You are on page 1of 26

MAŞINI DE RIDICAT

ŞI
TRANSPORTAT

CAP.I TRANSMISII PRIN CABLU

1. Recomandări generale
Cablurile, folosite in general la masinile de ridicat, sunt cabluri duble, de
constructie normala cu inima vegetala cu 6 toroane, fiecare toron avand 19 sau 37 fire
(STAS 1353-86).
In ce priveste cablarea, se recomanda cabluri in cruce S/7.
Referitor la inima se recomanda cu inima vegetala, deoarece permite impregnarea cu
unsoare neutra, care, pe langa faptul ca o protejeaza impotriva putrezirii, formeaza si
un rezervor de unsoare asigurand ungerea cablului din interior. Daca mediul in care
lucreaza cablul, are temperatura ridicata se recomanda inima minerala (azbest). Inima
metalica se recomanda cand cablul suporta presiuni puternice (mai multe straturi pe
toba).
Prezentul indrumar, nu se refera la transmisiile prin cablu pentru:
- Instalatii de ridicat din domeniul minier.
- Instalatii de ridicat din domeniul petrolier.
- Instalatii de ridicat din domeniul naval.
- Transmisii pentru ascensoare, funiculare si alte utilaje care au reglementari
speciale.
Cablurile la care se refera indrumarul sunt executate din sarme cu rezistente de
rupere la tractiune de 1579, 1770 si 1960 N/mm2.
La o transmisie prin cablu se are in vedere (fig. 1)
- Cablul propriu zis
- Tamburul de cablu (toba)
- Rola de cablu
- Rola de ghidare a cablului
- Mufla

2. Calculul transmisiei prin cablu
2

2. in functie de grupa de functionare (tab. 4) S – tesnsiunea maxima din cablu (daN) Tensiunea maxima din cablul S se determina din forta de tractiune statica.Grupele de functionare pentru mecanisme sunt in tabelul 1. 6) Diametrul nominal d al cablului se alege din STAS 1353-86 sau tab. S Q  Gm daN n  t unde: Q – sarcina maxima de ridicare (daN) Gm – greutatea muflei (aprox) ηt – randamentul transmisiei prin cablu n – numarul de ramuri de cablu ηt are expresia: ηt = ηr · ηp · i unde: ηr – randamentul unei role de cablu (tab.1) (mm) unde: h1 – coeficient influentat de grupa de functionare si constructia cablului (tab. Clasele de utilizare si starea de solicitare necesara interpretarii tabelului 1 sunt in tab. respectand relatia: d ≥ dmin unde: d – diametrul ales din STAS sau tabel (mm) dmin – diametrul cablului calculat (mm) 2. rolei de egalizare si tobei. 7. realizata de sarcina maxima si greutatea proprie dispozitivului de ridicat (aceasta din urma este formata din greutatea cablului si muflei). 5) i – numarul de role fixe intre toba si mufla ηp – randamentul palanului (tab. au toate aceeasi valoare si se calculeaza cu relatia: Dmin = d(h1 · h2 .1 Diametrul cablului d: d min  C S ( mm) unde: dmin – diametrul minim al cablului (mm) C – coef.2 Diametrul rolei de cablu. 8) h2 – coeficient in functie de modul de infasurare al cablului (tab. 9) 3 . 2 si 3.

3 Calculul tobei. 2. Toba sau tamburul este organul pe care se fixeaza si infasoara cablul. Valorile diametrelor astfel calculate. In fig. Rolele pentru cablu se executa din FC100 si FC250 sau din OT 45-OT 50 2.Stabilirea sensului de incovoiere al cablului se interpreteaza conform fig. 4 . 3 se prezinta constructii de tobe. se vor rotunji in plus la valorile diametrelor standardizate STAS – 3208-72 si STAS 6972 sau tabelul 10.

atunci cablul se prinde la ambele capete ale tobei. Constructii de tobe. – toba canelata cu doua sensuri La tobele intr-un singur sens.3. cand se utilizeaza palane duble.Fig. cablul este fixat intr-o singura parte a tobei. Dimensiunile canelurilor sunt standardizate. – toba b. 4. Exemple de prindere in fig. Cablul se prinde de toba. cu suruburi si eclise. (STAS 6979-83) Tobele netede se folosesc la macaralele cu inaltimi mari. – toba canelata cu un sens c. a. cablul infasurandu-se in mai multe straturi. Daca toba are doua sensuri. 5 .

0 4.7 11.0 32. 5) M i  Tmax  l 2 M i  (M t ) 2  W2 M t  2Tmax  W  0. torsiune si compresiune (fig.0 7.5 3.5 9.5 9.0 34.0 11.Diametrul cablului dc 4.5 39.0 13.8 6.0 21.0 5.0 25.0 5.5 10.0 9.0 6. Pentru verificarea grosimii peretelui tobei se foloseste relatia: 6 .0 7 8 11 13 15 17 22 27 31 38 42 R Prezon AI – 0 dxl Piuliță Șaibă de brută siguranță d1 3.6 24.5 4.5 15.0 15.5 8.0 a Placă aplicată b c d e S 20 20 25 25 35 35 40 40 45 45 50 50 70 55 80 60 90 65 120 90 130 100 6 8 10 12 16 18 20 25 30 35 40 7 9 11 13 17 17 22 25 26 32 39 2.0 28.0 38. 6 α – 0.5 17.0 25.5 19.0 11.0 21.1   Dm 2 D 4  Di Di 4 unde: Tmax – Tensiunea maxima din calu (daN) l – Lungimea tobei pe sens de infasurare (mm) Dm – Diametrul tobei pe axa firului cablului (mm) Fig.0 17.75 coeficient functie de starea de solicitare a tobei.5 13.5 12.0 8.5 7.2 8. 6 W – Modul de rezistenta la peretele tobei D – Diametrul tobei pe fundul canelurii (mm) Fig.0 19.0 4.0 M8 x 16 M8 x 20 M10 x 25 M12 x 30 M16 x 35 M16 x 40 M20 x 50 M24 x 60 M24 x 70 M30 x 80 M36x100 M6 Ș M8 Ș M10 Ș M12 Ș M16 Ș M16 Ș M20 Ș M24 Ș M24 Ș M30 Ș M36 Ș 6.6 Di – Diametrul interior al tobei (mm) Fig.0 3.0 Toba este solicitata la incovoiere.

δ = 0. a.6 mm Lungimea tobei. Un singur sens de caneluri Lungimea activa a tobei La  H  ip  La    2  t   D  unde: H – inaltimea la care se ridica sarcina (mm) ip – raportul de transmitere al palanului D – diametrul tobei (mm) Fig.02D + 0. L = La + 5t b. 6 t – pasul canelurii (mm) Lungimea totala a tobei. Toba dublu canelata Lungimea cablului de infasurare pe toba Lc = H i p (mm) unde: H – inaltimea la care se ridica sarcina (mm) ip – raportul de transmitere al palanului Numarul de spire de cablu infasurate pe toba n Lc  1.5  2    Dn 7 .

3n  P n  Pt  l  2 0. 6) Lungimea nominala a tobei Ln = n  t (mm) t se alege din STAS Lungimea totala a tobei L = 2(Ln + L1) + L2 unde: L1 = 4t L2 = b – 2hmintgα hmin – distanta dintre mufla si toba (mm) α – (4º . 4 exemple de prinderea cablului pe toba sunt in Fig. 4 Breviarul de calcul este pentru prinderea cablului prin eclise. Tensiunea in cablu Tc  Tmax  daN  e  unde: μ = 0.6º) unghiul de inclinare al canelurilor b – latimea rolei pentru egalizarea sarcinii Calculul prinderii cablului pe toba.16 coeficientul de frecare intre cablu si toba α = 4π unghiul de infasurare al spirelor de siguranta Forta de strangere pentru surubul eclisei P unde: 1  2Tc    1  e1  1  sin  α1 – unghiul de infasurare al cablului la fixarea cu eclisa Verificarea suruburilor de fixarea eclisei c  1.10 – 0.1  Z  d1 d Z 1 4 8 .unde: Dm – diametrul de infasurare a cablului (Fig.

2 2 Mi  Mt a  c  daN / cm2 W   c – coeficient de siguranta in functie de constructia arborelui. R2 – forte si reactiuni Dimensionarea arborelui din conditia de torsiune. sub axa rolei (Fig. In Fig.10). R1. c  1.7  2 Alegerea rulmentilor conform indrumarului „Organe de masini”.9) sau constructie inalta la care traversa carligului este amplasata in peretii muflei.4.8 se prezinta toba si fortele ce actioneaza asupra axului I – I 1 – pinion de antrenare 2 – coroana tobei 3 – toba 4 – lagare F – forta concentrata ce solicita axul la incovoiere P1. P2. Indrumarul se refera la mufla de constructie scurta. 2. Calculul muflei. 9 . d  1.7  3 Mt  mm Verificarea arborelui la solicitarea compusa.5 coeficient de siguranta intre cablu si toba Z – numarul de suruburi pentru fixarea eclisei Pt – forta tangentiala din surub d1 – diametrul surubului Calculul arborelui tobei. Mufla carligului poate fi de constructie scurta caracterizata prin amplasarea carligului direct pe axele rolelor de cablu (Fig.unde: n ≥ 1.

K  2   b1  b h    b1   b  b1    e1   ln   e1   b  b1    1 h    e2  δ – distanta de la axa pe care este plasata sarcina pana la centrul de greutate al sectiunii. 2-2  II  4Qe2 K  A D unde: Q – sarcina de lucru (daN) e2 – coordonata centrului de greutate a sectiunii 2-2 e2  2b1  b h  b1  b 3 K – coeficientul de forma pentru sectiunea trapezoidala.4. 1-1 I  4Q  daN / m2  2 d1 Pentru sect. Pentru sect. Calculul carligului.2.1.   D  e1 2 e1  h  e2 Pentru sectiunea 3-3 forta Q2 actioneaza sub un unghi de 45º 10 .

tirant 6. carlig 2.Grupa de functionare a mecanismului de ridicare . role 8. rulment axial 4. 1.Date privind rezistenta materialului din care se executa carligul In functie de aceste date se alege marimea carligului. aparatoare 7. axa rolelor 9. MUFLA Fig. traversa carligului 3.4.2 Traversa carligului 11 . III  2Q2  e2 K  A D Q – component orizontala la tractiune A – aria sectiunii  III  b  b1 h 2 Q – actioneaza si la forfecare  Q A Solicitarea echivalenta in sectiunea 3-3 2    III  4  2 Caracteristicele dimensionale ale carligelor sunt cuprinse in STAS 1944-76 La alegerea unui carlig se vor avea in vedere: . Schema cinematica si structura muflei a. 12. mufla scurtata. mufla normala. b. cablu 2. piulita 5.Sarcina nominal a mecanismului de ridicare ce foloseste carligul .

Fusul traversei Mi  Q c  2 2 W  0.4. Tirantul Este supus la intindere sub actiunea fortei Q/2 In sectiunea A-A A=(a–d)S   Q  a 2A σa – din tabelul 11 Materialele utilizate 12 .Se considera ca o grinda simplu rezumata.1  d 3  ef  M i max  a W 2. a.3. Corpul traversei L=l+c C=a+d M i max  W Q L Q D Q D      L  2 2 2 4 4 2  b  d1  h 2  ef  6 M i max  a W b.

3 Rulmentul se alege din tabelul 12 respectand relatia: Starea de solicitare L1 L2 L3 L4 T0 M1 M2 T1 T2 M1 M2 M3 M1 M2 M3 M4 CC < CSTAS Clasa de utilizare T3 T4 T5 T6 Grupa de functionare M2 M3 M4 M5 M3 M4 M5 M6 M4 M5 M6 M7 M5 M6 M7 M8 T7 T8 T9 M6 M7 M8 M7 M8 M8 Tabel 1 Tabel 2 Clase de utilizare T0 T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 T9 Durata totala efectiva de functionare.4.Traversa carligului.4. h 200 400 800 1600 3200 6300 12500 25000 50000 100000 Observatii Utilizare ocazitionala Utilizare frecventa in regim usor Utilizare frecventa in regim intermitent Utilizare intermitenta in regim intensiv Utilizare intensiva Tabel 3 13 . Durabilitatea rulmentilor: Rolele palanului se muleaza pe rulmenti L 60  n  Lh 10 6 unde: L – durabilitatea rulmentilor (milioane rotatii) Lh – numarul de ore de functionare al palanului n – turatia rolei CC = LP · P unde: CC – capacitatea calculate a rulmentului P – coefficient in functie de rulmentul folosit P 1    3  3. OL 42. tirantii. OLC 45 Axa rolelor OL 50 2.

.125 L2 mijlocie 0.1/6 din timp cu 1/3 din incarcarea maxima.63 din incarcarea maxima. . Prin incarcarea maxima se intelege incarcarea nominala plus incarcarea datorata masei organului de prindere.5 din timp cu 0.starea de solicitare L1: .0.32 din incarcarea maxima.0. . Tabel 4 14 .0.Starea de solicitare Valoarea nominala a coeficientului de incarcare.00 Observatii Mecanismul supus in mod exceptional la incarcarea nominala si la incarcari datorate masei organului de prindere si in mod curent la incarcari partiale si la incarcari datorate masei organului de prindere Mecanismul supus frecvent la incarcarea nominala si la incarcari datorate masei organului de prindere si in mod curent la incarcari partiale si la incarcari datorate masei organului de prindere Mecanismul supus foarte frecvent la incarcarea nominala si la incarcari datorate masei organului de prindere si in mod curent la incarcari partiale si incarcari datorate masei organului de prindere Mecanismul supus in mod curent la incarcarea nominala si la incarcari datoarte masei organului de prindere Repartitia in timp teoretica a incarcarilor pentru fiecare stare de solicitare se considera: . .0.starea de solicitare L3: .25 L3 grea 0.0. .0. .5 din timp cu 1/1 din incarcarea maxima.5 din timp cu 0.1/6 din timp cu 2/3 din incarcarea maxima.4 din timp cu 1/3 din incarcarea maxima.1/6 din timp cu 1/1 din incarcarea maxima.16 din incarcarea maxima.starea de solicitare L2: . Km L1 usoara 0.50 L4 foarte grea 1. .1din timp cu 1/1 din incarcarea maxima.5 din timp cu 0. .

425 0.265 0.280 0.99 0.93 ― 0.81 Tabel 7 Cabluri constructie normala 6 x 37 15 .98 0.95 0.425 0.94 0.96 0.94 ÷ 0.87 0.70 ÷ 0.98 0.94 Denumirea cu angrenajeReductor Tobe pentru cablu Rola fixa pentru cablu Rola mobila pentru cablu Transmisie cu roti dintate in carcasa Transmisie deschisa cu roti dintate Transmisie cu roti dintate neprelucrate Redactor melcat cilindrice – 1 treapta cilindrice – 2 treapte cilindrice – 3 treapte Tabel 6 Numarul rolelor de cablu n lagar rulmenti ηp lagar alunecare 2 4 6 8 10 12 0.280 0.99 0.375 0.300 0.250 C ― 0.90 ÷ 0.96 0.85 0.97 0.94 0.85 ÷ 0.84 0.98 0.89 0.335 0.375 0.335 0.91 0.96 0.90 0.300 0.Grupa de functionare Transporturi uzinale M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 Cr 0.98 0.97 0.475 Tabel 5 Randament Lagar Lagar alunecare rulmenti 0.93 0.97 0.98 0.96 0.

122 5.76 0.20 1.415 50800 58050 64530 71780 52.343 0.374 1.053 0.515 183380 209860 232410 258890 174.9 3.6 8.00 2.076 N - N 4800 7300 10600 N 5380 8850 11900 N 6000 9370 13200 16 .5 0.954 0.9 4.034 0.65 0.677 812970 929670 1029900 843.45 0.50 0.00 Diametrul nominal al cablului mm Diametrul sarmei mm 3.9 2.58 5.363 164750 188280 208880 231430 157.492 5.70 1.5 7.034 0.068 0.106 0.468 11.80 3.104 14120 16080 17950 15.068 129450 148080 164750 183380 141.08 0.244 2.715 0.9 2.5 10 11 12 13 14 15 16 17 19 20 21 23 25 26 28 30 32 34 36 38 40 42 47 51 55 59 64 0.00 1.60 8.086 1.40 0.283 12.900 4.149 20990 23240 25790 21.80 0.565 15.97 0.60 1.545 1166990 1333700 1480800 1179 11.55 0.323 3.60 2.221 268700 307920 342250 380490 250.340 4.195 8.70 1.88 0.507 61390 70310 77960 86980 62.414 292230 334400 371670 409910 295.820 99050 112770 126500 140230 98.30 0.695 1.337 41090 47070 52270 58150 43.708 85810 98070 108850 121600 85.4 1.742 1588670 1814230 2020160 1570 15.Diametrul nominal al cablului mm Diametrul sarmei mm 4 5 6.9 2.052 2.20 2.20 0.514 0.50 0.30 Aria sectiunii sarmelor mm2 Masa liniara a cablului (informativ) kg/m mat zincat Rezistenta minima de rupere la tractiune a sarmei N/mm2 1370 1570 1770 1960 Sarcina efectiva minima de rupere a cablului N N N N 6.271 0.762 456990 522690 581530 446.3 1.153 0.31 0.9 5.20 1.054 0.10 1.30 0.0 4.677 203000 232410 257910 286350 210.35 0.95 1.077 0.60 0.831 0.3 2.246 1372930 1569060 1745580 1368 13.90 2.20 0.50 0.10 0.5 6.282 398150 455020 506020 392.049 980660 1117950 1245440 1003 9.735 9.782 6.424 0.50 1.284 520730 595260 660960 503.529 1.25 0.033 246150 280470 311850 347150 230.814 3.208 0.70 0.601 73160 83650 92970 102960 73.407 659000 753150 837480 630.860 2.80 0.90 0.265 32660 37260 41480 45990 35.832 344210 394220 426580 485420 341.0 4.2 4.9 3.25 0.80 0.067 9170 10300 14470 10.70 0.940 112780 130420 144150 152980 111.30 1.15 1.80 1.1 6.611 0.88 0.831 587420 671750 746280 563.5 8.216 1824030 2088810 2324170 Cabluri constructie normala 6 x 19 Masa liniara a Rezistenta minima de rupere cablului la tractiune a sarmei Aria (informativ) N/mm2 sectiunii kg/m 1370 1570 1770 1960 sarmelor 2 Sarcina efectiva minima de rupere mm mat zincat a cablului 3.442 2.40 2.867 735490 839440 1029690 697.204 28340 31680 35110 27.40 1.75 0.

738 7.30 1.416 0.802 0.15 1.40 0.30 2.106 3.224 1.860 1.0 11.30 37.157 4.817 6.103 0.50 0.0 6.0 12.75 0.138 0.710 8.00 3.215 0.10 2.550 0.851 1.174 0.171 0.214 2.210 0.0 16.083 4.20 1.081 7.448 4.890 8.103 14.463 7.0 10.031 1.697 0.4 16 M7 22.90 50.271 5.0 45.0 9.481 0.310 0.0 25.60 2.898 3.90 3.071 5.0 20.4 25 16 M8 25 28 18 NOTA: Valorile coeficientului se refera la cablul normal nu si la cablul antigiratoriu Tabel 9 17 .240 7.0 19.908 2.041 1.0 23.0 40.80 0.80 1.30 32.239 1.0 39.138 1.30 18.101 0.0 33.174 2.486 2.135 0.359 0.90 1.436 1.440 3.841 5.0 37.0 17.90 2.5.450 2.70 1.60 0.866 4.90 43.0 31.00 2.786 3.534 4.305 0.0 30.451 1.30 72.60 1.50 1.00 1.0 22.10 22.40 1.0 36.50 89.938 5.0 43.0 8.65 0.614 16650 20900 26280 38050 44020 51800 59430 67570 86000 104930 127490 140230 152000 179460 206920 237320 266740 305970 342250 383440 422670 464830 510930 558000 608010 660970 713920 828660 892400 951240 1078730 14580 19000 24000 30090 43640 50990 59130 67960 76980 97770 119640 146120 159850 173580 203980 255950 271640 308910 349120 391280 436400 482490 534460 584480 637430 695290 754130 815910 946730 1010080 1078730 1235640 16120 21500 26800 33340 48350 56680 65800 75510 85810 109830 133370 161810 177500 193190 227510 263800 302040 343230 388340 434430 485430 536420 590360 650180 710880 773740 839450 908090 1049310 1127750 1206210 1372930 18000 23920 30200 37260 53740 63250 73060 83360 96100 124540 149060 179460 198090 247130 253010 293210 - Tabel 8 Grupa de Valorile coeficientului C1 functionare Toba Rola de cablu Rola de egalizare M2 14 15 13 M3 15 16 14 M4 16 18 14 M5 18 20 14 M6 20 22.10 1.80 2.665 1.0 14.0 28.0 34.0 49.0 13.50 108 119 129 152 176 202 229 259 290 321 358 394 433 470 515 560 605 702 754 800 917 0.0 26.421 0.35 0.935 2.70 0.0 46.50 2.477 0.126 1.45 0.542 0.40 2.363 0.691 0.40 57.0 18.380 3.20 2.742 2.0 0.0 7.20 10.686 1.799 4.704 6.

in scopul mentinerii sarcinii intr-o anumita pozitie. Cele mai utilizate sunt: .roti de clichet pt. axul rotii 4. piulita .roti pentru frane actionate sub greutate proprie 10-20 mecanisme cu clichet independente18 16-25 mecanisme cu clichet din componenta franei .Zmin numarul minim de dinti Tabel 1 Z Structura mecanismului .Z numarul de dinti al rotii (tabelul 1) .II MECANISME DE BLOCARE Fac parte din constructia unor mecanisme de ridicat in special cu actionare manuala.rotile cu clichet . clichet 3. corpul mecanismului de ridicat 6. axul clichetului 5. roata de clichet 2.α unghiul de rotire necesar (o sexazecimale)  360o Z . 1 1. C2 CS ≤ 5 C ≤ CS ≤ 9 CS > 10 1 1.12 1. cricuri 6-8 .opritoarele cu role Rotile cu clichet Structura acestui mecanism este in fig.Numarul de schimbari al sensului de inconvoiere CS Coef.25 Tabel 10 63 80 100 125 160 200 Diametrele Dr pentru role de cablu (mm) 250 355 500 710 280 400 560 800 320 450 630 900 1000 1120 1250 1400 1600 1800 CAP.

25 1.Pasul circular al rotii de clichet t (mm) t = π · m (mm) .5 2 2.5 3 3.Inaltimea dintelui rotii de clichet h (mm) tabelul 4 sau tabelul 5 .Dimensiunea capului clichetului h1 (mm) tabelul 4 sau tabelul 5 .Grosimea clichetului b1 (constructiv) b1 < b .Diametrul rotii de clichet D (mm) D = mz (mm) .Latimea dintelui b b = ψm (mm) .Presiunea liniara efectiva in mecanism Pef  200M t  Pa daN / cm 2 mzb1 Date despre materiale si valori pentru ψ1 Pa si σai in tabelul 3 Tabel 3 19 .m modulul rotii de clichet (mm) m  17.53 Mt  mm  Z    ai Mt  mm  Z    ai m  11 angrenare extrioara angrenare interioara Valoarea obtinuta in calculul modulului se rotunjeste in plus pana la valoarea din tabelul 2.5 4 5 6 8 10 12 14 16 18 20 mm 22 24 26 30 Tabel 2 .Zmin ≥ 6 . Modulul m 1 1.

c) Se determina constructiv in functie de grosimea clichetului e1 .Se imparte in parti egale cu pasul t. la tangenta la butucul lui (fig.1 Mt  b    1  a   mm  z  m  a  2  a . 2.tabelul 4 x .5 4 1 2 1 2 presiunea liniara Pa (daN/cm2) 150 300 350 400 σai (daN/cm2) 300 800 1000 1200 .Distanta de la fata de contact a clichetului pe fundul dintelui. 3a si 3b Caracteristicele rotii si clichetului a). circumferinta NN .Se traseaza circumferintele NN si SS . roata b). 2.Se traseaza unghiul de 20O din punctual C al coardei BC 20 .5 6 1.se determina grafic astfel ca varful clichetului sa fie pe directia varfului dintelui rotii (fig.Diametrul axului clichetului d d  27.b Materialul  m de rotii clichet FC 21 OT 42 OL 37 OLC 45 1. c) Clichetul se executa din OLC 45 imbunatatit σa = 300-500 daN/cm2 Caracteristicele si constructia profilului dintilor rotilor pentru clichet si a varfului clichetului se prezinta in fig. clichet Tehnica constructiei profilului .clichet c).Se traseaza coarda AB = a din orice punct de diviziune . ansamblu roata .

25 1. .Se ridica perpendicular LM din mijlocul coardei BC pana la intersectia in punctual O cu latura CK a unghiului.14 3.Se traseaza un cerc cu centrul in O cu raza OC .71 6. in mm [75] m 1 1.5 t 3.8 2 2.28 7.92 4.5 2 2.85 h 1.Punctul E de intersectarea cercului OC cu circumferinta SS este varful unghiului de 70o. Tabel 4 Dimensiuni principale ale profilului dintilor rotilor de clichet si ale clichetului pentru module m = 1…2..2 1.5 o φ1 55 60 60 60 60 o φ1 50 55 55 55 55 h1 3 4 4 5 5 21 .5.5 1.

5 9 10. resort Fig.70 43. Constructia mecanismului este in Fig.5 0. 1.27 56.5 1.5 1.5 1.12 75.4 0.42 37.5 1.40 81.5 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 30 1. 22 .5 1.85 25. 4.98 50.13 31.3 0.83 69. 4 Opritor cu role Blocarea se produce datorita intepenirii rolelor intre bucse si inelul exterior impiedicand astfel rotatia la faza de coborare a sarcinii.8 0.5 0.r r1 0.5 6 7.55 62.8 Tabel 5 Clichet Roata de clichet m z l h a r h1 a1 r1 Dimensiuni principale ale profilului dintilor rotilor de clichet si ale clichetului pentru module m = 6…30.25 4. in mm 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 30 De la 6 pana la 30 inclusiv 18.5 15 16.5 12 13. corp rotitor 2.5 0. rola de blocare 3.5 18 19.5 1.5 22. corp fix 4.5 1.5 1.8 0.5 1.5 1.68 94. La ridicare nu se produce blocare.8 0.5 0.III OPRITORUL CU ROLE Are functionare silentioasa si fara socuri.5 1. Efectul blocarii este determinat de aparitia reactiunii N normal la suprafete de contact dintre rola si inelul exterior sau dintre rola si bucsa.5 6 8 10 12 14 14 16 18 20 20 22 25 4 4 6 6 8 8 12 12 14 14 14 16 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 \ CAP.

presiunea liniara (daN/cm) p = 450 daN/cm pentru OLC 45 σ1 si σ2 reprezinta eforturile maxime din rola si inel respectiv dintre rola si bucse.N 2M t  daN  M Z D unde: Mt .0.momentul de torsiune la arbore (daN cm) Z .lungimea rolei d .59  N E Dd  a l Dd  2  0.59  N E a ld unde: E .numarul rolelor (de obicei 4) μ .diametrul interior al bucsei (cm) l N P cm unde: p . 23 .modulul de elasticitate al materialelor l .06 coeficient de frecare: tg  tg    1  0.diametrul rolei (cm) D .

trebuie să fie permanent libere.. intră în obligaţia muncitorilor care nu trebuie să execute o lucrare ce nu le-a fost încredinţată. Aplicarea tuturor măsurilor tehnico-organizatorice privind protecţia muncii trebuie să fie permanent verificată de către organele de conducere. care să devină surse de accidente. tehnica securităţii şi igiena muncii constau din măsuri pentru asigurarea celor mai bune condiţii de muncă. Securitatea şi igiena muncii se realizează atât prin măsuri organizatorice. La lucrări de montaj se impune folosirea centurii de siguranţă. coridoarele. capacele şi ecranele de protecţie a polizoarelor. ochelarii şi genunchierele sudorilor. Podeaua atelierelor trebuie să fie netedă. şefii de echipe. Cozile de ciocan trebuie să fie împănate şi capătul dălţilor să fie fără floare. Pentru micşorarea zgomotului se vor folosi antifoane de cauciuc ce dau rezultate bune în protecţia fonică. cât şi prin contribuţia nemijlocită a activului de producţie. maiştrii şi inginerii. Sculele manuale trebuie să fie permanent în perfectă stare. Norme de tehnica securitatii si igiena a muncii in tehnologia confectiilor metalice Protecţia muncii. evitarea accidentelor şi prevenirea îmbolnăvirilor. Locurile de trecere ca: drumurile de acces şi de circulaţie. orice deteriorare sau denivelare trebuind reparată astfel încât. la trecerea mijloacelor de transport. să nu se piardă echilibrul obiectelor transportate.Capitolul IV. Folosirea echipamentelor de protecţie: palmarele. să nu se permită depozitarea materialelor pe ele. 24 . căştile. Metodele de lucru improvizate sau periculoase pot fi sursă de accidente.

Organe de masini si transmisii mecanice. Organe de masini si organe de asamblare. Autori: Mihaela Gabriela Ionescu.Timisoara 2005 Autori: Mikos. iar legarea acestora la pămant este una din regulile de protecţia muncii şi tehnica securităţii. Bibliografie 1. N. Ruxandra Noia.manual pentru clasa a XI a si a XII ruta progresiva.I. Maria Manole 6. editura Mirton. Editura ICCAL 2000 3. intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor. Jascanu-Suruburi de miscare (indrumar de proiectare) Galati .I.Litografia Universitatii 1980 4. Liliana Tenescu. Ana Olivia. în special aparatele electrice de sudură nu trebuie înghesuite sau amplasate necorespunzător. Nu se sudează în atmosferă cu umiditate ridicată (în aceste condiţii chiar şi curentul de joasă tensiune putând provoca accidente mortale). Editura Sigma 2002-2003 5 Asamblari mecanice .Gheorghiu Organe de masini. 25 . Asamblarea.Crudu. Sorina Antosica.Radulescu. M. editura Mirton. Bucuresti 1985 2. D.Aparatele şi instalaţiile electrice. Mariana Constantin. 7. Aurel Ciocarlea-Vasilescu. Gabriela Alice Enache.Timisoara 2001 Autori: Mikos.I. Instalaţiile şi sculele electrice vor fi corect construite şi în perfectă stare de funcţionare. Organe de masini si mecanisme. Gh.Gafitanu. Editura didactica si pedagogica.Pavelescu.

Craiova 1993 Autori: Drobota .V 26 .8. Organe de masini si mecanisme.