Introducere

În accepţiunea comună, şomajul constituie un fenoment care este cauzat de recesiunile sau
crizele economice constând în persistenţa inactivităţii forţate a unei părţi a oamenilor care nu au
de lucru.
I.

Concepte curente. Forme ale şomajului

Din punct de vedere economic, şomajul reprezintă o formă de dezechilibru între oferta şi
cererea de forţă de muncă existentă pe piaţa muncii. De asemenea, şomajul poate fi privit ca un
canal de pierdere, o risipă de potenţial uman, financiar şi material, pierdere de producţie pentru
economie şi industrie, pierdere de venit pentru întreprindere, pentru persoana care se află în
şomaj şi pentru economie.
Putem afirma faptul că şomajul constituie un fenomen multidimensional: psiho-social, demoeconomic, politic, cultural şi care acoperă o mare diversitate de situaţii concrete.
În cadrul literaturii de specialitate există o anumită tipologie oarecum diversificată în ceea
ce priveşte fenomenul şomajului.
Criteriile care se află la baza clasificării şomajului sunt următoarele :
-

criteriul naturii şi cauzelor care duc la şomaj;
criteriul raportului cerere-ofertă;
criteriul vulnerabilităţii în faţa riscului de şomaj şi a posibilităţii ieşirii din starea de

-

şomaj;
criteriul comportamentului şomerilor şi al relaţiilor existente între cererea şi oferta

-

calificării;
criteriul decidentului.

a) După natura şi cauzele care conduc la şomaj se pot evidenţia cinci forme de şomaj:
fricţional, conjuctural, structural, parţial şi tehnic . (Cochinescu, 2005, pp.33-34)
Şomajul fricţional constituie acea formă de şomaj care se circumscrie perioadei noastre în
mod normal în vederea găsirii unui alt loc de muncă; perioada de trecere de la un loc de muncă la
altul.
Şomajul conjuctural este produs de scăderea mărimii activităţii economice din cadrul
întreprinderilor, ca urmare a deteriorării conjucturii economice la nivel intern sau internaţional a
variaţiilor conjucturale ale cererii şi ofertei de bunuri şi servicii; toate aceste elemente creează o
reducere substanţială a cererii de forţă de muncă, suspendarea temporară a contractelor de
muncă, sistarea sau încetinirea noilor angajări.

1

Şomajul parţial este perioada de inactivitate care este impusă salariaţilor prin decizia luată de către întreprinzători de reducere a producţiei. c) După combinarea criteriilor de vulnerabilitate în faţa riscului de şomaj şi a probabilităţii de a ieşi din şomaj întâlnim: şomaj de reconversie. volumul şi structura producţiei. Şomajul keynesist este prezent în momentul în care cererea de bunuri şi servicii a gospodăriilor şi cea a pieţei externe este mult mai mică decât oferta. b) După raportul cerere-ofertă teoria economică a prezentat două forme de şomaj: şomaj clasic (care mai poate fi denumit şi şomaj prin eficienţă a producţiei) şi şomaj keynesist (care mai poate fi denumit şi şomaj prin insuficienţa cererii). calamităţi naturale. îşi reduce sau chiar încetează temporar activitatea. unei oferte mai mari decât cererea existentă pe piaţa bunurilor şi serviciilor îi corespunde pe piaţa muncii o ofertă mai mare decât cererea de forţă de muncă. materii prime. iar pe piaţa muncii oferta este mai mare decât cererea. în cadrul perioadelor care se confruntă cu restructurări mari. şomaj repetitiv şi de lungă durată. de obicei sunt afectaţi lucrătorii care au o anumită vechime în profesie şi organizaţie şi care sunt calificaţi. nivelul tehnic şi de organizare a producţiei şi muncii. factorii care scapă organizaţia de sub control pot fi următorii: lipsa de energie. teritoriale. demografice ale ofertei de forţă de muncă şi cele ale cererii. din motive în special conjuncturale. Şomajul tehnic constituie o formă particulară de şomaj care intervine în situaţia în care o anumită organizaţie. Atunci când discutăm de şomaj clasic. pe o anumită perioadă limitată de timp. 2 . pe piaţa muncii. aşadar. din motive care nu depind de aceasta. cum sunt cele de traziţie de la economia centralizată la cea de piaţă. Şomajul de reconversie apare în cazul concedierilor unor lucrători în urma intervenţiei unor modificări în profilul.Şomajul structural mai poate fi numit şi şomajul de neadaptare. şomajul structural mai poate fi numit şi şomaj de restructurare. Acesta reprezintă o formă de dezechilibru dintre structurile ocupaţional-profesionale. putem afirma faptul că pe piaţa bunurilor şi serviciilor oferta este mai mică decât cererea.

acest tip de şomaj afectează de obicei femeile şi tinerii fără calificare. având calificări sau noi calificări care sunt solicitate pe piaţa muncii. unii sunt resemnaţi cu soarta lor şi nu mai realizează eforturi proprii în vederea angajării. acest tip de şomaj loveşte în special persoanele cu o anumită vârstă. Şomajul de lungă durată (peste 12 luni. .şomeri mai dificil de plasat sau descurajaţi (aceştia găsesc mai greu de lucru. 2005. şomerii se pot clasifica după cum urmează : . nu au activităţi independente). ocazionale. cu disponibilităţi scăzute de recalificare. tinerii cu o calificare redusă. decizia intrării în şomaj aparţine salariatului. intrări şi ieşiri din starea de şomaj. un şomaj de reconversie (aflat în strânsă relaţie cu restructurările industriale) şi un şomaj de inserţie (în cazul celor sub 25 de ani). e) După decident (cel care hotărăşte trimiterea în şomaj) întâlnim: şomaj voluntar şi involuntar.şomeri uşor de plasat sau activi (aceştia se întorc destul de uşor la lucru.Şomajul repetitiv este caracterizat prin numeroase treceri pe piaţa muncii. trebuie precizat că decizia de trimitere în şomaj aparţine întreprinzătorului care este impulsionat de anumite cauze care îşi au originea pe piaţa bunurilor şi serviciilor . p. nu mai doresc să îşi schimbe meseria. (Cochinescu. Şomajul voluntar este prezent în situaţiile în care forţa de muncă nu acceptă să mai desfăşoare activitate la nivelul salariului propus de întreprinzător. femeile. Cu cât vechimea de şomaj este mai mare cu atât şansele de reangajare a acestor şomeri sunt mai reduse. Când discutăm despre şomaj involuntar. d) După comportamentul şomerilor şi relaţia dintre cererea şi oferta de calificări. din punct de vedere al angajărilor.35) 3 . durate relativ scurte de şomaj şi ocupaţii precare. În situaţia şomajului de lungă durată se pot identifica trei componente care nu evoluează în acelaşi ritm: un şomaj de excludere (în cazul lucrătorilor mai vârstnici). dar şi al disponibilizărilor. .şomeri retraşi (aceştia sunt imposibil de plasat sau inactivi care lucrează la negru sau nu mai sunt motivaţi să caute un loc de muncă pe piaţa legală a muncii). care mai poate fi denumit şomaj cronic sau şomaj de excludere) este un produs al existenţei criteriului de selectivitate existent pe piaţa forţei de muncă.

rigidă. procesul tranziţiei la economia de piaţă. creşterea insecurităţii locului de muncă. 4 . cu numeroasele restructurări care intervin. segmentată şi fragilă cu un potenţial exploziv destul de puternic. creşterea masivă a sărăciei. marginalizarea anumitor segmente de grupuri sociale. subocupării şi ineficienţei. (Zamfir. creşterea ratei criminalităţii. a avut un impact negativ asupra indivizilor şi a multor comunităţi devenind alarmante o multitudine de procese sociale. constituie o problemă primordială. concepţia şi succesul restructurării economiei. a violenţei. competenţă care pe termen scurt este plin de riscuri. creşterea corupţie din cauza lipsei controlului. copii străzii. Tranziţia de la o concepţie şi un model de ocupare caracterizate prin intermediul subutilizării. precum : - scăderea într-un mod rapid a veniturilor reale. precum vagabondajul. În România. cu semnificaţii şi valenţe care sunt determinate de faptul că urmează a se soluţiona pe o piaţă a muncii imperfectă. p. neîncrederea în personalităţile şi instituţiile politice. apariţia unor fenomene noi. modul de valorificare a factorului uman condiţionează de cele mai multe ori viteza. omul fiind o entitate extrem de variată care are nevoie de protecţie şi atenţie decât oricare alt factor de producţie. Fenomenul liberalizării pieţii muncii în România a avut efecte dezastruoase în ceea ce priveşte ocuparea şi folosirea forţei de muncă deoarece economia aflată în declin nu a fost pregătită din punct de vedere economic şi psihologic să suporte o rată a şomajului ridicată. a abuzurilor de tot felul. Particularităţi şi caracteristici ale şomajului şi şomerului în România Fenomenul de ocupare a forţei de muncă în perioada de tranziţie la economia de piaţă caracterizată prin dezechilibre majore din punct de vedere economic. lipsa transparenţei în ceea ce priveşte conducerea politică. creşterea ratei şomajului. demoralizarea datorată inexistenţei formelor de participare la piaţa social-politică. la un model de ocupare şi utilizarea a forţei de muncă care se bazează pe eficienţă. generator şi purtător de insecuritate pentru diverse forme de forţe de muncă se dovedeşe a fi în practică un proces foarte dificil şi complex. însă care oferea o anumită securitate şi stabilitate pentru fiecare individ. alinierea politică a unei anumite categorii de populaţie. explozia inegalităţilor sociale.II. 66) În situaţia confruntării cu aceste probleme grave. performanţă. 1995.

ci şi pierderea încrederii în sine. presiunea ofertei asupra cererii de forţă de muncă şi. inflaţia permanentă. precum şi reducerea câştigurilor. acesta să fie provenit prin munca directă a persoanei respective. precum: - alterarea funcţiei productive a economiei în mod rapid. nivelul de profesionalism şi motivaţia muncii acestora. persoana care munceşte să dispună în mod direct de rezultatele acestuia. Lipsa locurilor de muncă a creat în cadrul anumitor categorii socio-profesionale care au fost afectate de şomaj modificarea rolurilor şi statutelor. 1994. fără a avea în vedere faptul că la nivel economic şomajul semnifică risipă de resurse. (Stegăroiu. p. mecanismele care sunt promovate în vederea echilibrării pieţei muncii nu au fost în concordanţă cu condiţiile existente în România. p. şomajul semnifică nu doar pierderea unui venit. aspect care poate să reprezinte o reală ameninţare pentru democraţie . atitudinile. aşadar. pp. 14) Resursele umane sunt unice. Scăderea gradului de ocupare a forţei de muncă în cadrul periodei de traziţie. (Perț. o tendinţă de sporire a ratei şomajului efectiv şi potenţial. a fost favorizată de un ansamblu de factori care au influenţat structurile şi dimensiunea ocupării şi şomajului. erodarea legăturilor cu comunitatea şi apariţia senstimentului de excludere din viaţa normală. în absenţa căreia nu putem vorbi - de stoparea declinului şi relansare economică. 1993. 32-33) 5 . care să facă posibil ca munca să fie esenţiala sursă de trai. "simţind că merită să muncească. fie prin intermediul serviciilor de producţie şi asistenţă socială. că poate trăi din munca sa" . Pornind de la ideea că munca reprezintă relaţia cea mai puternică care există între societate şi individ. obiectivul principal al politicilor sociale în România îl reprezintă garantarea unui loc de muncă şi garantarea unui trai decent. care în cazul în care nu este satisfăcută poate să afecteze comportamentul. 1990. fără pregătirea necesară şi a avut efecte - favorabile destul de mici pe piaţa muncii. Este important a se crea un mediu prielnic studiului şi muncii. liberalizarea rapidă a pieţei muncii şi logica de nestăpânit a acesteia. 146) Aşadar.Restructurarea economiei româneşti în perioada tranziţiei postcomuniste a creat numeroase schimbări şi complexe în ceea ce priveşte piaţa muncii. scăderea bruscă a capacităţii de investiţie. iar în plan psiho-social semnifică un factor de instabilitate. (Codin. printre care şi apariţia în masă a şomajului. au o contribuţie vitală la creşterea eficienţei activităţii social-economice şi au o permanentă necesitate de justiţie socială şi dreptate. intersectarea şi coexistenţa a mai multe tipuri de şomaj. acceptarea cu uşurinţă a şomajului ca un cost inevitabil.

b) diversificarea surselor de venit şi a structurii de ocupare: - statutul de salariat se confruntă cu o degradare importantă. mai ales în perioada de traziţie când intervin factori de natură să afecteze piaţa muncii. - c) rigidităţi şi disfuncţionalităţi care s-au creat în factori de erodare a forţei de muncă şi au avut ca impact deteriorarea acesteia. 6 . această categorie fiind singura care a pierdut locuri de muncă. existenţa concediilor fără plată de diverse durate. şomer este persoana care are mai mult de 15 ani şi îndeplineşte în acelaşi timp condiţiile următoare: nu munceşte. este apt de muncă.În contextul economic şi social actual al pieţii de muncă din România. este disponibil pentru o muncă salariată. astfel: - disfuncţionalităţile de natură instituţional-funcţională şi legislativă care au o incidenţă importantă. provocată de apariţia unor forme atipice de ocupare a forţei de muncă şi a şomajului prin practicarea unor ocupaţii sezoniere sau ocazionale. se află în căutarea unui loc de muncă. rigiditatea pieţii muncii din punct de vedere structural care este impusă de anumite - trăsături profesionale. d) creşterea rapidă a fenomenului de şomaj generat de o gestiune deficitară a forţei de muncă. în această categorie există numeroase mutaţii între sectorul public şi privat. apariţia şi dezvoltarea capacităţii unor categorii noi de populaţie. inovare şi participare activă. cultural-educaţionale. Şomajul deţine o gamă largă de situaţii: - persoanele care au fost concediate şi şi-au pierdut locul de muncă din motive de ordin economic. Piaţa de muncă din România se confruntă cu o serie de fenomene precum: a) scăderea şi degradarea forţei de muncă. un grad de forme profesională în acord cu structurile industriale şi gradul de dezvoltare a - economiei. impactul factorilor prezentaţi mai sus şi-a pus accentul asupra potenţialului de muncă prin intermediul următoarelor elemente: - numeroase niveluri de forţă de muncă competitive pe piaţa muncii. dogmatice. Conform definiţiei oferite de Biroul Internaţional al Muncii (BIM). precum şi un potenţial uman care deţine o capacitate de creaţie care sunt insuficient apreciate. psihologice.

disponibilizarea forţei de muncă care este ocupată. p. în urma multiplicării numărului de profesii. accentuarea tendinţelor de segmentare şi specializare. specializări. apte de muncă şi care nu pot fi încadrate în lipsă de locuri disponibile în condordanţă cu pregătirea lor. 663) În România. precizează că sunt consideraţi şomeri persoanele în vârstă de peste 16 ani. din cauza dispariţiei unui număr - crescut de locuri de muncă. lipsa capitalului financiar şi a pieţelor de desfacere. dar şi pe piaţa muncii şi se creează având la bază următoarele procese : - creşterea ofertei de muncă prin atingerea de către noile generaţii a vârstei legale necesare - în vederea angajării. care intră pe piaţa forţei de muncă. persoane. sursele care generează fenomenul şomajului sunt: - o mare parte din populaţie care statistic este considerată inactivă. determinate de insuficientele - resurse de energie şi materie primă. pierderea locurilor de muncă de către o parte a populaţiei ocupate. sezonier sau parţial. Legea nr. lucru care determină creşterea numărului şomerilor. aspect care are o influenţă mare în ceea ce priveşte - ocuparea unui număr mic a celor care doresc să muncească. dezvoltarea cvasimonopolului în ceea ce priveşte anumiţi agenţi economici. de formare a unor grupuri şi categorii socio-profesionale neconcurente. La momentul actual. cu modificările şi completările ulterioare. Putem afirma faptul că şomajul este privit ca un fenomen reliefat de anumite dezechilibre existente pe piaţa bunurilor şi serviciilor. care - determină rigidizarea pieţei de forţă de muncă. 1993. calificări. (Zamfir. care se află în căutarea unui loc de muncă cu program complet. creşterea foarte lentă a numărului de locuri de muncă. care sunt în căutarea unui loc de muncă cu scopul de a-şi - completa veniturile. de obicei femei. persoane ocupate temporar. îndeosebi în vârstă. 7 . sporul natural al populaţiei în vârstă şi al resurselor de muncă.- persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. probleme importante în cadrul domeniului economic. după ce a trecut o perioadă în care nu s-au mai aflat pe piaţa - muncii revin şi caută un loc de muncă cu program complet sau parţial. persoane. alcătuită în mare parte - din femei. în special în rândul categoriilor vulnerabile ale populaţiei (femei şi - tineri). 1/1991 privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. mai ales tinerii. creşterea lentă a sectorului privat.

a)-f) din Codul muncii sau cărora. după caz. nelegalitatea măsurii luate de unitate ori lipsa vinovăţiei persoanei în cauză. (Stănescu. în cazurile prevăzute la alineatul precedent. 130 alin. au dreptul să primească ajutor de şomaj : - persoanele al căror contract de muncă a fost desfăcut din iniţiativa unităţii pentru motivele prevăzute la art. iar reintegrarea în muncă nu mai este posibilă la unitatea în care a fost încadrată anterior sau la unitatea care a preluat - patrimoniul acesteia. pentru motive - care. 1/1991 privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. aspect care limitează mobilitatea forţei de muncă la nivel intern şi internaţional . p. lit. în situaţia în care şi-au încheiat. (1) lit. Sunt asimilate şomerilor şi beneficiază de plata ajutorului de şomaj persoanele fizice autorizate să presteze o activitate individuală şi membrii asociaţiilor familiale care îşi desfăşoară activitatea în temeiul Decretului-lege nr. 54/1990. la reîncadrare nu întrerup vechimea în muncă. persoanele al căror contract de muncă a fost desfăcut din iniţiativa unităţii. Sunt asimilaţi şomerilor şi beneficiază de ajutor de integrare profesională : - absolvenţii instituţiilor de învăţământ în vârstă de minimum 18 ani. potrivit legii. persoanele care au fost încadrate cu contract de muncă pe durată determinată. 11) Potrivit Legii nr. în termen de un an de la absolvire. a) şi d). s-au angajat şi nu au beneficiat integral de ajutor de integrare profesională vor primi ajutor de şomaj indiferent de vechimea în muncă. Absolvenţii de învăţământ care. social. activitatea renunţând la autorizaţia de funcţionare. le- - a încetat calitatea de membru în cooperaţia meşteşugărească din motive neimputabile lor. persoanele al căror contract de muncă a fost desfăcut din iniţiativa lor. Persoanele cărora le-a încetat contractul de muncă sau calitatea de membru în cooperaţia meşteşugărească. care nu au surse de venit proprii la nivelul a cel puţin jumătate din salariul de bază minim brut pe ţară şi care. 8 .- dezvoltarea fenomenelor restrictive din punct de vedere economic. dacă s-a stabilit prin dispoziţia sau hotărârea organului competent. beneficiază de ajutor de şomaj dacă au o vechime în muncă de cel puţin 6 luni în ultimele 12 luni premergătoare datei de înregistrare a cererii pentru plata ajutorului de şomaj. dacă au contribuit la constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj pe o perioadă de 12 luni în ultimii 2 ani anteriori înregistrării cererii. juridic. 1993.

realizează clasificarea ocupaţională din România. de către Agenţia Naţională de Ocupare şi formare Profesională (ANOFP) care a fost înfiinţată prin Legea nr. În vederea asigurării protecţiei sociale a şomerilor din România sunt implicate instituţiile care urmează: În primul rând. - ocupării. tinerii care înainte de efectuarea stagiului militar nu au fost încadraţi cu contract de muncă şi care într-o perioadă de 30 de zile de la data lăsării lor la vatră nu s-au putut angaja. are în subordine agenţii cu personalitate juridică care sunt formate la nivel judeţean şi 9 . pe baza cărora ulterior se întocmeşte programul anual de activitate al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. în cazuri justificate de lipsa susţinătorilor legali sau de imposibilitatea dovedită a acestora de a presta obligaţia - legală de întreţinere datorată minorilor. având în vedere structurile intervenite - în categoria social-economică a ţării şi solicitările existente la nivel internaţional. promovării egalităţii de şanse pe piaţa muncii. absolvenţii instituţiilor de învăţământ în vârstă de cel puţin 16 ani. deleagă atribuţiile de ordonator principal de credite în cazul bugetului asigurărilor pentru - şomaj. 145 din 9 iulie 1998. programe de formare profesională a celor care se află în căutarea unui loc de - muncă.într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire. realizează proiectul bugetelor asigurărilor pentru şomaj. 44) Protecţia şomerilor este asigurată de asemenea. nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit - pregătirii profesionale. (Miftode. analizează execuţia bugetului asigurărilor de şomaj având la bază rapoartele anuale şi efectuează controlul asupra strategiilor. potrivit legii în vigoare. face cunoscute programe. strategii. pune în aplicare proiecte de colaborare cu alte state. 2002. ANOFP reprezintă instituţia publică de interese naţional. cu sediul în Bucureşti. un rol extrem de important îl are Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale care deţine următoarele atribuţii specifice ocupării forţei de muncă : - întocmeşte şi avizează proiectele de acte normative în domeniul formării profesionale. are în vedere tendinţele existente pe piaţa forţei de muncă şi realizează prognoze. propune - acorduri în domeniul formării profesionale şi egalităţii de şanse pe piaţa muncii. p. politicilor şi programelor privind forţa de muncă - de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. care are personalitate juridică. proiectează indicatorii de performanţă şi nivelul acestora.

. Asociaţiile patronale şi organizaţiile sindicale au atribuţii întocmirea de acte normative în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă. orientarea persoanelor care nu sunt încadrate în muncă şi a altor persoane cu scopul de a- - şi găsi un loc de muncă. b) servicii oferite persoanelor juridice: . . reconversia profesională a personalului din cadrul agenţilor economici care sunt supuşi restructurării cu scopul prevenirii şomajului.efectuează consilierea pentru înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii.aplică măsurile de stimulare în vederea creării de locuri de muncă. Printre serviciile de ocupare şi formare la nivel profesional care sunt oferite de ANOFM se numără : a) servicii oferite persoanelor fizice: - calificarea profesională a persoanelor care nu sunt încadrate în muncă.la nivelul municipiului Bucureşti care pot crea subunităţi care să ofere servicii de ocupare şi formare profesională. prezintă autorităţii executive politicile necesare creşterii ocupării forţei de muncă în concordanţă cu programele de dezvoltare economică şi socială. Un rol deosebit de important în asigurarea protecţiei sociale a şomerilor îl are şi Comisia Naţională de Promovare a Ocupării Forţei de Muncă. Prefecturile şi autorităţile administraţiei publice locale care sunt obligate să urmărească care este evoluţia pieţii muncii la nivel teritorial. Atribuţii în domeniul protecţiei sociale a şomerilor mai au şi următoarele instituţii: - Ministerele şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale care prin intermediul strategiilor întocmite în domeniile lor specifice au ca misiune creşterea - gradului de ocupare a forţei de muncă. care deţine atribuţiile următoare: - stabileşte orientările necesare dezvoltării resurselor umane la nivelul întregii ţării. asigurarea plăţii dreptului de protecţie socială pentru persoanele care nu sunt încadrate în - muncă. . să sprijine activitatea agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă şi să participe la elaborarea măsurilor de îmbunătăţire a - cetăţenilor care nu au un loc de muncă.asigură medierea dintre cererea şi oferta de pe piaţa muncii.realizează selecţia candidaţilor în vederea ocupării locurilor de muncă. 10 .

politici fiscale. Evaluarea complexă 11 . Data nașterii: 16. Prenume: C. este șomeră de aproximativ un an de zile. Evaluarea inițială Nume: P. județul Vaslui. p.07. timp în care a încercat să își găsească un loc de muncă stabil însă toate eforturile ei au fost în zadar. 2002. Pe parcursul anilor în care a lucrat. născută la data de 16. (Miftode. se ocupă de gospodărie. în satul Laza. asigură armonizarea programelor de dezvoltare a resurselor umane care sunt finanţate din - fonduri publice sau din alte surse. județul Vaslui CNP: 2670716374519 Religie: Ortodoxă Etnie: Română Naționalitate: Română P. 1967 Locul nașterii: sat Laza. II. trecând astfel printr-o criză la nivel individual. 45) Studiu de caz I. reconversie profesională . În prezent. chiar în perioada în care încă mai primea indemnizație de șomaj.. 07. nu realizează nici un venit și se gândește din ce în ce mai serios să plece din țară pentru a-și găsi un loc de muncă în străinătate. 1967. C. a mai fost dată în șomaj însă în primă fază a reușit să-și găsească foarte repede un loc de muncă.- propune realizarea unor acte normative în domeniul ocupării forţei de muncă şi de - îmbunătăţire a legislaţiei în acest domeniu. ia măsuri în vederea iniţierii unor programe proactive de combatere a şomajului prin ajustări structurale.

Salariul pe care îl obținea la această fabrică era mai mare fa ță de cel pe care îl obținea la cealaltă fabrică. după terminarea celor 8 clase a urmat 2 ani de studiu la o școală cu profil agricol din satul Laza. După cei 16 ani de muncă la fabrica respectivă.Șomera P. s-a angajat în anul 1985 la fabrică de mobilă MOVAS S.și achiziționeze un apartament cu 2 camere în orașul Vaslui. locuință pe care o dețin și în ziua de astăzi și în care și locuiesc. școală pe care a urmat-o pe parcursul unui an și jumătate. aceasta a urmat clasele I-VIII la școala generală din satul în care locuia.. Ș. în vârstă de 45 de ani este căsătorită de aproximativ 22 de ani cu P. L. mobilată modern aceasta oferind toate condițiile necesare unui trai mai mult decât decent. (21) și locuiește în orașul Vaslui. au început să apară și greutățile și salariul celor 2 nu ajungea aproape niciodată pentru acoperirea cheltuielilor însă nu a renunțat la locul de muncă pe care îl avea pentru că îi era teamă că nu va mai găsi un altul. s-a înscris la o școală profesională din orașul Vaslui. L.  Istoricul ocupațional După terminarea ultimei școli. L. mai exact satul Poienești din județul Vaslui iar mai apoi. A început să lucreze de la o vârstă foarte fragedă mai exact de la vârsta de 17 ani jumătate datorită faptului că familia sa se descurca foarte greu mai ales că mai avea încă 4 fra ți: 3 mai mici și unul mai mare. (51) cu care are și un copil. C. aceasta locuiește într-un apartament cu 2 camere din Vaslui. ea dedicându-se muncii în totalitate pentru a se putea întreține. locuința fiind foarte bine întreținută. Aici a lucrat pe o perioadă de aproximativ 16 ani pe un salariu foarte mic dar era mulțumită la început pentru că avea un loc de muncă și nu mai era nevoită să apeleze la părin ți. La vârsta de 23 de ani s-a căsătorit cu P. La puțin timp după ce a fost dată în șomaj și de această dată s-a angajat 12 . a fost dată în șomaj însă după o perioadă de 4 luni și-a găsit un alt loc de muncă și s-a angajat ca tapițer la fabrică de mobilă MOBEXPERT S. După ce s-a căsătorit cu P. P.A. C. P... Împreună cu soțul și fiica sa. nu a mai urmat nicio altă formă de învățământ. a fost dată în șomaj și de la această fabrică pentru că aceasta a dat faliment.A VASLUI. C. C. După terminarea celor 10 clase.. După 2 ani de zile. județul Vaslui. După terminarea acesteia. Vaslui unde a lucrat pe o perioadă de 2 ani de zile. au muncit împreună și au reu șit să. la profilul operator lemn.  Istoricul educațional În ceea ce privește istoricul educațional al șomerei P.

Aici a lucrat pe o perioadă de 5 luni. La acest loc de muncă câștiga 1000 de euro pe lună însă a fost nevoită să î și schimbe locul de muncă și s-a angajat tot ca asistent familial la o altă familie unde câștiga 900 de euro și avea și carte de muncă. Când încă era angajată la această fabrică. A lucrat la negru. A plecat tot în Italia. a decis să se întoarcă în România pentru a încerca să-și găsească un loc de muncă.. i s-a oferit din nou șansa să plece în străinătate. a stat până la sfârșitul anului 2004. Din contra. mai exact un an și două luni. a decis să încheie contractul de muncă pe care îl avea la secția de mobilă și să plece din nou în Italia pe o perioadă de 6 luni pentru a ține locul de muncă unei prietene. ceea ce s-a și întâmplat. În anul 2003 a decis să plece în Italia pentru a munci ca asistent familial. în anul 2010 și s-a angajat cu carte de muncă ca asistent familial pe o perioadă de un an de zile. nu au existat certuri pe această temă și în toată această perioadă familia a fost cea care a sprijinit-o din toate punctele de vedere: emoțional. financiar. a renunțat să mai lucreze la gogoșerie pentru că și-a găsit de muncă în străinătate ca asistent familial. Deși salariul era de 600 de lei era mulțumită că poate sta acasă lângă familia ei chiar dacă nu se descurcau foarte bine cu banii. Planificarea serviciilor și intervențiilor 13 . la negru pe un salariu de 900 de euro. După aceste 5 luni. s-a decis împreună cu familia sa să urmeze niște cursuri de recalificare ceea ce s-a și întâmplat. A lucrat pe parcursul celor 6 luni tot ca asistent familial. susține ea. III. Aici. cu carte de muncă și pe un salariu de 630 de lei.la o gogoșerie din Vaslui însă fără carte de muncă. C. s-a angajat la o secție de mobilă din orașul Vaslui pe o perioadă de un an de zile. După această perioadă de un an de zile. După revenirea în țară. După trecerea celor 6 luni. a păstrat familia unită.A. afectiv. aceasta a revenit din nou în țară și s-a angajat la fabrica de mobilă MARI-MAR S. VASLUI. așa cum susține și șomera P. a reușit să petreacă mai mult timp cu familia. relațiile din familia sa nu s-au schimbat deloc. Deși a fost dată în șomaj de mai multe ori. A revenit în țară în luna decembrie a anului 2011 și de atunci nu a mai fost plecată. pe un salariu de 500 de euro însă era mulțumită pentru că câștiga mai mult de trei ori față de cât câștiga în țară. A încercat să își găsească un loc de muncă în țară însă acest lucru nu a fost posibil. După această perioadă de un an și două luni în care a fost plecată. Aici a lucrat tot un an de zile. Văzând că nu reușește să își găsească un loc de muncă.

C. 2014 – 20.un suport de curs 14 01.2 pixuri . 12. s-a informat împreună cu familia sa în legătură cu cursurile de recalificare oferite în cadrul AJOFM pentru a beneficia de un astfel de curs. 10. A fost acceptată pentru a beneficia de cursul respectiv din data de 1 octombrie 2014.4 caiete . PLAN INDIVIDUALIZAT DE PROTECȚIE PRESTAȚII Autoritatea Tipul Cuantumul/ locală/ cantitatea instituția/ OPA Data începerii Perioada de acordare Asigurarea 60 lei/lună se desfășura cursul Materiale educaționale necesare . A analizat mai bine domeniile pe care se desfășurau cursurile și l-a ales pe cel de cofetar/patiser pentru că îi place și se pricepe la prepararea prăjiturilor. 10.Având în vedere că încă deținea statutul de șomeră. P. 2014 responsabilă . 2014 laboratorul unde AJOFM VASLUI transportului la 01.

Dezvoltarea unei atitudini pozitive a șomerei în abordarea problemelor legate de reintegrarea sa profesională. 10. Dezvoltarea abilităților de căutare de 15 Consilier – Modoranu Alexandra șomerei de a 01. 2014 Determinarea AJOFM VASLUI Informare 01. 10. 2014 responsabilă . 12.SERVICII PENTRU ȘOMER Responsabil Tipul Instituția Obiective responsabilă generale Perioada Data începerii de desfășurare de caz protecție specială/ persoana deveni activă pe piața forței de muncă. 2014 – 20.

Facilitarea accesului la un loc de muncă. Consiliere Reîncadrarea în muncă a șomerei. 16 . Creșterea Orientare șanselor de a profesională găsi un loc de muncă corespunzător aspirațiilor șomerei. Orientarea șomerei către cursuri de formare profesională. Găsirea unui loc de muncă la care șomera să facă față cu brio.locuri de muncă.

Atât ea cât și familia consideră că a înregistrat progrese mari în ceea ce prive ște prepararea prăjiturilor și nu numai.și pună în practică cunoștințele dobândite în urma participării la cursul de formare profesională. notă care i-a dat acesteia un sentiment de mulțumire și de realizare. Monitorizarea și reevaluarea periodică Monitorizarea frecvenței cu care P. De fiecare dată când învăța ceva nou la curs. Rabagiu Elena care făcea prezența de fiecare dată. Pe toată perioada desfășurării acestui curs accentul a fost pus pe dobândirea unor noi cunoștin țe care să fie utile pe viitor și să o ajute în găsirea unui loc de muncă. Furnizarea serviciilor Datorită statutului de șomer. aceasta așteaptă cu nerăbdare să primească diploma pentru a încerca să se angajeze la o patiserie din oraș pentru că vrea să. C. C. a fost realizată de către profesoara de curs. Cursul s-a desfășurat pe o perioadă de 3 luni. 4 zile pe săptămână participa la practică iar o zi din săptămână era destinată predării. Nu a lipsit niciodată și mereu cerea cât mai multe informații profesoarei de curs dar și bucătarilor din cadrul laboratorului unde s-a desfășurat cursul. P.IV. a putut să urmeze cursul de formare profesională oferit gratuit de către AJOFM Vaslui. În prezent. Este mulțumită de toate informațiile pe care le-a dobândit în urma participării la acest curs și nu regretă nicio clipă decizia luată. și-a arătat interesul față de dobândirea a cât mai multor cunoștințe în cadrul acestui curs de la început până la sfârșit. se ducea acasă și punea în practică pentru a învăța cât mai bine. C. acest lucru ajutându-o foarte mult pe plan psihic. La sfărșitul cursului s-a dat un exament atât practic cât și scris pe care șomera l-a luat cu nota 10. 17 . V. P. Aceasta este mult mai încrezătoare în ceea ce privește găsirea unui loc de muncă în viitorul cât mai apropiat mai ales acum că a reușit să ob țină și o diplomă de cofetar/patiser.

tenace şi mortal. Planuri de viitor Din ce a declarat la interviu. a căror soluţionare garantează o restrângere a surselor conflictuale şi o evoluţie pozitivă în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă. Economistul M. pentru prezentul şi viitorul societăţii cu multiple variaţii: psiho-sociale. aceasta are în plan ca imediat după ce își prime ște diploma de cofetar/patiser. Dacă nu va reu și acest lucru. iar economiştii sunt ca şi medicii – nu sunt în stare pentru moment să vindece maladia". Nu este mul țumită de statutul de șomeră pe care îl deține și tocmai de aceea vrea să scape de acesta și să se angajeze sau să î și deschidă propria afacere. Nu ar mai vrea să plece din țară însă dacă nu reușește să facă nimic din ce și-a propus va fi nevoită să plece iarăși la muncă în străinătate. economice. politice şi educaţional-culturale. Reprezintă un proces dinamic. mai exact o cofetărie. să se angajeze la o patiserie din oraș.VI. Concluzii Ocuparea forţei de muncă constituie în România ca în orice ţară. 18 . Didier afirma faptul că "şomajul este ca şi cancerul: pernicios. inclusiv în ţările dezvoltare o condiţie primordială a asigurării stabilităţii socio-economice. care prezintă interes pentru agenţii economici. ea urmăre ște ca pe viitor să își deschidă împreună cu soțul ei o mică afacere de familie. Protecţia şi asistenţa socială a şomerilor constituie o problemă de o mare complexitate.

Mihaela. ClujNapoca.ro/Gratuit/gy3deobz/legea-nr-1-1991-privind-protectia-sociala-a-somerilorsi-reintegrarea-lor-profesionala/1 19 . Corina. 27 august 1993 6. 1994. Universitatea "Babeş-Bolyai". Dicţionar de sociologie. 1993 7.Bibliografie Cărți: 1. Şomajul. nr. Ileana. "Şomajul în Europa – dimensiuni şi soluţii". Institutul Naţional de Cercetări Economice. Politici sociale. Şomajul. Cochinescu. Iaşi. Iaşi. prezent şi perspective. Editura Lumen. Calitatea vieţii. 34. Stegăroiu. Anxietatea şi frustraţia la persoanele şomere. http://lege5. Miftode. Zamfir. flexibilitate. Populaţii vulnerabile şi fenomene de auto-marginalizare. Zamfir. "Piaţa forţei de muncă superior calificată". Tribuna Economică. 2005 2. Piaţa muncii în România: ocupare. Codin. dezvoltare umană. Bucureşti. Editura Lumen. nr.32-33. Lazăr. Bucureşti. Perţ. 1. Vlăsceanu. România în contextul european. 1993 8. Editura Babel. Bucureşti. Stănescu. 5. Bucureşti. Steliana. Cătălin. Dan. pp. Vasile. 1995 Legislație: 1. 1990 3. 2002 4. Editura Alternative. Elena.