You are on page 1of 42

r. trHSEtrE& EffEATA.

GENERALESAYE

Pfoteza total5 este o piesd proteticl cu ajutoruI cdreia se inlocuiesc


toli dinlii ahsen{i de pe un maxilar .qi;; ;f"d ii*CI:1f,"pir"i"fr#"j-;il:
-------- - --

mdxilar modifica_te esenfial de starea.'d; A*i"1i" toiria.


Proteza totald este mijroaJ'de #atam;*; ai-J;Ir,ljei totare. E<rentat1 ulumaiirard-cand
ti;;a toti ai"til ,i;r; maxilar
lii pFiE goale cdnd
sauttmorilard.,
se pier'd toli dinfii de pe ambele inaxilare.--""
Pi'oteza tctald po?t" li,conte4ionatd in ur-rna
d"e tratament,
eele clinice revenind medieului'stqmatolog,'l# ";r:;te-p"
Lfrilil"-telhnicianuiui dentar care 'executE efectiv lucrarea."'nteaicui""fe ri"#i"rfi pune ja
dispozi$ia
;;r"tia'intermaxilard si o se-tehnicianului dentar .*pr;;G
rie de indica!,ii
scrise refenioare
ai"uii,
tiiiiiiifi';Hl'i;;
a acestora.
E$.enQtia totaiS es-te intdlnitS in general la v8rsta inai::tat5, sv mr-rite
r*L'r1v
ori. chiar la varstd medie, iar foarte r# poate fr *;;;;i-t le.'"-"-' de
t L-:tj'enL"Ui?i*iur"
m.ai intai.
.Edenta{ia rotati s* irrrtule E,'re,ii,tai]
-reduse,apoiintinse.
,
caueele
totale sunt, in ordi5rea ifibeven{ei, un'nrtoarere:
$Ttttl":
caria dentard qi complicafiile ei;
- paradontopatiilel

ii

;d#;

- factorul iatrogen. reprezentat de tritamente'stomatologice

neco-

afectiunile tumorale;
traumatismele.
Consecinlele
edentaliei totale sunt:
tttlburdri de masticatie
strnt datorate pierderii dinlilor qi au
ea renrltat o fragmentare insufieientd
;";ii;;Lf*., aj,r"se ,r'ii*r in tu_
a.Iirigntele
.rrrl
gr*,
dig*;6;-p.o"ocand-imbotndvirea stollr^-fiq.*tiv,.
rnaeului Ei intestinuiui, iar resorblia principiilor nutritive este instrfieienki;
tulburdri fizionomice
qiel$e_rea dinfilor modific5 raportul celor
- maxitiare
d.oye
sensut
ror.
-in.buzete qi.apryfielii
ciale se modificS,
bbrajii se infundd, up* cute tegu*urrt";;f;.. i1
gurul,cavitalii bucate. Toate u*.t" modificdri j;; il;ple;tca.acteris^i"]L-.i*

i"i"it"t*, *"r.*r"l;ii

eclentatului,total bimaxliar,. m*"itEl"trndril; tdf4ul*


al_fefei, cu apropierea mento""i"i'qtirtuj'a" :"irt*r nasului,
--- -----' rrp,g;;;;;.
--rmdndtor profiiului de pasire (fig. l)i

tic

.\l

:l

\\{\--

\-

Fig-. 1, ?ulburfiri fixitln*:mic*

$rr

tota}& himxaxil*r&. ltficp**


edenta{ia
'
rarea etaittlui inferlsr al feiei,
s-.

rourIl*r;rtiv

crE

*taiul

xr:ediu,

tulburdri d,e fanfiie __ pierderea dinlilor modificd tubul fonic reprezentat


de cavitatea bucalir, ia,r limba nu mai intElneqte suportul pe
cara se sprijind "la emiterea ttnor consoane numite dentale. Instalarea
modificdritor de fona{ie se face treptat, da.r devine caracteristicd odai6
cu disparifia tuturor dinlilor:
---- tul.burdri psihire
de mai sus, dar in mod. deosebii
- rnodificdrile
cele fizionomice care trddeazi
starea de edenta!.ie qi rnarcheaz5 imb5trAnirea, preocr:pi intens pe pacienlli edentali total. Acestia sunt triEii, deprimafi, t^reptat se instaleazd o labilitate psihici marcat5, intre alteleo
p.rin lipsa de in{eiegere qi colaborare in timpul tratarnentuiui.

il.
',

CAMPUL FROTtrTtrC EDEN?A? TOTAI,

Cdmpul protOtic cuprinde totalitatea lesuturi.Ior c.u care proteza vine


sunt: crestele alveolare, bolta palatind, mucoasa ce acoper5 aceste formaliuni, mucoasa fundurilor de sac vestibulare gi linguale, precum Ei mucoasa situatd la treeerea dintre palatul dur
qi patratul moale. Aceste forma{iuni sunt puse in evidenld la examenril
ciinic al pacientului eclentat total, stabilindu-se valoarea,lor. Examinarea rnodeluh-ri Cazului respectiv ajutd la evaLuarea unor structuri ale
ctmpului protetic.
CAmpul protetic edentat total este rezultatul pierderii dinlilor qi e
unor modi"ficdri consecutive. Astfei, procesul alveolar in eare s-au situat
dinfii se restructureazi devenind creasti alveolaiS catre, pe masura.trecerii fi.mpului, suferd procese de atrofie Ei rezorblie accentuate in condifiile neprotezdrii. Modific5ri apa; qi la nivelul cortdilului mandibular qi

in contact. Aceste lesuturi

Fig, Z, trIoditic5ri ale condiIului mandibular $i pantei


tuberaulului articulan:

a * la-dentat; b la,eden*
tatul tr:tal.

3.

R'?*cfii**r,qa aaraghie-iui
EIrtst,d!fouEef

"

care tinrt
ffi pantei tutl:ercu'lului articr-ilar el cavitAHi gLen,oicte, forrna{iuni
i::ai
cl'evine
manclibuiei
s&- se apiatizetr* (fig. z). Ile aserxenea unghiu].
desci'lis (rig. 3).
in ci.oua uoge:
Carnpt T ptotetjc se ln:parte
i d,L
er;sfi d,e sprijin Cu - Car"e prCte Z& vine tn contact qi care cuPrinde
cnestele alrreotrare +i Po'Ita paiatind !.fiq- 4li
rnen"$inere cere cupritotg IYlucoesa neutr5 la nivelutr funCr-r*
-* zann" rtevestibulareo
linguale Ei Ia nivslul zr:nei ,,4h" (fig" 5). im
,

rilor rle sac

aceast* zon* se situe.az| n:arginile protezei.

t
:

I
I

t
I

Fig, 4. Zona rle

Fig, 5" Hona de

spri$irx

{inere

& c&rmp'*Iui Protetic"

Elen*

ffifuBui

Sre-

gi vo--'
ioyry
cutrebuiesc
l"C p"u""rn +i p"fri""ruitt5li specifi|e. Din acrexte motive
noscuie,in arn5nunt.
Elementele c6mpului protetie Po! prezenta varialiuni de

CftESTELE AI,VEOLSRE
Crestele alveolare srint reprezentate de proelni*lt*.I"- intraorale ale
oaselor maxilare. ag to"*a dL potarcav5 qi-sunt rezultatul restruetulnrii
ilveolare. Pot prezenta fory4e qi volum
;;;Jil"ii" "uo*r.; p;;**Ior
rnai pr'r{in proe^minente, Eterse
dti;;#. Aittel, poi-1tati mai proeminente, crestelor
poate fi favorabil5 sau
Forma
*" "fri* aisp#r-ite rnandiUUal.
nefavorahiiii.
Crestele favorabile se lnscrlu in sec{iune in fcrma unui triuughi echilateral clt haza qi inallirnea de 10 nlm qi cu, coeln& rotund5 {fig- S},

Fig. 6. Creast* alve.*Bara ayorabi3&:


secligne frontald"
sagital*; b

-;;1ir-ine
'i

I
"&
\*-*F,1,rt"\*-/

f*rmr*

Fi.g. Ii. Cr"eastE -*?IY*q$'


}fir& 6teitls*"

Fry. 7. Cr*ast;a
atvep!,ar& dtl

Fig. S.

CreastE
stegatlvS.

Eame*

IarE"

Cresteie nefavorabiie suutcele strbliri cte forrni 1*":h:,1-llte^.-ii: 'lterse


acee'a".-si categori*,.:,rlrl incluse crestele eu
ffe. ifl-r;" n"suti; ltig, U1 irrurma
unor eitraclii laborioase insolite de
i"frtl*u inegail rezuitiie'in
pierderea sulistanlei osoase (fig' 10)'

E'ig. X.#, Creste

v#Gl&re irtegale"

&1*

Fig. tr 1,

Taabe- .$
8ft8- 1

r*zitate
xitarH"

FiS.

1?".- ' TubercuB

pirif*rtEI"

ffffi

reprezc'ntat-e de tubeExtrernit5lile distale a1e crestelor alv-eola,e- sunt ia


(fig' 12)'
rozitaii ra rnaxita;1?,i;.ili +i'ee t,rr:ercuiii.pirityli mandibtim
sagi'ta1-sau transIuberozitatea maiilar6 poate fi voluminoasfr in sens poate
fi stears6
sau
:redus (fig-. 13)
versal, poate p"*;;;;;;
paroclontopaiii
lor poaierli, cauzatl de
1fig. 14). n*Aro"iJ;;; Trp*ii1l"
"'oty*
sau ext::aciii laborioaseciin c*rnpu1 protetic mandibuiar pria
?uberculu]" Piritorrn face parte
-ligainentutr
pterigomendibqlar'
U3 ante::iaar5- Pe el se inserd
I

t
gtti,i
ti

TT

f,.,

\i;-'lr*-**-,-"-"+ry-rf"'s-'-*
L.*LL.r.*r,^-- L-l

r-gr-

,4

-f
it

Fig. 1"3. Tuberozit$li


[E]exilare:
a + voluminoas* in
s,ens sagital; b
voluminoes6 in sen:i
transversal; c

Fig, 14. ?T}urcltrit${i E&3xilare:

k)

;tears6'

t:
I

Fig,. Lfr.

FiS, X5. Fresiusli osEur,.ttre


priliuate in t+talitate de

Presiuenr

oc'la;rale desc*rtnrjLi$e de are.ste ia[t'cc*


lare reduse.

crs,stele ilEve*Iarff v*I&ssin$&$er

I'uSerozitatea rnaxilari qi tuberculul piriform sunt '''zone biostaticet'

lent datoriti unei structurdri osoase cleosebiie'


Crestele alveolare bine reprezentaie au rol in stabilitatea orizontalit

*ru *

ra,Zorb foarte

protur*lor. De"asemenea ele preiau cea mai mare palt1 a presiuniior


"
cazui crestelor bine reprezentate, cu suprafali ma1e, presiu;*i;r;l*.-I.,
arite'octuzale'sunt transmise d-e, proteze in perimetrui oferit de creste
alveolare oblice,. cu suitig. tfi qi sunt bine suporta,te. in cazul
-cry1teio5
avAnd direclia verticalS sunt descomffii"F'rldus5, presiunile ociuzale
au un efect'nociv, acceleriind airofia
16),
;;;;'J. pfu""iil"'ofrfi"*,ttig.
Ei nu sunt suPortate.
Crestele .alveolare lamelare qi cele Eterse, int"llnite indeosebi Ia n:rurdibr-tl5, nu au capacitatea de a suporta e1:.*iYllu-ocluzale'
Foarte raq, tq fata hllglral5 . a mandibuLei, in zarr? prernolarilor, se
afii torusui mandibuiar Ae"torrn5 relativ circularl Ei de mdrime diferita.
EOLTA PALITTINA
Eolta palatinE formeazi peretele superior a} cavitdtii bueale.' T-a edbntatul total, }:o1ta p;i;ii;t forrneazl 9 Rarte a campului protetic maxilar,
marind suprafafa-'acestuia. in afar6.de aceasta, este de remarcat cd atrod;;*"binnuen1aproteze1orestedernic5importan!5.
Bolta palatinl: este forn:atd din apofizele palatine ale oaselor,maxigi lame1e onizontale a1e osui""" .rrrite^pe iinia medianl in \3 anterioare
ffi p"#;;'ii-r i;'i*oorttttoira (fig. 1?). Poate avea diferite forme: adflncd

Fig. g?. C*gtlpsmeltte9e

h'e}$ii

PaLatiffie'

fi

Fig, ?8, F*reEae aB* bt>ltii glalatine:


b
*
Piat*; c #
a*jf,ncii;
e
me<tie'

f'l
*,

,l

{ogival6}, ffidie

tin

sau^Piet&
f,orme.
avea
care Poate

a -* situa[ i-tnterior;

fu

tcrusr.rl Pala(fig. 1B)' Pe lini1r 1t9dlen'5'^le ?*.hEri*i si pozi{ii cliferite {fig 1s}

-* situet pc*teriar; c # sitiiat in

cele 313

aie boilii

5-ralatine;

'i

&IUCO:tSA CAIVIPULUI FI{0TEjIIC


Este

alveorarg qi bolta palatind'


fibromucoass ce -aqoperd crestere

av6ndosrosime'li11i#i*3rur-'u;5fS;raT,xlij"*,,l,**L?I

ierentiauiiH"i'''[ttE'o*'.*t,'*"lefix5'neutra
qi

Tr-*- de n*ucsas6 --fi*4 ^acoper5 'poli'a p'alatin'E

(fig'-20):
+*are
prezint5 trei zone
"t#;*
Ufi[*'-furutine
La nivelul
ei- de elasticitate seu
cliferite, in f*nc[i;'de ffiuI
rezilienla

qi

cornpr,imaUllitate, numila

;$
F[g" 80. Zsns .de
eoasfl Six6:

xrrucsasa este
EGLI-

ei este de
ua*["ffi a;-;: Ryi1ienla
rugi palttiTY

nurnite,
0,5 rnrn. pr.eri"te i"g_Ioqe*ipg,rpendicular pe lrnra
care sunt- aiEpi** aproape ittdate inapoia grupl3*
sunt
qa
E::edi0-sagitala qi caie

a L13 anterioard, T0*


tr*i-itff: ?i'linia ***ianr,.inapoia
-ioi'
cintifd
Iui
rnrn;
nruco&$ffi
:
zitienle
.,b
-"'0,5 relilienla
, [ntre .L,i
;;;i=i"i centrali . ,syperiori,
;fi mecie,
retrg:111papitra
S_3-t mrn; c F 1i3 Pcs- fcrm eazb o p,roemieen,-;;;iffi
1,5*
reziiienta
#tiour6,
7, !Tlr$.

il.s

I
I

-/

r,eir:l
i

I?
d

I
I
I
I
I

I
t
t
:

il
:
:

I
I
r:

in 713 n:e{lie. niuccasa este relativ sr:blire +i aderentd cle ss. La nicreste lcr alveaiare n:tu coasa este asem&r:Staare ce}"ei ctin trelrnilb

anterioard' qi n:edie, clr gro,s,ilrre variai:iI5 de la i:acient la paciei:i, cr_rprins5 intre S,5.*1 rnrrl;
in 1/3 posteriqarS, in dreptul molarii,oir, mucoasa este neted5. cu- glande Ei fesut submucos
prinde
in strat gros. Din acrest motiv are o re*
zilieniE de 1,5-2 mm.
Mucoasa'care acoperl crestele alveolare are o grosime qi o rezilienti
tiiferita Ia maxilar qi la mandibula. La mandibulS rezilien{a este de 0,8-0,4 nrm.

Tuberozitatell maxilard qi tuberculul pirifonn sunt acoperite de mu-

coasd aderentE.
Zana de mucoas6 neutrd sau pasiv rnobii5 se afIS la periferia canrpuiui p:rctetic unde mucoasa fix5 se rdsfr6nge spre cea mobild. La'mu*itrar:
se aft5 Ia nivelul fundului de sac vestibular qi 1a nivelul zonei ,,Ah( siru.ltii de-a lungul trecerii de la palatul dur la palatul moatre (fig. 2i). Zona
.*,{hs pcartE acest nume deoarece poate'fi pusd in evidenld pronunlar:d

i
l
.T
I

i!

tt

b\
Fig, 21. Soura de rmueoas5
rleEh* la mexlfar:
a
vedere sagitalii;
b - r,-edere transversal{.

Fig. 23" Eona ele EErtrc*esh neLetre [a rtrr&E]diberlE.

La .mandibuld
$}!nlul
-o,Ahtt.
fundt{ui de
sac vestibular qi

Z2).

Mucoasa

m*hit6,

zol1a mucoasei neutre 'se

lingual (fig.

zana de mucoas.a

Fig. 23.

afll

la. nigelul

buzele, obra-_.
ryobiH "ufrinab f,rucorsa care acoper6
jii,
r'5lul palatin qi ptanEeul
bucat (fig'. zB). Aceastd -;;;;A:-nu face
parte din 'cdmpul protetie, dar fiind iituada i:r afara ri*it"f"r ;rtut;

l\Iucoasa mobild se inser5 la nivelul rnueoasei fixe p,rin frenul buzei


superioare, frenul buzei inferioare, frenul H*tii qi -lu"iour*'ll*t""r}*
situate in zona premolarilor superiori qi inferiori,- plt
rvestifu,

lar aI

"*d"iJ

crestei alveolare.

T{ELATEA

EHE

EH]tE,qXELAEA

ECentatia tatal5 se instaieazd lent Si Flogresiv, in etape succesive care


cuprinct stadiile de
p3rtialS redLtlS, ecientalib" *
.**Uana
' fnrins5,
edentalle subtotal5 EiSf*qlatig
in flnal, edenta,tie totald.
11

It

7
at dinlilor se. restrucextracliilor dentare, procesul alveolar
cazul pacienlilor denta{i, in mai,r.;;d;;;;;;-il;*i#;.iiir,dinJii- qi in
poo**e1e-'alveolare de Ia mariiar gi
rea majoritate ;;;;il"t,
tt**iia ortodenfie.cu ortoalmandibulq se afII i* acelaqi pr*y,=-i"3tiu
se
totafi' de data -recentE, 'crestele alveolare
veolie (fig) Z4i. ;;;t;tii
ulteriar, ata'oattd in,:acela$i #",;;"l-,qoiiu merrlinandu-se.i{ie:.25}.
fiarnruii1ar.*ruiqi;l,,Jib.,t"iseproduce.inmoddiferit.
al
"este mui ai"eniu.ula pu,^versantul vestibular
;;;;;i;;,';;;;i;
acestei
oi,.sp.ngios' In urma
crestelor qi pe coama acestora, unde se al6
fiind centripet5 sau
atrofii, rezult5 o micEorar*', .r.,-rtui maxilar, atrofia
concentric[ (fig. 26).

Irr'

l
J

,**,

:,il

r:i,l
n

,l

:!l
!t,
:.1

rri

Fig. 24.

Ss:t*den$i*
ctr ort*slvso!.ie.

f,rig" 95. #rt*aE1'eo}'ie"

E"fg.- 26' Atrofia cresti alveolare la sr&-

lingual a!
i oir nfir ,ste mai accentuatS. pe versantul
+
Lamandibuli,atrofiaesten
-acestei
se afl6 os spongios' ln urma
Ei pu coalna acestr:ra, unde
atrofii tiina centrifug' sau
".uJuto.
a,trofii rezult' ffi;;o;'ut""i"i *a"aif'"lar'
excentric6 ttig."27).

direrite, raportul diltre .T::tt1."y::if: -., 1*:


;:'ffiI'i*ii;t
i#iff;"0*:'ii;+,'Il"J-*""1":11itTi'*'ffifil-i:'"T*:

ur"ii"ffi

Xifu'ffi1?ffi i,[*}iilT;;;.$,e.,.1.-liT,Tl,aff;?*,?}X;
L"iuti*"*31"s::*I'?*"#
*?; i;dffi;
*YS fr? #'ff,iil-*ff
or,ilntura spqe exterior, in Ero*-"da
u,,i;
ffi-il, ffi":ffiif
ah'eolie.'

d4

S'ig. 47. "&ts'*fiia


aresfea ' alveogere
la !$endibul6.

Fig.

28.

Eap*,rtti1 ere$te9er alveolars edea:tate


t*ta}.
12

L
Ea'E*-----

I
lf

1'

in situalia unor an*n1alii denta-il1axilar'c :xailriestaie prir: pr*clen{ie cu proali,eclie t::axilar5-- d'rrpa
instaiarea eclenrallei tctele, siiuaiia de proalveclic
n:axiiar* ifig . 2S) se paslreazd L1n timp, epci cresteLe
ajung in ,acetraqi plan. in cazul unor prodgn{ii cl.I
trrfialveclie manclihu].ar&, dup[ instalaree er]enta$iei
tctale, prin atrofie. clccal*jul dinire crestelt alvea*
iare se atccentueaz#.
Processle de atrofie qi rezorblie suni accclltuate
ir: cazul pierierii dir:{ilor f:rin peroci*ntopalii, dt:
asernenea- la pacicrnlii neproteza{i datc'rit* }.ipsei ,sti.*
n:ulitror funcfi*nali sau cand protez&rci] este incorec*
ta ctatoritii unor stir::,r-ili ex&gerali"
i$gESXUt *$,isfrHEAlfY PEetrgETHt

intr.o

cavitilte
ql
nluscllosoe$e
virtual5 delimitaki de fcrmaliuni
de
protetice,
lare reprezentate de cele Cou* campuri

Protezele totitle sunt iniroCuse

"b

Fig. gS. glg-GaEvsstrPs


mraxilax'5"

saliv5 secretatd de .gtandele salivare. Salir"a


are multipie roluri printre care qi pe cel cle lubrifi-ant-ce favorizeard alu;
necarea fa.1ito. rnoi, mobile, in aontact cu sup-rafelelg externe ale prode adezir:ne'.ezei. Saiivei ii revine un iol in oblinerea forlei
proteza, prin fofma Ei dimensiunea ei, trebuie sI nu impiedice trlb*r:a'uea miqciiilor formafiunilor anatomice, in special pe cele' ale ilrfit}1
(fig. 30).

in caviiitea Uutita existl

n.

ilI.

EI]EMEITTTELE COMPONENTE

rt

*.r

ALE BBOTEZEI TOTAI,E

proteza totaid este up corp fizic cu care se'restaureazl frgada dent"ra i" ud"ntr1i" totali (fig. 3i) Ei oe refac fun_cJiile a,paratului dento-ma32): compirne din unmebarele p5r{i (figxilar.
-bur^
- protetic5,
--:- Se
placa
Ei qaua proteticE;
plotezei,--alcdtuitd din
arcada dentarS artificial5.

F" 3&. Sec{ielne frerlta[&


qinn cdmrlul Pro'tet!,c 5i
a -

Fig. 39. Fr*tes6

Pr*teee: . v
proterh supqrloeril;,1

tcYtaEa

Fig. 3f;" F6r{i e

a
b
c

proteea inferiCIal'E.
tr3

cs5rt-

soteerate ale Frot'ezei

totale:

plac5 protetic$;

q*ile Protetice I
Sin{ii artrfici"ali"

numiti in acest caz piaci palati'nali


Este alcEtuitd clil f13c1 protetic5 douS
componente existS continuitate.
si din $aua protetice. lntre aceste
,topografic qi didacricam punct- de
Hrr;rii4ii;;.'t*"ilJ"-* o**.i
'edere
preluaie de ,a dinlii ar''Baza protezei'iiJ,sli# p*"ri-rrritu oeluzale
protetic, rnai exact ciitre crest'e1e
-piiii;
ficiati cltre ,oni,
"a;p"l"i rl mucoasei- Baz,a protezei se
priir--fiter*edi
alveolare si bolta pa1ati13,
';a-;biElirit
iaury.*"ilice, dar poate fi confeclioconfeclioneaza iri
.ail}
sau aluminiu'
nati qi din.aliaie i*oxidal:ifeu"tcr;m-"ob"it1,
-aur'platinat
*#e"tioryaz1 !-aia nrqtezei s-unt'd:-*]:
Rlsinile acriiice din care
in condiliile unor
loare roz, ,asem5ndtoare eu mu{pasa sau transparente
din aerllat se
.l"1si_q. ir-colqranty}'roz- Bazele
{*?'."""i*
pacienli
I
fi
.
"u.* p;;;=ilU"1gtalir* r"rj""t-i,. baza protezei poatede
pot fractura.
Jttg+ti diferite, cu micrcfolii
armatir cu fibre de sticld ,fitp** lq-bazei,
!"t ry Plase meialice (fig'33i'
acrilat (2- g) *drp.l= i" gt?1i"iea

ff

GrosimeabazeiConiectjonat5dinacri1atvafide.2mm..,
-^ "il;,;, p*;;;-;";;f;;tir"4t* qin
rneflice, rezisterrts, ,..utlipi.
pacientl transmite varlasirne de 0,25 mm fiind mai oonfortabiti pentru'
ut*"ft stimulativ qi dau senzadii natiile termice citre mircoasl uta*J

:.ff-

"n

sau mucozalS ri
Baza proturli'preziatd doui suprafele: una interrr6
34):
.
alta extern.S (fig. :mt
a c5mpnrlui proc9qo.l6 are contact cu mucoasa fixd
supra,fati
- qi *" *-.*ii*t iau"u" *-i**ta dar in negativ, oblinut printr-o
:

tetie

-:":';rpr.-

qi

in

vine
orientata .c5*e-cavitatea bucald
loto u*t"Tt
"Ig
se lustruieete pentru a nu procontact g"r r;mpa,-(trs. g5) Di* ,e*l -otiv
alimentekrr' indeosebi ce}e
duce teziunr .Er'iJnt?,r";';-{.;;;i" "a*t*ea
lipicioase.
fiind numita placi palaPlaca protetic[ se ap1ic6- pe bolta palatin5 alveolare pand tra limita
tinald (fig Bo)."i! i"tirff. g- ir-iii^ crestglo5 unde se tennin6 pierdut'
dintre palatul

dff ;ip.lrt"lt*I"t*trot-r',,en)

cu grosime.redusd-

$auaprotezeiacope.r6creasta.a}veolarEar,'Andosuprafa![intern[
c1r doua vetrsante, unul ves.
contac or muc-oasa ei o .,p'"t,!a externl
vestibular se intinde pan5 in tuntibular qi altul oral (fig, 31;. V;;;;Iturpana
G ba'za crestei unde se contidut de s6c. Versantul oral se i"U".in
fur

Fig. 33. Plac6 ElroteticE arrnet6 cu PlssE


de s&rmt.

Fis. 3,t. *"*ffijij- hazei si'o-

a * :interni

(mucozabitr6);

il.4

xF-ig.
"nA,*5. Suwrafftt?
r&*
iI3
a
te
Frstezei
slsrt cu tuffi: $,i sbtra*

Fig. 36" PlacE palaiina[5,

Fig. 37, Versasrtele

&

$*r

Elrseeics:

vestibular; b
sral"

.?ei-

Fig, SB, Iodoslelajael ryei}*r


pr*tetice:
a
froaitaS; b ffi SateraI.

nud eu placa palatinalS. Dista}, Eaua proteticd aeoperd tuberozitilile


maxilare.

Versantul vestibular este modelat diferenliat in funclie de regir-rnea


topografic5. In zona lateralfr este neted pentru a nu retenliona alimentele.
in zona frontali se modeleazd eorespunzdtor proeesului alveolar existent }a dentat (fig. 3B). Scopul acestui modelaj este refacerea lizionomiei
pacientului gi ascundeiea protez5rii
Marginea qeii are, un ielief rotunjit, corespunz5tor formei gi grosimii
{undului de sac (fig. 3g). Acest relief se obtine printr-o'amprentare functional5 riguroasS- Marginea Eeii vine in contact cu zona de mucoasd neutrd
sau pasiv mobil5 oblindnd inehiderea etarnqd_ a protezei qi menlinerea
acesteia pe c6mpu1 protetic prin fenomenul de suctiune (fi'g 40). Marginea p,rotezei ocoleqte bridele laterale $i frenul br,rzei superioare.
Versantetre externe qi marginile qeii. sunt lustruite pentn: a nu leza
lesuturitre cu cetre vin in contart.

OA

Fig. 39. Fsrnul


a $largi*ilor

FiS, 40" Enchider,ea eianq5 a flrfr*

,rotus!3i*6

tezelor"

Elrs'teEei"

) BAzA PE0TEzET MANDTBUL,Tq"RE


Este a}cStuit5 numai din qaua protezei. Unii specialiqti considerE versantul lingual aI qeii ea fiind placi protetic5, ni"rmind-o placd 1ingua15"
t?

J}

..t

$aua trrrotetic5 prezintl o fat,i internl ,in contact cu mucoasa c'restei


alveolare gi o fa!5 externd, lustruitS, cu dou'5 rrersanie, urtul vestibulai'
qi aitu'I lingual. Versantele sunt modelate plan, nertltentiv, ce1 lingural
'
Edsdnd libertatea migc5rilor limbii (fig. 41). '
$aua protezei in zona distalS acoperd treimea anterioari a tubercu-

lului piiiform.
I'Iarginile qeii protetice, vestibular5 qi iingual5, sunt rotunjite reproduc6nd. forrna qi ,grosirnea fundurilor de sac vestibtilaq qi, lingual. Marginile ocolesc inser{ia frenului buzei inferioare, frenului iimbii $i a brideBaza pnrtezei poate fi annatd cu fibre de sticli sau prin introducerea
i-n i'rysantul lingr-r.al al qeii a unei *et*g de wipia ctr diametrul secliunii
de 1"5 nrrm sau a unei bare metalice fabricate (fig. a2).
:

Fig. 4,2. ,*.rmarea


Xlrstezei uta$di-

Fi.g. 43" F&r'rna vers&Eltului lingu&l a[ seii

bulare.

trx"otetiee.

I,:

Este realizai| din dinti confeclionali din acrilat sau ceramicS, fixali
Fe qaua protetici. Dintii din aqrilat se fixeazd chimic, Eaua prote'uicE
{iind conteelionatd tot 'din aeriiat iar cei di,n ceramir:5 prin interrnediu}
unor retenlii mecanice
I^r o protez6 total5 se monte azd. 14 dinti; molarul aI treilea nefiind
neeesar. Prezenfa acestuia ar genera contacte care ar disloca pr"otezele.
ln eazurile ln care atrofia erestei alveolare este accentuatS, se renr:n!5
la montarea rnolaruiui aI, doilea, sau la unul din premolari, mai ales Ia
maxilar din cauza reducerii sale prin atrofie centripetd
Dinlii artificiaLi din acritrat sunt reaiizali industrial, intr-o -gam5-variatir cie forme. mErimi qi culori sau manufactural. dyp" n-eces-itali q3ql
livra',i in,garnituri complete,de 28 dinli sau in garnituri de c6te 6 din!|
frontali superiori,16 frontali inferiori, B LateraLi'superiorl' B' lateraii
inferiori.
ffirNTIr AE{TrFrcr,qLx BEffi ./&,cH,ELAf

Sunt mai des utilizali deqarece se oblin atAtlindustrial, edt *i fft&r1u:

bine
-: culoarea dinliior
- redau
wraticE
in timp;

naturali,
-.'"-- --_ --_, dar ,au o instabilitate cro-

t6

I
I

,
I

,1

:,

lt

,l:

i
i

/.
:

au o durifu
,or de citre' lichidul buc:ri
-- au o structur5 care-Permit'e trenetrarea
ce contribuie la modificalea strloEi germenii din ;;il;duca15,-*.u
;ii ii imbdtranirea lor raPida;
c1l us.Llrtn!5 in laborator permi!6rrcl
.--- se prelucrJa-zi qi ,se lustruiesc
a,Saptarea'to5 c.a {ttfe si volum-;_ perml, ,r.Ji"idrruiiru.u* ocluza15 in cabinet, dupS finisarea prote-

_-

I
rlr

dl

cu uqurintd:

se face
-_ inlocuir"r-i*r-i" """ CI" oisioc*ie sau'fractrlrare
compozilie'
aceeaEi
avand
-_ se tixeaza, i^ir##;;.;Jr"-pr"Li"t",

Binlii din acrilat fabrieafi


ate unde Pollmerizarea
intreprinderi specializ
Sunt confec-lionali de
'su
metaliee la pres iuni cie
(qtan!e)
1u"* in tipare
rrietacrilatul,i a"'".diif
care dureazir cAteva ore' 1:r
ri-B aimosfere i6jitii,#; ;i;.til ig*t-i
calitdli superioare fa!5
accste condilii de pgtimerizare.;fuite dinii cu Aceste calitali suntl
dlntard'
cie cei oblinuli in iaboratorul a"-t"f*i"a
c6tre gerdense care ii-face mai greu penetrabili de
rnet:i qi lichitiul bucal;

structrrel*ui

-_auungradcletransluciditateqinuanlu-q*cuiofi:l'llptopiate
**i **'= in trmp a eulorii'
de cele ale dinlilor naturafi * o-aurtf]itit"tuRecesare numeroase garnituri
Laboratorului de teh,ici dentai5 ii .""t corespunzrtoare fiecirui caz'
pentrrr u p.rt"uffi"-o"'[lJ*J*- *rio"".
trinfii din acrilat reelize{i trlenufaetural
Sr,rnt confeclionali in laborator'ul cle telini*5

dentaf5

fie in

tiPar&'

(;tan!e) n'retalice, fie in tipare cie ghips-

In

tiPare metalice

- '>nate industrial' dar


confeclit
fi
nct
metaiice
qtanlele
'si
sau
TipareLe
aLiaie inox'idabile sau
din
pot
ionfeclionatg
fi
dentar.
d.e catre tehnicianul
$i vol''rm gorgsqury1!; c&re
;i;ii;-'i;tffi
*::t::
se
tipare sunt coffirpr.ise din clou6 iu.i;ritefl

ft

intr-c *i"gura pczitie, cu ajutarul


=irrt*tt- ile tipS:.elor
S,rpr;i;iEie
fuiali'ce
peTtrebuie $5 fie bine prelucrate qi iustruite
truCaai"tii-r;;'rtutiS5,.qibasup'rafei9netede
-r;*r;;;:-trricest fer, dinlii corrrec{icleii "}
;;
asaffI.bLeanb
----

iceste trpare vor necesiia o prelucrare ,mrnllna.


b.-ii;d dlilerizSli in tipare cu pere{i rigizi,
;iltii cin acriiat vor . ir** o sirr:ctura rnai
t

*t"ffi
Censd

1ab*rator ce tennic5 Centar6, trebuie sii


pCIs;j; *ui rrr.ulte tipare ffiretalice clr fc'me si
n:drimi diferi-te de dinli'
2

Tehnologia Protezei

totaie

77

Fig. 43" Tipare em*te[*ce


e*fitou eo;iLc{i*ryat dim{i

fl
g
M:

l{
I

{I
I

Pentru confeclionarea tiparergr


5e ares .saqitilri -de dinli fabrica[i din
acrilat'sau :ceramied, apropiate de lorrn5"qi'i,oi'r*,a*,*l

,i**r".i. Dinlii
din eerarnicd se ,*b#a
i"
**re;;'iliffiiXil"r"
,i
la nivelul retentiito. *""uruJ^n*tr"."";hi-fi,,
i."a*";
*orforogie
crard.
Astfei
pregdiifi, dintii iii*
."i *":"..ilt- ** i*p.ima cu fala r.estibulard in pasta.de"*rr-*i.J!u'"
ghips o"
;;;fita, p*r,a la jum6atea fe_

il

lll

"o"siri";;
lelor proximale 4qealia-.qre-ratiune
;" i;;'il#
jumdrate a unei euvere
(ris- aa) ghipsur roiositr{ij;a
#f'r;;
moldano penh,u ea si
E;.;igr;.."H
rezulte un tipar cu perefi
rilizi-o""af
dii
il;.;:
fala shipsutui se. n*i.r*qtrygi
".t -ehis obiqnum.
bi;;;",il;j #,rr'?iioieaza
apoi se toarni
Ei

ceara

ffi

(*

@w

o
a

.tr

t
0
e

clul ghips, trlrirrt&


juira5tate a cuvet.

c,

:A,g,
sr

a
p

a0

o*o

o
+vo ^A

Fig. ,45. Tiparui din girips,


d*ua jumrEtatre a cuve tei.

iE

*p"I1-:.f g?"1.13un:atagi a}e


{lrpsolri:-ru
dinlii
imprirnali se sc6t
iu -gri3e p""i* a nu. deteiidri marginile tiparului,
locaqurilor rdDupa priza

se izoleazi su-prafefele

clr izodent sau pectizor,:se

pr.epard
-tiparuIqi
cbyspunzato"*-qir;"#;;;"in
tipar.,Tiparur se pre_
-;-;;;*are
Dintii rezultagi in aceste tipa"e
qi o rustruire

pasta de ac,rilat

""ori[

prepard un.materiar de *nqglrt"e fip silicon,


se depune intr-un
ca(lru
^^.n99 care poate fi capaiur unei cutii ae car'ton
wr w' i ,*

de

dinli

corispunxi"ri;f;;;;i;;i;.

ti

ir"priilE';-ffi'r#;

Dupd, indepdrtarea din!ilor inaprimali, iR negati*l


u*pr"rrt*i :tipqr,
gi_oif ceard roz topita,' ob{inariau-r"';;;*i"'
dintilor.
Ms"lr"teie din
"r" #;"sau motdarro'
are dinlilgr se u*u*r"rra;
asemin'tor metodei
""""e
de rnai r*, 1* iip?ty{Ht.""t
acrilat, se preseazd gi * r,rprrrre'regim'uiui termle se inde*a puJJiHI
de polimerizaie.
- Amprentele tipar din silircr} pot
fi intreb*inlate ;" ;J-;;l;e ori.
se

1B

,[k****

EINTTI AETTFICIALI I}IH CEEA][,I ICA

S,.rniclinlifabrica|icareauurmitoareiecaracteristici:.

--: au aceeagi--coio*r* ca qi Ointii naturali, prezeni6nd transl-rcidiiate qi t""i*iunili din pun"t d? vedere cromatic;
bucal:
au *tr,r.i,i-al&*p".t.t fiind impe;letrair-i.1.i rreliru -lichidul
arcada
pe
de
-: ;;";" ffi;, ;;refi:di"Iii ;;t;Ii sau dinlii artificiali
antagoniitS;
sunt casanli, fracturnclu-se cu uEurin{i; .
- nu pot fi '&;i;;;;ii prin irezai'pe f'egete vizibile p'entru ci tEi
- luciul;
pierd
r -t^.. *-^:prin_ :-.
inJee-edjul:i",I retenlii'
se fixeaza mecanie in Eeile protezelor
formd de fafete pentr-u
Dinfii artifieiali de ceramic5 se prezlnt1 sub.
reten{ii in forml de
cu.
grupul frontal. Aceste fa{et-e strnt prevdzute
(fie.- 46). Falete}e
crampoanu nutorr"iq 1at*-,t*ra peit{" fiecare .lr}su oral.5 a lateteior
redau numai fala vestibular5 * hir.titut -naturali. F"E
(fig' 47)'
pcate fi reaiizat"ili";;"5 ;aiiante: cu talon Ei fdrS talon

+
Fig.

Fig. 4$. EinIi din ccrarf,rie& ,Pre*6zu{i cEl

47. !)inti##-ali dixt ceF&-

erampoetrrs-

cu talon; b

fErE talon'

orale reprodusS morfoFaletele s:u talon au treimea incizalS, a fgiqi


de
gilfavorizeazi.raportu'ri)'e
iosic. ceea ce eontribuie la aspe.i"r *.t"tic
talon
an
dinlilor
a
n"it"r felei orale

;1;?"'; ;i"fi'ffi;ffi i;i;fi;.

maiginea incizala
Faletele fdrS taion au o suprafafi orall pland, de- la vedeie a] ocluziei
pane Ia eolet: sunt necoresput ra-to*" din- punct de
iunc!ionaIe.'
intreglme morfologia naturala a din-'inierioi
Dinlii laterali redau apro?p: in
g11 retentivitali mecanim de
tilor (fie. a8). s,rnt-,8."&"ti'in
?!l .' ^ ^1.-ar*arr#X
/+id
4Lrl
iorma unor cavrtili ou profil-de ciupercup (fig' 49)'

Fig.

Elin{i .Laterali din


CETAETEECA.

Fig. {$"
}}in:1i din
ceralrtieE
,I}reYezIlti

cavitati
retentive.

trEr

2*

19

F!g. 5S, Sol"idarizarea dintiXor

dffi eeremlE in aerltatulr


I'or'

$ei-

Soliclarizaree

Cin{ilor din cereirict se


face Ffin irrglobarea
in formS c*-;;;npoane
retenliiior
in rtrssa de aci,il*i-i$::f.:__yro,tetige
acriiat"i"i-i"
fruiCerea
-ra retenliile fn forrnd
#i"'^pu_
terali (fig. b0).
iiu cluporcu{e- aie +i
ri:riiito, tro_

v.'DI'AISILIT'AifHA, xlDnrrni

O protezd totald stabild

sd.se menlind

in contacr inrim cu
fiff+l &::-:*if i*.*",f::fi,i,,lff,l15l u,u, mas
ri caf e, degr uri
{ie.
*'*#Ii"Hfi
*;
stab,itarea +
:. si
$:n#,,,ffiiT*il'moHix
poare
ii"ru"e am-"ilre'"t1r gn4calii pr:orezei.sau
apari drpe o perioadJa*'i"it
u upii*;;.;-.i r.,;Gi"#li1 qouprintampra ca o pro-sd

Tl:i:,

il;;fii";;#ti"

ffif.:'ia

"a

;*;;.

de'inri iisi,r,ira dupd

a carnpului

proteic, d"i".*inatE
r"ri"rrr -I;:*'"t"
de
1"1*uii
fieiologia up""utuiri d91tg_rnalit*"
'oqi
dinaryiqa
*o.rAiUrfurl,
0""*,*130,?1,+L,t':f -#:eX1':,tJi-#*$uislto*,torogqitehnicianurui
Iumul,

togied

rnodut i

pacientr:l cotauoreaae Ia
;';;;;-;".
rrgcqsul de inregrare bio_
---:eror,
'
Purtand protezete
cal'e

+i ooriid'sa dep5peascd riomentere

critiee;

*"*,T5"n*li::,r,T"$H[;_fffll,ou

cre

caetisa increderea pacien-

Stabititate, p"oturui ?"t-ii'il^.arirprr


protetic
[iald eare depinde
o ,r"Or";a
d"riir""il;;!.rd
"."*
p.ovo"*.i ffirbirilI#. prr*ur*i--"rlpi "lt"categorii de,ractori:
X*rJr":::"
care asigurd srabilitatea

in-;;;;rl

. FAcToaII ilg

. ;

m[sTABrr,rrA?E

* *:,:f#;*,:?i":H$l"rj:,1"f"-*1""*e

tind s5 desprinds proreza

de

actioneaSi ca factor dislocant


numai Ia maxilar
do
forfa sravitation"ii,
31^.lir*iSiffiprotezei
ratea i;;;;;i;-^'atd
proporlionald cu
sreucaramelere,
surna

li#i;

&d11"rH?&,,"?

qi.a;
Ia

1t"., l*;" iH' gl:,#jl-#l[h"ilk


6;hi;;,;;;d;iiH;[
desprind p,"i# de pe

*-*"t""5i

ry

t .c. cdmpului periprotetic:d prezi*:_:::::-t,


rena
T2**.gigutare o" ,.npiroteza dacd margi"ii"
T?l:I; ;it,#J,in_monrentui-contracfiei
sd desprind,
"Lrt'if i"pd;;;;';#;t i" inserlie, (fis. d1);
Muscutatura

2A

L>---

G-.

J
lff

Sig" 5i' &us*ttla'tura@periFrotetieE:


Ilr nii}ohi*it{ -.. }:}" Uffi;*'?tt}.

t!

recluse

cr.crinr.pr.r!y?!:i:-::tY,**"i?Ii:ff
'ht,ti,!:i1.t.,*;.fl:t frenr-rri
*tt:i::::*iT
tuberozitsli'
tera
sali ste*;i
crestelor:
de coarna
;plqgpe
:f;rT&? i,.,li.**
rricro$ocurile
.
L:T
o^-t-X ; ;ii
nti ;ea
nrf frR Zf, nef
* ul:i a'o]l
'J:
%-iffi;. T-1?ilu[H;
1.. _" I
* *m
e'imadirec{ii Ce dePiasare
o"l;#,i'ffi1",iJ1ffi l'Ji.#;';;;G:::-:f
arcacie l'in in ccntact"
^:?^

.r

.t-"a

FACTORII DE MEI{'

,sg:[i:,t#'Hffi,11*J'il';;;E"ti",'a'tqi#'#;;;-';1e-tun4rord"A*"'*u' tonicitatea mu'*,.rrrt,'It""i"""i,


t*"t"ri.otiq"i;iti
qi degluti{ia'
nale. Acegti
.retentivitalile anatomice'';;'-'.;;;;hi protecc
culari,

a" SUCCEEJNEIL

Este fer:cm*rr*,

iiriq C* {*riP*ft,ff,=-T'Hf*":f

?:f'??

anare u

iI" t#;i**tu

greutate {LSr 52i'


LtLlua'i^&iif-*iurelor
ceror
Pe
condilii, dgsnltnlerea
cu ventuz5 aplicate
iciriuvetechiuveteel"odru""l iucciunii aclioneaz5 i' ,-,^-,.
i;;.+ri;""*
destundarea

siunea_a

'*nrnr
;;HfI] T;:f;li'#'":Tfff";'r;f;it-d""

2L

In protetica dentarS,

succiunea aclioneazi ca factor principai de men[inere ;i stabilitate. Ne referim ]a suceiunea totaLl care apare intre marginile protezei qi peqiferia c3.mpului protetic.
SU,CCIUNEA TOTAI,A

'

Este factorul principal de menfinere Si stabilitate a'protezei totale.


Cfind marginile protezei:totale sunt l"r-ine et'an$eizate Ia nivelul fundurilor de sao gi zonei ,,Aht', in momentul cdnd proteza este presat5 pe
c$mpul protetic, aerul dintre mucoasd qi protez5- se elimitta (t S, 54, il"
Dupd etanqeizarea protezei pe cdmpul protetic, presiunea negativd de zuir
protezi de pe o parte qi presiunea atmosferei din exterior, pe de altd parte,
im

piedi cd d esprind er ea pro

tez.,

riff

iil#,ffi:1#i*T"*i,f

:' :_te,
l?;
tezei prin fenornenul de succiune
pe intreg camputr proteticEtanqeizarea marginiior protezei la maxilar este realizatd de mucoasa
neutrd din fundul de sac vestibular $i zoira ,,Ah..,lmucoasa mobild a obra:
[i1orcontribuincl1aob{iirereaetanEeiz5riittie's+;bi.
La mandibuli etanqeizarea marginilor protezei este realiaatd de mtteoasa neutri din fundurile de sac vestibular Ei lingual Ei de mucoasa dr:
pe 1 3 anterioard a tu,berculului pirifor.m. Mucoasa mobil5 o buzelor,
obrajilor Ei plan eului bqcal contribuind la desdvrqir,ea etanqeizirii (fig. 55).
Sueciunea totald este asiguratit de o a.mprentare funclionald in portanrprent5 individuali minufios adaptatd la nivelul zonei de men{inere a

54. EoneEe eare asigu,re etangeizarea rxlarginirlqlr protezel Ea !t]axi!,ar:


F"-;9.

,odho

a - fundurile de sac
b E zona
vestibulare;
,nAh* ' (sec{iune f,rans-.
versa].d); c e zona,Ah'"
{,secfiune
-vedere

d' *

blu.

/I

\_-$

h"

22

sagitaH);

de ans,am*

I
dL

*1:

FEs. 5s. Ha:xxele


pciaaoea *ffXHHltu?E*%'118"r-*t;

dry sot .q: affiprenta funrc&n:pului Protetic, rte ccnsrra'area funcurilor


functienatr Ia z*r.\&,,Aht*.
{i*nala ryi Ce grava'ree modelului
a presiunii atmssferice ca fgctor. i:r*
Prezeittarea de c&tre unii autori
in afara sr:ctii-rnii t*tals"
dependent de stabilizere *iiu ctre ,r**o**uptrt

b. lhElEUtuNE-t

roleculard ce apare intre doud suprafete


Este forta de atractie interrr
,,cul[ de ,ichid. Aeeasti
pu"ui"f" p"u* in contact, intre eare existE o pelicu:lt,i:
ffif*interpune o
a;;t ,"q. Aoua n-|ali de sticl5.se
forta poate ti
tmctiune
""ia""ii#a"", ptrE Lu po1:ti separate printr-o
picdt*ri cle ricrrial-C*i"
plan
orizandeplgesc in
verticalS; ci numii prin glisare ;;d Oig+|q se forle de atraclie inter'ao.ii;i;;iltip-ri""ta ae Uc*rid.apal
taX. Intre
"uf"
ffiil;i;ri*J"rE a.t"tmini o coeziune intermoleculard'
proportionala cu mirimea stlValoarea for{ei de acleziune este direc!
cu pro,silnea straprafelelor puse in conta-gt,. ", purut"lismul dupiafelelor,
doul-suPrafele'
cele
tului de lichid qi viscozitatea tui-qi cu distanti dit'ttusunt rerye?qqtate de
ruprafele1e paralele
In cazul protezelor totl]::-l
iar tichidul este
oe*p"i po"tetic qi fala mucozalil {interni) a 5:rotszei,
saliva.

su-

Caiorite
datorita
mai mare ta,rnaxilar decAt la mandibul^a
fr.a**a. --este
printr-o
amprentare
1^^1+ii
nola*inrr'F'qte
asisurati
^-: ollt$;ff
i p alatine' *::
';X*1
e'"iuiuf il ;- ;il ;T"itt
srrpraf elei
cletaliile
-T'lf toate
?ffiTJ?1?#lTj,i."H;i"1;X ;; i*pi"o"i
'

311uco za'Lg.

+i saliva ctl ltscc-

zitate medre fanrcri ieazb, fencmeruul de adeziune.

Fibrele orizontale a1e

r"""ii"i"i, ;;;;;t

lluiorbicularalbuzelorqimuqctriu}ui
mugchit
,apas6 protezele
prot'

faralel'..r suprafetele-

ezelor,

Aceasta'acrtiune-poate fi
a versantelor vestibulare

mentin6ndu-le t r*J,rLgt- ""


favorizatd printr-o"-*"a.f-fu *rdp"rrlaio*"
ale qeilon Protetice.
pe Ce aiffi parte, actiunea-firrrlii si *Ii:l*Y: orofaciali se neut'rali-

"a*J[i;il;tiJ

,*#ff'"ii'"'ffill?la"'ilHil'nffi

ffi *;;;#{it=d:llllf

.i:}t13t*,:l

-,,sp
-j3"
;::;?tJ.}ifufriT',ffi.";il;i"';;;;*r;.t"eti'"91-'t"P:il1.i:i311.?ffi
aliului neutr al "
1:#fii,,IJ'= Li,ft i"i
a
f;# #ml.:r'
1ri' F "r.;
il"ff
a prote=ul'
;

il;.;t;;;'iiiii-d; insiabiiitate rnusculaiura cevine fact*r PrinciPal


La vechti purt#tori de proteze
sta#f;r;; il ;d#tii; pierderii suceiunii totale.
t

23

de

*'

,' ,

'

d. II,E"EI{TIITITATIT_E Arr*ATO* ICE

,,*"UCAI{FULLTIPRC'EXIIC
cresteie ar.veolare bine reprezental*, *,
*ntui iriunghiurar in ser_
fiune, , tuberozitii!,e ;;ih;;-- pro*i**t*,,*iu'qrycr_riii
piriformi, bcrta
palatinii addnc si cu suprafaga-*ir*
r.tJrti"ititile
ca.mpului
protetic,
=.rri
care favorizeazi slabiritate; r"t*r*r*
e"*"ieto"*prnente
ale
cirnptrrui
protetic se opur"I d;p;;;;J"'iaq"t-rl
veolare gi tuberozitaflle maxiiare pri, ;q.;;.;;zeror. cand creitere *r_
irrcIi;;;;; Ior sunt foarte reten_
tive, ele se opun Ei deplisdrilu"

""rfi;;fo.^'^'""*'='

',:.

Este actur otg"


inghifire a bolulqi alimental,- xn acest n:oment,
arcadele' dentare sunt,de ;8"tict;iia'i*
cre relafie centricd. in ca.zuilirp".tat*j"i ffi p.i;,f"'*u*r*,
contactur dintre
arcadere dentare_artia"iaj"_im*"gs p;;tg;;r"
protetice, ac_
fionand ca factor <Ie stabiiitaie.
"a*puri.rq
ti"tr"
pozilia
de intercuspidare maxirn' qi poriti"- i"luirti" eentrica
i*
o
conditie
a a$e_
zirii protezeior pi
"orr.tit
o;";+;""
,hTii
,,ro_o
singuri
pozilie:
"a*p"r

ifq-ffi;i#il"F
il
:+ilffii"
#;;#

;ili#

FACTOEII AUXTLIAEI I}E MENTINEEE


$I STABiUTTATT
Sunt factori exeepfior:e1i de st'etbilieare, eei mai
mrllti fara \raloare

practica, rnai muli

cu'\d;;;;

documentarS.

-,

sueciunea parfiard sau

limitali

obli1e intr-o zoni rimitatd a c6n:_


pului protetic. sunr cunoscute'iiui_sepdi6iiltdfi;;
;ii"ur?"1."r*r""iunii
parliale:
L. canrerere'eu vid sunt realizate'sub fo*rrnrlonor
casete pe suprafa{a mucoeai5 a proteeei *"*iijirirs."b6).,-I;'&ril;"#1;*-;j"-u
*oa"lului'cr.r o toHe de ptumu- in i;;*d'-E ai*i"""i
sau
eu
doud
folii,reni_
forme (rig. b?). prin,iori;r" U;;;;;"$il;'lE,.1rol"
pe

suprarala mucopldcii palatinale


Prin apiica,"ea protezei pe c5.rnp,ur,'protetib, ,*"r*
este urimirit ar,
easete apdra*d o suceiule parfiard^ ra niverui-i";;'il";i;;";'#;::i"r"T,#
za15 a

la

I\{ucoasa camqulSi pr,lietie este'aspir:a.ti,in,aceste


casete ceea
n jnerflazii rqi

ru timiui i": t*pr.

rf;Ii#";;r;-d

;#;;;

arr"u

ill[*,*ir,."u

camereie cu'viQ. ar-r deqi un efect temporar


ce poate fi forosit,l"r*rca. adjuvant ,r -r..i*rii'i"iri""p.r
2' r,iniile americane srrnt crea.,e pe fala'rn,cozatr
"a*p"i'|ratetica deficitar.
p.o;;;'maxi_
lare ea spetiJ'in
*u
ob,fine
o
succiuner linritati, prin,
-inleriot"i-,"arlru
de
tucru
se
rearize"rj
flT-y:lmodelutui
il"W; ;de;;i;;
prera v'ersq4tului palatinal at crestei
arvebr#e;l;T;

tual

ffi#fi
;t;ijffit. #;:
cres_

24

J,t:

.t

C*m*re c*. vid;


Eig, )I.
1n f.lrrrnE d* in:xnjAcar1lere i"e$l|}are; o
f eime"
G:

I
t

Fig, 5S. Caryer& cu vid la Fr* tea:r ffia'


xilar5, {sec{iune fr*ntalE}'
rai\

ni

ilU
1l

*"-u:tt:^::*']:-:1,Ou'uY"

?:bti:-'
telor qi Ia: aceeagi distantir.de zona "Ah{:'
c1e l" mm, care cireumscnu
prafala mucozaid""-pi"t-'rei. apal "t*!k inaite5B).
protezei pe
.La aplicarea
"'.i*i', delimitate
o arie din suprat*J "a*p*rf"i erri*ii" ltlg
de liniile ame:efr ;;#il;'iil::'i"#;;;-i;inierio,ur
parlia,r care aclioneazd ca
ricane o carnera]i""":ia'. I;"i;ii"--; r,r"*irrrr*
totale'
i," -a:;;i-1; ;;"11""5uu protezei
15 rn*'
oirl'i"u1ire cu diametrul'de orificiul
.rn'
u.t*
3., vontuza de cauciuc
a plecii p;ili;"i; ae ul buton metalic.
fixat pe fata *;";;
nuto,.,"r"i, rondela va \a forma
r.ondelei fiind mai'mic dec&t ai.rfir"r pe cimpul protetic, ventuza
reao""Ti'itis.ts-el.'ijmezit, Eii;;;itde mucois5, men{ine proteza -.Pe.
tizeazb, o ,*o.i,-#J'#tffi;:*Ca.ta"a
cimlrul Proteticpermanent zona c&mpultii Flrctetic
Frote za, P:rin grelltetea i, s*licifn
se
$e hiperpl &ztaz* iar ssl-lL slliriacent
ije care se ar:lic5' ventuza, nlricoasa
I

ili!

''(

A
L!

Fig" 58. Liniile aqerigans

v8b
s --- iecliune frontala;m9$1t:
- ii-

it*.u de ansamhlu Pe

Fig. 5*i. V*ntuze da


a - sectiune fi"oiltalS;
$uprafa[a muccb
zaLA

25

a Protezei'

-E

yeloaJb_e-, ajungandu-se

k;uie inldturat
organismului.

la comunieiri bueo-naaale.

fiind un factor iatrogen, adice un

Acest n:ecai:is:n tre_


dau'e

miji;;;;.;';;;;

M{PLAI{"EI.E ALOTLASTICE

Sunt- co'rpuri sirdine introduse

in

lesuturile organismului, fclosite in

Trebuie spus ca atata weme cAt r,lacfia organisniului de respingere


a irnplantelor nu este stapdnita, aceastd rnetod;-d; ;;;i;*;;t";;; o va_
indoielnicd, cu atat mai murt cu c6t iir caa:r-"J;-|]i;i"i iri-r este
]oar.e
ei o interven{ie.chirurgic-alf, lal:ori"asa.-il- pr,ii"
sta
:l.ll:tl?"} Tif:
pacientuluri,:
tipul constituiion.rl Ei starei de s*rietat;-g"n*"il-Jlnditio"at
ncaz5 reuEita. Nu trcbuie omis fapt_ul cri, ip ui.ma elindnarii
plant, rdmane un c6mp proretic ''aeruiir-'-d;;;ii. l;;;ilii.i unuiim-.
osoase

intinse.
Implantele confeclionate din iantal, titan sau crom-cobalt se prezintd
s.ub fgrmd de'jEurub (fig. 60), ac (fig. 6r; rr"
ouse rntraosos sau 5u,b formd de scheiet (fig. 63) introclds lubperiostal. pai
iea iml:lantutr-ri
ia*an*-riierd
ilt'o'.l"J,l.,ta ."u
""iumetalice (fig. O+)in'"it'itri**
forma ttnor bonturi
pu *-.*
fixeazi- tl*bii--prot"ra
pri^ cliicriie mecanisme de stabiiizar"l, i*ooou*iri teiescoparea.---- ."rveL&s

r""i-ia-iii;:6il;ii##;:
ffi;id

Fig.

S(}.

forgmE

En:pEant
de grrrub.

3tig. 6X..

Exr

EnnpEant

f,*rrzrE de ae*"

EH

FiS" 6U. XsnpIant in


fsr$DE sle-lamelE.

NW
Fig.

G#" Impler.rt

itr

f+rmrE

Fig. S4. Ff ontr-rrile rmetalic*


ale irm.pla*telor aElar {Ee*rsErlra EYEEr.CGeSei f n cdrt itft_

ele

tea hucal#.

E$

;t

Sur:t doua'resorturi. in formd de spiral5, lungi de 6;8 crn Ei -groasa


extremitd{ile lor .pe {a}a vestibularA,'in dreptul
au zln*r-iixii. prin
'ru
proi"* maxilarl *dt qi b "u-q, rna1d,ib{ar1. Tenrtat
;;;ri;i*.iil;i; ;; *uru,.i.*.a arcurilor Ia forma, rectilirde determin6 impingerea

;;;&;;'.;;;;;"rp"'t-t'l"(fig.65)..,.........
-- -A;;;ir5-int*i"n**iluru prdzelitari dezavantaig, multiple: .retentiCInarga

ufime"titor; ieuiu"i'provocate mucoasei'o razuiui, presiqt f-I*anente


a$upra protezeloilii }r-i".:aceasta .asupra cAmp4rritortprotetice irma.!e, {e
;r;;;-irt*rr=u, .t r" de oboseald permanentS a musculatu$i na-

"iJJtii
continue. In plus,*H;#;;;;il;iliAi;
"*;iun'r"*i
" iX_**;
*ei*a bruscd.a cavitltii bucale, destinderea brusc5 a alcr,rrilor

lot
in cele Aoui proteze, ag- fgst folosili. dafgri!1 eapacititii
fi6)'
(fig'
de a se respinge in cazul incdrcSrii lor magnetice identice
,'ln
Incluqi

**"

impinse perrnanentbe'ceie dou5 cAmpuq.pqote;1"";;fiti["u.::"-ut""u si*fifitdlii relative i protezelor, presiunile'permanente astlpra c&rnpurilor prste*
tice provoacfi o atrofie intins5 a
ffi
acestora.
acest fei, pioteietu

,'j

ffi
Sunt disPozitive in forrna de mici'

ffi

cAmpului protetic cu un instlullelt


special. tip preducea. In tunelele fibiomucoa;ei-intra patriceie sferice C1
pe suprafata Lrruco z,ald a prote r*: $i,
prote za este astfel relir:r-rid pe c6n:pul proietic (fig. f,n

ffi

patrici sferice fixate pe

supraf"aia
prote:z*L'
inuco zaLA a
qle pdtruncle
in tunele create in fihrornucoasa

b
L

f iE.

65" 4**q*i1e imterryraxilare:

cele dOu6 c&rnPuri 'Protetigg; b


crrl in p*zi{ie rectilinie'

I
I

FEg"

Sti,

Fig,' S7, CaPse-l* ittttr.a'

S{egne{i i:lrtraqtru5!, ir:


27

pe
aL-

P"&STELE SI FULEEEILE ASEUIVE


'
I

,,

Sunt prelrarate din extracie a'le p),antei ?ragacantha care apiieate pe


fala muco zald, a protezei, forryneazd in contact cr-r saliva, o past5'lipicioala
care-men{ine prcteza pe c8mpu} protetic. Pot fi fo}osite eventual, in perioada de adaptare a protezei pe cAmpurile proteiice deficitare.
CAPACITf,TTI}T BE ABAPTARE

A PACIENTULUI

Pacientul poate participa activ sau pasiv, inconqtient, la siabiiizarea


protezelor
Plrticipar.ea activE este determinatd de dorin{a de a purta protezele
pentru mastiea{ie, vorbire qi efect fizionomic. ,4ceasta dorin!5 dominantd
iI va face si depdqeascd cu uEurinli perioirda dificill de adaptare cu protezele, pe care le ineorporeazd. AceasG ilrcorporarea este denumiti integrare bioiogicA a protezelor.
Participarea pasivf, a pacien{ilor este clomina'i5,de prezenta corpuiui
strdin, proteza, in caviiatea bucalS, insolitd de o serie de reac{ii de respingere. Aceqti pacien[i au. o reactivitate decxebitd a organismului,
rnarrifestatai atdt la nivelul tesuturilor cavit.dfii bucale, cdt ;i psihic-

V. ETAFELE CLTNICO.TE}INICE DE

CCINFECEICIHAE,E

IL FHOYW,MEL*ffi E*TALE
Proteza tota15, rnijloc de restaurare a edentaliei totale, este obfinuiS
stomatoiog qi a unor
etape tehni.crg efectuate de t.ehnicianul dentar, Prateza oblinuta trebuie
sd iefacd optim funcliile aparatuiui dento-maxiiar qi peniru oblinerea
acestui dezider,at cotraborarea rnedic stomatolog*tehnician'dentar trebuie
sa fie perfect5.
Fiecare etapa cle tratan?ent, clinica sau tehnic#, are o:inrportenta deosebitE, sumarea }'ar asigur&nd o piesd proteiicE oare sd 'se poata integra
biclogie.
Etapeie ciinico-tehni,ce sunt urniatoarele:

in urma unor etape c}iniee efectuate de medicul

tV

Este prima etapd de lucru, ciinic5, in care meclicul analizeaz5 valoarea morfologicd qi firiotogicd a cAmputrui protetic. Se stabilesc cu aeesi
prilej o seri6 de amdnuntle legate de desfaquraree tratamentului.'
Prin exan:en clinic se urmdresc reliefurile osoase riin cavitatea trttcal{,
mirimea'qi aspectul crestelor alveolare, raportul dintre ele, bolta pala-

tini, torusul palatin, tuberozitSlile maxilare, tuberculii piriformi, Iiniile


?s

obliee in.terne, apofizele'genii qi torusr.ll mandibular. Aceste e'lernente au


un roi deosebit pentru oblinerea stabiiitElii protezelor.
Crestetre alveolare "de.rrolum mare sau rnediu oferi-tonditii --rc.ai bune
de stabiiizare'dec6t,cele r.ezorbite sau de forrnd,Iame1ard. '-Boita palatin6 edtlncit'este favorabilS ca retenti.vitater anatomicS, d.ar
nefavorabii[ adeziunii. Acieziunea este favorizatd de bolta paiatind platE.
Prezenla torusuiui palatin de formd qi rndrime diferitd imptrne distan-

larea protezei de aceastd formaliune.

Tuberozitdlile maxilare oblice vestibulo-paiatinai favorabile menii-

aerii protezei, creeazd probleme amprentdrii zonei Ei adaptdrii rnarginii


protezei in fundul cle sac vestibular
Liniile oblice interne Ei apofizele genii trebuie sE se afle }a distan{i

Preienla i"""."ii i rnandibular, din ferilire rar5, creeazi mari probIemeadaptiriirnarginiiprotezeiinfurrdulcIeseciingual.

Crestele alveolare mandibulare aseendente distal fJvorieeaei:,stahili-'


iatea pr.otezei, in timp ce cele descendente distal sunt nefavorabile.
dintre crestele ahreolare este important pentru montarea
- Raporttrl
dini,ilor
Ei obtinerea stabilitilii protezelor.
Ivfucoasa acoperitoat*
protetic diferd de la ur: pacient la al" "A*{rrlui
tul 3i de Ia o zond la alta,
ca aspect, vasarlarizalie Ei grosime. Prctezele
totale in eontact cu mucoasa au un sprijin bun pe o'lrnucoasd de grosime,
medie, pe cind mucoasa subfire, paiiaa, cu ,vascularizatie ,slab6,,luportd
Feu presiunile, indeosebi le nivelul proeminenfelor osoase. Mucoasa
g.tqa:+, cu un grad mare de rezilienlA (comprimabilitate) este nefavorabil{

qi mucoasa rieutrd sau pasiv mobilS de la nivelul fun- Se apreciazA


tiurilor
de sac vestibr:lare Ei iinguale, piecum qi lar nivelul zonei ,,Ahu,.
Aceastd mucoasd oferd posibilitatEa obiineii succesiunii totaie.
Examinarea rnusculaturii aparatuluir dento-rnaxilar oferi posibilitatea
aprecierti rnodtilui in care aceasta ta influenla, 'favorabil'sau nefarrcrai
bil, mentinerea protezelor totale.
_Se stabileqte starea de si-inAtatea general5 a organismului care poate
influenla restaurarea proteticS.
Tot acurn se intocmeqte fiqa'citnicd qi cea tehnici.

Este o etapd clinicd in care se inregistreazd cdmpul protetic intr-un


material' de amprentare suslinut intr-o-portamprentd sau lingufS stan-

dard'.Este..ocopienegativ5a,cAmpu1ui:protetie..''::

,, 3:'.

COIIEECTTONA$EA'MODET,ULUT

pEEr,rMINAts ,

Este o etapi tehnici a c6rei scop este oblinerea unei copii pozitive a
c6rnpului protetic. I\{ode}u} realizat din ghips foloseqte pentru completa.
rea exan"renului cJ,inie qi, in special, pentru confeclionarea portampren, ',',t
tei individtrale- :
.

2s

ilr

r't

cp-t

hl

-.4
-. t ;"irt
- |
\'t U"T.
4. CON=FECTIONARE;I POETAMPRENTEI II{DI\rIDU.{LE
Portar:--rprenta r*y lingura inclir,'idualq este proprie fiecdrui
pacier:t,
.
corespunzdnd csmpului protetic
al acelttr!1 pe cire'se .d;p[;; lerfect.
Iiu:r3i.cu ajutorul unei'portamprente indivig""f* se poate **prJ-nt" *r5ct ln.tregul c6mp protetic cu Care proteza va veni in contact Ii.-in
moci
cec'sebit, zona mucoasei pasiv mobiie
prL.r.sltyau-ra-[;rif"il'*,i,oijr"i
._=tjq. Aceastd, ,ory n_rr poite fi amprentata
exaci
p"iii*fi;"rd;
siandard. Este o etapa tehnicd.
""

5. AMPftENT,{RBA rUhICTIONALA

pentru aceastd opera{iune se fo_


i-:-:.:Tf_t:-^1:n-.ti"luiq,
Igq..t" precisd.
iose$te portamprenta individuali:
rleur.os adaptat5 Ei un material de amprenrare fidel. proteza executatd dupi o astfll .[;6;;td;;;;
;-#;

t,

rnen{inere qi stabilitate pe cdmpul p.otetic.

I
I

6. CONFECTIONAIiEA MODELULI-II FUISCTIONAL


Idoclelul funcfional, definitiv sau de
este copia pozitivd a c6mpuiui protetic obiinut'd,rp o -**pr*td lucm,
funcliona,lr. pe a.cest model sunt
redate cu fidelitatea maxirni toafe detaiiile .dilid
pr1tuti".'"i[t ,or.1*
cle sprijin cu care proteza vine in contaci, calE-i""-a;;;;iid;reprezent*ttd de fundurile de sac vestibulare qi linguai" qi
zona ;;Ah;. Mode_
lu.I fr:nclional este rearizat di* ghips -u;r-itil&"iarr,o. d1"
; et*!:*
teiinicS.

" CShFECTE&FfAF*E,& $AELOAI\ELGH EIE fllCLUziE

$abloanele d* ocluzie s*ilt piese ajutrtoer:e cu ciri.*


stan::atoicg stabileqte relatia in care se afla cele cloud rnaxilatre, mecicul
in condilii fizioirgige: Aceste piese ajutatoare sunt indispensahile in tratamentul edentalului tctatr. Este o etapa tehnica.
.

Ia

.-

8. DETERJVIINAREA RAPORTUEILOE INTEA}IAXILARE

. . {*t1o etaplclinicfi

c}eosebit cle importantd in tratamentul edentatului


d.g ociirzi_e, meclicul *t""r.tti";-.r-,t.btiA;;
$abloanelor
i:31..9:_aju!9rul,
raporturile sau rela$ia interrnaxilarS, adici pozi{iar fiziologici , *urrdibule_i fat4 de maxilar. prin intermediuf sj,Ufoao.fl, C";.f,?ii
;-il;;;;
rneclele-functionale se vor afla in aceeaE; p"rr{G dend p.=iuiiitrt""
;;:
nicianului dentar sd execute viitoaret" p.bt*i;1"-;;l;d, "i"i"r*""1"ra.
i'e $abloane se traseazd de c5tre medie rnai muLte repbre necesare alegerii qi

mor:t5rii din{ilor artificiali.

30
I

i
I

-t

Er:Ei-

]IIO.\TAETEA ITfODI'I,ELST* IrV OCT,UUOR SAU AETICLiLA?SE

Es.e c etapE. tehnicE 1i1 care ansarrrhLul modeLe furtc{iona}e-qabl+anc


*---.-- i^+.
in rr-un apai"et care pasireazi pozi{ia n:ocleielcr CupS inCepar-:-;a.
;abloar:eIcr. Pcrsil,i* n:ctdelelor, unul f ale de aliul, este aceea,Si ln
s-a afiat man,dih,tila faga cte rnaxilar in rnsmentul determindrii i-3cintre ele,

r0. C0NFECTION"tREA M,&CHBTEL0E I',ROTEZELOE TOTAXE


F:.e o eiapir tehnici nurnitd curent montarea din{iior artificiali.
Se reaiizr-:azd din ceari macheta bazelor protezelor, Fe care se Inonia-?e dinlii ariifieiali cu ajutorul datelor transrnise pe qabloanele de
c,.:luzj.e. Aceastd machetd $e nrrrneqte Tlrel,iminmd. sau pentrw probd.

1. PROBA MACTIETELOR IN CAVITATEA BUCAI.,A

Este eiapa clinicE in care medicul stom;rtolog verificd daci datele sta-riIte
cr-r ajutorul qabloanelor de ocluzie, precum. qi indicaliiie de alegere
si mcrtare a din{ilor artificiali au fost respect6te de cdtre tehnicianul
dentar. Eventuaiele neccncor^ilanfe su:rt corectate de medic in cabinet
setl se cere o noui montare. In privinia aspectului fiaionimic este cerutd

si pSrerca pacientului,

.\
72

HEI1 THFIhHULU I
" C*HB.ECTEONTt
'

o etapi tehnicd in ci:re machetele protezelor totale se a-mbaleazai


in ghips in interiorul unor conformatoare numite anuete. Qrpa eDminarea
.erli *a"hetelor, ,ambalajui devine, tipar in care se- intrccluce Ei se pclimerizeazi acrilatul ce va alcStui bazele protezelor. In mod curent aceasti
Est.e

13. rHtrPATTA&EA $T TNBESAHEA ECETT,&TUTUH

nec$ar pentru baza viitoarei


proteze se preparE .din cele doud componente, polimerul gi monomerrrl
gi se introduce iu tipar.
Este.

o etapd tehnicd ln care acrilatul

Este o etapi tehnicd in care pasta cie acrilat introdusE in tipa.r este
stipdsd unui proces. de termopoiimerizare qi devine un g6rp dqr,. rezistent,,alcdtuind Aizi lrrotezeloi. Pe bazd sunt situali Oinili atfificiali:
31

'

15'

?53:T"t331:i11LI1I1!.:I+38't
LUSTRLTTEEA PESTEZELOE

$r

Este etap,a tehnicd in care proiezele suni inCepl{riate din tipare} cur5!at-e de resturile <ie' masA de- anii:alat iar ph-rsurile cle material acriLic
sunt indep&rtate. In final protezele sunt iustruite.

16. APLICAEEA PEO.TEUELOE tr}t CAVITATE.,I BUCAI,A


Este etapa clinicl in care rneciicul stornatolog aplicd Ei adapteazd prolezeie pe cArnpul protetic aI pacientului edentat tctal. Aceast5 fazii nu
reprezinti inctreierea trata'mentului, ci numai a unui ciclu. IJrrneazfi. un
ai cloilea .rchr, in care protezeie st-tnt adaptate la pacient. integrAndu-oe
biologicriar acesta se adapteazl" stirii de proteZ&ra: Acest al doilea'ciclu
a1 tritamenti-rlui poa.te pune mai multe problsme fati de primrrl ciclu, in
c,:nciiliile ullor eAmpuii protetice <ieficitare, a unor tipuri constitu'gioiiaie ct-r capacitatea reactivi scdzut5 sau psihic iabii.

Yi.

HH&&6ENAHEH/S FETEEF{Hg-}Lq"TE

Frezeniatd anterior qi revenind in exclusivitatea vr:edicului ston:atolcg. etapa respe'ctivii are importan{5 cleosebitd nLt trumai peutru st::J:iiirea
diignosticului, soluliei de tratament qi caracteristici.le cdmpului pro-fetic,
ri $i pentru alegerea tehnicilor qi:'materialelor Lle amprentare qi a ir-rdivi.duaiizdrii tratdmentului in funclie de fie'cere pacient in par'ue.

VII. AMI}RENTAREA

PRELTMINA.RA

Arnprenta prelirn-inar5 sau anatornic5 este o copie negativl a cf,n:pului protetic oblinut6 eu un material de amprentare sr.rslinut intr-o pqttamprentd (Iingur5) standard care are o formS apropiat5 maxilartdui,
respectiv munciibuiei (fig. 68). Porta.mprentele sunt'confeclionate fie din
n:eial. fie din material ptastic gi pot fi perforate sau nu pentru a retenArnprenta e5te denumitA preliminard pentMe infsstreazl cu exactiiate numai zona de sprijin i cdmpului qi in limite relative zona de mentinere. Inregistrdnd formatiunile anatomice_care formeazd zona de sprijin, amprenta se mal nume$te
anatomicd. Z*\? de rnenlinere este inre'pentru
cd marginile portamprentei standard
gisirate- numai aproximativ
iru co.espuqd ca-formi'Ei intindere acestei zone pe care de multe ori o

I
I

32

fig.

68. PortamPrente standard:

deformeaze-. 'Acastd zon6 nu poate fi 'inregistratd exact'nici cu portam-l


prentele standard. indiv,idualizite care pot fi adaptate intr-o oarecare mE-

marginilor.
Daei pfltezele tgl"t ," f: confecfigng]e dupl amprenla prelirninare
ar putea i6 se menlini pg cimpul protetio numai prin adeziune gi mal
:
ales in momentele stat;iee. '

surd Ia nivelul

'

1. MATMIATE TOLOSITE PENTAU AMPAENTAAI.A:

,PEEtrnrtrNA$A

r'

Pentru amprentarea preliminarE, a cdmpului protetic edentat total se'


toiosese urm5ioarele rnateriale: ghipsul, materialele termoplastice'fip
Slents Ei alginatele.
' Ghipsut es,te un .material de amprentare care in rnorn-enttl,prizei are
,: consiiten{ri rigid5. Se prepari in-amestec cu apa in'proporlie de 2lfIrr amestec'se adaugS clorura de'sodiu ca accelerator,de pr?5 care se
p"od,ro dupe q*4 ilinute. Pentrrr oa ghipsgl_amprentei t * deosebeasc5
i.Ie ghipsul-din gare'se va'ctnfe{iona modeltrl, aqestegului i se a{aug5
albastru de metil.
fimpul 'de'prizd al amestecului este influentat qi de te-rnperatura apei
fciosite, cea caide aeqelerSnd Priza qi de timpul de spatularet
Ghipsul este un material f,oarte bun pentru amprurtarea preliminar5,'
avantajos din punct de vedere ecorlomic. Fluiditatea ghipsului !n star-e
pl itiei pu.*iti amprentarea cdmpului_ protetie, fdrd'a produce defgrmlri.
pxista Silips rpe"iat'pen-tro uz sto-matol6gig.colorat in ,roz cu bolus rubra
S{asele termoplastice tip StentS -sunt materiale de amprentare care
o ggiristenla_semirigid5. se plaslifiazi in.apd catds
i" ;;;;t"i priii
50-60 g3ade,' Ste4tsrq s-e plaseazE -in portamprenta
la ternperatuia d.e, ""
st andaid gi, se apreeiazd,cand tempgraUrra ryboqi pe1e_ peanite_ {Pre}
tairea fdr5 risori de.a.produce arsuri pe cAmpul proietic. O-"p3 ryegist-rarea gArnpulur protetic, qlnPLetrta este r5crti eu ap{'$i se Indepdrteaz5
din eavitatea bueald.
Alginatele sunt materiale de amprentare elastice din categoria hidro*Uoidlo", ir;\rersibili care se'prepaie irl amestec cu apa- EXasticitatea ]or
retentive iirtauite la. maxilar
h-;"dile

;;i--;6 r" "a;t;Oi'protetice

fr. ,, fehnoiogfla proteuet

totale

33

1ub form.a unor pnoalveolii sau a unor tuberozitdli proeminente Ei obiice.


F,Lasticitatea acestor materiale permite o u*pn*ot";" p;iililJa to*rt"
gustul gi_ccnsislenla- atginatelor i.e fac
*ri;p.il;;;
-?u|5..culoarea,
rnateriaie
""ru
de amprentare de cdtre paeienli.

Piur.rq"d apa din compozi{ie cu multd uqurinli, neeesiti turnarea


modelr,rlui pretiminar .imediat dupi,arnprenture. Duo6i"f"rJ;r;i se dfla
in ageeaqi,incintd cu cabinetul, qmprenta se_ trimite,intr:.un_,vad'"o uoa,
iar dae5 laboiatorul se afld la'distinld, -rnedicu}"i" ,.iit*"d;"; t*i-rj
imediat modetul. Este greqita parurua ptt"i"if Gr;i.
_po1te am 6na tudarea 31iaur"r"i:- AGi";td' r" i,irui ia
lmed
eu
qi va rezulta un model necorespunidtor.
apd
folosi acrilatul autopolimerizabil pentru amprentarea
-intrucat
9u .*al Pjate
prelimi,ard
amprenta pretu*aia p;;t" ral*a;;.-p*t;ffiffi;;
:

il'*;di;
#il;;;il;;i;;;

indivicluaiS.

2. SHSCHTEffiEE A}fiFftEN?ET FHtrIIIIfTNAEE


Amr:renta preiin:inard reprezintE negatirtll cAmpului proteric lnexilar
(fig. 6s) teu rnandibular (fig. ?0) inregiJtrat
de materiahl} cle, arnFrentarei
v
suslinut de portarnprenta stindarct.
,

fffq
l\ i, ,{'
')

BL,
Fig. 6$. ArnprentE :,preliminaie

Fig. f.S" AmprerrtE ;rreliani-

la

*"-

.-'Sunt'reprodr-iq9 forma'qi r-e{igful c:'este}o,r alveblare, tuberozital,it"


5i1q1e, rgspeqtiv tyPelcutl pirijoSmi, iar rnargirritu ei";d;-,i"-Er*a +i
limi!.e relative periferia

ef,nipului prbtetic reSezent"ia-0"-tu"afl au rr"


veslibrlar qi zona; ,,Ah1l ta'maxitar, funduriie au *i.
ii-r:rr_
-t"
guale la mandibrld. periferia cffmpu_Iui protetic up*u"uJtifui"*
p*-t"*pru"ia
f:f:.pi g.r?.iTi, diferite ale margliilnr i.".-t"i" #"*"Joil"il;;#;
:------

frenurile gi bridele

3..

mucoasei.

CONTESTUL.AMPREN?EI PEELIMINARE"

Corectitudinea. amprentei
- qedig,.d*I
Preiiminare este apreciatl in primul
qi
tehnicianul.
dentar,
anali-zeaz- #opr"rta'ur#a*nd
fe

rgnd

'11yfrfi-

a
dacd limitele c6mpuiui protetie sunt inregistrate eoreet. Aceste
- trehuiei
trasate
,r,
crrimic ae
fimite
*i,,
", 'neutri,
"r*io.,r*rutiv i*Lg-ii;;t-,d--';#;;;;;
tuate, in zona tie rnueoasi
"ai.?-*.};-. Ei;";;;;t;i,34

)a

rrl]!
Lu

AlrrS:rente
Fig. ?8"I
' goll},ri'

l>

iirnitelor cdmpului protetic


portarnprellr, ;*r,a*iO-'l 1",."t';*nta trasirii o pqrtarnprent' ce ar nepoate reanlta un mgdel. ory,'i*f;-d;il;'irqi puii'*"t deoarece zona de
cesita o adaptare obositour" p*io,inJfrc-qitn:lingur5 standard eu
rnucoas5 neutrd poate fi lrnpinsd;;;'dp'"int#*
tiasut* 9*'vor trEnspuFe pe ghipca*lj-,rrui,piltiti.
Liff#L
maei.
margini
t"hni*i"nui vi qti unde si
,turnarii";;;ili;;i
timput
in
sur modelutui.
to .n**t1a zonei'de spriiin
plaseze marginile, fort+rnpr.gnfl ift;:dft;
rn gmp:entarea cB Porta cimptrlui pr.otetic, aceasta.se ,*&t#.&* ""iuct
polt'*prenta

#t;rg*:h"ur
standard. Se :pqate intarnpLa
"n
xff Stff;ft','xf g-:ffi i"""r':T""Jili::ffi&:q'^"a*n"rry:a*

"o
:.":rt:l^contact
"*p
,"* ,riutgi"if"
f1"1t9l sd nu Tie sustinute

prezinte oeted, rn strat contetic pe toatd supiatall.,acestuiat;e-te se


in'special-i1-1ere luat'e
,(fi?;#t*g nente di,, **g"ryq=,
de pe campul
iillputti*u
po"tJTr}'*;;'i;.
se
care
materiat
cu ships.
tipta unor frqgnrente'
proieti-c.'Ir r"*#;;;;;$iyriiu;'*"d"nt"l ""iii

;ilt'je#i:il
ffi"=;j:liJf

ffiT;Ssf iH#'3li'li'L*ry^t.T:il,-tlrp"^*:t-normalial
sernn -q5 a tre*p',.t:'i

materialului sau pierzgnd

"*,-"*n"ft-ratatinat'
eutuntimp'dela-ampreritare'iarpdstr'areao"'lfii*ii;**aiuurned'

' VIIL CONFECTT0NAREA

MODELU

I,UI

FT{ELIIIIIN AR'

coqil pi"f111-1i"itiif;#"i.na
de
qi itt ti**ite relative' z
din
tetic care redl cu, exactitut*''u"u?"t'*iptiiitt
decurse
ionei a" *u"ti"ere
meniinere tti*. Zi; fr"d;;;-r"f"tiry'L
;;1tt"*I*"',]te standaTd
zone
Modelul prefiminar saq anatomic este

amprentarea apro{imativa-

3...._
f-t*
e)

acesti

verlefi-Eusit*a; b

9-

,srl

35

,9

vedere transvers&,ia'

Bioaelut prelinrinar foroseste

in prinipal pentnr c*nfec$ionarea pr-irtinlprentei ildividuat;; Jur- G;" compluf ryi exarnenul clinic -ai -ca*p.,_
iui proie iic, nrctiv pentru care poate ti scc+tite qi :nociel
d; studiu.

,I. TEHNICATDj CONTECTT0NaBE

Model,r preriminar este eo1{,e4i9nat..din ghips obiEnuit.


f,ehniea de
eonfecfionare cuprinde rr-atoirele operafiuni :
spdlarea amprentei
este rieceslri'-pentru tndep6rtarea sarivci
gi a unnelor de
pr"rgt
care,
tu p--;;pila[a
*"s* s" '"onreeliorieira
-*iaelulamprentei. s-ar com_
ghipsul din-care
fdcaurdu-l friabil in

!t

:"

pentru amprentele pre_


- reconsrtr:i:"^:Tp_re1te"i
; **lu_ranece-sard
iiminare
din ghips care s-au fracturat
indepirtarea de pe cempul proretic. Reconsrituilea se face in porrampr""iul-fi.;g"fi
tele gi lipindu-re intre e1e-cu-".ir;e,-fi- #;;"iliteror ;;fif;,j;'lrrg*",, _
(fig' 73)' Amprenta reconstituiii-*ul"oriil;;; prin eampului proreric
- :--------lipire de portarnprenta standard;
imprentei
este practicati in
amprentelor prc_
- izolarea
jiminare
din ehips pentru1a se-1";;;;;;p*;;-" cazur
1or
de modelul con_
fecfionat din ieera+i *ut*riut.- Apnrg"i"
a""Elro *,_
apd simf,e;.
;;pr"*t1
rql"tii
;1"b;-;"
detergenli
IIFj:
v*sr'4v*su
sau
p.'n pensulare crr sglutji
"pdalginice (Izodeni r""-p*tizor;. --'---i- casnici
Mentinut in apd, drrrp*it. r*[u"tui
.
iar la
-ifroi"ai"a
td ghipsul din
'" conra c-,
carJ se toarnr -"o"i"r_;;;p;;satureazd,.
*
Apa saponatd sau cr1 detgrs-e;tl o$;il;"Ij- *"a"rrr"li*primur
ca,
eu. u.n sipun de ealciu, in cel E* h cloilea=
cu
,].
al
caleiuiui
cu
substan{a de bazd, o9t"1g*i"i"il'trpl't po.ii "o*pus
ffi;i;i,rfsi}"Lri**.:
separarea de anprEntd. D"upq
sau cu detergenri,
amprentele se spa15 sub uq i?ti;;;:il
";,i"r"pnatd
de apd p"ntru
iet
s
a'inl5tura
unLsD(rr de sr-rb:"'--*'q excesul
stang5 care poate ilfluenla a"ritui"*;;&i#;
rzorarea cu
,subgtante. alginice se.face prin 2-B pensuldri pe mode!.u}
useat, repetate dupi
ce'straTul anterior-irrfiregnerya suprafala ghipsutui_
*:'ryg:p pe *p.rt;i;;fiGu1ui o pericuti-rina, irnIlhL:1}'l: qi+qili*
perceptibild
impenetrabil5, care i'a izola f;i""t ;fr;;t
;; moder.
Amprenta izoratd cu substalri"-;tqi"r*-r"-ti.iii"-ri
;i[i
i;
Jo-rtu"t o*
s,ar forma *ici v"fieure
mor:e*

;-;;";;";i"il

fl

;ffiJ;.

;;;;;";;;;#;rd;

,1ilrl**"cer

Amprentele din rna.tgri3le, te1ryogi31liry sau erastige


se spard cu ap*
pentru indep'Srtarea salivei qi'a
sen$ei"l ii p""tr" a favoriza insinuaa.e:e

Fig. T3. Am:prenta reco$stiftiEi*.

36

ghipsuluiin.toatedetaliile.Excesu]deapEseindepdrteazSprinscuturare
negaiiv, sc6z6nd duritatqa mosau sub jet de ;r, ;;;;ece influenleaz6
delu1ui.

turnate imcdiat' pentnu e5


Amprentele'klate mr alginate trebuiese
un mc'del mai rnic de volum' iar
pierd apa din eompozi$ie 5i rr.a i;;Itt
rezultand un model ma' msre'
dac5 sunt pe.tr"l*'i*:upi ,* i*tiua
,;

.Ll

M,qg,HBgfw,tr $E HHsgffiE.]ivgEH?eEt

din gliqt obi+nuitr ,I1*l'otlt


3;1odelul preliminar se confeclioneazd ip'i"t-i
(fig' ?5)' ghipsul'de
iatr-un bol de cauciuc (fig' ?4) "tl;;;;"i stiat prin depunere in por{iuconsistentp **arrtaIo";A).;; toarna-situt ", ra ayrryentarea maxilard, ::esp;rrti"a,
u[pi"Jti-u;t"
nite inalte
'ii#ta
manclibtrlars. in tin"rpttl
"ru
; ;+;"fi;- i*' *opr:l:asau
peqriv porliunea
pe m[sula vibrattrie
-,iu'**'a *iottJi,rtig' J6),
tr:rnirii, arnprentJ-*u
';
ps;,;aa'-li' to;te detaliiie , ei evit,ndtl-se
rfig. ??) pentru ;d;;i;
formarea bulelor de aer'
ghigs' plusul de material ranras
Dupd ce arnprenta a fo1!.acoperitl cu
O"-tlic]6 sul: fornra unei qr5*"'t
rrarti"
ifat"[e
o
f*i.'d*
p"
se dep*ne
ghipsul ca si rezr-tite'un
m5joare peste ."if'rJ""pilri. .qp";tl3t ftl*a1g
arnprenta r"a fi
in5llime (flg. zE. i; acreaste-rianevr5
soclu de 1,5 cm j"*il.[,]
face prizi, plusui ce iesh,iIEyI
F-.
masa
cE
paraletd
"*r'"ra ""
?9)' La mode16] tu1fer:icr
pase+te amprenta se lndepd*t"*alJ';p;q'1"ifig'
qlal-eului br'rca1 pentru- a a'*a
socl:I cuprinde gi zonl corespun#oarb
ls'i;p.;"6,,*ii.;;';; ;;;- *" tls' 3*}'
rezisten{,i

in timpul

demulsrii

w
7

E"ig. ?5. SP.atelIS de g}'rigrs'

4. Eot de c&lleiue

"

Fig. 77. Turnareil


Brrlui

Prirr

' vibrare

Erl&-

I3UEEE"

*7

lt'ssdeEeltri"ei Ble ,tfi'*-

g:r ' :r+

cl

.rr.
.n
6

0 0t
G,q,,ilfi

rig-

*r' , .et t3
:Q

,o

0'

tr'

o,s
,5't?

,a

78. &:ealisarea s*rruiui 'rno*etului,

j,

Fig.

',

f3*

sasort&l:e& , soclului

S8. 'Soclul rnodslurg1a,'$dihular ,c,u, zona

Iui

FiS-

Fig. 81. Denrularea prin


Iqvire oo;iflif.ro,ur- a;

piengeului Uu*if.

Demularea este opera{r_uneq de separare


a amprentei de moder., se
din''ca*'i;'i"ilra.fiffiat
.r*odelur, ra 30_
Y r.v^*e
Go mir_ de ia turnrel
dernutdrii diferd in funclie de materiarul amprentei.
lehniy
Demulare"
s,lins se face pri"-"io.anire
ryI:ltei:maldin. tftai',po"tuoofr"inil.
.itandaqd;cu un eiocan de
corrl. Se indep6rteaz5
amprentei este ciocinitd cu miscd"i rod*.ui**.xe.ut"te apoi suprafa{a
din ineheietura
m,nii, pe versantete crestet"t'irr"{
*upr.e
1,
cu varful spaturei tragmenter"'qf se indepi#""rI
n""a iiourJa fiiprentee

practici dupd onz ghipsirui


1

;iffi#ilid;;il."#

Demularea amprentei clin *"uu t*^ffi".,-iJtrp^:tjrrt


, se face prin
introducerea ' amprentei qr moderurui :".
eo"c,
iar.dup{ ,plasri*
fie1a material,rtiii se. t"ieii&eq: pertarnpienia;. separarea
fiind , uqoala;
Demuta.gt amqenrei din arginrt ,u'outi""
.tatea
. rnaterialului
favorizand ieeafaqea. _Mention;m,

iii-aill,l*

i#;:;1;]*Ii,*"r.*ti*i_

najiie*"rli#1ffi_,

rinelial
gh,pqurui:ain-,aiir.l.; *E tTi'ilffi*i
Bj.-ldrte
$1nq n.'r*
caa
contrari.mpterilryr
qrp"ettd
,

.,r.

r*

de
r!,*rra1o- *p.. oi",L*pi;iiiJ,il;ilj
uor"6s.r'pe-'eea din,'grripuf ,mod;ftUai,-*.cazarrd,
reiistqnffi. agestuia"r, Un:ast-.,,
fe, de model *"" Jrp.rr"h ;;;;;;l'ti;;*r#.
Dupd dernurare, socrur
pgdefr{ul,'qe;,.faso1ei,za cu rpul"ia . ttia:-'ail-kn-**, *j"*oruI
,
soctratorulul
inir-o rorradr,eara"r:lilii"e
ee pqntaso; p"iiti"iirraiil*-ii,6'#;*;".#;j..,
EB

,,

EH
E
*
3

in
:l

*
":l

sF**tuEx"

h
h

t
t

F'ig. &3. F*rmr& sseluri}*r ffisdelelcr 3:rF*.


Iiminare:
& * Iientag$n }a n:axiler; h
trapoz ]a
lnandibrii6.

:.

3. EXA]I{TN,THEA NfiOI}ELUtr.Utr FBF]LTMINAIN

h
T

t
t
:
;
ll

;
I

lil

t
t
t

Respectarea tehnicii de confeclionare cluce Ia o,blinerea:unui mocl"ei cu


suprafald netedd care red5 a: exactitate zona de sprijin .a*p"i"i pro.tetic si in lirnite relative zana. de menlinere (nu prezinta "fu-nduri de iac).
Prezenla goh-rrilor pe suprafala modelului este ui'rnarea unei vibr5ri insuDacd meclicul a trasat cu creion chimic pe amprenla prelinlinarS limite:e cArnpuiui protetic, acestea s-au irrrprimat pe moriei. Tehnicianul va
trasa r:rai intens aceste limite, iar in lipia lor va cere nredicuiui s5 Ie pre-"'
clzeze prin desen. Limitele trasate pe model indicd p6nd uncle trebuie
l;i se intind5 nrarginile portamprentei individuale.

rx. CSNTECTI0NAREA FOH,TAMFRENTEI

ILDIVIDUAI,E

individual5 este- suportul materialului de amprentare


- Pgrtarypreft?
funclionaI5,
obfinutl pe un model preliminar. Aceast5 portarnprentd

proprie fiecdmi pacient crorespunde ca mirime cfi.mpului protetie.


Portamprentele individuale, indiferent de materialut din eare sunt
ccnfc'clionatg, trebuie sd posede urm;ltoarele caracteristici :
I se fie rigide pentru a nu se deforma in timpul manevrelor de am-

fie adaptate intim pe cdmpui protetie;


- sd
si aibd marginile li distanlS .&e inser{ia pdrfilor moi pentru ca
ac'es:a sd se poatl rniqca ]iber modelAnd zcncle corespunzdtoare ale ams.i fie

Lx+cr rTe lT)&rre\ir&t.

s$

l'l

.i

Fis' B^{. Efrors'BexrJ*Ie cs*rx}sr:eerte sle

'

,b*.za p&rtampre*teiJ
2 E mg_
- 3 _tror*LarTll]rentei;
ner:
pordurd de oii,rriu;
:-gntdriturd
- -' ;":
{

J-

iir

de s6rm*.

m]LEnflENTrrLH C0ft,rpflN:Er\TE

individuali

ar:e or*dto*rute pdrli componente


(fig. B4):
lf}t::::a
accesorii: *T:T1, butonii de presiune
- elementele
(nurnai ia portac:prenta
man'dibulard), intjrjturite
Ei,'
bordurile
de ocruzie.
Baza portamprentei'.*,
""*ori,
i*t-;p,r-;i;
r."rr;; ;*r*J*-u,,il"t r **_
terialului de amprentare t.,.rcliorrrra. ,s" -uiipt*ura
in timitele trasate
eu ereionul chirnic pe model, 'in raport
i"tim*c.**"rr"
avea o
buna
pu .i*p"r ffit"ril ffiffi;i'll'prenta.ii. #ffi:
-stabilitare
iFrdnerur

porta'm;;;;i; timput manewelor


de amprenta.*-11_"tJ;gi' ;fi'*#"--p":;ffijrr
lndepSrtarea amprentei- D"l a****rr*.'rodnerirl proretic, centrarea si
-"]n"iril. este necesar, susfinerii
portamprentei
este neeeqar suslinerii.

qi amprentei i" ti*fr.n

]vxfinerul se

nfyazl

l"

turnarea mocleluhli

linia rnedian{

re
av6nd indrgimea de r0 mm (c6t
.u"q*l ti H6",""
j;ffi;i:il;#centraji;.
o"
js.-iq
il
F.or;na fefelor' rateraie *r'g *a"urului
trebuis
un incisiv

sd-t" ,rqo. *rr"rva pentru


a fa'oriza prinderea i,tre o*g'J". po;;tr;, ?J;a
.,si dimensiunile mdne_
ruiui (tig- BD) trebuie si rase"riu"-tria ff"'#;;;'pailiJr'#i"forro.,

n:odela materialul de amprentare.

Butonii de presiule s}nt ,aplicali qumai ra portamerenta


mandibuiarin de fiecare pa.te, i, dreptuipru*"iuriior
aal
sunt
ajs.
necesari
pentru ca in tirnpur *opruotaiti ii *g. u"*."it"'-d"*iu-*i
uniforace
asupra
prrrtamprentei, fird ca degetele medicuiui
sd
i+i"ai""*pi."triu=*oi
ai*
vecln5tate in rniscarea roi liberd de
rnodet"r"-u marginilo, ,*p[n#r,,,
Sunt modela{i de formd paraleliprr-dr;;;rr-d
o

il;;;;;
i il;i;;ffiffi;ffi;:toare il;r*;
*estei arveo}are..
sunr aplicatq'""*"i l, ;;;il;;;;
;ffi,ft;;re ,.onfeclionate- di, placd d; baz} tJrmopi"stici
sau
a

de s{'il{ime
Enttuiturile

polistiren. sunt necesare


pentru a intdri aceste materiale
ruristente'La
ryiio
nivelulrzonei de ma.ximi soticiiare care
;ijiilr"i;;;ror
alveorare. sunt con_
fectrionate din sd*nd'ouid;te-*j;;$;;:;"fi
""ig;ilil;
{nrn, din care se r,su_
ce$teobucldp*ri"i*-iledlu,}l.,"ordesuport-perr.tr.urnner(fies4'

3?H-olx;r::lnifi.tiilil,

ilA;i B;;;;, i"i"il"auee in grosimea pli_


{0

Fig. 85. F*,ner*E ,Fs{t*


**pt*niei isrrEinttdua3e"

Fig. 86. Etltonii Baterali de Presiune :


aPlia - pozifie, climensiuni; b
.area degetelor in tirnPul ampren-

'i'tr
&

t6rii.

!
I

amprenteiindividualedinacrilat,rezisteniaesteasigtlo rezisten!5 sporitS' se poaic


i" i""g:ut mijlocului crestelo{'

ti Jot"Cie
ra.rE. d.e materialul instt$i. DacS
rr.*i;;#r[
rnsroEa materialul sub form*

cazrii'i.e

aplicate- Ia indicagia rnedjcu*i 1"


"o*ffiir$5 fir*ruzie suntut*t"u-J,.b
p5*iuni oeluzale. Bordurile stlntin care
in re"u ti""1i-i"r*'a! 10.mm si late de 5 mm
"*pr"rrtu-rlJi"
a:JE* **"
confeelion"t*
qi late de 6-8 n:m
au ?
f"i"i"iJ-t*ft"
regiunea
in
i.ar
frontald,
Ei,;nea
nivelul corespunzdi"*r
Ia"i*
t?-"qt9p"';i;;;-u
ii intinse puar*ri"i**"
'e"-' ca de execulie a botdr:mo-Iarurui de t, #'iid.t51.-feir"

ietei distare

i
I

i
t
t
I,
tl

It
I
t

FiS"

87"

EntEriturE de s6rpeE'

FB. 88. EntErifierE su}- forma $EreF

"lI1

t
{
I

FiS" BS, F*,r**,saaprexat6 ir:clividuaE*

c{.&

b*rdur"i, de

ceEi_lzie,

Z. iVIATCriIALE UTILIZ.,.L'fE

Fentru confec{ionarea portamprentetror inclividuale sunt utilizate urmitoarele mate'iate._ praca cle bazd termoplasi*,-oi;;,
phi=iTr;;fi:
iatul' ar-rtopoiimerizabit qi acriiatul termopolime.tianitl +i-a* fo*
losit aliaje metalice, portamprentele fii,nd eonfection;i-;ri"
;t*;-;; ;;"
tar:rare, tehnici laborioase care nec.sitau mult timp.
Placa cle baz5 t_ermoplasticE e$te fabriratd Oin rd;ini
prurcipai Sheiae qi. din r5qini sintetiee, in formd trapezoid"fa-naturale, in
r."Lu rnaqi de potcoav5 pentru mandibuda tqe.
pta;G;;-; !r"ri*"
o"
5ilar
ry).
;.1-Z mm Ei se plastif iazd, Ia flacdra becuili Blnsen.
Plaea de polistiren este fabricatS. din riqina cu acelagi nurne,'
avfincl
^
aceieaqi forme
ca pi precedenta, !e ptastiriaza olri.ii 6]1;;;;,irrrtl"ii-:.iea este mai redusd, materialut avand o anumita rigiriitai"
drficils adaptarea pe mociet iar dupd confeclioni;- ffi;;;;;; U;;-};;*
taie rema,nentS; Din aceste motive, ca gi pentru 'faptul- cd este un";;r;i.;:
"'
i-flamabil, placa din polistiren nu intruneqte calitdli o" utiliz**. rnaieriaL
Acrilatele autopoliurerizabiX"e ofqrd calitSli'deosebite pentru a fi foicsite pentru confeclionarea portamprentelor'individuatu.' S*i rezisi.e;:re
necesitd o tehnologie si.mpl5 qi rapid5. Sunt utilizate
malerialeie
'si
paladur
qi
Duracrol
"*r"rri
(spofi
(Kulzer'*
c*i*o"ia) qi
lqagryl (EsPq
Kailokryl
Dintre'iceste matLriale,-unete u"
:- $errnania).--cehia;,
muitiple in cabinetul stomatologic qi laboratorul de tehnica dentari,.
"tifiieil
altele
sunt folosite. numai pentru, poitamprente individ.uale aga cum esie Du-

il il"iii

-derilatelo terrnopolinnerizabile alr aceleagi calitili de rezistenli ca qi


acrilatele autopolimerizabile dar o tehnologie mai .complicati qi de durat5. Sunt folosite acrilatele roz din care se confec{ion eizl b,aza proteze-

Fis' ss"
ters*"'ffk*:tleaa 'b
a E pentru maxilar;
pentru
F

manc1ibuJ.S.

't!l
{l

42

irl

ri

j
illi

1"ffi

f&.
I

ffi

t
trar tatale ca de pilctd Superacr5'i (Spofa
q er e a rneterisl;;;;;;fi
-co-"Aiti;;-t6

A'{. e

Cehia), Romacryl (Bonr$nia),

nf eclionar ea portarnpre nte i, in d ivids al e

Oe materialul. de an:p.rentare El 0e caracteristicile etm-

".t" protetic.
pului
---Ca'"a
u,rrrt folosite matefiali

Oe amprentaqe-ca,de pilC5 ghipsul, pastele de oxid de zinc cu eugenol qi materialele elastice, se pot folosi port;*p-;;t" ;"i;.U;aie, dii placs de bazd sa.u polistiren' .. se vor fota"O- sunt folssite materiale de amprentaie termoplastice

losi porta,mpr""i* ei" acrilate auto s,i terrnopolimerizabile carB }1u s


A"torir"uzd. la t"*p.r*t"rr-cle plastifi'ere a miterialului'de gnprentarg.
Pentru ca*prrtiie protgtice ?avorabile, in lpecral la maxjlar., se'utiplacS de bazS sau. polistiren.

portanrprente confectionate din


-:lizeaz6,
Fu**r c6rnpurile protetice nefavorabile,

lntens atrofiate,

in special

rele mandibulare unde sunt necesare manevre laborioase cle amprentare,


d;-*;i# ;e ;"-;;trir,r" t*im"pirstice (bucoplastice) se' uti4zeazd port'
amprente
confeclionate d.in acrilal-e auto- qi termopolimeoi4b*?:
'Portamprerrt"lu'
eonfeelionate din acrilate autopolimerizabile tin-{ -sd
-S"".;iir"r i" pt"*rri
pentru calit6tjle lor rde rezistenld, -leqgnditig"u
nu.J a materiaf"f"iiAu amprentare qi pentru tehnologia simpl5 qi rapida
de realizare.

3. ME"ODE

$I

TEHN-ICr DE cor{FEcTIoNARE

A.TE.ENICADEC0NFECTIoNAEEDINPLAGADEBAZA
''l

Operaliunile de confectionare se sucted in urmdtoarea ordine:


eu creionul chimic con;-:-i;-*oauf"i preXlininar se aecentueazd
piotetic transpus de pe alqprenta preli'rninarl a1e edrei
turul camputui
-au
zona. de mucoasd
ii*it" tost tr^asate de medic 1fig, 011. Se- urmdreqte
cuprinzand
milohioidian5
creasta
;i|l-il["4 t"u"ffr" qi brid"t" titirale,

---b
:-S.-"""i"c!ione'azd baza poita,mprentei inr]ividuale. Aeeqsta a99o Sm-simg uAip"rl uonJH6;iii"
frobliiqi.trebuie sd aiba
uniplastifiazd
" "a*p"lui
ru .pt'i"a placa de bqzi care- se
form5. pe model;i"ilrii

i;;;"-fd;A;;-b*,riri

Fig. 9L frasare& cu

Brrrren (fig. bz) +i se adapteazd manual prin pre-

cre?oftrltr

pe model$I superisr a lirm,iteEcr e'&,srepului Prote-tie.

i,g.

*2. Flastifigrea

pl*eii
43

il,r
{

de

Fi.g" $*. ihd*ptarea pe' model


a plEcii " de baEA Ptrastifi*te'

siuni digitale aplicate mai intai pe bolta palatind, apoi, pe versantele

crestelor alveolare (fig. 93).


Se sec{ioneazi eu o'foarfece 'excesut de placa de bazdce^dep'5$eqte
.mo<ielul tiig."94) iar marginile so rdsfr6ng astfel inc6t s5-rdmAn5 la.niveiul ti*i't*To. tiasate pe lnodel (fig. 95). In final, rnarginile se rottrniesc
pi"tre 1;";" a;"-oitut *u,, pitJpeni.u a nu ieza riucoasa in timpul

""

daci baia pbrtamprentei a1e slabilitate !e model exeT:


:digitale'alteinativ
pe cele douS'creste., Dacd'la aceast6
citand presiuni
;;;;}1.i';;;;'.sfi#;u"iei'b*s*rf"aza; se p-Iastiriazd din nou si.se reSe contraleazi

adapteaz5:

confeclioneaz'5 elerng.nteJe abcesorii: mai htai intSri'tura de


bucla medianE cu un'eleqie crampgr: se lneT'::J:'
ta fiac6ra Ue'aotoi' Bunsen Ei.se.,pgseaz5. in grosirnea pldcii de bazl fdrl
a o strdpunge
se aeoperd- iltarilurg !i t9i
Din de$eurile de piacS de bazl plastifiate
-ac,operind:bucla
mediqn5 a int5riturii
din eie' se'eonfecdionlaza rn_anerul
sati cu pila se dE
pietre,-aLirazive
piasatS anterior. bo fture de acrilat,
ior*u reGentiv5 a fefelor laterale ale mflnerului'
Din degeuri derplac! dg,-!a* se confecfione'azd butonii de presiune

S*

" care, prinsS'de


sirm5

Tehnica,de-cunfecdionare a portamprentei din,plac6 de polistiren este


asem5nitoare, dar rnai dificild.

\rrr=trLffi

lZftl

''',f{t

il&

=)!rIr,,:r$3f
ffia;'+iffi

Fig.

E!.L Sectionarea Plusuritrur, de ,ptacE. de' bazE care


depEpesc rstodel.uL

44

Fig. :'$5. Bf,sfr&ngerea


adaptarea Erarginilor.

S,

{_

I
B. TETTNICA DE CONFIICTTO$ABE DIN ACtIDJTT AUTOPOLIMffiIZABID

Modelul pretriminar este,umezit in ap6 sau-yaselinat. IT!" de acrilat


godeu Ei ry aeoperd ctrt o pHcu.ta *:. :1"-11.P19-PJ1=.utita[itiAd vaseliiate suirqdlstan{ate jnlre-ele prin doui $uvite de cear5
cercz Elasata ra ex"tr#ffi. i,"" pleciila i$gri.oar1. T,1!=5-: i:]i:deintre
lot*ri. Ca"a pust" de acriiat devine piasticE +1.n91ip!cioas6 se(fig.
-depune
96). Prin
clEcutele ae sticiel i" *dr"I format dg quvilete de eeq{g
se.
calib.rnelze
de
pa_sta
la ? gro.?crilat.
;;;;#; ilil iGAter. a" stielf, de cearl),
u"an-l-ff.
acrilat
de
.m" a" Z mm"(grcsime" io"it"t""
?.quF
pa
simea de 2 mm A;J;d;pd;taia cu'rjutorul'foliei de celofan qi deptrs5
rodel prin rlshrrnare.
Prin intermediul foliei de celofan plaea de acrilat in sta5e f-la;ticq s9
celofam:l-ql
*":-""ii p" ;.d;i-;#-prd,r*i-Ai$t"ie'gno! se inclen_Srteaz;&.
alritorul unei-spatule. La nivelul marginilor se rasrxeesul de past5
pr;e Ia limitele tiasate cu creion chirrric, iar djn restrl,,C*ttfi;i; "u
1uile de pastd, l";t i" ;are plasticS, se modeleazd mdnerulqiqi butonii
butonilor
Ce presiune tti*. 6b. p*"t* a tavoriia aderarea rndneruLui

* F6;-fit":;

FiS, 37. Mularea Pe - rnodeE


Brasarea
a f*Iiei

s,'ig" 96. Calibrares fcliei de acritrai


intre dou6 pl6cu{e de sticIE.

%frS*f"i:

de presiune, baza acestora qi zonele:de aplicare se_umezesc _cu monomer'


Cupa potmerizare, portamprenta'se lndepirteazi de pe model Ei se preIucreazd, cu freze de acrilat

Acrilatul autopolimerizabil,,Duracrols utilizat numal pentrtr

conindividuale este preferat, avdnd faza de PIasfeclionarea portamprentelor


-

tieiLte mai mare.

In ambaiajul acestui material, fabricantul livreazi o foli: de mater-ial

plastic.p.
este irnprimat conturuI maxilarului $i al-mandibulei (fig- 98;
de bumbac cu sec{itr,nea de { mln. Umezind 9nurul,5i.desf5it "" $nur"u"j
qu'rdndu-l potrivit _desenului de'pe folia de material plastic, se obline un
i'

S8, -'Folie de material plastic


confur Pe care se aPticE uu Snur

Fig.

e-u

de

45

il

PEg. Ss" Bepunere& Eleetei de aerilat


En cadruE f*imit;; .g*urm[
de bumbac.

caciru in jntericruL c5rriia se


depune pasta cie acrilat
$i in aces.t mccl 0 calibruru u pastei de
tftg. SS,}. Se oi:{i}re
acrilat .u**-J depune
pe rnodeluX
umezit, ursur&nci aciaptanea qi
scurt&nC tirnpul de fifficru.

c' TErrNrca DE coNrECTroIsaEE

se rearizeaz' 0 machetd

DrN ACErLa" TEEIlloporJ&rEBtzaBrL

ciinrTiT

p"*.ar,-nnrentei pe moderul
umezit-

Macireta se ambaleazd intr-un


tipar in care se'ind.eas. p*tu de co,formatorrlcuveta) oblin,ndu_se un
acr*at.tu"*opliimerizab, care este

ffiil:i?xi$rj;1e

p,

olim

eii,"o

a* T;o-

*aoi;ll"o

su_

tempe,raturs ce a j unse

Dupr polimerizarll
nofamprenta este dezambaratd gi prelucratd
Necesitdn* ,r
ri=f cre rearizaie-; ;;ffiativ Farru or; rcBBSt&
pcrtamprentd esre utilizald
r*i,
;;;;nd
se d_oreqte.ea port_
arnprenta sd rdmdnd bazd
""*;l
a
viitoarei-p;;#"il'u*rt*
"
cazuri va fi folo_
sitd qi ca baad a qabtonuiui a.
*i{..:i:
ir'".,rr"t*i
areadelor
artificiate, evident'a.;iii,"ta"i-irai"r,rr
dentare
si buronii de presiune.
tlenfura

Fig.

3{}S.

&fachetE din ceer$ a E&ei porta,mprente.

Aceste tehniei forosesc


preparare, sunr adaptare diferite rnaferiare pe baai d9 rgini care, dup*
;.;;d"r.:: +py. d;r;*eedee, de polimerizare
rapidd, f,ie fotopori*"riziu,l;;.r"oporimeriru.i

i, iparate speff i?.1;Jt#f#j:*,*J,*i#j:#ffi::?"rec!io,driiunorpcrt.rrry


rr.ul3

DULTI,L

46

- .:.-