Acela ~ Duhul s-a
tacut cunoscut Fiu1 606. lumina Duhului edem lumina
pe FiulIn mod profetic ~ deodata ~ paternal a~ spune , ca sa
edem numai ca ele sunt dintr-o singura obar~ie, dar ~ ca
se despart ~ ca exista comuniune reciproca ~ se arata
Intre ele, dar au existenta celelalte persoane sau din
celelalte, pentru ca cel din care sunt este Unul.
urmare, cel care teologhise~te ca Fiul le are pe
toate cele ale Tatalui, n afara Insu~irii nena~te 607, a spus ca
Elle are pe toate, n afara de cauza, a~a cum ~ alte lcu
ale lucra0r l a stabilit mod clar608 . Daca Fiul le are pe

275

274
; .
;

, , ,

a ,

, ; ;
.

(42.)

,
;
. ; ; ;
, : ....

, ; ,

, ,

, c;

; ; ; ;

; , ~ , ,
-~, ' ,
, ,
; .
, , ,

, ,
' , '
, '

, .
'
( ,

'

toate cele ale Tatalui, afara de 'insu~irea de a fi cauzator


al dumnezeirii ~ Tatal este cauzator numai al Fiului
na~tere, ci ~ al Duhul purcedere, atunci Fiulle are pe toate
cele ale Tatalui, afara de 'insu~irea na~terii Fiului ~ cea a
purcederii Duhului, care sunt numai ale Tatalui, fapt martust
de 'insu~irea l de a fi nenascut. De aceea, teologul Damaschin,
capitolul sau despre Sfiinta Treime, zice: "datta Tatalui
sau mai bine zis datta faptului ca este Tata, Fiul ~ Duhul le
au pe toate cele pe care le au, adica datorita faptului ca Tatal
le are pe acestea, afara 'insu~irilor ea~te, a~te ~
urcede"609 .
42. Daca Dumnezeu 'insu~irea de fi nenascut arata
'intotdeauna ~ toate situatii1e pe cea de a fi cauzator, na~terea
a arata mod automat ca sub nici chip ceea ce este nascut
poate fi cauzator al dumee, a~a cum purcederea arata
ca este din Tatal purcedere. Daca Fiul poate sub nici
chip sa fie cauzator al dumee, cum ar putea sa fie
din Acesta Duhul? Sau cum ar fi cauzatorul prim Tatal, apoi
Fiul, a~a 'incat Duhul SIant sa purceada ~ din , a~a cum cred
"latinii" ca trebuie sa cugetam, percepand nebune~te spusele
Parinti1or, a~a cum cred eu? spune acest teolog care poarta
numele teologiei ca "dar pe toate cele ale Tatalui le are Fiul,
afara nena~terii"61O, ceea ce e totuna cu a spune mra a aea
cauza, ceea ce e totuna cu a spune mra 'insu~irea de a na~te ~
de a purcede? Caci acestea cauzatorul este cauzator.
~ toate cate le are Fiul sunt ~ ale Duhului, afara
su~ de a fi Fiu, daca rei afara a~te, deoarece ne
temem cuma este ~ acesta necauzat, de~i s-ar putea arata
~ acesta ca ~ cauzator, de reme ce are na~tere. este 'insa
necauzat, de~i este nascut, deoarece cel care are na~tere
ca l ce este cauzator este sine totalitate cauzator ~ este

276

277

(43.) ,

, ;
, ;
, ' . '
;
-
, ' ; '', , '',

,
.
; , '
~o ,
; , ; '
;
, '
. -(, , ,
.

-(,
, ,

,

, '
. '
, ' -

,
, . -(,

,
; '

cauzator a1 dumnezeirii toate . Astfe1 graim


impreuna cu cei care teo1oghisesc intru Duhu1 Sfant ~ astfe1
mustram pe cei care graiesc a~a cum trebuie, aratand
ca martu1e , pe care aduc discutie, sunt
lor n~~.
43. Chiar ~ ace1 a1 ace1uia~i teo1og pe care
neamu1 "latini1or" 1 aduce discutie favoarea are 10r,
anume ca Domnu1, spunand catre ucenicii sai . insumi va
trimite pe Duhu1 Sflint"(Ioan 15, 26), ~i-a aratat demnitatea
Sa, i1 aduc discutie, tara sa ~tie ca este de fapt 10r
~~ . Caci Duhu1ui este 1ucru mare, dinco1o de
toate mari ~ numai Dumnezeu, pentru ca a
spus mai intai Tata1 ca "va trimite pe Mangaietoru1, iar apoi
insumi ", aratand demnitatea Sa, astfe1 incat ace1a~i
1ucru sa-1 vesteasca prin graiu1 sau ~ sa-1 exp1ice ~ ce1 care
nume1e te01ogiei. Daca ar fi ~tiut Domnu1 ca Duhu1
purcede ~ I~ are existenta numai de Tata1, ci ~ de sine, de ce
n-a adaugat: "care de 1aTata1 ~ de 1a Mine purcede"? Caci
vorbe~te acest caz smerindu-se pe sine, astfel incat sa omita
sau sa ascunda acest lucru . Este vizibil ~ pentru orb, spun
ei, ca Duhul Sflint purcede ~ din Fiul.
Mare este demnitatea de a trimite pe Duhul dumnezeiesc
~ bineinteles atat de mare, incat sa arate pe Fiul deofiinta, egal
~ de-o cinstire cu Tatal, a~a cum se arata ~ Duhul deofiinta ~
de-o cinstire cu Tatal prin faptul ca Fiul este tms numai
de la Tatal, ci ~ de la Duhul insn~i. Aceasta demnitate este
dumnezeiasca ~ fiintiala , dar ipostatica, caci, daca ar fi
tmterea ipostatica, ar mai fi comuna Tatalui, Fiulni ~
Duhu1ni. Celalalt Mangaietor este Dnmnezeu adevarat, deci
cum cel pe care tmte este Dnmnezeu adevarat? Daca
Fiul tmte pe Mangaietorul ca ce vine de la sine poruncit,

279

278
,
~ ;
,

cum nu ar putea fi cu el al unei sau puteri? Daca ar fi al


unei sau puteri, cum nu ar fi ~ al unei fiinte?

(44.) t

, ,
; ,
-
;

, o~

,
.

,

, . "'
, ,
' .

,
,
, ' .

'
. ,
, ,
' ,
.
, '
, ,

44. Vezi ca trmIterea Duhului dumnezeiesc arata


deofiintimea ~ comuna a celui ce trmite fata de cel
care este tms, care este demnitatea mare ce se
celor Trei dupa randuiala dumnezeiasca, astfel incat sa arate
puterea de sine (liberul arbitru) a celor tm~? Cel care spune
ca aceasta demnitate nu este dumnezeiasca, ci " " , nu
numai ca arata ! rand pe Fiul ca un cauzator al Duhului,
dar ~ pe Duhul al Fiului . Dincolo de aceasta, desfiinteaza ideea
! de sine a fiecaruia din ace~tia doi a e catre ,
inatand ca trimiterea lor catre s-a facut nu din ointa, ci
din fiinta, adica ca este ffra de inceput. Caci toate cele ce nu
din ointa, ci din fiinta lui Dumnezeu, sunt mai inainte
de eci , deci nu au neoie de un ?" .
~ bineinteles cel ce numele teologiei spune
catre cei care credeau ca Fiul este fer Tatalui, din cauza
ca a fost tms de la Tatal, ca trimiterea este semnul specific
(argumentul) al bunaoirii Tatalui 6 12 , dar nu al existentei celei
de mai inaintea eacurilor. Deci nebune~te "latinii" c~nsidera
tmterea Duhului de la Fiul ca un semn specific al existentei
din e~nicie. Insa, spune el, s-a scs ca s-a sculat ~ s-a inaliat
de la Tatal, dar ~ ca a iniat de la sine ~ s-a ina1tat. Acelea sunt
ale bunaoirii, acestea ale ute. Intrucat ~ Duhul Sfiint, de~i
a fost tms de la Fiul, dar ~ de sine a enit catre , acel semn
trebuie sa spunem ca este al bunaoirii , acesta al ute, insa
ffra sa aducem aici inatatura noua fata de modul existentei
Duhului dumnezeiesc613 .

280

281

.
; '

: ' ;
; ;
, ' ; ; ;
; ,
:
; ,
:
; , ,
, ,

afara acestui sfiint al numelui teologiei , nici


la Sfiintul Vasile cel Mare gasim vreun loc unde sa spuna ca
Duhul este ~ din Fiul. Daca capitolele sale Citre Eunonlieni
a spus despre Duhul Sfllnt ca este din ata Fiul, lnsa apoi
s-a rncut pe sine ta.lcuitor al ~~ cuvintelor sale ~ de aceea
a caficat problema ! l , scd : "faptul ca Duhul
este mod evident din Dumnezeu a fost predicat de apostolul
( Cor. 2, 12) spunand ca am Duhul de la Dumnezeu ~ sa facut clar lllteles ca s-a aratat Fiul, caci acesta este numit
Duhul Fiului, ca ~ al l Dumnezeu ~ a fost numit mai tnainte
mintea l Hristos, a~a cum este numit ~ Duhullui Dumnezeu,
ca cel al "?" .

(45.) , ,
,
: ,

' , ;
,
' , ' .
,
, , ,
' '
, '
,


. ,
' ' ,
,

o~

45. Vezi ca este din Dumnezeu, adica I~ are existenta


din Tatal ~ Fiul se lmparta~e~te ~ se arata? ~ ca Duhul
Fiului este numit ~ minte, dar din Fiul, precum a omului?
Caci duhul acest~ia ~ mintea l sunt ale acestuia, dar din
el, ci numai lucrare . Acest lucru 11 face mai clar ~ alt
loc acest sfllnt mare, cand zice : "Duhul depinde 615 de Fiul,
tntru care se CUde inseparabil , dar ca existenta depinde
de cauza Tamlui, de unde ~ purcede; acesta este element
distinctiv al existentei sale ipostatice, anume ca este cunoscut
dupa ~ tmpreuna cu Fiul ~ subzista din Tatal Fiul, cel care
cunoa~te pe Duhul care purcede din Tatal prin sine ~ cu sine
~ a stralucit singur din lumina cea nenascuta ca Unul-Nascut,
are nici comunicare a isu~r distnctive fata de Tatal
sau Duhul Sfllnt"616.
insu~irea distinctiva a ipostasului Duhul
dumnezeiesc, anume ca este cunoscut Fiul, dar ca l
ce-~i are ipostasul din , ci ca l ce subzista din TataI?Atunci
cand spune Domnultn Evanghelii "cand va veni Mangaietorul,

282
,
, ' , '

; ; ;
; ,
, ,
; ,
,
,
, ;

;
, .
(46.) ; ;
; : ; ,
, ' ,
; .

; , ' ;
' , '
;
, , ,
'

, ' .
; ,
' '
, '

. '
, 1
, '

1 1,
, '
;

283
pe care 1 trimite de 1a Tata1, Duhu1 adevaru1ui,
care de 1aTata1 purcede"(Ioan 15, 26), a aratat ca insu~irea
a Duhu1ui, este aceea de a fi purces, iar a Tata1ui ca
purcede, pentru ca fiecare din acestea este ~ ipostatica, iar ce1e
ipostatice sunt cele ? Deci, dupa SfiintulVasile cel Mare,
Fiul are nici fel de comunicare fata de insu~e specifice
ale Tata1ui, ceea ce inseamna ca va avea nici insu~irea de a
purcede 617,
46, De aceea, acesta spune iara~i despre Duhul Sfiint

cuvintele Citre Eunonueni: "Fiullui Dumnezeu, rod sfiint din


ceea ce e s:ffi.nt, ve~nic din ceea ce e , cel ce imparta~e~te
pe Duhul Sfiint spre existenta ~ formarea (infrumusetarea)
creapei"618 , Vezi ca este numit cel ce imparta~e~te pe Duhul,
cel care il aduce la existenta ~ ca imparta~irea din Fiul
s-a rncut dintr-o anume cauza, anume ca sa existe ~ sa se
formeze (infrumuseteze) creatia intru Duhul S:ffi.nt? Fii atent
~ la urmatoarele, caci spune: "cel ce desfiinteaza pe Fiu1,
desfiinteaza crearea tuturor, caci Cuvantul 1 Dumnezeu, .cel
care toate s-au tacut, pune tnceput existentei tuturor" 619,
Vezi? Cuvantullui Dumnezeu pune inceput existentei tuturor,
dar ~ ipostasului Duhului dumnezeiesc , este obar~ie a
creatiei tuturor, dar ~ a existentei Duhului , Cum dar aici,
voind SHintul Vasile ce1 Mare sa-l preainalte pe Fiul, ar fi
putut sa spuna ca este ~ inceput al Duhului dumnezeiesc, ca
l ce are din acesta existenta, dar a spus, ci numai ca este
cel care-l imparta~e~te ~ inceput al creatiei care I~ are

284

285
(47.) ' , , , ,

, ; 11,
: ,

, ; ' -
' '
; ,
.

'
;
. ' , '

,
11 ; '
,

' - ; ,
, , , .
'
,
, , ,
,
, '
.
,
'
, .
,
, , ,
; ' ' ,
,

existenta ?
47. Insa, Sflntul Ioan Gura de Aur teologul, spun ei,
zice : . a venit catre n , ne-a dat noua Duhul cel din
~ ~i-a asumat trupul nostru"620 sau iara~i alt loc "de aceea
s-a facut templu al dumnezeie~ti , pentru ca sa devii ~
tu templu dupa asemanarea Lui ; deci sa ca Duhul este
tms de la Acesta, a~a Incat cunoscand pe ai cunoscut
pe Dumnezeu, tot a~a cum primind Duhul , l-ai
primit pe Dumnezeu"621.
Se vede de la sine ca aici se vorbe~te despre cuno~tinta;
despre tmtere ~ dare am vorbit mai inainte. , trebuie
sa Illtelegem aici mai intai ce IllteIege antee
Duhul care este dat ~ , natura lnsa~i ~ ipostasul
Duhului sau harul ~ lucrarea ? ~ pentru ca n cumva sa ne
ostenim cercetand, vom scoate fata ca talcuitor al problemei
n cauza chiar pe acest teolog de aur. Caci acesta n !
Despre Duhul Sfint spune: "darul este tms, Duhul este
trimis"622. Atunci cand ai auzit ca Ioan inainte Mergatorul
~ spune despre ca n a luat Duhul cu
masura de la Tatal, caci "Tatal da Duhul cu masura"(Ioan
3, 34), ci "toate le-a dat mana Lui"(Ioan 3, 35), explicand,
el zice: "aici este numita Duh lucrarea-energia, caci aceasta
este impartita. toti am primit cu masura lucrarea-energia
Duhului, Acela lnsa a luat Intreaga toata lucrarea; daca lucrarea
Acestuia este nemasurata, cu mult mai mult natura LUi"623. ~
alt loc, purcezand la explicarea acelei expresii din Psalmi
"varsatu-s-a har pe buzele tale "(Ps.44, 3), spune: "vezi ca
este vorba despre Iconomie"624? ~ dupa putine cuvinte zice:
"deci aici este vorba despre harul care a venit peste tot trupul,
caci tot harul s-a varsat loca~ul acela, pentru ca Tatal n da
Aceluia Duhul cu masura" . avem ca particica mica ~

286

287

: '
'. '; ,
' '
, , ',
, , ,

, ' ', ' ' b


'.


" '; , ,
',
, .

(48.) ;
' 6 .

' ,
6 ; ,
, , ;
, :
, 0'0
, ' ' .
, '

.

,
, '

, ' ' '



,
, '

, ' <bv
,

ca opicatura din harul acela 625, caci se spune, din plinatatea


Acestuia am luat (Ioan 1, 16), ca ~ cum ar spune cinea,
din ceea ce se rearsa, din ceea ce . ~ iara~i, a
spus "eu dau pe Duhul ", ci arsa din Duhul meu peste tot
trupul" (l 3, 1). ~ harul cel dat lntr-atatea ale lumii,
este parte a darului ~ aruna, caci este cel care a dat, spune,
aruna Duhului inimile noastre"(I Cor. 1, 22). Se refera la
partea ucra , caci Mangaietorul se lmparte"626.

48. A~adar, aceasta lucrarea a primit-o ~ laca~ul acela


pe aceasta da de la sine celor rednici. deci
aici ~ acum, auzind pe Gura de Aur zicand: . nea dat noua" 627, adu-ti aminte ~ de cuintele acelea, pe care
am apucat sa le spunem, anume ca Dumnezeu ~ existenta l
Dumnezeu subzista altcinea, nici este data cuia, ci
este ~ necauzat, aand cauza pe acela din care este necauzat,
dar neexistand din acesta datota cauzei . cum Dumnezeu
~ existenta l Dumnezeu sunt necauzate, tot a~a cel care este
facut dintr-o cauza este comun celui necauzat ~ celor ce sunt
din ace~tia mod necauzat. De aceea, de multe s-a spus ~
de catre Cuantul , Dumnezeu-omul ~ continuare de catre
urtat de Dumnezeu ca Duhul este tms ~ este dat de la
Fiul, dar s-a spus niciodata fara cauza, nici fara persoana
care-l me~te, pentru care este ~ tms, ci Intotdeauna 11 reda
legatura cu cauzele, mai intai cel ce este singur ~ Dumnezeu
~ teolog628. Tot a aratat ~ ca purcederea este totalitate
fara cauza, iar apoi toti cei care au grait , de la care
am fost inatati ca ipostasul Duhul este ~ din Fiul, nici
este dat acesta , nici este primit de nimeni , ci numCi harul
~ lucrarea dumnezeiasca. Daca deci toti ~ Intotdeauna
pomenesc persoanele sau cauzele, aceasta lnseamna ca
~

288

289

, ' ,
~ . ' , '

11

, '

, ; '

,

.

(49.) ,
,
,
~o ~ ; ' ,
; 11 ; ;

,
;
~, ,
,

; , ;
; ,
' '
,
. '
' . '
'

,
,

11

cugeta astfel, ci ca acestea au fost ~ martuste de


multe .
Acest lucru nebagandu-l seama, nici cercetandu-l
cei ce cugeta "latine~te", au schimbat inte1esul mod gre~it ~
au denaturat multe din textele Sflintului Atanasie cel Mare ~
ale dumnezeiescul Chl.

49. Dar ce ar spune cineva - spun iara~i ace~tia auzind pe dumnezeiescul Grigore de Nyssa cand spune: "Fiul
este cugetat mai inainte decat ipostasul Duhului din motivul
caUe"62 Ce ar putea spune cineva ca graim altceva fata
de ceea ce e adevarat ~ foarte cunoscut chiar ~ celor mai putin
receptivi, anume ca ipostasul Fiului din Tatal este cugetat ca
! ce precede ipostasul Duhului din motivul cauzei ~ nu din
motivul cauzei Duhului, ci din motivul ipostasului sine pe
care 11 are din Tatal, ca ceea ce exista na~tere din Tatal?
Caci auzind cineva ] " ", de indata se intelege ca
este Tata al celui nascut. Atunci cand vei auzi ca rodul na~te
este ~ Cuvant, atunci ne vine minte ca este ~ al Duhului
dumnezeiesc. ~ de aceea, ca existenta, Fiul este sub nici
chi mai inaintea Duhului. De aceea, mu cuvant al
polemicelor Citre Eunomie, acest dumnezeiesc episcop al
Nyssei zice: "a~a cum Fiul este unit cu TataI ~ de~i I~ are
existenta din Acesta, este dupa acesta ca existenta, tot a~a
iara~i ~ Duhul Sflint I~ are unire cu Unul-Nascut, prin care
numai gandire, din motivul cauzei, este cugetat inaintea
ipostasului Duhului"630.
Ce inseamna ceea ce vrea sa ne arate aici sflintul? Nimic
altceva decat ca Tatal ~ Fiul ~ Duhul Sfant sunt deodata ~
nlCl

290
: ;

,
,

.
; , '
; , '

, ,
; , '
.
(50.) ' , , ,
;
, ' ; ;
, ,
. ,




; ,
, ,,
, ,

,
c; c; .
~ {) '
, 01) C ?
.
.

291
faptul ca Fiul este din Tatal nu lmpiedica pe Fiul sa fie deodaHi
cu Tatal din e~nicie, nici faptul ca numai gandire Fiul este
cugetat tnainte din Tatal dupa cauza tmpiedica nimic ca Fiul
~ Duhul sa fie ~ sa existe deodata din Tata1 631.
mod clar trebuie sa ne gandim ~ la aceasta, anume
ca a spus doar ca Fiul este cugetat tnaintea Duhului "ln
gandire", ci "numai gandire" ~ ca a spus ca Fiul este din
Tatal, iar Duhul este unire cu Fiul , ceea ce lnseamna ca exista
deodata cu Fiul din Tatal, dar ~ are existenta din .

50. Insa, spun ei, lnsu~i dumnezeiescul episcop de


Nyssa, a~eaza mod clar pe Fiul ca mijlocitor lntre Tatal ~
Duhul ~ ne tnata ca Duhul este care este dupa Tatal,
pentru ca, spune el, astfel a fi Cel Nascut632. Ce
spune daca om arata ca acesta martuse~te ca lnsu~irea de
a purcede este numai a Tatalui ~ ca numai pe Tatalll nume~te
cauzator al Fiului ~ Duhului ~ ca tnata ca Fiul ~ Duhul Sfiint
sunt dintr-Una ~ aceea~i Persoana ~ binetnteles mod direct
din aceasta amandoi ~ ca 11 ade~te pe l care cugeta
a~a ca politeist? Caci tnatand ca Dumnezeu este
trei Persoane spune : "toate persoanele oamenilor ~ au
existenta direct dintr-o singura persoana, ca unele ce, pe langa
faptul ca sunt multi cauzati , au ~ multi cauzatori . Sfiinta
Treime , lnsa, este a~a, pentru ca persoana Tatalui este
una ~ aceea~i, din care se na~te Fiul ~ purcede Duhul Sfiint.
De aceea , cu mult curaj, afirmam principal ca singur
cauzator Impreuna cu cei cauzati este singur Dumnezeu"633.
Atat de mult a aut grija sa arate ca lnsu~irea de a purcede este
numai a Tatalui, a~a tncat sa-l aduca ca martor ~ pe cel tntre
tmparati, cantaretul dumnezeiesc Daid, care spune numai

292

293

,
,

, ' ; .
]
; , ;


,
.

11

11

11

,
;

, ;
; , '

. ,
, ' ,
' ,
'

ca Duhul purcede din Tatal, dar ~ din insu~i ipostasullui . Caci,


dupa ce a filozofat mai inainte despre Tatal
~ Fiul, zice ! Despre cuno~terea lui Dumnezeu ca
"Duhul purcede din ipostasul Tatalui, de acest motiv David l-a
numit Duhul gu (Ps. 32, 6), ca sa ne incredin!eze ca insu~irea
purcederii exista numai Tatal"634. Ce ar putea fi mai clar, mai
sigur, mai profund sau mai invederat decat cuvintele acestea,
care spun ca Duhul purcede ~ din Fiul?
Caci, daca ar purcede ~ din Acesta, ar mai fi fiecare
din cele doua dintr-o persoana mod direct, am mai
indrazni sa spunem ca cinstim singura obar~ie a dumnezeirii
~ ca sus!inem ca cele trei Persoane sunt singur Dumnezeu.
Daca, a~a cum ceea ce e cauzat, tot a~a ~ cauzatorul ar fi
do.ua persoane, a~a cum se vede la , atunci nici insu~irea
purcederii ar fi numai a Tatalui, intrucat ar avea-o ~ Fiul.
Acum insa Srantul Grigore de Nyssa ne incredin!eaza ca aceasta
exista numai Tatal ~ -l arata pe stramo~ul Domnului ,
David , ca martor sau mai bine zis pe Duhul Srant cel care a
grait prooroci 635.

51. Vezi ca mod cIar cuge!i cele ce sunt imtva

- ,

dogmatizezi ~ te l! imtva aceluia, dar


pe Duhul, ci ai devenit judecator viclean al
dumnezeirii theogone ~ ,jefuitor" al Insu~r Tatalui, care
mi~ca ~ transmite Insu~irile netransmisibile, tulburand pacea
care covar~e~te toata mintea 636? Oare cum te cutremu
auzind acestea ~ la~i de indata erezia aceasta infc~atare
~ plangi via!a ta de dinainte ca l ce ai savar~it-o
dreapta-credin!a?

teologhise~ti

(51.) i
, '
,

Duhului

; ;,
'

294

295

;
; ;
' '
;
;
,
' ; ,

; o~

'i .
' ; ; ,


: ; ,

, ;
, ; ,
,
, ,


,

;

,
,

, ,
.
,

,


.

Dar sa vedem ~ martua episcopului de Nyssa


de ei cele din urma ~ , cercetand-o dupa putere, sa lamurim
tuturor ceea ce este aceasta greu de lllteles, caci acest lucru
a provocat ! ratacirea ; macar sa reu~im sa-i
curatim pe ace~tia ~ sa-i izbavim din ratacire . Insa, arcui-va
mintea, , cei care studiat acum ~ care veti studia aceste
cuvinte . Caci toate spusele acestui barbat au lllte1es adanc,
cu atat mai mult cele despre Dumnezeu, deci ~ cele pe care
le analizam acum637. Deci, scd el Citre as, de
ce, spunand ca este dumnezeire Taal ~ Fiul ~ Duhul
Sfiint, permitem sa se spuna ca sunt trei dumnezei , de
vreme ce am aratat unitatea llltru toate a naturii dumnezeie~ti ,
zice: "daca cineva ar calomnia lnvatatura, anume spunand ca
a accepta deosebirea dupa natura, presupune oarecare
amestecare a , atunci ne vom apara fata acestei
acuze . artusd neschimbalitatea atu dumnezeie~ti,
negam deosebirea dintre cauzator ~ cei care sunt cauzat i,
caci numai aceasta putem lllte1ege deosebirea unuia de
celalalt, anume crezand ca este cauzatorul, iar ceila1ti
din cauzator, iar lntre cei care sunt din cauzator lllteleg em
alta deosebire . Caci spunem ca l este direct din primul, iar
celalalt este din primul cel care este direct, a~a lncat sa
ramana nellldoielnica Fiul insu~irea l de a fi Unul-Nascut
~ sa ne llldoim de existenta Duhului din Tatal, de vreme ce
mijlocirea Fiului pastreaza lnsu~irea de Unul-Nascut ~
lmpiedica pe Duhul sa aiba relatie fiintiala cu Tatal"638.

296

297
(52.)

; ,
-

- '

; ,
. ;
; ' ,
, ' ;
.
, ;
,

. " .

,
, ,
,
,
, .
:;
<

'

,
, ,
, ,

,
,

,
, ,
, , '
, .

. ,

52. primul rand aici ar trebui sa spunem catre


"latini" aceasta: intrucat v crede~i ca numai ceea ce e
cauzat este doua persoane, dar ~ cauzatorul (caci
cauza Duhului dumnezeiesc doua persoane ~ fiecare din
cele doua mod diferit) , ~ binein~eles daca episcopul Nyssei ,
acest luminator prea-stralucitor, cugeta concordanta cu ,
atunci ar fi despartit cauzatorul ( doi) mai inainte de cei care
sunt . Insa, se vede deloc ca a facut aceasta, nici
ca a gandit-o, a~a cum incercati v sa trageti concluzia din
cuvintele l , care celui ce le cerceteaza bine se arata ca unele
ce sunt contrare ivatatur voastre . Caci ceea ce el spune
este ca Fiul impiedica relatia directa a Duhului cu Tatal,
de~i numai acesta este Fiu. trebuie sa consideram
insuficient faptul ca, dupa ce spune ca " negam deosebirea
dintre cei care sunt cauzati ~ cauzator"639, nume~te pe Fiul
deodata cu Duhul cauzat ~ adauga " care inte1egem ca se
deosebe~te l de ceilalti" 640 ~ interzice inovatia "latina",
dupa care Fiul este numai cauzat, ci ~ cauzator. ~, dupa ce
desfiinteaza pe scurt toate diferentele nascocite de ei, anume
ca pentru Duhul Sfiint Tatal este mul cauzator, iar al doilea
este Fiul ~ toate celelalte apropiate acestei teme, spune: "
in~elegem fiinta dumnezeiasca numai cauzator ~ cei
care sunt cauzati ~ consideram ca cauzatorul este doua
persoane, ci numai cei care sunt cauzati in~elegem aceasta
deosebire doua persoane"641, care inseamna ca l din
ei este ~ cauzator, iar celalalt numai cauzat, a~a cum cugeta
italieni, mai bine zis cugeta nebune~te, ci ca l este Fiul,
iar celalalt este. ~ aceasta este impiedicata de unirea
fiintiala a Fiului cu Tatal. Spunand mai sus ce sunt aceste trei
Persoane, Tatal, Fiul ~ Duhul Sfant, anume ca sunt fiinta mai
presus de fiinta, ~ aratand apoi cum sunt acestea Trei, anume

298

299

, , ; ,

, ; ,

& ; , ,

cauzat avand cauzator sau necauzat totalitate, spune ca unul


din ace~tia este cauzator, iar Fiul ~ Duhul Sfant I~ au existenta
mod cauzat.

, ;

, ; ;
,

(53.) "'
,

;
, ,

,
,
, ,
; ,

' ,
; ,

'
,

oi:o, ;
.

, ,

, ,

, ,
,

, ' ,

,
, ,

, '

53. Oare nu a aratat aici ca numai unul este cauzatorul


luat din cei trei, adica numai ]? , vrand sa arate cum
fiecare din cele doua persoane exista mod cauzat, ca nu
cumva sa creada cineva ca introduce iara~i aceasta deosebire
dintre ceea ce cauzeaza ~ ceea ce e cauzat ~ Duhul Sffint,
a~a cum fac "latinii", ne spune clar ca intru Ace~tia intelegem
alta deosebire642. "Latinii" insa, contradictie cu acesta, spun
ca nu este alta deosebire, este aceea~i 643 . ~ iara~i atunci cand
Sffintul vrea sa spuna ca Fiul I~ are existenta mod cauzat,
ei 11 discrediteaza spunand ca acesta afirma ca este cauzator,
de~i cae acest purtator de Dumnezeu nu spune sau cugeta
a~a ceva ~ bineinteles cuvintele lui, pe care le-am prezentat
pana acum. Insa, acesta I~ are existenta cauzare, a~a cum
~ Duhul Sffint I~ are existenta, insa primul I~ are existent a
cauzat na~tere, iar celalalt nu na~tere.
Atunci cand cei doi de mai sus, adica Fiul ~ Duhul, sunt
numiti ai Tatalui ~ din Tatal, aceasta minte profunda a spus
ca Fiul este apropiat Tatalui ~ acesta care este apropiat
Tatalui a spus ca este gandit Duhul care este din Tatal, dar nu
purces n Fiul, ca ~ cum ar spune aceasta ca primul cauzator
al Fiului ~ Duhului este ~ este numit atee luminilor (Iac .
1, 17) - caci sunt amandoi dupa Acesta , nu numai Fiul este al
doilea dupa Tatal, a~a cum zice ~ Ggre Teologul Eposurile
lui 644. Daca deci Parintele luminilor este numit mu fata de
ceilalti doi de mai sus (caci din cuvintele lor nu ai putea gasi
alta n~mire), iar ace~tia sunt dintr-un cauzator, atunci cel care

301

300
,
; "

, ; ; ; ;
, ;

,
'
; ; -,
, ,

(54.) ; ;
, '
, ' , ;

; , ;
, , ;

. ;
;

t'o ,
;

'
'
. , , ' , '

, :;
.

, ,

' ,

alta numire), iar ace~tia sunt dintr-un cauzator, atunci cel care
vine la existenta prin na~tere din lumina este gandit acela~i
timp mai aproape de Tatal, a~a cum ~ acest episcop de Nyssa
! al doilea din Citre Eunonue sustine, scnd ca
"nu ar putea fi gandit Tatal despait sine, daca nu este unit
cu Fiul rostirea"645 sau al loc "avand credint a Taml,
deodata cu auzirea numelui de 11 mm gandire ~ pe
Fiul"646.
54. Fiul este ~ este gandit ca unul ce este din Tatal,
iar Duhul Sffint trebuie pentru sine sa fie ~ sa fie gandit ca
unul ce este din Purcezatorul, dar nu din Tatal, ci Duhul din
Tatal este gandit Fiul care este direct din Tatal, cel care
purcede pe Duhul ~ na~te pe l. Cum ar putea fi numit cel
care nu este nascut, Duhul, ca unul ce este din cel care ?
Nu datorita Cel Unul ~ de aceea este lnteles
direct din cel care-l na~te ~ care arata ca aceasta lnsu~ire de a
fi nascut este numai a , iar pe Duhulll arata ca unul ce este
din Tatal nu prin na~tere? Deci, Duhul l~ are existent a ~ este
gandit din Tatal Fiul, iar sine este purces ellnsu~i d~rect
din Purcezatorul647 . De aceea, a~a cum am spus, nu a numlt pe
Fiul cauzator, ci numai cauzat ~ binelnte1es cauzat la fel ca ~
Duhul ~ a tacut deosebirea dintre ace~tia ~ Tatal prin faptul
caUa, de~i dupa varianta "latinilor" nu trebuia sa se arate
astfel.
Insa, a~a cum am spus, dupa ei, mai lntai cauzatorul

302
' ; -

o~
, ,

, 11 - ;... '
...
~

"' :
,
, '
~,
,
~
...
~
., , ; '

. '
...

1: ,

...

7'r.

:>

, ;

(55.) ,

, ,
.
' 11
. ' ;

' .

11 , . ';'

,, 01:
'
~~o. ,
,

, c
c;
, 11 oo~
.
.
-

', ,
o~, ' ,

. '

c , 11

. ',

'

303
este despartit cel indirect ~ cel direct, ca l ce este vazut
doua ipostasuri . , continuarea cuvantului spunand ca
Fiul este gandit ca ! ce este direct din Tatal ~ adaugand cauza,
trebuia sa spuna (altfel) , daca avea cugetarea "Iatineasca", ca
sa fie Fiul numai cauzat, ci sa fie aratat ~ ca cauzator.
Acest lucru insa l spune deloc acesta, ci, spune el, ca sa fie
aratat ca cel ce este ] nascut, ceea ce este totuna cu a spune
acest mod ca este cauzat. Unde dar vedeti aici pe Fiul,
caruia este predicat aici numai faptul ca este cauzat?
55. ~ trebuie sa inre1egi ~ aceasta, anume ca acest
mare sfiint a spus ca mijlocirea Fiului conllIcreaza, ci ca
impiedica, adica impiedica ca Duhul sa purceada
mod direct de la Tatal. Dar sa facem mai clara exemple
pe se poate aceasta gandire. Lumina ~ fumu1 648 po~
mod direct din foc, caci exista l celalalt. Dect
focul, atingand materia, a fost facut sa scoata acela~i timp
~ fum ~ sa lumeze, ca ~ cum lumina ar na~te ~ ~mu~ a~
purcede. Lumina este mod direct din cel ca~e lumlne~a ~l
sine este cugetata ca fiind din el. Tot a~a ~ fumul dln cel
care scoate fumul. Daca cineva ar spune ca fumul este din cel
care lumineaza, va spune datta lum, caci fumul este
conceput ca fiind lumina din cel care lumineaza, de vre.m.~
ce mijlocirea lum pastreaza calitatea de intai na~cut a ~uml.nl!
~ impiedica aburul relaria lu ClI cel care lumlneaza, adtca
l impiedica sa fie direct din el.
Dar daca vreli, pentru catate mai mare, vom adauga
~ alt exemplu, nicidecum sau neobi~nuit printre teologi 649
(Sfinrii parinti-n.trad.). Cain era fiullui Adam. ~ nascut a~
lu pana sa nasca pe al!ii, iar Eva era .p arte dtn :dam~ A~UnCl
cand Adam a devenit taili, Eva a devenlt parte dln tatal ~l ar fi

302

' ' -

o~
, ,
, 11 ; ;
'-

_'

,
;
'
~
. "
...
~
'~
~,
., , ' '
..'''

, '

, oi) ;

(55.) ,

, ,
.
~; '
. ::;

~o' .
,

? ~ 11 , . '

:;

~' ' 6

. ,
,

,
~o~ , o~

~ , 11 :;

', ,
, ' ,

. ' '

, 11

. ',

'

303
este deSa:t cel indirect ~ cel direct, ca ! ce este vazut
doua ipostasuri. , continuarea cuvantului spunand ca
Fiul este gandi t ca unul ce este direct din Tatal ~ adaugand cauza,
trebuia sa spuna (altfel), daca avea cugetarea "latineasca", ca
sa fie Fiul numai cauzat , ci sa fie aratat ~ ca cauzator.
Acest lucru lnsa II spune deloc acesta, ci, spune el, ca sa fie
aratat ca cel ce este ! nascut , ceea ce este totuna cu a spune
acest mod ca este cauzat. Unde dar vedeti v aici pe Fiul,
caruia este predicat aici numai faptul ca este cauzat?
55. ~ trebuie sa llltelegi ~ aceasta , anume ca acest
mare sflint a spus ca mijlocirea Fiului , ci ca
lmpiedica, adica tmpiedica ca Duhul sa purceada
mod direct de la . Dar sa facem mai clara prin exemple
pe cat se poate aceasta gandire . Lumina ~ .fumu1 648 provi~
mod direct din foc, caci exista l pr celalalt. Dect
focul, atingand materia, a fost ffcut sa scoata acela~i timp
~ fum ~ sa lumineze, ca ~ cum lumina ar na~te ~ ~umu~ a:
purcede. Lumina este mod direct din cel ca:e lumlne~za ~
sine este cugetata ca fiind din el. Tot a~a ~ fumul dtn cel
care scoate fumul. Daca cineva ar spune ca fumul este din cel
care lumineaza, va spune datta luminii , caci fumul este
conceput ca fiind prin lumina din cel care lumineaza, de vre.m.~
ce mijlocirea luminii pastreaza calitatea de intai na~cut a ~uml.nl:
~ lmpiedica aburultn relatia l cu cel care lumtneaza, adtca
II tmpiedica sa fie direct din el.
Dar daca vreti, pentru catate mai mare, vom adauga
~ alt exemplu, nicidecum sau neobi~nuit printre teologi 649
(Sfintii parinti-n.trad.). Cain era fiullui Adam. ~ l nascut a~
l pana sa nasca pe altii, iar Eva era .parte dtn ~dam~ A~uncl
cand Adam a devenit tata, Eva a devenIt patle dn tatal ~l ar fi

304

305

; '
,
~ ;
;
' ; ;

' . ";

' ' ,
;
;

(56.) ' : '


, ' ,


. ' , ;
' , ;
, ' .

;
, ;

' ,
,
. ,
.

(57.) ~:
, , '
;
' ,
' -
'
-

, '

putut fi numiHi ~ gandita atunci cu tot adevarul ca parte din


tatal, ca una ce ~i-a dobandit acest lucru, anume sa fie gandita
~ numita parte din tatal Cain, isa mijlocirea fiului lui a
pastrat ea calitatea de unul nascut ~ nu a tmpiedicat pe Eva
sa fie parte din tatal. Dar aceasta nu lnseamna ca Eva a fost
despartita n mod indirect ~ nu direct din Adam. Lasand dar
aceste nc temporale ~ supuse spatiului ~ na~terea din
casatorie ~ toate celelalte sunt dumnee,
compara acest exemplu cu cuvintele Sfantului ~ vei tntelege
adevaru1650.
56. Astfel tntelegem n pe Duhul, cel care exista nu
na~tere, Fiul, din cel care na~te, care e totuna cu a
zice din Tatal. Caci dattr Fiului este ~ se nume~te Tata.
Duhul Lui, care n este nascut, ci purces, Intelegem ca este
mod direct din cel care 11 purcede, ceea ce e totuna cu a spune
din purcezator. De ce oare ~ cel care poarta numele teologiei,
Grge cel Mare, n 11 nume~te numai Tata, dar ~
pe cel care este dumnezeirea cea izvoratoare?651 este Tata
celui pe care 11 na~te ~ celui pe care 11 purcede?
Aceea~i legatura pe care are cel nascut cu nascatorullui , va
avea ~ cel purces fata de purcezatorul , adica fiecare din
cei doi au legatura directa. Daca lnsa vei spune cel purces al
Tatalui 652, atunci vei spune datorita Fiului.
57. Vroiam sa arat anumite ucru ~ despre prepozitia
"n" cu mai multe argumente, dar ce folos atatea cuvinte,
de vreme ce ne-a fost explicata n Insu~i Duhul Sfiint? Caci
cercetand eu cine este primul care a spus ca Duhul Sfiint
este n Fiul, mai bine zis cine este cel care n inspiratie
dumnezeiasca ne-a predat noua aceasta (caci teologia noastra

306

307


', ;
,

- ;

,
{), {)
; ' , '

' J , ;
,

' ,
, ;
' ,

; .

<Ot

' ;
; ' .
; ;
,

, ' .

(58.) :~ :~
,

'
' , c; ,

C -

, '
, ,

. <

, :~

:~ ; oJ

are nici nespus de Inceput descoperirea


dumnezeiasca653) cercetand deci eu cine este ] , care a
spus aceasta, am gasit ca Duhul Sflint insu~i cel mai mare
teolog dintre apostoli , Ioan, a deSCet ~ a explicat aceasta,
Ifidemnul Maicii Domnului catre Grigore Taumaturgul.
Scriitorul minunatei vieti a l Grigore taumaturgul ~ al
descoperii l din aceasta , de acela~i nume ~ nicidecum mai
valoros, este Ggre de Nyssa654 , la care am gasit ~
expresia "dar purces", atunci cand explica mai sus !
"Duhul este gandit din Tatal Fiul". Acesta ne-a prezentat
acea descoperire ifitr-un mod deosebit, clarificand-o n
scurte cuvinte a~a cum sunt cele ale Duhului, caci spune :
"n este Duhul Sflint care ~ are existenta din Tatal ~ s-a
aratat Fiul, adica s-a aratat oamenilor"655. Vezi cum trebuie
gandit ~ spus ca Duhul este Fiul? Adica ca n ce este
aratat oamenilor Astfel deci sa cugeti ~ tu de fiecare
data cand vei gasi expresia "Duhul este dat ~ trimis n Fiul
din Tatal", daca n vrei sa fi vrajma~ l Dumnezeu, ci deodata
~ credincios l Dumnezeu ~ tnvatat de Dumnezeu.

58 . Daca ai vrea sa n loc de " n" pe "din" te

vom acuza deloc, numai sa spui aceasta cugetand ~ adaugand


ceea ce e adevarat, adica cu tntelesul ca Duhul s-a aratat noua
din Fiul. Daca insa spui ca existenta Duhului Sflint este n
Fiul ca ~ cum ar fi din Fiul, te v a~eza n afara Bisericii
ca l ce e~ti n afara dreptei-credinte. Caci "am tnva!at ca
Duhul dumnezeiesc urmeaza Cuvantului ~ ca este putere
sine, vazuta ipostas ro, descoperitoare a Cuvantului,
care poate fi despartit de Dumnezeu n care ~ este ~ de
Cuvantul, pe care-l urmeaza" 656. Deci tnsotind purcederea
na~terea cea inseparabila de ea ~ dincolo de timp, oare cum

308

309


, :~, ' ''
: : ,
, ,
' , ,
,
; . ; ;
; ; ;
; ;
, ' 0-0
; - ;
, ; ;

, ' .

(59.) ,
; ,
; ,
''
'',
, ,
,
l
&.

,
'
. 01'Jv

, ' -
. '
'',
'

pacatuiesc cei care percep referitor la purcedere


" " cu "din"? Deci, daca vom gasi undeva spus ca Duhul
Sfiint purcede " Fiul " vom 1ntelege ~ vom percepe dreptcredincios "din", ci "lmpreuna" , la fel ca ~ Sfiintul
Grigore Teologul , care spune: " ne este Dumnezeu,
Tatal cel :tara de obar~ie, Fiul, cel ce este obar~ie tuturor, ~
cel care este din obar~ie657, ci lmpreuna cu obar~ia, Duhul
Sfiint, cel care este din Tata1"658, De aceea ~ dumnezeiescul
Ch Tezurele concluzioneaza multe argumente
ca Duhul exista mod natural ~ fiintial1n Fiul de la Tatal ~
ca Duhul " se lntinde" 1ntru Fiul de la Tatal 1 mod natural
~ fiintial , care ungand, acesta le sfinte~te toate. Deci el din
Tatal "se 1ntinde" din ve~nicie Fiul ~ din Tatal Fiul se
na~te cei sfintiti, atunci cand trebuie 659,

59. Trebuie sa cercetam lucru dintre cele mai


necesare anume ca, atunci cand difera nimic lntre a spune
din Tatal Fiul ~ din Tatal ~ din Fiul ~ 1 acest mod au
acela~i 1nteles teologie prepozitiile "din" ~ " " , atunci
reprezinta despartire sau diferenta a Sfintei Treimi , ci
unitatea ~ neschimbabilitatea, care este 1su~e fiintiale
~ care arata ca pentru Tatal ~ Fiul ~ Duhul Sfant exista una ~
aceea~i lucrare ~ una ~ aceea~i vointa,
"Latinii" lncearca sa arate aceste prepozitii
deosebirea stasu0r dumnezeie~ti ~ deosebirea Duhul ca
ipostas fata de celelalte doua stasu ~ fata de fiecare parte.
Este evident ca, de~i pentru Sfintii at aceste prepozitii
au sens corect ~ drept-credincios, ele sunt percepute de
"latini" gre~it ~ eretic. Faptul ca aceasta prepozitia ""
arata unitatea ~ neschimbabilitatea, 11 arata clar Sfiintul Vasile
. cel Mare, cand sce capitolul al optulea al scer Citre

310

311


; ,

Amfilohie: "faptul ca Tatal creeaza prin Fiul, arata cre a1ia


Tatalui nedesavar~ita, nici faptul ca lucrarea Fiului este
puternica, ci arata unitatea vo in1ei"6 60.

(60.)

,
;
; , ;
. <
,
, '

;
,

, ' , -

, ',
, '
. ; ; ;

' ; :
'; ,
:

'

, ' .
' ; ,


.

, '

. '

60. Deci, cel care spune ca Duhul provine Fiul


~ din Fiul imparta~ire a aratat mod corect ca exista
singura voin1a a Tatalui ~ a Fiului, pentru ca Duhul Sfiint este
imparta~it celor vrednici bunavoirea Tatalui ~ Fiului ~

binein1eles prin bunavoirea l insu~i. insa, cel care spune ca


Duhul I~ are existen1a Fiul ~ din Fiul, mod automat 11
arata pe Duhul gre~it fa1a de credin1a noastra ca lucrarea a
voi n1ei ~ creatura, nu ca rod al fiin1ei dumnezeie~ti . Caci,
dupa sfiintul Ioan Damaschin, "crea1ia este lucrarea !
dumnezeie~ti, dar nu ~ dumnezeirea - departe de aceastadeoarece, tot dupa acest sfant, ~ purcederea ve~nica ~
mai de dinainte de este lucrarea , ci a fiin1ei
dumnezeie~ti" 661 .

Cum spui tu, cel care cuge1i "latine~te", ca Duhul este


din Tatal Fiul ~ din Fiul? cunoa~tem aratarea care
este timp, pentru ca toate cele ce sunt sub timp s-au tacut
Fiul, de aceea spunem ca Duhul se arata din ~ ,
dar nu purcede din , Cum spui tu ca Duhul este prin ? Daca
spui ca este trecator ~ efemer, atunci vai ce erezie!
Caci crezi tu ca Duhul trece Fiul ca tr- 1eava ~ astfel
cel ce pline~te toate ~ este intotdeuna plinit va avea gol
sine anumite eade662 . Duhul va fi cuprins Fiul ca intr loc ~ va fi "marginea" Fiului care va fi cus Duhul,
caci locul este capatul celui pe care-l CUde. Astfel, Duhul
va fi al fiin1ei insa~i, deoarece fiin1a aceasta nu este a unui
loc ~ a celui care este e1. Cum va fi Fiul acela~i, de vreme ce

"

312

313

Duhul trece

efemer?

(61.) ' ' ,


' '
' .
, '
, ,
' ' ;

' , t , (b 01),

; ' , , '

,
' , '

; '

;
, ' , '
' .
,

' , ' ,
. ,

;

; '
,



,
, ' ' .

61. Daca ar fi el la fel ca ntr-un instrument


muzical ~ aceasta este lucru eretic, pentru ca alta este
natura instrumentului ~ alta a celui care canta acela, la fel
alta este cea a celui ce canta el ceea ce canta. urmare,
ramane sa-!i spunem iar ca precum toate provin din Tatal prin
, trecator, ci creator, ca printr-un instrument, ci ca
! ce este i'mpreuna-creator, 10t a~a ~ Duhul Vezi
unde cobori, omule, pe Duhul cel preai'nalt ~ i'ntre cine
pe Dumnezeu cel ce este peste toate? Dar, spune el, spun
ca i'mpreuna-creator, ci ca impreuna-purcezator. Prin urmare ,
se va desavar~i pe sine, fiind i'mpreuna-purcezator, a~a cum
~ acolo le desavar~e~te pe toate, fiind impreuna-creator. Mai
bine zis pe sine, pe celalalt care este vazut neschimbabil
ipostasullui propriu. De altfel ceea ce e creat de Tatal,
Fiul, Duhul Sffint este totalmente altu Chiar ~ cele doua
persoane care sunt din Tatal, cel ce na~te ~ cel ce purcede mai
i'nainte de veacuri, de~i deofiin!a cu , fiecare din cele Doua
sunt distincte de ~ intre ele dupa ipostas .
urmare , daca, a~a cum sus!in ei, i'nsu~irea de a
purcede este comuna Tatalui ~ Fiului , atunci au10mat trebuie
sa aiba pe aceasta ~ Duhul, iar Treimea va fi tetrada 663 .
Pentru ca ce este comun Fiului ~ Tatalui, care este
comun ~ Duhului? Cum este ~ Fiul cauzatorul dumnee
la fel ca ~ Tatal ~ el insu~i dumnezeirea cea izvoratoare? Cu
adevarat acest lucru a fost demonstrat ~ martust mai sus
prin multe argumente, anume ca pretutindeni ~ fiecare caz
exista numai singura dumnezeire izvora1oare, Tatal, care
este singura obar~ie ~ singurul nenascut ~ singurul cauzator ~
singurul purcezator ~ singurul izvor al dumee ~ singura

314

315
(62.)

, , ;
; ;
; ,

, ,
; ,

, ;
. ;

;
,

,
'
,
.

' 1 , , ,

; ;
, ;
;
'

, .

:
' ,
, ,

, ,
.
'
, ' ,
.

dumnezeire theogona ~ Tatal este mai mare decat Fiul prin


faptul ca este cauzator, de vreme ce Fiul este numai cauzat,
~ cauzator al dumnezeirii .
62. Daca se a gasi cinea spunand ca Fiul este mai
mare decat Duhul , a gasi lnsa ~ ca Duhul este mai mare decat
Fiul, a~a cum spune ~ dumnezeiescul Chirillll Tezurele l .
Prezentandu-ne acea a "daca eu scot
demonii cu Duhul l Dumnezeu"(Luca 11, 20) a adaugat:
"daca prin lucrarea Duhului este preamarit ca Dumnezeu
care alunga demonii, cum este mai mare decat acesta cel
prin care este reamat"664? Aduce aici argument ca Duhul
Sffint este necreat. Caci, cum ar fi posibil din cele ce a spus
Domnul sa arate taptura ca una mai mare decat ? Se spun
aceste despre Fiul ~ Duhul Sfant, ca sa arate ca ei sunt
cauza l altuia, - departe de aceasta!- ci datoria faptului
ca llltelepciunea l Dumnezeu aratata Iconomie este
ariata ~ multe chu ~ arata egalitatea celor de mai sus,
adica a Fiului ~ a Duhului .
Insa, spun ei, Sfilntul Chl al Aleade spune ca Fiul
~ are sine mod fiintial su~e r ~ deosebite ale
Tatalui , de reme ce se transmite l lnsu~irea Nascatorului, ~
spune deci ca Duhul este din fiinta Fiului ~ ca, "arsandu-se"
mai lnainte din Tatal Fiul, sfinte~te creatia ~ ca se arsa
mod fiintial din amandoi 665. ~ iara~i capitolul al ~aptelea al
cuintel~r Citre Ermi ne explica noua foarte clar despre Fiul
acestea: "deci, dezlegand pe cel ce era lipit pacatului,
11 unge cu Duhul, pe care 11 are el lnsu~i , ca ~ Cuant al l
Dumnezeu Tatal, ~ 11 rearsa peste din firea l re. ~
dupa cuantullui Ioan ne da noua pe Duhul ca l ce-l are
cu masura, ci ca l ce-l tmte el lnsu~i din sine, a~a cum
tmte, bineIllte1es ~ Tatal" 666.

316

317

(6~.) K~~ ~

' c; ] ' ' '


,
"
. .
' ; '

- "
'
,.
- ~, ; '
~oo .

' - .,
"
'"

_ ~". , ~~ ~,? '


, , -
~ ;0'0, Yo~, ,
~ ~ ~ ,
'

o~ ,~ '

~~ ~, c;

, ~~o , -

o~ ~oo o~~; ;
: ~oo~O'~, . ;

~o~o ~ ,
,,
. , c; ~ '
,
, - ,
'

: ~oo ,

: ~o ; ' '
, ' ' ' ''
~

'

e'

"'"

....

~~ ~. ' '

?~_ ,~ ~~ ~ ,~'

~ ~, ~ ~, ,

~ , .

~o !
,~, : ~o: ~ ~ ' '
~ ~~ ~. ' c;

~ ~

? ~o,

~ ,

""

~,

63 . Este timpul sa spunem catre cel care scoate


evidentaunele ca acestea: e~ti lnca netntelept ~, de~i ai auzit
acestea de multe ori de la ! mai sus, nu ai lnteles ca Dumnezeu
~ existenta lui Dumnezeu este necauzata ~ dincolo de timp66??
Caci aici spune ca este mai tnainte varsat ~ ca sfinte~te creatia.
Deci auzind tu ca este mai tnainte timp ~ pomind
de la cauza - caci cum altfel s-ar putea revarsa peste creata
care se sfinte~te? - ~ dincolo de aceasta auzind ca este dat
de catre Fiul spre iertarea , a~a cum binetnteles ~ de
catre Tatal ~ ca izvora~te nu mod absolut, ci catre anumiti
oameni , nu iti aduci aminte adevarul, de care ai fost tnvatat de
, anume ca purcederea din a Duhului Sfiint de la
Tatal nu s-a ffcut pentru ceva, nici catre unii, nici sub timp?
( Daca a spus ca Duhul este mai tnainte varsat mod fiintial din
cei doi, nu este nimic nou. Caci a spus-o ca unul care locuie~te
~ lucreaza desavar~it apostoli , a~a cum ~ Sfiintul Grigore
Teologul spune : "fiintial este ca ~ cum ai spune ca este prezent
~ traie~te tmpreuna cu ej"668. De altfel, nu a fost fiintiala ~
trimiterea Cuvantului catre care s-a ffcut de la ceilalti
doi, adica de la Tatiil ~ de la Duhul? Insa, tmterea nu a fost
na~tere, pentru ca nu s-a nascut Fiul din amandoi, nici pentru
, nici dupa , de~i dupa ~ pentru a coborat mod
fiintial , unindu-se cu firea noastra dupa ipostas ~ ffcandu-se
ca pentru , lnsa fiind nascut numai din Tatal nu numai
tnainte noastra, dar ~ tnaintea veacurilor. Deci ~ Duhul Sflint
a fost tms fiintial zile din urma de la amandoi, daca vrei
se ~ revarsa de la ace~tia doi, caci a fost numit apa cea vie
(Ioan 7, 38) ~ "Ioan boteza cu apa, , zice Domnul, veti fi
botezati cu Duh Sfiint"(Fapte 1, 5). Cum s-ar fi botezat, daca
nu s-ar fi revarsat apa cea vie?
64. Deci se revarsa fiintial (real) pentru ~ dupa

319

318

' , :;

caci s-a aratat ca unul ce daruie~te sine puterea


du~nezeiasca, dar ~ ca unul ce este cu adevarat uru cu
fintial , negre~it ~ ca ipostas, de~i nu ne 'imparta~im deloc
de finta sau ipostasullui, ci de har'69.

purcede nu numai 'inainte de , dar ~ mai 'inaintea

(64.)

' '

'
, ; ,

, . ' o~
.

; ; '

-
; , , ,
; ,
:

, .
'
; ,

; . ",
,
, ' ,

, , ' ,
'

. {i
,

, ' 1.
.

, '

'
.

rnra cauza numai din Tatal. Cel ce este acela~i


timp ~ temelia ~ varful , Petru, ne-a tacut
noua aceasta deosebire, anume cea a revarsarii Duhului Sffint,
caci zice : "primind de la Tatal fagiduinta Duhului, Fiul L-a
revarsat pe Acesta pe care acum vedeti ~ ~uziti" (
2, 33), spunand la fel ca ~ cuvantul acela al Invatatorulu :
"cand va veni Mangaietorul, pe care eu 'il tmte voua de
la Tatal"(Ioan 15, 26) .
urmare, se revarsa peste Duhul de la Tatil,
precum ~ de la sine, iar de la Fiul ca unul ce-l me~te de
la Tati1 670 . Astfel, Fiul nu-l are pe Duhul din sinele sau, nici
Duhul nu 'I~ are existenta Fiul , ci din sinele sau 'il are
Tatal, din sinele sau purcezandu-l direct, rnra de cauza ~
mai 'inainte de veacu . Dar, spune Sffintul ' mod justifcat
~ foarte adevarat, 'il revarsa noua pe Acesta ~ Fiul din frea
lui 'insa~i , pentru ca frea dumnezeiasca este ' Trei ~ Ace~tia
coexista unul ' celalalt ' mod fintial. ~ de fecare data cand
acest cugetator de Dumnezeu, Chl, spune ca Duhul este din
finta Fiului, ne arati deofintimea ~ nu faptul ca Fiul este
cau~atorul Duhului, findca toate acestea le-a scs catre cei ce
sunt 'imtva deofintimii, caci apa cea vie este numit Duhul,
iar izorul acestei ape este Tata1 671, care graie~te proorocul
despre Iudei : "pe Mine, izvorul vietii celei m-au parasit ~
~ -au sapat gropi (ffintani) sparte"(Ier. 2, 13).

321

320
(65.) ; ,
,

, ,
. ;

1 ;
, , ;

0-0

,
,

" ;
,

, ,

, ,

, ' ~.

,
. ' , , ;
. "'

, , ' '
, '

'

" 1
1, '
1
, '
.
/ ' ,

, 1
, ,
,

65. Izvor al acestei ape este ~ Fiul, a~a cum Stantul Ioan
Gura de Aur zice, scnd despre Botez : "Mantuitorul se arata
pe sine ca izvorul vietii ~ pe Duhul Sfant ca apa cea vie"672.
Insa, 11 arata pe insu~i Duhul Stant ca izvor a acestei
ape, caci zice: "cel ce bea din apa pe care eu da, n va
Inseta n veac, caci apa pe care eu da, adica Duhul Stant,
se va face izvor de apa curgatoare spre viata ve~nica"(Ioan 4,
14).

Tatal ~ Fiul ~ Duhul Stant sunt impreuna izvor de apa


vie, adica izvor al harului dumnezeiesc ~ al lucrarii Duhului,
caci zice antee Ioan Gura de Aur : "Stanta Sctura
nume~te harul Duhului cand foc, cand apa, aratand ca aceste
num n sunt ale fiintei, ale lucrarii"673. Caci Duhul Stant,
fiind nevazut ~ monoid 674, n este alcatuit din dfete naturi.
Insa, zic ei, Duhul Stant se revarsa din firea dumnezeiasca a
Fiului . Adica, daca , se revarsa din firea dumnezeiasca ~
ca existenta ve~nica, dar numai din ipostasul Tatalui. De aceea,
niciodata nici n dintre teologii drept-credincio~i din veac
n a spus ca Duhul este din ipostasul Fiului, ci din ipostasul
Tatalui. Ar spune cineva ca este din fiinta Fiului ~ este din el
n mod fiintial, dar numai n faptul ca fiinta Tatalui ~ a Fiului
este una ~ aceea~i "
Dar ca sa spun conform dumnezeiescului Ch, a~a
cum acesta sce catre Ermias : "nu ar putea fi conceput Fiul
altul decat Tatal din punct de vedere al identitatii fiintale,
negre~it ~ Duhul Silint"675 sau a~a cum el insu~i explicand
acea spusa evanghelica "nu va grai de la EI"(Ioan 16, 13),
zice:. "Duhul Stant n este nimeni altul decat Fiul din punct de
vedere al identitatii fiintiale"676 . Dupa marele Dionisie, Izvorul
vietii este fiinta dumnezeiasca, care se revarsa n sine, sta n
sine ~ este indumnezeita n sine"677.

323

322
' , ,
, -,
, ,

"
~f!'"
"
... ~,f!
~,

_f!

...

' ; .

(66.) ' , ,

"!'

....

...

- ( !

"

...

:
.,

....

(!

t!,

_...."

....

, ,

,
,
...

.,

~...

7'

.,

(!

"

."

" ,
, ,
; , '
. '
,

, ' ,
,
, ' , .
'
,
- ,
, .
,

', -,

. ' ,

,
'
, ' '

. 66. Dar, spun ei, Duhul nu poate fi din fiinta Fiului ,


tara sa fie ~ din ipostasul Lui, caci nu ca, atunci cand ceva
este al unei fiinte sau al unui ipostas, cel ce ~ are existenta din
acea fiinta are ~ din ipostasul acela ~ invers. Atunci cand
ceva este al unei fite-atu ~ nu al unui ipostas, ci a mai
multe, ceea ce este din acea fiinta-natura nu este ~ din celelalte
, ci numai dintr-unul din acestea. Deci, lntrucat
preatnalta ~ tnchinata Treime este fiinta trei ,
cel ce are ipostasul din fiinta nu este din celelalte , ci
numai dintr-unul din ele, adica din cel al Tatalui, pentru ca nu
este posibil sa nu fie din acesta. urmare, nu numai ca nu
este din altul, ci din el singur, de vreme ce este dintr-unul.
~ acest lucru este izibil la oameni, deoarece fiecare
din este din natura lui Adam, dar nu este ~ din ipostasul
lui, pentru ca una este natura oamenilor acum, dar multe sunt
ipostasurile. Existand lnsa la tnceput numai natura ~ un
singur ipostas, allui Adam, iar Eva fiind din natura lui Adam ,
lnseamna ca ea a [ost ~ din ipostasul aceluia. Dar ~ sa
fie Cain, existand numai natura ~ un ipostas barbatesc, Cain
~i-a luat existenta dintr-una ~ aceia~i natura barbateasca, dintrunul ~ acel~i ipostas barbatesc, cel ~ cea a lui Adam. Acum
tnsa, existand doi barbati ca stasu, lnseamna ca fiul lui
Cain, Enoh, ~i-a luat existenta din natura lui Adam, dar nu ~
din ipostasullui, ci numai din cel allui Cain.
Deci cei ce cugeta "latine~te", dezvoltand ideea ca
Duhul este ~ din ipostasul Fiului, de vreme ce se teologhise~te

_________

- _

324

325

, '

ca este din natura , afara de Duhul dumnezeiesc, s-au


aratat ca care cugem ca Dumnezeu, a~a cum exista
singura natura-fiinta, tot a~a exista ~ ipostas , anulandu-l
total pe Tatal ~ aratandu-l pe Fiul ca ! ce exista numai dupa
ipostas ~ pe Duhul Sfiint ca ! ce-~i are existenta numai din

, ,

l.

, ' , '
.

; ;

;
, ;

'

(67.)
, ,
,

11

, '
, ;

,
, ;
,
.
: ,
, .

-
, '
,

, '

,

,
.

67, Daca cineva auzind ca Duhul este din fiinta Fiului,


'InteIege ca este din ipostasul Lui, atunci 'il face pe Fiul de
ipostas cu Tatal, deoarece este deofiinta cu sau chiar daca
concepe diferenta sau distinctia fiinta dumnezeiasca,
concepe numai cele trei dumnezeie~ti , tara sa ia
considerarea afara de aJtii ~ pe teologul Ioan Gura de Aur,
care 'Invata ca "randuiala distinctiei dumnezeie~ti
a fost de Sfintii anti, iar cea a fir Sfiinta
Treime a fost respinsa"678. "Caci s-a 'Impartit fiinta de la
Tatal la Fiul - spune Sfiintul Vasile cel Mare catre monahinici a nascut curgere"679.
urmare, ar putea cineva sa spuna mod corect ca
Duhul este din ipostasul Fiului , ci din cel al Tatalui fiintial ~
din fiinta , datta deofiintimii Fiului cu Tatal, de vreme
ce arata aici deofiintimea Duhului Sfiint cu Tatal ~ cu , 'lnsa
arata existenta Duhului dfeta fata de Tatal. Este tot una a
spune ca Duhul este din fiinta Fiului datta deofiitimii cu a
spune ca Duhul are aceea~i fiinta cu Fiul. Deofiintimea Duhul se
arata din faptul ca este din fiinta Fiului , ca una ce este mai clar
aratata, vestita mai 'lnainte ~ mai 'lnainte 'Incredintata. "Fiul are
sine mod fiintial su~e r ~ deosebite ale Tatalui,
trecand la Fiul mod fiintial 'insu~irea Nascatorului"680, adica
'insu~irile ipostatice r ale Tatalui - caci are nici
'insu~irea de a fi fara de 'Inceput, nici pe cea de a fi nenascut,

327

326

; ;

; ,

nici pe cea de a na~te - ci cele de lauda ! ~ fiintiale ale


fi Tatalui, pe care le are mod fiintial ~ Duhul Sfiint.

; ;:
;

; ,
; .

(68.)

; ;

,
,
; ,

, '
; , '
; ;
; ,
;
, '

, '

. '
,c> ' ' <1
,


.
,

, '
,

68. De acest lucru s-a preocupat cu multa setate


dumnezeiescul Ch ~, pentru ca nimeni sa nu ajunga sa
creada ca Duhul Sfiint provine din ipostasul Fiului , ~ de
fiecare data cand spune ca este din fiinta lui sau mod fiintial
sau dupa fiinta, el zice ca Duhul Sfiint izora~te ~ din fiint a
lui, care ellnsu~i este tmpreuna cu Tatal, dar nici unul
din cuvinte nu se afirma ca izora~te din ipostasul Lui. Tot el
teologhise~te ca acesta le are pe toate cele ale Tatalui
mod firesc ~ fiintia1 ~ dupa fire.
Atunci cand a fost calomniat ca este de parere ca Duhul
~ are existenta din ipostasul Fiului, chiar a afirmat ca este
calomniat, sustinand ca Duhul este Fiului ~ nu stra~n,
dar nu provine din Fiu1 681. Aceasta constituie martue scnsa
pentru combatere a "latinilor" stralucit~ ~ foa~e cla~a ~entn:
toti. Pomind de la aceste cuvinte, ace~tla trebula mal blne sa
se' tndeparteze de gandirea cea rea, decat sa-~~ lndreptate.asc~
parerea lor gre~ita ca nu numai Tatal, dar ~ postasul Flulul
este cauza dumnezeiescului Duh . Cel care afirma ca Duhul
este din ipostasul Fiului, pe baza spuselor Sfiintului Ch ca
lnsu~irea Nascatorului trece ~ la Fiul mod fiintia1682, sa fie
ru~inat de dumnezeiescul Ch, care sce Tezaure: "cum
nu va fi Duhul Dumnezeu, de vreme ce are sine fiintial
lnsu~irea Tatalui ~ a Fiului, al carui este ~ Duh ~ Fiul este
lmparta~it creatiei"?683. Caci, conform gandirii lor pe c~r~ a~
dobandit-o pe baza teologiei urtatlr de Dumnezeu Panntl,

328

329

; , 01) , '
; ,
,

Duhul va fi acela~i timp ~ nascut ~ nascator. Este posibil sa


fi auzit cineva ceva mai decat ?

' 01)
;

(69.)
;

, ~

. '


, , ,
, ,
. "


, '
:
,
f .
"

; ,

'
-

'

. "

,
,


,
. '

69. insa, aceste cuvinte s-au spus de catre ! din bel~ug


catre cei care sustin ca Duhul este din ipostasul Fiului, pentru
ca s-a spus ca este fiinta . Dumnezeiescul Ch ne spune
noua aici ca se revarsa peste din fiinta, fiinta Duhului,
nici ipostasul , ci lucrarea 6 8 4, care se revarsa, dupa
teologul Damaschin, dintr-o singura fiinta trei stasu 6 8 5.
Faptul ca lucrarea fiintei dumnezeie~ti este necreata ~ este
numita naturala ~ fiintiala686, - arata cuvinte ~
Sflintul Atanasie cel Mare cuvintele Catre Mcedonie
unde : "nu lucreaza Tatal ~ Fiul dupa pronie dfeta, ci
dupa una ~ aceea~i lucrare fiintiala a dumnee"687.
Faptul ca aceasta lucrare izora~te numai dintr] din , ci din fiinta cea trei , sa-l
martuseasca ~ marele Dionisie, care capitolul a
caf!i Despre ierrhi ceresca: "toate se imparta~esc de pronia
care izora~te din dumnezeirea cea atotcauzatoare"688. Faptul
ca aici dumnezeiescul Ch zice ca Duhul ne este dat noua
din Tatal ~ din Fiul, fiinta , nici ipostasullui, ci harul ~
lucrarea fiintei , este intarit dincolo de altele ~ de exemplu
elocvent ~ de faptul ca aminte~te de cuvantul Sflintului Ioan,
inainte Mergatorul ~ Botezatorul, din Evanghelie despre
Hstos, care spune ca Duhul - este dat Fiului de la Taml
cu masura (Ioan 3, 34). intr-adevar Sffintul Ioan Gura de Aur,
explicand acest loc al Evangheliei dupa Sflintul Ioan Teologul,
zice: "aici nume~te Duh, lucrarea, caci toti am mt
cu masura lucrarea Duhului, Acela insa a mt- Intreaga .

330

331

'


,
, .
't '

, ;
' ; ; ,
.

cu masura lucrarea Duhului, Acela isa a - Illtreaga.


Daca lucrarea acestuia este nemasurata, cu mult mai mult este
fi ta"689.
Astfel, puterea adevarului spuselor noastre le biruie~te
pe toate ~ devine punct de reper pentru a pne calea cea
buna fata de eamure voastre ~ de la sine sunt Illdreptate
acele gre~ite, ca ~ cum muIme de strambe ar fi
rectificate - linie dreapta. Fire~te, sunt destule cele spuse .
mai sus refetare la argumentele lor .

(70.)

' ;

' , ' ,

'

; , ' ,

, '

. '

,
.

; , , ,

' - ,
' 0'0 - ,
; ,
.

- ; ' '
, :~oo, ,
. ,

. /

70: Dar, Intrucat "latinii" folosesc numai cuvintele


acestea noastra , mai bine zis lor I~~, ci
~ cugeta de-ale lor , sa analizam ceea ce pare acestora
indubitabil (imbatabil), Impreuna cu care V pica ~ celelalte
conexiuni, mai bine zis V fi de numele de cugeta ,
de vreme ce V ~ aratate a fi absurde, pentru ca
este nevoie sa fie analizate fiecare parte . ~, de~i am
sa mai lungim deloc cuvantul nostru peste cele ce am spus
mai Inainte, a fost lungit destul functie de
eeegee lor provocate de ne~tii I!ta .
Dar care este dupa parerea lor fundamentul neclintit
al credintei gre~ite? Tot ceea ce purcede din cineva - spune purcede ~ cineva ~ a~a se Illtampla pentru toate ucrue,
de~i cel care vorbe~te consemneaza cuvinte . De altfel,
ceea ce este cineva, se poate spune ~ ca este din acela
care se spune ca este. cine altcineva este Duhul , daca
Fiul? A~adar, concluzia lor este clara, anume ca Duhul
purcede Fiul ~ din Fiul.
Ce vom spune fata de acestea? le vom da
rea "" ~ vom interzice pe "din", lucru pe care mu1ti
l-au patit, ne~tiind ceea ce au patit. Caci mod clar ceea ce se

332

333

; ; ;,
'' '
.
:
a
;

, ;

~' 1:

;

; ,
~o
; , ' ;

;
, ;
.
(71.)
, ,
; ~H


, , ' ,
,
' . ' ,
, ,
;

,
'

' ,

gura este rostit ~ din gura. ~ l se scrie ca


Dumnezeu - vorbit " " ( 38, 1), iar apoi iara~i se
spune "din "( 40, 6). Insa nici macar fata de cele create
care "purced"690 dupa fire vom subtntelege pe " cineva",
chiar ~ nerostit. Asta inseamna ca le vom asemana pe cele
de dincolo de fire cu cele ale firii noastre. Caci sa-mi raspunda
mie cel ce patrunde cele ce vede, orice fiu este nascut
din cineva ~ se na~te ~ cineva ~ a~a se illtampla fata de
toate, de~i cel ce vorbe~te consemneaza cuvinte? Oare
din acest motiv vom anula na~terea pamanteasca ~ timp a
Celui Unuia , care s-a rncut dincolo de fire numai din
Maica Fecioara ~ pe cea din care este numai din Tatal,
cercetand ceea ce este ~ din cineva dupa ideile voastre
ratacite ~ dupa silogismele voastre ilogice? Binetnteles ca
, ci aceasta ce s-a aratat pe pamant vom ,
iar purcederea Duhului Sfiint care este direct din Tatal vom
respinge adaosul tau ca ] ce a~eaza tmpreuna pe cele de
dincolo de fire cu cele ce sunt conduse de fire.
71. insa cel care cercetezi cel e ce sunt de necercetat,
tntelegi ca tot ceea ce purcede purcede numai cineva,
dar tntotdeuna ~ catre cineva? Sau vei spune ca Duhul Sfiint
purcede catre mai tnainte de eacu ~ din acest motiv te
vei aratat ca ce, loc de Treimea care numai Ea este
preacinstita ~ ve~nica, cinste~te tetrada, anume cel din care
purcede, cel care purcede, cel catre care purcede ~ insu~i
cel care este purces sau daca e valabila aceasta aata
vom accepta nici pe cealalta. Pentru ca ce ratiune vom
accepta pe ma ~ vom respinge pe cea de-a doua, de vreme
ce se aplica la tot ceea ce purcede?
Cu toate acestea, faptul ca Duhul Sfiint purcede din

334

335

, '
.
'

;
; ;
'

;
. ;

; ;
; ;

; , ' ;)
. ;
; ; ;

, ,
,

(72.)

, '

, ; '

1 ,

. ' cb


' ,

, ,

.
; .

(73.) '
t
, , ,

Tatal ~ se odihne~te Fiul a fost scs de catre teologi (Sfintii


s-a aratat Iordan, atunci cand s-a botezat
! ~ martusm ca este a~a, tara sa cugetam pe cele
de dincolo de fiinta pomind de la fiinte, ci fiind lnvatati
cele de dincolo de gandire din cele ce se savar~esc negrait. Unde
ai vazut tu expresiile " Fiul" ~ "din Fiul" folosite fata de
existenta Duhului dumnezeiesc, daca se teologhise~te ca Duhul
purcede din Tatal ~ vine catre Fiul ~ se odihne~te a~a cum
spune cu Stantul Ioan Damaschin691, iar Stantul
Ggre Teologul, aratand acela~i lucru, faptul
ca , ca Fiul al lui Dumnezeu, este vistierul Duhului
dumnezeiesc692?, ~ dumnezeiescul Chl Tezaurele sale
conchide ca Duhul Stant exista fiintial Fiul de la Tatal ~
spune ca Duhul Stant se lntinde (este ) natural ~ fiintial
Fiul de la Tatal, ~ ungand , Fiul le sfinte~te toate .
Deci, Duhul Stant exista din Tatal Intru Fiul mod natural ~
ve~nic, iar atunci cand este nevoie se arata catre cei vrednici
din Fiu1 693 .
72. Negre~it, lucrue nu sunt a~a cum spun ei, insa
pentru a explica mai bine acest cuvant al nostru de fata ~
binelllteles pentru cei care peviitor ovor citi cu buna-cuno~tinta,
vom face expunere generala pe scurt a adevarului , care sub
forma de epilog sa CUda totul. Cel ce are urechi pentru un
discemamant a ceea ce e corect de ceea ce nu e, sa se initieze
adancul tainei atat cat se poate cuprinde. Cei care nu ati
dobandit gandire foarte capabila de a judeca lucrue, puneti deasupra urechilor straja, daca veti fi ascutato celor ce au
putut sa spuna corect adevarul sau mai bine zis celor ce au
primit putere de la Dumnezeu, a~a Incat sa nu numiti nebunie
a celor ce cunosc bine ceea ce este dincolo de cunoa~terea
noastra 694 . Ce inseamna aceasta ce vreau sa spun? rog,
at- ,trad .) ~

337

336
arcuit-va

'

, '

' ,

; ,
' ; . ,

' ,
; ,
;

; .
,
,

'

'

;
, '
,

. ;
,

' , , , '
.

,
, ,
- ;
, ,

... . '
,
:

'"

a , . '

(74.)

'

mintea!
73. De dinaintea ~ peste Duhul
Sfiint ~ are ca lnsu~ire distinctiva a existentei sale d~osebite
purcederea din ,Tatal, din unica dumnez~ire izvoratoare
adica din fiin~a aceea dumnezeiasca mai presus de
dumnezeire695 numai dupa ipostasul Tatalui, fiind fiinta
sine ~ Dumnezeu dincolo de altul, careia - lip~e~te
~imic, mai.bine zis nu se schimba ~ se lmparte deloc, de~i
~l este alt postas ~ ipostas sine 696 Astfel, fiind din Tatil ,
nu se desparte niciodata de Acesta ~ este unit mai putin
cu Fiul fiin~ial ~ inseparabil, odihnindu-se Acesta, fii~d
Acestuia ~ petrecand pururi mod fiin~iallll Acesta,
deoarece Acesta este vistierul Duhului . Deci nu este ceva nou
daca se spune ca provine ~ din Acesta ~ din fiin~a Acestuia,
lnsa numai dupa ipostasul Tatalui. Acesta ~ din Acesta
fiin~ial (real) este dat, este tms ~ revarsat ~ provine,
este dat ~ aratat, daca vrei ~ purces, catre cei vrednici 697 .
Deci, daca undeva vei auzi cuvantul purcedere cu acest sens,
sa ill~elegi ca este vorba despre aratare, caci a purcede de la
Dumnezeu nu lnseamna Intotdeuna existen~a l ca ipostas
sine, caci spune: "nu numai cu paine va trai omul, ci cu tot
cuvantul care iese (purcede) din gura lui Dumnezeu" (Matei
4,4). Vezi deci ca cele ce purced de la Dumnezeu sunt multe,
deoarece cuvantul "tot" presupune mul~ime, pe cand Duhul
Sfiint este l, care purcede de la Dumnezeu mod deosebit
fa~a de toate . ~ iara~i zice: "se minunau multimile de cuvintele
harului care ie~eau (purcedeau) din gura lui;'(Luca 4,2). Oare
harul cuvintelor este ipostasiat sine, a~a cum este Duhul
cel ce purcede numai de la Tatal? Departe de aceasta, de~i
Domnul a numit acest har Duh, spunand: "cuvintele pe care eu
le graiesc sunt Duh ~ via~a" (loan 6, 63). Deci, vezi ca harul

338

- , , ,
0-0 ,
, ' ,

- '
, '

,
;

' ;

: ,

, " ;
; :

; '
, '
, ,

,
. ,
,
',

,
, ' .

, '
, . '
.

339

este din Fiul ~ nu numai acesta, ci ~ toate darue Duhului


Sfiint?
74. Caci, daca, conform tagaduintei , din pantecele
celor ce cred curg rauri de apa vie (Ioan 7, 38) - caci
zice Domnul "cel ce bea din apa pe care eu - da lui, va fi
izvor de apa curgatoare spre ve~nica" (Ioan 4, 14), ceea
ce e tot una cu a spune "purcezatoare", dupa expresia "era un
izvor ce curgea (purcedea) din Eden (Fac. 2, 10)" - daca deci
Duhul curge ca un rau din cei care se aseamana cu Fiul, adica
izvora~te ~ purcede, existand ace~tia har, cu atat mai
mult din Fiul, cel 11 are sine ve~nic prin fiinta ~ care
se odihne~te ~ cu care este unit mod fiintial.
Insa, aceasta nu lnseamna ca trebuie sa dogmatizam ca
Duhul purcede din Tatal ~ din Fiul ~ din cei care se aseamana
cu Fiul prin har, deoarece purcede exclusiv din Tatal, ca unul
ce-~i are existenta lui ve~nica ~ deofiinta numai din .
Caci Duhul Sfiint este din Tatal ~ al Tatalui ~ ceea ce exista
din Tatal, gandire, este inaintea a ceea ce este al Tatalui,
pentru ca a exista ceva este cugetat mai inaintea a ceea ce
este al cuiva, de~i nu dupa timp . De aceea, este al Tatalui,
pentru ca este din Tatal, a~a cum ~ Sfantul Vasile cel Mare
capetele lui Catre Eunomieni zice: "gandesc la famatatea
(intmitatea) Duhului fata de Tatal, deoarece purcede de la
Tatal"698. ude s-ar gasi expresia " din Fiul" cu ce cuvinte
folosite, ea lnseamna ca Duhul odihne~te din veci ~ ve~nic
Intru mod fiintial, a~a cum na~terea Lui cea negraita
~ atemporala l-a avut sine din Tatal, fiind din aceea~i fiinta,
lnsa ipostasul Tatalui, urmare, Fiul, existenta
Duhului este cugetata faptului de fi din , de~i nu timp, ~
de aceea este din Fiul, pentru ca este al Fiului. consecinta,
~ are existenta de la .

340

341
(75.)

' ' ;
, ' ,

'
;
' , '

; ,

:
;

;
,

'

' '' '' :

' ,

, , '

'
.


, ' .

75. Se spune ca Duhul Sfant este Fiul, ca


unul ce este cugetat ca Duhul Tatalui ~ din Tatal, care, de~i
nu este nascut, ci purces, este cugetat ca unul ce este purces
direct din . Dupa teologi , este ~ cel care-l iste~te
dincolo de timp pe Acesta (pe Fiul)699 ~ este Impreuna cu
Acesta, dar ca exism din acesta, ci din Taml, a~a cum de aici
este foarte clar pentru cei Intelepti, deoarece nimeni din cei
ce au cugetarea cea dreapta, auzind ca, Cuantul se na~te din
e~nicie din Tatal, nu-i ine gandire imediat Duhul cel care
urmeaza pe Cuantul mod consubstantal ~ ca unii ce sunt
atemporali, iar aceasta gandire nu trebuie sa percepem pe
"din" cu "" . Putem spune ca Duhul este Imparta~it sfintilor
Fiul ~ din Fiul, nicidecum Insa trimis sau dat sau izorat de
acolo din e~nicie, daca rei purces, ci dat ~ aratat atunci cand
a bineoit sa fie primit ~ aratat, caci fiinta sine ~ ipostasul
Duhului dumnezeiesc nu se arata niciodata . Daca "latinii" spun
ca aici este cugetata ie~irea lui din eci , urmare nu a fi
nici acolo dupa existenta sa. ~ acest argument pe care 11 aduc
ei, nu l a ajuta pe ace~tia cu nimic ceea ce urmaresc .

(5 ,
.

(76.) '

' '
,

,
,
,
' , '

76. lnsa, Duhul Sfiinteste teologhisit ca unul ce proine

din Fiul ~ Fiul, pentru ca fiinta este una ~ aceia~i, una ~


aceia~i este ~ ointa ~ darea ~ aratarea . cei care s-au tacut
fii lui Dumnezeu, Duhul este ~ dat ~ curgator ~ izorator ~
lucrator ~ aratat, ca unii care harul sadit ~ puterea Duhului
coexista ~ locuie~te ei, Insa dupa har ~ nu fiintial, iar acest
har a fost tms mai apoi, adica a lucrat ei, dar nu se
odihne~te ei din e~nicie.
Vezi cat de mare este diferenta, a~a cum ai ajunge
dincolo de ceea ce este nemarginit? Spunand "latinii"

343

342

Simbolul de credinta ca, pe de-o parte Fiul s-a nascut din Taml,
iar pe de alta ca Duhul purcede din Tatal ~ Fiul, nu orbesc
mod clar despre "ie~irile" lor din e~nicie ~ ipostatice ~
despre insa~i existenta Fiului ~ Duhului?

(i

, ;
, ;
, ;
;

; ;
'
' ; ' . '
' ' , '
; , , '

. ' ; ,

,
; ,
.

'

; ,

; -
,
.
,
,

, '
, '

' ' &.


(77.) '
'
, ,

' ' .
' , '

Deci, mod clar, amesteca cele ce sunt neamestecate ,


pe cele ce sunt dincolo de timp cu cele ce sunt sub timp, pe
cele ce sunt dincolo de cauza cu cele ce se fac dintr-o cauz8..
Caci pentru Duhul este tms din Fiul. Daca este pentru
, atunci inseamna ca este ~ dupa , insa din Tatal nu este
tms pentru cea, nici catre cea, nici dupa cea - departe
de aceasta blasfemie! - afara de faptul sa nascoce~ti
a~a cea tu, cel prea-indraznet, mai bine zis teolog cu nume
mincinos, care a~ezi Cua.ntul oarecum mai aproape decat
Tatal, iar pe Duhul Sffintmai departe.
De aceea, ~ inteleptitii de Dumnezeu ant, predandune noua martusrea de credinta, au teologhisit ca, a~a cum Fiul
este nascut din Tatal, tot a~a ~ Duhul este purces din acela~i
Tata, adica fiecare din sunt mod direct numai din
Tatal, adica din insu~i Ipostasul Tatalui. Daca, datta en
care s-a tacut la unha pentru ~ bineinteles combatand pe
cei care instraineaza pe Duhul de Fiul, a spus cinea ca este
din Amandoi sau din Tatal Fiul sau straluce~te din Fiul ~
altele asemanatoare acestora, a spus-o sensul ca Duhul exista
intru Fiul, este ru Lui ~ nu-i este nimic strain.
77. Dincolo de acestea, nu a spus nimeni ca Duhul
Sffint este tms Fiul sau din Fiul, tara sa adauge timp
~ cauzat, decat atunci cand intotdeauna desemneaza lucrarea,
care ar fi fost imposibil sa ina catre inaintea noastra .
Daca une au spus aceasta tara sa faca aceasta adnotare,

344

345

. " ,

<1 , '
,
,
; "
,
, ,
;

;
, , ;
, , ; ' ,
, .

; ; '
;
,
,
;

, ,
; ' ' '
.

(78.)

, ,

.
'

'

'

,
,
' .
, , , ,
' , ,

.
,

aceasta se IntampHi pentru ca au tacut-o de multe Inainte .


, intelegi aceasta, tu cel te lauzi foarte mult cele
nemasurate, anume ca multe din cele spuse Dumnezeiasca
Sctura redactarea cuvintelor sunt una, insa gandire
~ fapt sunt una7 Acest lucru a provocat general
~ ratacirea ereticilor, neputand sa deosebeasca ceea ce
redactarea cuvintelor este una fata de faptul ca fapt sunt,
a~a cum gande~te ~ Sfiintul Ggre Teologul 70I?
Acest lucru este clar deci celor Intelepti cele
dumnezeie~ti ~ initiati Duhul Sfiint, anume ca, atunci cand
se spune ca Duhul este din amandoi, din Tatal ~ din Fiul sau
din Tatal Fiul, de~i p~ la loc , se despart
fapt. ~ catre cei care Instraineaza pe Duhul de Fiul am putea
afirma unitatea folosind cuvintele dupa discemamant, iar catre
cei ce s-au famaat cu Dumnezeu faptul ca cunosc ca
Duhul este Fiului, le vom descoperi pe fiecare parte
cu precizie, anume ca Duhul I~ are existenta din Tatrl mai
Inaintea tuturor ~, coexistand cu Fiul din ,
s-a aratat pentru ~ dupa venirea sa venirea sa
deSCetare, cea ca existenta.
78. Insa, spune el, ~ Fiul este Intru Duhul Sfiint, de
aceea Duhul este cel care-L descopera ~ Fiul este tms ~
de la Acesta, numai ca om, ci ~ ca Dumnezeu, conform
Sfiintului Ggre Teologul, ~ ia chip inimile credincio~ilor,
locuie~te ~ este vazut Acesta. in lucrarea sa Tezurele
dumnezeiescul Chl zice : "Duhul este allui sts, ca l
ce face pe Acesta sa ia chip " 702 ~ iara~i: "DuhuI este al
sts, de vreme ce CuvantuI l Dumnezeu Iocuie~te
DuhuI Sfiint"703. se spune Insa ca se na~te din ,
pentru ca pentru ca ceea ce se na~te este Intotdeuna fiu aI celui

347

346
, ,

; ,
- '

' -

; , ,
,

, .

;
, ;
.

, .
,


, ; ;
.

, i

.

, , ;

,'

. ' , .

(79.)

' ,

'

ce l-a nascut ~ este ~ este numit fiu al , iar cel care na~te
este numit ~ este Intotdeauna tam. insu~irea de a fi purces
Dumnezeu, a~a cum spus mai inainte, nu ne arata ca este numai
a Duhului S:a.nt, ci ~ ie~irea lui existentiala din ve~nicie, care
se face Intr-un mod deosebit de na~terea Fiului din Tatal, ~
este specifica numai Duhului S:a.nt. insa aratarea, lucrarea cu
Indrazneala ~ ute lui din cele ascunse
minunile savar~ite sunt numai ale Duhului Sffint, ci ~ ale
lnsu~i, caci zice cel mai mare prooroc dintre imparati :
"Dumnezeule cand purcedeai tu mijlocul poporului tau ,
cand treceai tu pustie, pamantul s-a cutremurat" (Ps.67,
8-9).
Deci, conform S:a.ntului Grgore Teologul, atunci cand
vechime Taml se arata ~ savar~ea minuni Moise, a
fost ! cutremur704 , ceea ce a facut ca evreii sa treaca de
la inchinarea la idoli la Dumnezeu care, de~i
umbra, era adevarata. insa ~ timpul Fiului ~ al
Duhului S:a.nt a fost al doilea cutremur, atunci cand iudeii
erau indreptati de la lege spre Evanghelie ~ toate
erau chemate la vestita comunitate a dumee 75 Atunci
cand Fiul trecea singur cruce catre adevaratul de~ert,
adica moartea ~ iadul , ~ cand s-a aratat mijlocul poporului
iudeilor, tr-u semn din cer de la Dumnezeu, pamantul s-a
cutremurat vizibil. Vezi ca acest sens, purcederea nu este
numai a Duhului, ci este comuna Tatalui , Fiului ~ S:a.ntului
Duh? insa aceasta purcedere este uteara ~ timp , caci
zice mijlocul poporului, ceea ce lnseamna ca se face dupa
existenta poporului .
79 . Deci am spus corect ca purcederea refetare la
Duhul Sffint, nu arata Intotdeauna existenta lui ve~nica din Tatal,

348

,o~ ~~, '

~, ~ , ~!o, K~~? ~ ; ,

~ : .
~o: '',

. o~

?~o ,

I~ , ~o~~~~, ,

:<: , , '

~~o ~. ,

~~ ~ ~~

:: ' ; ,
,

~~, ;

, , ' ,

< _ , (80.) ~ ;

:"o~-~ o~o '

~ .. , ;
~ ~O .

. ~~oo~ o,~o<~
, '

~o ~
.

, ,
, ~oo

~o , l
~o,,

~ooo ,

;, ,

, .

(81.)

349

uneori se refera ~ la aratarea lui uteara, care ~ Fiul


va comunica cu Tatal, lucru pe care 11 arata ~ dumnezeiescul
Chiril mod clar spunand: "Fiul 11 revarsa pe Duhul noua
din fiin1a-i '? " . Deci, adaugand pe "noua", ne da sa
'in1elegem temporalitatea rearsa. ~ proorocind ca, ceea
ce se revarsa peste din Tatal ~ din Fiul, este lucrarea ~
darul Duhului dumnezeiesc, mai bine zis de aceea Dumnezeu
nu zice : " varsa Duhul meu", ci " varsa din Duhul
Meu" (! 3, 1). Caci, a~a cum zice ~ Parintele Ioan Gura de
Aur, "spune aici parte din lucrare, pentru ca Mangaietorul
nu se 'imparte"707. De multe sau mai bine zis peste tot, cel
mai mare dintre apostoli nume~te "dar" acea putere, care s-a
varsat n aceea ora peste ace~tia"(Fapte, 2, 38; 8, 20: 10. 45).
~ teologul cel de aur zice iara~i : "nu se varsa Dumnezeu, ci
harul"708.
80. Deci, datta acestora nu vom crede ca Duhul
purcede ~ din Tatal ~ din Fiul, pentru ca, luand partea celor ce
spun ca ~ are existen1a n Fiu, mai degraba 11 vom necinsti pe
Fiul, decat sa-l slavim . Prin urmare, n credem ca purcede
n mod deosebit ~ din ve~nicie numai din Tatal, a~a cum ~ Fiul
. se na~te . ~, crezand astfel, 11 slavi pe 'impreuna Tatal ~
cu Fiul ~ ne vom 'inchina Lor 'impreuna. mand aceasta
'inva1atura n Simbolul Ortodoxiei , n1ee1 de Dumnezeu
an1 au pus la un loc faptul de a purcede Duhul din Tatal ~ a
fi 'impreuna slavit cu Tatal ~ cu Duhul, formuland ~ predandune acestea unite , a~a 'incat cei care nu cred ca Duhul Sflint
purcede numai din Tatal, tot a~a cum indubitabil se na~te ~ Fiul ,
sa nu poata sa se 'inchina Duhului totodata cand se 'inchina ~
Acelora, ca Unuia ce este contemplat 'intr-un ipostas ru.

- - -- - - -

---~

350

351

,
- ,
. , '
: '

, '
' - c
- ; .
~

....

"

, . '
"

. ,
, '

,
,
;

, ;

"' ; c;

b
;

n

. ,
' ,
.

, '
11 . ' , ,
, (
.

, ,

81. Caci daca purcederea Duhului ar fi pururi


Acestora ca fiind din , atunci Duhul nu ar mai avea
ipostas ~ ar fi numai lucrare-energie, caci numai lucrareaenergia le este 10rcomuna. Duhul este comun Acestora ca unul
ce este deofiinta cu , insa nu este intotdeauna comun acestora
ca ~ cum ar fi din ace~tia. De~i acum n cele din urm~ s~a
varsat din ace~tia doi de mai sus, v adauga ca s-a ~ dln
sine insu~i, pentru ca se varsa peste n de buna voie, a~a cum
de altfel ~ despre Fiul s-a spus intr-o proorocie: "Fiul Meu e~ti
Tu Eu astazi te-am nascut"(Ps. 2, 7). insa, ~tim ca na~terea
este n timp. Oare la aceasta na~tere nu a ~
Duhul cu care s-a uns n Botez framantatura noastra luata de
Fiul ~' s-a aratat unsa, pentru ca ~ inaintea Botezului s-a facut
aceasta ca Dumnezeu, deoarece de inceput Fiullui Dumnezeu
s-a intrupat din Duhul Sfiint ~ din Fecioara " a~a cum
"
este ?
Oare vei afirma ca Fiul s-a nascut mai inainte de
din Tatal ~ din Fiul, din cauza acestei na~te a lui sub timp?
Poate vei putea spune aceasta tu, cel ce ai dobandit cunoa~terea
despre Dumnezeu prin mijloace 10gice ~ cel care c~getl cele
ce sunt mai inainte de veacu n sma evenlmentelor
uteare709 Dar ai putea sa aduci ca martor preapretios pe
insu~i Fiul, care graie~te prin gura proorocului: "Do~nul ma trimis pe Mine ~ Duhul Lui"(Is. 48, 16), pentru ca acesta
este ~ al tau, daca crezi ca tmterea este tot una cu mo?u~ de
existenta. Dincol0 de aceasta, va trebui sa rastalmace~tl ~ pe
marele 'Pavel ~ bineinteles cu voie ~ rea-vointa sau ign?r~nd
~ nemartusnd, caci spune acela: "n Duhul Sfiint unula se
da cuvantul intelepciunii, a1tuia cuvantul cunoa~terii"~I Cor. 1~,
8). Dar ~ sts locuie~te n inimile celor incerca~l: neg~e~l~
n Duhul Sfiint, ~ este vazut n mod intelegator ~ la chp ~

353

352
. ,
, . ' ;

;
, '
, ; ,
, ,
~
'"
"
'~"
,
....
,


. ' , (h ,
,
'
, ;

; , , ;
.

(82.)

,
, .

'
,

,
'

11

,
.

,
,

. '' '
' ' '
'

se arata tot Duhul Sfint. Deci, ca consecint a a gandirii


vei spune ca, daca este prin Duhul este ~ din Duhul. Daca Fiul
mod vi'dit este tms de la Tatal ~ de la Duhul ~ prime~te
de la Botezul, care toti cei care sunt botezat i se nasc
din Duhul, ~ lumineaza inimile lor ~ aceasta tot Duhul
~ toate alte asemanatoare cate pot fi spuse, concluzionand
conform ~tiintei tale, vei crede ~ vei arata ca Fiul s-a nascut
~ din Duhul Sfant. insa nu , , preainteleptule al celor
pamante~ti, cei care nu imparti'~im deloc teologia ta, ci mod
corect vom prezenta ~ vom impai martusrea de credint a,
spunand ca Fiul ~ Duhul Sfint sunt direct din obar~ie, adica
numai din Tatal, bineinteles ntr-un mod specific fiecare din
Cei Doi.
82. Aratand ceea ce e modului de existent a
al fiecaruia din ace~tia Doi, numim existenta Fiului din Tatal
na~tere, iar a Duhului purcedere. Cele ce au existat la urma ~
timp ~ dupa creatie le deosebim gandire 'intotdeauna fata
de existentele acelea care sunt ve~nice ~ tara de 'inceput, iar
daca uneori corelandu-le sau auzind pe cineva ca le coreleaza
cuvinte, nu renuntam la deosebirea pe care facem
gandire. Un exemplu sunt spusele Domnului : "eu am ie~it din
Dumnezeu ~ am venit"(Ioan 16, 28) ~ "am ie~it de la Tatal ~
am venit lume"(Ioan 16, 28). Deci ~ aici "am ie~it", de~i
este un cuvant, nu ema un singur inteles , pentru ca arata
tmterea lui de la Tatal catre , pentru ~ de la , dar ~
ie~irea ve~nica din ipostasul Tatalui.
Oare datta identitatii cuvantului vom aduna la un loc
pe cele ce se despart mult de cele ce se despart mai mult? Sau
'intrucat "a ie~it" arata ~ trimiterea, iar tmterea Fiului s-a
tacut de la Tatal ~ de la Duhul, dupa expresia "Domnul M-a

354

355

: "'

'' ,
; ,
,'
,
;

; . ;

11

11

, ,

,
;
,
.

(83.) '
'

0-0

; ,

, '

, , '
,

. ' , '

, ' '

,
'

'

,
. .

trimis pe Mine ~ Duhul Lui"(Is. 48, 16), ca sa spus iara~i ceea


ce am spus de multe , vom dogmatiza ca Fiul ~ Cuvantul
Dumnezeu a ie~it la existenta ~ de la Tatal ~ de la Duhul?
Nicidecum. Deci, nici datta tmte sau descoperii sau
e~ Duhului Srant de la Tatal ~ de la Fiul, adica Inteleg
tmterea deSCetare ~ timp, chiar daca
emarea aceasta este pusa la loc cu cea din ve~nicie,
vom dogmatiza ca Duhul Srant purcede ~ din Tatal ~ din
Fiul, de vreme ce il pe Acesta ca Dumnezeu din
Dumnezeu, ve~nic ca ~ cel care il aduce la existenta.
83. Insa, numai cel care poate deschide ochii celor orbi
~ singurul care vad cei ce , de~i poate sa ne dea la
la fel macar celor care cauta adevaru1 1 1O , sa le dea
Y~derea ~ea nevazuta sa cunoasca adevarul din natatue
tale Intelegatoare ~ neauzite111. Daca va fi astfel ~ auz
au crezut, dca- credinta catre unitatea cuno~tintei tale
~ , daca i-ai aratat pe ei ntat credinta fapte bune,
arata-te pe Tine insuti lor la timpul tt, ca sa cunoa~tem
toti slava ta ce este din adevar ~ sa ne bucuram Intru vederea
c~a duhovniceasca ~ negraita a luminii cea trei s ~
atotIncepatoare ~ sa te slavim neIncetat dupa putere, acum ~
uru ~ vecii cei tara de srar~it ai vecilor112 . Amin.