You are on page 1of 36

1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune

1 LJ – I 85 -2003
PREPSCRIPŢII DE COORDONARE A IZOLAŢIEI ÎN
INSTALAŢII DE DISTRIBUŢIE DE JOASĂ TENSIUNE

Instituţia responsabilă de elaborarea normei tehnice energetice
S.C. ELECTRICA S.A.
Executant: Societatea Inginerilor Energeticieni din Romania
Responsabili de lucrare: Dr.ing. Fănică Vatră şi drd. Ana Poida

1

1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune

2

1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune

CUPRINS

1. SCOPUL.......................................................................................................................................... 4
2. DOMENIUL DE APLICARE.............................................................................................................. 4
3. TERMINOLOGIE ŞI ABRAVIERI......................................................................................................5
4. ACTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ.............................................................................................11
5. ALEGEREA ŞI COORDONAREA IZOLAŢIEI.................................................................................12
5.1. Principii de bază..................................................................................................................... 12
5.2. Elemente care trebuie luate în considerare la alegerea şi coordonarea izolaţiilor.................12
5.3. Gradarea izolaţiei. Tensiunile de ţinere şi distanţe de izolare.................................................13
6. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA SUPRATENSIUNILOR DE TRĂSNET...................................................15
7. RECOMANDĂRI PRIVIND PRIZELE DE PĂMÂNT........................................................................26
8. REGULI PENTRU ÎNCERCAREA IZOLAŢIEI DE JOASĂ TENSIUNE CU TENSIUNE DE IMPULS
........................................................................................................................................................... 27
ANEXA A............................................................................................................................................ 28
A.1. Detaliu de montare a contoarelor electrice trifazate în P.T. aeriene.......................................28
A.2. Schema electrică de legare a contoarelor electrice de energie activă în P.T. aeriene...........28
A.3. Bucşă de pertinax pentru montarea contoarelor pe suport izolant.........................................29
ANEXA B – LUNGIMILE CABLURILOR DE M.T. CARE ASIGUR[ AUTOPROTEJAREA – Prevederi
din normativul NTE 001/03/00/2003...................................................................................................30
ANEXA C – DISTANŢA DE PROTECŢIE A UNUI DESCĂRCĂTOR CU REZISTENŢĂ VARIABILĂ. .31
ANEXA D – PRINCIPALELE CARACTERISTICI ELECTRICE ALE DESCĂRCĂTOARELOR CU
REZISTENŢĂ VARIABILĂ.................................................................................................................. 33
D.1. Principalele caracteristici electrice ale descărcătoarelor cu rezistenţă neliniară pe bază de
carbură de siliciu............................................................................................................................ 33
D.2. Principalele caracteristici electrice ale descărcătoarelor cu rezistenţă variabilă pe bază de
oxizi metalici.................................................................................................................................. 34
D.3. Caracteristici tehnice orientative pentru descărcătoare de joasă tensiune cu rezistenţă
variabilă pe bază de oxizi metalici.................................................................................................35

3

1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune 4 .

2. funcţionând cu neutrul legat la pământ. 2. „se recomandă” indică faptul că prevederea respectivă trebuie să aibă în vedere alegerea soluţiei. „este necesar”. ca de exemplu . . . În afară de prevederile prezentelor prescripţii se va ţine seama şi de prevederile din standardele.instalaţii electrice din medii explozive etc. 5 .„de regulă”. SCOPUL 1.„trebuie”. care se proiectează de la data intrării în vigoare a acestora. În cadrul prezentelor prescripţii se folosesc următoarele moduri de indicare a gradului de obligativitate a prevederilor conţinute .„se admite” indică o soluţie satisfăcătoare.4. DOMENIUL DE APLICARE 2. 2. dar care nu este obligatorie. 2.5. Prezentele prescripţii sunt obligatorii pentru instalaţiile (din domeniul de aplicare). construcţie şi exploatare se reglementează prin prescripţii tehnice speciale.1. care poate fi aplicată în situaţii particulare. coordonarea izolaţiei şi protecţia împotriva supratensiunilor a instalaţiilor de distribuţie de joasă tensiune pentru a se asigura o funcţionare sigură şi economică a acestora.1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune 1.1.6.instalaţii electrice pentru alimentarea minelor şi carierelor . cu tensiunea nominală (între faze) de 400 V.3. prescripţiile şi normativele tehnice în vigoare (specificate în capitolul 4 din prezentul normativ) şi de standardele profesionale ale furnizorului de echipament şi materiale. Prezentele prescripţii nu se aplică instalaţiilor electrice de distribuţie a căror proiectare. 2. justificate prin frecvenţa evenimentelor. Prezentele prescripţii se aplică instalaţiilor electrice de distribuţie de curent alternativ. 2. „urmează” indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor în cauză. fiind obligatorie justificarea ei în proiect. Adaptarea se va face din iniţiativa entităţilor care au în gestiune/proprietate instalaţiile respective. 2. Scopul prescripţiilor este de a promova şi impune reguli şi cerinţe tehnice minimale pentru alegerea izolaţiei. Adaptarea la prevederile prezentelor prescripţii a instalaţiilor existente sau în curs de execuţie la data intrării în vigoare a acestora se va face în măsura în care experienţa de exploatare arată că sunt necesare modificări în sensul noulilor prescripţii.instalaţii electrice pentru tracţiunea electrică .

care poate să apară în orice moment şi în orice punct al reţelei în condiţii normale de funcţionare. de măsurare şi de protecţie. în funcţie de tensiunile care pot apărea în reţeaua pentru care aceste echipamente sunt destinate. Coordonarea izolaţiei constă în alegerea rigidităţii dielectrice a echipamentelor. din punct de vedere economic şi al exploatării. să provoace deteriorarea izolaţiei acestora sau să afecteze continuitatea de funcţionare. inclusiv cordoanele de racordare şi priza de pământ a abonatului. Tensiunea nominală a unei reţele trifazate (Un) este valoarea efectivă a tensiunii între faze. 3. cât şi în cazul celor subterane). Instalaţii interioare sunt părţile de instalaţie începând de la tabloul din firida clădirii. 3. reţeaua de distribuţie de joasă tensiune este cuprinsă între bornele de joasă tensiune ale transformatorului de distribuţie şi tabloul de distribuţie. Instalaţia de distribuţie de joasă tensiune este instalaţia de distribuţie a energiei electrice cu tensiunea nominală de 400 V (între faze. Instalaţia de joasă tensiune este constituită din reţeaua de distribuţie aeriană sau/şi subterană şi din instalaţii interioare.6. În cazul posturilor care alimentează direct instalaţiile aflate în aceeaşi clădire. În cazul posturilor care alimentează direct instalaţiile aflate în aceeaşi clădire. 3. şi terminându-se la priza de racord a receptoarelor de energie. Cutie/tablou de distribuţie este instalaţia în care intrările de alimentare cu energie electrică se divid în circuite separate. funcţionând cu neutrul direct legat la pământ. Tensiunea cea mai ridicată a reţelei (Us) este valoarea efectivă maximă a tensiunii între faze. inclusiv cordoanele de racordare şi priza de pământ a abonatului. fiind constituită din toate părţile de instalaţie cuprinse între bornele de joasă tensiune ale transformatorului de distribuţie şi tabloul de distribuţie din firida clădirii. 3.3. şi terminându-se la priza de racord a receptoarelor de energie. exclusiv.1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune 3.5. prin care este denumită reţeaua şi la care se referă unele caracteristici de funcţionare ale acesteia.2. reţeaua de distribuţie de joasă tensiune se limitează la bornele de joasă tensiune ale transformatorului de distribuţie. Reţea de distribuţie de joasă tensiune este partea din instalaţia de distribuţie de joasă tensiune prin care se transmite energia electrică în zonele de consum şi se distribuie la consumatori. 3. a posibilităţii ca solicitările dielectrice rezultate. 230 V fază pământ). 3.4.1. exclusiv. Reţeua de distribuţie de joasă tensiune electrică include linii electrice şi echipamente de comutaţie.7.4. TERMINOLOGIE ŞI ABRAVIERI Pentru necesităţile prezentelor prescripţii sunt valabile următoarele definiţii: 3. luând în considerare condiţiile de mediu în care funcţionează precum şi caracteristicile dispozitivelor de protecţie disponibile. inclusiv (atât în cazul racordurilor aeriene. Ea are drept scop reducerea la un nivel acceptabil. racordul până la primele siguranţe şi tabloul de distribuţie. aplicate echipamentelor. Instalaţii interioare sunt părţile de instalaţie începând de la tabloul din firida clădirii. 6 . 3.

armonici). Supratensiunile temporare se caracterizează prin amplitudinea. Supratensiunile de acest tip sunt. în ceea ce priveşte coordonarea izolaţiei.9. nedepăşind câteva milisecunde. a cărei valoare sau valori de vârf depăşeşte valoarea de vârf U m  2 . Tensiunea cea mai ridicată pentru echipament (U m) este cea mai mare valoare efectivă a tensiunii între faze pentru care echipamentul este proiectat să funcţioneze din punct de vedere al izolaţiei acestuia şi al unor alte caracteristici ce pot fi legate de această tensiune în documentele tehnice normative specifice pentru fiecare echipament în parte. Supratensiunea de comutaţie este supratensiunea fază-pământ sau între faze care apare într-un punct dat al reţelei datorită unei operaţii de comutare. 3. unui aparat sau unui echipament.14. de obicei. Supratensiunea este orice tensiune. a unui defect sau altor cauze şi a cărei formă poate fi asimilată în ceea ce priveşte coordonarea izolaţiei cu cea a impulsurilor normalizate utilizate pentru încercările cu impuls de tensiune de comutaţie.12. între un conductor de fază şi pământ sau între conductoarele de fază. de obicei. Supratensiunea de trăsnet este supratensiunea fază-pământ sau între faze care apare întrun punct dat al reţelei datorită unei descărcări atmosferice sau unei alte cauze şi a cărei formă poate fi asimilată.10. 3.11. Această tensiune trebuie să fie cel puţin egală cu valoarea maximă a tensiunii celei mai ridicate a reţelei în care va fi utilizat echipamentul.8. Supratensiunea temporară este o supratensiune sub forma unor oscilaţii neamortizate sau slab amortizate între fază şi pământ sau între faze. dependentă de timp. 3.13. puternic amortizate şi de scurtă durată.15. de exemplu. oscilatorie sau nu. unui dispozitiv. Supratensiunile de acest tip sunt. pentru o durată relativ mare. durata totală sau coeficientul lor de amortizare. Supratensiunile temporare sunt provocate. de comutaţii sau de apariţia de defecte (de exemplu. Tensiune locală este valoarea efectivă cea mai mare a tensiunii în curent alternativ sau continuu care poate să apară de-a lungul oricăreia din izolaţii a unui echipament atunci când echipamentul este alimentat la tensiunea lui nominală. Forme de tensiune standardizate. care apare într-un punct dat al unei reţele. Tensiune nominală a unui echipament (UN) este valoarea tensiunii. respectiv U m  2 . comutaţiilor din reţea şi nici de variaţiile temporare ale tensiunii datorate unor condiţii anormale din reţea. Următoarele forme de tensiune menţionate în prezentele prescripţii sunt standardizate: 7 . de tipul defectelor. frecvenţa. de obicei.16. 3 3. atribuită de producător unei componente. de o singură polaritate şi de durată foarte scurtă. 3. 3. defecte monofazate) şi/sau de fenomene neliniare (ferorezonanţă. şi la care sunt raportate caracteristici de exploatare şi de performanţă. în general puternic amortizată. Supratensiune tranzitorie este o supratensiune de scurtă durată. corespunzătoare tensiunii celei mai ridicate pentru echipament. cu cea a impulsurilor normalizate utilizate pentru încercarea la impuls de tensiune de trăsnet. 3.1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune Acesată valoare nu ţine seama de variaţiile tranzitorii datorate. 3. 3.

Nivelul de protecţie al unui dispozitiv de protecţie este valoarea de vârf a tensiunii celei mai mari admisibile la bornele unui dispozitiv de protecţie supus.23. aplicată izolaţiei respective de un număr de ori.2/50 s . c) Impulsul de trăsnet standardizat: o tensiune de impuls având durata până la vârf de 1.3 kPa (1013 mbar) .22. Tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet este valoarea de vârf a tensiunii de ţinere la impuls de trăsnet prescrisă (atribuită de producător) pentru echipament. Notă În cazul impulsului de tensiune de trăsnet se alege cea mai mare dintre următoarele valori . 3.18. 3. Nivelul nominal de izolaţie pentru instalaţiile de joasă tensiune se defineşte prin .tensiunea maximă reziduală la curentul specificat.umiditatea absolută ha0 = 11 g/m3.19. Izolaţia externă este izolaţia părţilor exterioare ale echipamentului.26. 3. Tensiunea de ţinere la impuls de trăsnet este valoarea de vârf cea mai mare a unei tensiuni de impuls de trăsnet. Tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială este valoarea eficace a tensiunii sinusoidale de frecvenţă industrială pe care izolaţia echipamentului trebuie să o suporte în timpul încercărilor efectuate în condiţii specificate şi pentru o durată specificată.27. 3. 3. Gradarea izolaţiei.tensiunea maximă de amorsare la impuls 1. 3. Tensiunea de 50% conturnări a unei izolaţii (U 50) este valoarea maximă a unei tensiuni standardizate.presiunea b0 = 101. la impulsuri de forme standardizate şi la valori nominale. 3. care în general nu depăşeşte un minut. care 8 .2 s şi durata de înjumătăţire (durata de semiamplitudine) de 50 s. produce conturnarea acesteia în 50 % din cazuri. 3. Condiţiile atmosferice standardizate de referinţă sunt: . în condiţii specifice.21. Prin gradarea izolaţiei se înţelege eşalonarea nivelurilor de izolaţie a diferitelor părţi din instalaţie 3.24.25. pentru care izolaţia nu trebuie să prezinte nici o străpungere sau conturnare a izolaţiei dacă este supusă unui număr specificat de impulsuri de această valoare în condiţii specificate.tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet şi .17.1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune a) Tensiunea standardizată de scurtă durată de frecvenţă industrială: o tensiune sinusoidală cu frecvenţa cuprinsă între 48 Hz şi 52 Hz şi de durată egală cu 60 s. b) Impuls de comutaţie standardizat: O tensiune de impuls având durata până la vârf de 250 s şi durata de înjumătăţire (durata de semiamplitudine) de 2500 s. Nivelul de izolaţie al unui echipament este caracteristica definită prin una sau două valori care indică tensiunile de ţinere ale izolaţiei sale. 3. care. constând din distanţe de separare în aer şi din suprafeţele în contact cu aerul ale izolaţiei solide ale unui echipament.temperatura t0 = 20° C . aplicată în cursul „încercărilor de impuls”.tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială. care caracterizează izolaţia acestui echipament în ceea ce priveşte încercările de ţinere.

o izolaţie externă. 3. o izolaţie internă. Conturnarea inversă poate să se producă atunci când o lovitură de trăsnet 9 . 3. 3.37. Priza de pământ artificială este priza ale cărei elemente componente sunt constituite special pentru trecerea curentului de defect. 3. datorat creşterii potenţialului elementelor legate la pământ.1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune sunt supuse la solicitări dielectrice şi la influenţa condiţiilor atmosferice sau a altor agenţi externi. lichide sau gazoase ale unui echipament. Această valoare se determină conform indicaţiilor din STAS 12604/5-90 şi 1 REIP-30/1988. umiditatea. exclusiv părţilor bune conducătoare de electricitate. animalele etc. Rezistenţa la impuls a unei instalaţii de legare la pământ este definită prin produsul dintre rezistenţa calculată sau măsurată în regim staţionar şi coeficientul de impuls. dar care pot fi folosite în aceleşi timp pentru trecerea curentului de defect.29. Izolaţia externă pentru echipamentul de interior este izolaţia externă a unui echipament destinat să funcţioneze în interiorul unei clădiri. ca urmare a scurgerii curentului de trăsnet prin priza de pământ a acestora. în general.36. 3.28. 3. Izolaţia autoregeneratoare este izolaţia ale cărei proprietăţi izolante se refac integral după o descărcare disruptivă. 3. Distanţă de izolare în aer (distanţă de izolare) este cea mai mică distanţă în aer între două părţi conductoare. care nu este supusă influenţei condiţiilor atmosferice sau altor agenţi externi. Priza de pământ este un element conductor sau un ansamblu de elemente conductoare în contact cu pământul. Lungimea liniei de fugă este lungimea minimă măsurată pe suprafaţa izolaţiei externe între părţile metalice cu potenţial electric diferit. precum poluarea. 3. 3. Priza de pământ naturală este priza de pământ constituită din elemente conductoare în contact permanent cu solul ale unor construcţii sau instalaţii destinate diferitelor scopuri.33. drept lungime a liniei de fugă a izolaţiei se consideră suma lungimilor liniilor de fugă ale diferitelor elemente. de valoarea curentului de impuls care se scurge prin priza de pământ. animalele etc. Valoarea coeficientului de impuls este în funcţie de tipul şi de lungimea prizei simple de pământ. precum şi de valoarea rezistivităţii solului. precum poluarea. Conturnarea inversă este fenomenul de producere a unei descărcări între stâlp sau elementele de legare la pământ a paratrăsnetelor şi unul sau mai multe elemente sub tensiune ale instalaţiilor electrice învecinate. care este deci expus influenţei condiţiilor atmosferice.30. 3. care nu este deci expus influenţei condiţiilor atmosferice. produsă prin aplicarea unor tensiuni de încercare izolaţia de acest tip este.34. în general. Izolaţia neautoregeneratoare este izolaţia ale cărei proprietăţi izolante se pierd sau nu se refac integral după o descărcare disruptivă produsă prin aplicarea unei tensiuni de încercare izolaţia de acest tip este.39.38. umiditatea. Izolaţia internă este izolaţia părţilor interioare solide.35. 3. dar nu obligatoriu.32. Izolaţia externă pentru echipamentul de exterior este izolaţia externă a unui echipament destinat să funcţioneze în exteriorul clădirilor.31. dar nu obligatoriu. 3. Când izolaţia este compusă din mai multe elemente separate prin părţi metalice.

3. 3. exploatările carbonifere la zi. Distanţa de protecţie a unui descărcător este distanţa de-a lungul căii de curent faţă de descărcător în cadrul căreia.49. poate da naştere. la suprafaţa izolatorului. 10 .40. Gradul de poluare a atmosferei se defineşte prin acţiunea combinată a intensităţii poluării şi a proprietăţilor fizico-chimice ale agenţilor de poluare.41.42. Eclatorul este aparatul constituit din doi electrozi separaţi printr-un interval de amorsare. dimensionat în vederea unei amorsări într-un domeniu de tensiune dat. întrucât aparatul nu dispune de dispozitive de stingere forţată a arcului.45. unui mediu conducător dielectric. 3. Descărcătorul cu coarne este aparatul constituit din unul sau mai multe eclatoare în aer funcţia de protecţie se realizează prin reducerea nivelului supratensiunilor.44. marea etc.fie după ce a atins un conductor de fază şi după ce a provocat a amorsare la un stâlp are astfel de caracteristici electrice încât curentul ce se scurge prin stâlp şi priza de pământ provoacă o creştere de potenţial. În figura 3. în condiţiile de exploatare.46. Stingerea arcului curentului de însoţire nu este sigură. care. 3. praf etc). ce provoacă poluarea zonei. Notă Unele prescripţii definesc indicele keraunic al unei zone prin numărul de zile de furtună cu descărcări electrice în decursul unui an. Tensiunea reziduală a unui descărcător este tensiunea care apare între bornele unui descărcător în timpul trecerii curentului de descărcare.1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune . minele. Aparatele de protecţie împotriva supratensiunilor sunt dispozitive destinate să protejeze echipamentul contra solicitărilor provocate de supratensiunile care depăşesc nivelul nominal de izolaţie al echipamentului. tensiunea rămâne sub valoarea tensiunii de ţinere a izolaţiei. 3.fie atinge direct stâlpul sau un conductor de protecţie (când el există) . secţii ale industriei chimice producătoare de gaze şi pulberi solide aflate în suspensie în atmosferă. stabilit ca medie pe baza observaţiei metodologice pe cel puţin zece ani. Indicele izokeraunic al unei zone se defineşte prin numărul de zile cu furtună cu descărcări electrice în decursul unui an.1 este prezentată harta izokeraunică a României. 3. 3. Descărcătorul cu rezistenţă variabilă este aparatul constituit din unul sau mai multe eclatoare şi unul sau mai multe rezistoare cu rezistenţă variabilă (nelineară) sau numai din rezistoare cu rezistenţă variabilă (nelineară) funcţia de protecţie se realizează prin reducerea nivelului supratensiunilor şi stingerea arcului curentului de însoţire (pentru descărcătoarele prevăzute cu eclatoare). Sursa de poluare este instalaţia sau elementul natural care produce agentul nociv. Poluarea atmosferică este starea aerului atmosferic impurificat cu substanţe (gaze.48.47. acţiune care influenţează comportarea izolaţiei. în cazul funcţionării descărcătorului. 3. Ca surse de poluare se consideră coşurile de fum ale fabricilor şi centralelor şi alte guri de evacuare a emanaţiilor provenite din procesul tehnologic. suficientă pentru ca să amorseze o altă fază sănătoasă (fază fără defect) până în acel moment.43. 3. 3.

50.1. pentru a se arăta că acea concepţie răspunde la anumite specificaţii. 11 . Fig. Încercarea de tip este încercarea efectuată pe unul sau mai multe aparate realizate după o anumită concepţie. Numărul mediu de zile cu oraje pe 11 ani 1968 ÷ 1978. Harta izokeraunică a României.1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune 3. 3.

. SR EN 60099-4:1998 . execuţie şi verificare. Partea 1: Principii. coordonarea izolaţiei şi protecţia 2003 instalaţiilor energetice împotriva supratensiunilor. STAS 831/.Descărcătoare. STAS 2612-87 .Producerea transportul şi distribuţia energiei electrice.1.a.Aparate electrice pentru uz casnic şi scopuri similare. linii de tracţiune electrică urbană. Partea 1: Descărcătoare cu rezistenţă variabilă cu eclatoare pentru reţele de curent alternativ. Limite admisibile.Coordonarea izolaţiei echipamentelor în reţelele de joasă tensiune.Normativ pentru construcţia liniilor electrice aeriene de joasă tensiune.Ghid pentru alegerea izolatoarelor în condiţii de poluare.Instrucţiuni de realizare a protecţiei împotriva supratensiunilor în instalaţiile electrice de joasă tensiune. (12604/2) STAS 2614-86 .. SR HD 625. Tensiuni nominale şi abateri admisibile. coordonarea ei şi protecţia împotriva supratensiunilor: Standarde SR CEI 60050 (604)-97 . STAS 12604/5-90 .Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice interioare cu tensiuni până la 1000 V c. Standarde. 12 . 604 . CEI 61643-1-98 . Partea 1: Prescripţii de performanţă şi metode de încercăre. ACTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ 4. Prescripţii de proiectare. Cap. prescripţii şi normative în vigoare. cu referire sau conexe la alegerea izolaţiei. Instalaţii electrice fixe. Exploatare SR CEI 60038. Partea 4: Descărcătoare cu oxizi metalici fără eclatoare pentru reţele de curent alternativ.Dispozitive de protecţie conectate în reţelele de joasă tensiune. instalaţii de telecomunicaţii... I7/2002 . şi 1500 V c. 2002 . prescripţii şi încercări SR CEI 60815 :1994 . reţele de televiziune prin cablu (CATv) şi alte utilităţi. STAS 12604/4-89 . Prescripţii tehnice. Condiţii tehnice generale de securitate.Normativ privind alegerea izolaţiei. A1 -97 . NTE 001/03/00 / .Descărcătoare.c. SR CEI 60099-1:1994 .1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune 4. Prescripţii generale. I 226/2002 .Utilizarea în comun a stâlpilor pentru linii de energie electrică.Protecţia împotriva electrocutării.Protecţie împotriva electrocutărilor.1 S1 . normative PE 106/95 .Vocabular electrotehnic internaţional..Reţele electrice.Idem.

Izolaţia reţelelor electrice de distribuţie de joasă tensiune trebuie să reziste. cauzate de solicitări cu tensiune. .tensiunile (solicitările electrice) care pot să apară în reţea. prin coordonarea izolaţiei se urmăreşte corelarea nivelurilor de izolaţie ale diferitelor grupe de izolaţii (a se vedea fig. ALEGEREA ŞI COORDONAREA IZOLAŢIEI 5. 5.1. . să nu conducă la un risc de pericol inacceptabil.2.1. cât şi în condiţii meteorologice nefavorabile.1. .3. 5.4. .supratensiunile de trăsnet. Principii de bază 5. La alegerea şi coordonarea izolaţiilor instalaţiilor de distribuţie de joasă tensiune (reţelele de distribuţie şi instalaţii interioare) trebuie luate în considerare: . 13 .caracteristicile şi nivelurile de protecţie asigurate de descărcătoare. Coordonarea izolaţiei poate fi realizată doar dacă la proiectarea instalaţiilor electrice şi a echipamentelor se ţine seama de solicitările la care acesta ar putea fi supuse în timpul duratei de viaţă anticipată. În funcţie de locul aplicării lor se disting: . În cazul instalaţiilor de distribuţie de joasă tensiune (reţelele de distribuţie şi instalaţii interioare). Alegerea şi coordonarea izolaţiei implică alegerea caracteristicilor izolaţiei electrice a unui echipament conform utilizării sale şi în legătură cu mediul său ambiant.5.supratensiunile temporare de frecvenţă industrială.1.gradul de continuitate dorit în serviciu. 5.solicitări longitudinale între contactele deschise ale aparatelor de comutaţie.1) ţinându-se seama şi de nivelurile de protecţie asigurat de descărcătoare. Stabilirea schemei de protecţie împotriva acestor supratensiuni se referă la stabilirea numărului şi caracteristilor aparatelor de protecţie şi a locului de amplasare a acestora. Necesitatea protejării instalaţiilor de distribuţie de joasă tensiune împotriva supratensiunilor de trăsnet se stabileşte în funcţie de indicele keraunic şi de caracteristicile constructive ale instalaţiei.2.securitatea persoanelor şi a obiectelor. . . .1.tensiunile de ţinere ale echipamentelor şi materialelor utilizate. 5.tensiunea cea mai ridicată a reţelei (Us).solicitări între faze şi pământ.2. .solicitări între faze. . atât în condiţii meteorologice favorabile. la următoarele categorii de solicitări electrice: .condiţiile de mediu. astfel încât probabilitatea unor incidente nedorite.1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune 5.1.supratensiunile de comutaţie.2. care poate apărea în condiţii normale de funcţionare a reţelei.2.1 şi tabelul 5. . Elemente care trebuie luate în considerare la alegerea şi coordonarea izolaţiilor 5. 5.1.

. Există două tipuri de situaţii: . . Gradarea izolaţiei. 14 . se prevăd trei grupe de izolaţii (fig.230 V pentru izolaţia între faze şi pământ în cazul reţelelor trifazate cu patru conductoare şi neutrul legat la pământ. 2.3.400 V pentru izolaţia între faze. Mijloacele specifice de reducere a supratensiunilor poate fi considerat un dispozitiv care are posibilitatea de acumulare sau de disipare a energiei şi. Gradarea izolaţiei instalaţiilor de distribuţie de joasă tensiune se face în funcţie de tensiunea de ţinere a izolaţiei la impuls de trăsnet şi la tensiunea de ţinere la frecvenţă industrială.1) şi anume: . în condiţii definite. Tensiunea nominală a echipamentelor nu trebuie să fie mai mică decât tensiunea nominală a reţelei de alimentare. inclusiv tabloul de siguranţe din firida abonatului. care sunt supuse unor influenţe multiple şi variabile. Tensiunile de ţinere şi distanţe de izolare 5.Izolaţia instalaţiei interioare. NOTE: 1. datorită caracteristicilor reţelei.Din această grupă face parte izolaţia reţelei electrice de distribuţie de joasă tensiune. În funcţie de nivelul de izolaţie. Această analiză necesită cunoaşterea caracteristicilor reţelelor electrice. Acest lucru este valabil în special în cazul supratensiunilor de origine atmosferică şi se aplică. 3.3. Alegerea şi coordonarea izolaţiei din punct de vedere al supratensiunilor tranzitorii este bazată pe situaţiile de control/limitare a supratensiunilor.2.Din această grupă face parte izolaţia instalaţiei electrice interioare a consumatorului. a nivelurilor supratensiunilor tranzitorii etc.Izolaţia reţelei.Din această grupă face parte izolaţia tuturor receptoarelor. bobinele releelor şi conductoarlor. se poate prevedea ca supratensiunile tranzitorii prezumate să fie limitate la un nivel definit. indiferent cum este realizată reducerea supratensiunilor. Se recomandată să se facă o analiză probabilistică pentru a se estima dacă se realizează o reducere naturală a supratensiunilor sau este necesară o reducere controlată. 5.situaţia naturală: cazul unei reţele electrice în care.3. să fie capabil să disipeze fără pericol energia supratensiunilor preconizate în locul de instalare. exceptând receptoarele electromagnetice sau electrocalorice. a nivelurilor keraunice.5.4. .situaţia controlată: cazul unei reţele electrice în care.2. . pot fi estimate numai pe baze statistice.1. Supratensiunile produse în reţele mari şi complexe. care se consideră că fac parte din grupele anterioare). . care transformă energia electrică în altă formă de energie (fără cabluri sau cordoane şi piese de racordare. .Izolaţia receptoarelor. se poate prevedea ca supratensiunile tranzitorii prezumate să fie limitate la un nivel definit. cum ar fi reţelele de distribuţie de joasă tensiune. 5. datorită mijloacelor specifice de reducere a supratensiunilor. În cazul instalaţiile distribuţie de joasă tensiune din România au fost standardizate următoarele valori pentru tensiunea nominală a reţelei: . natural sau controlat. .1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune 5.

5. 5.1 S1 CEI 60664 .1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune 5.Descărcătoare de joasă tensiuneJT. Grupa de izolaţie Nivelul de izolaţie al reţelei exterioare Nivelul de izolaţie pentru utilaje şi echipamente pentru intalaţiile electrice de joasă tensiune Nivelul de izolaţie al instalaţiei interioare fixe (permanent sub tensiune) Nivelul de izolaţie al receptoarelor (temporar sub tensiune) Nivelul de izolaţie al distanţelor de separare în aer Tensiunea nominală de ţinere la încercarea de la impuls scurtă durată cu de trăsnet frecvenţă (1. 3.2. Gradarea izolaţiei în reţeaua de joasă tensiune Tabelul 5.5 4 2 8 4 5.1. crt.1 sunt date în tabelul 5.1 Nr.1: Coordonarea izolaţiei echipamentelor în reţelele de joasă tensiune. 1.Gradarea izolaţiei în reţeaua de joasă tensiune Fig. A MT B JT S tr S a C pl S Tr ca W b S EM EM EC EC c 1 d 2 ab EC 4 3 A.instalaţia interioară a abonatuluid..partea de medie tensiune1.3. 15 . în tabelul 5.nivelul de protecţieMT.1.3. În conformitate cu tabelul 2 din standardul SR HD 625. 2.nivelul de izolaţie al reţeleiW. prescripţii şi încercări.post de transformareb.2.5.2 se prezintă o serie de distanţe de izolare în aer minime pentru coordonarea izolaţiei pentru diferite tensiuni de ţinere la impuls de trăsnet.3.receptor electrocaloricStr. 5.1. Partea 1: Principii.3.reţeaua de distribuţiec.receptor electromagneticTr.nivelul de izolaţie al instalaţiei abonatuluiB.transformator de distribuţieEC.3.5 2.nivelul de izolaţie al receptoarelorC.2/50s) industrială (1 min) kV kV 20 10 7 5 3.4.partea de joasă tensiuneEM. Tensiunile de ţinere la impuls de trăsnet şi la frecvenţă industrială pentru diferitele grupe de izolaţii precizate la pct.siguranţe pe plecăriS trsiguranţe pe circuitul abonatuluia. 4.siguranţe de transformatorS ca-siguranţe pe coloana abonatului sau la cofretS pl.contor Fig.

din punct de vedere al supratensiunilor de trăsnet.. Tabelul 5. în kVmax 20 15 12 10 8 6 5 4 3 2. în mm 25 18 14 11 8 5.3. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA SUPRATENSIUNILOR DE TRĂSNET Generalităţi 6.5 1.Lungimea liniei de fugă specifică (cm/kV) Liniei de fugă nominală specifică Nivel de poluare minimă (cm/kV) 1.3).1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune Tabelul 5. În cazul izolatoarelor situate între faze (de exemplu distanţoare între faze) valorile liniei de fugă specifice minime de multiplică cu 3 (în cazul reţelelor trifazate).3. caracteristicilor izolatoarelor se vor stabili ţinând seama de a) Tensiunile de ţinere corespunzătoare solicitărilor electrice menţionate la pct. se poate utiliza o valoare a liniei de fugă specifice mai mare sau poate fi avută în vedere spălarea sau ungerea izolaţiei.5 4 3 2 1.5 0. În baza experienţei de exploatare şi/sau a încercărilor de laborator.1 cm/kV poate fi insuficientă. b) Variaţia tensiunilor nominale de ţinere sub ploaie. o linie de fugă specifică de 3. În cazuri excepţionale de poluare excesivă. 16 .1 I .5 5.Mediu III .0 2.5.1.Puternic IV .Foarte puternic Note 1. 6. În cazul coordonării izolaţiilor instalaţiilor de distribuţie de joasă tensiune.Slab II . Tabelul se referă la toate tipurile de izolatoare de exterior din ceramică şi din sticlă.5 Distanţe de izolare în aer minime.5 3. c) Comportarea izolatoarelor în zonele cu diferite grade de poluare (tabelul 5. situate între faze şi pământ.6 2. trebuie studiate necesitatea şi schema de protecţie împotriva acestor supratensiuni.2.4.3. 2. iar valorile reprezintă raportul dintre linia de fugă măsurată între fază şi pământ şi valoarea eficace a tensiunii între faze cea mai ridicată a reţelei.2 Tensiunea de ţinere la impuls. În cazul liniilor electrice aeriene clasice cu conductoare neizolate.

5): .conductoarele de fază (F) şi conductorul de nul al reţelei electrice (N).1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune 6. 6. .Categoria C . cât şi de distanţa care separă elementul de protejat faţă de descărcător. ale furnizorilor de energie electrică. .1 din Anexa B) se poate renunţa la montarea de descărcătoare pe partea de joasă tensiune pentru protecţia 17 .conductoarele de fază ale reţelei electrice (F).3. amplasarea acestuia în amonte sau în aval de aparatul de protejat. 6.4. măsura de izolare a contoarelor poate fi completată cu montarea de descărcătoare de joasă tensiune prin decizia unităţii de exploatare.conductorul de nul al reţelei electrice (N) şi conductoul de protecţie (PE). . Nivelurile de protecţie asigurate de descărcătoarele cu rezistenţă variabilă depind atât de performanţele acestora. Descărcătoarele din categoriile A.Categoria B . B şi C asigură protecţia principală. . 6. 6.6. Partea de joasă tensiune a unui post de transformare şi mai ales aparatele de măsurare de pe partea de joasă tensiune a postului de transformare trebuie protejate împotriva conturnărilor inverse de la priza de protecţie a postului dacă intrarea de medie tensiune în postul de transformare se face în cablu scurt.Categoria D .Categoria A . Contoarele cu carcasă metalică pot fi montate izolat faţă de cutia de distribţie (Anexa A). Notă: În zonele cu keraunicitate ridicată.2.conductorul de fază ale reţelei electrice (F) şi conductoul de protecţie (PE). Descărcătoarele de joasă tensiune sunt produse de către fabricile specializate în următoarele 4 categorii care trebuie să corespundă SRCEI 60099-1/94 privind nivelurile de protecţie şi capacitatea de descărcare: . caracteristicile liniei.descărcătoare pentru amplasarea la prize de alimentare (racord) cu conductoare de protecţie PE. fig.3.6. ale consumatorilor. Contoarele cu carcasă izolantă nu necesită montarea lor pe suporturi izolante.6.descărcătoare pentru liniile aeriene de joasă tensiune ale furnizorului de energie electrică.5. . . iar cele de categoria D o protecţie suplimentară.descărcătoare destinate tablourilor de distribuţie principale.6.4 şi fig. configuraţia reţelei şi panta undei incidente. În cazul în care intrarea de medie tensiune se realizează cu un cablu având o lungime mai mare decât lungimea care asigura autoprotejarea cablului de medie tensiune (tabelul B. Protecţia părţii de joasă tensiune a posturilor de transformare 6.descărcătoare destinate tablourilor de distribuţie secundare. Pentru protecţia instalaţiilor de distribuţie de joasă tensiune descărcătoarele cu rezistenţă variabilă se pot monta între (a se vedea şi fig. Reţelele de joasă tensiune constituite în totalitatea lor din cabluri subterane nu trebuie protejate împotriva supratensiunilor de trăsnet.7.

se vor monta descărcătoare pe partea de joasă tensiune. în zonele în care experienţa de exploatare sau studiile realizate confirmă necesitatea acestui fapt.1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune împotriva conturnărilor inverse în cazul unor izolări suficiente (5 kV) şi prin asigurarea unei prize de pământ a postului cu o rezistenţă de cel mult 4 . Protecţia părţii de joasă tensiune a posturilor de transformare împotriva conturnărilor inverse de la priza de protecţie a postului de transformare se va efectua în conformitate cu soluţiile de protecţie precizate în tabelul 6. Cablu protejat sau autoprotejat 5. Linie aeriană 4.B. Linie aeriană 6.3. Soluţii de protecţie pe partea de joasă tensiune din postulde transformare împotriva conturnărilor inverse.1) cablu sau Nu sunt necesare conductor Da descărcătoare pe partea de 4 torsadat joasă tensiune cablu sau Descărcătoare pe partea conductor Nu de joasă tensiune pentru 4 torsadat zona A cablu sau Descărcătoare pe partea conductor Da de joasă tensiune pentru >4 torsadat zona A cablu sau Nu sunt necesare conductor Da/Nu descărcătoare pe partea de > sau  4  torsadat joasă tensiune Nu sunt necesare aeriană Da descărcătoare pe partea de 4 joasă tensiune Descărcătoare pe partea aeriană Nu de joasă tensiune pentru 4 zonele A şi B Descărcătoare pe partea aeriană Da de joasă tensiune pentru >4 zonele A şi B Nu sunt necesare aeriană Da descărcătoare pe partea de 4 joasă tensiune Descărcătoare pe partea aeriană Nu de joasă tensiune pentru 4 zonele A şi B Descărcătoare pe partea aeriană Da de joasă tensiune pentru >4 zonele A şi B exploatare poate lua măsuri de izolare a amplasamentelor aparatelor de Tipul reţelei de joasă tensiune Rezistenţa prizei de legare la pământ a PT Amplasament izolat pentru aparatele de măsurare măsurare şi de protecţie prin descărcătoare pe partea de joasă tensiune a posturilor de transformare. Tabelul 6. Linie aeriană 2. autoprotejat *) Notă: Unitatea de 8. Soluţia de protecţie pe partea de joasă tensiune în funcţie de zona de keraunicitate *) (zonele A. Intrarea în PT pe partea de medie tensiune 1. Nr. 6. 18 . Linie aeriană 3.8.1 în funcţie de tipul intrărilor liniilor de medie tensiune în postul de transformare. Linie aeriană 7. tipul reţelei de joasă tensiune şi zona de keraunicitate.1.C. În cazul în care nu se poate realiza un amplasament izolat pentru aparatele de măsurare şi rezistenţa prizei postului este mai mare de 4 .D din fig. sau autoprotejat Cablu protejat sau 10. crt. suplimentar faţă de prevederile tabelului de mai sus. Linie aeriană Cablu protejat sau autoprotejat Cablu protejat 9.

1 se prezintă diferite scheme recomandate de montare a descărcătoarelor cu rezistenţă variabilă pe partea medie tensiune şi pe partea de joasă tensiune a unui post de transformare în funcţie de tipul de descărcător folosit şi de soluţia de racordare a acestora la pământ şi anume: . dar în acest caz descărcătorul de pe partea de joasă tensiune nu poate fi montat la ieşirea de joasă tensiune a postului de transformare (fig.1.1.a.6.1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune 6.Varianta 2: .c).1. .Varianta 2: .6.b). 19 .pe partea de medie tensiune: .6.1.Varianta 1: .d).d).9.Descărcătorul se leagă la ieşirea de joasă tensiune din postul de transformare. .c).6. având priză de pământ separată de priza postului de transformare (fig.Se foloseşte un descărcător cu rezistenţă variabilă a cărui priză de pământ este separată de priza de pământ a postului de transformare (fig.6. .Se foloseşte un descărcător cu coarne care se montează pe stâlpul cu separaror dinaintea postului de transformare. .Varianta 1: .6.6. fig.Se foloseşte un descărcător cu rezistenţă variabilă a cărui priză de de pământ se poate lega la priza postului de transformare.1.Descărcătorul se montează în exteriorul postului de transformare.1.pe partea de joasă tensiune: .a şi fig. având priză de pământ comună cu priza de pământ a postului de transformare (6.b şi fig.6. În fig.1. având priză de pământ separată de priza postului de transformare (fig.1.

Protecţia liniilor electrice de distribuţie de joasă tensiune 6. În cazul în care la stâlpul la care se realizează joncţiunea LEA-cablu se racordează şi o derivaţie aeriană sau prin cablu. La stâlpul respectiv se realizează o priza de pământ de maximum 10 . LEA MT LEA JT Cutia de Trafo. Trafo. Modul de calcul al distanţelor maxime de protecţie asigurate de descărcătoarele cu rezistenţă variabilă este dat în anexa C. 3. LEA MT LEA JT Cutia de distribuţie LEA JT Cutia de Trafo. d. 6.6. Fig. Liniile electrice aeriene de joasă tensiune lipsite de branşamente se vor proteja împotriva supratensiunilor de trăsnet prin descărcătoare astfel încât să se respecte distanţa între descărcătoare dată în tabelul 6.1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune Trafo. 1. ca cea din tabelul 6.3. Pentru protecţia cablurilor intercalate în axul liniei de joasă tensiune în porţiuni fără branşamente sau cu branşamente rare trebuie să se facă prin montarea de descărcătoare la joncţiunea între LEA şi cablu (conductor torsadat). LEA MT distribuţie Stâlp  20 m Stâlp  20 m  20 m a. LEA MT LEA JT Cutia de distribuţie distribuţie Stâlp Stâlp  20 m  20 m  20 m c. 4. keraunică A B C D descărcătoare. Se consideră că reţelele de joasă tensiune constituite din linii aeriene se autoprotejează dacă prezintă o densitate uniformă minimă de branşamente pe fază. nu mai este necesară protecţia prin descărcătoare. în m 250 300 300 450 6.12.13. 20 . m b. 2.2 Nr. Montarea descărcătoarelor cu rezistenţă variabilă la ieşirea din postul de transformare. Tabelul 6. Zona Distanţa maximă între crt.11. Aceste reţele nu se vor proteja prin descărcătoare.1.2.

6. şi anume pe un stâlp aflat pe parcursul unei LEA (fig.3 Nr.1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune Tabelul 6. keraunică 100 m lungime (pe fază) 1.4. Zona crt.14. 2.2.2. D 1 6.4 Nr. 4. dar nu satisfac condiţiile de autoprotecţie date în tabelul 6. Reţelele de joasă tensiune constituite din linii aeriene care au branşamente. A B C D Distanţa maximă admoisibilă între descărcătoare (m) Densitatea branşamentelor pe 100 m şi fază 3 2 1 575 400 250 fără descărcătoare 450 300 fără descărcătoare 500 300 fără descărcătoare fără descărcătoare 480 6.2. În fig.15.a) şi pe un stâlp la care se realizează joncţiunea LEA-cablu (fig. 3. de preferinţă la stâlpii cu branşamente. 6.16.4. C 3 4. b) Protecţia împotriva supratensiunilor de trăsnet propagate pe linie se vor face pentru porţiunile de LEA conform tabelelor 6. A 4 2. keraunică 1.b). Distanţa dintre descărcătoare se vor alege conform tabelului 6. Zona Numărul de branşamente la crt.3.2 se prezintă două moduri de montare a descărcătoarelor pe stâlpii unei LEA de joasă tensiune.6. Reţelele de joasă tensiune constituite din linii aeriene şi cabluri subterane sau din linii electrice aeriene şi linii electrice torsadate se vor trata după cum urmează: a) Protecţia împotriva conturnărilor inverse este identică în cazul reţelelor de joasă tensiune subterane sau LEA şi poate fi făcută după tabelul 6.6. 6. Tabelul 6. 21 .1. B 3 3. care se vor monta pe linie. se vor proteja împotriva supratensiunilor de trăsnet prin descărcătoare cu rezistenţă variabilă.3 şi 6.

precum şi în prizele de racord a echipamentulor/aparatelori necesar a fi protejate.17. C şi D. se va recomanda consumatorului să-şi monteze descărcătoare în tablourile lor de distribuţie. în tabloul de distribuţie al consumatorului (TDC) şi la priza de racord a unui echipament.legătura la pământ a descărcătoarelor C . 22 . Pentru protecţia instalaţiilor de joasă tensiune ale consumatorilor împotriva supratensiunilor de trăsnet propagate din reţelele de distribuţie de joasă tensiune se recomandă montarea de descărcătoare în tabloul de distribuţie de joasă tensiune al furnizorului (TDF). Protecţia instalaţiilor de joasă tensiune ale consumatorilor împotriva supratensiunilor de trăsnet propagate din reţelele de distribuţie 6.6.6.4 şi fig.2.1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune a) pe parcursul unei LEA b) la joncţiunea LEA . Montarea cu rezistenţă variabilă pe stâlpii LEA.6.îmbinarea prin străpungere D -descărcătoarelor stâlp Fig. În fig. montate în tabloul de distribuţie al furnizorului (TDF). De asemenea.3. în funcţie de evenimentele constatate.descărcător B . în conformitate cu prevederile din I 226/2002 .6.5 se prezintă o serie de exemple de scheme de principiu de protecţie împotriva supratensiunilor de trăsnet cu descărcătoare de clasa B.Instrucţiuni de realizare a protecţiei împotriva supratensiunilor în instalaţiile electrice de joasă tensiune. fig.cablu A .

Schemă electrică de principiu cu descărcătoare de clasă B.6.1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune Fig.3. 23 . C şi D.

5.amplitudinea şi durata supratensiunilor care pot să apară în reţeaua electrică. Schemă electrică de principiu cu descărcătoare de clasă C şi D.1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune Fig. Schemă electrică de principiu cu descărcătoare de clasă C şi D.6. Fig. 24 . . Alegerea descărcătoarelor cu rezistenţă variabilă 6.tensiunea maximă de funcţionare a reţelei .18.6.nivelurile de ţinere a izolaţiilor echipamentelor protejate.tensiunea maximă admisibilă pe descărcător în cazul descărcătoarelor prevăzute cu eclatoare. .tensiunea de funcţionare continuă a descărcătorului în cazul descărcătoarelor fără eclatoare. . La alegerea descărcătoarelor cu rezistenţă variabilă ce pot fi utilizate pentru protecţia reţelelor de joasă tensiune se vor avea în vedere următorii parametrii .4.

tensiunea de funcţionare continuă a descărcătorului în cazul descărcătoarelor fără eclatoare.tensiunea de amorsare la frecvenţă industrială în cazul descărcătoarelor prevăzute cu eclatoare .20.capacitatea de absorbţie şi de disipare a energiei descărcate .tensiunea maximă de lungă durată care poate apărea la bornele descărcătorului. În acelaşi timp.1  U n  U s .3. pentru descărcătoarele care se montează între conductoarele de fază (F) şi conductorul de nul (N) ale reţelei electrice sau între conductorul de nul (N) şi pământ (PE). alte solicitări mecanice).2. ploaie. .U c  1. 25 .consecinţele defectării descărcătorului şi a echipamentelor etc. tensiunea de funcţioanare continuă a descărcătorului (Uc) trebuie să fie mai mare decât supratensiunile temporare de durată lungă care nu sunt eliminate prin protecţie. 6.tensiunea maximă admisibilă a descărcătorului în cazul descărcătoarelor prevăzute cu eclatoare. Tensiunea de funcţioanare continuă a unui descărcător (Uc) trebuie să fie mai decât tensiunea maximă de frecvenţă industrială care poate să apară în reţeaua de joasă tensiune în care se va monta descărcătorul respectiv.nivelurile de protecţie asigurate la undele de impuls de comutaţie şi de trăsnet.capacitatea de absorbţie/descărcare a energiei.21. 6.19. pentru descărcătoarele care se montează între fazele reţelei. Considerându-se că tensiunea cea mai ridicată a reţelei de distribuţie de joasă tensiune(U s) este cu 10 % mai mare decât tensiunea nominală a reţelei (Un) specificată la pct. Pentru alegerea descărcătoarelor trebuie evaluaţi în principal următorii parametrii electrici: .Uc = 440 V. poluare.condiţii de mediu ambiant (temperaturi ridicate.cerinţele mecanice ce trebuie îndeplinite de descărcătoare (rezistenţă la vibraţii şi şocuri mecanice. .5. .1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune . . Ţinându-se seamă de cele precizate. 6. . De asemenea.1  Un Us  . umiditate etc). .dacă este necesar ca descărcătorul să fie prevăzut cu dispozitiv de deconectare automată de la reţea a acestuia (disconector). Tensiunea maximă de lungă durată care poate apărea la bornele descărcătorului trebuie să fie mai mică decât: . se pot avea în vedere următoarele valori minimale pentru tensiunea de funcţioanare continuă a descărcătoarelor (U c) utilizate pentru protecţia instalaţiilor de distribuţie din reţelele electrice cu tensiunea nominală de 400 V: .Uc = 254 V. pentru descărcătoarele care se montează între conductoarele de fază (F) 3 3 şi conductorul de nul (N) ale reţelei electrice sau între conductorul de nul (N) şi pământ (PE). .nivelul de protecţie asigurat de descărcătoare. radiaţie solară.U c  1.zona de protecţie asigurată de descărcător. . . pentru descărcătoarele care se montează între fazele reţelei. în funcţie de aplicaţie şi de condiţiile mediului ambiant se vor stabili: . tensiunea de funcţioanare continuă a descărcătorului (Uc) trebuie aleasă astfel încât: .

26 . cabluri. având cea mai mare capabilitate de descărcare a energiei şi cel mai mic nivel de protecţie U p. . trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu tensiunea nominală de ţinere a echipamentului la impuls de tensiune de trăsnet (1. 6. al treilea descărcător având o capabilitate de descărcare a energiei mai redusă şi un nivel de protecţie Up mai ridicat decât al doilea. Acest concept constă în utilizarea de descărcătoare cu caracteristici diferite. pentru determinarea capacităţii de descărcare a energiei de către descărcător se va considera energia înmagazinată în echipamentul respectiv. ceea ce înseamnă că trebuie să se respecte la bornele fiecărui echipament următoarea condiţie amplitudinea maximă a supratensiunilor de trăsnet de la bornele acestuia. dar coordonate între ele..4 la supratensiuni de trăsnet. Nivelul de protecţie (Up) la supratensiuni de trăsnet este determinat de cea mai mare dintre următoarele valori .tensiunea reziduală la curentul maxim de descărcare. ca de exemplu baterii de condensatoare. Pentru creşterea eficienţei protecţiei prin descărcătoare a instalaţiilor de joasă tensiune se poate avea în vedere şi conceptul de coordonare a descărcătoarelor. al doilea descărcător având o capabilitate de descărcare a energiei mai redusă şi un nivel de protecţie Up mai ridicat decât primul descărcător.24.1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune 6.25. la amplasarea descărcătoarelor cu rezistenţă variabilă din condiţii de supratensiuni de trăsnet.2/50 s). În anexa D se prezintă orientativ o serie de caracteristici tehnice pentru descărcătoare cu rezistenţă variabilă ce pot fi utilizate în reţele de joasă tensiune.26. în sensul de parcurgere a undei de supratensiune. Atunci când un descărcător este utilizat pentru protejarea unui echipament care înmagazinează energie. 6. inductanţe din cadrul filtrelor etc. şi aşa mai departe. Valorile nivelurilor de protecţie pe care trebuie să le asigure descărcătorul trebuie să fie mai mici decât nivelurile de ţinere ale echipamentelor. avându-se în vedere un anumit coeficient de siguranţă. 6. Pentru protecţia împotriva supratensiunilor de trăsnet a părţii de joasă tensiune a posturilor de transformare. Capacităţii de descărcare a energiei de către descărcătoare poate fi crescută prin conectarea în paralel a unor descărcătoare cu caracteristici tensiune . Pentru instalaţiile electrice de joasă tensiune. Capacitatea de descărcare a energiei a unui descărcător cu rezistentă variabilă pe bază de oxizi metalici este definită de curentul nominal de descărcăre (In) şi de curentul maxim de descărcăre (Imax). primul descărcător. a liniilor electrice de distribuţie de joasă tensiune şi a tabloului de joasă tensiune al furnizorului se recomandă să se utilizeze descărcătoare având I n = 5 kA şi Imax = 25 kA.tensiunea de amorsare 100% la impuls de tensiune de trăsnet (1. trebuie să se asigure o marjă de siguranţă de 40 %. 6.23.2/50s).22.curent identice. În zonele cu keraunicitate ridicată sau în situaţiile în care se estimează că instalaţiile respective sunt solicitate deseori la supratensiuni de trăsnet se recomandă să se utilizeze descărcătoare având I n = 10 kA şi Imax = 40 kA. multiplicată cu factorul de siguranţă a = 1.

Tabelul 7.3. Pentru mărirea eficacităţii descărcătoarelor se va urmări ca la locul de montare să se realizeze legătura galvanică dintre priza de pământ a descărcătorului şi conductorul de nul al reţelei.1 (conform STAS 12604/5-90).1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune 7. Se vor instala prize artificiale pentru legarea repetată la pământ a conductorului de nul. Conductorul Oţel rotund.2. RECOMANDĂRI PRIVIND PRIZELE DE PĂMÂNT Eficacitatea dispozitivelor de protecţie împotriva supratensiunilor depinde în mare măsură de rezistenţa prizei de legare la pământ şi de legătura la această priză. Montat aparent Montat îngropat Secţiunea Grosimea Secţiunea Grosimea mm2 mm mm2 mm Oţel rotund.2. În consecinţă. 27 .4. În cazul în care conductoarele de legare la pământ se folosesc numai pentru legarea la pământ a dispozitivelor de protecţie împotriva supratensiunilor. 7. Din această cauză este necesar să se respecte următoarele: 7.2 (conform STAS 12604/5-90).1. acestea vor avea cel puţin dimensiunile indicate în tabelul 7. acestea vor avea cel puţin dimensiunile indicate în tabelul 7. cât şi pentru legarea la pământ a nulului. se vor asigura legăturile galvanice necesare la armătura stâlpilor de beton armat. pentru legătura dintre descărcătoare şi priza de pământ se poate folosi masa metalică a stâlpilor legată la conductorul de nul. 7. La reţelele construite pe stâlpi metalici sau de beton armat. în cazul în care conductoarele de legare la pământ se folosesc atât pentru legarea la pământ a dispozitivelor de protecţie împotriva supratensiunilor. iar dispozitivele de protecţie se vor lega la conductorul de nul. bandă sau profile din OL Cablu din oţel zincat Cablu rotund din cupru unifilar sau multifilar Funie de aluminiu sau OL-AL Montat aparent Secţiunea Grosimea mm2 mm 100 3 95 16 35 - Montat îngropat Secţiunea Grosimea mm2 mm 100 4 25 70 Tabelul 7. Legătura dintre dispozitivele de protecţie împotriva supratensiunilor şi priza de pământ trebuie să se realizeze pe calea cea mai scurtă. bandă sau profile din OL 50 3 50 4 Cablu din oţel zincat 50 - - - Cablu rotund din cupru unifilar sau multifilar 16 - 25 - Funie de aluminiu sau OL-AL 25 - 50 - Conductorul 7. La reţelele construite pe stâlpi de lemn.1.

care sunt obligatorii pentru produsele noi. cum ar fi canalizările de apă. Obiectul de încercat se va supune la zece impulsuri de formă standardizată. izolaţia fază-pământ şi se vor verifica distanţele de separare (izolare) ale aparatelor de întrerupere.6. armâturile (robinete. Sunt admise valori maxime de 15 . norma internă sau prin prevederile legale privind calitatea produselor. Ori de câte ori este posibil.2.7. REGULI PENTRU ÎNCERCAREA IZOLAŢIEI DE JOASĂ TENSIUNE CU TENSIUNE DE IMPULS 8. 7.5. Periodicitatea probelor de tip este reglementată de standardul de produs.1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune 7. Se consideră că obiectul a suportat încercarea dacă nu s-a produs nici o descărcare disruptivă în izolaţia neautogeneratoare şi dacă a apărut cel mult o descărcare disruptivă în izolaţia autogeneratoare a echipamentului încercat.1. 8. Încercările se pot executa cu undă de impuls de polaritate pozitivă sau negativă. Inductanţa legăturii la pământ a descărctorului poate fi redusă prin utilizarea mai multor conductoare în paralel în locul unui conductor singular. 8. Încercările cu tensiune de impuls sunt încercări de tip. contorul de apă) trebuie şuntate printr-un conductor având secţiunea indicată în tabelul 7. 7.8. se va racorda conductorul de legare la pământ cu canalizarea de apă. 7. În cazul în care se folosesc prize naturale pentru legarea la pământ. Se va încerca izolaţia între faze.2. 7. dacă conductele sunt metalice şi continue. Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ a descărcătoarelor trebuie să fie cât mai coborâta.9. 28 . Se va urmări ca în timpul efectuării montajului în reţelele de distribuţie şi instalaţiile interioare să nu se reducă rezistenţa de izolaţie a diferitelor părţi componente din instalaţie şi să nu se reducă distanţele de izolaţie.

Schema electrică de legare a contoarelor electrice de energie activă în P.G. Borna de legare la pământ a carcasei contorului se va lega prin conductor izolat la nulul reţelei de joasă tensiune.) a P. de minimum 20 mm 2. aeriene Legăturile I şi II vor fi legături cu conductoare distincte. fiind categoric interzis a se crea un conductor comun pentru cele două legături.Placă de borne Note: 1. Detaliu de montare a contoarelor electrice trifazate în P.1.2.Şaibă metalică d . A.T. Legătura I .T. Legătura II este legătura din circuitul de măsurare a contorului trifazat. pentru a se putea verifica direct la bornele contorului prezenţa tensiunii pe toate fazele. lăsându-se în interiorul T.Borna de legare la pământ a carcasei contorului la priza de exploatare.G. A.G.T.1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune ANEXA A. Se va asigura o distanţă minimă de izolare între oricare parte a contorului şi părţile metalice ale T.Piuliţă metalică c . 29 . aeriene a . Notă: Nulul reţelei de joasă tensiune este izolat faţă de cutia de distribuţie (T. Capacul de pe placa de borne a contorului nu se va monta.Bucşă electroizolantă din cauciuc fără negru de fum ( 20) f .Conductor Cu 6 mm2 cu izolaţie de PVC h . 3. prin conductorul de nul al reţelei de joasă tensiune e .asigură legarea la pământ prin PE al carcasei contorului.Cornier sudat pe TG al PTA b .Şurub din material plastic electroizolant PAS g .

3. Bucşă de pertinax pentru montarea contoarelor pe suport izolant 30 .1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune A.

Parametrii pentru linii vor fi calculaţi ţinându-se seama de caracteristicile geometrice şi electrice ale acestora.1 protecţia pe partea de medie tensiunne se realizează cu descărcătoare cu rezistenţă variabilă pe bază de oxizi metalici care se vor monta în postul de transformare.Pentru valorile intermediare se pot face interpolări. care asigură autoprotecţia în cazul în care raportul dintre tensiunea de 50% conturnări a izolaţiei liniei şi tensiunea nominală de ţinere a cablului este 1 1. În conformitate cu pct.1.Lungimea minimă a cablului de medie tensiune care asigură autoprotecţia cablului în schema „linie electrică aeriană .cablu – transformator”. Tabelul B. . 31 .. Dacă din motive de spaţiu. la care lungimea cablului de medie tensiune este mai mică decât lungimile prezentate în tabelul B.1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune ANEXA B – LUNGIMILE CABLURILOR DE M. . CARE ASIGUR[ AUTOPROTEJAREA – Prevederi din normativul NTE 001/03/00/2003 În conformitate cu pct.2.2 1. în posturile de transformare.4 1000 1100 1300 450 600 760 40 250 300 350 Note: *) . protecţia contra supratensiunilor de trăsnet se va realiza prin montarea setului de descărcătoare cu rezistenţă variabilă pe bază de oxizi metalici pe joncţiunea „linie electrică aeriană – cablu”.7.T.8.Parametrii de calcul pentru cabluri se vor lua din cataloagele de fabricaţie sau din măsurători.7.9. aceste descărcătoare nu se pot monta în post.2.1. Se recomandă să se renunţe la utilizarea de aparatele de protecţie a posturilor de transformare cu intrare în cablu în cazul în care lungimea porţiunii de linie în cablu la intrarea în post este mai mare decât lungimile prezentate în tabelul B. Raportul  dintre impedanţa caracteristică a LEA şi a cablului 10 20 Lungimea cablului (m).

.1. în kV max. Tabelul C. zona A Linie fără branşamente.K .Urez .25 1.tensiunea iziduală la curent nominal de descărcare.1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune ANEXA C – DISTANŢA DE PROTECŢIE A UNUI DESCĂRCĂTOR CU REZISTENŢĂ VARIABILĂ Distanţa maximă pe calea de curent în care un descărcător asigură protecţia unui echipament se poate determina orientativ cu relaţia: I   U iz U rez  K 2a unde: . exprimată în kV/s. Nr. în general se consideră S=10 kV/s. se poate utiliza valoarea tensiunii de 50 % conturnări la impuls de trăsnet standardizat (1.2/50 s).0333kV / m c Uiz = 20 kV Urez = 2. 1. Valoare K 1 1.50 kV K=1 32  l  U iz  U rez   k 2a  262.coeficient care ţine seama de influenţa parametrilor schemei.Uiz este tensiunea de ţinere la impuls de trăsnet a izolaţiei la 2 ÷ 3 s. 2.panta undei de supratensiune.8 . crt.vitreza de propagare a undei (300 m/s pentru LEA şi 150 m/s pentru cabluri). De obicei.1.50m . .S -ste panta undei de supratensiune. Valoarea pantei undei se determină cu relaţia: a S c unde: . . zonele B şi C Linie fără branşamente.c . zona D Exemplu de calcul: S = 10 kV/s c = 300 m/s pentru LEA  a  S  0.a . în kVmax. valorile coeficientului K sunt indicate în tabelul C. . 1. în kV max/m. În cazul în care nu se dispune de aceste date. tensiunea de ţinere la impuls de trăsnet a izolaţiei pentru timpi de 2-3 s este indicată de furnizor. Schema instalaţiei Linie fără branşamente.

5 kV K = 1.50m 2a 33 .8  l  U iz  U rez   k  472.1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune Uiz = 20 kV Urez = 2.

exprimată în kA. se indică în cazul în care nu corespunde cu tensiunea nominală. g. Fabricile constructoare obişnuiesc să indice tensiunea reziduală a descărcătoarelor la curenţii de 0. Tensiunea nominală a descărcătorului (UN). exprimată în kVef. este tensiunea reziduală dată la curentul de impuls nominal. f. la majoritatea firmelor constructoare.1. în kVmax.1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune ANEXA D – PRINCIPALELE CARACTERISTICI ELECTRICE ALE DESCĂRCĂTOARELOR CU REZISTENŢĂ VARIABILĂ D. Tensiunea de amorsare la tensiunea de frecvenţă industrială (Uef). exprimată în kVmax. 3. 5. exprimată în kVmax. Curentul nominal de descărcare. Tensiunea de amorsare la impuls de tensiune de comutaţie. 0. e. definită prin valoarea efectivă a tensiunii pe descărcător. tensiunea maximă admisibilă pe descărcător.2/50 s). Tensiunea reziduală nominală. d. în kVef. 0. acestea fiind înlocuinte cu descărcătoare fără eclatoare şi cu rezistenţele neliniare pe bază de oxizi metalici. b. Descărcătoarele clasice cu rezistenţele neliniare pe bază de carbură de siliciu au fost scoase din fabricaţie. i. Această tensiune.curent a descărcătorului în domeniul curenţilor mari.25. c. Tensiunea maximă admisibilă pe descărcător (U max) sau tensiunea de stingere. definind astfel caracteristica tensiune . 10 şi 20 kA. Tensiunea reziduală. 1. exprimată în kVmax. respectiv tensiunea de stingere a descărcătorului. exprimată în kVmax. Tensiunea nominală a descărcătorului reprezintă. Tensiunea de amorsare pe frontul undelor de impuls de trăsnet. exprimată în kVef . Principalele caracteristici electrice ale descărcătoarelor cu rezistenţă neliniară pe bază de carbură de siliciu Sunt următoarele: a.5 . h.125. la care se stinge arcul curentului de însoţire de frecvenţă industrială. 34 . Tensiunea de amorsare 100% la impuls de tensiune de trăsnet (1.

e. exprimat în kA. Curentul de funcţionare continuă (I c). 35 . ce poate fi aplicată continuu. ce apare între terminalele unui descărcător la trecerea unui impuls de curent. Curentul maxim de descărcăre al unui descărcător este declarat şi garantat de fabricant. Nivelul de protecţie al unui descărcător este declarat şi garantat de fabricant. pe care un descărcător o poate absorbi la trecerea unui impuls de o durată specificată. Principalele caracteristici electrice ale descărcătoarelor cu rezistenţă variabilă pe bază de oxizi metalici a. exprimat în mA. este curentul care trece prin descărcător atunci când descărcătorul este supus la tensiunea de funcţionare continuă (Uc). conform standardelor. după ce a fost preîncălzit la 600 C şi a fost supus unei injecţii mari de energie. Aceasta depinde de amplitudinea şi forma impulsului (de comutaţie sau trăsnet). Capacitatea de absorbţie/disipare a energiei la un singur impuls este energia maximă.2. d. c. i. exprimat în mA. reprezintă un parametru de referinţă utilizat pentru clasificarea descărcătoarelor din punct de vedere al testării acestora şi este definit ca valoarea de vârf a curentului ce trece prin descărcător având forma de undă de 8/20 s. descărcătorului. din tensiunea nominală. Tensiunea maximă de funcţionare continuă (Uc) este tensiunea eficace de frecvenţă industrială permisă. Tensiunea nominală (UN) reprezintă un parametru de referinţă pentru descărcător şi este definită ca tensiunea pe care trebuie să o suporte timp de minimum 10 s. Nivelul de protecţie (Up) este un parametru de referinţă ce caracterizează performanţa descărcătorului de a limita tensiunile aplicate între terminalele sale. exprimată în kJ/kV. f. Curentul nominal de descărcare (I n). Acesta este utilizat pentru a se preveni un defect persistent în reţeaua electrică şi pentru a se da o indicaţie vizibilă asupra descărcătoarelor defecte. h. Aceasta constituie o mărime care defineşte clasa descărcătorului.1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune D. b. Curentul maxim de descărcare (I max). Disconector este un aparat pentru deconectarea unui descărcător de la reţeaua electrică în cazul în care descărcătorul se defectează sau sunt depăşite anumite caracteristice ale acestuia. exprimat în kA. reprezintă un parametru de referinţă utilizat în testele de funcţionare pentru a se proba corecta funcţionare a descărcătorului şi stabilitatea termică a acestuia. Tensiunea reziduală (Urez) este valoarea de vârf a tensiunii. pe durată nelimitată. g.

F şi N sau între N şi PE . 12.5 1. (montare în exterior) Umiditatea maximă relativă a aerului Capabilitatea de descărcare a energiei Dispozitiv de deconectare 400 V  254  440 kA 10 5 2.2 ÷ 8. 1.0 ÷ 3.5 ÷ UN 5.5 ÷ 5.5  + 40 kW/m 2 % kJ/kVUn 1.F şi N sau între N şi PE de Valori măsură V Hz 400 50 V 230 .3 ÷ 3.0 UN 3. 2.F şi F Curentul nominal de descărcare (undă de 8/20 s) Curentul maxim de descărcare (I max) (undă de 8/20 s) Tensiunea reziduală (Urez) la curent nominal Nivelul/Tensiunea de protecţie (Up) Temperatura mediului ambiant: .0 U N 4. Caracteristici descărcător crt. 10. pentru descărcătoare montate între: .0 UN 7. 36 . 3.0 2.5 ÷ 5.5 4. Tensiunea nominală a reţelei (UN) Frecvenţa nominală Tensiunea nominală (UN) pentru descărcătoare montate între: .1 90 /100 Da Da/Nu Notă: Condiţiile tehnice din tabel vor fi adaptate condiţiilor de exploatare specifice locului de montare în reţea.5 UN 3. 11. 9. 5.0 UN 6.exterior/ interior Radiaţia solară max.3.5 UN UN kV kV °C -30  + 40 / . 7.5 kA  40  25  15  10 2. 13.1 LJ – I – 85 -2003 – Prescripţii de coordonare a izolaţiei în instalaţii de distribuţie de joasă tensiune D. 6. 8.0 ÷ 3.F şi F Tensiunea de funcţionare continuă (Uc) 4. Caracteristici tehnice orientative pentru descărcătoare de joasă tensiune cu rezistenţă variabilă pe bază de oxizi metalici Unităţi Nr.0 ÷ 4.