You are on page 1of 19

Stilul Brancovenesc

În legătură cu diversele modalități de exprimare. epigonic. noțiunea de stil este foarte insistent asociată cu aspecte pe cât de efemere pe atât de omniprezente precum cele supuse modei – stil vestimentar. conducând la conturarea unei discipline dedicate studiului complexității acestei noțiuni. prețios. prin intermediul elitelor mondene. stilul pieptănăturii (termenul de "hair stylist" folosit pentru banala meserie de coafor este semnificativ) sau chiar într-o accepțiune mai pretențios-integratoare ca aceea de stil de viață (life-style). civilizații. declamatoriu. La acest nivel noțiunea este copios exploatată de mecanismele societății de consum care. aforistic. este de remarcat o proliferare deosebită a utilizării și înțelesurilor atribuite noțiunii și sferei sale aferente. Încercând să definim aria noțională a termenului. Revenind la definiția succintă a stilului. Evoluția firească a termenului de la un sens propriu la unul figurat se înregistrează mai întâi în domeniul exprimării prin cuvânt – fie în scris. stimulează și orientează în folosul propriu orientările stilistice de masă și desele schimbări de direcție ale acestora în cam toate domeniile vieții cotidiene. epoci. noțiunea de stil se impune ca o categorie estetică de o factură și o importanță aparte. arta vorbirii convingătoare (extinsă și la exprimarea în scris). stabilea trei nivele ale stilului: inferior (humilis). ar desemna modalitatea specifică de utilizare a unui limbaj. În paralel cu această evoluție pe planul gândirii elevate. Nu trebuie neglijată nici extensia noțiunii de stil asupra particularităților caracteristice ale unei structuri. într-o încercare de definiție cât mai succintă și generală. colocvial. aceste nivele corespunzând unei anumite ierarhii operate asupra genurilor literare. ceea ce face ca tendința sa de emancipare să se facă tot mai mult simțită. etc. poetic. o anume evolutie istorica. prin cuvânt distingem o varietate de sintagme curente. Definirea notiunii de stil presupune. fie în practica vorbirii. dar și semidoct. Treptat. ș. oral. Conceptul de limbaj cunoaște însă extrapolări numeroase. îngrijit. Caligrafia păstrează până în zilele noastre spiritul acestei accepțiuni primare. De la stilul arhitectonic la stilurile ce diferențiază diferite activități sportive – stilurile de înot sau de ridicare a greutății de pildă – plaja sensurilor este mai mult decât considerabilă. Vechea disciplină a retoricii. laconic. împodobit. ca de exemplu: stil literar. electic. mediu (mediocrus) și sublim (grans). atât în ce privește uzul său în limbajul comun. vom formula câteva considerații asupra limbajului. 41 i Curs : Stiluri . jurnalistic. scrierea rondă. concis. Se impune deci să Vutescu Lavinia gr. Mai mult decât atât.Stilul Brâncovenesc Stilul. din domeniul limbii în toate celelalte domenii de exprimare. căutat. artistice sau științifice. prima conexiune pe care o facem ne plasează firesc în perimetrul exprimării prin cuvânt.a. științific. academic. etc. de altfel. cât și în cel specializat: astfel stilul poate fi original. prin stilurile sale – scrierea cursivă. Etimologic noțiunea derivă de la cuvântul "stylus" ce desemna în antichitate ustensila cu care scribul (cunoscătorul scrierii) zgâria semnele sale pe tăblițele din argilă sau din ceară. direct. elegant. activități. argotic. emfatic. de mahala. atât în numeroasele domenii specializate cât și în zona limbajului de zi cu zi. Termenul este în mod firesc predispus conectării cu un mare număr de determinative.

de la o casă din Muzeul Satului la palatul Versailles sau Catedrala San Pietro din Roma. de la o colindă românească la o simfonie de Beethoven sau Brahms. și ca atare slujind la realizarea comunicării. Atât materialitatea lor cât și algoritmii morfologici și sintactici ce se aplică acestora implică prezența unor tehnologii de elaborare. ne vom orienta în continuare sper problematica limbajelor artistice. plastică. Din cele expuse până aici se poate aprecia că locul stilisticii în acest tablou se situează între ansamblul compact al disciplinelor tehnologice și domeniul esteticii. tehnologii ce sunt desigur specifice fiecărui domeniu artistic în parte. rezultatul fiind edificarea unei forme finite a comunicării. Pentru muzică disciplinele "tehnologice" sunt reprezentate în principal de teoria muzicii. țelul realizării obiectului artistic este acela de a împărtăși o viziune fundamental expresivă. de la un joc de doi din Bihor la o coregrafie de Béjart. . Lăsând la o parte de acum considerațiile referitoare la domeniul comun sau la cel științific. iar pe de altă parte implicării creatoare sau interpretative în acest fenomen. La nivelul tehnologiei urmărim un "proces de producție". Limbajul ar constitui așadar un sistem coerent de elemente înzestrate cu un anumit sens și/sau o anumită funcție ce le face apte de a fi purtătoare ale unei informații transmisibile. iar la nivel estetic valorizăm acest produs. de la Teorema lui Pitagora la Teoria relativității. în acord cu principiile unei logici implicite și de natură specifică. Fie și la un mod extrem de simplist.luăm în considerare noțiunea de limbaj într-un sens mai larg. a raporturilor ei cu realitate și a receptării ei. Limbajul operează în cadrul unui registru de elemente perceptibile și/sau inteligibile – de natură sonoră. care pornind de la definiția frumosului. armonie. gestuală. condiționată de o inerentă aspirație estetică. contrapunct și forme muzicale – cărora li se pot adăuga disciplinele legate de tehnica scriiturii – disciplinele indispensabile pe de o parte înțelegerii superioare a fenomenului muzical. Studiul și deprinderea de folosire a acestor tehnologii specifice constituie de fapt principala preocupare în procesul de învățare aferent domeniilor artei. dezvoltă un evantai de categorii de mare generalitate și subtilitate. de la formele simple ale algebrei la sofisticatele limbaje de programare din lumea computerelor.Valentin Timaru). noțională. de la picturile rupestre din peștera Altamira la "Gioconda" lui Leonardo da Vinci. putem privi prin această prismă a limbajului utilizat cele mai diverse item-uri ale comunicării din diferite domenii. Altfel spus. fiind legat astfel de configurarea a ceea ce poate fi caracterizat ca specific al rostirii (formularea aparține prof. expresia fiind rezultatul unei intenții exprese a creatorului de artă. la nivel stilistic ni se revelează configurația particulară a produsului artistic. care să permită referirea adecvată la domeniul nostru specific. simbolică – asupra cărora se aplică algoritmi de supraordonare morfologică și sintactică. Creația artistică în general – creația muzicală nefăcând excepție – își propune să realizeze mai mult decât o simplă comunicare. fie aceasta lingvistică sau non-lingvistică. La acest pol superior al studiilor despre artă e află disciplina esteticii.dr. stilul se regăsește pe o poziție intermediară între limbaj și mesaj. cel muzical – sau după caz la oricare dintre celelalte domenii de aplicabilitate (nu trebuie scăpat din vedere faptul că există o intensă comunicare între domeniile artistice distincte în ceea ce privește definirea elementelor de stil și de teorie a stilului). obiectuală. prin care se străduiește să circumscrie esența artei.

Printre cele mai importante edificii ale epocii lui Matei Basarab se numără biserica Mănăstirii Arnota (1633). prin celebra maxima a lui Buffon: "Ie style c est l homme meme" ("stilul este omul insusi"). raționaliste. Ilfov). ci numai graiuri individuale. Stilul isi are radacinile in modul de manifestare lingvistica a omului modern (F. Portretul lui Constantin Brâncoveanu de Alessandro dalla Via . Teoria moderna defineste stilul ca o trasatura a individului in sine. caracterizat prin recepția barocului apusean și programe artistice unitare. K. O excepție din punct de vedere calitativ și programatic o constituie casa de piatră a cărturarului Udriște Năsturel de la Herăști (jud. Stilul Brâncovenesc Denumirea de Stil brâncovenesc sau de artă brâncovenească caracterizează in istoriografia română de artă arhitectura și artele plastice în Țara Românească din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714). stilul se defineste prin opozitie cu cel din perioada clasica. biserica Schitului Topolnița-Mehedinți (1646). Deoarece această epocă a influențat în mod hotărâtor evoluțiile de mai târziu. precum și ansamblurile monastice de la Căldărușani (1638) și Brebu (16401650). Nu exista o limba generala. Istoricii de artă caracterizează uneori stilul prin analogie cu renașterea apuseană. biserica Schitului Crasna-Gorj (1636). afirma K. Bazele înfloririi din epoca brâncovenească au fost puse în timpul celor două decenii de domnie a lui Matei Basarab (1632-1654). Voessler. fără a depăși însă un orizont provincial. a faptelor. Context istoric și cultural Mișcarea cărturărească care ia ființă în Moldova secolului al XVII-lea. termenul se folosește prin extensie și pentru a descrie operele de artă din vremea primilor Mavrocordați. Voessler). avand ca atare premisa originalitatii. ctitorii care continuă evoluția arhitecturii muntenești prin preluări ale formelor gotice moldovenești.În epoca moderna. de Saussure. care asigurase Țării Românești o anumită stabilitate politică și favorizase dezvoltarea artelor[1]. datorită structurilor sale clare. dar exuberanța lui decorativă permite și folosirea termenului de Baroc brâncovenesc. ca o expresie a originalitatii. este una din premizele apariției stilului brâncovenesc. care interpretează în stil oriental elemente ale Renașterii italiene. influențată prin intermediul polonez de umanismul european. până către 1730.

Mironești din Gostinari (jud.În perioada care a urmat s-a dezvoltat mai ales arhitectura conacelor boierești. Domnitorii Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu s-au remarcat însă și prin numeroase ctitorii de biserici și mănăstiri. în detrimentul urmașilor lui Matei Basarab. Deja acel edificiu de la începutul secolului al XVI-lea denotă predilecția pentru . p. în mijlocul unor parcuri și în apropierea râurilor și heleșteielor. 1663). Cea din urmă caracteristică va influența dezvoltarea ulterioară a arcadelor și pridvoarelor ca elemente ale deschiderii spre natură. Această evoluție a corespuns acumulării puterii în mâinile marii boierimi[2] în al treilea sfert al secolului al XVII-lea. p. promovat tocmai de acești "oameni noi". soția spătarului Drăghici Cantacuzino. cu elemente orientale în vestimentație. Măgureni (jud. concepute după modelul reședințelor princiare din Constantinopol. construite între 1666 și 1667 de Păuna. 2 . având drept caracteristici planul triconc și sistemul decorării fațadelor cu arcaturi. Filipești. Ilfov). vor crea o paradigmă a edificiului reprezentativ muntenesc. care ajunsese să joace un rol central în politica Țării Românești din ultimul sfert al secolului al XVII-lea. Golești (jud. După urcarea pe tron a liniei familiei Cantacuzino edificiul reprezentativ a continuat să fie palatul. și aveau loggii de inspirație italiană. Casele de la Măgureni. Grecia și Peninsula Balcanică mai ales Italia. Argeș). începând cu domnia lui Matei Basarab majoritatea domnilor români sunt reprezentați de artiști apuseni în postura tipică monarhilor din epoca barocului timpuriu.îl joacă în epocă membrii familiei postelnicului Constantin Cantacuzino (m.Vezi capitolul Tradiționalismul muntenesc sub Matei Basarab și deschiderile către viitor la Theodorescu 1992. 8. cu decorații în stuc de tip levantin. caracterizată de ascensiunea Cantacuzinilor și a altor familii boierești. Prahova) sau de la Băjești. în general se acordă acum și în arta românească mai multă atenție reprezentării figurii umane. relevă faptul că și arhitectura de dimensiuni mai restrânse se orienta după modelul dat de reședințele domnești. Elitele politice își manifestă mai puternic interesul pentru arta apuseană și sunt la rândul lor descoperite de portretiștii italieni și flamanzi. Despre restul edificiilor civile ale vremii se știe din păcate prea puțin. activ la Veneția.Un rol important în viața politică a Țării Românești . Astfel îl reprezintă pe Constantin Brâncoveanu veronezul Alessandro dalla Via. Vezi Drăguț 1971. În epoca lui Matei Basarab apăruseră în Țara Românească primele teme istorice în pictură. prin care boierimea valahă descoperise pe lângă Orientul Apropiat. Acea perioadă tulbure. format la școlile din Constantinopol și Padova. 5-62. Inițial arhitectura sacrală s-a orientat după modelul dat de biserica Mănăstirii Dealu. 1 . Casele erau finisate foarte îngrijit. În același timp se produce o reevaluare a statutului artistului. meșterii autohtoni ies pentru prima oară din anonimat. înlesnise răspândirea idealului umanist în cultură. Conace precum cele de la Dobreni. Gravori specializați în portretistică îi consacraseră deja lui Mihai Viteazul ca principe de rang european mai multe portrete. Atât recepția elementelor orientale cât și a celor nord-italiene a fost înlesnită de numeroase călătorii. Aceste elemente vestice au pătruns probabil din Transilvania în Țara Româneasca.și implicit în cea culturală . caracterizată atât printr-o înaltă calitate a materialelor și prelucrării cât și prin situarea pitorească. Exemplul cel mai grăitor pentru această deschidere este cel al marelui cărturar Constantin Cantacuzino.

Prima tiparniță cu litere mobile din Caucaz provine din Țara Românească. în pofida caracterului monumentalreprezentativ al picturilor. reprezentanți de seamă ai stilului sunt Pârvu Mutu și zugravul Constantinos. papa Clement al XI-lea și cu împărații de la Viena Leopold I. Pictura În pictura epocii pătrund pentru prima oară subiecte laice. Temele iconografice sunt influențate și de pictura apuseană. În timpul domniei lui Brâncoveanu activitatea de construcție sa intensificat. Aceasta se făcuse pentru prima oară simțită în pictura moldovenească. portretul de exemplu. executat de zugravul grec Constantinos în colaborare cu Ioan) . Capodopere ale stilului brâncovenesc în pictură sunt: % Decorul bisericii Doamnei din București (1688-1689. Patronatul domnitorului nu s-a limitat doar la Țara Românească. Iosif I și Carol al VI-lea.siluete elansate care va caracteriza apoi arta brâncovenească. Școala principală de pictură brâncovenească este cea de la Hurez. la sfârșitul Brâncovenilor. atitudine care va scandaliza Înalta Poartă și va contribui. daniile sale au fost destinate și Mănăstirii Sf. prin mijlocirea lui Antim Ivireanul. Ilustrul voievod se afla în corespondență cu Ludovic al XIV-lea. unor biserici din Ierusalim. Petru cel Mare. Liban. sau compoziții istorice precum Călătoria lui Brâncoveanu la Constantinopol din Palatul Mogoșoaia. și se imortalizează în 1713 în medalioane de aur și argint cu inscripții latine asemenea unui suveran independent. în timp ce subiectele religioase tradiționale sunt îmbogățite de noi teme iconografice. preluate datorită răspândirii culturii scrise din scrierile apocrife și din literatura patristică. Din 1695 Brâncoveanu poartă titlui de principe al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană cu armoarii proprii. Ecaterina de pe Muntele Sinai. Nouă este și tendința spre un stil narativ. Inscripția "Dei Gratia Sacri Romani Imperii et Valachiae Transalpinae Princeps" de pe un clopot al Mănăstirii Gura Motrului confirmă mândria domnitorului pentru această poziție de rang european. Epir și mănăstirilor de pe Muntele Athos. Cea mai puternică influență care îmbogățește tradiția post-bizantină a epocii este exercitată de către așa-numita Școală Italo-cretană. la Sucevița[21]. reprezentat în serie în vaste galerii de caracter votiv. Gustul mai rafinat al epocii a dus la înlocuirea treptată a stâlpilor voluminoși de cărămidă cu elegante colonade de piatră. demnitate confirmată în 1706. Elementele decorative care abundă în ornamentica monumentală se întâlnesc și în mediul picturii. un an mai târziu.

Elementele barocului apusean sunt însă integrate organic în arta autohtonă. dar se întâlnește și reprezentarea lui Ieseu. Deși se pot distinge atât documentar cât și stilistic mai multe mâini care au contribuit la ansamblu. inscripția fiind de obicei așezată într-un registru central. În cazul iconostaselor sunt frecvente motivele fitomorfe. precum și coloanele. Tabloul votiv al familiei Cantacuzino executat de Pârvu Mutu la Filipeștii de Pădure (1692) Sculptura Sarcofagul Bălaşei Cantacuzino de la Târgovişte (1711). uneori cu figuri de animale. ale Bălașei Cantacuzino și patriarhului Dionisie (ambele la Târgoviște). de exemplu în ornamentica în basorelief a bisericilor bucureștene Fundenii Doamnei (1699). În decursul secolului al XVIII-lea sculptura monumentală de tradiție brâncovenească a parcurs un proces continuu de bastardizare. ca de pildă în cazul pietrelor funerare ale lui Iordache și Matei Cantacuzino. Meșterul principal a fost Constantinos. În epoca brâncovenească apar primele motive antropomorfe. Ea este supusă unei puternice influențe baroce. În sculptura în lemn predomină ornamentul floral. Sculptura este precum în perioada medievală subordonată arhitecturii. evident de pildă în decorul bisericilor din Brădești. dinamismul excentric care caracterizează arta contrareformei lipsește bunăoară. Influența barocă se manifestă și în decorul care se dezvoltă tot mai abundent pe bordurile pietrelor funerare. care variază în . Acestea sunt adesea evidențiate prin stemele de familie. de care se leagă organic. ale foișoarelor sau loggiilor. păstrat în Muzeul Național de Istorie a României. întregul decor este subordonat unei concepții unitare. sau în cel al bisericii Schitului Balamuci. Dolj. Arhitectura Stilul brâncovenesc se distinge prin expresivitatea conferită de volumele arhitectonice ale scărilor exterioare. care duce la dominanța motivelor vegetale compuse în vrejuri. de remarcat la ușile bisericii mănăstirii Horezu și la cele ale Bisericii Stavropoleos din București. Sculptura decorativmonumentală acoperă dens ancadramentele ușilor și ferestrelor.% Picturile murale ale Mănăstirii Horezu (1692-1694) reprezintă capodopera picturii brâncovenești. sau în cea a bisericii fostei mănăstiri Berca și a bisericii fostei mănăstiri Văcărești. la Cotroceni. și Baia de Fier. Colțea (1700) și Stavropoleos (1724-1730).

Poarta și anexele gospodărești sunt îndeobște situate pe latura opusă reședinței.mod pitoresc aspectul fațadelor. România. Palatul poartă numele văduvei boierului Mogoș care deținea pământul pe care a fost construit. în stuc sunt des întâlnite ornamente de tip oriental. Soclul clădirilor include de obicei și parterul. În felul acesta satul Potlogi capătă rangul de reședință domnească și în scurt timp ajunge un nume european ce va fi consemnat de acum în diverse documente naționale și internaționale. Boltirea se face de obicei în semicilindru sau cu cupole semisferice. deasupra unor pivnițe înalte. ele dovedesc o mai grijulie elaborare a planurilor.Reședința de vară a domnitorului Constantin Brâncoveanu în Potlogi (1698) % O evoluție spectaculoasă a cunoscut localitatea Potlogi în timpul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Decorul poate fi sculptat din piatră sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc. Complexul conține clădirea propriuzisă. % 1 . care a ridicat aici un “ansamblu brâncovenesc” materializat în construcția bisericii cu hramul “Sfântul Dumitru” în anul 1683 și a palatului voievodal inaugurat la 27 octombrie 1698 în prezența patriarhului de la Constantinopol. Palate Palatele au fost ridicate în epoca brâncovenească mai ales în apropierea unor pânze de apă. precum și biserica „Sfântul Gheorghe” aflată lângă zidurile curții. a coloanelor și a balustradelor trădează prin motivele vegetale compuse în vrejuri influența barocă. care este organizată pe două niveluri. cuhnia (bucătăria). dar ornamentica bogată a ancadramentelor. În decorația din piatră predomină motivele florale. Dotate cu aducții de apă. curtea acestuia cu turnul de veghe. Atât decorul cât și spațiile libere. reședințele domnești ofereau un comfort nemaiîntâlnit până atunci. pridvorul deschis ajunge de exemplu a fi un element reprezentativ al clădirilor. Palatele au pe latura dinspre curte un foișor cu scară. ghețăria și cavoul familiei Bibescu. pe latura dinspre lac o loggie. structurate de coloane. județul Ilfov. aflată la circa 15 km de centrul orașului București. cu băi și grupuri sanitare. Proporțiile devin mai zvelte și mai armonioase. . % % % % % . casa de oaspeți. în cadrul unor incinte rectangulare.Palatul Mogoșoaia (1702) în București % Palatul Mogoșoaia este o clădire istorică din localitatea Mogoșoaia. Sistemul tradițional al decorării cu arcaturi de ciubuce mai este încă aplicat. neagă masivitatea formelor arhitectonice.

Revenită în țară după ce plecase la Londra. Grigore Brâncoveanu.% % % % % Palatul a fost construit până în 1702 de către Constantin Brâncoveanu în stil arhitectural românesc renascentist sau stil brâncovenesc. Zoe Mavrocordat și. a trecut în familia acestuia și a fost renovat între 1860–1880 de Nicolae Bibescu. conform pisaniei de pe latura de răsărit a palatului. nepotul domnitorului. s-a mutat în vila cea nouă iar clădirea veche a rămas nelocuită. ocupându-se de spitalul reginei Maria și locuind o vreme chiar în palat. o combinație de elemente venețiene cu elemente otomane. Palatul a fost administrat în continuare de familia Bibescu care. lucrările de renovare au fost frânate de alte distrugeri suferite în urma bombardamentelor germane. În perioada ocupației germane a Bucureștiului și a sudului României. prințesa Martha Bibescu a rămas în capitală. când Maria-Nicole Darvari a vândut palatul vărului ei George-Valentin Bibescu. dar se știe că Brâncoveanu a început să cumpere pământ în zonă din 1681. și vila Elchingen din apropiere. % Cuhnia (bucătăria brâncovenească) % Martha Bibescu s-a ocupat cu renovarea palatului începând cu anul 1912. el a revenit apoi marelui ban Constantin Brâncoveanu. deoarece marele ban Nicolae Brâncoveanu ținuse partea rușilor în conflict. În timpul Primului Război Mondial. Aceasta până în 1911. prin căsătoria acesteia cu domnitorul Gheorghe Bibescu. Răscumpărat de domnitorul Ștefan Cantacuzino. și a rămas în posesia familiei până la începutul secolului al XIX-lea. care a construit și cavoul familiei în parcul palatului. Martha. a fugit la Brașov și clădirea a fost ocupată de panduri. construit de acesta la Potlogi. acuzată fiind de colaborarea cu trupele germane. Martha Bibescu a reluat lucrările de renovare după 1920. toată averea familiei a fost confiscată de otomani iar palatul a fost transformat în han. însă. cheltuind mare parte din averea adunată din cărțile pe care le-a scris. După moartea lui Grigore în 1832. când Constantin Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol împreună cu întreaga sa familie. Palatul . După 1714. Lucrarea a fost terminată în ziua de 20 septembrie 1702. care l-a oferit drept cadou de nuntă soției acestuia. Data începerii construcției nu este cunoscută. O nouă distrugere a palatului a avut loc cu ocazia revoluției din 1821 când ultimul urmaș al Brâncovenilor. stil utilizat anterior și la un alt palat al domnitorului. palatul a rămas moștenire fiicei sale adoptive. Casa de oaspeţi din curtea palatului Mogoşoaia Palatul a fost devastat de otomani în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774.

% . Palatul Mogoșoaia adăpostește Muzeul de Artă Brâncovenească și este un important punct de atracție turistică. Valentina și Dimitrie GhikaComănești fiind arestați. Catedrala Patriarhala. pare scundă. în 1927. în București Biserici Exteriorul lăcașelor de cult corespunde prin decorul bogat iconostaselor din interior. până în 1935. După 6 martie 1945. . Gheorghe Nou (1698-1707) în București % .Catedrala Patriarhiei în București (1655-1685) reprezintă faza premergătoare stilului brâncovenesc din timpul domniei lui Șerban Cantacuzino. Până în 1957. pentru câteva luni. iar turla de pe naos.Biserica Fundenii Doamnei (1699) în București % Deși construită în epoca de înflorire a stilului brâncovenesc. care-si are inceputurile in vremurile de pe la mijlocul secolului al XVII-lea. Martha Bibescu obținând de la autorități declararea ca monument istoric a palatului. fiind. ctitoria spătarului Mihai Cantacuzino. Vrancea (1698-1699) % . pe care încă îl mai deținea. Abia în 1957 palatul a devenit sediul secției feudale a Muzeului Național de Artă. prezintă alte trăsături decât monumentele epocii. lăsând palatul fiicei sale Valentina și soțului ei. Palatul Patriarhal si Palatul Patriarhiei constituie un ansamblu de prima insemnatate al Bucurestilor. unele lucrări interioare continuând. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial.Biserica Sf.% % % a fost reinaugurat. În primul rând.Biserica Adormirea Maicii Domnului în Bordești. clădirea a fost devastată și devalizată. moșia a fost naționalizată forțat de guvernul comunist. împodobite dens cu reliefuri. lipsită de postament. însă. % . fiind restaurat începând cu 1977. colecțiile de artă fiind furate și dezmembrate. terminată la 1 mai 1699. palatul a fost loc de întâlnire al diplomaților aliați. astfel. % . edificiul este mai puțin lung ca de obicei.Biserica fostei mănăstiri Adormirea Maicii Domnului (1691-1697) în Râmnicu Sărat % . Constantin Serban Basarab (1655-1658).Vechiul Palat Mitropolitan (1654-1708). În 1949. închiriat legației elvețiene din România. În prezent. prin manastirea ctitorita in 1656 de voievodul Tarii Romanesti. Prințesa a plecat însă definitiv din țară în septembrie 1945. palatul a fost și el naționalizat. Dimitrie Ghika-Comănești. jud.

paraclis.Biserica Colțea (1702) în București Complexul arhitectonic Coltea este un reper al Bucurestilor.Biserica fostei mănăstiri în Baia de Aramă (1699) . în care se păstra Mirul. cu ancadramente sculptate în piatră. mănăstirea avea forma unei cetăți.Biserica Mănăstirii Antim (1713-1715) în București Mănăstirea Antim din municipiul București. atât arhitectonic cât și pictural.În pridvor poate fi văzută o amplă compoziție a celebrului zugrav. Inițial. alaturi de alte anexe si turnul Coltei de la intrare (demolat la 1888). la aproape două sute de metri spre apus. havuzuri. aflandu-se in imediata apropiere a Pietei Universitatii. Pridvorul de proporții zvelte este susținut de coloane de piatră decorate cu vrejuri. pridvorul este deschis cu portal monumental. naosul cu două ferestre la fiecare absidă amintind de structura vechilor biserici . Putin mai la sud de locul pe care se este ridicata astazi biserica. in jurul anului 1641. Dimensiunile geometrice ale bisericii sunt 30 metri lungime și 10 metri lățime. primind hramul Cuvioasei Parascheva. % % % % % % % Picturile murale din interior au fost executate de atelierul lui Pârvu Mutu (1657 . portalul dovedește influențe baroce. ctitorită de marele ierarh Antim Ivireanul. înfățișând "Judecata de apoi". Aceasta fusese construita de slugerul Udrea. clopotniță. iar în fiecare colț era câte un turnuleț. Întregul complex – biserică. a fost ridicată în perioada anilor 1713 – 1715 pe locul unde era o veche biserică de lemn cu hramul Sfântul Nicolae. Biserica este singura ridicată în sec al XVIIIlea cu planul în formă treflată. ramuri înmănunchiate de lămâi.1735). chilii. . chiparoși. case egumenești – a fost executat. . si trei paraclise.Biserca Vădeni (1700) în Târgu Jiu . Remarcabil este decorul neobișnuit al fațadelor. Ansamblul fostei Manastiri Trisfetitele a fost compus dintr-o biserica aflata in centru. care include motive ornamentale în stuc preluate din miniatura persană: măsuțe cu vaze de flori.% Biserica de plan triconc are pronaosul încununat de un turn-clopotniță. ferestrele sunt mari. un spital. nu departe de dealul Mitropoliei. s-a aflat anterior o biserica de lemn cu cateva chilii. rozete mari și bogate. cu biserica în centru. potrivit planurilor întocmite de marele ierarh. palate. pe laturile care descriu perimetrul unui pătrat erau chiliile. capitelurile și piedestalurile coloanelor sunt frumos ornamentate cu motive florale. Realizarea artistică a mănăstirii reprezintă o mărturie elocventă a vieții culturale bucureștene de la începutul secolului XVIII-lea.

monument istoric valoros. Hramul bisericii este Sf. Numele Stavropoleos este forma românească a cuvântului grecesc . a fost remontată în anul 1966. Arhangheli Mihail și Gavril. capătă strălucirea unei taine duhovnicești: nu putem intra în biserică decât prin lucrarea Păstorului care are ca „descuietoare” credința și smerenia. precum și biblioteca Sfântului Sinod. Sculptată de Sfântul Antim însuși. în centrul orașului București. Aceeași formă de melc a avut-o și cheie a ușii bisericii. găzduiește. în afara mănăstirii propriu-zise. Tâmpla de piatră. ca și pictura din biserica mare și din paraclis. sub pisanie. Mănăstirea Antim este reședință a episcopilor vicari patriarhali. ansamblul mănăstiresc. construită în stil brâncovenesc. care a și pictat câteva icoane pe fresca zidurilor. alături de Preda Zugravul. La restaurarea din 1863 s-au adăugat amvonul și cafasul. originală. executate din mozaic. Tradiția menționează că toate sculpturile din piatră ale tâmplei. fierăria broaștei aflându-se din 1855 în Muzeul Național.sârbești . Antim și Agata). simbol al credinței și smereniei. încadrat de o cunună de lauri și prima având în partea superioară o stea. ale picioarelor coloanelor și ale ancadramentelor. o parte a administrației patriarhale. Nicolae. În prezent. melcul. de către Carol Storck. se află decorația sculptată a emblemei Sfântului Antim. . ușa masivă de lemn de stejar de la intrarea în biserică. executate din lemn de stejar.Biserica Stavropoleos (1724-1730) în București Biserica Stavropoleos este o biserică ortodoxă. depășind în frumusețe toate realizările artistice de același gen din vremea sa. și având același model sculptural cu stranele. au fost executate după schițele mitropolitului ctitor. adăugându-i-se icoanele împărătești și cele praznicale. Deasupra ușii de la intrare. pictate de el sunt și cele două icoane: icoana Tuturor Sfinților și Icoana celor patru sfinți (Alexie.

alături de care există o construcție de la începutul secolului al XX-lea. București. La 7 februarie 1742 Ioanichie.Stauropolis. Picturile turlei au fost restaurate însă la începutul secolului al XX-lea. sunt orientate pe axa est-vest. Mănăstiri Mănăstirile Horezu și Văcărești. De-a lungul timpului biserica a fost afectată de cutremure. o sală de conferințe și o colecție de icoane vechi (începutul sec. 1719-1730). de către arhimandritul Ioanichie Stratonikeas. Mănăstirea pe care a construito poartă de atunci numele Stavropoleos. Ioanichie a zidit biserica și o mănăstire. Comunitatea trăitoare aici. care adăpostește o bibliotecă. . al XVIIIlea) și obiecte de cult. moare și este îngropat în biserica sa.Mănăstirea Cotroceni (1679). Biserica a fost înălțată în 1724. se ocupă cu restaurarea de carte veche. care se traduce prin "Orașul Crucii". Clădirea cea nouă a fost construită după planurile arhitectului Ion Mincu. acum rar întâlnită în bisericile din România. Corul bisericii cântă muzică (neo)bizantină (o singură voce susținută de un sunet prelungit numit ison . Din anul 1991 biserica este păstorită de părintele Iustin Marchiș. în vârstă de 61 de ani. în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat (domnitor al Munteniei. susținută economic din veniturile de la han (o situație frecvent întâlnită în epocă). demolată în 1985. În 1726 starețul Ioanichie a fost ales mitropolit al Stavropolei și exarh al Cariei. icoane și haine sacerdotale. Hanul și anexele mănăstirii au fost demolate la sfârșitul secolului al XIX-lea. În curtea hanului său. În prezent din vechea mănăstire nu a mai rămas decât biserica. după numele vechiului scaun. alături de slujbele zilnice. primul ieromonah al bisericii în ultima sută de ani.acompaniament). tipice pentru ansamblurile brâncovenești. care au șubrezit turla până la cădere. precum și fragmente de frescă recuperate de la bisericile demolate în timpul regimului comunist. % .

Chiar în centrul incintei se înalță silueta zveltă a bisericii. Prin dimensiunile impozante și mai ales prin concepția unitară acest proiect este revoluționar pentru artele vechi românești. nu voi sui pe așternutul patului de odihnă. fost mare armaș. nu voi da somn ochilor mei și pleoapelor mele dormitoare și repaus tâmplelor mele. ei ies din anonimatul medieval.Mănăstirea Horezu (1690-1702). Interesul domnului Constantin Brâncoveanu pentru ridicarea acestui sfânt lăcaș este documentat și în crezul său. % % Unul din cele mai ambițioase proiecte ale epocii brâncovenești.% . . După moartea acestuia în anul 1691. Întregul complex este subordonat principiilor de simetrie tipice renașterii italiene. arată că "într-al doilea an al domniei noastre pus-am temelie și am început a zidi mănăstire". până nu voi afla loc Domnului și sălaș Dumnezeului lui Iocob". așa cum apare el pe pisania care se află deasupra ușii de intrare în biserica mare a mănăstirii: "Nu voi intra în sălașul case mele. Meșterii care au contribuit la decorul bisericii sunt imortalizați într-un tablou votiv din pridvorul lăcașului de cult. Însemnările marelui domnitor. vărul primar al domnitorului. denotate atât de organizarea volumelor arhitectonice pe axa principală est-vest cât și de proporțiile echilibrate până în detaliu ale arhitecturii. este numit ispravnic Cernica Știrbei.Mănăstirea Sinaia (1690-1695) % . aflate în biblioteca mănăstirii. care se bazează planimetric și spațial pe modelul dat de Biserica episcopală a Curții de Argeș. Lucrările de construcție și decorare ale ansamblului au fost date spre supraveghere lui Pârvu Cantacuzino.

Definitivarea lucrărilor a avut loc în toamna anului 1697. impulsionați de spiritul ctitorului Constantin Brâncoveanu.. În lucrarea sa "Bizanț după Bizanț". sunt Istrate lemnarul.continuatoare a civilizației romane. Lăcașul este o remarcabilă realizare a artei brâncovenești.. Satul se afla în domeniul Brâncovenilor încă înainte de urcarea pe tron a întemeitorului mănăstirii actuale. Vucașin Caragea pietrarul și Manea vătaful zidarilor. în satul care la acea vreme se numea Hurezi (actual Romanii de Jos). flori de piatră în jurul ușii celei mari și a tuturor ferestrelor". dată după care au fost inițiate lucrările de pictură murală. nume care ulterior a fost luat de târgul de peste deal..... Iorga caracteriza mănăstirea cu formele ei renascentiste drept ". am sosit la Hurezi și mănăstirea am târnosit la septembrie 8 vineri. Mănăstirea. Iată ce nota în însemnările sale marele domn: . unde singurătatea și liniștea este tulburată doar de strigătul huhurezilor. Andrei. Bolțile bisericii fuseseră finisate în iunie 1692. care se distinge prin originalitate. Stan. cel mai mare ansamblu monastic din România. ai cărei moștenitori în Europa de Răsărit sunt românii" .. Meșterii care creează această capodoperă. Iată ce spunea despre execuția măiastră a pridvorului sfântului lăcaș marele istoric al neamului. dar biserica mare fusese terminată deja în 1693. La data întemeierii exista în vecinătatea Hurezilor un schit. măestria liniilor și culorilor..Mănăstirea Berca (1694) . al cărui ctitor rămâne necunoscut. miercuri. cu un rând de stâlpi tot așa meșteșugiți sculptați. Ei imortalizează în pronaosul bisericii mari chipurile celor două familii. terminată la 30 septembrie 1694. este construită pe valea râului Romanii de Jos. Cei care au executat pictura.. într-un colț pitoresc sub munții Căpățânii. au fost Constantin Ioan. % . Nicolae Iorga: "Frumos pridvor pe stâlpi lucrați cu o mare bogăție de podoabe. Neagoe și Ichim. pasărea care a dat și denumirea locului.septembrie 6... actualul oraș Horezu. familia Brâncoveanu și familia Cantacuzino.

cum era cunoscut de bucureșteni. demolat în anul 1986 din ordinul lui Nicolae Ceaușescu. cunoscută și ca Închisoarea Văcărești. și care prin dimensiuni și bun gust să îl reprezinte. Prima incintă. Faza Nicolae Mavrocordat. În dragostea lui pentru cultură. a instalat la Văcărești o bibliotecă de proporții. iar la 24 septembrie 1724 a fost sfințită biserica mănăstirii cu hramul “Sfânta Troiță” – clădire grandioasă.Mănăstirea Mamu (1696) % . domnitor fanariot luminat.Mănăstirea Văcărești (1716-1722). după moartea domnitorului. Incinta a doua. și ungerea ca domn a doua oară. însumând o seamă de elemente arhitectonice brâncovenești si influențe ale barocului muntean. a fost un ansamblu arhitectonic construit între 1716-1736 în stil brâncovenesc. București.Mănăstirea Surpatele (1706) . Construcția începută în 1716 a fost curând întreruptă din cauza răpirii domnitorului de către un detașament austriac. Lucrările au fost terminate în 1722.Mănăstirea Govora (1701-1702) % . o tiparniță de sub teascurile căreia au văzut lumina zilei câteva cărți importante în 1741 și. fiul lui Nicolae și succesor al său la tronul Țării Românești. considerată de unii istorici ca o încununare a stilului brâncovenesc din Țara Românească. voievodul a înființat aici o școală în limba elenă. Constantin Mavrocordat. de fapt un promontoriu al cornișei terasei inferioare a Dâmboviței. În 1730 Nicolae Mavrocordat moare de ciumă și este îngropat la Văcărești. Faza Constantin Mavrocordat. care domina capitala în partea de SE. și-a propus ridicarea unui măreț locaș de rugăciune care să aibă și funcția de reședință domnească. Odată ajuns pe tronul Țării Românești. în incinta bisericii. biblioteca s-a împrăștiat. iubitor de cultură și inițiator de reforme. și reluată după eliberarea lui Mavrocordat din detenția executată în Ardeal. Din păcate. Nicolae Mavrocordat. ceea ce este mai important. cunoscută ca fiind una dintre cele mai mari și mai complete din Europa acelei epoci (un catalaog al bibliotecii din 1723 care se păstrează confirmă numărul de 237 de autori).% . unul din cele mai valoroase monumente istorice din București. În 1736. aduce completări ansamblului. Mănăstirea Văcărești. ridicând un superb paraclis – adevărată . demolată între 1984 și 1986. Locul ales pentru impozanta ctitorie a fost coama "dealului Văcărești".

Corneliu Zelea Codreanu (interesant la acesta din urma amanuntul că. fapt ce a determinat intervenția la forurile superioare a personalului Muzeului de Istorie a Municipiului București. organizațiilor și instituțiilor internaționale. întregul ansamblu monastic este transformat în penitenciar. după cum el însuși mărturisea. Tribunalul Suprem și alte instanțe judecătorești. Demolarea In 1973. fiecare stare. în partea de apus a primeia. când guvernul conservator încarcerează aici pe țăranii arestați. Nici măcar dealul nu a fost cruțat. Mircea Damian. între 1986 – 1987 Mănăstirea Văcărești a fost rasă de pe fața pământului pentru a elibera terenul în vederea construirii unui complex de clădiri pentru justiție. mai mică. oamenilor de cultură din țară și de peste hotare.era o uniformă. el fiind aproape total distrus. pentru filmul "Noi. au alterat arhitectura originală a majorității clădirilor. Procuratura Generală. episcopul greco-catolic Vasile Aftenie. După ce au fost turnate fundațiile. Sergiu Nicolaescu a turnat câteva scene de luptă. an al marilor răscoale țărănești. iar în 1864. în 1990 lucrările au fost abandonate. pentru că ea era un simbol al statutului său social. totodată alte câteva clădiri care au format o nouă incintă. intenționându-se amenajarea ansamblului ca muzeu de artă medievală românească. Ca şi haina. în Evul Mediu. cu tancuri. succedate de-a lungul deceniilor. numele organizației pe care a întemeiat-o – Legiunea Arhanghelul Mihail – i-a fost inspirată de icoana Sfântului Arhanghel aflată pe ușa din dreapta a iconostasului bisericii mari de la Văcărești). prin confortul pe care îl conferee şi aspectul agreabil pe . cu puțin timp înainte de demolare. În 1848. Intervențiile făcute pentru dotarea monumentului în scopul noii destinații. În ciuda protestelor și intervențiilor Bisericii Ortodoxe Române. în urma unei hotărârii cuplului Ceaușescu. cei din linia întâi". locuinţa. În incinta Mănăstirii Văcărești. Aici au fost închise personalități ale vieții culturale și politice românești între care scriitorii Liviu Rebreanu. în care trebuiau să se instaleze Ministerul Justiției. De altfel. îşi avea uniforma ei. Penitenciarul. armata rusă de ocupație aduce la Văcărești deținuții revoluționari din principat. Ioan Slavici. casa. mai ales în lumea medievală. fiecare meserie. După restaurarea cu succes a unor imobile. “Haina făcea omu.bijuterie arhitectonică – pe latura de răsărit și. penitenciarul a fost dezafectat. aducând grave deteriorări ansamblului. incepe demolarea mănăstirii in 1984. Tudor Arghezi.

. a devenit un simbol al poziţiei sociale înalte. posibilităţilor şi puterii economice a posesorului său. București 1996 (cu rezumat în limbile franceză și engleză).” Cristina Anton Manea Bibliografie 1. Distrugerea mănăstirii Văcărești.Gheorghe Leahu.care-l deţinea. .

Academia R. 6. 1964 Vasile Drăguț: Dicționar enciclopedic de artă medievală românească. R. Mihai Vlasie: Ghid al așezărilor monahale din România. București 52000. P.. Dana Mihai: Metode și contribuții ale cercetării arheologice la studiul monumentelor de arhitectură din Țara Românească. 3. București 2000. 5 sep 2008. vol. 4. 7. București. R. Ed. Ziarul de Duminică . 5. Drumuri spre mănăstiri. 276-277.2. P. p. Secolele XVI–XVII. – “Istoria României”. Santierul de la Stavropoleos. Emanuel Bădescu. București 2001. III. Academiei R.