You are on page 1of 77

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

LUCRARE DE DIPLOMĂ
ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU
BRONȘITĂ ACUTĂ

Coordonator:

Absolvent:

– 2014 –

1

Motto:
”Pentru a fi desăvârșită
arta și meșteșugul medicinii trebuie
să izvorască din dragoste.”
.

Paracelsius.

Scopul și motivația
2

Lucrarea de faţă am întocmit-o pe baza cunoştinţelor
acumulate în timpul stagiilor şi din literatura de specialitate.
Am ales să expun în această lucrare subiectul în cauză,
având ca suport următoarele motive:
• primul motiv constă în împlinirea dorinței de informare
personală corectă, bazându-se și pe sintagma: “un om informat
este un om prevenit !” . De aceea doresc să știu exact
simptomele, modurile de tratament și profilaxia bolii;
• al-doilea motiv este faptul că direct sau indirect, foarte
mulți oameni au fost afectați de această boală și orice individ
trebuie să fie conștient că datorită viciilor, neglijen ței sau
indiferenței contribuie la agravarea bolii și implicit la
prelungirea duratei de vindecare și a perioadei de convalescen ță;
• ultimul motiv ar fi acela al informării societă ții, lucrul
acesta poate reuși doar în măsura disponibilității celorlal ți de a
afla cât mai multe despre boală.

CUPRINS

CAPITOLUL I
Noțiuni de anatomie și fiziologie a aparatului respirator.

3

etiologie Simptomatologia Simptome subiective Simptome obiective Metode de investigație Evoluție complicații prognostic Diagnostic diferențial Examene de laborator Tratamentul Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu bronșită acută CAPITOLUL III Proces de nursing Cazul I Cazul II Cazul III CAPITOLUL VI Concluzii Bibliografie 4 .CAPITOLUL II Prezentarea bronșitei acute Definiție.

 b-căile respiratorii inferioare(faringe. fig. trahee. drept și stang. Căile respiratorii sunt reprezentate de un sistem de conducte prin care aerul pătrunde în plămâni diferențiindu-se :  a-căile respiratorii superioare(cavitatea nazală).CAPITOLUL I NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A APARATULUI RESPIRATOR Aparatul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor dintre oxigenul din aerul atmosferic și bioxidul de carbon.1Aparatul respirator 5 . laringe. Aparatul respirator este format din căile respiratorii și cei doi plămâni. rezultat din procesele metabolice din organism. bronhii).

4 Laringele 6 . este un organ cu dublă funcție. învelit de mucoasa nazală de tip respirator. olfactiv. al doilea organ al căilor respiratorii. respirator. 2 Cavitatea nazală -unul superior. Fig. 3 Faringele Faringele. respiratorie și digestivă.Căile respiratorii : Cavitatea nazală cuprinde două etaje: Fig. -unul inferior. Fig. învelit de mucoasa olfactivă.

formată dintr-un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat. Bronhia principală dreaptă Se îndreaptă spe hilul plămânului drept.externă . având și celule care secretă mucus. ele fac parte din pediculul pulmonar. fiind formată din 4-7 inele cartilaginoase și un calibru mai mare.se află țesutul conjuctiv . Bronhiile principale (primare).interna . Peretele traheei este format din 2 tunici: . sub osul hioid.Laringele. Corpii străini pătrunși accidental în căile respiratorii intră mai frecvent în bronhia dreaptă. predominând sub piele. deasupra traheei. în formă de potcoavă. Peretele traheei posedă un schelet format din 15-20 inele cartilaginoase. este mai scurtă decât cea stângă. cricoid. are o lungime de 2-3 cm. dreapta și stânga. format din trei cartilaje neperechi (cartilajul tiroid. 5 Traheea Traheea. Sunt reprezentate prin două ramuri care provin din bifurcația traheei și se întind de la pintenele traheal până la hilul plămânilor. Cele două ramuri. este situat în partea anterioară a gâtului. sunt ultimele segmente ale căilor respiratorii inferioare. iar traiectul ei spre plămân este mai apropiat de verticală. sunt inegale ca lungime și calibru. Are un schelet cartilaginos. epiglotic) și trei perechi (cartilajele aritonoide. Fig.se află mucoasa traheală. corniculate și cuneiforme). este un organ al căilor respiratorii inferioare și are forma unui conduct cilindric în lungime de 10-12 cm. Bronhia principală stângă 7 .

Bronhiile principale intră în componența pediculului pulmonar: Bronhiile au raporturi cu vasele mari de la baza inimii. Vascularizație: Bronhiile sunt vascularizate de arterele bronșicale aortei toracice. Ținând seama de faptul că bronhiile fac parte din pediculul pulmonar. vom deosebi două feluri de raporturi:  comune cu pediculul . .în hil : trunchiurile bronșice din plămânul drept sunt însoțite de trei ramuri ale arterei pulmonare și de venele pulmonare. esofagul și cu nervul vag stâng. formând trei perechi de pediculi secundari(lobari). . făcând abstracție de elementele pediculului pulmonar. . - inferior. La nivelul pedicului pulmonar ele vin în raport cu artera pulmonară. cu aorta. având o lungime de 4-5 cm.  proprii fiecărei bronhii. cu un număr de 7-13 inele. cu pericardul și atriul drept. arterele bronșice. Venele sunt reprezentate prin venelebronsice. - posterior.Raporturile comune: vor fi urmărite în afara hilului și în hil. calibrul său este mai mic.în afara hilului: bronhilile deci și pediculul pulmonar sunt în raport cu artera pulmonară. Bronhia dreaptă vine în raport: - în partea anterioară. cu cârja aortei și nervul recurent stâng. cu marea venă azygos. Bronhia stanga vine in raport: - în partea anterioară. - inferior cu pericardul și atriul stâng.Raporturile proprii fiecărei bronhii: se referă numai la organele din vecinătatea acestora. - superior. cu elementele pedicului pulmonar. 1. cu cârja mare a venei azygos. 2. cu venele pulmonare. venele pulmonare.Se indreaptă spre hilul plămânului stâng și este mai lungă. - superior. care se varsă în marea și 8 . iar traiectul ei spre plămân este mai apropiat de orizontală. cu vasele bronșice și cu nervii care formează plexul pulmonar. . - posterior. cu vena cavă superioară.

Inervatia: este realizată de firișoare nervoase.care se distribuie la lobii pulmonari 9 . Fibrele excitatoare(bronhoconstrictoare)ale mușchilor de la acest nivel provin de la nervul vag 10.mica venă azygos.6 Traheea și Bronhiile Arborele bronșic reprezintă totalitatea bronhiilor pulmonare care rezultă din ramificarea bronhiilor principale. iar cele inhibitoare (bronhodilatatoare) de la simpatic. Fig. Limfaticele merg la ganglionii traheobronsici. provenite din plexul pulmonar posterior.7 Arborele bronșic Bronhiile principale se ramifică în: • Bronhii lobare . Fig.

repartizate segmentelor corespunzătoare ale lobului mijlociu . Trunchiul bronhic intermediar . Ramurile terminale ale arborelui bronșic au pereți alcătuiți de la exterior la interior din următoarele formațiuni: • O teaca fibroconjunctivă. Acinul pulmonar este unitatea morfofuncțională a plămânului. • Bronhiolele respiratorii. Bronhia lobară superioară. care se termină prin trei bronhii în segmentele: apical. Bronhia lobară inferioară – care se împarte în cinci bronhii segmentare. Bronhiolele respiratorii împreună cu formațiuni derivate din ele formează acini pulmonari. Bronhia lobară mijlocie. Arborele bronșic stâng Bronhia principală stanga se împarte în două ramuri lobare(gradul II): Bronhia lobară inferioară. 1/10 mm în ultimă instanță. care se termină cu două bronhii în segmentele: lingual. Fiecare bronhie segmentară (de gradul III). Trunchiul anterior. 10 .care se distribuie la segmentele pulmonare. sub acestea se află un strat subțire de fibre conjunctive . care se împarte în două bronhii segmentare. la acest nivel nu mai există glande secretorii bronșice. Bronhia lobară superioară se împarte în : 1.• Bronhii segmentare . 2. posterior și anterior . • Bronhiolele terminale. dă ramnificații din ce în ce mai subțiri (gradul IV). ce acoperă o pătură de fibre musculare netede. bonhiile terminale și bronhiile repiratorii. se formează bronhiile intralobulare. ajungând la dimesiuni foarte reduse. superior și inferior. • Ductele alveolare terminate cu alveole. Arborele bronșic drept Bronhia principală dreaptă (de gradul I) se împarte în două ramuri (reprezintă bronhii de gradul II): Bronhia lobară superioară – pătrunde în lobul superior și se distribuie celor 3 segmente pulmonare. repartizate segmentelor pulmonare ale lobului inferior. Trunchiul superior (culminal ). care se termină cu acini pulmonari .dă naștere la două bronhii lobare . alcătuind trei bronhii segmentare (bronhii de gradul III). așezate oblic. • În interior se găsește un epiteliu unistratificat (tunica mucoasă) formată din celule ciliare.

unul stâng și altul drept. Mediastinul. indiferent de vârstă . celelalte ramuri ale arborelui bronșic. Spre deosebire de ramurile bronhiale (terminale). Greutatea plămânului reprenzintă. Pleura prezintă o foiță parietală. care aderă la pereții viscerelui și o foiță viscerală care aderă la plămân. cu excepția părții mijlocii. Ramificațiile arborelui bronșic se pot grupa din punct de vedere structural în bronhii cu țesut cartilaginos. este o regiune a toracelui.Această structură dă posibilitatea bronhiilor să se dilate mai mult și să primească aerul inspirator. au în structura peretelui și un țesut cartilaginos cuprins în prima teacă. Ei sunt în număr de doi. Ocupă aproape intreaga cavitate toracică. a cinzecea parte din greutatea corpului. numită mediastin. numite și bronhiole . Forma plămânilor este asemănătoare unui trunchi de con cu baza spre diafragmă. în pereții lor și în bronhia fără țesut cartilaginos. Plămânii Alcătuiesc organele repiratorii propiu-zise. 11 . bronhiile lobare segmentare și ramificațiile acestora până la bronhiile intralobulare. formând teaca fibrocatilaginoasă . secretat de celulele epiteliului pleural. La adulți. plămânul drept are medie 700 g iar cel stâng 600 g. Acest lichid are rol în mecanica inspirației. unde au loc schimburile de gaze dintre organism și aerul atmosferic . plămânul drept fiind mai greu decât cel stâng. în care se găsește lichid pleural. Ele delimiteaza o cavitate pleurală. cuprinsă între stern (anterior). așezați în cavitatea toracică. având fiecare o cavitate pleurală proprie. coloana vertebrală toracală posterior și pleurele mediastinale.

• Fața medială (mediastinală): privește spre celălalt plămân. din cauza depunerii în spațiul periilor lobulari a particulelor de praf și cărbune din aerul inspirat.5 cm clavicula. Prin aceasta vine în raport indirect cu organele abdominale: ficatul la dreapta.Fig. culoarea devine albă – cenușie. după care se mulează. cu mici pete negricioase.8 Plămânii Capacitatea totală. spre mediastin. Configurația externă: unui plămân i se descriu:  un vârf  baza  trei fețe  trei muchii Vârful plămânului: se găsește la limita superioară a cutiei toracice. depășind cu 5 cm coasta I și cu 2. Culoarea plămânului diferă cu vârsta . • Fața diafragmatică: corespunde bazei și se găsește în raport cu fața 12 . Ea este roz-pal. este de aproximativ. stomacul și splina la stânga și rinichiul în parte posterioară. exprimată prin volumul de aer pe care îl con țin cei doi plămâni. sprijinindu-se pe burta diafragmului . Baza plămânului: este mai largă și mai concavă. la copii iar la adulți. • Fața costală: este în raport cu coastele. 4500-5000 cm3.

vase și nervi ai segmentului respectiv. Fiecare lob are un pedicul format din bronhia lobară. vasele bronșice. pe fețele costale sunt niște șanțuri profunde. Fiecare segment are un pedicul segmentar. ca și la ficat și notiunea de segment sau zonă pulmonară. bronșică.superioară a diafragmului. Plămânul drept are două scizuri: una oblică și alta orizontală. ramura lobară a arterei pulmonare. superior și inferior. sub care se găsește o prelungire ca o limbă. care determină trei lobi: superior. scizură oblică. incizura cardiacă( patul inimii). • Marginea anterioară: este mai ascuțită și cuprinde. lingura. Segmentele pulmonare. ramurile lobare ale venelor pulmonare. care îl împarte în doi lobi. care împart plămânul în lobi. limfatice și nervii proprii. la plămânul stâng. scizuri. vasculară și nervoasă. reprezintă unitatea anatomică și funcțională clinică (patalogică și chirurgical) care formează lobul pulmonar. format din bronhia segmentară. • Marginea inferioară: reprezintă circumferința bazei plămânului. 13 . care se bazează pe autonomie anatomică. Plămânul stâng are numai o scizură. mijlociu și inferior. • Marginea posterioară: este mai rotunjită și vine în raport cu lanțul toracal. Constituția anatomică a plămânului. Împărțirea în lobi a plămânului nu mai dă astăzi satisfacție în clinică și de aceea s-a introdus alături de noțiunea de lob.

De la nivelul lor pleacă componenta respiratorie a arborelui bronșic . impresiunii cardiace. cu vârful către bronhia lobulară și baza spre suprafața plămânului. Ele se numesc bronhiole terminale pentru că sunt considerate ultimile ramificații ale arborelui bronșic. Lobulii pulmonari sunt separați incomplet între ei prin septuri. comparativ cu plămânul stâng. anterior. pe fața mediastinală. alveole pulmonare. lipsește în peste 60% din cazuri. unele denumite macrophage sunt cele care înglobează particulele de praf și cărbune din aerul inspirat. cu rol de conducere a aerului. pe lângă celulele conjunctive.Structura plămânului drept : • Lobul superior. are cinci segmente: apical. Baza lor are formă poligonală . din cauza poziției inimii. Lobulii pulmonari sunt saci plini cu aer. fibrele colagene și fibrele elastice se găsesc vase limfatice mari și rețeua de vene colectoare. Bronhiolele terminale dau naștere în lobul bronhiolelor respiratorii sau acinoase. Dintre celulele conjunctive. Lobul pulmonar este unitatea anatomica și functională a plămânului care intră în constituția segmentelor pulmonare. denumite septuri intracelulare. căci au un trunchi bronșic de origine comun. postero-bazal. care corespunde. Lobul pulmonar este format la rândul său din acini pulmonari. cu un diametru de 0. dând naștere. Ultimile două segmente corespund lobului mijlociu al plămânului drept. posteror sau apico-posterior. latero-bazal. ca ultime ramificații. lingular–superior. se ramifică. iar acinii din alveole pulmonare. 14 . formați din țesut conjunctiv lax. în traiectul lor spre hil vor forma venele pulmonare. În aceste septuri. lingular– inferior . bronhiolelor terminale. ea mai posedă un perete sau țesut cartilaginos și glande. La acest lob.200-1 mm. numită și bronhiolă. segmentul medio-bazal. după cum urmează: Bronhia intralobulară. • Lobul inferior are patru segmente: apical al lobului inferior. la nivelul peretelui lor. care este mai adâncă la plămânul stâng. care prezintă din loc în loc. o formă piramidală. care. care spațial au și ei ca și segmentele. antero-bazal. în lob încă de 3-4 ori.

. care provin dintr-o bronhiolă terminală. Acestea după ce străbat pediculul pulmonar. încărcat cu oxigen. formează trunchiuri tot mai mari și în ultimă instanță câte două vene pulmonare (superioară și inferioară )pentru fiecare plămân. corespunzând unui volum de aproximativ 4 l.una funcțională. Vascularizația nutritivă: aparține marii circulații a organismului și este formată de arterele și venele bronșice. formează ceea ce se numește mica circulație a organismului . Vascularizația funcțională: pusă în slujba schimburilor gazoase dintre aer și sânge. Artera pulmonară aduce de la inimă sânge venos. După realizarea schimbului gazos. care în drumul lor spre hilul pulmonar. plus alveolele corespunzatoare. care pleacă din ventriculul drept al inimii. ostiolele alveolare. sângele oxigenat pleacă din rețeaua capilară a alveolei prin vene.Un acin pulmonar este format din toatalitatea bronhiolelor respiratorii și a canalelor alveolare. Arterele bronșice pleacă din partea 15 . Vascularizația și inervația plămânului Plămânul are o dublă vascularizație : .alta nutritivă. ajung la baza inimii unde se deschid în atriul stâng. În număr de trei sute de milioane. Acesta începe cu artera pulmonară. alveolele reprezintă o suprafață totală evaluată în medie la 70 m2. Peretele sacilor alveolari este perforat de orificii microscopice.

Alveolele pulmonare: au forma unor săculeți cu pereții subțiri adaptați schimburilor gazoase. Limfaticile plămânului încep printr-o rețea de capilare limfatice care înso țesc bronhiolele respiratorii și ramurile arterei pulmonare. Plămânul este alcătuit din două formațiuni anatomice distinse: arborele bronșic și alveolele pulmonare. Spre hil (locul unde bronhiile pătrund în plămân). Ramurile vegetative parasimpatice ale acestora provin din nervul vag iar cele simpatice din ganglioni simpatico-toracali și din nervii cardiaci. care merg la ganglionii bronho pulmonari. ai hilului și ai bifurcației traheobronșice iar de aici la ganglionii paratraheali. Ele se capilarizează în pereții bronhiilor până la nivelul bronhiolelor respiratorii. Epiteliul alveolar are dublă funcție. 16 . în trunchiul limfatic drept. cărora le aduc sânge oxigenat și substanțe nutritive. sunt două pentru plămânul stâng și una pentru cel drept . În jurul alveolelor se găsește o bogată rețea de capilare. creând ramuri pentru pereții vaselor pulmonare. Suprafața totală a acestora este de 20 m2. limfa este adunată de trunchiuri colectoare.superioară a aortei descendente toracice și obișnuit. limfa este drenată de la ganglionii mediastinali anteriori și vărsată în canalul toracic în stânga. De la acest nivel. fagocitară și respiaratorie. Inervația plămânului Este realizată de sistemul nervos vegetativ printr-un plex pulmonar anterior și altul posterior. iar prin ganglionii bronho-mediastinali.

• Timpul hisular: reprezintă al doilea moment al schimburilor gazoase. nu poate fi lipsit de oxigen mai mult de câteva minunte. • În timpul expirației se elimină aerul pulmonar sărac în O2 și bogat în Co2. ci din cauza relaxării 17 . Diametrul longitudinal se mărește prin contracția porțiunii centrale a diafragmei care coboară bolta diafragmatică cu 1-7 cm. Centrul respirator se găsește în bulbul rahidian. coborârea cu un cm a cupolei diafragmatice mărește dimensiunea cutiei toracice. Expirația Este un process pasiv în condiții obișnuite. La nivelul țesuturior oxigenul pătrunde în celule iar CO2 produsul rezidual al catabolismului este eliminat. La nivelul membranei alveolo-capilare. • Timpul pulmonar: realizează primul moment al schimburilor gazoase. • Timpul sanguin: realizează transportul gazelor între plămâni-organ de aport și eliminare și țesuturi care consumă O2 și eliberează CO2 . 34 zile lipsit de apă. toracele revenind la dimensiunile sale de repaus. Această funcție cuprinde trei timpi: pulmonar. saguin și hisular. Dacă organismul poate rezista mai mult de 30 de zile fără hrană. Măsurarea respirației unui bolnav se face prin numărarea expansionării cutiei toracice in inspir și expir. Frecvența normală a respirașiei este de 12-16 resp/min . • În timpul inspirației se aduce la nivelul alveolei aer atmosferic bogat în O2 și practic lipsit de CO2 . Ventilația Este o succesiune de mișcări alternative de inspirație și exprirație care reprezintă deplasarea unui volum de aer. nu datorită contracției anumitor mușchi. O2 trece din aerul alveolar în sânge iar CO2 în sens invers. Inspirația Este un proces activ care constă în mărirea bruscă a cutiei toracice datorită contracției mușchilor inspiratori.Respirația Este un fenomen vital prin care se asigură eliminarea bioxidului de carbon și aportului de oxigen către celulele organismlui. respirația internă.

factorii etiologici ai bronșitei acute pot fi împărțiți în : • Infecțioși • Fizico-chimici • Alergici Rolul principal revine factorilor infecțioși reprezentați în 80% din cazuri de virusuri.musculaturii inspiratorii.31 serotipuri. 18 . Dimensiunile toracelui se micșorează iar plămânii care nu mai sunt în stare de tensiune se retractă . Au fost identificate peste 100 tipuri diferite de virusuri. după cum urmează:  Infecția virală: Adenovirusuri . Etiologie După natura lor. CAPITOLUL II BRONȘITA ACUTĂâ Definiție Bronșita acută este o inflamație acută a mucoasei bron șice interesând de obicei bronhiile mari și mijlocii și frecvent traheea (traheo-bronșita). În mod normal prin inspirație pătrund în plămâni aproximativ 500 ml aer bogat în O2 și același volum de aer părăsește plămânul prin expirație.

oxid de sulf.  Picornavirusuri: a.  Fumul. virusul gripal .coxackie B  Mixovirusuri: a. amestec cu ceață întâlnit în zonele puternic industrializate). care este reprezentat prin : . fumul de tutun. B și C b. virusul gripal Ao .  Streptococi. vârstnici).  Ciuperci. rinovirusuri. Factorii fizico – chimici sunt reprezentați îndeosebi de:  Gaze toxice: clor. sulfuric.vârstă (copii.  Formol. diferite microorganisme. acestea sunt reprezentate cu frecvență crescută de către:  Pneumococi.  Vapori de amoniac. . acetic. enterovirusuri: -polivirusuri .  Acetona.3 serotipuri. 19 . Factorii alergici: variate substanțe organice și anorganice.  Unele Spirochete. virusul rujeolei c.  Micrococcus catarhalis. Alți factori care declanșează bronșita acută pot fi: • Termenul general favorizant. în (condiții climatice necorespunzătoare. A1 . scințial respirator(afectează copii și persoanele tinere)  Coronavirusuri: În ceea ce privește infecțiile bacteriene.Reovirusuri .predispoziție ereditară.  Aspirația de suc gastric și aspirația de apă de mare. A2 .  Oxizi de azot.  Hidrogen sulfurat.  Particule fin pulverizate.  Stafilococi.coxsackie A .  Vapori de acizi tari: clorhidric.  Haemophilus. b.

în mod direct. alcatuit mai ales din granulocite.inhalarea de aer rece. dau naștere unor reacții deosebit de intense. Acțiunea substanțelor chimice se datorează faptului că acestea se dizolvă în pelicula de mucus. de unde și denumirea preferată de unii autorii. . determinând.emfizemul pulmonar. Virusurile afectează întâi funcția și apoi structura aparatului ciliar.alterarea barierei glotice și a refluxului de tuse . De reținut că și epiteliul apare adesea cu infiltrații intercelulare.infecțiile repetate rinofaringiene. în care ramul aferent este reprezentat de nervul vag. la schimbările de microclimat.teren alergic spasmogen. Mucoasa traheei și bronhiilor mari prezintă la examenul bronhoscopic o îngroșare variabilă.expunerea pereților toracici la frig.sclerozele pulmonare. procesul inflamator acut și semnele obișnuite ale bronșitei acute. ceea ce duce la condiții de înmulțire a virusurilor și bacteriilor în mucoasa traheobronșică.modificările cutiei toracice. iar mucoasa are tendința să lunece. . cât și cea a bronhiilor mici. . iar prin dezgolirea terminațiilor nervoase și coborârea pragului de excitabilitate. reducerea mișcării cililor vibratili și reducerea diapedezei leucocitare. de traheobronșită acută. Prin efectul lui vasoconstrictor. . . să prezinte pliuri.ingestia de lichide sau alimente foarte reci. care de altfel intersectează toate straturile peretelui bronșic.. Lumenul căilor aeriene se reduce. frigul produce la nivelul mucoasei bronșice.lipsa de antrenare a vasomotricității. • Principalii factori care favorizează instalarea bolii sunt : . Acțiunea frigului apare la: . .imunitatea de suprafață. excitațiile neînsemnate. . Biopsiile bronșice evidențiază prezența în corionul mucoasei.bolile cornice bronhopulmonare. iar întregul proces determină o denudare a stratului de celule 20 .frigul . subliminare. Majoritatea alergenilor inhalați odată cu atmosfera poluată pot determina inflamația traheobronșică prin intermediul reacției alergice de tip I. . prin edem și infiltrare celulară în submucoasă. când bolnavul face un efort de tuse. În bronșita acută procesele inflamatorii interesează atât mucoasa traheei și bronhiilor mari. limfocite și macrofage. a unei infiltrații cu granulocite. În producerea inflamației traheobronșice intervin atât tulburări locale cât și mecanisme reflexe.

coriza.bazale pe întinderi variabile.  Expectorație mucopurulentă în fază de cocțiune. Obișnuit boala începe cu: 21 . Bronșită Simptomatologia SIMPTOME SUBIECTIVE  Tuse uscată în fază de cruditate.  Eventual dispnee. este caracteristică. eructațiile. tusea. dispnee.  Gâdilitură faringo-laringiană. bruschețea cu care apare adesea noaptea. presiunea respiratorie.  În bronșita alergică.  Catarul concomitent al căilor superioare respiratorii.

senzație de frig. Odată cu apariția și eliminarea ei. Afectarea bronhiilor mai mici se exprimă clinic prin raluri subcrepitante. lăcrimare. tusea fiind numită de cruditate. starea generală se îmbunătățește. uneori dureri oculare. de aceea a fost numită faza de cocțiune. tusea este atât de rebelă și chinuitoare încât împiedică somnul și epuizează bolnavul. deseminate bilateral. de diferite mărimi. iar sputa este bogată în eozinofile. fără expectorație. de efort respirator minim. în care tusea are un caracter spastic. tusea se reduce ca intensitate. Afectarea traheei și a bronhiilor mari este semnalată prin apariția unei arsuri retrosternale. strănut. Tusea mai poate fi neproductivă. de culoare galbenă.Frison. Tusea se însoțește deseori cu accentuarea durerilor toracice retrosternale. Flora microbiana din spută este cea care o întâlnim obișnuit în căile respiratorii superioare. atunci când în etilogia bronșitei acute intră și infecția microbiană. căpătând caracter purulent mucoprulent și devine mai fluidă și mai ușor de eliminat. a cefaleei. abundentă. starea febrilă persistă. motiv pentru care ea trebuie combătută. astmatiform. Inhalarea de vapori și gaze toxice. cefalee. Bronșita alergică însoțește adesea o rinită sau sinuzită alergică. iar gradul purulenței sputei este în funcțiune de cantitatea polinuclearelor. Expectorația. mult mai dramatic. iar sputa scade progresiv. Când procesul inflamator cuprinde și laringele. senzație de jenă laringo-fariangiană. stare generală de rău. dureri musculare difuze. ca și apariția de la suc gastric sau apă de mare. stare subfebrilă. rinoree. La unii bolnavi. ea devine purulentă. Când peste infecția virală se suprapune cea bacteriană. situație frecvent întâlnită. devenind apoi treptat mucopurelentă. cu edem glotic sau cu grave tulburări respiratorii deosebit de severe. la schimbarea temperaturii atmosferice. Se aud zgomote punând 22 . eliminându-se mai ușor. caracterizată prin apariția expectorației. urmată la câteva zile de o alta. SIMPTOME OBIECTIVE Examenul fizic: La ascultație inflamația traheei poate rămâne mută sau poate da naștere câtorva raluri perceptibile parasternal. Ulterior sputa crește cantitativ de la o zi la alta. Temperatura revine la normal după 4-5 zile. la început este mucoasă. arsuri pe fundul gatului. cu respirație șuierătoare. provoacă un tablou clinic cu un debut. apare răgușeala. însoțită de tuse. Când procesul inflamator cuprinde bronhii în generația 3-4 ascultația pune în evidență raluri ronflante și sibilante. uneori cu striuri de sânge.

23 . dacă se găsește o heperleucocitoză cu polinucleoză neutrofilă. Prognostic Bronșita acută primitivă nespecifică. stare de agitație. Laringo-traheo bronșita obstructivă: Este provocată de prezența edemului glotic și de bronșiolita capilară. tahicardie. hipotensiune arterială și tendințe de colaps.urechea pe pieptul bolnavului. în inspirație și expirație. umezeală. ceea ce perturbă schimburile gazoase. La examenul fizic. fiind determinată de agenții virali sau bacterieni și favorizată de frig. Are o evoluție de scurtă durată. favorabilă și benignă. dacă arată leucopenie cu limfocitoză relativă. pe ambele arii pulmonare. Evoluție. • Pentru o afectare de natura bacteriană. Examene hematologice. facies toxic. care durează 1-3 zile (ușoara ascensiune termică. Complicații. cianoză a mucoaselor. Sindromul inflamator atestă evoluția procesului infecțios. dispneea este severă cu polipnee. Zone de hiperinflație realizate prin efect de capcană alterează cu teritorii atelectatice.  Examen bacteriologic. cu hipoventilație alveolară. se întâlnesc cu precădere în anotimpurile reci și umede. Metode de investigație Examen clinic: Bronșitele acute. Temperatura crește rapid. datorită faptului că unele virusuri se multiplică preferențial. care poate apărea în adevărate “epidemii”. Evoluează în trei faze: • Faza de coriză sau de angină . la trecerea aerului prin bronhii. la temperaturi mai scăzute. arsură sau înfundare a nasului). produse prin vibrația secrețiilor bronșice. Examene paraclinice. pe lângă ralurile bronșice mari uneori apar raluri subcrepitante și crepitante. bătaia aripilor nasului. • Hemograma pledează pentru o infecție virală. La vârstnici instalarea acestor semne este mai lentă. datorate virozelor. • Se face identificarea germenilor pentru a depista bacteriile patogene incriminate în inflamația căilor aeriene inferioare. Ea se manifestă prin alterarea profundă a ventilației plămânului. jenă la deglutiție.

ele fiind declanșate de virozele căilor aeriene superioare și favorizate de condițiile meteorologice. 24 . . cu constituirea unui tablou de gripă malignă la subiectul fără vreun antecedent pulmonar particular. nefrite parcelare. cu o foarte mică expectorație mucoasă. Complicații Rareori boala se cronicizează. Recidivele sunt posibile. Ascultatoriu avem raluri ronflante și sibilante. durere vie retrosternală. pleurezii. o boală genetică. La persoanele în vârstă.fibroză chistică. precum și apariția de raluri subcrepitante la baza toracelui.  recurența bronșitei: aceste recurențe apar de obicei la persoanele fumătoare.bronșiectazii. • Faza de cocțiune. la care infecția virală sau bacteriană reprezintă o cauză majoră de decompensare. pentru a depista existența altor probleme ale tractului respirator ca: . cu dezvoltarea unei bronșite acute și a unei detrese respiratorii. bronșita se poate complica cu bronhopneumonie. febra înaltă. La persoanele care au boli respiratorii cronice. o boală în care căile aeriene sunt afectate (acestea sunt lărgite și se infectează frecvent). de regulă. ele pot fi:  pneumonia: atunci când simptomele se modifică (oboseala marcată. Ascultatoriu avem raluri bronșice uneori wheezing.La sugarul infectat de virusul respirator scințial. bronșita acută poate determina înrăutățirea tusei și a wheezing-ului. diseminate pe toata aria pulmonară. cu rezistență scăzută.În cadrul unui sindrom gripal. .La insuficientul respirator cronic. la cei cu imunitatea scăzută (bolnavii de SIDA. după mai multe recidive. Majoritatea persoanelor nu dezvoltă complicații. Copiii și pesoanele în vârstă au risc mai mare de dezvoltare a complicațiilor. . Bronșita acută poate de asemenea să determine distrugeri ale pere ților bronhiilor (bronșiectazii). respirație îngreunată). este semn că s-a instalat pneumonia. Copiii cu episoade repetate de bronșită acută se investighează suplimentar. congestii pulmonare. durează 4-6 zile (cu tuse însoțită de expectorație mucoasă sau mocupurulentă și valuri difuze).• Faza de cruditate. ca astm. care durează 2-3 zile (cu tuse uscată spasmodica. fibroză chistică sau cancer). În cazul în care acestea apar. uneori febră moderată și voce răgușită). Complicațiile pot surveni în trei circumstanțe particulare: . ce este caracterizată prin prezența de mucus gros în căile aeriene. durere în piept.

tratamentul este nuanțat după severitatea clinică și forma acesteia. reprezentând mai ales o sursă majoră a bronșictaziilor. este fixată de tradiție.sinuzita. reacții ale sistemului imun la substanțe prezente în mod obișnuit în atmosferă. Tratamentul Tratamentul igienic În bronșitele acute usoare. varicelă. Această eventualitate solicită aplicarea unui tratament cu antibiotice. cu o evoluție în doi timpi. O complicație secundară frecventă este reprezentată de suprainfecția bacteriană a unei infecții virale. de obicei de flori de tei. care poate duce la insuficiența respiratorie acută.amigdalita.alergii. În cazuri cu transpirații abundente se schimbă lenjeria. complicate și în bronșiolita capilară difuză. care necesită diferențiere de un debut de astm bronșic. simptomele includ tuse și respirație îngreunată (rinita alergică este o manifestare frecventă a alergiilor). În acest scop se aplica pe calorifer sau sursa de caldură folosită. . Antibioterapia are meritul important de a fi redus astăzi în mod considerabil frecvența acestora din urma afecțiunii. Se beau ceaiuri calde. o infecție a mucoaselor care acoperă nasul și sinusurile faciale. care se manifestă prin: durere la apăsarea sinusurilor și tuse productivă. Prognosticul este rezervat sau grav în bronșitele recidivante. se aplică comprese cu alcool pe piept peste noapte. bronșitele acute repetate pot constitui terenul unei tulburări obiective respiratorii cronice. Se pot adăuga diferite procedee inhalatorii.. bolile infecțioase virale ce debutează cu sindrom cataral și bronșitic: rujeolă. care sunt mici formatiuni. . se înlocuiesc lichidele 25 . bronșita acută obstructuctivă. Este interzis fumatul. gripă. care astfel își trage numele “influenza” din faptul că mult timp s-a considerat că reprezintă agentul cauzal al gripei și nu un germen de suprainfecție. într-un mediu cu temperatură constantă și umiditate corespunzatoare. aflate în partea posterioară a nasului și gâtului. deși discutabilă. Diagnosticul diferențial Se face cu pneumoniile virale sau bacteriene. În cazurile ușoare este insuficient repausul fizic și vocal în încăperi igienice (acasă sau la spital). care reprezintă inflamația amigdalelor. Germenul responsabil este adesea Hemophilus influenzae. la căldură. La distanță. șervețele umede sau într-un vas cu apă clocotită câteva picături de tinctură de eucalipt. datorită diminuării mijloacelor de apărare ale aparatului respirator. a căror eficiență. fiind des întâlnită în cursul unui sindrom gripal.

gravide) sau pentru prevenirea suprainfecției bacteriene și în formele mixte de traheobronșite: Se administrează : • AMPICILINĂ 500-1000 mg/6h • BISEPTOL 2 comprimate/24h după masă. Sunt indicate proceduri Tratamentul bronșitei acute Se efectuează în funcție de forma și stadiul evoluției bronșitei și constă în: • Regim igieno-dietetic – repaus la pat 3-4 zile în cameră încălzită și cu atmosferă umezită. • CLARITINE-TAVEGYI . • Indicate în formele cu hipersecreție accentuate sau însoțite de spasm bronșic. • Se pot administra băuturi calde cu efect emoliant pentru mucoasa gâtului buco-faringial (ceai. • TRECID 5-6 picături pe zi.pierdute prin ceaiuri calde. 2-3 comprimate pe zi. pentru efect iritativ gastric. 2-3 comprimate pe zi asociată cu ALGOCALMIN 2-3 tablete pe zi după masă + Pansament gastric(DICARBOCALM. CIMETIDIN). • TUSAN – 50mg. • Treptat se trece la o alimentație normală. cu excluderea alimentelor greu digerabile. Antitermice ASPIRINĂ. • SIROGAL 3 linguri pe zi. • Tratament cortizonic și miofilină. 3-4 zile de tratament. infuzii de plante -tei). lapte. 15 picături de 3-4 ori pe zi. 2 comprimate pe zi la adulți. lapte. fizioterapeutice (fricțiuni. 3 COMPRIMATE pe zi. NILFAN. cu acțiune sedativă asupra centrului tusei de CODENAL (CODEINĂ + FENOBARBITAL). regim hidrozaharat. ventuze). • HEMILSUCCINAT – cazuri grave. supe. Antibiotice și chimioterapeutice • În formele severe și la bolnavii debilități (copii. 26 . batrâni. pe durată scurtă. Expectorante • SIROP EXPECTORANT 3 linguri pe zi. • CALMOTUȘIN – soluție. • Antialergice Pentru combatarea alergiei se administrează: • FENIRAMIN. • Tablete expectorante 6 comprimate pe zi. • Dieta va fi hidrică: ceaiuri calde. Calmante ale tusei • În perioada de cruditate se vor administra CODEINA FOSFATICĂ.

nefropatie cronică. căci compoziția genomului viral se schimbă de la un sezon la altul. insuficiență cardiacă. Această vaccinare este. Tratamentul preventiv Vaccinarea antigripală Trebuie reînoită în fiecare an. plecând de la glioproteinele unor bacterii (Biostin.Pacientul cu bronșită acută: • Va întrerupe fumatul • La externare va evita mediul cu pulberi • Va efectua inhalații cu mușețel și uleiuri volatile. Inour). atingere neuromusculară gravă. Sinteza de anticorpi protectori pare a fi mai bună la subiectul de vârstă medie. Rata de acoperire nu era decât de 17% la subiecții mai tineri de 70 ani. Ribomung. Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu bronșită acută . Beneficiază de gratuitatea vaccinării și subiecții atinși de una dintre cele 8 afecțiuni de lungă durată. comparativ cu cel de peste 70 ani. cel mai frecvent implicate în suprainfecțiile bronșiticului cronic. Educaţia terapeutică a pacientului urmăreşte ca acesta să dobândească şi să menţină capacităţi şi competenţe care să îl ajute să îşi trăiască optim viaţa. Vaccinarea Antipneumococică Are o eficacitate de aproximativ 60%. deși ar merita să fie mai frecvent utilizată. accident vascular cerebral. în timpul toamnei și al iernii. cardiopatie congenitală. pentru a favoriza scăderea edemului mucoasei căilor respiratorii și vindecarea acestuia. Acestea tind să fie înlocuite actualmente de vaccinuri elaborate. Vaccinarea reduce cu 60% până la 90% morbiditatea imputabilă gripei. destul de rar prescrisă. care au drept scop o întărire nespecifică a imunității antiinfecțioase. în ceea ce priveşte preocuparea pentru educaţia şi pentru creşterea calităţii vieţii pacienţilor cronici. mucoviscidoza. insuficiență respiratorie cronică gravă. Pacientul trebuie să fie informat despre măsurile igieno-dietetice necesare pentru prevenirea bronșitei sau cronicizarea ei: 27 . incluzând boala de care suferă. diabet.Educația pacientului Educaţia terapeutică sau învăţământul terapeutic reprezintă una dintre cele mai noi direcţii adoptate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Vaccinurile Antibronșitice Primele disponibile au fost preparatele vaccinale conținând un amestec al surselor. pentru moment. Acestea se prescriu în cure secvențiale.

Internarea în spital a bolnavului se face pe baza buletinului de identitate. . unde se prezintă la asistenta șefă sau la registratorul medical. în vederea înmagazinării. în vederea identificarii lor. îl ajută să-și aranjeze obiectele personale în noptieră.Internarea pe secție Internarea bolnavului cu bronșită acută se face în clinică. hainele și obiectele personale vor fi înregistrate. În sala de mese trebuie să se asigure condiții igienice de mediu. precum și de un examen psihologic. în vederea creșterii apetitului. cât și ale personalului de îngrijire. se vor aranja estetic mesele. La internarea unor persoane găsite pe stradă. .alimentație echilibrată. Acest prim contact constituie un eveniment important în viata bolnavului. Acolo se completează foaia de observație cu datele de identitate ale bolnavului și datele anamnestice.va fi îmbăiat și dacă e cazul și deparazitat.vaccinarea antigripală în sezonul rece. să prezinte dimensiuni potrivite care să satisfacă atât cerințele de confort ale bolnavului. asistenta de serviciu va anunța imediat organele de poliție. în vederea internării. a biletului de trimitere eliberat de: cabinetul medical individual care recomandă internarea. Asistenta de salon introduce bolnavul în salonul indicat. grupul sanitar și îi aduce la cunoștință regulamentul de ordine interioară. evitarea expunerii la rece. de când acesta ia primul contact cu spitalul. ciorapi și papuci. să-i permită bolnavului să se poată mișca în voie. Cazurile grave vor fi primite fără bilet de transfer sau trimitere. asistenta va ajuta bolnavul să se dezbrace și va asigura condițiile necesare bunei desfășurări a acestei activități. De reținut este faptul că o primire adecvată în secție diminuează stresul suferit de bolnav la internare și ușurează adaptarea lui la mediul spitalicesc. îl conduce pentru a cunoaște secția. pe perioada internării. sala de mese. de la medicul din ambulatoriu sau pe baza biletului de transfer eliberat de către un alt spital. să se aerisească permanent. în special. se va asigura schimbarea lenjeriei de pat ori de câte ori este nevoie. Pentru că bolnavii stau majoritatea timpului spitalizării în pat. să nu-i limiteze mișcările. bolnavul va fi îmbrăcat cu pijama sau cămașă de noapte. a vârstnicilor. bolnavul trece prin serviciul de internare unde: . îi face cunoștință cu ceilalți bolnavi. deoarece el se desparte de mediul său obișnuit și este nevoit să recurgă la ajutorul oamenilor străini. înainte de a ajunge în secția cu paturi.. bolnavii internați fiind înscriși în registrul de urgență. acesta trebuie să aibă anumite calități: să fie comod. 28 . Bolnavul astfel pregătit va fi dirijat pe secție. culese de la bolnav sau însoțitori. copiilor și a tinerilor ce sufera de mucoviscedoză. De asemenea. În vederea examinării bolnavului de către medic. După stabilirea diagnosticului. Examinarea clinică poate fi completată cu prelevări de produse biologice și patologice. după terminarea băii. prezentându-i cabinetul asistentelor.

Asistenta medicală. cu mâinile pe lângă corp. deoarece comunicarea cu pacienții este un instrument modern de management pentru o instituție medicală. vârstă. indispensabil atunci când prețuiești sănătatea bolnavilor. . prin drenarea secrețiilor traheobronșice previne apariția infecțiilor supraadăugate. În afara măsurilor generale luate pentru evitarea rinitelor. Să ia medicamentele la orele indicate. . Să se ferească de current și de alte surse care îi pot afecta starea de sănătate. Astfel. prin acțiunea în timp. De asemenea bolnavului i se explică faptul că poziția șezând la marginea patului. vor fi de cea mai mare importanță măsurile de protecție în industriile în care lucrătorii inhalează pulberi de carbune. care. să aibe o alimentație corespunzătoare.Rolul asistentei medicale în drenarea secrețiilor traheo-bronșice Rolul asistentei medicale este în primul rând acela de a comunica cu pacienții. În toate cazurile însă el va fi îndemnat să-și schimbe poziția cât mai des pentru a evita complicațiile hipostatice. Să păstreze biletul de ieșire din spital și să-l prezinte atunci când vine la control.Profilaxia Măsurile profilactice vor ține cont de factorii menționați la etiopatogeneză. siliciu.Observarea poziției pacientului La majoritatea afecțiunilor de bază cea mai convenabilă poziție pentru bolnav este cea semișezândă. Se va sfătui abandonarea fumatului. Se vor depista factorii alergizanți și se vor lua măsuri pentru combatere. poate conduce la bronșita cronică. aici mai sunt importante unele măsuri în privința factorilor profesionali. laringitelor și care sunt la fel de importante în profilaxia bronșitelor. conform rețetei prescrise de doctor. prin evitarea sau tratarea factorilor etiologici și favorizanți menționați. Să facă controlul periodic prescris de medic. alegerea poziției trebuie lăsată la latitudinea lui. anotimp. la un pacient cu o 29 . Acest lucru nu trebuie forțat și dacă starea bolnavului nu contrazice.. iar în cazul instalării unui catar nazofaringian prin tratarea acestuia fiind recomandate curele heliomarine pentru aerosoli naturali. cu toracele împins înainte. fiind eficace pentru funcționarea sistemului mucociliar.Indicațiile pe care le dă asistenta medicala la externare Asistenta medicală va spune spune bolnavului să vină la control. Intervenții pentru mobilizarea secrețiilor • Hidratarea corespunzătoare ținându-se cont de ingestie-excreție. . favorizează o bună oxigenare. Profilaxia se realizează prin călirea organismului și creșterea rezistenței biologice la agenții infecțioși. ca și în cele cu gaze toxice.

hidratare adecvată . • Prevenirea pulmonară determinată tot de stagnarea secrețiilor.Poziția șezând. . antialergice. • Toracele pacientului trebuie să fie aoperit. pe toată suprafața. • Încheietura mâinii trebuie să fie relaxată. • La sfârșitul fiecărei poziții pacientul este rugat să respire profund. expectorante). • În timpul expirației se aplică cu mâna pe peretele toracic o presiune ușoară și oscilatorie. – Decubit ventral cu patul înclinat la 200. • După cinci expirații pacientul este încurajat să tușească și să expectoreze. cu mâna. Se recomandă aproximativ 2000 ml lichide/ zi. cu rolul de a păstra căile aeriene umede. 30 . • Pacientul este rugat să respire lent și adanc. Tapotament • Constă în lovirea peretelui toracelui. • Să renunțe la pozițiile în care pacientul prezintă disconfort sau dispnee. • Este contra indicat la pacienții cu leziuni ale măduvei spinării sau cu hiepertensiune intracraniană. • Este contra indicat la pacienții cu osteoporoză sau coaste fracturate și la cei cu probleme de coagulare. iar cotul în flexie. • Umidificarea. Drenajul postural • Este un procedeu pozițional care permite eliminarea secrețiilor. Aspirația traheobronșică – fișă tehnical Scop: • Prevenirea obstrucției căilor aeriene respiratorii prin stagnarea secrețiilor. Nebulizarea • Constă în adaos de umiditate sau medicamente la aerul inspirat. – Decubit lateral drept. brohodilatatoare. Vibrația • Pacientul este rugat să inspire adânc pe gura și să expire lent pe nas. timp de 1-2 min. constă în adăugarea vaporilor de apă la aerul inspirat. – Decubit lateral stâng. – Decubit dorsal. ritmic. • Poziția pacinetului se schimbă la 20-30 min: – Decubit ventral cu pernă sub abdomen. • Se realizează prin pulverizare (folosind atomizorul) sau cu ajutorul aerosolilor egal un amestec de gaz cu medicament dispersat în particule sferice de ordinul micronilor (antibiotic. o tuse slabă poate usor disloca secrețiile. • Este contraindicat la sugari și la copii mici.

• Asamblarea echipamentului de aspirație. • Se repetă aspirarea după oxigenarea pacientului.Materiale necesare : • Dispozitiv de aspirație. oboseală la efort susținut Pacientul să prezinte funcție respiratory nealterată. • Soluții sterile pentru umectarea sondei. să poată OBIECTIV efectua effort fără a resimți tulburare respiratorie. • Mănuși sterile. PLAN GENERAL NURSING DIAGNOSTI C NURSING Alterarea respirației din cauza procesului de boală manifestat prin tuse seacă câcâietoare. • Prosop. •Aspirația secrețiilor timp de cel mult 1sec (pentru a nu produce hipoxie). dacă nu este contraindicată. • Umectarea sondei ce urmează a fi introdusă prin canulă. • Introducerea sondei cu mișcări blânde prin orificiul canulei. -asigurăm repaus la pat al pacientului în perioada de acutizare -hidratăm 1 corespunzător pacientul pentru a asigura fluidificarea secrețiilor INTERVENȚI I -aplicăm măsuri de mobilizare a secrețiilor prin drenaj postural și tapotament thoracic -învățăm pacientul să expectoreze în scuipătoare -indicăm pacientului să își dozeze efortul fizic pentru a EVALUARE 2 DIAGNOSTI preveni oboseala În urma măsurilor aplicate pacientul afirmă că starea sa s-a îmbunătățit Alterarea alimentației prin deficit din cauza procesului de 31 . • Sonde sterile. Intervenții : • Asigurarea intimității. • Pregătirea psihică a pacientului-poziție semișezând. •După terminarea temperaturii se curăță canula de traheostomie. • Comprese sterile.

Pacientul să prezinte în decurs de 1-2 săptămâni. Pacientul să se poată alimenta în 1-2 zile fără a mai resim ți disfagie și aversiune față de alimente. -încurajez pacientul să consume alimente care ăi fac placer -amendez disfagia. Pacientul să prezinte în decurs de 2-4 ore temperatură corporală în limite normale. masurând-o cu ajutorul 32 . 4 DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIV INTERVENȚII Alterarea termoreglării din cauza procesului de boală manifestată prin febră moderată. -asigurăm repaus la pat al pacientului în perioada de acutizare 3 -hidratăm corespunzător fluidificarea secrețiilor INTERVENȚII pacientul pentru a asigura -aplicăm măsuri de mobilizare a secrețiilor prin drenaj postural și tapotament thoracic -învățăm pacientul să expectoreze în scuipătoare -indicăm pacientului să își dozeze efortul fizic pentru a preveni oboseala În urma măsurilor aplicate pacientul pacientul prezintă lipsa EVALUARE expectorațieila sfârșitul primei săptămâni. lipsa tusei și expoectorației. procesul de boală prin administrarea de medicamente prescrise de către medic -recomand consumul de alimente care să asigure pacientului principiile alimentare de care acesta are nevoie Pacientul consumă alimente în special fructe proaspete Eliminări inadecvate din cauza procesului de boală manifestate prin tuse însoțită de expectorație mucoasă. -administrez antitermice la indicația medicului -încurajez pacientul să se hidrateze corespunzător -monitorizez temperatura corporală. disfagie. după instituirea tratamentului medicamentos.C NURSING OBIECTIV INTERVENȚI I EVALUARE DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIV boală manifestată prin inapetență.

INTERVENȚII tutunul. Alterarea somnului din cauza tusei nocturne manifestată prin oboseală diurnal. ingestie de lichide calde ușor îndulcite 5 INTERVENȚII -administrez antitusive la indicația medicului -asigur condiții de microclimate adecvate somnului și odihnei EVALUARE La sfârșitul primei săptămâni pacientul se odihnește 6-7 ore noaptea.termometrului gradat la nivelul axilei și o notez în foaia de observație a pacientului. -identific semnele deshidratării EVALUARE DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIV După aproximativ două ore pacientul prezintă temperature corporală în limite normale. liniștitor. -indic apacientului respecatarea indicațiilor medicale 6 -educ pacientul să evite factorii de risc: umezeala. OBIECTIV Pacientul să respecte tratamentul prescris și recomandările personalului medical pentru o evoluție spre vindecare. să fie odihnitor. DIAGNOSTIC Risc potential de apariție acomplicațiilor din cauza evoluției NURSING nefavorabile a bolii manifestată prin noi semne și simptome. -aplic măsuri de combatere a tusei:drenaj postural. Pacientul să aibă un somn cu durata de 7-8 ore noaptea. 33 . frigul. mediul poluat cu praf și substanțe toxice -educ pacientul să se prezinte la medic în cazul apariției altor focare de infecție pentru a fi asanate EVALUARE Pacientul prezintă lipsa simptomatologiei după 10-14 zile de tratament.

Pacientul să fie încrezător în revenirea la starea de sănătate anterioară. SPITALUL Județean Constanța SECȚIA UPU Medicală DOSAR DE ÎNGRIJIRE Cazul I DATE DE IDENTITATE NUME: V PRENUME: C VÂRSTA: 46 ani SEXUL: F STRADA: Florilor NR.:----------- JUDETUL: Constanța DATE DESPRE SPITALIZARE 34 .: ---------- AP :------------- DOMICILIUL: Murfatlar BL.:5 ET.DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIV Neputință din cauza afecțiunii manifestată prin sentiment de inutilitate față de familie. -încurajăm pacientul să respecte tratamentul asigurându-l că-și poate relua activitatea după 14-21 zile 7 INTERVENȚII -încurajăm familia să îl sprijine și să îi demonstreze că se pot descuraca financiar pe perioada cât pacientul se află în tratament Pacientul este optimist și încrezător cu privire la evoluția EVALUARE favorabilă a stării sale de sănătate și inserția reintegrării cât mai curând la locul de muncă.:---------- SC.

fiind adusă de către ambulanță pentru următoarele semne și simptome: -tuse însoțită de expectorație mucoasă -senzație de arsură retrosternală .04.R. unde nu există sursă de furnizare a căldurii ambientale 35 .voce răgușită DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: I.2014 în UPU Constanța-Medicală.profesia croitoreasă CONDITII DE LOCUIT: Relativ bune.DATA INTERNĂRII.ANUL: 2014 LUNA: Aprilie ZIUA:03 DATA EXTERNĂRII.S.C. locuiește la casă împreună cu so țul ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: Nesemnificative PERSONALE-FIZIOLOGICE: Menarha la 14 ani Nașteri 2 normale Avorturi 0 PERSONALE-PATOLOGICE: Apendicectomie la 12 ani FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA: -Lucrează într-o hală mare. Bronșită acută SITUATIA FAMILIALA SI SOCIALA SITUATIA FAMILIALA: Căsătorită SITUATIA SOCIALA: Salariată.ANUL: 2014 LUNA: Aprilie ZIUA:03 MOTIVELE INTERNĂRII Pacienta se internează în data de 03.A.

după ce la locul de muncă. puls 72 bătăi/minut  Aparat renal: loje renale libere. timp de 8 ore a stat la temperaturi scăzute.ISTORICUL BOLII EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE Pacienta în vârstă de 46 ani. ritmic. nedureros la palpare. Examenul clinic pe aparate evidențiază:  Aparat respirator:torace normal conformat. murmur vezicular prezent bilateral. micțiuni fiziologice. senzație de arsură retrosternală accentuată în momentul efortului de tuse și disfonie. puls periferic prezent. se prezintă în UPU Constan ța-Medicală.  Aparat circulator:bătăi cardiace ritmice. PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE TRATAMENTUL LA INTERNARE: -Glucoză 5 % 500 ml -No-spa 1 fiolă -Algocalmin 1 fiolă -HHC 200 mg 36 . neexistând sursă de căldură.  Aparat digestiv: abdomen suplu. acuzând următoarele: tuse sâcâitoare de aproximativ 5 zile. TA 125/75 mm Hg. raluri bronșice absente. Pacienta afirmă că simptomatologia a debutat la o zi . însoțită de expectora ție mucoasă.

-125/75 mmHg P-72 b/min.A.2 0C R-18 r/min./12 h -Tusomag 20 picături/3 ori/zi -Fluimucil 600 mg/zi/doză unică PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE EXAMINĂRI: -Radiografie toracică -Recoltare sânge venos pentru analize de laborator -Electrocardiogramă -Examen clinic boli interne REGIMUL: - Hiposodat pe perioada administrării hemisuccinatului de hidrocortizon - Fructe și legume proaspete pe perioada administrării tratamentului în ambulator și în perioada de recuperare OBSERVAREA INIȚIALĂ A NEVOILOR FUNDAMENTALE SITUAȚIA LA INTERNARE: Î-168 cm G-64 Kg T.bun 37 AUZ-bun .TRATAMENT AMBULATOR PRESCRIS LA EXTERNARE: -Ampicilină 1 gr. VAZ. T0 -37.

A FI CURAT. zgomote cardiace ritmice.A ELIMINA:prezintă diureză normală cantitativ și calitativ. se îmbracă fără ajutor 07.A TE IMBRACA.A MANCA. 38 .A-TI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE: pacienta prezintă temperatură corporală în limite normale.prezintă tuse însoțită de expectora ție mucoasă 04. A TE ODIHNI: afirmă că de aproximativ trei nopți nu se odihnește corespunzător din cauza tusei 06.NEVOI FUNDAMENTALE 01. simetric bilateral cu respirația. curate. murmur vezicular prezent bilateral.A TE MISCA: prezintă aparat locomotor integru structural și morfologic. A TE DEZBRACA: prezintă haine curate adecvate mediului spitalicesc.A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE:torace normal conformat. A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:pacienta prezintă tegumente și mucoase integre. funcții vitale în limite normale 02. puls regulat.A DORMI. aceasta afirmă că nici în zilele anterioare nu a prezentat frisoane sau febră OBSERVAREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE 08. îngrijite. scaun unudouă pe zi de consistență normală. se deplasează fără ajutor 05. pijamale curate. A BEA:pacienta afirmă că de aproximativ trei zile prezintă inapetență 03.

A COMUNICA:comunică cu ușurință cu personalul medical și colegele de salon 11.unghii tăiate scurt. ingrijite 09.A-TI PRACTICA RELIGIA:pacienta este creștin ortodox merge destul de rar la biserică ALERGIC LA: nu se știe alergică ASPECTE PSIHOLOGICE 39 .A FI UTIL:se simte neputincioasă față de familie și își dorește să ajungă cât mai curând acasă la copii 13.A INVATA: pacienta este receptive la recomndările personalului medical 14.A EVITA PERICOLELE:pacienta prezintă risc de apariție a complicațiilor în cazul nerespectării indicațiilor și a recomandărilor personalului medical precum și în cazul instituirii unui tratament greșit 10.A TE RECREEA:se relaxează când calcă rufe sau privește telenovelele preferate la televizor 12.

adusă de către ambulanță PARTICULARITATI: nu prezintă ASPECTE SOCIOLOGICE MOD DE VIATA.rural OCUPATII (HOBBY): să privească la televizor telenovele PARTICULARITATI: nu prezintă PROBLEME SOCIALE: insuficientul câștig financiar care nu acoperă nevoile familiei INTERPRETAREA DATELOR A MANCA. A DORMI: Alterarea somnului din cauza tusei nocturne manifestată prin oboseală diurnal. POSIBILITĂȚI DE EVOLUȚIE 40 . A EVITA PERICOLELE:Risc potențial de apariție a complicațiilor din cauza evoluției nefavorabile bolii manifestat prin noi semne și simptome. A ELIMINA: Eliminări inadecvate din cauza procesului de boală manifestat print use însoțită de expectorație mucoasă.STAREA DE CONSTIENTA: păstrată COMPORTAMENT: orientată temporo-spațial MODUL DE INTERNARE.căsătorită MEDIUL (HABITAT). A BEA: Alterarea alimentației prin defict din cauza procesului de boală manifesta prin inapetență.

VINDECARE: Da
STABILIZARE, AMELIORARE: Da
AGRAVARE: Da, în condițiile nerespectării indicațiilor primate.
DECES: Nu

COMPORTAMENT AȘTEPTAT, ÎN CE INTERVAL

Pacienta să prezinte înlăturarea simptomatologiei.

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII

Ora 830 –internarea în UPU Constanța
Ora 900 –efectuarea consultului de specialitate
Ora 930 –efectuarea electrocardiogramei
Ora 945 –recoltarea sângelui venos pentru analize de laborator
Ora 1000-efectuarea radiografiei toracice
Ora 1030-administrarea tratamentului prescris
Ora 1700-externarea din UPU Constanța

OBIECTIVUL GLOBAL

41

Pacienta să prezinte în decurs de 1-2 săptămâni lipsa simptomatologiei în
special a tusei și expectorației.

ALIMENTAȚIA

ALIMENTE PERMISE:
Pacienta poate consuma sărace în sare, fructe și legume proaspete.

ALIMENTE INTERZISE:
Îi sunt interzise mezelurile, conserve, alimentele grase.

PREFERINȚE ALIMENTARE:
Îi plac cartofii prăjiți și costițele afumate.

TRATAMENT PE TIMPUL SPITALIZĂRII
Prescripții

Indicații

-Ampicilină

Antibiotic

-Glucoză 5 %

Furnizează energia necesară funcționării normale a
celulelor

-No-spa

Antispastic

-Algocalmin

Antialgic, antitermic

EXAMENE PARACLINICE
42

DATA

EXAMENE CERUTE
efectuarea
toracice

REZULTATUL

radiografiei

-fără leziuni pulmonare active

03.04.2014
-electrocardiogramei

- normal, fără modificări

-consult clinic de specialitate
boli interne

-se confirmă Bronșita acută

EXAMENE BIOLOGICE

DATA

8.04.2014

VALORI

VALORI REFERINTA

OBTINUTE

LABORATOR

EXAMENE CERUTE

Numar de leucocite

6800

4.1–8.1 mii

Numar de eritrocite

3.34

4,2-5,6 mil. g/dl

Hemoglobina

12.5

12-16 mg/dl

Hematocrit

38 %

42%–52%

Număr de trombocite

260.000

150.000-400.000mm3

Granulocite

58 %

50%–62%

Limfocite

32 %

25%–40%

Bazofile

1%

0%–1%

Monocite

5%

3%–7%

Eozinofile

1%

0%–3%

Glicemie

111

70-120 mg/dl

43

2 72 17 125/75 Micțiuni 1200 37. evolutia valorilor examenelor medicale.A.4 mg/dl VSH 15 6-13 mm/1h Sumar urină Rare celule Rare epiteliale.2014 800 03.04.1 70 18 120/70 Scaun normal CONCLUZII GENERALE Evolutia nevoilor fundamentale. DIUREZA SCAUN mmHg ml/24h Nr./zi 72 18 125/75 37.04. 44 .2014 1500 37.04.1 72 17 120/70 03.2014 1700 37.1.2014 900 03.TGO 25 UI < 37 UI TGP 20 UI < 45 UI Uree 20 mg /dl 20 – 45 mg /dl Creatinină 0.70.04.tratamentul si efectele. T.2014 C 37. leucocite rare leucocite. rare epiteliale.9 mg/dl 0. rare hematii PARAMETRII FIZIOLOGICI DATA ORA TEMP PULS RESP 0 03.04.2 b/min r/min.1 70 17 120/70 spontane 03.

Pacienta în vârstă de 46 ani. senzația de arsură retrosternală acccentuată în momentul efortului de tuse și disfonie.eforturile vocale 45 . urmân tratamentul la domiciliu. pacienta s-a tratat acasă fără a fi investigată de către un medic. neexistând sursă de căldură. umezeala. substanțele iritante. Pacienta se externează în data de 3. . starea fiind vizibil îmbunătățită. administrându-și Nurofen comprimate și ceaiuri antitusive. se prezintă în UPU Constan ța-Medicală .evită expunerea la frig. înso țită de expectorație mucoasă.2014 ora 17 00 cu rețetă. când la locul de muncă.fumul tutunul. În timpul scurs până la prezentarea în Serviciul de urgență. RECOMANDĂRI LA EXTERNARE EXPLICAREA ACESTORA La externare pacientei i se recomandă: . a lucrat opt ore în frig . Din anamneză reiese că simptomele au debutat în urmă cu aproximativ o săptămână. adusă de către ambulanță. acuzând tuse sâcâietoare de aproximativ 5 zile. În urma examenului clinic și a investigațiilor efectuate se pune diagnosticul de IACRS Bronșită acută și se administrează tratament medicamentos.respectarea tratamentului medicamentos prescris -control medical peste șapte zile la medicul de familie -respectă regimul alimentar hiposodat pe durata tratamentului cu HHC .04.

 Explorator .hematologice.-în cazul evoluției nefavorabile se prezintă la medic FIȘA TEHNICĂ NR. serologice si bacteriologice  Terapeutic -administrarea unor medicamente sub forma injecției Scop si a perfuziei intravenoase -recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale -executarea tranfuziei de sânge sau derivate ale sângelui sângerare in cantitate de 30-500 ml în edemul pulmonar acut.recoltarea sângelui petru examenele de laborator precum cele biochimice. hipertensiune arteriala 46 . 1 EFECTUAREA PUNCȚIEI VENOASE Definiţie – puncția venoasă reprezintă crearea unei căi de acces întro venă prin intermediul unui ac de puncție.

în locul unde se formează un "M" prin anastomozarea lor -venele antebrațului -venele de pe fața dorsală a mâinii Locul puncției -venele subclaviculare -venele femurale -venele maleolare interne -venele jugularei si epicraniene (de regulă se execută la sugar si copilul mic) Pentru protecție se foloseste o pernă elastică pentru sprijinirea brațului. 7/10.Brațul pacientului se așează pe pernița Materiale si mușama în abducție și extensie maximă.Pentru a dezinfecta locul unde va fi executată puncția se folosește alcool medicinal si tampoane. pense. Se utilizează ace de 25-300 mm. seringi de capacitate corespunzătoare. Se examinează calitatea și starea venelor având grijă ca hainele să nu impiedice circulația de întoarcere la nivelul brațului.Toate aceste materiale sunt de unică folosință.-venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica). Pacientul se așeaază într-o poziție confortabilă atât pentru el cât și pentru cel care execută puncția (în decubit dorsal). se necesare dezinfectează tegumentele și se aplică garoul la distanța de 7-8 cm deasupra locului unde se va executa puncția. mănuși chirurgicale. 47 . strângându-l astfel încât să oprească circulația venoasă fără a comprima artera. Este recomdat ca pacientul să strângă pumnul. venele devenind astfel devenind turgescente. sau 10/10 (în fucție de scop). mușama si aleză.diamentrul 6/10.

După executarea puncției se ăndepartează staza venoasă prin desfacerea garoului și a pumnului.învingându-se o rezistență elastică până când acul înainteaza în gol. recoltarea sângelui sau perfuzie. Executia punctiei Se fixează vena cu policele mâinii stângi. gradațiile fiind în sus.Se fixează seringa. În lumenul venei.în direcție oblică.unghiul să fie de 30 de grade. între police si restul degetelor.Asistentul medical îmbracă mănușile sterile și se așează vizavi de pacient. Accidente În timpul puncției pot apărea câteva efecte adverse sau se pot declanșa accidente  Hematom datorită infiltrării sângelui în țesutul perivenos. și se controlează pătrunderea acului în venă prin aspirație cu seringa. brațul fiind în poziție verticală. Se aplică tamponul îmbibat în soluție dezinfectantă la locul de pătrundere a acului și se retrage brusc acul din venă. acul atașat cu bizoul în sus. se schimbă direcția acului 1-2 cm. la 4-5 cm sub locul puncției. exercitând o ușoară compresiune și tracțiune în jos asupra țesuturilor vecine. în mâna dreaptă. apoi să comprime locul puncției timp 1-3 minute  Străpungerea venei prin perforarea peretului 48 . în ordine tegumentul . apoi peretele venos . Se pătrunde cu acul traversând.Se comprimă locul puncției timp de 3-5 minute.Asistentul trebuie să intervină și să retragă acul. Se continuă tehnica în funcție de scopul puncției venoase - precum injectarea medicamentelor.

:---------- AP :------------- SC.04.:----------- JUDETUL: Constanța DATE DESPRE SPITALIZARE DATA INTERNARII. paloare. motiv pentru care asistentul medical retrage acul în lumenul venei  Amețeli.opus al acesteia.ANUL: 2014 LUNA: Aprilie ZIUA:04 MOTIVELE INTERNARII Pacienta se prezintă în data de 04.2014 în UPU 49 . lipotimie SPITALUL Județean Constanța SECȚIA UPU Medicală DOSAR DE ÎNGRIJIRE Cazul II DATE DE IDENTITATE NUME: I VARSTA: 28 ani STRADA: Milcov ET.:64 DOMICILIUL: Ovidiu BL.ANUL: 2014 LUNA: Aprilie ZIUA:04 DATA EXTERNARII.: ---------- PRENUME: S SEXUL: F NR.

într-o hală unde tranșează și vinde carne de porc.Constanța-Medicală.profesia vânzătoare CONDITII DE LOCUIT: Relativ bune. acuzând următoarele semne și simptome de aproximativ două zile: -jenă la degutiție -catar nazal însoțit de arsură a mucoasei . locuie ște la casă împreună cu so țul și copilul ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: Fără importanță PERSONALE-FIZIOLOGICE: Menarha la 12 ani Nașteri 1 normală Avorturi 0 PERSONALE-PATOLOGICE: Apendicectomie la 7 ani Amigdalectomie la 17 ani FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA: -Lucrează ca vânzătoare. În marea 50 .tuse uscată spasmodică -durere vie retrosternală ce însoțește efortul de tuse DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: Bronșită acută SITUAȚIA FAMILIALĂ ȘI SOCIALĂ SITUATIA FAMILIALA: Căsătorită SITUATIA SOCIALA: Salariată.

ușoară creștere a temperaturii corporale. însoțită de arsură și rinoree. inflamație amucoasei nazale. deoarece pacienta lucrează la temperaturi scăzute.majoritate a timpului stă cu mâinile în apă la temperaturi scăzute. se prezintă în serviciul primire urgen ță a Spitalului Județean. 38. Condițiile de lucru sunt neadecvate. ISTORICUL BOLII EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE Pacienta în vârstă de 28 ani.6 0C. tuse spasmodică accentuată de durere vie retrosternală. PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE TRATAMENTUL LA INTERNARE: -Glucoză 5 % 500 ml -No-spa 1 fiolă -Algocalmin 1 fiolă -HHC 200 mg 51 . Pacienta afirmă că de aproximativ 3-4 zile prezintă inapetență. Din anamneză reiese că pacienta lucrează într-o hală de carne unde tran șează și vinde carne. acuzând disfagie.

TRATAMENT AMBULATOR PRESCRIS LA EXTERNARE: -Amoxacilină 500 mg. T0 -37.bun AUZ-bun NEVOI FUNDAMENTALE 52 . VAZ.A.-125/75 mmHg P-72 b/min./ 8 h -Stodhal 5 granule/3 ori/zi -Calmotusin 1 cpr./ 3ori/ zi PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE EXAMINARI: -Radiografie toracică -Recoltare sânge venos pentru analize de laborator -Electrocardiogramă -Examen clinic boli interne REGIMUL: - Hiposodat pe perioada administrării hemisuccinatului de hidrocortizon - Fructe și legume proaspete pe perioada administrării tratamentului în ambulator și în perioada de recuperare OBSERVAREA INIȚIALĂ A NEVOILOR FUNDAMENTALE SITUATIA LA INTERNARE: Î-168 cm G-64 Kg T.2 0C R-18 r/min.

60C OBSERVAREA INIȚIALĂ A NEVOILOR FUNDAMENTALE 08. zgomote cardiace ritmice.A-TI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE: pacienta prezintă temperatură corporală peste limitele normale.A TE MISCA: prezintă aparat locomotor integru structural și morfologic. A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:pacienta prezintă tegumente și mucoase integre.A DORMI. simetric bilateral cu respirația. A TE ODIHNI: afirmă că de aproximativ 3-4 nopți tusea o deranjează și o trezește de câteva ori pe noapte 06.A FI CURAT. cord normal. raluri bronșice ronflante și sibilante difuze prezente bilateral.A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE:torace normal conformat. se deplasează fără ajutor. scaun unudouă pe zi de consistență normală. disfagie 03. pijamale curate. îngrijite. ingrijite 53 . A BEA:pacienta afirmă că de aproximativ 3-4 zile prezintă inapetență. reflexe osteotendinoase prezente bilateral 05.01.prezintă tuse însoțită de expectora ție mucoasă 04.funcții vitale în limite normale 02.tuse. se îmbracă fără ajutor 07.A TE IMBRACA. A TE DEZBRACA: prezintă haine curate adecvate mediului spitalicesc.A ELIMINA:prezintă diureză normală cantitativ și calitativ. puls regulat. curate. unghii tăiate scurt. respectiv 38.A MANCA.

A EVITA PERICOLELE:pacienta prezintă risc de apariție a complicațiilor în cazul nerespectării indicațiilor și a recomandărilor personalului medical precum și în cazul instituirii unui tratament greșit 10.A COMUNICA:comunică cu ușurință cu personalul medical și colegele de salon 11.A-TI PRACTICA RELIGIA:pacienta este creștin ortodox merge destul de rar la biserică ALERGIC LA: nu se știe alergică ASPECTE PSIHOLOGICE STAREA DE CONSTIENTA: păstrată COMPORTAMENT: orientată temporo-spațial 54 .09.A FI UTIL: își dorește să se refacă cât mai curând pentru a se putea întoarce la muncă 13.A TE RECREEA: îi place să citească romane de dragoste 12.A INVATA: cere informații legate de afecțiunea sa. își dorește să revină la starea de sănătate anterioară îmbolnăvirii cât mai curând 14.

sâcâietoare. A DORMI: Alterarea somnului din cauza tusei nocturne manifestată prin oboseală diurnal.urban OCUPATII (HOBBY): să citească PARTICULARITATI: nu prezintă PROBLEME SOCIALE: veniturile financiare mici comparative cu necesită țile INTERPRETAREA DATELOR A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE: Alterarea respirației din cauza procesului de boală manifestată prin tuse seacă. oboseală la efort susținut A MÂNCA.s-a prezentat singură PARTICULARITATI: nu prezintă ASPECTE SOCIOLOGICE MOD DE VIATA.căsătorită MEDIUL (HABITAT). inapetență. A EVITA PERICOLELE:Risc potențial de apariție a complicațiilor din cauza evoluției nefavorabile a afecțiunii manifestat prin noi semne și simptome. A –ȚI MENȚINE TEMPERATURA: Alterarea termoreglării din cauza procesului de boală manifestată prin febră moderată.MODUL DE INTERNARE. A BEA:Deficit alimentar din cauza procesului de boală manifestat prin disfagie. POSIBILITĂȚI DE EVOLUȚIE 55 .

VINDECARE: Da STABILIZARE. ÎN CE INTERVAL Pacienta să prezinte o evoluție favorabilă. DECES: Nu COMPORTAMENT AȘTEPTAT. AMELIORARE: Da AGRAVARE: Da.și recapete starea de sănătate anterioară îmbolnăvirii. astfel încât să. MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII Ora 1000 –internarea în UPU Constanța Ora 1030 –efectuarea consultului de specialitate Ora 1100 –efectuarea electrocardiogramei Ora 1130 –recoltarea sângelui venos pentru analize de laborator Ora 1230-efectuarea radiografiei toracice Ora 1300-administrarea tratamentului prescris Ora 1600-externarea din UPU Constanța OBIECTIVUL GLOBAL 56 . în cazul nerespectării indicațiilor primate și a tratamentului medicamentos.

PREFERINȚE ALIMENTARE: Îi plac ardeii umpluți cu carne.și recăpăta stare de sănătate și a preveni apariția evoluției nefavorabile a bolii. antitermic EXAMENE PARACLINICE 57 .Pacienta să respecte tratamentul medicamentos prescris pentru a. TRATAMENT PE TIMPUL SPITALIZĂRII Prescripții Indicații -Ampicilină Antibiotic -Glucoză 5 % Furnizează energia necesară funcționării normale a celulelor -No-spa Antispastic -Algocalmin Antialgic. alimentele grase. conserve. fructe și legume proaspete. ALIMENTAȚIA ALIMENTE PERMISE: Pacienta poate consuma sărace în sare. ALIMENTE INTERZISE: Îi sunt interzise mezelurile.

000 150.04.DATA EXAMENE CERUTE efectuarea toracice REZULTATUL radiografiei -fără leziuni pulmonare active 04.04.2014 VALORI VALORI REFERINTA OBTINUTE LABORATOR EXAMENE CERUTE Numar de leucocite 9800 4.000-400.6 mil. fără modificări -consult clinic de specialitate boli interne -se confirmă Bronșita acută EXAMENE BIOLOGICE DATA 8.000mm3 Granulocite 78 % 50%–62% Limfocite 22 % 25%–40% Bazofile 1% 0%–1% Monocite 5% 3%–7% Eozinofile 1% 0%–3% Glicemie 111 70-120 mg/dl 58 . g/dl Hemoglobina 11.1–8.34 4.2014 -electrocardiogramei .normal.7 12-16 mg/dl Hematocrit 48 % 42%–52% Număr de trombocite 360.2-5.1 mii Numar de eritrocite 4.

rare epiteliale.TGO 18 UI < 37 UI TGP 20 UI < 45 UI Uree 28 mg /dl 20 – 45 mg /dl Creatinină 0. DIUREZA SCAUN mmHg ml/24h Nr.6 b/min r/min.2014 1600 37.70.tratamentul si efectele.04. T.2014 1115 03.6 72 17 115/70 03.2014 1200 03.2014 C 38.04.04.8 mg/dl 0.4 70 18 115/70 CONCLUZII GENERALE Evolutia nevoilor fundamentale.1./zi 72 18 115/70 37.4 mg/dl VSH 18 6-13 mm/1h Sumar urină Rare celule Rare epiteliale.2014 15 00 37.A.8 70 17 115/70 spontane 03.04. 59 Scaun normal . leucocite rare leucocite PARAMETRII FIZIOLOGICI DATA ORA TEMP PULS RESP 0 03. evolutia valorilor examenelor medicale.04.3 72 17 115/70 Micțiuni 1300 37.

2014 ora 16 00 cu recomandarea de a urma tratament la domiciliu cu Amoxacilină 500 mg/8 ore. Stodhal sirop. RECOMANDĂRI LA EXTERNARE EXPLICAREA ACESTORA La externare pacientei i se recomandă: . disfagie. durere vie retrosternală acutizată în timpul accesului de tuse și oboseală în respirație la efort fizic susținut. tuse uscată spasmodică ce o treze ște noaptea din somn. ca urmare a temperaturii ambientale scăzute de la locul de muncă. acuzând jenă la deglutiție.04.Pacienta în vârstă de 28 ani. respectiv. Pacienta se externează la cerere în data de 04. Algocalmin la nevoie.fumul tutunul. 2 60 .eforturile vocale -în cazul evoluției nefavorabile se prezintă la medic FIȘA TEHNICĂ NR. febră moderată. catar nazal resim țit de către paacientă ca o arsură a mucoasei. În urma examenului clinic și a investigațiilor efectuate se pune diagnosticul de Bronșită acută. Calmotusin.respectarea tratamentului medicamentos prescris -control medical peste șapte zile la medicul de familie -respectă regimul alimentar hiposodat pe durata tratamentului cu HHC . umezeala. se prezintă în UPU Constanța-Medicală.evită expunerea la frig. substanțele iritante. instituindu-se tratament medicamentos în serviciul de urgență. Pacienta afirmă că semnele și simptomele au debutat în urmă cu 3-4 zile.

 substanțe dezinfectante ca alcool. cel putin trei ace de mărimi diferite. PREGĂTIREA MATERIALELOR  medicamentul de injectat (soluții apoase. deasupra marelui trochanter.EFECTUAREA INJECȚIEI INTRAMUSCULARE Definiție: Injecția intramusculară constituie introducerea unor soluții izotonice. în treimea mijlocie. Scop: introducerea în organism a unor substanțe medicamentoase. uleioase.uleioase sau a unei substanțe coloidale în stratul muscular prin intermediulunui unui ac atașat la seringa. Locuri de elecție: Regiunea superoexternă fesieră. tinctura de iod. casoleta cu tampoane sterile de vata sau comprese din tifon. fa ța externă a brațului în mușchiul deltoid. Tăvița medicală care să conțină  mușama și aleză.  seringi sterile de mărime corespunzătoare cantității substanței de administrat. pulberi uscate solubile în apă distilată sau ser fiziologic) în flacoane închise.  tăvița renală.  medicamente pentru eventualele accidente ca șocul anafilactic 61 . fața externă a coapsei.

– punctul Bertlhelemey. Pentru pozitia sezând. – zona situată deasupara liniei care unește spina iliacă posterioară cu marele trochanter. Asitenta mediicală stabilește locului efectuării injecției Se anunță bolnavul și i se explică necesitatea tehnicii PREGĂTIREA PACIENTULUI Se așează bolavul în decubit ventral. deasupra punctului de sprijin. 62 . se reperează următoarele puncte: – punctul Smarnov.Se pregătesc materialele și instrumentele necesare și se transportă lângă bolnav (cu tava sau măsuța). la un LOCURILE DE ELECȚIE lat de deget deasupra marelui trochanter și înapoia lui. injecția se efectuează în toată regiunea fesieră. lateral. șezând sau în picioare în funcție de locul ales pentru efectuarea tehnicii Se descoperă locul de elecție Pentru injecție în regiunea fesieră. la unirea treimii externe cu cele două treimi interne ale liniei care unește spina iliacă antero-posterioară cu extremitatea superioară a șantului interfesier.

îndepartându-l pe cel cu care a fost aspirată substanța și se adaptează un ac potrivit pentru injecție  Se degresează locul injecției cu un tampon de vată cu alcool medicinal și se dezinfectează cu alt tampon cu alcool  Se invită bolnavul să-și relaxeze musculatura și să stea liniștit.  Se înțeapă perpendicular pielea.  Dezinfectarea mâinilor cu alcool. se elimină bulele de aer  Se schimbă acul. pătrunzând (4 – 7 cm) cu rapiditate și siguranță cu acul montată la seringă. se încarcă seringa cu EFECTUAREA PROCEDURII: substanța de injectat.  Se montează seringa în condiții de asepsie perfectă  Se verifică fiola. Spălare pe mâini cu apă curentă și săpun.  Se întinde pielea între policele și indexul sau mediul mâinii stângi. 63 .

cu apa și detergenți. Se verifică poziția acului prin aspirare.  Se masează locul cu tamponul cu EFECTUAREA PROCEDURII: alcool. tampoane de vată).  se aruncă la coș deșeurile de injecție (fiole golite.  Se injectează lent lichidul.  se dezinfectează abundentă sterilizare 64 și se după o clătire pregătește pentru .  Se așează bolnavul în poziție comodă unde va sta în repaus fizic timp de 5 – 10 minute. activând circulația pentru a  favoriza absorbția. acoperind locul cu un tampon cu alcool.  După injectare se scoate acul cu seringa. pentru a disocia planurile țesuturilor străpunse. acele folosite. REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ  se spală imediat seringa.  Spălarea pe mâini cu apă curentă și săpun.

:38 AP :------------- DOMICILIUL: Agigea BL. SPITALUL Județean Constanța SECȚIA UPU Medicală DOSAR DE INGRIJIRE Cazul III DATE DE IDENTITATE NUME: R VARSTA: 41 ani STRADA: Crinului ET.:---------- SC.  ruperea acului se extrage pe cale chirurgicală  embolie prin introducerea accidentală într-un vas de sânge a unei substanțe uleioase sau în suspensie.  supurație ACCIDENTE ȘI INCIDENTE aseptică datorată unor substanțe care nu sunt resorbite.: ---------- PRENUME: C SEXUL: M NR. durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri a acestuia.:----------- JUDETUL: Constanța DATE DESPRE SPITALIZARE 65 .  Se impune retragerea acului și efectuarea injecției în altă regiune.  paralizie prin lezarea nervului sciatic  hematom prin ințeparea unui vas.

DATA INTERNARII.ANUL: 2014 LUNA: Aprilie ZIUA:04 DATA EXTERNARII.tuse uscată -durere retrosternală ce însoțește efortul de tuse DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: IACRS Bronșită acută SITUAȚIA FAMILIALĂ ȘI SOCIALĂ SITUATIA FAMILIALA: Căsătorită SITUATIA SOCIALA: Salariată. locuiește la casă împreună cu so ția și copilul ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: Fără importanță PERSONALE-PATOLOGICE: Infecții repetate de tract respirator superior FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA: -Lucrează în mediu deschis. fiind constructor 66 .04.ANUL: 2014 LUNA: Aprilie ZIUA:04 MOTIVELE INTERNARII Pacientul se prezintă în data de 04.2014 în UPU Constanța-Medicală. acuzând următoarele semne și simptome de aproximativ de 3-4 zile: -voce răgușită -oboseală la efort fizic susținut .profesia vânzătoare CONDITII DE LOCUIT: Relativ bune.

ISTORICUL BOLII. durere retrosternală și oboseală la efort fizic susținut. EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE Pacientul în vârstă de 41 ani. Pacientul afirmă că simptomatologia a debutat cu rinoree și senza ția de arsură a mucoasei nazale semne care îi crează disconfort.tuse uscată./ 8 h -Calmotusin 1 cpr./ 3ori/ zi PRESCRIPTII MEDICALE LA INTERNARE EXAMINARI: -Radiografie toracică 67 . se prezintă în serviciul primire urgen ță a Spitalului Județean. PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE TRATAMENTUL LA INTERNARE: -Glucoză 5 % 500 ml -Algocalmin 1 fiolă -HHC 200 mg TRATAMENT AMBULATOR PRESCRIS LA EXTERNARE: -Amoxacilină 500 mg. acuzând de aproximativ 3-4 zile disfonie.

s-a prezentat singur PARTICULARITATI: nu prezintă ASPECTE SOCIOLOGICE MOD DE VIATA.urban OCUPATII (HOBBY): privitul la meciurile de fotbal PARTICULARITATI: nu prezintă PROBLEME SOCIALE: veniturile financiare mici comparative cu necesită țile OBSERVAREA INIȚIALĂ A NEVOILOR FUNDAMENTALE 68 .căsătorită MEDIUL (HABITAT).-Recoltare sânge venos pentru analize de laborator -Electrocardiogramă -Examen clinic boli interne REGIMUL: - Hiposodat pe perioada administrării hemisuccinatului de hidrocortizon - Fructe și legume proaspete pe perioada administrării tratamentului în ambulator și în perioada de recuperare ASPECTE PSIHOLOGICE STAREA DE CONSTIENTA: păstrată COMPORTAMENT: orientat temporo-spațial MODUL DE INTERNARE.

simetric bilateral cu respirația.A FI CURAT. A TE ODIHNI: afirmă că de aproximativ 3-4 nopți tusea îl deranjează și îl trezește de câteva ori pe noapte 06. scaun unudouă pe zi de consistență normală. cord normal.bun AUZ-bun NEVOI FUNDAMENTALE 01.prezintă tuse însoțită de expectora ție mucoasă 04. zgomote cardiace ritmice.funcții vitale în limite normale 02.tuse.2 0C R-18 r/min.A DORMI. puls regulat. A TE DEZBRACA: prezintă haine curate adecvate mediului spitalicesc. A BEA:pacienta afirmă că de aproximativ 3-4 zile prezintă inapetență.A ELIMINA:prezintă diureză normală cantitativ și calitativ.SITUATIA LA INTERNARE: Î-168 cm G-92 Kg T. se îmbracă fără ajutor 07.A TE IMBRACA.A. T0 -37. disfagie 03. se deplasează fără ajutor.A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE:torace normal conformat. VAZ.A-TI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE: pacientul prezintă temperatură corporală în limite normale OBSERVAREA INIȚIALĂ A NEVOILOR FUNDAMENTALE 08. reflexe osteotendinoase prezente bilateral 05.A MANCA.-130/75 mmHg P-72 b/min.A TE MISCA: prezintă aparat locomotor integru structural și morfologic. A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:pacientul prezintă 69 .

pijamale curate. unghii tăiate scurt.tegumente și mucoase integre. își dorește să revină la starea de sănătate anterioară îmbolnăvirii cât mai curând 14. îngrijite.A-TI PRACTICA RELIGIA:pacientul este creștin ortodox merge destul de rar la biserică ALERGIC LA: nu se știe alergică INTERPRETAREA DATELOR A MANCA. A BEA: Alterarea alimentației prin defict din cauza procesului de 70 . curate. este sursa de venit a familiei 13.A INVATA: cere informații legate de afecțiunea sa.A FI UTIL: își dorește să se refacă cât mai curând pentru a se putea întoarce la muncă.A EVITA PERICOLELE:pacientul prezintă risc de apariție a complicațiilor în cazul nerespectării indicațiilor și a recomandărilor personalului medical precum și în cazul instituirii unui tratament greșit 10.A TE RECREEA: îi place să privească meciuri de fotbal la televizor 12. ingrijite 09.A COMUNICA:comunică cu ușurință cu personalul medical și colegii de salon 11.

DECES: Nu COMPORTAMENT AȘTEPTAT. A EVITA PERICOLELE:Risc potențial de apariție a complicațiilor din cauza evoluției nefavorabile bolii manifestat prin noi semne și simptome. în cazul nerespectării indicațiilor primate și a tratamentului medicamentos.boală manifesta prin inapetență. astfel încât să-și recapete starea de sănătate anterioară îmbolnăvirii. MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII Ora 1100 –internarea în UPU Constanța Ora 1130 –efectuarea consultului de specialitate 71 . A DORMI: Alterarea somnului din cauza tusei nocturne manifestată prin oboseală diurnă. ÎN CE INTERVAL Pacientul să prezinte o evoluție favorabilă. AMELIORARE: Da AGRAVARE: Da. POSIBILITĂȚI DE EVOLUȚIE VINDECARE: Da STABILIZARE. A ELIMINA: Eliminări inadecvate din cauza procesului de boală manifestat print use însoțită de expectorație mucoasă. disfagie.

ALIMENTAȚIA ALIMENTE PERMISE: Pacienta poate consuma sărace în sare. alimentele grase. fructe și legume proaspete. PREFERINȚE ALIMENTARE: Îi place ceafa de porc la grătar. 72 . ALIMENTE INTERZISE: Îi sunt interzise mezelurile.Ora 1130 –efectuarea electrocardiogramei Ora 1230 –recoltarea sângelui venos pentru analize de laborator Ora 1330-însoțirea pacientului la radiologie pentru efectuarea radiografiei toracice Ora 1400-administrarea tratamentului prescris Ora 1800-externarea din UPU Constanța OBIECTIVUL GLOBAL Pacientul să prezinte în decurs de 1-2 săptămâni o stare de sănătate satisfăcătoare prin lipsa simptomatologiei. conserve.

6 72 17 135/70 Micțiuni 1400 37.04.2014 1800 37.normal.04. T.6 b/min r/min.04.TRATAMENT PE TIMPUL SPITALIZĂRII Prescripții Indicații -Ampicilină Antibiotic -Glucoză 5 % Furnizează energia necesară funcționării normale a celulelor -Algocalmin Antialgic./zi 72 18 135/70 37. fără modificări -consult clinic de specialitate boli interne -se confirmă Bronșita acută PARAMETRII FIZIOLOGICI DATA ORA TEMP PULS RESP 0 04.04.6 72 17 135/70 04.2014 1600 37.04.04. antitermic EXAMENE PARACLINICE DATA EXAMENE CERUTE efectuarea toracice radiografiei REZULTATUL -fără leziuni pulmonare active 04. DIUREZA SCAUN mmHg ml/24h Nr.2014 1115 04.2014 -electrocardiogramei .6 70 17 135/70 spontane 04.A.4 70 18 135/70 EXAMENE BIOLOGICE 73 Scaun normal .2014 1200 04.2014 C 37.

rare leucocite 74 leucocite .1–8.6 mil. g/dl Hemoglobina 13.000-400.04.1 mii Numar de eritrocite 3.70.000 150.000mm3 Granulocite 68 % 50%–62% Limfocite 38 % 25%–40% Bazofile 1% 0%–1% Monocite 5% 3%–7% Eozinofile 1% 0%–3% Glicemie 98 70-120 mg/dl TGO 23 UI < 37 UI TGP 27 UI < 45 UI Uree 24 mg /dl 20 – 45 mg /dl Creatinină 0. rare epiteliale.2014 VALORI VALORI REFERINTA OBTINUTE LABORATOR EXAMENE CERUTE Numar de leucocite 7800 4.9 mg/dl 0.DATA 8.4 mg/dl VSH 14 6-13 mm/1h Sumar urină Rare celule Rare epiteliale.24 4.1.7 12-16 mg/dl Hematocrit 52 % 42%–52% Număr de trombocite 280.2-5.

tuse uscată care deranjează spmnul. În urma examenului clinic și a investigațiilor efectuate se pune diagnosticul de Bronșită acută. RECOMANDARI LA EXTERNARE EXPLICAREA ACESTORA La externare pacientei i se recomandă: . Din anamneză reiese să pacientul lucrează în mediu deschis.tratamentul si efectele. în curent.CONCLUZII GENERALE Evolutia nevoilor fundamentale. se prezintă în UPU Constan ța-Medicală.2014 ora 18 00 cu recomandarea de a urma tratament la domiciliu . starea accestuia fiind vizibil îmbunătățită. frig. durere retrosternală acutizată în timpul efortului de tuse și oboseală marcantă la efort fizic sus ținut.04. Pacientul se externează în data de 04. acuzând disfonie. Pacientul în vârstă de 41 ani. evolutia valorilor examenelor medicale.respectarea tratamentului medicamentos prescris -control medical peste șapte zile la medicul de familie -respectă regimul alimentar hiposodat pe durata tratamentului cu HHC 75 . Pacienta afirmă că semnele și simptomele au debutat în urmă cu 3-4 zile cu rinoree și senzația de arsură a mucoasei nazale. umezeală și uneori chiar în mediu cu praf sau cu diferite mirosuri date de diferite substanțe. instituindu-se tratament medicamentos în serviciul de urgență.

umezeala.evită expunerea la frig.eforturile vocale -în cazul evoluției nefavorabile se prezintă la medic 76 ..fumul tutunul. substanțele iritante.

Radu Rizescu-AGENDA Medicală-Editura Medicală .Editura Medicală-2004.Guillevin. București -1989. 77 .Analize și sinteze-vol. 1994.A.Bouvenot. 5 – Lucreția Titircă Urgențe medico chirurgicale .Editura Viața Medicală Românească-1997. București.FL.Editura Medicală. Scaeffer-Patologie medicalăPneumologie -1996.Simon Purice—Clinica Medicală.Delvulder.1986.I-Editura Științifică și Enciclopedică. București.G.Virginia Henderson -Principii fundamentale ale îngrijirii bolnavului -1999. Marin-Boli interne pentru cadre medii Editura Medicală.Medicina pentru familie . Silvia Gherghescu.București-1995.Teodorescu Exarcu.Ciuhat . A. 7 . Ileana .Voiculescu Marin. București-1980. 8 . 9 .Editura Medicală.Corneliu Borundel-Manual de medicină internă pentru cadre medii . 10 . 3 – Lucreția Titircă-Nursing-Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali . 6 . 2 .Vlaicu Radu –Practica Urgențelor Medicale-Editura Dacia 1998.BIBLIOGRAFIE 1. Gh . L. Maria Soigan -Biologie Anatomie și fiziologia omului . B. 4 – Lucreția Titircă-Ghid de nursing-Editura Viața Medicală Românească București 2007.Editura Didactică și Pedagogică R. 11 . 12 .