You are on page 1of 5

Situaia turismului n Romnia i

cile de redresare a acestuia

- REFERAT STATISTIC -

Gerosanu Ioan GRUPA 8114


Universitatea de tiine Agronomice i Medicin
Veterinar - Bucureti

Gerosanu Ioan
Profesor coordonator:
Grupa 8114
Ene Dumitru

Situaia turismului n Romnia i


cile de redresare a acestuia

Situaia turismului n Romnia


Turismul n Romnia se concentreaz asupra peisajelor naturale i a istoriei sale bogate. Traversat
de apele Dunrii, Romnia are un scenariu sensibil, incluznd frumoii i mpduri ii Munii
Carpai, Coasta Mrii Negre i Delta Dunrii, care este cea mai mare delt european att de bine
pstrat. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele, unde oamenii de acolo triesc i menin
pentru sute de ani tradiiile. n Romnia este o abunden a arhitecturii religioase i a ora elor
medievale i a castelelor.
Primele activiti turistice organizate n ara noastr dateaz din secolul al XIX-lea. Au aprut o serie
de asociaii, organizaii, societi, cluburi etc. care desfurau activitate turistic pe unele arii
geografice, cutnd s atrag turiti din toate pturile sociale i care sponsorizau de asemenea
amenajarea unor obiective turistice.

Romnia este nzestrat cu un potenial turistic deosebit de variat, diversificat i


concentrat, caracterizat prin:
existena unor forme de relief accesibile i armonios mbinate pe ntreg teritoriu;
o clim favorabil practicrii turismului n tot cursul anului;
potenial faunistic i floristic bogat, cu specii i ecosisteme unicate n Europa;
factori naturali recomandai ntr-o cur balnear complex;
patrimoniul cultural-istoric i arhitectural apreciat pe plan internaional cu care
Romnia se poate ncadra n rndul destinaiilor turistice atractive din Europa i din
lume.
n prezent sectorul turistic romnesc se caracterizeaz, la nivel global, prin
urmtorii indicatori:
6,6 mil. vizitatori strini ;
6,9 mil. plecri ale turitilor romni;
607 mil. USD ncasri din turismul internaional;
Gerosanu Ioan
Profesor coordonator:
Grupa 8114
Ene Dumitru

2,13 % contribuie la PIB, dup metodologia Institutului Naional de Statistic.


La nivelul anului 2005, conform datelor furnizate de WTTC (Word Travel & Tourism
Council), contribuia turismului in P.I.B. este de 4,7%.
105 mii locuri de munc oferite de sectorul turistic;
1,2 % din totalul locurilor de munc;
Investiiile din ramura Hoteluri i restaurante, n totalul investiiilor din economie,
de la 0,59% n 1990 la 1,35% n 2003, cu niveluri maximale atinse n anii 1992
1,52%, 1995 1,68% i 1999 1,41%.
n raport cu potenialul existent n ara noastr, i comparativ cu celelalte ri
central i est europene, Romnia se prezint modest n ceea ce privesc
performanele economice ale industriei turismului.
Conform unui sondaj facut de catre Eurobarometru referitor la atitudinea
europenilor fata de turism, 46% din romani nu au plecat anul trecut in vacanta din
care 62% au spus ca motivul este situatia lor financiara.
Per ansamblu, situatia turismului a inceput sa arate imbunatatiri incepand cu 2010.
Conform altor sondaje, anul acesta 33% din romanii intervievati isi vor petrece
vacanta in Romania, 19% in alte tari din Uniunea Europeana, iar 34% sunt siguri ca
nu vor merge in vacanta anul acesta. Dintre romanii care cu siguranta vor pleca in
vacanta, 51% au sustinut ca isi vor petrece perioada de vacanta in Romania, 29% in
alte tari din UE si 20% inafara Uniunii Europene.
Conform aceluiasi sondaj s-a constatat cel mai putin au calatorit in interes personal
turcii cu 68% si maghiarii cu 60%. Statele in care cel putin 4 din 10 persoane ce au
raspuns sondajului au fost in vacanta sunt Slovaia, cu 40%, Estonia cu 41% si
Portugalia cu 43% persoane care au fost in vacanta. Din toate tarile supuse
sondajului, persoanele care nu au fost in excursii au sustinut ca motivele au fost
financiare.
Procentele persoanelor intervievate care au sustinut ca nu au fost in vacanta
datorita motivelor financiare sunt 68% in cazul Ungariei, 65% in cazul Bulgariei si
62% in cazul Romaniei.
La acest sondaj efectuat in luna februarie a acestui an au patricipat 30.000 de
cetateni cu varsta minima de 15 ani din cele 27 state membre ale Uniunii Europene,
precum si tari dinafara UE cum ar fi Macedonia, Croatia, Islanda, Fosta Republica
Iugoslavia si Norvegia. Acesta a fost al treilea an consecutiv in care s-a aplicat un
sondaj asa de amplu pentru a evalua situatia turismului.

Ci de redresare a turismului n Romnia

Gerosanu Ioan
Profesor coordonator:
Grupa 8114
Ene Dumitru

Pentru repunerea turismului printre prioritatile economiei nationale, sunt necesare


cateva masuri esentiale:
1. Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului trebuie sa creeze in interiorul sau o
Agentie nationala dedicata special turismului.
2. Orientarea agresiva si intensiva catre pietele din vestul Europei, dar si catre cele
mai putin obisnuite (Rusia, China sau Japonia, de exemplu) constituie o alta
prioritate a turismului romanesc.
3. Scaderea pe termen mediu a TVA in turism pentru incoming la 9%, dupa modelul
de succes al Bulgariei, atat la tour operatorii locali, cat si la hotelieri, iar pe termen
lung, in functie de analiza impactului scaderii TVA-ului, scaderea impozitului pe
profit in acest sector.
Prin aceasta masura tour operatorii interni vor fi motivati sa promoveze pe pietele
externe turismul romanesc.
4. Identificare de metode pentru a spori numarul pachetelor turistice cu destinatia
Romania pentru turistii romani prin agentiile de turism si tour operatorii locali.
Scopul este incurajarea agentiilor si tour operatorilor sa promoveze in primul rand
calitatea si sejururi mai mari de trei nopti. In acest fel hotelierii vor fi obligati sa
ridice standardul serviciilor si al unitatilor de cazare pentru a face fata unei
concurente reale pe o piata extrem de transparenta si se va castiga din faptul ca
ocuparea in timpul saptamanii va creste.
Pe de alta parte, achizitionarea pachetelor turistice prin intermediul agentiilor de
turism reduce drastic evaziunea fiscala din turismul romanesc.
5. Promovarea turismului romanesc trebuie efectuata tinandu-se cont de stadiul de
dezvoltare al locatiilor si de planurile generale de dezvoltare ale Minsiterului
Dezvoltarii Regionale si Turismului.
6. Este nevoie ca pe termen mediu si lung sa fie dezvoltata infrastructura necesara
pentru a primi turistii straini: aeroporturi pentru curse charter in zonele de interes,
cai de acces cat mai bune catre aceste aeroporturi pentru a se face transferul dintre
aeroport si unitatea hoteliera.
7. Turismul cultural trebuie promovat foarte puternic in strainatate pentru ca in
acest fel turistii pot descoperi mai intai aspectele traditiei romanesti (indeosebi cele
de Paste si Craciun sau diferitele sarbatori locale cum ar fi Junii la Brasov sau
Festivalul de la Sighisoara), pentru ca apoi sa indreptam atentia turistului strain
catre locatiile de pe litoral pe timpul verii sau catre cele de la munte pentru zonele
de ski.

Gerosanu Ioan
Profesor coordonator:
Grupa 8114
Ene Dumitru

8. Atragerea lanturilor hoteliere straine prin facilitati fiscale acordate investitorilor


straini.
9. Dezvoltarea turismului din Delta Dunarii prin atragerea investitorilor cu
experienta care sa pastreze echilibrul ecologic al Deltei si principiile dezvoltarii
durabile. Croazierele pe Dunare ar trebui sa aibe ca punct de intoarcere Sulina, iar
nu Budapesta, dar acest lucru nu este posibil fara infrastructura turistica adecvata.
Prin dezvoltarea turistica a Deltei Dunarii se pot crea multe locuri de munca si surse
de venit intr-o zona cu somaj ridicat.
10.Dezvoltarea sistemului de all inclusive, ca sistem verificat de atragere de turisti,
care sa repuna Romania in competitia cu tarile care au avut succes pe aceasta
directie.
n opinia mea, n Romania nu se pune un foarte mare accent pe promovarea si
mbuntirea turismului dei avem o ar care a fost si este foarte bogat i
diversificat din acest punct de vedere. Statul corupt cu instituiile aferente i-au
btut joc n mare parte de aceast latur, furnd ochii oamenilor cu investiii
imense din punct de vedere financiar dar nefolositoare pentru zona n care au fost
implementate. Brand-ul si logo-ul turismului romnesc n sine este plagiat dupa o
firma oarecare. Consider c turismul romnesc are nevoie de oameni creativi, cu
imaginaie si sim patriotic, care s revoluioneze acest capitol deoarece Romnia
este o ar superb i nu este promovat asa cum ar trebui.

Gerosanu Ioan
Profesor coordonator:
Grupa 8114
Ene Dumitru